Aplicaµii preg titoare pentru examen

1 Serii numerice
Stabiliµi natura urm toarelor serii:
n2 ∞ 4n
∞
5.

n
P
1.
P
3n + 7 n=1 3n + 5n
n=1

R: convergent  R: convergent 

n2 ∞ (n!)2
∞
6.

3n − 2
P
2.
P
3n + 7 n=1 (2n)!
n=1

R: convergent  R: convergent 

∞ √ ∞ 3n n!
√
n 7. P
3.
P
n2 + 3n + 1 − n2 − n + 1 n
n=1 n=1 n

R: divergent  R: divergent 
∞ √ √
n ∞ 2 · 9 · · · [2 + 7(n − 1)]
4. 8.
P 3 3
P
n3 + n2 + 1 − n3 − n2 + 1
n=1 n=1 3 · 10 · · · [3 + 7(n − 1)]

R: convergent  R: divergent 

2 Serii de puteri
S  se determine raza de convergenµ  ³i mulµimea de convergenµ  pentru urm -
toarele serii de puteri:
√
1.
∞
P n n
x R: R = 1, C = [−1, 1]
n=1 2n − 1
∞ 1
4. n
P
R = 1, C = [−1, 1)
R: n
(x − 3)
n=1 (7n − 5)7
∞
 n
2n + 3
2. (x + 3)n R = 7, C = [−4, 10)
P
R:
n=1 6n − 1
∞
 
1
R = 3, C = (−6, 0) 5. n
P
R: n+ (x + 7)
n=1 n
∞ 1
3. √ xn
P
n=1 n n R: R = 1, C = (−8, −6)

1
 √
∞
R = 1, C = [−1, 1)
3
n+2 R:
6. n n
P
(−1) (x − 9)
n=1 2n−1 (n + 1)
√
∞ n+1
R = 2, C = (7, 11] 8. n
P
R: (x − 2)
n=1 n3 + 1
∞ ln n
7. xn
P
n=1 n
R: R = 1, C = [1, 3]

3 Formula Taylor pentru funcµii de o variabil 

S  se scrie formula lui Taylor cu rest Lagrange pentru urm toarele funcµii:

1. f (x) = arctan x; a = 0, n = 3 4. f (x) =

ln x
; a = 1, n = 3
x
√
2. f (x) = ln (1 + x) ; a = 0, n = 3 5. f (x) = x + 1; a = 0, n ∈ N∗
6. f (x) = x3 − 2x2 + 3x + 5; a =
3. f (x) = e−x ; a = 1, n = 3
2
2, n ∈ N∗

Folosind formula lui Taylor, s  se aproximeze cu o eroare mai mic  decât

10−2 numerele:
√ √
1. 3
e 2. 7
e2 3. ln
5
4. ln
6
4 7

4 Funcµii compuse
1. S  se calculeze derivatele parµiale de ordinul întâi pentru funcµiile:

(f) f (x, y) = ϕ x2 − y 2 , ln (xy)

 
x


(a) f (x, y) = ϕ xy,
y
(b) f (x, y) = ϕ x + y, x2 + y 2

(g) f (x, y) = ϕ (x − y, ex+y )
 2 
(c) f (x, y) = ϕ ex +y , x + y 2
 
x 2
(h) f (x, y) = ϕ ,x + y
y
(d) f (x, y) = ϕ (x sin y, x cos y)
(e) f (x, y) = ϕ x2 + y 2 , xy (i) f (x, y, z) = ϕ (x + y + z, xyz)

unde ϕ este o funcµie de clas  C 1 .

2. S  se arate c  funcµia w = f (u, v), unde u = x + at, v = y + bt satisface
∂w ∂w ∂w
ecuaµia =a +b .
∂t ∂x ∂y
3. S  se arate c  funcµia u (x, t) = ϕ (x − at) + ψ (x + at) , ϕ, ψ ∈ C 2 (R),
∂2u ∂2u
satisface ecuaµia 2
= a2 2 .
∂t ∂x
4. S  se arate c  funcµia
xy y z 
f (x, y, z) = ln x + xϕ ,
z x x

2
 veric  ecuaµia cu derivate parµiale
∂f ∂f ∂f xy
x +y +z =f+ ,
∂x ∂y ∂z z

unde ϕ este o funcµie de clas  C1 .

