CURS 10

Flexcicuritatea – conceptul provine din alaturarea a doua notiuni contradictorii.

Flexibilitate si securitate. Flexibilitatea raportului de munca raspunde mai ales intereselor
angajatorului care isi poate adapta politicile de personal in functie de necesitatile productiei.
Ea conta in simplificarea procedurilor de angajare, modificare a contractului si concediere.
Securitatea in munca reprezinta stabilitatea raportului de lucru, ce corespunde intereselor
salariatilor.
Notiunea de flexicuritate a fost conceputa in Norvegia in 1996. Ea presupune adaptarea
unor masuri legislative care sa reconcilieze cele doua interese. Aceste masuri implica:
a) Simplificarea concedierii, intre salariati si someri nu ar trebui sa existe o linie
despartitoare ferma, ei ar trebui sa fie tratati ca persoane apte de munca aflate sau nu in
executarea unui contract.
Simplificarea concedierii poate duce la reducerea șomajului, angajatorul care stie ca
poate concedia salariati cu usurinta nu se va teme sa creeze noi locuri de munca.
b) Formarea profesionala pe tot parcursul vietii atat a salariatilor cat si a somerilor.
Aceasta este asigurata de stat si de angajator.
c) Indemnizatii de somaj generoase, uneori chiar egale cu salariu.
d) Incurajarea negocierii colective si a contractelor colective de munca.
Flexicuritatea a inceput sa fie aplicata in diverse sisteme de drept fiind recunoscuta la nivelul
CE.
Pe parcursul crizei economice, flexicuritatea nu a dat rezultatele asteptate, iar somajul a
continuat sa creasca chiar si in statele nordice. Dupa criza, UE nu a mai afirmat in mod expres
necesitatea aplicarii masurilor de flexicuritate, totusi ideea reconcilierii intereselor partenerilor
sociali a ramas de actualitate in prezent, vorbindu-se de un pilon social al UE care a trebuit sa
sustina drepturile generale ale lucratorilor europeni.

Efectele globalizarii asupra raporturilor de munca

In cadrul UE exista diferente notabile de la stat la stat cat priveste reglementarea raporturilor
de munca. Totusi, sistemele legislativ nu sunt complet diferite, exista principii comune. Cu
mult mai mare este diferenta fata de alte piete ale muncii din lume. In aceste conditii
globalizarea produce consecinte asupra tuturor formelor de angajare, munca la distanta,
telemunca, munca pe platforme electronice, face posibila pentru companiile europene utilizarea
1
de lucratori din cele mai indepartate locuri. Acestia nu sunt protejari de regulile europene ci
doar de normele din propria tara, de aceea este mai avantajoasa angajarea lor decat a
lucratorilor europeni, mai mult unele companii se relocheaza pe astfel de piete special pentru a
beneficia de forta de munca ieftina si reglementari putine.
In aceasta situatie chiar si tarile dezvoltate au inceput sa reduca standardele de protectie intr-o
concurenta daunatoare lucratorilor.
Globalizarea produce efecte si asupra negocierii colective deoarece amenintarea cu relocarea
din partea angajatorului diminueaza forta de negociere a sindicatului.