Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T.

Popa” Iasi , Facultatea de Medicina Dentara

gru
Distal cervical caries in the mandibular
second molar: An indication for the
prophylactic removal of the third molar?
Louis W. McArdle, Tara F. Renton
Department of Oral Surgery, GKT Dental Institute, Guy’s Hospital, London Bridge, London SE1 9RT, UK
Accepted 29 July 2005
Available online 5 October 2005

Leziunea carioasa localizata in zona cervicala distala la

molarul 2 mandibular: un indicator in extractia
molarului 3?

Abstract

Scop:Leziunile carioase situate distal la nivelul molarului secund sunt cauza extractiei a aprox 5%
dintre molarii 3 mandibulari.Scopul acestui studiu este de a studia evolutia acestor pacienti.
Metoda:S-au evaluat 100 pacienti care prezentau 122 de extractii ale molarului 3 mandibular din
cauza procesului carios din zona cervicala distala a molarului secund mandibular.
◦ ◦
Rezultat:Optzeci şi doi la sută din molarii de minte au avut o angulaţie meziala între 40 şi 80 .
Vârsta de vârf pentru îndepărtarea molarilor de minte a fost 5 ani mai târziu decât în alte studii şi
pacienţi au avut o sănătate mai bună decât in medie. Incidenţa cariilor distale (DCC) a fost
dovedita odată cu vârsta.
Concluzie: Cariile distale cervicale sunt un fenomen târziu şi a fost raportate doar în asociere cu
molarii de minte incluşi. Indepărtarea profilactică a unui molar parţial erupt mezio-unghiular ar
putea preveni formarea cariilor distale cervicale la al doilea molar madibular.
© 2005 The British Association of Oral and Maxillofacial Surgeons. Published by Elsevier Ltd. All rights reserved.

Cuvinte cheie: molarul 3 mandibular, indicatii, caria distala

Patratanu Marian Constantin Gr.5 Anul III Seria A

 Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi , Facultatea de Medicina Dentara

INTRODUCERE

Parţial erupt molarul 3 mandibular mezio-unghiular sau orizontal afecteaza jonctiunea

amelocemental de la al doilea molar, acest dinte fiind expus la riscul de a dezvolta carii în
regiunea cervicală distala (Fig. 1). Relaţia molarului 3 mandibular cu al doilea molar rezulta în
urma contactului dintre suprafata radiculara distala al celui de al doilea molar cu molarul 3 la
mediul oral. Liniile directoare ale Institutului National Clinic de Excelenta pentru gestionarea
molarilor de minte mandibulari, sunt împotriva eliminarii profilactice ale acestuia(4). Practica
curenta este, prin urmare, pentru a elimina molari de minte atunci cand apare caria.Eliminarea
unui molar de minte erupt mezial inainte de dezvoltarea unei carii dentare distale la nivel cervical
în al doilea molar, ar putea cu toate acestea sa aduca un beneficiu sănătatii pacientului.Un molar
secund ce prezinta carie la nivel cervical distal necesita restaurare si/sau extractia molarului de
minte.Daca molarul de minte este extras inainte de formarea cariei la nivelul molarului secund,
atunci tratamentul acestuia,restaurarea, este evitata.

Fig. 1.Rdiografia unei carii distale cervicale la molarul 2, fiind asociata si

cu impactul angulatiei meziale ale molarului 3.

Scopul nostru a fost de a evalua pacienţii care au prezentat îndepărtarea molarului de minte si
carie distala localizata cervical la al doilea molar pentru a identifica orice caracteristici clinice,
care ar contribui la diferenţierea acelor pacienţi care sunt la risc de a dezvolta carii distale
cervicale în al doilea molar.
METODE
Am revăzut înregistrările a 100 de pacienţi care au participat la departamentul de chirurgie
orala la Spitalul Guy's,si care au avut molarul de minte mandibular extras din cauza prezenţei
cariei distale cervicale în al doilea molar. Datele au fost colectate pe o perioada de un an.an
perioadă.
Variabilele care s au inregistarat au fost:sexul, varsta, dintii sanatosi,absenti sau restaurati,
angulatie eruptiei molarului de minte, distanta acestuia fata de jonctiunea amelo cementara a
dintelui adiacent,diagrame dentare.
Angularea meziala a molarului 3 mandibular s-a calculat masurand unghiul dintre planul
2

