Norme Minimale Audit Intern

S.C. abc S.A.
MANUAL
cuprinzand norme minimale de audit intern
Prezentul Manual cuprinzand normele minimale de audit intern,

specfice abc sa, a fost elaborat in conformitate cu prevederile legislatiei in
vigoare la data de 30 noiembrie 2002.
- Hotararea Guvernului nr.720/1991 privind

normele de organizare si exercitare a controlului
financiar;
- Legea nr.58/1998 – Legea bancara, cu modificarile
si completarile ulterioare;
- Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 75/1999
privind auditul financiar, aprobata prin Legea
133/2002;
- Ordonanta Guvernului nr.119/1999 privind auditul
intern si controlul financiar preventiv aprobata
prin Legea 301/2002
- Ordinul ministrului finantelor nr.332/2000 privind
aprobarea normelor metodologice generale pentru
organizarea si functionarea auditului intern;
1
PARTEA I
Delimitări conceptuale
ART.1 Auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectiva a

ansamblului activitatilor entitatii in scopul furnizarii unei evaluari
independente a menegementului riscului,controlului si proceselor de
conducere a acestuia. Acest caracter rezultă din trasătura auditului intern de
a urmări o operaţiune sub aspectul obiectivelor specifice de verificare pe tot
lanţul său de desfăşurare.
ART.2 În conformitate cu definiţia auditului intern, acesta se constitue ca

un control ex post si respectiv concomitent asupra întregii activităţi a
sistemului auditat si îndeosebi asupra controlului intern al sistemului
respectiv. Prin urmare, controlul intern al entitatii urmează să facă el însuşi
obiectul auditului intern.
ART.3 Activitatea de audit intern se exercita in cadrul entitatii de catre

persoane din interiorul sau exteriorul acesteia.
PARTEA a II a
Organizarea structurilor de audit intern
ART.1 Auditul intern se va realiza la nivelul entitatii, în cadrul

compartimentului audit intern, aflat în subordinea conducatorului entitatii.
ART.2 1) Conducerea entitatii va analiza oportunitatea înfiinţării la

unităţile subordonate, structuri proprii de audit intern având în vedere
urmatoarele:
- volumul anual al fondurilor utilizate;
- numărul unitaţilor subordonate si gradul de dispersare
teritorială a acestora;
- numărul de personal al entitatii în ansamblu precum si
ponderea numărului de personal repartizat pe structuri
subordonate;
2) În cazul reorganizarii auditului intern la unităţile subordonate, auditul

acestora se va efectua de entitate la nivel central.
3) Auditul intern se organizeaza in mod independent, in structura fiecarei

entitati sub forma unui compartiment specializat constituit din una sau mai
2
multe persoane astfel incat personalul de specialitate angajat in acesta,
denumit in continuare auditor intern, sa nu fie implicat in vreun fel in
indeplinirea activitatilor pe care le auditeaza.
4) Incadrarea organelor de control se face cu specialisti, corespunzatori din

punct de vedere profesional(cu experienta practica de cel putin 5 ani, sau cu
un stagiu mai mic, prin derogare data de Presedintele Bancii) si fara
antecedente penale.
5) Auditorul intern trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv,

independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor normelor
şi procedurilor specifice activităţii de audit. Auditorul intern trebuie să
respecte prevederile codului de etică, regulile de exercitare si de
implementare.
6) În realizarea atribuţiilor sale şeful compartimentului de audit intern sau,

după caz, persoana care exercită atribuţiile de audit intern se subordonează şi
raportează direct conducătorului entitatii. Responsabilii pentru organizarea
acivitatii de audit intern,coordonarea lucrarilor si semnarea rapoartelor de
audit intern trebuie sa aiba calitatea de auditor financiar.
7) Fostele structuri de control financiar de gestiune vor fi absorbite de cele

de audit intern, acestea din urma preluand, alaturi de atributiile conferite
prin lege, toate atributiile fostelor structuri de control financiar de gestiune.
ART.3 Numărul de posturi aferent compartimentului de audit este de ….

