Partea a d o u a

STENOGRAFIA

A. TEORIA STENOGIîAFlCA

Stenografia este un sistem de scriere simplificată, cu ajutorai

căruia se poate nota vorbirea, cu viteza cu care este rostiţi.
Cuvântul „stenografie" înseamnă „scriere strânsă** (de la cuvin­
tele greceşti stenos — strâns şi graphein — a scrie).
în afară dc înregistrarea cuvântărilor ţinute tu diferite prilejuri,
stenografia îşi găseşte utilizarea în multe domenii de activitate.
In primul rând, ca poate fi de un real folos în munca personală
a fiecăruia. De Ia însemnările de tot felul Ia care suntem obligaţi
sâ recurgem zilnic şi până la munca mai complexă de concepţie şi
redactare (întocmirea de articole, rapoarte, referate e t c ) , numeroase
sunt împrejurările in care folosirea unui scris mai rapid decât cel
obişnuit este deosebit de utilă.
O aplicare foarte rodnică o are stenografia în munca administra­
tivă şi de secretariat. Este de la sine înţeles că un secretar dă un
randament mult mai mare dacă este cunoscător al stenografiei. El
va putea sâ noteze exact dispoziţiile verbale primite de la şefii
ierarhici şi va putea, cu mai multă precizie, sâ întocmească proce­
sele-verbale ale şedinţelor la care participa. De asemenea, întocmi­
rea corespondenţei se face mult mai uşor şi mai repede dacă sc dic­
tează scrisorile unui secretar-stenograf. Primirea corespondenţei
telefonice cu ajutorul stenografiei este nu numai mult mai rapidă,
dar şi mai economică.
De asemenea, stenografia poate fi utilizată cu mari avantaje de
către elevi şi studenţi la luarea de notiţe la cursuri. Lucrul acesta,
pe lângă folosul în sine, îl are şi pe acela — nu mai puţin înseninat
— de a contribui la perfecţionarea, sub aspect practic, a cunoştin­
ţelor lor stenografice. în acelaşi timp, stenografia — prin activiza-
pea atenţiei şi a memoriei, precom şi a facultăţii de înţelegere şi
discernământ — contribuie, alături de celelalte obiecte de învăţă­
mânt, la educarea lor intelectuală.
Trebuie spus de la început că a cunoaşte stenografia nu în­
seamnă numai a o Înţelege teoretic, ci a o putea folosi efectiv.
 învăţarea părţii teoretice este foarte uşoară. Cunoaşterea teo­
retică trebuie să fie insă dublată de aplicarea cunoştinţelor dobân­
dite, de i-xerciţii. Fără exerciţii sistematice nu se poate ajunge la
drprinderca stenografiei..
Lecţiile din manualul de faţă sunt astfel alcătuite încât să satis­
facă această cerinţă. Fiecare lecţie cuprinde, pe lăngă expunerea
teoretică respectivă, câte trei exerciţii; unu] de citire-eopiere şi două
de traducere în stenografie.
Exerciţiul de citire-eopiere va fi citit de câteva ori, pană când se
va ajunge la o lectură curentă, i Nu se va proceda la „descifrarea-
izolată, a fiecărui cuvânt in parte, fapt care poate duce la lecturi
jjreşite, ci se va urmări sensul propoziţiei sau frazei respective,
considerată in totalitatea ei. Dacă un cuvânt nu poate fi citit, nu se
v.i opri asupra lui, ci se va trece mai departe, la cuvintele urmă­
toare. In felul acesta, cu ajutorul contextului, dificultatea va fi
uşor înlăturată. Pentru controlul citirii, am dat la sfârşitei manua­
lului cheia exereiţiilor.
Se va trece apoi la copiere. Fiecare exerciţiu va fi copiat de
cel puţin doua ori: o dată după textul stenografie şl o dată după
„cheia- lui. In timpul scrierii, cuvintele vor fi dictate încet sau
pronunţate in gând.
După fiecare copiere, exerciţiul va fi citit, de data aceasta după
propriile stenograme. Copierile după textul-cheie vor fi, in plus.
confruntate, printr-o lectură paralelă, cu textul stenografie tipărit.
Cuvintele greşite vor fi recopiate corect, de mai multe ori, pe ca­
ietul de clasă.
Cele două exerciţii de traducere in stenografie, deşi au aceeaşi
structură, îndeplinesc totuşi funcţii deosebite; primul, de autocon­
trol, cu ajutorul cheii de la sfârşitul manualului, iar cel de-al doilea,
de control în clasă.
Acesta din urmă va fi executat numai după corectarea primului
exerciţiu, pentra ca in efectuarea lai să se beneficieze şi de consta­
tările şi precizările dobândite prin această operaţie.
Exerciţiile din această categorie sunt alcătuite din câte dooă
părţi: cuvinte izolate şi fraze. Cuvintele izolate vor fi copiate mai
întâi în scriere obişnuită, unul sub altul. Alături se va trece trada-
cerea lor în stenografie, repetată de câteva ori, până aproape de
sfârşitul rândului (spaţiul rămas va fi folosit pentru corectare). In
continuare va fi scrisă, direct în stenografie, şi cealaltă parte a exer­
ciţiului. După scriere se va trece la citirea şi corectarea ei.

6 - vi». I X - X I I iii
 Completăm indicaţiile de mai sus cu câteva recomandări:
a) A/u vă grăbiţi. Scrisul stenografie se executa încet, calm.
Viteza va veni cu timpul, pe nesimţite. Graba aduce nervozitate,
oboseală, deformarea stenogramelor.
b) Scrieţi caligrafic. „Bun stenograf, bun caligraf, spune un
dicton stenografie. Semnele stenografice trebuie corect executate,
cu respectarea stricta a dimensiunilor şi a formelor stabilite, fără
corectări şi reveniri asupra traseului.
Pentru realizarea unei scrieri caligrafice se pot folosi, până la
obţinerea deprinderii necesare, caiete cu pătrăţele de 4 mm. sau,
in lipsa, caiete obişnuite de aritmetică. Se poate scrie şi pe caiete
neliniate, prin folosirea unui transparent. Caietul se împarte in două
coloane. Se va scrie numai pe paginile din dreapta. La terminarea
lor, raietu! va fi răsturnat şi completate si celelalte pagini.
c ) .VTI apăsaţi. Apăsând, scrieţi mai incet şi obosiţi mai repede.
Ţineţi corect creionul în mână, fără sâ-1 strângeţi, cu degetele în­
tinse, nu chircite.

tl) Citiţi şi recitiţi stenogramele de cât mai multe ori. Scrisul ste­
nografie nu se citeşte mai greu decât scrisul obişnuit. Uşurinţa cu
care-1 citim pe acesta se datoreşte faptului că am citit enorm de
mult, incomparabil mai mult decât am scris. Şi in stenografie tre­
buie urmat acelaşi drum. Daţi deci toată atenţia cititului. Nu vă
mulţumiţi ai o singură citire a exerciţiilor. Nu socotiţi împlinită
lectura decât în momentul în care veţi putea realiza o citire uşoară,
cursivă, fără ..poticniri". Obişnuiţi-vă — ca o regulă de bază în
munca stenografică — să nu treceţi, fără a citi, peste nimic din
ceea ce veţi scrie în stenografie (exerciţii, notiţe e t c ) .

e) Folosiţi de îndată stenografia, prin aplicarea, în practică, o

cunoştinţelor dobândite. Intercalaţi, pentru aceasta, In scrierea obiş­
nuită, cuvintele stenografice pe care le cunoaşteţi. Nu încercaţi să
scrieţi de la început totul în stenografie. Mulţumiţi-vâ deocamdată
numai cu o împestriţare a scrisului, prin folosirea în special a cu­
vintelor frecvente (de, şi, să, se, este, o, ţjn, in,joţ, din.npvtru^^c.)
şi a celor bine cunoscute din activitatea şcolară de îiecaro zi. t r e ­
cerea de la scrierea obişnuită la cea stenografică trebuie să se facă
treptat, pe măsura exerciţiului de scriere şi citire realizat.
Ca şi in scrierea obişnuită, unde se folosesc sute de alfabete, şi
în stenografie există diferite principii şi procedee de realizare a scri­
sului, concretizate in numeroase „sisteme**, unele limitate la ţara de
origine, altele practicate şi în afara acesteia.

82
 Sistemul predat in acest curs este cel creat in anul 1908 de către
Henri Stahl (1877—1942), căruia, pentru a-1 tace mai accesibil, i-am
adus unele simplificări. Este primul sistem românesc de stenografie,
întocmit pe baza frecvenţei sunetelor in limba română. El poate fi
folosit şi pentru stenografierea In alte limbi.

Lecţia 1

Alfobetul

1. Alfabetul este alcătuit din următoarele semne:

B a s t O a n e
\
II / /
r
N s
/ / \
P B TD N ÎNTR FK VK TT DO

Curb e

Ce F
JI U \Ă 1 Uă H
F K G Ge V

C ă r J i g e Bucle
M i I i 1 h bl ! 1
R L CeR FR SŞZ M

J se notează cu Ce, iar Ţ cu T, scrise mai apăsat. Prin apăsare

se notează şi grupul TŢ (ŢT şi ŢŢ).
2. Literele P şi TT se vor face cât două treimi de pătrăţel, iar
B şi DD cât două pătrăţele.
T şi FK sunt de o jumătate de diagonală, iar D şi VK de o dia­
gonală şi jumătate.
N şi INTR sunt singurele litere care se scriu de jos in sus. Mai
înclinate decât T şi D (care se scrim de sus în jos), ele sunt, ca
dimensiune, e^ale ca acestea.

83
 Ce, F, K şi G — semicercuri perfecte — au diametrul an
pătrăţel, iar Ge, V, X şi H — semîellpse — au dimensiunea de un
pătrăţel şi jumătate.
R} L, CeR, Fr şi S sunt cât se poate de mici (cam de o treime
de pătrăţel).
M este puţîn mai mic decât un pătrăţel.
3. In stenografie se scriu, în general, numai consoanele. Voca­
lele şi diftongii — a căror notare este necesară numai in anumite
cazuri — vor face obiectul unor lecţii speciale.
4. A se observa că litera C din alfabetul obişnuit este repre­
zentată în stenografie prin două semne: unul când se pronunţă k
(ca în cuvintele plac sau chem), şi altul când se pronunţă ce sau ci
(ca în cuvintele place sau cineva).
La fel şi literei G li corespunde un semn când este pronunţat g
(ca în cuvintele rog sau Gheorghe) şi un alt semn când se pronunţă
ge sau gi (ca în cuvintele George sau rogi).

Exerciţii pregătitoare

a) Scrieţi câte 2—3 rânduri din fiecare literă a alfabetului. Sem­

nele vor fi executate fără grabă, cât se poate de caligrafic şi uşor
< neapăsat).
b) Reconstituiţi alfabetul stenografie, în forma prezentată în
pagina precedentă (din memorie, până la executarea lui perfectă),
c) Transpuncţi în semne stenografice primele cinci alineate din
textul de la p. 80, înşîruind, una lângă alta, fără a le lega, con­
soanele din care sunt alcătuite cuvintele respective. Nu nîtaţi: T si
D se scriu de sos în jos (mai jos decât celelalte litere), jar N şî
INTR de jos în sus. Exemplu:

/ O i /
 Lecţia u ll-a

Cuvinte simple. Legarea semnelor. Abrevieri

o. Ca şi în scrierea obişnuită, cuvintele stenografice se inşiruie

pe o. „linie de scris*, in rânduri orizontale.
Rândul stenografie este format din trei rânduri de pătrăţele,
t'ooâ deasiapra şi untul snb linia de scris. Se va scrie deci din trei
:n trei pătrăţele.
6. Pentro precizare, câteva cuvinte sc scriu mai sus (in general,
ele cu i), sau mai jos faţă de linia de scris. Astfel, un punct pe
inia de scris înseamnă a sau o, iar plasat mai sas (la jumătatea
pătrâţelnlui superior) e sau i; în se notează printr-un mic N scris
sns, iar un prin acelaşi semn, sub linia dc scris etc.
Iată, aproape completă, lista acestor cuvinte:

• o
..Q
O - s l
•Se si /W 1711 «Uf era 'le tor ibh
1
0 i Uit l/t
mâi Cir? f03t3
A II ut»
toate

în afară de cuvintele de mai sus, există şi alte cuvinte formate

din câte un semn: D=*=de, T « = t e , 7' = p, \ r = nw, INTR=-mtre
sau intră, FK-=fac sau foc, VK**- vechi sau veac, DD*=dud sau
deda, F = ti sau fie, V — vă, va sau vi, K = că sau ca, FR*=f&ră
sau fier, CeR <= cere etc.
Cu sc scrie sub linia de scris.
7. Semnele stenografice se scriu inlănţuindu-sef fânâ nici o tră­
sătură specială de legătură, litera următoare începând chiar din
locul unde s-a terminat cea precedentă.
Nu se ridică mâna până nu se termină cuvântul.
Se va respecta strict direcţia semnelor stabilită prin alfabet
(atenţie in special la literele care pot da loc, sub acest aspect, la
confuzii: T şi A', D şi WTR).
8. în grupurile iniţiale IMP şi 1MB, litera M se notează co
iV (inpune, mbunat etc.).
Litera H, în grupurile CH şi GH, nu se notează.

85
 bate, boa

•m. noti invoc, invoci

dupl. intrep(riudt?rv) L. trecere, fertilitate

fiecare, podidi includ, ghidaj

txec. trece
ţintă, citeţ
intivg, întrebi
impune. iuibLImt

9. în scopul obţinerii ranui scris cât mai simplificat se întrebuin­

ţează în stenografie, pentru notarea unor cuvinte şi în special a
expresiilor des folosite, aşa-numitele abrevieri convenţionale.
In afară de câteva semne împrumutate din matematici, abrevie­
rile convenţionale utilizate de sistemul Stahl sunt, aşa cum se va
vedea în lecţiile următoare, construite exclusiv pe baza alfabetului.
10. în stenografie, fiecare frază nouă se scrie de la capăt şi mai
dinăuntru.
Virgula se marchează prin dublarea spaţiului dintre cuvinte.
Semnele întrebării şi exclamării sunt cele din scrisul obişnuit.
Pentru a economisi spaţiul, am însemnat punctul printr-un mic
semn al înmulţirii. La copierea exerciţiilor nu se va folosi acest
semn, ci se va aplica regula menţionată mai sus.
11. Articolul singular nu se notează: se serie deci totu(l}, jic-
ru(l) etc. Nomele proprii se subliniază.

i'nmnlţirt;, înmulţit
> ma[ Muire

împărţire, împărţit niui m i c

tfgal, aceiaşi mat marc sau trui mic

mort, aiurit, moarte in acelaşi timp

86
 * 0
v
i je '7-1 ^> •*
4 •• + / c * ; • * • < •
V n o

5 înripjaxg

6
 Exerciţiul 3

butuc gonit i?<Kciu iirfactic

bunic ginta fiin(d)că paradox
bnnici firav rărire ceh
plani/ic ««lac tutun gaj
planifici itttraţi îngheţaţi implorat

Totu(l) pentru pace! — Dreptatea trebuie să învingă şi învinge

totdeauna. — Care di?i£re ele o sa vă întreacă? — Nu mă va mai
întrece nici una. Mi s-a făcut o propunere. — De ce şi intre
cine n. intervenit? — S-a citit toată lucrarea. — Cu ce să le îmbin?
— Ce ţi se pretinde şi ce li se pretinde? Na te lega la cap daca
nu te doare. — Ce taxă are de plătit la han? — La ce s-a mai
dedat? — Dorin a învăţat după notiţe.

\ată. Grupurile titei-iile Cf/Î, Fti, VK etc. (cu excepţia munosemnetor)

au fost tipărite, In primele zece lecţii, cu litere cursive.

Exerciţiu! -l

pregăti.' iau/arau tei(nic) împachetat

pregetai printre vini/icat
ghicit lalelele prirfftfjt peniţă
vocabular coji tăcere introducere
dificultăţi index tea/ăr imbold

Toţi pentru unu(l) şi unul pentru toţi. — Toate erau la locnl lor.
— Ce încearcă să j'ocă şi ce încerci sâ faci? intriga împinge la
intrigi. — Ar fi bine să II inviţi şi pe el. — Ce i s-a mai indicat?
A lucrat in tihnă. — Nu forţaţi nota! S-a calificat la o fabfricâ)
din Cluj-Napoca. — Felix s-a îmbolnăvit. — De ce nu vâ împăcaţi?
— Care pe care? — Bate jicru(l) până e cald. — Ce roluri a inter­
pretai Bogdan? — Se clatină ca barca pe valuri.

NIn ic nu-i O

CtTAVPfl»t GOCA
 Lccţki o n/Hi

S ţi M mediali. G r u p u l RMN (RMTT>

12. S şi M mediali se scriu în vârful unghiului format de lite­

rele intre care se află (prin prelungirea acestora).
între doua curbe san cârlige formând serpentină, se scriu în
interiorul primului semn.
13. In grupul RMN (RMTT), litera M sc scrie aruncată spre
stânga, formând un nod caracteristic.

dcicn. indetmt
Jiwit, ga/dd
<lisput.it. timbru

cusut, ccmandfi
&4 jnsnic, gimârtd

Kâsiro, oămilA

nisiŢ>. ramura
A a. ii zice, ramele

văzul, formări ii ronian, tornun

pa*irc. Inmpu t*.-rm;incnt, ptrmut.it

S'otc. NX in interiorul cuvintelor s.e noia.*/^ printr-un ,V dublu. La fel

se scrie tn cuvântul i^air\i>:

Abrevieri

*
a pune punctul pe i paralel
4,
optim. optimist 8 ? M pune întrebarea

noua. nou. noi 9 mijloc

imul dup3 altul H a centru

80
 Exerciţiul 5

/ y- > v ti? ? <&-\ . / f i t ^$&*°f

« o - i . o ~ / - . "gr*

Exerciţiul t>

XJ-\.>.///3°\2rJ\
• ^
 Exerciţiul 7

incomod Posada pamflet mşfâc&X.

plămân ămasaitai înşivă înspumat
deghizat înşirat gambă
respiră deznoadâ fixând (cu fk\ primind
îcs/er remorcat vizigot temere

S-a prezentat un referat despre dezv(oltarea) comerţului). —

Disci(plina) trebuie respectata. — De ce îşi permite aşa ceva? —
în ce fel s-a descurcat? — Luminiţa este o fire romantica. — Cine
m-a chemat? — A rezervat o camera la un cămin. — Filimon e
j T o t c geamăn cu Costin. — Lasâ-1! — Era înfumurat. — Ce cer
înstelat! — A despicat toate lemnele. — E grozav de glumeţ. —
Cc poznă a făcut? — A visat ceva groaznic. — A nimerit ca nuca
în perete. —• Pe re s-a bazat presupunerea dv.? — Era un vestit
dramaturg.

A'otd. cuvântul ivi se scrie sus. ca -fi. d*r- ovalizai 51 înclinat. La fel
— dar pe linia de scris — ier notează cuvintele aş ţi a>n.