Patratanu Marian Constantin Gr.5 Anul III Seria A

 Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi , Facultatea de Medicina Dentara

ocluzal al dintilor mandibulari si planul ocluzal al acestui molar.Radiografia a fost atasata la

radiograf panoramic intocmindu-se planul ocluziei mandibulare.Acest plan este definit de o linie
care trece prin varful cuspizilor premolarilor si molarilor mandibulari. Planul ocluzal al molarului
de minte s-a intocmit prin desenarea unei linii care trece prin varful cuspizilor acetuia.Unghiul
obtinut la intersectia acestor doua planuri evidentiaza inclinarea meziala a molarului de minte,
acest unghi fiind definit ca angulatia meziala a dintelui.
REZULTAT
La acest studiu au participat 59 de barbati si 41 de femei;dintre acestia 78 au avut carie distala
cervicala la un singur molar secund mandibular, restul au prezentant aceasta carie in ambele parti
mandibulare.In total 112 molari 3 mandibulari au fost extrasi ca urmare a cariei la molarul
secund(62 situati in partea stanga,60 in partea dreapta a mandibulei).

Fig. 2. Distributia in functie de varsta a pacientilor.

Vârsta medie a grupului a fost de 30 de ani (interval 18-64 ani, Fig. 2).Boala dentara a fost
calculata prin calcularea scorului DMF(stricat,lipsa sau tratat): 39 de pacienţi au avut un scor
DMF de 5 sau mai mic; 36 între 6 şi 10, şi 24 in jur de 11 sau mai mult.
Toate cei 122 molari de minte au fost parţial erupti,in urma examenului radiografia a arătat
că 119 dintii au fost în contact cu molarul 2 la/sau aproape jonctiunea amelocementara.
Angulatia meziala a molarului 3 madibular s-a clasificat in 3 grupuri:100(82%) o angulatie
intre 40 si 80; 12(10%) mai putin de 40 si 10(8%) mai mare de 80.
Un molar maxilar superior care ar putea contribui la triturarea alimentelor a fost asociat la 80
de molari mandibulari(65%) şi a fost absent la 42(35%).
În 110 cazuri (90%) din cele 122 dintii segmentului mandibular a fost complet, atat
premolarii cat si molarii fiind prezenti.În nouă cazuri lipsea un premolar,iar în trei primul molar
absent.
DISCUTIE
În acest studiu scorul DMF a fost folosit ca o măsură a sanatatii orale. La calcularea
punctajului al doilea dinte molar a fost exclus din calcul, dacă caria distala cervicala a fost numai
leziune.Am presupus ca acest tip de carie apare in urma angulatiei molarului de minte si nu s-ar
putea dezvolta in lipsa acestei.
Scorul mediu DMF pentru pacienţii cu carie la molarul 2 e jumatate din scorul mediu pentru
grupe de vârstă similare în populaţia generală (fig. 3) 6. De aici se respinge ideea ca apaitia cariei
la molarul 2 este legata de o sensibilitate mai mare la caria dentara in general 1-3.

