IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

CATEDRA ADMINISTRAREA AFACERILOR

Studiu individual nr.3

La informatică
Tema: ,,Metode numerice de rezolvare a ecuațiilor algebrice și trascendente”
Metoda coardelor

Elaborat: Țenu Igor , FA1606G

Verificat: Tatiana Rotaru

Chișinău 2018
I.Analiza problemei

Avem o funcție de gradul II pentru care trebuie să determinăm analitic și grafic numărul de
soluții reale ale ecuației : F(x)=𝟑𝒙𝟐 − 𝒙 − 𝟐, pe segmentul [-10;10].A rezolva ecuația algebrică
f(x)=0 înseamnă a determina acele valori ale variabilei x pentru care egalitatea f(x)=0 este una
adevărată.

II.Elaborarea modelului matematic

Pentru rezolvarea ecuației de gradul II a cărei formă generală este 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 0 unde a,b,c
sunt numere reale , cu a≠0. Rezolvarea ecuației presupune determinarea tuturor solutiilor sale.
−𝑏±√𝑏 2 −4𝑎𝑐
Existența rădăcinilor reale precum și numărul lor depind de expresia 𝑥 = .
2𝑎

III.Elaborarea algoritmului

Astfel, rezolvarea prin metode numerice a unei ecuații se divide în două etape:

1. Separarea intervalelor pe care ecuația are o singură soluție.

2. Micșorarea pe cît mai mult posibil a fiecărui din aceste intervale (dacă se pune problema
determinării tuturor soluțiilor) sau a unuia din ele (dacă trebuie de determinat doar una
din soluții).

IV.Scrierea programului
Metoda analitica

Rezolvarea matematica
Vom afla radacinile ecuatiei f(x)=𝟑𝒙𝟐 − 𝒙 − 𝟐 pe segmentul [-10;10]

1.Aflam solțtiile ecuației 𝟑𝒙𝟐 − 𝒙 − 𝟐 = 0

1−√25 2 1+√25
𝑥1 = = − 3; 𝑥2 = =1
6 6

2.Separam radacinile ecuatiei f(x)= 𝟑𝒙𝟐 − 𝒙 − 𝟐 pe segmentul [-10;10]

X f(x) Semn(x)
-10 308 +
-1 2 +

0 -2 -
2 8 +
10 288 +
Deci ecuatia va avea 2 solutii cite una pe fiecare din segmentele
[-10;0],[ 0;10].

Metoda grafica a ecuației date va fi urmatoarea:

-10 308 4 42
350
-9 250 5 68
-8 198 6 100 300
-7 152 7 138
250
-6 112 8 182
-5 78 9 232 200
-4 50 10 288
150 Series1
-3 28
-2 12 100
-1 2
50
0 -2
1 0 0
2 8 -15 -10 -5 0 5 10 15
-50
3 22

10
-1 2
-0.75 0.4375 8
-0.5 -0.75
-0.25 -1.5625 6
0 -2
4
0.25 -2.0625
Series1
0.5 -1.75 2
0.75 -1.0625
1 0 0
1.25 1.4375 -2 -1 0 1 2 3
1.5 3.25 -2
1.75 5.4375
-4
2 8
x=1.00000014f(x)= 0.00000068
x=1.00000012f(x)= 0.00000058
x=1.00000010f(x)= 0.00000049
x=1.00000008f(x)= 0.00000041
x=1.00000007f(x)= 0.00000035
x=1.00000006f(x)= 0.00000029
x=1.00000005f(x)= 0.00000025
x=1.00000004f(x)= 0.00000021
x=1.00000004f(x)= 0.00000018
x=1.00000003f(x)= 0.00000015
x=1.00000003f(x)= 0.00000013
x=1.00000002f(x)= 0.00000011
x=1.00000002f(x)= 0.00000009
x=1.00000002f(x)= 0.00000008
x=1.00000001f(x)= 0.00000006
x=1.00000001f(x)= 0.00000005
x=1.00000001f(x)= 0.00000005
x=1.00000001f(x)= 0.00000004
x=1.00000001f(x)= 0.00000003
x=1.00000001f(x)= 0.00000003
x=1.00000000f(x)= 0.00000002
x=1.00000000f(x)= 0.00000002
x=1.00000000f(x)= 0.00000002
x=1.00000000f(x)= 0.00000001
x=1.00000000f(x)= 0.00000001
x=1.00000000f(x)= 0.00000001
x=1.00000000f(x)= 0.00000001
x=1.00000000f(x)= 0.00000001
x=1.00000000f(x)= 0.00000001
x=1.00000000f(x)= 0.00000000
Concluzie:
În urma executării tuturor etapelor de rezolvare a problemei la calculator am determinat
soluțiile reale a unei ecuații , am constatat că metoda coardelor este una ma exactă , bună de
aplicat mai ales în situațiile când ecuațiile sunt mai complicate și metodele de rezolvare
anterioare dau un rezultat mai greu.
Mergând pas cu pas am efectuat studiul cu atenție și am determinat soluțiile funcției
f(x)= 𝟑𝒙𝟐 − 𝒙 − 𝟐 , care sunt x1=-2/3 și x2=1. Am efectuat modelul grafic al funcție , mai apoi
am executat problema în programul pascalabc și am calculate soluțiile aproximative a ecuației pe
segmentul [-10; 10] cu exactitatea ε = 0.0000000001, utilizând metoda coardelor.