Exerciţiul 3

dumbravă dozaj veşnic vâzduh

vexat (cu vk) climat plasat timpan
interzicere des/frecat încumeta/ rasol
comice guzgan cascadă investit
fascinat p(r)og(r)amat precizat formind

Cristina a frecventat insr/t(utul) in acetaşi timp cu Domnica. —

L-a crezut pe cuvânt şi s-a înşelat. — Pamfil este un tâmplar înde­
mânatic. — Nu toate prob(l)omolc se rezo(l)vâ de primar. • • Unde
l-a cunoscut? — Era flămând şi însetat, —• Ce le mai rămâne de
făcut? — Este la o răscruce de drumuri. Posed un hrisov de
•demult. — S-a făcut de pomină. — S-a lămurit: totul era lim­
pede. — A r e un casetofon nou. — Face tumbe. — Ce i s-a nă­
zărit? — A întocmit toate formularele. — Pe cine s-a răzbunat? —
Fiţi discreţi.

Stenograful bun scrii' calm, caligrafic, uşor (neapăsaţ}.

91
Lecţia a IV-a

S şi M iniţiali şi finali

14. S şi M iniţiali şi finali se scriu în interiorul semnelor respec­

tive (faţă de bastoane, acesta este considerat convenţional, în ra­
port cu curba formată prin dispunerea lor în lanţ)

9
c b t

La fel se scriu şi i n t r e două bastoane în prelungire.

SCOS, inacH stemă, minus

xăţaz, zjcvnt i\ Jc zi, intrăm

fus, mov i °) stătuse, dedăm

t\\v, lamă suîix, invocăm

iuţvm)bni, prob(l,'cmi
freză, fermă »•a f i ,
mărime, mai ales înseninat, pcimpiiu

Hotă. Iji exemplele cie maj sus ;<pur ţi două abrevieri (nvJt ales şi zi du zi)
realizate prin „bloca]" (-sertemi legaţii a unui grup_ de cuvinte),
în câteva cuvinte scurte cuprinzând vocala î {zUe, jls, fire esc), aceasta
poate fi reprezentata prin scrierea mai sus a cuvântului respectiv.

revolt 9 plpSi , vârful înainte • \s

/
ciubota t teren.

TU DOR £ftGHEÎ
#1* "* V

6 [nrj[3J3X3
 Abrcvîerî

pe de o parte 'j din mui multe punrtede vedere

pe de altă parte
/ J din toate punctele dr vedere

pc dc parte ?i de alta
/ din «cest punct de Vederr

din punct de Vedere Jfi in vedereţa)

Exerciţiu! 11.

zigzag raodi/icate Statui ilarcel

sfărâm boxăm bambus
schemă mo/ert jCnfbtcŞtcz tiimâuâm
•Vt&roghc?: îndestuli./. micşorez
rnăjiniui molimă solemn re/nrmă

Ce minunat este la munte! — Totul e sublim. — Rade cu la­

crimi. - - Râsul e frate cu plânsul. — Nu e fum fără foc. —
Spune multe şi mărunte, — Vă provocăm la un nou meci. —
Dumitru este timid. — Bomboanele sunt un produs zaharos. — A
sărit din lac in puţ. — Era pe muche dc cuţit. — Un vas a intrat
In portal Sulina. — E mână spartă. — Stamate era manipuiant de
materiale. — Astăzi dăm teză la l(im)b(a) franceză. — Ce începem,
trebuie sâ şi terminăm. — Mu mai prididim. — S u ( c ) c e s î

.Votn. Xu intti se -.cric bloc.

Exerciţiu! 12

montam scena ^.il]-:-. surâs

zvon plivim intimidau! zgomot
xrucnm meduză moloz muget
câştigăm pa.şaptnt micime fattotum
pre/Sfusv intram majusculii numiudu-se

fi4
 Fiecare după merit. — Sorin a făcut serviciul militar la ma­
rină. — Vântul suflă dinspre sad. — Ce hram poartă? — Nu intră
zilele in sac. - Nici călare, nici pe jos. — Trage la ham, — Nu
tot ce zboară se mănâncă. — Nu prea înţelege de glumă. — Se
poartă totuşi cu mănuşi. —• Trage spuză pe turta sa. — S-a înecat
la mal. — A r e ţesături de mătase şi de bumbac. — S-a făcut
ghem. — Marga cântă la mandolină. — Era mai ales foarte sprînten.
— Ce surpriză? — Totu(l) s-a sfârşit, — Stop!

Lecţia a V-a

Grupurile SS, 5 M , MS. Uterele duble

15. Grupurile 55 şi SM se scriu sub forma oo sau ii.

Grupul MS se scrie prin introducerea lui 5 în interiorul lui M
(ca un o „ d e mână").
16. Litera M şi literele formate din curbe, când sunt repetate, se
scriu prin dublarea dimensiunii. în grupurile CcK, GF, GeCE e t c ,
literele se scriu t continuare, fără colţ.

m-tij, mosor
sus-xift, sesiza

şosetă, sistat fftnues!, remis

r -

OP
UlIHlis,', numi::.i-
insuţi, Însuşit

î* o 1
Seamă, mai m seamă uiJiuâ. siuuiim

săjubun-, Semn Gogj>, fofilez

Însumat. <lc t&aă&Bfeto logice, filologie

Jrj timpul citirii, urmăriţi cri Qtcnţir sensul ţrrnpQZiţi^i xait fnsfi
respective.
 Exerciţiul n

Exerciţiu! H

r / . / / V /*-/
 -
Iix—M ".»pi»jSv|tiîFpt»>.+;$ — £

Î Q — ţrundsip aaiiujKiu un ojsa imnunîlM — eutourjs B] s.nizîA

ut onp as IÂIA Uţ£ 'P!0 'IUIIN — !*ui B
W*S 03
— aprcoosotno ojuţ u.13 — ţîgzrjui ojsa aiasos — sns jeui izaz

o îtoâaaut v — î S E l 3i , Î S L
?uJ-L SEq — ^JL-uiuias 'l
;
EA
guiQ — snsriq Diţiu un aix mţstuoqo — ozituaj asnoj.-uunu j ţ p ş j
EdpnJKl
y — osoui (op) og t'l qcs op utqjmujs u n ţnuflsns v UUISOQ

|Jin;in.n5!ij
iHmnsni
IIÎSOSOS
ŢpiUlIUr viţiţuivi iiidsrrs

cj ]njijji3\3

-ajOW as 'mtijwon t njoţrj ^jumuie o n w usajcfra îaun [w usuii^t pvaiur]

Hjnji[ ţ_niuiriui! n h.t ' . u r a i M j d tuju^d 'nrc ciniuŢj <> na ji;;noipuatiJed ptrţx
i3;wL'aM >n,iomr* no :p:jpijs Eii&tHouavs uj ţriO|ui iuwi.vj.sqi: jei^iHâ
inin&pooojci r s r q ad rufnjisuoa [j^Lwjqu s u t u r i şns |em Vcp u i v >jo.V

iii><L ap imlini

ţlpipţani Ţm-vs

P
 Exerciţiul 16

sezon somitate dormise mimoză

suspect /«fişăm vameş cocoşat
trasăm descoasem balsam hohot
numismat misogin zemos tipologice
fusese prisos muscată cicatrice,.

Remus lucrează foarte sistematic. — O sâ mă dispensez de spri­

jinul dv. —• Sosim marţi seara. — Tam-nisam începe siî râdă- —
Zâmbiţi, vă rog! — Samsar are acelaşi sens cu misit. Nu fi mes­
chin! — Fii mărinimos! — S-a produs un talmeş-balmeş de toată
/romoseţea. — Ce mişmaş! — M-am bucurat mai cu scanui pentru
el.. — Cazimir a jucat in câteva pantomime. — Ximcni nu-ţi pune
sare in mămăligă. — Greşelile nu trebuie cocoloşite. — S-a înfofo-
iit din creştet până în tădpi. — Tot ce a zis n-are nici o 'ogicâ.—
Vivat!

Lecţia a VI-a

Vocalele

17. Vocalele sunt in stenografie elemente accesorii, secundare.

Ele se notează:
a) la începutul cuvintelor, întotdeauna (cu excepţia unor cu­
vinte frecvente):
6; la sfârşitul cuvintelor, pentru precizarea unor cuvinte mono­
silabice (n-a, ni, spre deosebire de nu; iu, ta, spre deosebire de
te etc.), precum şi pentru a distinge, în* cazurile în care este nece­
sar, anumite forme gramaticale (pronumele o, pluralul e t c ) ;
c) in interiorul cuvintelor, pentru despărţirea a două bastoane
în prelungire de traseu şi. în mod excepţional, in cuvintele puţin
obişnuite sau care ar da loc Ia confuzii.
Silabele iniţiale ÎN ( I N ) şi IM ( I M ) nu se vocalizează.
18. Vocalele se notează prin puncte în diferite poziţii:
— la dreapta: A şi A
— Ia stânga: 0 şi U
— sus sau j o s : E şi I
(faţă de bastoane
in capete)

98
 Vocalele se scrin după notarea scheletului consonantic al cu­
vântului.
10. Grupurile PP şi BB se notează printr-un singur P sau B,
vocalizat la mijloc.

ah. ba ară, olbînâ

an, n-;i titut, dadu

In, unii inti-o. într-un

acar, echer data, dt-te

iceea, (a)lci păpu.>ă, bobină

afij. oval csbanft, cabină

A h r c v i e r i

ceea ce din cc In ce mai mult

din ce iu c>_- mai bau (bine)

riţn ce In cc mai mare

din ce in ce mai mic al lui

/ poţi o } original plctînd s\ neifîrjit ^

nir | , farfurie.

CÂNII PETRESC'J

S9
 J'xi'Tciiinl i -

>• / C .s~ î^

Exerciţiul Ifc!

O / 0 L 3 1 , O" > [
 IDI

;our,\ — pdeţo şţţB adoaur — £ e a o u ş £ ) uţp I J 0 eAauaf) uţp

rnueums yp^p adiroadu IBUJ a esi.'uirv) — "ţţuqirţipd is j ţ ă
-jaua J;s3 — ^ţesuojo jiu-i 90 O Q — 'yuafu OIJL'OJ 3 — uojw .1153
t<raoapuu)dajjUŢ ejop « A as Iviuin a& n j — eptiaSe ut O-JDJOU
ure B Î B Q — i\ttu\Suo j r u a y oţso apu{f») — |auţ uud r a stuţ
p-jxţj ţ(n)] eoiuri oţsa catry — (jfi — ţegjoţs tuv — îţs
-oqo l u o s — ' R p n x e d e d o ci it:ucHododujj — una'o un t?o quis
o ; w uinoy — auadad un &j ura; — •fîUijpB juns auţ[ 3{adv/

XOIIUp.i • ţ«Xt! Iii lţ{tx)

so uoXnpo oiAi» UI<1[t:
r/i: ojo-M! ţinrrjjir {?iv)p<>
lu.iup.j
V W ' puarpc

•Apun o

wooţseq nriuşi -uiui *ifliJB tft «jn.io-icf 'ojciţţiK a^ieaoA '.",«u joa. ag
*t?ii i!t]i«utui i-U fi ifj&ă&U yjei.jpj'îtjn.î
1 r>ue> a^inZQă ui 'uzr.r.ou <*« f cp»o.\ ţg -j fU g z ţ ^ n s K M «17
sţuio *âiuţAnj a p u n ui 'ţi .jiiwI |BH(U| h ~l»J'>rV

(ţ)iuop ap ţ i p c d R j d e - s uuruu; 01 ajuoj ad vom 'undi:; a; aipiuj

s n d s B eţopoauB a^ — ţucjouSţ îs jojoa/» a — ([)aoo; sipia UJJ

•— iţuăsqB oiso aa arj — vjpoiqo aţuajip )EJ OS '.nţuoqa UIŢI

'[^l^fr z>Aiarxa ţ l M U ( l
ni j ruin
^iin, Bi^sţAi aopnuE ^xado
Lecţia a VII-a

Diftongii

20, Diftongii sunt. ca şi vocalele, elemente accesorii. Spre deo­

sebire insă, de acestea, necesitatea, de a fi notaţi, apare mult mai
frecvent. Este greu dc formulat in această privinţă o regxua pre­
cisă, in multe cazuri notarea diftongilor fiind o problemă de apre­
ciere, depinzând de frecvenţa şi posibilitatea de îndivîdualizaxe a
cHvântnlni respectiv.
Se pot stabili totuşi o serie de cazuri când diftongii trebuie
neapărat notaţi şi o altă serie când notarea lor este inutilă.
A. Diftongii se notează în mod obligatoriu;
a) in cazurile în care este obligatorie şi notarea vocalelor, adică:
— iniţial;
— pentru despărţirea a două bastoane în prelungire de traseu;
— în cuvintele monosilabice;
b) pentru a marca imperfectul verbelor, in scopul de a-1 dife­
renţia de forma indicativului prezent (făcea — : / a c e , spunea —
spune etc.).
B. Diftongii nu se notează în cuvintele in care apar numai ac­
cidental, in anumite forme gramaticale (alternca:'.u cu o vocală):
a) ea, din forma articulată a substantivelor feminine (cererea —
cerere);
b) form:i feminină a unor adjective (frumoasă — jmmos);
c) persoana a IlI-a a indicativului sau a conjunctivului prezent
a] nnor verbe (poartă — porf);
d) forma plnralâ a unor substantive (motoare — motor);
e) forma singulară a mnor substantive (treaptă - - trepte),
21. Diftongii, inclusiv vocalele în hiat, se notează prin accente
drcomflexe orientate in diferite direcţii, potrivit schemei de mai jos.
a, 1 i i

i(a,i)
LI
i* ai. " i > Oi
O FI

102
 Seninul diftongului este alcatu.it, din vârful săge- >
ţii care oneste cele două vocale componente, ţ y
22. Diftongii se scriu, de regulă, in dreapta con­
soanelor respective (poziţie corespunzătoare direcţiei
normale a scrisului).
Diftongii EI şi IE se scriu deasupra sau dedesubt
(in poziţia ini E — J)^
Plasarea diftongilor se face conform regulii „ c e ­
lor trei poncte" (iniţial, final şi de intersecţie), după
cum sunt la Începutul, la sfârşitul sau in interiorul
cuvintelor, imediat la dreapta, respectiv deasupra
1
sau dedesubtul acestor puncte.
23. Triftongii se reduc <a primele două vocale (pentru precizare
se poate adăuga, la semnul d i f t o n g u l u i , şi cea dc-a treia vocală).
24. Diftongul ie (nu şi i-e) se notează, aşa cum s-a văzut din
lecţia precedentă, cu e (ieşire —» e^ire, voie = vcm e t c ) . Diftongii
pot fi reduşi la simple vocale şilîn alte cuvinte: birofuj, otomahU,
omenit orecare, Erapa etc.

un, f,;; ai, ii sibilin, sibitui

Aida, dai liitob, cuib

iacă, ochea

iar, rea
Vi doina, duet

poiţajţă. votfajj

boa, (bem), bei Lj U beau, beai

bncuiiiii. bucurie

Notă. CfinrJ poziţia la dreapta este incomodă sau poate dn loc Ia ce-,
îugii, diftonţii sw notează. Ia vtănga (v, cuvintele auroră ţi iyzâ).

Proza / poezie •* proză referat.

 > < /p

t - cJL L/J..^
< , * *- O ' ** o v
/

<

* C V* c î 1 * i-- l «
Exerciţiul 22

1
n> • ^j* ^bt- *

/ i p

104
 A * ţ c v j.c T i

mai mult
Q mui mult ca uricâml

mai puţin
<? mai înainte (înaintat)

mai uruit sau mai puţin ilt aici înainte

mai mnlt dcrftt atât s-an, sau. siu

Exerciţiul 23

montau axioma boia vu(i)et

mantie uăuc pârâu terminologie
iăi(a> mica toană cauză
proteină •rLUKrtl tWerzicea baobab
Mihai Tai van autonomie {au = o)

Omenia omenie cere. — Ce cadou i-ai luat? — îi iau fa)lt-

ceva. — Găina vecinului face ou<â)le mai mari. — Rău Ia deal.
preu la vale. — Cc-i bun nu-i scump, — Rara întâlnire c mai cu
iubire. — Era ru stea in frunte. — Gipra sare masa şi iada sare
casa. — Ciorii i se par puiî ei de păun. — Am studiat chimia. —
Eugen şi Matei au locuit la Fieni. — Fauna trebui(a) şi trebţuie)
protejată, — Toate îşi au leacul. — SS nu dai înapoi. — în unire
stii tăria. — Am Inehei(a)t.

Exerrîţiul 24

sania chiu(i)e aidoma boicot

sanie «facnat prinde-o remediat
iobăgie chinuit călcâi îmbuibă
nmcegâit vo(j)cvod tricou veşnicie
încercuit neon daună aoleu

In oaia acoperită nu cade gunoi — N-are urechi şi umblă sâ-şi

cumpere cercel — Până nu plou(ă) nu se fac ciupercile. — Cine se
duce la moară se umple de făină — Mai mare darau(a)

105
ceauşi). — Caută ziu(a) de (i)eri. — Mi-ara aprins pai{e) în cap.
— Nu-ţî face staul până n-ai oile. — Meseria e brăţară de aur ai
gâtul e pâlnie de argint, — Av(ea) gura ca o sabie. — Gura tai(e)
mai râu ca sabia. — Le-a pierit graî(ul). — Făcea pe mortul în
păpuşoi. — Mi-ai făcu t-o! — Vai!,

Lecţia a VllI-a

Prefixele N E , TRANS, C O N T R A şi SUPRA

25. Prefixul NE sc notează prin separarea lui N de restul cu­

vântului.
Se foloseşte şi pentru notarea pronumelui ne.
26. Prefixul TRANS se notează printr-un T scris deasupra pri­
mei consoane a rădăcinii cuvântului,
27. Prefixul CONTRfA) se notează printr-un K scris deasupra
primei consoane a rădăcinii cuvântului.
Se foloseşte şi pentru notarea prepoziţiei contra.
28. Prefixul SUPRA (SUPER) se notează printr-on S scris dea-
snpra primei consoane a rădăcinii cuvântului.
Se foloseşte şi pentru notarea prepoziţiei asupra.

nepus, ucinipu? «pntrapus, contrafort

t /
ftcu^igurat, negoţ h J
controlat, contribuit

ncmaivSzut, nc face
? j contrast, w a t r a Ini
/>
transpus, transmiteţi

tnwsnarlD, transalpin
i Cu i
o
suprapus, supersonic

suporter, suprauman
•O"
transufanic, tranzitoriu
( suprimare, asupra lui
b
i)

Notă. Grupul Mfi izolat (nelegat de alte litere) se scrie In forma ma­
jusculei O de mână (v. cuvântul suprimări}. Se aplică şi în abrevierea cel
mai mare.

