Nume:Golea Alexandru Gabriel

Anul:ECTS ID anul 2 Sem 1

Economia Turismului

Cererea si potentialul turistic al judetului Suceava

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale

bogate. Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând
frumoșii și împăduriții Munți Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este
cea mai mare deltă europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele
naturale sunt satele, unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani
tradițiile. În România este o abundență a arhitecturii religioase și a orașelor
medievale și a castelelor, ce accentuează și valorifică potențialul turistic al
României.

Judeţul Suceava se află în nord-estul României şi are graniţa la nord şi est cu

Ucraina, la sud cu judeţele Neamţ şi Mureş, la sud-est cu Iaşi, la vest cu judeţele
Maramureş şi Bistriţa. Judeţul Suceava are o suprafa​ţă​ de 8.553 km 2 (3,6% din
suprafa​ţă​ ​ţă​rii) fiind al doilea ca marime din ţara. Dealurile şi munţii sunt formele
de relief predominate. Suprafaţa fondului forestier reprezintă 53% din cea a
judeţului, ocupând din acest punct de vedere primul loc pe ţara.
​ apitală a Moldovei ​din 1388 şi până în 1566, centru cultural şi comercial
C
important, Suceava a fost şi este o adevarată "Cetate ".
​ raşul Suceava ​se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale
O
ţă​rii, în care a pulsat mereu şi puternic o autentică via​ţă​ românească.
Timp de două veacuri, resedinţa principală a statului Moldova, oraşul a dat
patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria
ţă​rii pagini glorioase, rămase durabil în constiinţa neamului. Datorită rolului jucat
ca fostă capitala a Moldovei, oraşul Suceava apare ulterior menţionat în
numeroase izvoare documentare ale vremii.
 Oraşul Suceava face parte din vechile oraşe ale ​ţă​rii. Prin complexitatea şi
caracterul divers al elementelor componente, specifice structurii urbane, prin
pastrarea lor de-a lungul veacurilor, prin tradiţiile de bază în arhitectură, prin
caracterul de continuitate, ca şi prin monumentele înnoirii sale, istoria oraşului
Suceava, atât cea trecută, cât şi cea prezentă, este direct legată de istoria ţării.
Desigur, creatiile arhitecturale, ca şi întreaga cultură urbană a Sucevei s-au realizat
în decursul veacurilor într-un cadru general dat, care îşi are limitele sale
geografice, etnice şi de timp.
Astăzi, oraşul Suceava are o imagine nouă, ce contrasteaza cu cea a
vechiului târg multisecular.
Căi de acces ​in judeţ:
* aeriene: ​Aeroportul Internaţional "Ştefan cel Mare"​ ​situat la 14 km
de oraşul
Suceava, cu posibilităţi pentru traficul internaţional şi asigurare, la
cerere, a
serviciilor de vamă-grani​ţă​. Aeroportul Floreni situat la 10 km de
oraşul Vatra
Dornei, 4 helioporturi în localitatile Putna, Voroneţ, Vatra Moldoviţei
şi Suceviţa.
* rutiere: drumul european E 85 Bucureşti - Suceava - Cernauţi şi
drumul
european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni.
feroviare: magistrala Bucureşti - Suceava - Vicşani - Kiev - Varşovia - Moscova.
Calea ferata Cluj - Suceava - Iaşi.
Judeţul Suceava este un pământ al legendelor, locul de naştere a unei vechi
civilizaţii, cunoscut sub numele de Bucovina, un loc unde istoria este prezentă în
pământul îmbibat de glorie.Una din trăsăturile de bază ale acestei zone este faptul
că, pe o suprafaţă restransă se gasesc un mare număr de atracţii turistice, se
găsesc facilităţi pentru practicarea sporturilor de iarna, pentru pescuit şi
vânătoare, dar mai ales pentru odihnă şi recreere.
​ unţii​ judeţului Suceava au un potenţial deosebit, fiind variaţi şi pitoresti.
M
Drumul ce trece prin masivul Căliman (Vf. Pietrosu), Masivele Giumaslău şi Rarău.
Privelişti minunate oferite de cheile râurilor Bistriţa, Moldova şi Suceava, apele
învolburate prăvălindu-se peste rocile din albii.
 ​ uncte de interes turistic​: Cetatea Princiară Suceava, Mănăstirea Sf.
P
Ioan din Zamca, Biserica Sf. Dumitru şi Biserica Miruli. Muzeul Naţional Bucovina
cu exponate arheologice şi istorice valoroase.
Z​ ona Dornei ​poate fi considerată una din cele mai frumoase îmbinari
intre natura şi creaţia umană, rezervaţiile naturale, printre care şi pădurea
seculara de la Slatioara ce ofera o remarcabilă privelişte a naturii desfăşurate,
monumentele pictate incluse de UNESCO între capodoperele de arta ale lumii.
Printre aceste monumente se distanţează Mănăstirea Voroneţ (1488). La
mica distanţă una de alta, se gasesc mănăstirile ortodoxe: Humor (1530),
Moldoviţa (1532), Suceviţa (1584) vizitate de iubitorii de artă şi cultură. De
asemenea se mai gasesc Mănăstirile Dragomirna (1609), o broderie în piatră,
Putna (1469) construită de Voievodul Ştefan cel Mare, care adaposteşte
mormântul acestuia.
Alte mănăstiri de mare valoare istorică şi religioasă sunt cele de la
Stănişoara, Slatina, Rasca şi Pobota.

