Student: Marin Adriana – Alexandra

COMUNICAREA SI PERSUASIUNEA IN RELATIA CLIENT-ARHITECT

Pentru a putea dezbate subiectul lucrării, propun o expunere din perspectiva unui antreprenor,
proaspat absolvent al facultatii de arhitectura, aflat la inceput de drum pe propria afacere. In acesta
situatie tanarul antreprenor trebuie sa se foloseasca de toate atuurile sale, nu doar de cunostintele
dobandite in facultate, pentru a atrage clienti si pentru a putea intretine afacerea. Este destul de greu sa
determini persoanele sa aiba incredere in serviciile tale si implicit sa-ti devina client. Din acest motiv
sunt de parere ca tehnicile de influentare, persuasiune si comunicare sunt mai mult decat necesare
pentru a completa cunostintele dobandite in cadrul facultatii.

Influenta sociala poate fi considerata ca o forma specifica a puterii, a carei resursa principala este
persuasiunea. Efectele influentei sociale sunt profund dependente de context, intrucat aceasta
stimuleaza sau blocheaza receptivitatea si creeaza conditii de acceptare, intarire si manifestare a
schimburilor eventualelor produse. Pentru ca procesul de influentare sa poata avea loc trebuie
indeplinite doua conditii:
• initiatorul influentei deliberate se presupune a detine un grad acceptabil de competenta si informatie,
fiind animat de intentii care sunt apreciate de catre receptor ca bine orientate;
• relatia de influentare trebuie sa se bazeze pe un consens tacit al entitatilor implicate si asupra
valorilor impartasite si al efectelor probabil produse.

1. Influentarea prin manipularea emotiilor.

In relatia client – arhitect, aceasta influenta prin manipularea emotiilor, este adesea aplicata atunci
cand tiparul beneficiarului este de „om de rand”, familist. Care doreste in general realizarea unei
locuinte personale, iar de cele mai multe ori arhitectul intalneste obstacole in comunicarea solutiilor
arhitecturale. De cele mai multe ori beneficiarul trebuie convins, manipuland emotiile acestuia pentru
a realiza solutia optima(ex.): orientarea buna a camerelor, pondere echilibrata a suprafetelor, logica in
distribuirea functiunilor in spatiu, calitatea plastica si arhitecturala a obiectului; chiar daca
beneficiarul doreste un dressing de dimensiunea unui dormitor sau bai cu suprafata mica si obiecte
sanitare mari sau finisaje de proasta calitate si ieftine. Arhitectul este intr-o continua incercare in
convingerea si comunicarea cu beneficiarul pentru a obtine rezultatul optim, de aceea se recurge la
manipularea afectiva a acestuia(ex:propunem suprafete mai mici dar cerem utilizarea finisajelor mai
scumpe).
2. Influentarea prin manipularea intereselor.
Acest tip de influenta este aplicata relatiilor cu clienti de tipul investitorilor, care prin denumirea
tiparului, denota actiunile acestora. Beneficiarul are un venit mediu sau mare pe care doreste sa il
investeasca intr-un imobil sau in crearea unui imobil si ulterior obtinerea unui profit cat mai
considerabil. Astfel arhitectul, in comunicarea cu beneficiarul trebuie sa prezinte factori cat mai
benefici bugetului dar sa nu faca risipa de elemente de baza in cadrul unui proiect. Daca arhitectul
reuseste sa fie un bun manager si prezinta beneficiarului o solutie care se incadreaza in interesele lui
financiare, dar tot o data este si o imagine de calitate a obiectului care prezinta potential, arhitectul va
avea toate sansele in realizarea influentei asupra beneficiarului si castigarea acestuia ca si client .

Imaginea propusa ca logo al acestei lucrari, reprezinta abordarea proprie a unei solutii si propunere de
locuinta unifamiliara . Beneficiarii au dorit o casa cu etaj, sarpanta si o intrare cu prispa . Interpretarea
mea, a dorintelor acestora este propunerea unei solutii ce reprezinta un volum de casa dreptunghiular
cu un decros in partea superioara ce ascunde sarpanta acoperisului, intr-o singura apa, iar prispa am
interpretat-o ca un C, care iese din planul fatadei si „ musca „ din volum, rupe simetria , sparge
volumul si creaza dinamica.