persoane, si este structurat astfel:
…………………………………………….
……………………………………………..
PARTEA a III a
Sfera activităţii de audit intern
ART.1 Prin auditul intern se verifică operaţiunile, activităţile sau

acţiunile care se efectuează , se execută sau se desfaşoară în cadrul entitatii,
avându-se în vedere următoarele caracteristici:
1. conformitatea operatiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:

- legalitatea - obiectul auditului intern respectă prevederile
legale în materie;
3
- regularitatea - obiectul auditului intern respectă prevederile
care se referă la modalităţi, proceduri, scheme sau la modele de
efectuare, execuţie sau desfasurare;
- încadrarea în plafoanele valorice - obiectul auditului intern nu
antrenează depăşirea plafonului valoric maxim aprobat pentru
acea operaţiune, acţiune sau activitate;
2. economicitatea operaţiunilor, activităţilor sau acţiunilor:

- obiectul auditat realizează condiţia costului minim in condiţiile
date. Costul minim se evaluează prin determinarea costului de
oportunitate al realizării obiectului auditat;
3. eficacitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:

- obiectul auditat realizează condiţia de atingere a obiectivului
stabilit prin realizarea sa. Atingerea obiectivului stabilit trebuie
să se realizeze într-o marjă pe care auditorul o consideră
rezonabilă;
4. eficienţa operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:

- reprezintă o corelare între economicitate si eficacitate, în sensul
unei optimizări a celor două caracteristici, în condiţiile
realizării obiectului auditat;
5. oportunitatea temporală a realizării obiectului auditat:
- se analizează dacă obiectul auditat s-a realizat în acea

conjuctură actională, normativă, care să confere cel mai înalt
grad de eficienţă. De asemenea, se analizează modul în care
realizarea obiectului auditat se încadreaza într-o structură mai
largă de operaţiuni, activităţi sau acţiuni;
6. acoperirea riscului intern asociat realizării operaţiunii, activităţii

sau acţiunii auditate:
- se evaluează modul şi gradul în care realizarea obiectului
auditat a antrenat riscuri interne, precum şi modul şi gradul în
care aceste riscuri interne au fost acoperite a priori de
managementul sistemului auditat;
7. acoperirea riscului de sistem asociat realizării operaţiunii

activitaţii sau acţiunii auditate:
4
- se evaluează modul şi gradul în care realizarea obiectului
auditat a antrenat riscuri de sistem precum şi modul şi gradul
în care aceste riscuri de sistem au fost acoperite a priori de
managementul sistemului auditat;
8. conectarea sistemului prin realizarea obiectului auditat, la viitor:

- modul şi gradul în care, prin realizarea obiectului auditat,
sistemul în care s-a realizat acel obiect este asigurat împotriva
epuizării funcţionale şi primeşte impulsuri noi de dezvoltare
stabilite şi perfectionare specifice;
9. auditul intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate de

entitate;
10. operatiunile care fac obiectul auditului intern sunt examinate pe

tot parcursul acestora din momentul initierii pana in momentul
finalizarii executarii lor efective;
Art.2 Compartimentul de audit intern trebuie sa indeplineasca urmatoarele

atributii :
1. certificarea anuala insotita de raport de audit, a bilantului contabil si a

contului de profit si pierdere, prin verificarea legalitatii, realitatii si
exactitatii evidentelor contabile si ale actelor financiare si de gestiune.
Certificarea se face inaintea aprobarii de catre conducatorul entitatii a
bilantului contabil si a contului de profit si pierdere;
2. examinarea legalitatii, regularitatii conformitatii operatiunilor,

identificarea erorilor, risipei, gestiunii defectoase si fraudelor si, pe
aceste baze, propunerea de masuri si solutii pentru recuperarea
pagubelor si sanctionarea celor vinovati,dupa caz;
3. examinarea sistemului contabil si a fiabilitatii acestuia, ca principal