Patratanu Marian Constantin Gr.5 Anul III Seria A

 Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi , Facultatea de Medicina Dentara

Fig. 3. Scorul DMF din studiul nostru comparat cu scurul DMF al pacientilor
care s-au prezentat la Adult Dental Health Survey (1998).
Incidenţa cariilor distale cervicale în al doilea molar este relativ scăzuta (2% 5 ) şi nu atrage
multă atenţie în revistele dentare.Abcesul periapical,ramane in continuare indicatia majora si
comuna pentru extractia molarului de minte si apare la tineri 3,5,6,9. Sugeram ca persoanele cu un
DMF scazut sa aiba o igiena orala eficienta, minimalizand riscul aparitiei abceselor periapicale la
molarul3. Acest scor scazut este descris prin fazorizarea retentiei alimentelor, care dezvolta un
mediu bun dezvoltarii cariei la molarul secund.Cu o igienta orala buna tesuturile pericoronare
sunt bine mentinute, in orice caz,zona de contact intre molarul secund si molarul 3 este
inaccesibila cu acumulare de placa intr-un termen lung.Dezvoltarea a cariei dentare este un
proces relativ lent şi ar apărea pe o perioadă îndelungată de timp,de la contactul punct de pe al
doilea molar.In consecinta acesti pacienti sunt mai in varsta decat pacientii care au molarul 3
extras.
În mod normal, vârsta la care molarilor de minte sunt extrasi este între 25 şi 28 ani. 5,7-
10.Vârsta medie a pacienţilor în acest studiu a fost de 30 de ani, sugerând aparitia cariei distale
cervicale post-altă afectiune a molarilor de minte cu aproape 5 ani.5, 8,9 Acest lucru este ilustrat
prin compararea distribuţei de vârstă din studiul nostru cu cea din graficul Brickley şi
Shepherd(fig. 4) 5. Din grafic o deplasare laterală spre dreapta este evidenta care demonstreaza o
incidenţă de vârf pentru indepartarea molarului trei datorata cariei la molarul secund care este de
5 ani mai târziu decât extractia molarului3 5. Datele sugerează că dezvoltarea cariilor distale
cervicale în molar al doilea este un proces prelungit care se dezvoltă în timp şi acestea cresc odată
cu expunerea la factorii din cavitatea bucala. Confirmare suplimentară a acestei corelaţie
cu înaintarea în vârstă a fost publicat de Bruce et al. care au prezentat că incidenţa cariilor distale
cervicale ca o indicaţie pentru îndepărtarea molarului 3 a crescut semnificativ cu vârsta
(fig. 5) .11

Patratanu Marian Constantin Gr.5 Anul III Seria A

 Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi , Facultatea de Medicina Dentara

Fig. 4. Pacientii din studiul nostru au fost mai in varsta decat cei raportati de Brickley and Shepherd.

Fig. 5. procentajul de pacienti din fiecare grup de varsta

care au prezentat indicatia extractiei molarului de minte
ca urmare a cariei distale cervicale la molarul secund (Bruce et al.11).

Incidenţa reală a cariilor distale cervicale la al 2 lea molar mandibular poate fi mai mare ca
5%. Acest lucru este deoarece tot mai multe studii raporteaza un numar mare de molari de minte
care sunt extrasi din motive profilactice 5,7-11 Prin urmare, aceasta distorsionează
incidenţa reală a proceselor de boală care conteaza pentru îndepărtarea molarilor de minte.
Un alt factor care este cu riscul de a dezvolta carie distala cervicala la molarul secund este
angulatia molarului 3 si punctul de contact dintre aceste si fata distala a molarului 2.Noi am gasit
ca o angulatie meziala intre40 si 80 este comuna.Din 122 molari de minte extrasi, 100 (82%) au
avut angularea în acest interval. Caria distala cervicala la moladrul secund s-a intamplat totusi sa
apara uneori la o angulatie meziala a molarului 3 in afara intervalului 40-80.
Caria distala cervicala la molarul secund este responsabila pentru un procent mic a molarilor
de minte extrasi. Pentru a sugera că riscul de a dezvolta cariei distala la molarul secund este
scazut, este gresit. Dacă abcesul periapical nu au fost un motiv important pentru îndepărtarea
molarilor de minte, apoi un număr mare din acesti dinti va fi păstrat şi dacă acestea au fost
reţinute atunci incidenţa cariilor distale cervicale la molarul secund ca indicator al extractiei ar
creste,amintita de Bruce et al.11 Indepărtarea de molarii 3 mandibulari la adulţii tineri pentru
abces periapical inlatura principalul motiv pentru aparitia cariei la molarul secund. Cu al treilea
molar absent expunerea suprafetiei distal la doilea molar este corectata şi previne astfel
dezvoltarea cariei de la acest nivel.