106
 i/v
o *

• r
• / / • /
 A b r e v i e r i

*H |f*a. cei, cric

celor) mai
G|(9 cel nui mane

cel mai mic (mici)

« I mai urnit
ivI :iinj iuniatul

îl
<"rl mni puţin
Cvl mai hun (bine) de cele ttui multe orj

E x e r c i ţ i u l '17

neastâmpărat TratLs(il)vati{ia) (.orit raită .suprarenal

transdanubian contrafacere suprasoliciţi neisprăvit
contraindicat superfluă iteachifal Transvaal
supraordonat neajuns transcendent eontramină
neînsemnat tranzistor contramarş .sypracotă
A făcut un pas necugetat, — Erau prieteni nedespărţiţi. —
A negat tot ce n e - a declarat . — Nu nc este indiferent când ne
vom reîntâlni. Mărfurile sunt transportate in tranzit. — Trans/or-
măndu-i pe alţii, să ne transformăm şi pc noi. — Transbordarea
s-a efetfuat fără nici o dificultate. — Sunt permanent în contra­
timp. — In caz contrar, contra(c)tul se anulează. — Ne-aţi contra­
zis în tot ce am afirmat. — Dc ce suntaţt contra propunerii fdeute
anterior? — Ce sens au termenii de supramuncă, supraprodtis şi
supraprofit? - S-au primit numeroase supraoferte. — Vina 3
căzut asupra tuturor.

iVotii. Cuvântul anterior « scrie cu INTR, vocalizat cu eu

Exerciţiul 28

nx-dorit î ransvazarc corttratorpilor s u p r a a u i r i t ,

tj mscaucazian contrare/onnă supraîncălzii ncmtilţuinit
q liTtraacujîare suprasarcinâ neadmis t ranssahari a n
iuprapopubit Nvomenos 1 T.msjjfirtQje contraspionaj
' ntidumtrit trausrenau contraofertă supravoltaj

W p d e u la telegramă? - Voi face' o SSSSSQs

Este neîndemânatic, necumpătat şi necuviincios — Dc ce nu ne

- TransperantuJ ora permanent neridicat. Sc P.anteie tranşară

108
 prir. irun/e. — Se transpunea cu gândul în alte timpuri. Textul
de pe contrapagină este contra/ăcut. — Contramarca indica locul
pe i-are trebuie sâ-1 ocupi in salâ. — Nu m-a controlat nimeni. —
Sunt contra modului în care aţi procedat. — Era nepăsător şi super­
ficial. Ne intrebăm cum l-ai suportat. — Un om superior nu se
supriapreciaz/i. Asupra prob(l)emei prezentate aş av(ea) de făcut
o precizare.

Lecfia a IX-a

Prefixele C Î R C U M , EX-EXTRA si C O N - C O N S T R

29. Prefixul ClRCU(M) se notează printr-un CcR scris deasunrn

primei consoane a rădăcinii cuvăntului.
Se foloseşte şi pentru notarea adverbului circa.
30. Prefixul EX-EXTRA (EXTER) se notează printr-un R scris
deasupra primei consoane a rădăcinii cuvântului.
.11 Prefixul CON-CONSTR se notează printr-un FK scris dea­
supra primei consoane a rădăcinii cuvântului.
Se foloseşte şi pentru notarea cuvântului consiliul (de).
32. Sub formă de prefix se pot nota şi cuvântul peste (cu P)
şi particula electro (cu L ) .

eireumptts. circul unt 0 V \ L i-ontpii-i, con iifitut

oonilţtţiel. confirm
«H rcmnsoljir, circa (30 ^ io
concav, con.Vnm
* x p t » , exod
1 /
Inconstant. Consiliul
de Tute!4
•excedent, exenljjîo. fi
<ttr*polar«>. externat electric, electrcd
w

^Rtraurbiu, extremităţile
i 25 peite tot, pcit* 25

Notă. C O N se aplica şi pentru C C W in formele COMP Ai CONR

Irt grupul final TTL (DDL), litera L sc ru/ează fărâ cu.l (v. :>
extremităţile si tutuia). Nu se confundă cu Fii, întrucât 4n l i m b i rea:
există combinaţia TT-FR {DD-FR}.
 Exerciţiu] ±9

* ? * I x / v * I o v *

. $ . ,

Exerciţiul 30

> ^ „ ? ii .I _ , c . v I/.. > g / jr ,C

• > o - * »

110
va fi, vom fi « i c . n consiliu de conducere

coasilin de .-.(ImEnistratie
v» avea, vom avea etc.

fi fost > foarte tu olt, îo<irtc puţin

i
peste puttttţâ
1
» pnţin cat* puţin

E x e r c i ţ i u l 31

excavat compensare circumpolar exteriorizare

contact exoderm couce/a^ean compendiu
exponent com]XJzitor exhumat concern
convex (cu vk) eX££lir>(ic) conducta necirculat
con/mt compromis concomitent
Am primit toate circularele dv. — Fii, te rog, mai explicit. — Era
foarte exuberant — Am rămas extaziat de tot ce am văzut. —
Exi(s)tă şi azi regiuni încă neexplorate. — Trecea uşor dintr-o
extremă în alta. — L-am expediat extraurgent. — Este extra-
(o)rd(inar) de exigent. — Conflictul a explodat violent. — Ce a
.-onchis expertul? — Sunt complet consternat de ce vi s-a întâm­
plat. — Cine mai face parte din consiliul societăţii? — Au con­
sumat toate conservele. — Sunt prins până peste cap cu o mul­
ţime de treburi. — Satele sunt astăzi total electrificate.

Exerciţiul 32
circulând expoctoiant (h)exagon expulzat
exil extirpare confident confiscat
extrateritorial complicat electrolit dectrocuref
congelat expozant exu-usor
construind Congo conciliat combiner
Mai am nev(oie) de circa zece exemplare. — Care sunt formali­
tăţile de exprop(rie)re? — Când va intra în expl(oatare) noul com­
plex? — Multe specii de-animale sunt (a)stăzi exterminate. — S-a
cerut extrădarea. — A r e un ceas extraplat. — Este m(em)bru al
consiliului artistic. — Sunt consătean cu el. — Exp(uncrea) dv. este
neconcludentă. — Până când aveţi concediu? — Ce este electro-
terapia?

111
 Lecţia a X-a

Sufixul ST; g r u p u l STR. Sufixul L O R

33. Sufixul ST ac notează printr-o liniuţâ pusă perpendicular
pe consoana care-1 precedă.
Nu se aplică dacă 5 ţi T sunt despărţite prin vocală (în cuvinte
ca găsit, cosit e t c ) .
34. La fel se notează şi STR (ST-R), cu deosebirea < ă acesta se
aplică nu numai final, ci şi iniţial şi medial. în poziţie medială,
iiniuţa este înlocuită prin insăşi litera care-1 urmează.
35. Sufixul LOR se notează printr-un LR, scris la dreapta, mai
sus faţă de ultima consoană a rădăcinii cuvântului.

r.ccst, Vait (vostru) magistru, magistral

bnst(nri). restţnrl) rîestrami, distrat

albastru, sechestru pRstrie, castron

mostra, strAm&9 iicestur. just

strop, strunit ministru, minister

T J
•txoU, catastrofa e a » lor, furie lor

Notă. Pentru precizarea cuvintelor erestor şi just se folosesc — spre a

le diferenţia tic acest (aceasta) — formele date moi sus. A se vedea, de
ademenea, cuvântul minister, in comparaţie cu ministru.

A b r e v i e r i

de pilda / r. dată cn

de exemplu
/ o dată ru aoeasta
de altfel
de anta aceasta

A/
ori de cate ori de astă tlatA.

112
tu [IX—XI ""P •=U»ll'>nJ',[KjţiaJţ — ţj

S8 piiiJjaxa
 Exerciţiul 35

steaotipistă strâmb buiestru lustragiilor

astrahan învestire restructurare impostor
bunăstare balustradelor realist împestriţat
castron nefast destrămare distrofic
azbest ostracizat mistrie zdravăn

A fost un violonist şi an pianist ilustru. — închideţi fereastra!

— Primul zbor circumterestru a durat 108 minute. — A stârnit
mare interes. — Care este originea acestor date? — Meşterul strică I
şi drege de frică. — Stratul superior al atmosferei poarta denumi­
rea de stratosfera. — Muntele a fost străpuns dintr-o parte In cea­ SI
laltă. — Ce este (a)ccasta: pâstrugă sau păstrăv? — Sevasta şi Ca-
listrat sunt astronomi. — Cristea şi Ernest sunt mari gastronomi. I
— Sensul celor spuse mai inainte de dv. e prea străveziu. — Tăia
câinilor frunze. — Av(ea) orbul găinilor. I
Notă. STR se poate folosi «I pentru ZDFL

Exerciţiul 38

robust strapontină atestare planorist

străjer sechestreloT înregistrăm ilustrat
extraterestru astringent ripostelor for(uri)lor
1
castravete indigest Ostrov gasteropod
statist(ică) strădanie travestire zdruncinat

Este un şahist cunoscut. — Era fochist pe un vapor. — Istrate

a fost contramaistru. — Ducea o viaţă de sihastru. — Am fost la
minister, la cabinetul ministrului. — Vom vizita o străveche ce­
tate. — A uzat de o stratagemă cu totul neobişnuită. — Ce sunet
strident! — Ce-i mai bună: stridia sau langusta? — Ne-am strecu­
rat unul după altul printr-un loc strâmt. — li căntâ în strună. — ea
A călcat in străchini. — Cercul bănuiţilor se restrănge din ce in cc
mai mult. — Castorii demonstrează o mare măiestrie în construirea ca
adăposturilor. — Care este numărul sinistraţilor? — Şi cu asta, bas ta!

cu
Notă. Cu tot (toata, toţi, toate) se scrie bloc.

114
 Lecţia a Xl-a

Sufixele T I U N E , M E N T şi TIV

36. Sufixul ŢlVNE (S1UNE, STIUX'E, Z1UNE, C1UNE) se no­

tează printr-un mic N scris dedesubtul ultimei consoane a rădăcinii
V intului.
La fel sc notează şi formele prescurtate ŢIE, SfE etc.
37. Sufixul MENT (MINT, MINTE) se notează printr-un mic
N scris la dreapta ultimei consoane a rădăcinii cuvântului, mai
sus.
38. Sufixul TIV (SIV, ZIV) se notează printr-un mic TT scris
la dreapta ultimei consoane a rădăcinii cuvântului.
Se foloseşte şi pentru forma T1VAT, precum şi pentru cuvin­
tele din familia lui potrivă.

naţiune, expresie
k 11 • supliment, detaşament

gestiune, adeziune c / l/ regiment, instrumentist

slăbiciune, profesionist vocativ, normativ

bogăţie, secţie dcfitiitivţ-at), locomotiva

cond'ment, legâmAnt p-1. extensiv, exploziv

dimpotrivă, negativist
actualmente, imbrlcamintf

A b r e v i e r i

toate acestea —1 cn ..tit mai bine (bun)

ci toate ca cu atUt mai mult

ca toate acestea cu atât mai puţin

cu atai mai cn atlt mai mult cn cat

115
 Exerciţiul 37

' C o- C o' . *v q * O ? - | / - c; i ^

• « % A / *•

% ->-. V „ • c
. ^ • l i ; , / - ' ^ "

E x e r c i ţ i u l IlS

. | - A o

j_ / O.-*

116
 Exerciţiul ;J9

supremaţie concesiv semnalmente obsesie

pergament ocazie d(e)terminativ scăzământ
evocativ plasament convenţie tentativă
funfcjţie evaziv vehement combustie
ataşament înşelâciu:i> meditativ agrement

Relaţia e realmente relativa. — In această intersecţie circafla)-

ţîa este intensă. — Ne-a dat un sfat plin de înţelepciune. — A f i r ­
maţia dv. prezintă numeroase contradicţii. — N-am timp de dis­
tracţii. Cine va comenta transmisiunea? — Care este populaţia ţării
Jupă ultimul recensământ? — Ce loc ocupă in clasamentul respeţe)-
tiv? — Contraofensiva a produs o confuzie de nedescris. —• Demon­
straţia s-a bucurat de o participare masiva. — Este (a)ctiv, dar
abuziv şi agresiv. — Au luptat împotriva nedreptăţilor. — Sporti­
vii fac antrenament în cantonament. — Ce echipament au? — S-a
mutat intr-un apartament nou.

Exerciţiul iO

generaţie interogativ filament sesiune

randament previziune fixativ eşapament
extractiv oseminte contraacuzaţie diminutiv
compasiune posesiv acoperământ inclusiv
crezământ repeziciune consultativ adeziv

Atenţie! — Promisiunea înseamnă obligaţie. — La ce faceţi alu­

zie? — A suferit de congestie cerebrală. — Au intrat in produ(c)ţie
noi sortimente de încălţăminte. — Moralmente şi legalmente ne-am
respectat angajamentul. — Ce deznodământ a avut această în­
tâmplare? — Am aşteptat cu emoţie acest eveniment. — Sunt emo­
tiv. — Şi-a dat consimţământul pentru operaţie. — Vom perfecţiona
suc(c)e$iv metodele de fab(rica)ţie. — Să lucrăm operativ, fără di­
gresiuni, disensiuni şt suspiciuni. — Munca in colectiv este extrem
de produ(c)tivă. — Am primit calificative superlative. —- Ce atri­
buţii aveţi în comitetul asociaţiei? — Ce p(r)og(r)am atractivi
Lecţia a XII-a

Suîîxete t S M , A N T Ă şi G R A F

39. Sufixul ISM (ASM) se notează printr-un S scris la dreapta

nltimei consoane a rădăcinii cuvântului,
40. Sufixul ANTĂ {ENŢÂ, INŢA etc,) se notează printr-un N
mai mare şi arcuit, legat de ultima consoană a rădăcinii cuvântului.
La fel se notează şî forma ANŢAT (ENŢAT etc.). In celelalte
forme derivate se adaugă sufixului litera respectiva.
41. Sufixul GRAF (GRAFIE) se notează printr-un GF micşorat,
legat cu colţ de ultima consoană a rădăcinii cuvântului.
In forma GRAFIC, litera F se înlocuieşte cu FK.

rcuenţa. glonţ
dramatism, lirism
insistenţe!*:, jnţ'iir.ţcz
suprarealiştii, empirism

finanţam, ştiinţific
iaiLiiim, protoplusmii

prismi, profesionism u% liticrgraffie). etnograf (ic)

bilanţ, încredinţat caligraf (ie), biografic

lanţ, r h i t a n t i stciiograiiez, teJegriifist

J ^

Abrevieri

nu numai malt mal

nu mai mutt malt maf mult

DU mai pnţîn mttlt nud paţin

dar nn c mai puţin

tiilcvjrat multilateral

lift
611

l> >
'.' / '/

L ţ t A A/ *

* £ 0~/J* £ *

• # CP

f J
 Exerrîţrul -lli

mimetism (njidiograf clanţă paralelism

rezonanţă marasm oscilograf şanţuri
bîbl (io] grafie necuviinţă simbolism cristalografie
intervenţionism oc^anograf somnolenţă patetism
rulmenţilor poporanism aritmogf ai întru nost in tăm

Formalismul este o trăsătură esenţială a birocratismului,

coolismul trebuie combătut. — Vă rog să fxneţi seama de toate cir­
cumstanţele atunci când vă veţi pronunţa asupra acestui caz. —
Pentru ce mu înfrunţi? — Să fim exigenţi cu noi înşine. — Exi(s)tă
supraabundenţă de mărfuri. — A luptat de-a Iwigul veacurilor pen­
tru libertate şi ind(epend)enţă. — Franţ a fost zincograf la o în­
treprindere) poligrafică. — Am o bogată colecţie de autografe (au —
o). — Cine a r(ea)lizat scenografia? — Regulile de ortografie trebuie
bine Însuşite de toţi. — Ce se înţelege prin testament olograf?

Exerciţiul 4.4

aforism metalografie ordonanţele spasm

tîegauţă cizmă iconografic nesăbuinţă
paleografie umîiiDţâ {hjipnotism ideografic
junimism cosmografie audienţă atavism
cadenţă extremism sptetegrafie tonştiinţă

Transformismul şi darvinismul sunt noţiuni sinonime. — Obscu­

rantismul sc împacă bine cu ignoranţa. — Am primit o corespon­
denţă in aparenţă fără imp(ort)anţâ. — Prin circumferinţă se înţelege
lungimea unui cerc. — Cum diferenţiezi cuvântul „semănaţi" de
„sămânţă"? — Este plin de speranţă şi cutezanţă. — A r e numeroase
lucrări ştiinţifice. — Predă istor(io)grafia la Facultatea de Istor(ie).
— Ce componenţă are noua expediţie etnografică? — I-a făcut o
nouă radiografie. — (H)ectograful sau şapirograful este un aparat
de multiplicat texte sau desene. — Care sunt principalii săi re­
prezentanţi?

120
 Lecţia a XIII-u

Sufixele ŞT, TITUDINE şi 51L Abrevieri de logică

42. Sufixul ŞT sc notează printr-un mic 3 legat dc ultima con­

soană a rădăcinii cuvântului.
4.J. Sufixul (TI)TUDINK se notează printr-sn DD legat de ni-
lima consoană a rădăcinii cuvântului.
Se aplică şi la cuvântul pretutindeni.
44. Sufixul BJL se notează printr-un B legat de ultima con­
soană a rădăcinii cuvântului.

eşti, (jUe amplitudine, pretutindeni

(arccţli. fvsti
i aptitudine, pl.it itudinc

i¥llHjtii[iT<i). artiţti

lti'usmrcjstt. S i l i ţ i i
r posibil, rc/onsbil

durabil, inca-sabil

vizibil, demonstrabil
Oi

tatincţte. pn>t.">
I i m o b i l , rond'iimmihit

Notă. Cuvântul Bucureşti nu se subliniază.

45. In afară dc expresiile curente, pentru care au fost create

abrevieri convenţionale, există o altă categorie de expresii pentru
care nu este necesară nici măcar crearea unor asemenea abrevieri,
aplicarea procedeului general dc abreviere al secantei fiind, prin
ei însuşi, suficient. Sunt aşa-numitele abrevieri dc logică.
In această situaţie se află, de pildă, proverbele. „Buturuga
mh. i (răstoarnă carul mare)" sau ,,apa trece (pietrele rârnân)^ sunt
proverbe mult prea cunoscute pentru a mai fi necesar sâ fie notate
integral. Este suficient in acest caz să se scrie numai cuvinte!-1
din prima parte, celelalte cuvinte reprezentăndu-sc prin apucarea
unei secante pe ultimul cuvânt reţinut (mică, trece).
Dc asemenea, se pot abrevia construcţiile de felul următor: fel
(de fel), rând (pe rând), fauna (şi flora), venituri (şi cheltuieli), nu
nuxriai importul (dar şi exportul) etc.