5. S  se arate c  funcµia
y z 
f (x, y, z) = x3 · ϕ ,
x2 x2
veric  ecuaµia cu derivate parµiale
∂f ∂f ∂f
x + 2y + 2z = 3f,
∂x ∂y ∂z

unde ϕ este o funcµie de clas  C1 .

6. S  se arate c  funcµia
f (x, y, z) = ϕ xy, x2 + y 2 − z 2

veric  ecuaµia cu derivate parµiale

∂f ∂f
∂f
xz − yz + x2 − y 2 = 0,
∂x ∂y ∂z

unde ϕ este o funcµie de clas  C1 .

5 Puncte de extrem pentru funcµii de mai multe

variabile
Determinaµi punctele de extrem pentru urm toarele funcµii:
1. f (x, y) = −2x2 + 2xy − 5y 2 + 6x + 6y

R: (2, 1) punct de maxim

2. f (x, y) = (x + 1)(y + 1)(x + y)

 
1 1
R: (−1, −1), (−1, 1), (1, −1) puncte ³a; − , − punct de minim
3 3

3. f (x, y) = x3 + 3xy 2 − 15x − 12y

R: (±1, ±2) puncte ³a; (2, 1) punct de minim, (−2, −1) punct de maxim

4. f (x, y) = x4 + y 4 − 4xy

R: (0, 0) punct ³a; (±1, ±1) puncte de minim

5. f (x, y) = x3 y 2 (1 − x − y), D = (0, ∞) × (0, ∞)

3
  
1 1
R: , punct de maxim
2 3

6. f (x, y) = xyex−y
R: (−1, 1) punct de minim, (0, 0) punct ³a.

7. f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 − xy + x − 2z
 
2 1
R: − , − , 1 punct de minim
3 3

y2 z2 2
8. f (x, y, z) = x + + + , x, y, z > 0
4x y z
 
1
R: , 1, 1 punct de minim
2

6 Extreme condiµionate
Studiaµi extremele condiµionate ale funcµiilor:
1. f (x, y) = 2x − 3y, x2 + y 2 = 13
R: (2, −3) punct de maxim condiµionat, (−2, 3) punct de minim
condiµionat.
√ √
2. f (x, y) = x2 + y 2 , (x − 2)2 + (y − 2)2 = 9
√ √ ! √ √ !
5 2 5 2 − 2 − 2
R: , punct de maxim condiµionat, , punct de
2 2 2 2
minim condiµionat.
x+y 1 1 1
3. f (x, y) = , 2 + 2 = , x > 0, y > 0.
xy x y 4
√ √

R: 2 2, 2 2 punct de maxim condiµionat.

4. f (x, y, z) = x + 2y − 2z, x2 + y 2 + z 2 = 16
   
4 8 8 4 8 8
R: , ,− punct de maxim condiµionat, − , − , punct de
3 3 3 3 3 3
minim condiµionat.
5. f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 , x + y + z = 1
 
1 1 1
R: , , punct de minim condiµionat.
3 3 3

7 Integrale improprii
S  se arate c  urm toarele integrale sunt convergente ³i s  se calculeze valorile
acestora:

4
 √
R∞ x R∞ x
1. 2 dx
3. dx
1 (1 + x) 1 1 + x4

π
R:
1 π
+ . R: .
2 4 8

R∞ R1 arcsin x
2.
1
dx 4. √ dx
0 (x2 + 9) (x2 + 4) 0 1 − x2

π π2
R: . R: .
60 8
S  se aduc  ecare dintre urm toarele integrale la o integral  de tip Euler
³i s  se calculeze valoarea acesteia:
R∞ dx R∞ x2
1. √ . 3. 2 dx
0
3
x(1 + x) 0 (1 + x4 )
√ √
2π 3 π 2
R: R:
3 16
R∞ x4 R∞
2. 3 dx 4.
2
x2 e−x dx
0 (1 + x3 ) 0

√ √
2π 3 π
R: R:
81 4

8 Integrale curbilinii
S  se determine lungimile urm toarelor curbe:

x = 2(cos t + t sin t)
1. (Γ) : , t ∈ [0, 1]
y = 2(sin t − t cos t)