Patratanu Marian Constantin Gr.5 Anul III Seria A

 Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi , Facultatea de Medicina Dentara

CONCLUZIE
Cariilor distală cervicala în al doilea molar, în prezenţa unui molar de minte mezializat.
Acest tip de carie nu a fost raportată în raport cu alte scenatii clinice. Se pare ce este un
fenomencare se dezvolta relativ tarziu, iar pacienţii având tendinţa să fie mai în vârstă cu 4-5 ani
decât media şi sa aibe o sănătate dentara mai buna decat media.O angulare meziala a molarului 3
în intervalul de 40-80,cu un punct de contact în regiunea amelocementara distala a molarului
secund, caracterizează acest grup de pacienţi.
Acest studiu sugerează că non-intervenţia intr-un caz de mezio angulare a molarului 3
mandibular poate fi in detrimentul sanatatii dentare a pacientului.Screningul de rutina pentru
caria distala nu va avea nici un efect, odata ce aceasta este identificata.Dezvoltarea cariei in
molarul secund necesita restaurarea dintelui si un posibil tratament endodontic alaturi de extractia
molarului 3,uneori, in unele cazuri este recomandata si extractia molarului secund.
Ar putea fi sugerat, profilactic, extractia molarului 3 mandibular erupt mezializat pentru
prevenirea cariei distale cervicale la molarul secund. Autorii sugerează, prin urmare, că sunt
efectuate studii suplimentare pentru a a stabili dacă abordarea non-intervenţiei este potenţial
deficitară şi dacă trebuie luată în considerare eliminarea profilactica a unui molar 3 mandibular
erupt angulat spre mezial.

Bibliografie
1. van der Linden W, Cleaton-Jones P, Lownie M. Diseases and lesions
associated with third molars. Review of 1001 cases. Oral Surg Oral
Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 1995;79:142–5.
2. Current clinical practice and parameters of care: the management of
patients with third molar teeth. Faculty of Dental Surgery of the Royal
College of Surgeons of England; September 1997.
3. Knutsson K, Brehmer B, Lysell L, Rohlin M. Pathoses associated with
mandibular third molars subjected to removal. Oral Surg Oral Med
Oral Pathol Oral Radiol Endod 1996;82:10–7.
4. National Institute for Clinical Excellence. Guidance on the removal of
wisdom teeth; March 2000.
5. Brickley MR, Shepherd JP. An investigation of the rationality of lower
third molar removal, based on USA National Institutes of Health criteria.
Br Dent J 1996;180:249–54.
6. Office for National Statistics. Adult Dental Health Survey, oral health
in the United Kingdom. London: HMSO; 1998.
7. Chiapasco M, De Cicco L, Marrone G. Side effects and complications
with third molar surgery. Oral Surg Oral Med Oral Pathol
1993;76:412–20.
8. de Boer PJ, Raghoebar M, Stegenga B, Scheon PJ, Boering G. Complications
after third molar extraction. Quintessence Int 1995;26:779–84.
9. NordenramA° ,HultinM,KjellmanO, Ramstro¨mG. Indications for surgical
removal of the mandibular third molar. Swed Dent J 1987;11:23–9.
10. Lysell L, Rohlin M. A study of indications used for removal of the
mandibular third molar. Int J Oral Maxillofac Surg 1988;17:161–4.
11. Bruce RA, Frederickson GC, Small GS. Age of patients and morbidity
associated with mandibular third molar surgery. J Am Dent Assoc
1980;101:240–5.

Patratanu Marian Constantin Gr.5 Anul III Seria A

 Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi , Facultatea de Medicina Dentara

Patratanu Marian Constantin Gr.5 Anul III Seria A