121
 Exerciţiul 4j

3
y f ° /:<&

ExcrcîîÎQl 4fi

C 4 L*. C *

1 - ^ M i ^
loc _-

122
 Abrevicri

ta aceasta privinţa, la asupra acestei probleme

privinţa aceasta

!n aceasta direcţie, in
direcţia aceasta asupra acestei chestiuni

In afară de aceasta la un moment dat

pe lângă, aceasta In momentul dc faţa

Exerciţiul 47

obşte ectăţeneşte crcştcfrc) inaptitudine

similitudine suprimabil probabil neviabil
incomparabil pajişte muşte ţinteşte
poposeşte beatitudine lizibilitate arabil
transmisibil comestibil maşinişti fireşte
Pământul rodeşte unde mâna munceşte. — Dacă nu ştii să vop­
seşti, nu te apuca sâ mânjeşti. — La multe cine gândeşte, nici nna
nu isprăveşte. — Cine la întrebare se pripeşte, la răspuns zăbo­
veşte. — Nimeni nu sc naşte învăţat. — Turpitudine înseamnă
purtare josnică, mârşăvie. - - Totul este impecabil. — Este foarte
capabil, dar influenţabîl. — Ceea ce aţi făcut dv. n-a fost nici admi­
sibil, nici scuzabil. — Drumul este iar circulabil. — Iniţiativa voastră
este mai mult decât lăudabila. — Omul sfinţeşte (locul). — Bosforul
(şi Dardanelcle), Kattegat (şi Skagerr:ik) sunt strâmtori. — Vă vom
sprijini atât moral (cât şi material).

Nota. S u f i x u l Bll, <w foloseşte şi ţn ffnrrt!) B1T.IŢAŢE,

Exerciţiul 48

frăţeşte persişli vitejeşte. notabil

solitudine extensibil irevocabil diferenţiabil
justificabil măreşte româneşte ocheşte
pornmbişte sexvitodine considerabil impozabil
potabil perisabilitate bruşte soseşte
 Calul paşte unde îl priponeşti. — O meserie plăteşte cât o mo­
şie. — Cine pe alţii omeneşte, pe sine se cinsteşte. — Doarme (i)epu-
reşte. — Se topeşte ca ceara. — Legea nu mai este aplicabilă;
a căzut in desuetudine. Ingratitudine şi nerecunoştinţa sunt tot­
una. — Vă aduc nişte veşti formidabile. — Ai citit romanul Mi­
zerabilii'! — Este incontestabil una din operele cele mai recoman­
dabile. — Bolnavul nu este transportabil. — Nu exi(s)tă imposibil.
— Am fost cu automobilul (au = o) la Zărneşti. — Turbarea este
o boală transmisibilă. — Lenea e cucoană mare (care n-are de mân­
care). — Stimabili, onorabili, sunt cestiuni (arzătoare la ordinea
zilei); aveţi puţintică (răbdare).

Nu încercaţi si scrieţi ăe pe acum totul numai in xtraopxaţir,

Mutţumîţi-vă deocamdată numai m o impestriiare a scrisuiui. fa-
• ciul cu- inertul, prin introducerea unui număr din ce in re moi mar--
dc cuvinte stenografice, veţi ajunoe la mu montiii: dat să scrieţi
inlcaral in stenografie.

Nu învăţaţi mecanic. JVii copiaţi cxcrciiiil*. m-ulţumindu-i-fi nu-

<,ă dcennii semnele stcnnaraţice,
îTttTi ci căutaţi să înţelegeţi <.
ce scrieţi. In limpui copierii, diclaţi-vă încet textul exerciţiului.

Citiţi fi recitiţi stenogramele dc cât moi multe ort Citiţi exer­

ciţiile atât înainte de a trece la smerea lor, cât şi după fiecen
copiere.

Copiaţi exerciţiile prin alternare, atât după terţul în scriere

noarafică, cat fi după cel in scriere obişnuită

Dacă nu izbutiţi să citiţi un cuvânt, nu r d opriţi asupra tui, ci

treceţi mai departe la cuvintele următoare. In Jelui acesta, cu afut&rul
contextului, dificultatea va fi nţor intăturată.
 Lecţia a XlV-a

Sufixele T I U N E , M E N T ţ i TIV (forme d e r i v a t e )

46, Formele derivate ale sufixelor TIUNE, MENT şi TIV se

notează prin scrierea. în locul şi pe locul sufixului respectiv, a li­
terei sau literelor care formează adaosul derivaţiei: eondi(ţiuni)Ior,
funda(menta)re, ac(tiv)C2 etc.
Terminaţiile ŢIONAT şi MENTAT se notează cu TT, iar TlVl-
TATE printr-un TIV mai marc. In formele MENTELOR şi TiVL-
LOR, pentru a se evita confuzia cu LOR, se păstrează şi semnul
sufixului respectiv.
Sufixele TIUNE şi MENT se folosesc şi concomitent (v, cuvin­
tele fermentaţie şi raţionament).

li
fundamenta] (-ele),
acţiona, —rţionnr o* fundamentelor

acţionez, acţionăm fnrjd„mntir.d. pămunteun

acţiunilor, acţionat U , OL definitivii, definitivare

acţionând, ucţioniiii! 0/0{ definitive/, definitivam

fundamenta, motivelor. emotIyH*tc

I n n • . Jr % \ o ~ o -

i nu'lamentam, fermentaţie, raţionameat

ion damcntnt

Abrevieri

Ul (ceea) ce priveşte cu ocav.tn (cn aceasta ocat ie

a
care priveşte l cu ajutorul (eSruia)

ru privite la
cn consecvenţa
/

cu prilijul 'cn acest prilej) Of dc aceea

 Exerciţiul 49

\& o P? o- o , oy^
- o- * ( - } ( , ^ * .

Exerciţiul

S /ţH* \ ^ "5. tb «fci V

^ ^ f -y ^ ,y .y

f* \ y Y 1• •* or xjl^L .y t y .y/ .y i^- o °

^ / fe/* w~ ^ |

*y

126
 Exerciţiul 51

condiţional condiţionăm fragmentelor cultivare

condiţionare condiţionând fragmentez cultivase
Londiţiunilor condiţie n abil fragmentăm cultivam
condiţionat fragmentare fragmentând cultivând
condiţionez fragmentele fragmentaţi e cultivat/il

Trebuie să motivăm bine toate acţitmile. — Ce aţi intenţionat?

— Care au fost intenţiile dv.? — La un moment dat intenţionam
să demisionez, dar n-am mai demisionat. — Acum sunt pensionar.
— Din punct de vedere profesional era bine pregătit. De ce n-ai
soluţionat toate chestiunile din chestionar? — Informaţiile dv. sunt
senzaţionale. — Experimentatorul a experimentat un nou procedeu
experimental. — Ce mai experimentează? — Cine a făcut comen­
tarea evenimentelor internaţionale? — Conferinţa dv. despre com­
portamentul animalelor în captivitate «a fost captivantă. — A reu­
şit să ne captiveze pe toţi. — Segmentare sau segmentaţie este
totuna.

Exerciţiul 52

aprovizionare cooperări vizare pot{r}ivire sccjionabil

reglementăm clementele cimentare naţionalizare
receptivitate comisionar cK menteloi profesionişti
suplimentat substantivelor relaţiilor pozitivişti
secţiilor fuzionabil obiectivele sediment aţie

Pentru ce ai fost sancţionat şi care sunt sancţiunile aplicate? —

în ce a constat sancţionarea? — Primirea dv. mă emoţionează pro­
fund. — Sunt foarte emoţionat, — Totul a fost atât de emoţionant.
— Vă rugăm să vă conformaţi intru totul deciziilor şi dispoziţiilor
primite. — Parlamentul a parlamentat şi parlamentează despre
toate chestiunile. — Temperamental este un sentimental. — M i j ­
loacele folosite sunt prea rudimentare. — Lucrările s-au desfăşurat
cu operativitate şi obiectivitate. — Din partea noastră nu veţi avea
nici o împotrivire. — Nu ne împotrivim. — Argirrnentaţia dv. na
rezistă argumentelor noastre.
Lecţia a XV-a

Apăsări {grupuri bîcon son a n t i c e )

47. Prin scrierea mai apăsată se obţin următoarele grupuri bi-

oonson antice ;

P apăsat — PT FK apăsat = FG
VK apăsat — VG
B apăsat — BT CeR apăsat -— JR sau GeR
D apăsat —= DP FR apăsat = VR

4B. PT, BT şi DP sunt facultative. Primele două se aplică in

special final, în cuvinte ca început, vorbit e t c , în care T nu face
parte din rădăcina cuvântului. Cuvântul dttpri sc scrie integral, din
.iouâ semne (du-pu).
Celelalte grupe au aplicabilitate generală.
Apăsarea se face prin simpla presiune a creionului, nu prin
revenire asupra traseului. In multe cazuri, apăsarea nici nu este
necesar să fie efectiv realizată (în cuvintele frecvente sau cu de­
sen caracteristic: pot, independent, vorbă e t c ) . De altfel, mni tăr-
7iu. pe măsura exerciţiului dobândit, se va renunţa aproape în to­
talitate la apăsare, ca rămânând numai ca un mijloc de preciz.ire
:i unor cuvinte, in caz de necesitate.

.Voio, KT ş< DP se pot nplicJ, prin extindere, si pentru BD ţi D H ,

128
 ABREVIERI

1 6
I
râtcV.T CUVINTE dnpâ cnm

cn alte cuvjut. d u p ! cum se $tie (*tiţl)

cn (pc) dtept cuvftnt de la jactput

nu sc poate
s o dată pentru totdeauna

EXERCIŢI UI 55

digerat vagonetaj figurativ

înfipţi
depăşeşte virament jurământ jargon
antropofag împodobit german girat (

depanat învrăjbit adversativ

navigabil
juiîsprudciiţă calorifug deprimat comtpt

Din vorbă se face fapta şi din faptă vorba. — Câte capete, atâ­
tea păreri, — A virat la dreapta. — Ce rezu(l)tate aţi obţinut? —
A albit de bătrâneţe. — Hârtia rabdă multe. — A îndeplinit to­
tul cu o săptămână mai devreme. — Aţi adoptat soluţia cea mai
bună, — Sunt din Dobrogea. — Kigaro era bărbier. — Kste ( h i d r o ­
fug, adică împiedică să pătrundă apa. — Supravegherea era FOARTE
severă. — Era de-a d r e p t » ! extravagant. — Lucerna este o plantă
furajeră. — S-a jertfit pentru artă. — A ţinut mai multe prelegeri
la universitate. — Rana veche uşor sângerează.

EXERCIŢIUL 5b

încăput talger PRIBEGIN- sarcofag

deplinătate veritabil pajură
lagocît perturbat priveghere tinejre
viguros duplicitate contioversabil iK?rstvcienţă
junibi'ŢFT înfig lilijmtau petrolifer

Ce privire pătrunzătoare!
L e privire pătrunzătoare! —
— .M
Nu vorbincinireoan
i voroi neîntrebat!——nyfara
Aparatul
trebuie probat anticipat. — Despre cine vorbeşte fără control

130
apune că este slobod la gură. — Răul nu rămâne nepedepsit. —
Să deprindem bine meseria pe care o învăţăm. — Ce configuraţie
are? — Am alergat ca un (i)epure fugărit. — A vagabondat fără
nici un rost din loc (in loc). - - Cuvântul vogă este un franţuzism.
- Inculpatul s-a apărat cu îndârjire. — Plângerea dv. este în­
dreptăţită. — Am făcut în Vrancea o culegere de poveşti. —• Echi­
pajul a făcut fapte tic adevărată bravură.

Lecţia a XV!-a

G r u p u r i l e SK şi MK. G r u p u l RK

-•• Prm inversarea poziţiei lui S şi M iniţiali şi finali se obţin

grupurile abreviative SK şi MK.

Regula se aplică şi intre două bastoane in prelungire,

HO. In câteva cuvinte (preocup, proiect, practic, trecut, direct
ş: altele cu traseu similar) se aplică prescurtarea RK (prin inversa­
rea literei R ) ,

cţajdL mucava machetă, dcmoc(rat}

Sficle, polimiol Miec.uiochimic, îw"ti^

K B r i , risc scobesc, podidesc

micjir, dcrraii: descătuşat, dumicat

eţuti&e, exţzjecutat preocupare, proiectil

cctuni, omenesc direct, infaricat

131
Extrciflul 57

^ , -fus***

fi» c<r

Exerciţiul 5S

1
«/ ^ J

— & * O' ftJ , a i »

.c;>V|
 Abrevieri

din noa

trineinţelts
l fiice fiiţi

(pas) ta dispoziţie / urdiui' di- idei

adure ţadns) t,i cnnoţtmfi ordini.' di- mi

Exerciţiul 5!)

St, SDpfeSC schijă uuicadamic .scotocesc

nimicnicie mocănesc descotorosit caimac
zguduit ruagnet <K machiat Stătescu
firesc precupeţesc trese microb
afazic sen fie mocofan cs(z)actitatc

Nn te mai recunosc! — Mulţumirea sufletească întrece pe t e a

trupească. — La lemnul tare trebuie secure ascuţită. —• Dadescii
şi Ivâscu au făcut' un scandal de au sculat toată casa. — Apr* Se
scurge pe scoc, — în ce circumscripţie locuiesc? — în ce ape se
scaldă? — Cuvintele sacagiu şi macagiu sunt de origine turcească.
— Măcărescu este mare mucalit. — Arde mocnit. — Cine dumica
nu mânăncă. — Dumicatul să ţi-I faci cât îţi încape in gură. —
Câinii adulmecă vânatul, — Socotesc practice proiectele dv. — Cine
nu deschide ochii (deschide punga).
Notă. SK şi MK se pol aplica ţi pentru AC, ţi MG.

Exerciţiul <JU

microfon Voîm-scu sciiptcmamc toponimic

schelă formic -Anthomaca secătuit
scontat succedat ploscă macaroane
(e)conomîc panoramic totemic scobesc
rărtk'sc măresc sacadat d^L-.-:-:
Scoateţi maculatoarele şi scr(ie)ţi! —- Scară la cer şî ped peste
mare nu se poate. — Nu tot ce sclipeşte e aur. — Cine se teme ce
bruma să nu sădească vie. — E ştab ca o scândirră, uscat ca iasc.
şi urât ca o scorpie. — Scheciul este o scenetă satirică, — Tranda­
firii se scutură, dar spinul rămâne. - .Scarlatina este o boală _-pi -
demică. —- Nepoftitul n-arc scaun. — Ce scoică frumoasa! — Micro­
nul este o unitate dc măsură. - - Era micuţ şi anemic. — Am
disecat prob(l)ema pe toate feţele. — Cttm s-a îmbrăcat?

Ucţia a XVII-a

G r u p u r i l e KR ( G R ) si TR ( O R )

51. Prjn scrierea cârligelor fără colţ şi in sens contrar direcţiei

normale a scrisului se obţin grupurile abreviative KR (iniţial) şi Tl\.
(final). Regula se aplica numai faţă de curbe si bastoane.

Pentru memorare, reţineţi trăsăturile componente ale majuscu­

lelor T şi P din figura de mai sus.
Faţă de curbe, poziţia acestor prescurtări este uşor de memorat:
în interior.
Faţă dc bastoane, fiind mai dificilă, dăm următoarea formul \
mnemotehnică: „prima la dreapta, « doua la sidnya'*
52. Regula poate fi aplicată şi pentru notarea grupurilor GR
(iniţial) şi DR (final).

coţectur&, corcitură cj> G putere. Ta/.b^tere

corupător, cârtitor
o ? GUeorgh*. gravitaţie

cArJS. citire c c
f «rad. garantat

grafic, gratitudine.
cori itu, votat L-

cnTcnt. dentar procedare, gtuduri

cretat, statutar
k 1 fc^-cundar. trubadur
7.9 in1i1.uj.v3

19 m!l!OJ»xg
 Abrevieri

11 •
pubLie. republica
striat* legal {.strânsa

opinie publică
ţ g i t n x l strânsa

n viind in vţdeT*
In legătura ctt

îll ltiyaturi cu aceasta

1 ( aLţage atenţia

Exerciţiul G-t

carburator cruut cartoteeâ coordonator

j>;Ltr(îot)wnt nutri fie gânditor abatere
Crevedia Cracovia cargou corifeu
ridicâ-turâ dregător inovator
prăjitura
mândrie Gri voi vedere
sraiidomaiite

Oarg zilele lina după ofta. — Ce râu curge prin Caransebeş? —

Gn^eaia îndreptare aşteaptă. — Cornel este grănicer. — Arde ca
pe vatră — Pe craca uscată nu cântă privighetoarea. — Corabia
cu doi cârmaci se scufundă. — Incubatorul este o clocitoare elec­
trică. — Cruţcscra este institutor. — Grîgore Ureche a fost Un mare
cronicar. — A fost cartnic pe un caryobot grandios. — Carpenul
şi gorunul sunt arbori cu lemnul tare. — Cocorii 2boarâ in câr­
duri. — Mi-a făcut o caricatură foarte reuşită. — No am căderei
să judec, dar răspunderea le aparţine exclusiv.

Exerciţiul G4

carabină crâncen curăţat criteriu

băutură coi ist ai iilor pupitru
cruciş
vânător
caracatiţă cherhana crivăţ
r.uitor atrăgător fttru
dictare
grafolog cedare
pandur

136
 Corul curat de trăsnet nu se teme. — Copacul mare nu se taie
dîntr-o lovitură. — ' A plecat cu graba şi s-a întâlnit cu zăbava —
Mai multe ştie Stan Păţitul decât toţi cărturarii. — La seceta
grindina c bună. — Seamănă cu două picături (de apă). — A vărsat
lacrimi de crocodil. Râd şi curcile de el. — Voi lupta din răspu­
teri, mă voi face luntre (şi punte). — Calendarul gregorian are o
vechime de patru secole. — Sunt de acord cu dv. — Ce măsuri aţi
luat pentru respectarea orei de închidere?