Agroturismul​,turismul rural deţine o pondere considerabilă. Acesta este

concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura
Humorului şi în general în localităţile învecinate mănăstirilor.
Turismul rural din judeţul Suceava se caracterizează prin mai mulţi factori
determinanţi: dintre cei mai importanţi factori am putea aminti:
Calitatea peisajului natural şi numeroasele obiective turistice de factură
religioase. La acestea se adaugă calitatea aerului şi a apelor, mai ales a vestitelor
izvoare cu apa minerală. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, această
trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni.În podis, se vâneaza (pe lânga unele
rapitoare), iepurele şi în ultima vreme fazanul (Patrauti). Judeţul participă cu peste
18% la planul de carne de vânat pe ţară.
Râurile judeţului oferă condiţii deosebit de favorabile pentru pescuit. În
apele de munte, locul principal îl ocupă păstravul şi lipanul, iar în cele de podiş
cleanul, mreana, crapul, avatul şi ştiuca.
Calaria se practică la herghelia din localitatea Rădăuţi, situată pe strada Bogdan
Vodă. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasă în manejul amenajat în incintă.
Pe hipodromul de lângă crescatorie se organizează concursuri hipice.
Sporturile de iarnă se practică pe tot cuprinsul zonei, dar în special în
staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei, care fiind avantajată de poziţia sa (la o
altitudine de 802 m ), dispune şi de pârtii de schi şi saniuţe amenajate (pe pantele
munţilor Dealu Negru, Runc şi Bârnarel). Aici se gasesc pârtii atât pentru
începatori, cât şi pentru avansaţi.
Vestigii istorice

Cetatea de scaun
Situată pe un platou înalt, în partea de est a oraşului, restaurată în ultimii
ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Musat, menţionată pentru prima oara
într-un document din anul 1388; construită din piatră, a fost întărită ulterior de
Ştefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m şi o grosime de aproape 4 m.

​Hanul Domnesc
Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi construcţii civile din
Moldova, parterul şi pivniţele datează de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi
începutul secolului al XVII-lea. Clădirea a fost destinată mai întâi adăpostirii
dregătorilor şi negustorilor sosiţi în zonă, iar mai apoi, în perioada secolului al
XVII-lea şi al XIX-lea a servit ca han, casă domnească, casă de vânătoare pentru
împaratul Franz Josef.

Monumentul de arhitectură medievala Mirăuţi

Biserica Mirăuţi este cel mai vechi monument religios din Suceava, operă a
domniei lui Petru Musat I. Odată cu crearea Mitropoliei Moldovei şi aducerea în
1402 de către Alexandru cel Bun a moaştelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava, lăcaşul
devine catedrală mitropolitană şi implicit loc de ungere a viitorilor domni ai ţării.
Distrusă de turci, probabil la 1476, Ştefan cel Mare o reclădeşte dându-i o nouă
înfăţişare.

Muzeul de artă populară

Funcţionează în clădirea fostului han Domnesc, construcţie de la sfârşitul
sec XVI; adăposteşte colecţii de etnografie şi artă populară.

Muzeul de istorie
Înfiinţat în anul 1900, expune interesante piese care evocă trecutul bogat
în evenimente şi fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai
vechi timpuri până în zilele noastre; un interes aparte îl reprezintă "Sala tronului",
în care, mobilierul, costumele şi alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea
lui Ştefan cel Mare.

