Dimensiunea şi structura eşantionului de IMM-uri

PARTEA A III-A
MEDIUL DE AFACERI, SITUAŢIA ŞI PERFORMANŢELE IMM-
URILOR ÎN 2011
– rezultatele investigaţiei realizate de Consiliul Naţional al
Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România –

Capitolul 1
DIMENSIUNEA ŞI STRUCTURA EŞANTIONULUI DE IMM-URI

Cercetarea a fost realizată prin investigarea pe bază de chestionar a

unui număr de 1723 de firme - micro, mici şi mijlocii – din toate ramurile de
activitate, categoriile de vârstă şi regiunile de dezvoltare, eşantion considerat
reprezentativ pentru obiectivele cercetării şi situaţia sectorului de IMM-uri din
România.
Luând în considerare vârsta IMM-urilor (figura 1.1), cea mai mare parte
dintre întreprinderile care au făcut obiectul investigaţiei au sub 5 ani vechime
(37,05%), fiind urmate de firmele cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani (23,75%),
cele de 10-15 ani (21,45%) şi companiile mai vechi de 15 ani (17,76%).

Figura 1.1
Structura eşantionului în funcţie de vârsta firmelor

Distribuţia întreprinderilor mici şi mijlocii pe regiunile de dezvoltare din

România este următoarea: regiunea Sud – 22,28%, regiunea Sud Vest –
14,14%, Bucureşti-Ilfov – 14,08%, regiunea Sud Est – 12,97%, regiunea
Centru – 11,46%, regiunea Nord Vest – 10,65%, regiunea Nord Est – 10,01% şi
regiunea Vest – 4,42%. Vezi figura 1.2.
 Carta Albă a IMM-urilor din România 2011

Figura 1.2
Structura eşantionului pe regiuni de dezvoltare

Având în vedere dimensiunea firmelor, după cum se observă şi în

figura 1.3, microîntreprinderile reprezintă 71,83% din totalul IMM-urilor
anchetate, companiile mici au o pondere de 21,83%, iar cele mijlocii deţin un
procent de 6,44%.

Figura 1.3
Structura eşantionului în funcţie de dimensiunea IMM-urilor
Dimensiunea şi structura eşantionului de IMM-uri

În ceea ce priveşte forma de organizare juridică a IMM-urilor, 94,77%

din întreprinderi sunt societăţi cu răspundere limitată, 3,10% dintre companii au
alte forme de organizare juridică, iar 2,13% din firme sunt societăţi pe acţiuni.
Vezi figura 1.4.

Figura 1.4
Structura eşantionului în funcţie de forma juridică a IMM-urilor

Dacă încadrăm firmele pe ramuri de activitate, eşantionul de IMM-uri

are următoarea structură: 37,64% dintre întreprinderi activează în comerţ,
20,49% sunt din domeniul serviciilor, 17,22% sunt companii industriale, 10,48%
îşi desfăşoară activitatea în transporturi, 7,49% operează în turism şi 6,67%
sunt din construcţii. Multe dintre întreprinderi vizează mai multe domenii de
activitate, datorită faptului că se focalizează pe identificarea şi valorificarea
oportunităţilor de afaceri, care reprezintă o caracteristică de bază a IMM-urilor
atât în România cât şi în alte ţări. Menţionăm că pentru fiecare firmă a fost luat
în considerare codul CAEN al domeniului de activitate principal. Reprezentarea
grafică a distribuţiei întreprinderilor pe ramuri de activitate este realizată în
figura 1.5.
 Carta Albă a IMM-urilor din România 2011

Figura 1.5
Structura eşantionului pe domenii de activitate

În legătură cu modul de derulare a analizei pe bază de chestionar trebuie

făcute următoarele precizări de ordin metodologic:
Deoarece printre obiectivele anchetei se numără identificarea unor
elemente de esenţă pe baza cărora se operaţionalizează afacerile, aspectelor
pozitive şi negative ale funcţionării IMM-urilor, percepţiilor întreprinzătorilor/
managerilor cu privire la mediul economic, vulnerabilităţilor activităţilor etc.,
ancheta nu s-a proiectat în varianta proporţională, care presupune
reproducerea în eşantion a proporţiilor tipologiilor din populaţia de referinţă.
Astfel, de exemplu, dacă s-ar fi utilizat metoda cotelor proporţionale, ar fi trebuit
să fie selectate şi incluse în eşantion circa 90% microîntreprinderi, din care
35-40% să activeze în sectorul serviciilor. O astfel de structură de investigare
ar fi avut un grad de relevanţă scăzut, deoarece comportamentul
microîntreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în servicii este relativ
similar din punct de vedere managerial, investiţional, sau al resurselor umane
şi, în schimb, ar fi existat prea puţine informaţii din zone de activitate CAEN în
care operează un număr mai redus de firme. Din acest motiv s-a preferat
varianta de sondaj de tip stratificat-optim, prin care s-a redus în cadrul
eşantionului ponderea straturilor omogene (de exemplu microîntreprinderi care
au ca obiect de activitate serviciile) şi s-a majorat în schimb ponderea
straturilor eterogene (de exemplu s-a suplimentat în compensaţie stratul
întreprinderilor mijlocii cu activitate industrială). Această modalitate de
construcţie a eşantionului asigură o calitate mai bună a informaţiilor şi un
grad superior de cunoaştere a realităţilor investigate.
Elementele prezentate evidenţiază principalele caracteristici ale
eşantionului investigat, care-l fac să fie reprezentativ pentru sectorul de IMM-
uri din România.

ASPECTE SEMNIFICATIVE
Dimensiunea şi structura eşantionului de IMM-uri

 Eşantionul prezentat, prin dimensiunile sale - 1723 IMM-uri - este

semnificativ pentru România.
 Cele mai multe dintre firmele mici şi mijlocii au până la 5 ani vechime
(37,05%).
 Eşantionul cuprinde IMM-uri din toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale
României, ponderea cea mai mare având-o regiunea Sud (22,28%), iar
cea mai mică regiunea Vest (4,42%).
 Întreprinderile mici şi cele de dimensiune medie deţin în cadrul
eşantionului ponderi mai mari decât în economia României, pentru a
permite analiza pe un număr reprezentativ de subiecţi din cadrul lor
 Societăţile cu răspundere limitată reprezintă, la fel ca în economia reală,
marea majoritate a IMM-urilor din eşantion (94,77%).
 Numărul IMM-urilor din comerţ, servicii, industrie, transporturi, turism şi
construcţii formează eşantioane reprezentative pe fiecare domeniu de
activitate.
 Ancheta s-a proiectat în varianta de sondaj de tip stratificat-optim, care
asigură o calitate mai bună a informaţiilor şi un grad superior de
cunoaştere a realităţilor investigate.
 Eşantionul de întreprinderi mici şi mijlocii investigat este reprezentativ
pentru România, ca mărime şi structură, asigurând un suport
informaţional adecvat formulării de constatări şi concluzii temeinic
fundamentate.