Lecţia a XVlll-i
•

m '&} ^ » Jt 1 t . * £ itj ^ itr

Cifrele. Abrevieri ocazionale şi g e n e r a l e

53. In stenografie se întrebuinţează cifrele obişnuite, cărora li

st1 aduc unele prescurtări:
'a) în aşa-zisele numere „rotunde", prin puncte aşezate, în diferite
poziţii (sus: sute, la dreapta: mii, jos: milioane, la stânga: mili­
arde);
b) in numeralele ordinale, printr-o liniuţă orizontală, aşezată
sus, la dreapta cifrei;
c) în numeralele, multiplicative, prin in scris înaintea cifrei:
d) în numeralele adverbiale, prin semnul înmulţirii;
e) în numeralele fracţionare, prin suprimarea liniei de fracţie;
j) in numeralele proporţionale (la sută, Ia mie e t c ) , printr-un
mic zero plasat in locul indicând sutele, miile etc.;
g) în expresiile adverbiale ,,în primul rând", „in al doilea rând*
etc, printr-un R scris sus, la dreapta cifrei;
h) în locuţiunile „sute şi sute", „mii şi mii" e t c , prin două
puncte în loc de unul;
i) in cuvintele „milionar", „miliardar" e t c , printr-un R plasat
m locul indicând milioanele, miliardele etc.
i) in notarea datelor, prin suprapunerea cifrelor respective.
în caz de confuzie între „o sută" şi „sute", „o mie f t şi a ş mii* e t c
la acestea din urmă punctul se înlocuieşte cu o mică liniuţă orizon­
tala.
Cuvântul kilogram se notează prin literele KL. kilometru prin
KM, leu prin L, scrise sus, la dreapta cifrei respective- Gra±?Iir se
notează la fel ca în scrierea obişnuită.
300 . 3000 7 Ia sală, 7 In mic
3 3-
In primul rănd, in «1
3 000 TOO. 3 miliarda
3 •3 r 3"

300 000, 3 300 33 Mit? şl ante, mii ţi m:i

s.\ optulea, .?! rnilU'a t •}•" 4 "t milionar, miliardar

Iniccit, însutit

d.- cinci ori, dc dncî

i\ 11 S
22 Decembrie 1989,
1877—1878

100 kR. sate de kllometi

sute dc ori
5
i
un sfert, trei zecimi
y 1Q 6or -/£<• 60 000 lei, - 12 grade

*
54. Abrcvîorile predate până acum se referă la expresii cu­
noscute, cu caracter permanent. Dar, în afară de acestea, in vorbire
apar numeroase alte asociaţii de cuvinte, cu caracter întâmplător,
a căror scriere integrală ar fi de asemenea inutilă. în aceste situaţii,
se vor crea abrevieri ad-hoc, valabile numai pentru împrejurarea
respectiva (abrevieri ocazionale).
Astfel, ca să dăm un exemplu, presupunând că intr-o cuvântare
se va repeta expresia „campania de îrisămânţări41, stenograful nu va
trebui sâ noteze integral de fiecare dată aceasta asociere de cuvinte,
ci va fi soficient ca, scriind primul cuvânt, să le reprezinte pe cele­
lalte prin tăierea acestuia cu o secantă. Dacă în această împrejurare
cuvântul „campanie**, tăiat cu o secantă, înseamnă „campania de
însâmânţâri", altă dată el va putea să însemne „campania de recol­
tare 0 sau „campania de construcţii", după împrejurarea respectivă.
Evident, abrevierile de acest fel se aplică numai în cazurile In care
termenii expresiei respective sunt atât de bine asociaţi încât pronun­
ţarea primului să fie suficientă pentru „ghicirea' 1 celui dc-al doilea.
55. In toate aceste abrevieri, cuvintele omise sunt, după cum am
văzut, marcate printr-o secantă. Sunt însă împrejurări în care nn
este necesara nici aceasta, ţi anume în construcţiile in care anumite
cuvinte sau părţi de fra2ă se repetă. în aceste cazuri, se lasă la o

138
parte termenii care se repetă, scriindir-se unul sub nitul numai cle­
mentele noi. Exemple:

b
c
, o ' S 837

C
—
sz As

a) Creangă s-a născut în anul 11337, Eminescu s-a nast;ut in anul

1650, Caragiale s-a născut în anul 1852.
b) Problema prezintă interes din punct de vedere istoric, din
punct de vedere geografic şi din punct de vedere etnografic.
56. Simplificarea maximă se realizează prin întrebuinţarea asa-
numitului stil telegrafic: suprimarea, pur şi simplu, a oricărui cu­
vânt ce poate fi reconstituit. Se vor elimina, in special, cuvintele
dc legătură (prepoziţii, conjuncţii e t c ) . Astfel, în fraza „ ( A m ) fost
(în) Dobrogea (şi am) vizitat staţiunile (de pe) litoral", cuvintele
trecute în paranteză pot fi suprimate fără nici o primejdie pentru
reconstituirea ei.
Este un procedeu care cere oarecare deprindere, dar care. bine
stăpânit, poate aduce mari servicii. Un excelent exemplu, în această
privinţă, îl oferă Telegramele lui I. L. Caragiale.
57. O serie de cuvinte pot fi abreviate prin eliminarea unor*
litere din cuprinsul lor (în special din partea finală): par(l)ament,
ţab(rică). im(ediat), buge(t), re$pe(c)tiv, rezo(l)vă etc.
58. Condensarea scrisului se poate realiza şi prin scrierea legată
a unor grupuri de cuvinte: ca să, nu mai, ca şi cum, mai ca seamă,
de-a lungul etc.
59. Câteva cuvinte foarte frecvente (de. dezvoltare, de dezvolta­
re, trebuie) pot fi abreviate prin minidimensionare (reducerea di­
mensiunii bastoanelor mari la cea a semnelor mici corespunzătoare:
T, TT, P). Este un procedeu de abreviere nou. Il dăm deci cu tiUu
facultativ, experimental. în orice caz, ei trebuie aplicat moderat
(limitat, eventual, la cuvintele menţionate).

139
 fc^crciţiul 65

10 * 10 * 1 4 * 4 = 10 '10*5 = 50** /O J*

•1 x 4* - 4' 1- * 1• s 4

4 x 4 = 4 4 f « - f
* * *
x
Z5 *
9
«4 e
13 * ^ \S

4x o / o oC ,

FîvpTciţiuI 00

' \ y Hm* -P ~r *f

•o ^ / ^ l

140
 Abrevieri

1-3 tirnuiv 0« I proprin-ili

prin urmare pur şt -L

prin prezenta
totodulâ

prin iiccasta
atita timp (cât)

Exerciţiul 67

Până Ia Soare sunt 150 000 000 km. — Cooperativa a economisit

500 000 lei. — Au fost semănate 2 600 h(ectare). ~ O tonă are
1000 kg. — Unde a mers mia, meargă şi suta. — A sosit al cin­
cilea după un sfert dc oră. — Cei (d)intâi oameni au pus piciorul
pe Lună la 21 iulie (19)69. — Prob(l)ema discutată prezintă sute şi
sute de aspecte. — în primul rănd învaţă tu, in al doilea rând în­
vaţă pe alţii. — Cuvântul miliardar derivă din miliard. — A făcut
o întoarcere de 180 de grade. Lucrările cu peste l i « greşeli vor
fi eliminate. — Vei fi răsplătit însutit. — Petru Rareş a fost domn
de două ori: In anii (1)527—(15)38 şî (15)41—(154)6. — Capitala
jud(eţului) Argeş este Municip(iul) Piteşti, (capitala judeţului) Bi­
hor (este Municipiul) Orad(ea), (capitala judeţului) Gorj (este M u ­
nicipiul) Tărgu-J(iu).

Exerciţiul 68

Distanţa medic până la Lună este de 384 000 km. — Corpul

omenesc este format din miliarde de celule. — Obişnuinţa este a
doua natură. — Daru(l) la vreme este dar îndoit. — Produ(c)ţia a
crescut cu 300«/a, cu alte cuvinte de patru ori. — Am făcut trei
sferturi din drum; mi-a mai rămas un sfert. — Dc această pro-
b(l)emă ne vom ocupa abia în al treilea rand. — Cum sc scr(ie)
euvântul milionar? — A deviat cu 10 grade. — A recoltat peste
4 500 kg la h(ectar). — Răzb(oiul) de 100 (de) ani a durat, cu unele
întreruperi, intre anii 1337 (şi) (1)453. — Am primit mii şi mii de
propuneri. — Primul satelit artificial al Pământului a fost lansat
la 4 octombrie (1P)57, al doilea la 3 noiembrie (19)57, al treilea la

141
15 mai (19)58 etc. — Mircea ce! Bătrân a domnit 32 (de) ani. MSh(ai)
V(iteazul) (a domnit) 8 (ani), Constantin Brâncoveanu (a domnit)
2(i (de ani).

B. EXERCIŢII P E N T R U CONSOLIDAREA CUNOŞTINŢELOR

TEORETiCE. EXERCIŢU I N T R O D U C T I V E D E V I T E Z A

Exerciţiile din acest capitol au un dublu rol. Utilizate, in prin­

cipal, ca exerciţii introductive de viteză, ele vor fi folosite, în acelaşi
timp, şi ca aplicaţii de recapitulare şi verificare a cunoştinţelor
teoretice predate anterior.
Se va începe cu transpunerea lor în scriere stenografică. Ea va
fi confruntată apoi cu textul stenografie tipărit. Lucrarea nu t r e ­
buie sâ depăşească un anumit număr de greşeli fir. baremul de Ia
p. 190).
Dacă acesta a fost depăşit, înseamnă că elevul a trecut cu uşu­
rinţă peste lecţiile teoretice — şi i se recomandă să revină asupri
lor — sau că în efectuarea exerciţiului a lucrat superficial, cu
grabă, neatent,
în continuare, exerciţiile vor fi utilizate ca game de viteză
Prin gamă de viteză se înţelege copierea repetată a unui text
până la scrierea lui cu o anumită viteză, corespunzătoare etapei de
muncă respective.
Exerciţiile vor fi copiate de minimum şase ori. Copierea se va
flace, ca şi până acum, alternativ, atât după ifcextul in scrierea obiş­
nuită (copierile 1, 3 e t c ) , cât şj după textul stenografie (copierile
2, 4 e t c ) . Copierile vor fi făcute cu multă atenţie, fără nici o preo­
cupare de viteză.
După fiecare copiere, stenogramele vor fi citite.
Copierile vor putea fi, parţial, înlocuite, cu dictări. Acestea vor
fî făcute cu o viteză mult inferioara celei reale, in aşa fel încât ste­
nogramele să fie executate in condiţii de perfectă corectitudine şi
caligrafie.
După efectuarea numărului de copieri stabilit se va proceda la
verificarea vitezei. Verificarea se face prin dictare la viteza cores­
punzătoare gamei respective. In cazul în care proba nu este satis
făcătoare, se vor face noi copieri sau dictări, până la obţinerea unei
stenograme nu numai complete, dar şi corect realizate.
 Dictarea se face cu ajutorul unui cronometru sau ni unui ceas
cu secundar. In vederea dictării lor cronometrate, textele, formate
din câte 120 cuvinte, au fost împărţite in grupe (1—12) de câte
zece cuvinte. Prin dictarea unei grupe într-un anumit timp, calculat
în secunde, se poate obţine, fără dificultate, viteza dorită. Astfel,
pentru dictarea a 40 de cuvinte pe minut (patru grupe) va trebui
ca fiecare grapă să fie dictată in Iii secunde, pentru 50 de cuvinte
in 12 secunde, pentru 60 de cuvinte în 10 secunde etc.
Obţinerea, în această fază, a unei oarecare cursivităţi a scrisului
şi a unei mai mari siguranţe a lecturii poate duce la impresia, falsă,
că nu mai este necesar să se acorde aceeaşi importanţă caligrafiei.
Irtsistărri, de aceea, asupra necesităţii ca stenogramele să fie execu­
tate, şi de aici înainte, cu aceeaşi atenţie, cât se poate de îngrijit.
Viteza nu poate fi obţinută prin „forţarea mâinii", In detrimentul
unei scrieri corecte, caligrafice.
Greşeala cel mai frecvent întâlnită este cea a creşterii exagerate
a dimensiunii semnelor şi, paralel cu aceasta, a apăsării lor. Aceasta
este consecinţa pierderii stăpânirii de sine, a calmului, adică a primei
condiţii sub semnul căreia trebuie să se desfăşoare munca steno-
grafică.
Scrisul trebuie să-şi păstreze, chiar în situaţii dificile, de notare
a vitezei-timite, aspectul său natural, caligrafic.
Se va trece ia caiete neliniate. Se va evita folosirea de foi v o - .
lante, uşor de încurcat sau dc pierdut, pentru a nu se crea o de­
prindere care, mai târzia, în activitatea practica, poate duce Ia si­
tuaţii dificile.
Pentru trecerea de la o filă la alta se va apuca, cu mâna stângă,
înainte de a se ajunge la sfârşitul filei pe care se scrie, colţul din
dreapta al acesteia, in aşa fel încât, pregătita din timp, această ope­
raţie să se facă uşor, fără a Impieta asupra desfăşurării scrisului.
Se va aplica ca stricteţe punctuaţia stenografi că: fiecare frază
formează alineat nou; pentru virgulă se Iasă spaţiu dublu.
Punctuaţia are un rol deosebit în stenografie. Xu este de ajuns
să se înţeleagă textul rostit, ci trebuie ca el, prin separarea ideilor
exprimate, cu ajutorul unei punctuaţii adecvate, să prezinte o de­
săvârşită claritate, condiţie fără de care citirea stenogramelor va
putea prezenta dificultăţi, ducând chiar, în unele cazuri, la im­
precizii sau confuzii.
Insistăm, de asemenea, asupra importanţei lecturii. Ea trebuie
să constituie o componentă permanentă a muncii stenografice.

14.'i
 Paralel cu exerciţiile din manual, recomandam scrierea şi a altor
texte ^articole de ziar etc.). în această privinţă, exerciţiul cel mai
bun il constituie Insă aplicarea stenografiei în munca ş.olarâ de
fiecare zi, la luarea notiţelor (prin folosirea, la început, a scrierii
„împestriţate 0 ).
Dăm în continuare o ultimă listă de abrevieri. Ea va putea fi
completată şi cu alte abrevieri, specifice domeniului de activitate
respectiv. Construirea lor se va face pe baza aceloraşi principii. Se
va evita insă orice abuz in această privinţă, cre-ându-se abrevieri
numai pentru expresiile frecvente, a căror prescurtare corespunde
într-adevăr unei necesităţi.
In textele exerciţiilor au fost tipărite cu litere cursive abrevie­
rile — inclusiv cele de logică şi ocazionale — la prima lor apariţie
în exerciţiul respectiv. Ele vor fi căutate Sn lista următoare sau,
eventual, în listele anterioare, din cuprinsul lecţiilor teoretice.
în încheiere, o precizare: următoarele 20 de exerciţii (exclusiv
oratorice), concretizate prin forme variate ale artei cuvântului rostit
(discursuri parlamentare şi academice, conferinţe publice, pledoarii,
cursuri universitare etc.), aparţin unui număr egal de vorbitori,
personalităţi de seamă ale culturii şi vieţii publice româneşti. Am
socotit util să notăm, cu titlu informativ, numele acestora şi data
rostirii cuvântărilor respective. Menţionam că, dat fiind faptul că
exerciţiile sunt alcătuite dintr-un număr fix de cuvinte, am operat
mici modificări in text, cu totul nesemnificative, care n-au influen­
ţat cu nimic, nici ca fond, nici stilistic, textele originale.
Lista de abrevieri este precedată de două scheme: prefixe şi
sufixe.

mi)Ioane / vorbe a spus j viata j !

— vorbftle *t o^f ShakesFearc Goerhc

Kant. Nunal X^J le-oi combinat a'tfel.

C. IBRĂIIFANU

ctf modest 4 vreau o o ştie.

victor FcTrmu

144
 PR EFIXE

N NE 4 ? nepus, r&lace

/
/
m T g TRANS / transpus, franztt

K CONTRA \ CBPfrapw, contra lor

o o
m S SUPRA.oW \
o
suprapus, asi/pta/cr

c C
• CeR CIRCLi(M) i circumpus, onca 20

m R EX. EXTRA expus, efemer

erfer

N
m FK CON, CONSTR
t
\
O compus, construia^*

SUFIXUL ST. GRUPUL STR

STR

tf5TR
limută ş fbst, nostru

i perpemf/cufars

!
fmecf/at,
STR
ST
Suprimată) 5 strofa. catast/rta

10 — SIcoultcUIogrMIe, ci*. IX—XII 145

I
 SUFIXE

LR LOR

Nmic
M
I mic MENT, mofof, /
0 Y mwienr^&ârf
minte

TTmfc O' L mcftiţ pas/r

Nmare fA)NTÂ
arcuit
5 GFmic
ST
3 mic

1
(TDTUDINE 1 fv(_ $pttfo&MeJon§&t?if/ne\
DD
B B1L I L /moâi/.postWffle
 (ij t u ) -aţa
x » t t a £ g j i ) njijsuoa

joijtruiop 'anţq ţa îstrio, !»

1 \

> seaţapnf nţ]i«no»

ţrtnoilpn artaanoja
ţnmnnoa ţni|:sw»
f ţvpi ap armoncaa

SţSojoaa %->î3oioaa 1
rjţnoAe-irmnp : vjn.iuTiirp

5?
aiind [as '. ţiura \oo
ajBţîAHav ap nnrwmop

*'• ITip •"III ' A p ^SjBOSţlDK

ut (paţznndsv') snnduţi ca

jttKlT4d9p JOlltjmop SÎIj!.T»p

joiluwop
ţi jojaiuciiiirmcip'jo[dUTmrop

jo|rn

-tu op şi joţarroicop : j o n u m o p
77
ţrerpnojţ « a u r a
tfjjnto nip

1
ţa U l!3roono (nreJmaAV
aiBţTOASap ap
ţijrad juţsoon vidnet

aiţiţjapţsno;» sţţţaa
-o*p tu :yuins flN^sosp 1 1 3

i
*nirţs ţrjvoţ n.-> : ţ m i ţ » tu
loaţjHi: "ţrnjpjtJţiSB

p a m n n •">:• Alţsajoo ^.u'jiuoo ajmonoaa ţtt»Sc

Jf c p i j a n a â ajwunp'E

jjji.iaiqv
 bine (bine) \ l)r>;:TJni*a»rin N'nţiuqi'or
Unite [OX1T;

îriTţA munci k partid politic

pentru aceasta* pentru că

{.ferisr sm)
independenţa ; Independenţi
naţionala
fa i persoana fizici

t
insulte de toate persoana juridica

in aşteptarea răspunsului poporul nostru

(dT.)

t L poporul r<im,\u
in caz contrar
O t
prea mult; prea pnţin
In consecinţa
r
• T LI LI •" 1 :!!.•'. I .
In continuare {scris tas)
1» proees-verbal
In primul rând
proiect de lejţe
la ora actualii

mijloc dc locomoţie o proprietate privaţi

răxboi immdial
Hiasg-mc di a
regie autonoma
materie prima

?
mănăstire social-economic

societate cu rispundert limi­

\
mi;din înconjurător
Os taţi ( S R L )

societate pe acţiuni ( S A )
mijloc de transport O-

mult mai bun (bine)

9 societate comercială (SC)

municipiul Bucureşti stare dc lucruri

nivel de trai stat de drept

ordine dc drept
3 ţara noastră

ordine publică Vă mulţumim {-esc)

vi rusjSm. a no confirma pri­

« g n u : organiza
/CV mirea

organizaţie (-iile) r\r\

IU vicepreşedinte; vlceprlrnix

148
 Exerciţiul (39

(30 de cuvinte pe minut)

Măria T a ! După o sută cincizeci şi patru (de) ani (1) de umilire

şi degradare naţională, Moldova a intrat in vechiul (2) său drept.
• irepuil de a-şi alege domnul. Prin înălţarea (3) Ta pe tronul lui
Ştefan cei Mare s-a reînâlţat (4) însăşi naţionalitatea romană. A l e -
gându-te capul său, neamul nostru a (5) voit să răsplătească sângele
moşilor tăi vărsat pentru libertăţi publice (6). Alcgându-tc am voit
să arătăm lumii aceea ce toată (7) ţara doreşte: la legi noi om nou.
Fii dar omul (8) păcii, fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca
legea (0) să fie tare, iar tu. Măria Ta, ca domn fii (10) bun şi blând,
fii bun mai ales pentru cei pentru (11) care mai toţi domnii trecuţi
au fost nepăsători sau răi (12).