Parcul central
Aflat în inima oraşului, adăposteşte două lucrări de artă: bustul
compozitorului Ciprian Porumbescu (operă din anul 1933 a sculptorului Ioan
Cirdei) şi bustul voievodului Petru Rareş (realizat în 1977 de sculptorul Gavril
Covalski).

Ruinele Palatului Domnesc

Se află la numai câţiva zeci de metri de biserica Sf. Dumitru. Odată cu
stabilirea reşedinţei domneşti de la Siret la Suceava, Petru Musat I construieşte în
extremitatea vestica a aşezarii o casă domnească şi un turn - locuinţa din piatră
pentru supravegherea drumului de acces în oraş, prin includerea vechilor clădiri
de zid, dar şi prin noi construcţii definitivează ansamblul Palatului Domnesc prin
care Curtea Domneasca de la Suceava a devenit cel mai reprezentativ monument
de gen din întreaga Moldova.

Aşezarea geografică a judeţului este deosebit de favorabilă dezvoltării

turismului:
Relief foarte variat (zonă de munte 53%; zonă de podiş 30%, zonă de
luncă 17%);

Acces facil:

∙ din sudul ţării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe

drumul european E85 (DN2), cu trenul pe ruta Bucureşti - Suceava, iar cu
avionul la aeroportul Salcea;

∙ din vestul ţării se ajunge la Suceava pe drumul european E576

(DN17) Cluj-Napoca - Suceava şi pe calea ferata Cluj Napoca- Suceava;

∙ din nord-vestul ţării, din Maramureş se ajunge la Suceava prin pasul

Prislop, pe drumul naţional DN18 Baia Mare – Sighetul Marmaţiei -
Iacobeni;
 ∙ judeţul Suceava se află amplasat la intersecţia a două magistrale
europene: E85 - Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Siret şi E576 - Suceava -
Dej – Cluj Napoca.

∙ în jurul mănăstirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra

Dornei) este un mic aeroport pentru avioane de capacitate redusă.

Existenţa a peste 400 de hoteluri, pensiuni, case de vacanţă etc, care oferă
condiţii de cazare excelente, la preţuri accesibile pentru o paletă largă de turişti.
Oferta gastronomică deosebită, prin bucătăria „bucovineană”, de un
specific aparte: plăcinte „poale în brâu”, ciorbă „rădăuţeană”, „ochiuri în
smântână”, ciupercuţe (hribi) cu smântână, cobză de păstrav, balmos etc.
Satele apărute din timpuri străvechi, care au păstrat şi mai păstrează încă
aspecte şi manifestări tradiţionale, date şi obiceiuri străbune, elemente
valoroase de etnofolclor etc., în care se desfăşoara activităţi specifice turismului
rural şi turismului ecologic:
Calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul
anului; În perioada 20-30 aprilie, la Cetatea de Scaun a Sucevei, se organizează
cea de-a doua editie a Festivalului de Artă Medievală “Ştefan cel Mare”. Acest
eveniment încearcă să readucă în actualitate viaţa şi spectacolul trupelor
ambulante ale evului mediu, renascentist şi baroc, dar şi tradiţiile acestor
vremuri rămase în constiinţa populară; Conservarea elementelor vechi de
civilizaţie rurală şi transpunerea lor în viaţa de zi cu zi.

Suprafaţa mare a pădurilor, râurile repezi de munte fac ca atât fondul de

vânătoare, cât şi cel piscicol să fie deosebit de bogate:

a. 27 fonduri de vânătoare, de un deosebit interes cinegetic: cerb, căprior,

urs, mistreţ, râs, cocoş de mesteacan etc.;

41 fonduri de pescuit: lostriţă, păstrav, ştiuca, crap, clean, etc.

Stare si evolutia indicatorilor economici in turism

La nivelul anului 2019 capacitatea de cazare este de 9000 de
locuri-zile,reprezentand doar 11% din totalul existent la nivel national, in
crestere cu 30% fata de anii precedenti.Desi nivelul capacitatii de cazare in
functiune poate parea mic in raport cu potentialul turistic existent in
regiune se observa ca indicele de utilizare a acestuieste numai un sfert din
anii precedenti.Evolutia numarului de turisti a inregistrat un trend
crescator,valoare mentionata reprezentand aproape 10 % din totalul
national al sosirilor,12.1%din total reprezentand turistii straini.Atractivitatea
turistica a regiunii poate fi masurata in special cu ajutorul duratei medii de
sedere,valoare fiind de 2,21-,2,36 de nopti per turist.Judetul suceava a fost
fizitat de 80.000 de turisti, durata medie fiind de 2-3 nopti/turist.