instrument de cunoastere, gestiune si control patrimonial si al
rezultatelor obtinute;
4. examinarea regularitatii sistemelor de fundamentare a deciziilor, de

planificare, programare, organizare, coordonare, urmarire si control al
indeplinirii deciziilor;
5
5. evaluarea economicitatii, eficacitatii si eficientei cu care sistemele de
conducere si de executie existente in cadrul entitatii utilizeaza resurse
financiare, umane si materiale pentru indeplinirea obiectivelor si
obtinerea rezultatelor stabilite;
6. evaluarea gradului de respectare a normelor si instructiunilor de lucru

specifice activitatii desfasurate, stabilite de conducerea entitatii;
7. identificarea slabiciunilor sistemelor de conducere si de control

precum si a riscurilor asociate unor astfel de sisteme;
8. activitatea de audit intern va realiza evaluarea riscurilor cel putin

anual;
9. evaluarea programului de asigurare a calitatii auditului;
10.conducatorul compartimentului de audit intern va raporta periodic

consiliului de administratie al entitatii executia planului de audit.
Raportarile vor include, de asemenea, riscurile semnificative si
aspecte ale controlului si conducerii;
11.conducatorul compartimentului de audit intern este responsabil pentru

comunicarea rezultatelor finale persoanelor competente sa ia decizii in
legatura cu acestea;
12.conducatorul compartimentului de audit intern va informa adunarea
generala a asociatilor in cazul in care consiliul de administratie a decis
sa accepte riscurile semnificative raportate;
ART.3 Auditul proiectelor de buget

Scopul auditului proiectului de buget întocmit de conducerea entitatii
este de a oferi o evaluare privind fezabilitatea şi fiabilitatea proiectului de
buget astfel încât să se minimizeze riscurile privind realizarea veniturilor, şi
depaşirea cheltuielilor precum şi de a fundamenta echilibrul bugetar.
Proiectele de buget întocmite de conducerea entitatii vor fi însoţite de

referate de opinie întocmite de compartimentul de audit intern propriu.
Referatul de opinie va conţine evaluări şi aprecieri cu privire la :
- dimensionarea veniturilor prevazute in buget;
- riscul nerealizării veniturilor;
6
- dimensionarea şi fundamentarea cheltuielilor prevazute in
buget;
- riscul depăşirii cheltuielilor proiectate;
- corelarea diverşilor indicatori stabiliti pe baza datelor din
buget;
În cazul în care referatul de opinie pune în evidentă anumite

necorelări, contradicţii interne ori riscuri exagerate privind realizarea şi
încadrarea cheltuielilor în nivelele prevazute in buget, se poate dispune
reanalizarea şi reproiectarea bugetului respectiv. Forma reproiectata a
bugetului nu mai este supusă auditării interne.
Proiectul de buget, însoţit de documentaţii şi fundamentări detaliate,

precum şi de referatul de opinie al compartimentului de audit intern vor fi
prezentate conducerii entitatii.
ART.4 Delimitări de obiect între auditul intern şi controlul financiar

preventiv:
Controlul financiar preventiv este un control de tip ex ante, în timp
ce auditul intern este un control de tip ex post.
ART.5 Delimitări de obiect între auditul intern şi controlul de management:
Controlul intern, ca obiect al auditului intern, cuprinde şi controlul de

management pe care îl efectuează conducătorul entitatii în scopul asigurării
stabilităţii şi coerenţei funcţionale a sistemului auditat în întregul său. Ca
urmare, controlul de management al entitatii, ca şi controlul financiar
preventiv propriu, face obiectul auditului intern.
PARTEA a-IV-a
Planul de audit intern
ART.1 Trăsături generale ale planului de audit intern
a) planul de audit intern se intocmeşte anual de compartimentul

de audit intern;
b) proiectul planului anual de audit intern este elaborat până la