-MIHA1L KOGAlNICRANU (1817—1891. istoric, scriitor şi o m p o l i t i c ) :

Dl^uts ta a l e g e r e a l u i AJ. i. C u z a cu d o m n a l M o l d o v e i , 5 i a n u a r i e
1859. ) V V

ExercifuiI 70

• (30 de cuvinte pe minut) »"> y

Pentru ce suntem împărţiţi în două câmpuri? Pentru ce ne (1)

numim noi şi voi? Ori nu avem toţi aceeaşi patrie? (2) Ori nu
suntem toţi fii aceleiaşi mume? De ce să (3) nu zicem noi, roTnânîi?
Nu simţim toţi aceleaşi sentimente pentru (4) mama noastră co­
mună? Care este cauza diviziunii noastre? Care este (o) mărul de
discordie dintre noi? Acest măr de discordie este (6) domnia. Cine
va fi domnul? Ca să ne unim asupra (7) aceluiaşi candidat este
posibil? Cred că nu, fiin(d)că fiecare îşi (8) are credinţa sa. Dar a
ne uni asupra unui principiu (Q) e posibil. Acest principiu este al
unirii. A ne uni (10) asupra principiului unirii este a ne uni şi
asupra persoanei (11) ce-1 reprezintă. Acesta este Alexandru Ioan
Cuza, domnul Moldovei (12).
V A S i L E B O E R E S C U (1830—1883, j u r i s t ţ i o m p o l i t i c ) : Discurs I n A d u ­
n a r e a Electivă, 34 i a n u a r i e 1859;

149
Exerciţiul 03 Exerciţiu t m

.1 * *
 Exerciţiul 71

(30 de cuvinte pe minut)

Este pentru întâia oară, dragi băieţi, că vorbele mele tulbură

(1) pacea văzduhului. M-am ferit de microfon până acum. Din (2)
clipa insă în care mi s-a cerut să întreţin (3) pe elevii de liceu
câteva minute asupra ideii de unire (4), din care s-a născut ţora
noastTă, rezistenţa mea n(5)-a mai găsit nici o justificare. Ideea de
anirc, năzuinţa (6) neamului romanesc dc pretutindeni de a se
strânge într-o (7) singură închegare de stat a trăit în toate vremurile
la (8) noi. Popor de ciobani şi de plugari, ne-am încleştat (9) de
petecul nostru de pământ. La cel dintâi moment prielnic (10) al is­
toriei, am scos capul din anonimatul medieval şi prin (11) fondarea
celor două principate am aşezat temeiurile noastre de existenţă (12).

OCTAVIAN G O G A (1881—1938, poet, ziarist ţi om politic): Ideea Unirii.

Conferinţă Ia radio, 24 innuarle 1931.

Exerciţiul 72

(30 de cuvinte pe minut)

Să-mi fie îngăduit, ca un omagiu pe care mă (1) simt dator a-1

aduce Academiei, ce m-a chemat (2) în sânul ei, să dezvolt raţiunile
ce mă fac să (3) privesc alegerea mea ca o mare cinste şi motivarea
înaltei (4) idei ce o am de fiinţa şi menirea acestei instituţii (5).
O asemenea cercetare este Unct'(enită) şi din alt punct de vedere
( 6 ) . Toate instituţiile care au un lung trecut sunt expuse (7) din când
în cdnd la un îndoit pericol: a nu (8) Ii bine înţelese dc opinia pu­
blică, şi ceea ce este (9) poate mai îngrijorător, a pierde sentimentul
eficace de ce trebuie (10) să facă, pentru a se adapta la rosturi şi
la (11) scopuri noi, izvorâte din situaţii pol(itice), sociale şi morale
noi (12)
DIMITRIE GUŞTI (1380—1955, sociolog si filozof): Fiinţa ?. menire*
Academiilor. Discurs de recepţie la Academia Româna, 10 Umie 1923.
 Exerriiiul 71 tAi rik'u.l 72

0 0
C ' m O

> /
o C O ^ *>

~ C r o' l*"^ J o-

i^t o* p-ch s/i/ |

152
 Exerciţiul 73

(30 de cuvinte pe minut)

In viaţa popoarelor, pentru a reîua metafora unui orator, este

(1) ca in viaţa copacilor. Rădăcinile se afundă in adâncul pămân­
tului, (2) la fel ram obârşiile vieţii popoarelor se afundă in adâncul
(3) cimitirelor unde odihnesc strămoşii. Din ele purced generaţiile
de astăzi ( 4 ) Cei ce odihnesc acolo ne-au lăsat moştenire pământul
şi (5) datinele lor, ca să le transmitem urmaşilor noştri. Dacă co­
pacul (6) se hrăneşte prin rădăcinile ce trag seva din pământ şi
(7) o mână prin vinele trunchiului, spre frunzişul care se scaldâ
(8) in razele de soare, pentru a prinde din ele lumină (9) şi v i ­
goare, nu poţi in plină lună a lui Cuptor, (10) să desprinzi frunzele
din copac sub cuvânt că in felul (11) acesta grăbeşti mugurii care
vor să vină in primăvara viitoare (12).

I S T R A T E M I C E S C U (1631—1351, jurist, om politic): Discurs parlamentar.

22 martie 1940

E x e r c i ţ i u l 71

(40 de cuvinte pe minut)

Sunt peste 20 (de) ani de când !-am văzut, (1) pentru ultima oară,
pe Ti tu Maiorescu, vreme suficienţii ca să (2) se lase negură asupra
depărtărilor şi să nu mai simţi (3) contactul cu cineva călătorit
dintre cei vii, dar in duda (4) celor două decenii intercalate, nici­
odată nu ra-am simţit mai (.">) aproape ca astăzi de el, de sufletul
lui armonios, înzestrat (ti) cu o putere spontană de a deosebi ade­
vărul de eroare, (7) frumosul de contrafacere, virtutea de simuia-
ţiunc. El poseda darul minunat (8) de a vedea lucrurile clar, de a le
reflecta exact (9) şi de a le aşeza fără greş in ordinea valorii (10)
lor efective. Spiritul său era o admirabila balanţă de precizie ( l î > .
Aprecierea lui. infailibilă, valora mal mult ca a oricărui altul (12).

IOH P E T R O V I C t . (Iît8^ 1^7-, filozof, scriitor ţi om politic): -Cuvântare

la comemorarea Junime:. Ia>i, 3 mai 1936.

"3
 Fjifrciţiul 74

l _ig ^ kS> O

J/0 8- o S ^ f

i
7'
 Exerciţiul 75

(40 de cuvinte pc minut)

Vestiţi şi viteji oşteni şi voi boieri cu toţii, te (1) strânşi sunteţi

aici. De vreme ee datu-ne-a Dumnezeu (2) prilej să ne mântuim, să
scăpăm de ocara turcilor, să (3) nu pierdem vremea. Pentru că
bogăţiile şi alte lucruri mari (4) şi mici se pierd şi iarăşi se capătă
— dar o (5) dată ce a trecut vremea, ea înapoi nu se mai (6) întoarce
şi prăpădeşte şi ce brumă de neatârnare mai avem (7), E de a noas­
tră datorie, deci. să luptăm pentru neatârnarea (8) noastră şi deloc
sâ n-avem teamă de sultan. Uilaţi(9)-vă in isrorie, ce lupte dădeau
cei vechi pentru neatârnare (10). Iar noi cam ce viaţă petrecem,
de vreme ce nu (11) suntem stăpâni pe lucrurile, pe nevestele şi
pe copiii noştri (12)?

U N D I S C U R S A L I , U I S U H A I V I T E A Z U L . Din „Poema" lui G. Pa-

lamide. cronicar grec. Traducere de O. 'Pafrali.

Exerciţiul 76

(40 dc cuvinte pe minut)

Domnule preşedinte, domnilor colegi. Trebuie să m a i adaug, acum.

că (1) rolul inteligenţei, ca factor al progresului, mai poate îi privii
(2) şi dintr-un alt punct de vedere, tare nu e (3) mai puţin impor­
tant. Poate chiar dimpotrivă, intrucât e chemat sâ (4) asigure, in
mod direct, succesul imediat al acţiunilor omeneşti. In (5) adevăr,
rolul inteligenţei, acela, anume, de a determina progresul moral (6).
se exercită in mod indirect, prin termeni intermodiarL, şi duce (7),
ea atare, la rezultate generale ce nu se realizează decât (8) treptat,
tn desfăşurarea vieţei colective a societăţilor omeneşti organizate.
Al (9) doilea rol a] inteligenţei insă se exercită în mod direct (10),
in activitatea fiecărui om şi, asigurându-i succesul, duce la (11) re­
zultate indiv(iduale), imediate. El merită, ca atare, o atenţie deose­
bită (12).

P. P. N E G U I . K S C U (1872—1951. filozof ţi o m politic): Confiietul gene­

raţiilor ţi factorii proerestdui. Discurs do recepţie la Academia Română.
25 mai 1341.

155
 Escrri|iu] T5 Evcrriiijt m

J> X o Hi o h / * ^ )-X

h / 7 c . / * » i f U>,

x. o/< * V c k / j / &.C 7 / Wk
v - j y li

^ / *•* /ci . ^ 2" v »

156
 Exerciţiul 77

(40 de cuvinte pe piinuţl

Ei bine, pentru mine, daca m-aş întreba ce este (1) mai bine de
făcut, aş zice: cel dintâi lucru de (2) consultat, e instinctul neamului.
Această pol(irică) instinctiva nu este o (3) ameţeală, nu este o gre­
şeala; nu, domnilor, ca este bazată (4) pe un fapt primordial, toi
atât de primordial ca fi (5) dreptul la viaţă. Kiecare popor arc dreptul
să-şi trăiască (ri) viaţa lui. Scopul final a fost acelaşi; unitatea na­
ţională, nu (7) numai culturala, dar şi politică, întregirea noastră a
tuturor in (8) graniţele în care ne-a pus Traian, călare peste Car-
paţi (9). Acuma, domnilor, venit-a ceasul? A venit ceasul înainte
de (10) a ne închipui noi. Sâ fîm fericiţi că a venit ( I I ) şi să ne
ridicăm la înălţimea ceasului care a venit (12).

TAKE IONESCU (1858—1022. avocat, om politic): Instinctul n.-iţ.ionaL

Discurs pnrlamen'nr, 15—37 decembrie 1916.

Exerciţiul 78

(40 de cuvinte pe minut)

Cum, domnilor? Un popor intreg admiră pe Caragiale. Bunul

lui ( ! ) nume trece peste hotarele neamului românesc. Şi pe acest
om (2) să-1 acuzi, sprijinit de falsuri, că operele lui sunt (3) jafuri
literare? Dar asta înseamnă a izbi in iTedinţa şi, (4) in fala români
lor! Şi ce s^ar fi întâmplat dacă (5) impostorul n-ar ji iast prins?
Ce s-ar fi (6) întâmplat daca nu ani fi adunat noi această irrulţime
de probe (7)? O mândrie a ţării ar fi fost veştejită, nu numai (8)
CaTagiale înfierat! Şi ce idee şi-ar fi făcut străinii (9) d<jsc.-e noi?
Că suntem un popor care ne sărbătorim pungaşii, (10) că gloriile
noastre se întemeiază pe jaf, că geniul nostru (11) e o ruşine, că nu
avem nici conştiinţă, nici demnitate (J2). \V

\ D E l ^ V U A N C E A <18ă6—101H, scriitor, avocatul om pâiitic):

Procesul Caragi'aîe-Caîon. p l e d c K i r i e . 11 ihartie *Î902!1'

157
 [TverrKillI 77

L i - i / V .

£-f , C (.-A-- cs° ° l C o « ist?

r

/- / ^ / 4
t i/vllt C f / ) î
 Exerciţiul 79

(50 de cuvinte pe minut)

Poporul, domnilor, se împarte in clase, clasele se împart in (1)

indivizi. Interesele indivizilor nu se împaci Intre ele. şi interesele
(2) claselor de multe ori se duşmănesc; însă mai presus de (3)
aceste interese trebuie sâ se ridice solidaritatea naţională. Acest
sentiment (4) asigură menţinerea şi afirmarea unui popor. El se
sprijină pe (5) următoarele temelii neclintite; întâi, pe vorbirea
l(im)bii naţionale de toţi (6) aceia care fac parte din acel popor,
în al doilea (7) rând sentimentul de solidaritate naţională se sprijină
pe conştiinţa aceleiaşi. (8) tradiţii istorice. In al treilea rând, el
se razimă pe (9) cultivarea aceleiaşi literaturi, pe iubirea pentru
aceeaşi poezie, pe cântarea (10) aceluiaşi cântec, pe urmărirea, ca
valoare şi frumuseţe, a vieţii (11) actuale, şi vieţii trecute, a aspi­
raţiilor de viitor ale poporului (12).
NÎCOLAE ÎORGA <I87I—1940, istoric, scriitor şi om politic): Discurs:
Lupta pentru limba românească, 1906.

Exerciţiul 80

(50 dc cuvinte pe minut)

Voi vorbi despre satul românesc din amintire trăită şi făcând

(1) oarecum parte din fenomen. Copilări;) petrecută la sat mi se
(2) pare singura mare copilărie. Cine nu priveşte in u r m 3 sa (3)
pesti> o asemenea copilărie, mi se pare aproape un condamnat (4) al
vieţii (cer scuze citadinilor de faţă, pentru această afirmaţie!) (ă).
Copilăria şi satul se întregesc reciproc alcătuind un întreg insepara­
bil, (ti). S-ar putea vorbi despre o simbioză Intre copilărie şi (7)
sat, o simbioză, datorită căreia fiecare din părţi se alege (8) cu
un câştig. Căci, pe cât de adevărat e că (9) mediul cel mai potrivit
şi cel mai fecund al copilăriei (10) e satul, pe atât de adevărat e
că şi satul ( I I ) la rândul lui îşi găseşte suprema înflorire în sufletul
copilului (12).

L U C I A N B L A G A (189ă—I9G1, poet si filozof): KJoraul satului romuri -sc

Discurs de recepţie 3;t Academia R o m â n i . 5 iunie 1937.

359
 I M-r.-i:-' I 79 E\crci|iiiT so

? ,
~ *V |£// <;*.h.v

**rf« f, i t 1 /y L ^ ^ ^ , "ţ.
 Exerci(iul 81

(50 de cuvinte pe minut)

ia:
Trecerea din această viaţă, chiar a celor mai buni dintre (1) m-
s o \ e o întâmplare cu totul obişnuită şi neînsemnată în (2) mij- -le
tocul lumii nemărginite. Şi totuşi ceva din noi nu dispare (3), nu ers
poate muri; nimicnicia omenească e fără îndoială legea supremă ne-
(4) a vieţii noastre singuratice, dar în viaţa neamului omenesc în- în­
treg (f>) sunt şi lucruri nemuritoare. Ce sunt ele, şi cum sunt, (6) de ve-
pot avea atâta putere şi măreţie? Căci ştim bine (7) că tot ce e aea
numai de folos in cercul a (8) doi-trei, intr-o societate, in mijlociii asă
unui popor, într(9)-un timp, trece. Pentru ce s-au bucurat şi au ine
(10) suferit, pentru ce au luptat şi s-au zbuciumat nenumărate (11) tc-
suflcte, adesea nu mai pot înţelege cele ce le urmează (12).
VASILK P Â R V A N (1882—1927. istoric şi arheolofi): Discuri de recepţie
la Academia Româna, 23 mai 1914.

Kxcriţîul 82

(56 de cuvinte pe mirtutj

Ce este o doctrină pol(itică)? Elementele constitutive ale unei iriî.

doctrine (1) politice sunt două: o concepţie asupra situaţiei soci(alc) îce-
sau şi (2) asupra situaţiei sociale, şi un ideal social, Am putea im- :urs
părţi (3) part(i)dele politice în: 1) partide oportuniste, caro &unt tre-
orieutete numai (4) după putere, pentru conducătorii lor, şi după | de
avantajiile puterii, pentru (ă) aderenţi; 2) partide p(ro)g(r)amatiee, ; (7)
care sunt călăuzite de anumite ţeluri (6) concrete în legătură cu t că
situaţia socială dată; 3) partide de (7) idei generale, care sunt în- ceea
drumate de o concepţie asupra lumii (8) şi 4) partide de clasă, care arile
îşi stabilesc directiva politică (9) după interesele unei clase sociale d, ci
şt după rolul ei istoric (10) in evoluţia socială. Observăm, înainte
de toate, că partidele programatice (11) nu pot fi perfect separate
de partidele de idei generale (12). Dls-
Y I R G I L M A D G E A K U (1887—1940. economist ţi om politic): Conferinţă
Dublleă. Institutul Social Român. 21 itmuane 1923.
163
11 — Sţ*jiutUciUo<jrillc. eh. IX—Xn lbl
 • E^reiţîui St" Exerciţiul Rî

C \& *f ^ \ )

C X \j . z-a
• S.' / / ^ -'

1G2
 Exerciţiul 83

(50 dc cuvinte pe m i n u t )

Mai lot cv v-am vorbit până astăzi sc poate (1) reduce la formula:
„lucrează şi stăruie- (Pasteur); tot ce vâ (2) voi spune azi se con­
centrează in sfatul: toate planurile de (3) activitate viitoare leagâ-le
de un scop înalt, de un (4) ideal, singura cale pe care au mers
oamenii mari şi (5) pe care s-nu realizat toate faptele mari ale ome­
nirii (6). Căci îndemnurile de a vă reeduca, de a vă forma (7) sin­
guri o personalitate indep(endc)ntâ şi tare atât din punct dc (G) ve­
dere fizic, cât şi din punct de vedere sufletesc, in (9) mintea mea
sunt legate de această necesitate pe care o (10) cred imperioasă
pentru vremea noastră: formarea unei generaţii sănătoase, pline
(11) de iniţiativă şi de o înălţime morală superioară generaţiei pre­
cedente (12).
OtORGE VAI.SAN* (1B!»5— I M S . ReogrAf): Curs universitar. 1931.

Exerciţiul 84

(60 dc cuvinte pe minut)

Domnilor deputaţi, sunt la sfârşitul vieţii, după regulile naturii.

i,i (1) această vârstă, nimeni nu se poate îndoi de sinceritatea ace­
luia (2) care vorbeşte. Am plecat cu părinţii voştri şi am parcurs
(3) cn ei şi apoi cu voi o cale pe care (4) altor naţiuni le-a tre­
buit trei sute (de) ani ca (o) s-o parcurgă, cu enorme vărsări de
sânge şi cu (6) mari sacrificii, şi noi am ajuns (a)ici aşa de iute (7)
şi ca mult mai puţine sacrificii. Şi dc ce aceasta (8)? Pentru că
ne-am iubit. Prin iubire, prin unire am (!)) putut realiza tot ceea
ce avem. Dacă ne-am combălut (10) uneori, lupta a fost în lucrurile
mici. Când a fost (11) vorba de naţiune, n-a mai fost diviziune, ci
unitate (12).

CONSTANTIN A . R O S E T T I (18IG-1885, o m i w h b c ţi publicist): Dis­

curs parlamentar. 15 martie 1581.

I [3
 Exerciţiul 53

// *f ~ } ) ^s^S,

O > o Y

0- u I* L / A - .