R: 1

x=t
2. (Γ) : , t ∈ [0, 1]
y = arcsin (e−t )
√

R: ln e + e2 − 1

S  se calculeze urm toarele integrale curbilinii de speµa întâi:

x = ln 1 + t2

1.
R
ydl, (Γ) : , t ∈ [0, 1]
Γ
y = 2 arctan t − t

π 1
R: − ln 2 −
2 2

x = a (cos t + t sin t)
2.
Rp
x2 + y 2 dl, (Γ) : , t ∈ [0, 2π]
Γ
y = a (sin t − t cos t)

5
 a2 h
3 i
R: 1 + 4π 2 2 − 1
3

x = cos2 t

3.
R
xydl, (Γ) : , t ∈ [0, 2π]
Γ
y = cos t

R: 0

x = a cos3 t
 h πi
4.
R
ydl, (Γ) : 3 , t ∈ 0,
Γ y = a sin t 4
√
3a2 2
R:
40

x2 y 2
5. xydl, suportul curbei Γ ind porµiunea din elipsa + − 1 = 0 aat 
R
Γ a2 b2
în primul cadran


ab a2 + ab + b2
R:
3 (a + b)

6. x2 + y 2 dl, suportul curbei Γ ind segmentul de dreapt  AB , unde

R

Γ
A (a, a) , B (b, b), cu a < b
√
2 2 3

R: b − a3
3

1  x = a cos t
7.
R
2 2 2
dl, (Γ) : y = a sin t , t ∈ [0, 2π] ; a, b > 0
Γ x +y +z 
z = bt
√
a2 + b2 2πb
R: arctan
ab a

 x = et cos t
8. y = et sin t , t ∈ [0, 1]


x2 + y 2
R
ln zdl, (Γ) :
Γ z = et


√
3

R: 2e3 + 1
9
S  se calculeze urm toarele integrale curbilinii de speµa a doua:

x = a (t − sin t)
1. (2a − y) dx + xdy , (Γ) :
R
, t ∈ [0, 2π]
Γ
y = a (1 − cos t)

R: −2πa2
 h πi
x = 2 cos t
2. x + 2xy dy , (Γ) :
R 2


, t ∈ 0,
Γ
y = 3 sin t 2

6
 R: 20

3. (1 + y) dx + xdy , suportul curbei Γ ind porµiunea din parabola y =

R
Γ √

x2 − 1 ce une³te punctele A(1, 0) ³i B 2, 1
√
R: 2 2−1

4. xdy , suportul curbei Γ ind y = ln (1 + x) cu x ∈ [1, 2]

R
Γ

3
R: 1 − ln
2

5. x2 − 2xy dx + 2xy + y 2 dy , suportul curbei Γ ind porµiunea din

R


Γ
parabola y = x2 ce une³te punctele A (1, 1) ³i B (2, 4)
1219
R:
30

9 Integrale duble
S  se calculeze urm toarele integrale:

x 3≤x≤8
1.
RR
dxdy, (D) :
D (x + y)2 1≤y≤2

4
R: 2 ln
3

2. cos (x + y) dxdy , D ind limitat de x = 0, y = π, y = x

RR
D

R: −2

x2 + y 2 ≤ r 2

3. x2 ydxdy, (D) : ,r>0
RR
D
y≥0

2r5
R:
15

4. x2 + y dxdy , D ind limitat de y = x2 , y 2 = x

RR

D

33
R:
140

1  y≤x
5.
RR
2 dxdy, (D) : xy ≥ 1
D (1 + y) 
1≤x≤2

3
R: 1 − 2 ln
2

7
 x x2
6. , ind limitat de
RR
dxdy D y = x, y = ,a>0
D x2 + y 2 a2

a2
R: ln 2
2

RR √  y ≥ x3
7. xydxdy, (D) : y ≤ x2
D x≥0


1
R:
27

8.
RR p
x2 + y 2 dxdy, (D) : x2 + y 2 ≤ 4
D

16π
R:
3

9.
2
+y 2
ex dxdy, (D) : x2 + y 2 ≤ a2
RR
D

 2 
R: π ea − 1

10.


x2 + y 2 dxdy, (D) : x2 + y 2 ≤ 2ax, a > 0
RR
D


x = a + ρ cos θ
Indicaµie: Se face schimbarea de variabile:
y = ρ sin θ

3πa4
R:
2