6 /• }<* • Ir- C *

6 ,
 Exerciţiul 85

(60 de cuvinte pe minut)

Unii vor rice; secretul artei dumitale: o necesitate a vraje; (1)

prin ouvânt! Domnilor, acei care ar putea să creadă aşa (2) ceva
nu ştiu ce aport de sensibilitate deosebită aducem fiecare (3) din
noi In dosul acestei (h)ame uniforme, care ne îmbracă (4) gândirea
şi care se cheamă cuvântul. El nu ştiu că ( 5 ) dacă cuvintele au o
vrajă atât de mare e că (b") poartă în ele bucăţi din sufletul pe care
oratorul şi(7)-l rupe şi il împrăştie ca să ajungă, fie măcar (8) numai
pentru o clipă, la deliciu! suprem, care se cheamă (9) comuniunea
desăvârşită cu ceilalţi. Şi totuşi cauza acestui optimism nu (10)
poate să rămână decât aceea pe care mi-o servesc (11) zilnic criticii
mei: iluzia optică, provocată de firea mea idealistă (12).
KICOLAE 1ITDTESCU (1082-1911. diplomat, jurist şl om politic): Dis­
curs pai -ii.i-T---.--ii 10 iunie 1921. .

Exerciţiul K(l

(60 dr cuvinte ;;c minut)

Domnitoarelor şi domnilor studenţi, < ursul de pedagogie sociala,

pe care (1) fl deschidem astăzi, nu are tradiţie nici la universităţile
noastre (2), nici la universităţile .ipusene. Este deci un studiu nou
şi (3), după obiceiul universitar, ar trebui să-i determinăm obiectul
şi (4) metoda. Aşa am procedat în alţi ani când am mai (5) tratat
acest curs. După planul vechi, cursul nostru urmărea fenomenul (6)
educativ in raportare la diverse timpuri şi la diverse stări (7) cul­
turale şi sociale. Tot arest material de studiu era prezentat (8) in
scopul de a câştiga o perspe(c)tivâ mai limpede asupra (9) tipului
social, pe cari* trebuie să-1 formăm in epoca (10) noastră. Am socotit
însă că metoda nu este cea mai (11) indicată şi că trebuie sâ renun­
ţăm deocamdată la acest material <12).
L C. PETRBSCU (1892—1967, pedasoff. profesor universitar): Cur* d*
pcâagocta sociala. Unî$emitatea din iiururt-jti, 1934.
 Exerciţiul S J

< i J^. ^

, * or jî / w

/< 4 °c -

* ^ g jf, / 1

o^ b S/J c*/
 Estrtfţiul S7
1
(60 de cuvinte pe minut)

şters, pentru noi insa e izvorul românismului pur şi etern. (2) La

noi, singura realitate permanenta, inalterabilă, a fost ţăranul. Atât
(3) de mult ca, de f a p t , ţăranul român nici nu e (4) ţăran ca la
alte popoare. Cuvântul însuşi e de origine (5) urbană, cel puţin ir.
semnificaţia actuală. Ţăranul nu-şî zice (6) niciodată ţăran. Doar
în vremurile mai noi şi sub influenţe (7) politice a pătruns şi la
ţară cuvântul, spre a indica (8) pe omul de la sat. in contras: cu
cel de (9) la oraş:,Ţăranii însă numesc pe lăra:ii. simplu, oameni.
De (10) fapt, ţăranul n-are nume- pentru că nu e nici (11) clasă,
niri breaslă, nici fun(c)ţie, ei poporul insuşi — omul român (12).
I J V I U REBREAJNU < 1885—1844* scriitor); L a u d ă ţăranului român. Ois-

I.
Exerciţiul 88

(60 de cuvinte pc minut)

Nu vă miraţi, domnilor, că vedeţi numărul elevilor mei atâi ( I )

de restrâns. Sunt abia trei luni de când am început (2) a da lecţîuni
dc stenografie şi astăzi, precum aţi văzut (3) înşivă, dumnealor sunt
in stare a exersa profesiunea de stenograf (4). Cum s-a putut do­
bândi acest rezultat, cum au putut (a) face dumnealor progrese atât
de repezi, atât de niarţ şi (6) neaşteptate? Cu stăruinţă, domnii m e i
De aceea, daca elevii mei (7) (este o îngâmfare din parte-mi i Ir
da această (8) numire, căci după puţine leoţiuni toţi mă intrecuseră
pe mine) (9), tie aceea, zic, dacă dumnealor au putut ajunge in
acest (10) timp stenografi, meritul este numai al dumnealor înşişi,
care au (11) stăruit, nu s-au descurajat şi au învins toate dif-ciil-
lâţile (12).
E N R I C W I N T E R H A L D E R (1808—1883, poet ţi publieic. par-Jcipint la
revoluţia din 1848 din Ţara Românească): Formarea primilor stano-
grafi romiinj. Discurs la încheierea cursului. Z0 aprilie

iu?
 F M rril iul $7
1

l '.\jg. -J ' * <** tj&

:

7 /

%m/ % X V7&
H^fr SC f l

\yj ^/<i'</£ )
• ni •-' -

AX &
 CHEIA EXERCIŢULOR

Exerciţiul 1
O
Fac_ tot. — Face t o t — A făcut tot ce a putut. — Mă duc la
_V facultate. — Sc duce la Dej, — O să va provoc şi o să vă pro-
/ voace pe toţi la întrecere. — Este un bun al tuturor. — Care era
părerea lor? — Nu are nici un ban. — Mi s-a părut că vine cineva.
, n — Cu cine s-a rhai întâlnit? — Dc ce se ţine după tine? — Ce a
păţit? — E plin de duh. — Ce text i s-a dictat? Ce se deduce
din întrebarea lor? — A cerut o pereche de ghete. — Pentru cine?
— îl vede pe el şi le vede pe ele. — Totul s-a îmbinat perfect.
— Gata!

Exerciţiul 2

A făcut o înmulţire şi o împărţire. — Era fărâ de moarte. — A

venit în acelaşi timp cu el. — A călătorit pe acelaşi vapor. — E
mai mare sau mai mic. — Valentin e mai mic decât toţi şi Flo-
rica mai mare decât toate. — Mă prefac că plec. — Dc ce te pre­
faci că pleci? — Ar fi bine ca totul să înceapă când trebuie. —
Era viclean ca o vulpe. — Te înţeleg dacă mă înţelegi. — S-a îm­
piedicat şi era sâ cadâ. — Pentru ce l-a jignit? — E ca un brad.
— Ce fericire pe el! — De ce să intre fără bilet? — Te rog să
taci din gură! — De ce nu a mai candidat? — E ceva foarte vechi.
— Bate toba

Exerciţiul 5

Timpul face, timpul desface. — Vasîle este corespondent la o

gazetă din Focşani. — Din câte persoane este format comitetul din
comună? — Nu te descuraja! — Cc deosebire este între ele? —
A cumpărat tot ce a £ăsit. — Cât l-a costat? — A gustat din toate.
— Pantelimon s-a lăsat de fumat. — Este cinstit şi dezinteresat.
— Cu cine a dansat? — Face in fiecare dimineaţă gimnastica. —
S-a trezit dis-de-dimineaţâ. — Cine îl va întâmpina? — Despre ce
a disrutat? — Învăţul are şi dezvăţ. — Cu cât l-a împrumutat?
— Lazăr şi Camil se plimbă cu trăsura. — Terminat!

169
 Exerciţiu] ti

A realizat lucrarea in termenul fixat. — Care este timpul o p ­

tim pentru recoltat? — A făcut o paralelă între nou si vechi. —
Face greşeli una după alta. — Cât mai este până în centru? — De
ce mijloace s-a folosit? •— Se pune întrebarea cine va răspunde de
tot ce s-a întâmplat? — A dispărut ca o cometă. — O să vă fac
duminică « vizită. — A lipsit fără nici o justificare. — S-a născut
la Braşov. — Temperatura a crescut. — Cine o sa pună punctul pe
i? — A primit tot ce a cerut. — Mi s-a comunicat că totul s-a
desfăşurat normal. — N-are nici o limită. — A dormit buştean. —
Cât a câştigat? — Ce a descoperit Cristofor Cdlumb?

Exerciţiul 9

f TrjMnramJJÎt
Cum este? — Este mic. — Ce case mici! — Ce zici să facem?
— Cât este ceasul? — La Sighişoara s-a deschis un nou magazin.
— Arc o mulţime de mărfuri, — A mers pe sârmă. — Ce o să zică
lumea? — Ce formă arc? — Să vezi şi sâ nu crezi! — Nu trebuie
să-1 las să mai sufere. — A spus ceva fără sens. •— Sunt şi sun­
tem sănătoşi. — Ern bolnav, dar s-a însănătoşit. — A stat sub un
pom. — N-am pe nimeni la mine. — Ce vechime şi ce cuprins are
manuscrisul? — A r e un costum splendid. —• Ştefan s-a mutat la
Suceava. — Să fim în pas cu moda.

Exerciţiul 10

Pe de o parte are el dreptate, pe dc altă parte noi. — Ce se vede

de o parte şi de alta? —• Ce punct de vedere are? — Problema
trebuie cercetata din mai multe puncte de vedere. — Şerban este
un savant stimat din toate punctele de vedere. — Din acest punct
de vedere, totul merge ca pc roate. — Ce are în vedere? —• L-am
prins cu mâţa în sac. — Minte de stinge. — Nu pune gaz pe foc!
— Ce interes arc? —'• Totul este interesant. — Era bine dispus. —
Ce temă tratează romanul dv.? — Când începe secerişul? — Ce
căldură sufocantă! — Venus, Marte şi Saturn sunt planete. — V o m
munci zi de zi pentru realizarea sarcinii propuse. — Să fim stă­
pâni pe noi înşine şi să judecăm mai ales calm.

170
 Exerciţiul 13

Ce a zis. şitwjsuU; —,, Când a sosit Suzana şi când p să sosească

ceilalţi? -— Era d o p seamă cu el. — Cum te simţi şi cum vă sim­
ţiţi? — A semănat cu maşina. — A întrecut măsura. — Tonul face
muzica. — Ce. timp frumos! 7- A simulat o durere dc măsele. —
V-am trimis- tot ce v-am, p r o m i s . — Ce deosebire este între „de­
senat- şi „desemnat"? ,— A făcut un rezumat prea sumar. — S-a
luptat cu sine însuşi, şi m-am luptat cu mine însumi. — Gîgi are
bani la C.E.C. — A caţjţ o nuvelă de Gogol. — A cumpărat un ceas
cu cuc. " ', .

Exerciţiul 14

Atunci când începem ceva trebuie să ţinem seama de mijloacele

de care dispunem. ^— Vă rog să-mi permiteţi, să-mi daţi voie, sâ-mi
îngăduiţi să plec. —: O sâ încasăm o însemnată sumă de bani. —
Trebuie;să mergem mai departe. — O formă similară are prescur­
tarea i,şî aşa mai departe". — Trecerea este interzisă. — Nu insista
şy nu insistaţi 1. — Este simplu| de tot. — Să dansăm! — A sosit
un mesaj de la Timişoara.. — , A făcut o mişcare greşită. — Dru­
mul în Cosmos este deschis, — Nu primesc şi nu primim pe ni­
meni. — Genoveva a plecat la Geneva. — Nu intra in joc dacă
nu joci!

Exerciţiul 1"

N-a venit şi nu o să vină. — Ni se dă şi ni s-a dat tot ce ano

cerut. — Anton face parte dîntr-o echipă dc popice. — Trage In-
tr-una din pipă. — Cu ce te ocupi tu? — Elena s-a dus la o nuntă
la Arad. — Am acceptat tot ce aţi propus. — Este un om in etate.
— De ce era atât de agitat şi iritat? — Toamna se numără bobocii.
— Ce avantaj oferă metoda dv:? — Nu vă aplecaţi în afara! — In
ce unitate este ucenic'Enache? — L-a predat ori 1-a pierdut? —
Când se va edita noua ta operă?

171
 Exerciţiul 18

T o t ceea ce a adus este al lui. — Se produce din ce în ce mai

ieftin, din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai bine. — Se face
din ce în ce maî mare. — Zilele sunt din ce în ce mni mici. — Doi
ochi văd mai bine decât unul. — Prin evaporare, apa se preface în
abur. — Avocatul a evocat un episod foarte amuzant. — Atacul
n-a mai putut fi evitat. — Am poposit pe câmp. — Accidentul a
avut loc în Occident — De ce nu te astâinperi? — Tot ce este aief
s-a clădit într-un an. — Era cât un bob dc piper. — De cc nu achiţi
suma datorată? — Am achitat-o acum o oră. — La ce etaj stă? —
Dan îl ajută pc Dinu. — După efort, odihnă!

Exerciţiul 21

Ei au o ie, — Eu am oi. — I-am dat şi ii dau tot ce mi-a cerut

şi tot ce mi-ai cerut. — Ce se mai aude? — Nu nc-o lua în nume
ţie r âu. — Ce opinie au? — Voia să vină la voi, la vie. — N-ai ce-i
face. — Iar ai uitat cheia la birou. — N^au zis nici miau! — Nu se
cădea sâ-i spui ce j-aj spus — Ce băiat bun! — Avea o Inimă de
aur. — Era ca pâinea caldă. — Ce ai căutat la piaţă? — Steban este
un flăcău voinic. — Din tot ce le-om spus n-au înţeles o boabă. —
Ce comedie!

Exerciţiul 22

Avea mai puţin decât părea, dar mai mult decât spunea. — Mai
mult decât atât astăzi mai mult ca oricând şi mai înainte de orice
trebuie sâ fim uniţi. — De aici înainte, mai mult sau mai puţin,
totul va reveni la normal. — A fi sau a nu fii — Cine fură azi un
ou, mâine va fura un bou. — Mi-a venit şi mie apa la moară. —'
A ierta este uşor, a uita este greu, — Iată că nc-o sosit ce ne-ai
trimis. — O sâ mai auzi de noi! — Câte bordeie, atâtea obiceie. —
Era iute ca ardeiul. — Din ce cauză n-ai plătit chiria? — Mai bine
un câine viu decât un leu mort. — A d i o !

172
 Exerciţiul 25

Este de necrezut cat este de mereaut. — Este de neînţeles. —

Au sosit pc negândite şi au plecat pe neaşteptate. — Nimeni nu
este absolut necesar. — Ne aduce tot ce ne trebuie. — Nu era nea­
părat nevoie sâ se facă transbordarea. — Transatlanticul a făcut
un transport transoceanic. — S-a transferat la o întreprindere din
1
Transi(l)vania. — „Translucid" este mai puţin decât „transparent *.
— Dc ce este contra mea şi mă contrazice neîncetat? — Controlo­
rul a făcut o contrapropunere. — Contraatacul s-a condramandat
printr-un contraordin. — Cine este contracandidat? — Suprataxa
s-a, suprimat — Ce suprafaţă a semănat? — Cc timp superb! —
Rste necinstit să se ceară suprapreţ, — S-au năpustit asupra mea.

Exerciţiul 26

Vă rog să primiţi cele mai sincere urări. — Cine lucrează cel

mai mult şi cel mai bine? — Dar cel mai puţin? — De cele mai
multe ori trebuie să se ţină seama şi de cele mai mici amănunte. —
Ninge în cea mai mare parte a ţării. — Vom aplica cele mai înain­
tate metode. — Omul la mânie cade în nebunie. — Face haz de
necaz. — Ne pare rău că nu ne înţelegem. — Este neatent şi ne­
ordonat, — Satele s-au transformat într-un ritm nemaiîntâlnit —
lj-a înscris supranumerar, adică peste numărul fixat. — Ce s-a
transmis? — S-a făcut un nou transplant — A dat o altă lucrare de
control. — Cântă la contrabas. — Autobuzul era supraaglomerat.
— Era supranumit supraom.

Exerciţiul 29

Circulă tot timpul. — Circulara se va transmite tuturor. — Vă

rog sâ circulaţi. — A făcut un zbor circumlunar. — A r e circa 50
(de) ani. — Exportul cu celelalte ţări se extinde din ce în ce mai
mult. — Asistentul ne-a explicat excelent. — Se exprimă clar. —
Am dat un nou extemporal. — Era intern, dar acum este extern.
— A r e un exterior plăcut. — A făcut un extras extrem de concis.
— Sunt convins că totul se va desfăşura conform planului. — Sâ
construim mai bine şi mai mult — Nimeni nu se compară cu el.
— Constantin este electrician la un combinat. — A dat examen
pentru permis de conducere, — Peste cât timp se va întruni con­
siliul profesoral?

173
 Exerciţiul 30

Dacă vei continua tot aşa va fi bine. — V o m avea dc toate. —

Ce o fi fost cu ea? — Puţin câte puţin sc face totul. — Ce a con­
statat coasiUul de administraţie? Când se va convoca consiliul de
conducere? — A citit foarte mult, dar a reţinut foarte puţin. —
îmi este peste putinţă sâ trec peste părerea lor. — In sistemul Stahl,
diftongii se notează prin accente circumflexe. — Cum se extrage
rădăcina pătrată? — Lucrarea a apărut extraplan. — S-au făcut
mai multe expertize şi contraexpertîze. — Ce conţinut a avut ex­
pozeul d v ? — Trebuie sâ luăm în considerare toate aspectele. —
Am cumpărat bilet pentru o călătorie în circuit. — Electromotorul
s-a defectat. — Care este titlul lucrării?

Exerciţiul 33

Este cu gust şi costa foarte puţin. — Ce a fost, a fost. — Nu voi

uita acest gest, — Este modest şi onest. — A r e fire de artist. —
La ora aceea, strada era pustie. —- Cine m-a strigat? — Ce poveste
stranie! — Calul fără căpăstru te duce în prăpastie. — Ce este al
nostru este şi al vostru. — Am păstrat, păstrăm şi vom păstra tot
ce avem în păstrare. — Costea este solist în orchestra din Bistriţa
— Silvestru este strungar într-o mare întreprindere industrială. —
Recolta trebuie strânsă înainte de începerea ploilor. — Tutunul dis­
truge sănătatea oamenilor. —• Intrarea persoanelor străine este strict
Interzisă.

Exerciţiul 34

„ D e pildă1* şi „de exemplu", „ d e data aceasta" şi „ d e astă dată*

exprimă aceleaşi idei. — De altfel, ori de câte ori ne-a cerut con­
cursul i l-am dat. — O dată cu începerea cursurilor ne vom ocupa
de noul număr al revistei şi, o dată cu aceasta, şi de difuzarea ei
în rândul elevilor. — Pe ce post se transmite muzică de estradă?
— Stratulat a fost medic oculist la Strehaia. — A venit la v i e cu
struguri In batistă. —• De ce te-ai înstrăinat de noi? — Să ne dis­
trăm! — Când se pune apostrof? —• Totul pentru bunăstarea po­
porului! — Distribuirea manualelor se face după listă. - Este just
ca această metodă să fie extinsă. — Care este substratul acestor
întâmplări?

174
 Exerciţiul 37

Pentru ce motiv şi în ce moment a plecat în misiune? — Ce

distincţie fad între „fundaţie" şi „fundament"?, între „rugăciune"
şi „rugăminte"? — Expoziţia conţine numeroase documente. — In
comisie s-a discutat cu pasiune o chestiune de regulamertt. — Avem
toată consideraţia pentru acţiunea dv. — La ce concluzie aţi ajuns?
— Care este contribuţia ta la această invenţie? — A r e pentru
această profesiune o mare vocaţie. — De când este în tratament şi
ce medicamente î s-au recomandat? — Tace ca mormântul. — Era
totalmente inofensiv. — Cât pământ are şi ce a cultivat? — Emi­
siunea a fost distractivă şi, In acelaşi timp, instructivă.

Exerciţiul 38

Toate acestea îmi sunt cu totul indiferente. — Cu toate acestea,

cu toate că n-am timp. voi răspunde totuşi afirmativ invitaţiei dv.,
cu atât mai mult cu cât aveam această intenţie. — Sunt cu atât
mai bucuros. — Va fi cu atât mai bine pentru toţi. — Am nevoie,
cu atât mai mult, de informaţii şi explicaţii. — Decizia lor este CU
atât mai puţin justificata. — De ce este necesară o nouă transfuzie?
— Nu există regulă fără excepţie. — Unde este condica de suges­
tii? — Am de făcut o reclamaţie. — S-au descoperit noi zăcăminte.
— l-a expirat abonamentul. •— A făcut provizii de alimente. —
Era combativ, dar agresiv. — Nominativul şi dativul sunt cazuri,
indicativul şi imperativul — moduri.

Exerciţiul 41

Optimismul şi pesimismul sunt noţiuni contrare. — Atletismul,

alpinismul, ciclismul şi turismul se dezvoltă din ce în ce mai mult.
— Propunerea a fost acceptată cu entuziasm de toţi cei prezenţi.
— Experienţa este mama ştiinţei. — Prin noile mijloace de loco­
moţie distanţele au fest desfiinţate. — Am fost anunţat că plec de
urgenţă la Constanţa. — A spus că se duce la şedinţă; — s-a dus la
cinematograf. — Ce sunteţi dv.: .tipograf sau dactilograf? — Sunt
stenograf. — Ce diferenţă este, din punct de vedere stenografie,
între cuvintele „elefant" şi „elefanţi"? — Să fim deci atenţi la în­
trebuinţarea sufixului — Ii place geografia.

173
 Exerciţiu) 42

A lucrat nu numai mult, dar şi bine. — A r e nu mai mult de

30 şi nu mai puţin de 25 (de) ani, dar nu e mai puţin adevărat că
aprenţele Insulă, — A realizat mult mai mult decât i s-a cerat
dar mult mai puţin decât a dorit, — A terminat mult mai repede
decât ceilalţi, — Este o personalitate multilaterală. — Sofismul e&ie
an silogism greşit din punct de vedere al conţinutului. — N e - 1
ţinut o conferinţă despre clasicism şi romantism. — întrebuinţate
concomitent, cuvintele „tendinţă" şi „năzuinţă", „străduinţă" şi „si­
linţă" constituie pleonasme. — Am fost In munţi. — Era ca în
basme. — Fonograful a fost inventat de Edison. — Fotograful a
cumpărat un nou aparat fotografic.

Exerciţiul 45

De unde eşti şî cum te numeşti? — Sunt din Olâneştj şi am

venit la Călimâneşti. — La Ploieşti are loc un concurs „Cine ştie
câştigă". — Linişte! — Citeşte ruseşte şi sârbeşte. — Nu e pentru
cine se pregăteşte, ci e pentru cine se nimereşte. — Ce latitudine
şi ce altitudine are oraşul Târgovişte? — Trebuie să-ţi mulţumim
pentru promptitudinea şi solicitudinea cu care ne serveşti. — Ce
privelişti admirabile întâlneşti pretutindeni! — Atitudinea lui este
ireproşabilă. — A făcut o expunere remarcabilă asupra situaţiei in­
terne şi externe. — Producţia s-a îmbunătăţit vizibil nu numai can­
titativ, dar şi calitativ. — Era in plenitudinea forţelor fizice şi in­
telectuale. — Câinele care latră nu muşcă.

Exerciţiul 46

în această privinţă totul a decurs normal. — In afară de aceasta,

eforturile noastre s-au îndreptat In direcţia aceasta, —• Problema
prezintă, pe lângă aceasta, şi alt aspect, — Asupra acestei probleme
s-au purtat tratative interminabile. — Asupra acestei chestiuni tre­
buie să ne oprim mai mult. — La un moment dat, totul ni s-a
părut realizabil, dar în momentul de faţă nu mai avem o asemenea
certitudine. — Mă găseşti ori de câte ori doreşti. — Frica păzeşte
pepenii, — Ce hotel confortabil şi ce personal amabil! — Totul
este explicabi.l şi controlabil. — Ce longitudine şi ce latitudine are
municipiul Bucureşti? •— Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi
spun cine eşti. — In timp ce in Moldova domnea Vasile Lupu, Ir.
Muntenia domnea Matei Basarab, — Lucrarea este importantă atât

176
 din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere practic.
— .Am încercat fel de fel de soluţii. — Cu o floare nu se face pri­
măvara.

Exerciţiul 49

Colectivul colecţionează material documentar pentru un dicţio­

nar. — Ce documentaţie are şi prin ce mijloace s-a documentat?
— Cum a colecţionat documentele? — Cine a făcut colecţionarea
documentelor şl cine se va ocupa de păstrarea colecţiilor? — Acest
fun(e)ţionar a funcţionat şi funcţionează într-o instituţie adminis­
trativă. — Cum motivezi absenţa? — Am motivare. — Am avut
toate motivele. •— Gestionarul a predat gestiunea. •— Festivalul este
o manifestaţie artistică ocazională — Este impresionant modul in
care unii oameni işi exteriorizează sentimentele. Combativitatea
lui este impresionabilă. — Ne-a impresionat pe toţi. — Supraali-
mentaţja consistă într-o alimentare excesivă.

Exerciţiul 50

In ce priveşte condiţiile de locuit, ele sunt excepţionale. — Sunt

condiţii care privesc pe toţi deopotrivă. — Cu privire la cele men­
ţionate mai înainte trebuie sâ fac, cu acest prilej, câteva observaţii.
— Am acţionat potrivit instrucţiunilor primite cu ocazia inspec­
ţiilor dv. — De aceea, cu ajutorul tuturor, vom urmări, cu con­
secvenţă, realizarea obiectivelor propuse. — Cuvintele: raţionaL ra-
ţionare, raţionează, raţionăm, raţiunilor, raţionat, raţionând, raţio­
nalizare, raţionalist, raţionabil, raţionament; ornamentare, ornamen­
tează, ornamentăm, ornamental (-ele), ornamentelor, ornamentat,
ornamentând, ornamentaţie; activare, activăm, activează, activitate,
activând, activizare, activele, activabil sunt derivaţii ale cuvintelor
raţiune, ornament şi (a)ctiv.

Exerciţiul 53

Nu pot sâ răspund la ceea ce m-aj întrebat. — Lupt pentru tot

ce este drept. — Tot păţitul e priceput. — Când a început şedinţa?
— Totul depinde de toţi. — De ce te-ai îndepărtat de noi? — Mâ
fac că fug. — Ce figura a făcut! — A spus ceva foarte vag. — Pe

12 — S'.KZoaacV'.agtsl'.a. cli. IX—XO 177

ce data va intra in vigoare noul regulament? — Ceorge este bol­
nav de pojar. — Din punct de vedere juridic, deputatul are drep­
tate. — înţelegerea între ei este deplină. — Vagonul trebuie veri­
ficat. — Veronica este vrednică ca o furnică. — A vrut să facă ceva
deosebit, dar n-a izbutit. — A jurat că va spune adevărul. — Vorba
lungă, sărăcia omului

Exerciţiul 54

Vă rog să-mi permiteţi sâ spun câteva cuvinte. — Cu alte cu­

vinte, tot ce s-a spus poate fi considerat, cu drept cuvânt, veridic
— După cum se ştie şi după cum aţi constatat şi dv., totul s-a
întâmplat pe neaşteptate. — Trebuie de la început şi odată pentru
totdeauna să vă spun că aceasta nu se poate. — înţeleptul vede
departe. — Era un papâ-lapte, — Era parcă turbat. — A făgăduit
că se va îndrepta şi s-a îndreptat. — La noapte va fi de veghe. —
Şedea că pe jeratic. — A navigat de jur împrejur. — Am convin­
gerea că u vom putea îndupleca. — Tună şi fulgeră. — Esofagul
este un segment al tubului digestiv. — S-a învârtit pe loc ca un
vârtej.

Exerciţiul 57

Sunt scutit de stat. — Munca nu trebuie făcută mecanic. — Citesc

o schiţă comică. — N-am nimic de ascuns. — Să se interzică bomba
atomică! — S-a scufundat în apă ca o broască. — Popescu şi l o -
nescu privesc la microscop. — Mă feresc să nu răcesc. — Totul se
face cu un anumit scop. — Ceramica românească are un farmec
deosebit. — Cloşca care nu stă in cuib nu scoate pui. — Când se va
redeschide şcoala? — Mă pregătesc pentru examen. — Ce meca­
nism complicat! — Să discutăm academic! — Dinamo a jucat di­
namic. — Se preocupă de punerea în practică a proiectului.

Exerciţiul 58

Se va discuta, bineînţeles, din nou aceeaşi chestiune. — V-am

pus la dispoziţie şi vă vom" pune la dispoziţie tot ceea ce ne-aţi
cerut. — Vă aducem la cunoştinţă că v-am expediat materialele so­
licitate. — Vă facem cunoscut că vom putea face faţă tuturor ce­
rerilor. — în aceeaşi ordine de idei, aş vrea să mă opresc un moment

17&
asupra ordinii de zi. — îndeplinesc totdeauna ceea ce făgăduiesc.
— Machedon este macaragiu la un combinat chimic. -- Se exprimă
succint, adică, pe scurt. — Discul era in discoteca. — în ce circum­
scripţie lucrează Macarie? — Citesc romanul „Scrinul negru". —
Stă in hamac toată ziua. — Este buimac de atâta somn. — Am
scris o scrisoare. — Ce a fost a trecut.

Exerciţiul 61

Fii om de caracter! — Timpul e curgător. — Ce cugetare pso-

fundă! — Cred că era dator. — Avea mulţi creditori. — Potre este
redactor la o editură. — Ce distanţă este de la Craiova la Caracal?
— Cum se spune: chitară sau ghitară? — Ambele forme sunt co­
recte. — E tobă de carte. — Omul muncitor e ca un pom roditor.
— Natura trebuie ocrotită. — Grigorescu a fost un mare pictor. —
Victor a suferit un accident grav. — Voi lupta contra tuturor greu­
tăţilor. — Când este gata graficul? — Cu răbdare treci marea. —
Minte sănătoasă in corp sănătos.

Exerciţiul 62

Toate acestea au fost strâns legate intre ele. — în legătură cu

el. nu vă pot spune nimic. — Au fost in legături strânse de prie­
tenie. — In legătură cu aceasta, a publicat o nouă lucrare. — Cum
a reacţionat opinia publicâî — Având în vedere cele de mai sus,
vă atragem atenţia asupra necesităţii de a lua măsuri pentru evi­
tarea unor asemenea situaţii. — A ţinut o frumoasă cuvântare, cu
privire la ocrotirea pădurilor. — In curând voi împlini 19 ani. —
Peneş Curcanul a luptat la Grîviţa. — Vă transmitem cele mai cor­
diale felicitări. — Corina a fost soră de caritate. — Caracuda şi
crapul sunt peşti de apă dulce. — Cine are drepturi are şi datorii.
— Câinii latră, caravana trece.

Exerciţiul G5

10 X10 = 100. — 100 X 100 — 10 000, — 100 X 1 000 = 100.000.

— I 000 X 1 000 = 1 000 000. — 1 000 000 X 100 - = 100 ooo oon. -
1 000 000 X 1 000 = 1 000 000 000. — Am fost clasificat de trei ori
al treilea. — Te-am rugat de o mie de ori sâ nu mă mai contrazici.
— Voi munci înzecit. — 5«/o — 50%o- — E un om şi jumătate. —

179
în primul rând ascultă, in al doilea rând vorbeşte! — Am citit
sate si sute de cârti. — Cine are milioane este milionar. — M-um
născut la 9 noiembrie 1913. — Circulă cu 100 km pe oră. — Am
cumpărat 1 200 kg şi am plătit 4 000 Ici. — Sunt + 7 ° .

Exerciţiul 6S

Ca urmare a convorbirii noastre din 23 aprilie, vă solieifăm,

prin prezenta, să ne trimiteţi dc urgenţă mărfurile comandate. —
Va trebui, prin urmare, să fim mai atenţi. — Prin aceasta soco­
tim că ne-am achitat de toate obligaţiile. — Toate acestea sunt pur
şi simplu de neînţeles. — Propriu-zis. ce s-a întâmplat? — Vă tri­
mitem totodată o factură in valoare de 7 500 lei. — Atâta timp cât
sunt sănătoşi şi pot să muncească, oamenii trebuie să fie fericiţi.
— Omul învaţă din experienţa proprie, omul învaţă din expenVnţ i
oamenilor din jurul său, omul învaţă din experienţa generaţiilor
trecute.
 c »

¥>A j / te <•(
 Ii'\<?rd|itil li

t> p # c^n> f p

I QJ
/

îsa
/v.o

" O
 : A . r . ' n n ! 31

1
u >

î * 'I V

184
581

> t
, -.1/ •

& -5
 Extrdţhil

i7* ^ ) ) c o' X

Oo » y 5 \ Vţ
 • 4

A.

^ 7I^^ | ^ ^
5
#1 ^ - ^ w > ^
 Exercit iqt 59 ! \ ţ r r: 11 n 1 £ 3

* ) s ^ O 1
1 t) * I O 1
-p / v^/

c ' t / p
t î
? 1 ^ j

19 pijljjijvj
 PENTRU NOTAREA LUCRĂRILOR STENOGRAFICE

[VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETJCE)

1. Se considera greşeală orice nerespertare a alfabetului şi a

regulilor dc legare a seninelor stenografice.
Se considera 1/2 greşeală:
— neaplicarea regulilor abreviative (sufixe, prefixe, grupuri de
consoane e t c ) ;
— scrierea greşită a vocalelor şi a diftongilor;
— omiterea de litere sau cuvinte;
— scrierea qreşită a cuvintelor monosilabice cu poziţii fixe (şi,
toţi, in, un e t c ) .

- scrierea dc litere in plus (articolul singular masculin, dif­

tongul EA obţinut prin articularea substantivelor feminine e t c ) ;
—• omiterea vocalelor şi a diftongilor;
— neaplîcarea regulii de scriere a grupului RMN' ( R M T T ) ;
— neaplicarea abrevierilor convenţionale de uz frecvent şi a
grupurilor PT şi DP în cuvintele frecvente, în care aplicarea apă­
sării ca sistem abreviaţiv este de uz curent (pot, drept, independent
etc);
— omiterea regulii suprimării lui H iniţial sau a înlocuirii dif­
tongului AU cu vocala O, precum şi a altor diftongi, reprezentaţi
printi'-o simplă vocală, în cuvintele de uz curent.
4. Unui cuvânt i se poate aplica maximum o greşeală.
Greşeli admise: maximum 6%. Notarea se face în raport ca nu­
mărul do greşeli la suta de cuvinte, după cum urinează:
Nota 10: maximum l»/o greşeli.
Nota 9: maximum 2o/„ greşeli.
Nota 8: maximum 3»/o greşeli.
Nota 7: maximmm 4"/.> greşeli.
Nota G: maximum 5OA greşeli.
Nota 5: maximum fc>«/0 greşeli.
Ncsatîsfăcător: peste 6»/o greşeli.

IDO
 i ti i

061 • JJIpiiScuCus jo[ijţjanţ «aicioH «HU.KI manrţf

»p
zn a
- - - ^vi3t»ţl ii ncnoiznao (j9}Aagţ^V ' F«JÎD T - I I T A V 1
hia) a x ^ (HO) HM ->lţ.mdiuo i'-LIAX ? *&>9ţ
B
^iiiţin>nuraoj|<j ţindnjii) ţjţsţiiv 'e-j^x «îl 3 ''!
ifi
ţaş'Joţ ap ij-tj.vajqv ' J I U I* H X l U i l X l X 'X$ T-IUX •
iT.l iVmo (* y.Lxv 'resi »t«}jn§ -c-ux « uţfcwi
Şţf A I X 1* X X 3 K jrxiux ^ l ^ P S u -ix
IT.\ - - - • HOlAI^SjnS "HXS l<>diutf : XS P^TJ^S V " X o -cjfc>*l
«II ni^^O>X03! VTIXXa-X3:'lţn3H10ai«i^JJ « - X I "
sn vn.uis ! * V H X X O J ' s x v x x 'ax ^ i p y ' * - U I A * « Î V V I
ZII
(Î01 • • H^uoţjid -B-iL\ « KitKKi
901 - » t » I ' » ° A -B-IA
Ml ajqţBţ *iw»iri ' K S 'SS ••'[iwltuo -C-A
• • H ^ I J 1* !TEriT'1! Jţ !* S T - A I
B
«fi Tt»T
B
SG • • • • (iXTţîl) XJTK imlmy H n"™ j ţ }i s T-IJI
^6 ţjaiArtjqV •joţaunios HiisSafx "»idnns sţttiAii^ -w-n tr
68 • • • • n»*FrnY
s8
ÎS
08
09 gjiUiaRIBH^H Jj4|d«4 ep rH*M«3; -JJlj.jajJ iJrjonl V[

LS - • - • ijţTOpuodsoi» ap o i i j ţ w n i -c
• ' • • • • » 'r^pq^x *S

SF • • • vutSnd Ttj întni^aj «aioipoouj "E

. . . . . . .-,»•• jojiţatajil caraţoajo^ 'Z
9fr
l u p p c n Eaii.-ajidiJTOt 'l
St
• • omLjujOo||),inp ie|p>Lun| uJţMi^l Lfl
1>lin||0|P tt»4Bnul|j*jJJ<l nJinJd *0
l*»trnBi? "-•mn-'X "ff
sijos op vnrtcui BJ Ţupidico T?ţip:tvi 'S
• • • • ajccr;i)f3djd Iţinjady 'f
DI
- * Boţţăircj -JJ
stins ap ţisttiiitn Ko«uo[ţ3Tinj •[
*(njJn*B |nil|ii>\ \'
 l este propriclalea Ministerului învăţământului*
A c c î I mtinuo

Inspectoratul şcolar al judeţului/municipiului

Şcoala/Liceul

Manualul nr.

Anul
în Starea manualului
Anul Numele- elevului care tare
o primii manualul
s-o
la ori mire lo re turna
folosit

Profesorii trebuie sd controleze daca numele elevului este cc

scrisO Elevii cărora lo este destinat manualul nu trebuie să facă nici ut

de nolah'i pe pagini. Rugăm ca manualele să fio păstrate cât mai îng
# Starea manualului (la primire st la returnare) se va înscrie fo!e
'onneniî: nouă, bună, îngrijită, nescrtisfâcătoare, proastă.

• Se completează numai pentru exemplarele distribuite gratuit.