data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se
elaborează, însoţit de un referat de justificare a modului în care
7
au fost selectate obiectivele, activităţile sau operaţiunile care au
fost cuprinse în plan;
c) planul anual de audit intern este aprobat de conducătorul

entitatii;
d) planul anual de audit intern aprobat poate fi modificat la

propunerea şefului compartimentului de audit intern sau la
iniţiativa conducătorului entitatii de către acesta, ori de cite ori
apar indicii sau circumstanţe care semnifică apariţia unor
riscuri interne sau de sistem, modificarea gradului de risc al
activitaţilor sau operaţiunilor deja cuprinse în plan, modificarea
fondului de timp disponibil sau alte elemente decizionale, toate
de natură să conducă la necesitatea realocarii fondului de
capacitate de audit pe obiectivele planului;
e) pentru activitaţile si operaţiunile care au legatură nemijlocită cu

certificarea bilanţului contabil si a contului de profit si
pierdere, obiectivele cuprinse în planul de audit intern vor fi
defalcate pe trimestre şi pe luni, dupa caz;
f) activităţile de audit aferente certificării bilanţului contabil şi a

contului de profit si pierdere cuprinse în planul de audit intern,
să nu depăşească 20-25% din capacitatea de audit a
compartimentului;
g) Conducatorul entitatii aproba planul anual de audit intern;
h) Planul de audit se stabileste pe baza evaluarii riscului asociat

diferitelor structuri, activitati, operatiuni;
ART.2 Principii generale de întocmire a planului de audit intern
a) principiul completitudinii - nici o activitate desfasurată de

entitate nu poate fi exclusă de la exercitarea auditului intern;
b) principiul prudenţial - orice activitate sau operaţiune trebuie

cuprinsă în planul de audit intern cel puţin o data la 1 an;
8
c) principiul permanentei observări - o activitate sau o operaţiune
prevazută în planul de audit intern va face obiectul auditării pe
tot parcursul realizării ei;
d) principiul oportunitaţii - obiectivele prevazute în planul de

audit intern vor fi stabilite prin analiza şi evaluarea gradului si
a iminentei riscului asociat.
ART.3 Criterii de întocmire a planului de audit intern
a) deficienţe constatate în rapoartele de audit anterioare;
b) deficienţe consemnate de alte institutii abilitate;
c) informaţii şi indicii deţinute sau obţinute cu privire la structura

şi dinamica unor riscuri interne sau de sistem;
d) analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale

funcţionării sistemului;
e) evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în

care evolueaza sistemul auditat.
ART.4 Modificarea dinamică a planului de audit intern
Planul de audit intern poate fi modificat pe parcursul

derulării lui în urmatoarele condiţii:
a) identificarea pe parcursul derulării acţiunii de auditare, a unor

obiective, activităţi, operaţiuni, a căror auditare apare ca având
o valoare semnificativă, importantă pentru perioada la care se
referă activitatea de audit intern;
b) obiective de control introduse pe parcursul derulării planului de

audit intern de către conducerea ierarhic superioară;
c) modificări legislative sau organizatorice importante, de natură

să modifice gradul de semnificaţie a auditării anumitor
operaţiuni, activitaţi sau acţiuni ale sistemului;
9
d) necesităţi de diagnoză ad-hoc ale conducerii entitatii
respective.
ART.5 Problema verificarilor tematice ordonate de Ministerul

Finanţelor Publice
Ministerul Finantelor Publice poate stabili anumite tematici generale

de control, derivate din necesităţile proprii de analiză, evaluare şi
diagnosticare a activităţii din economie.
Conducerea entitatii este obligata să ia toate măsurile organizatorice

pentru ca tematicile ordonate de Ministerul Finanţelor să fie introduse în
planul de audit intern al acesteia şi să fie realizate în bune condiţii şi
raportate la termenul fixat.
Art.6 Problema verificarilor tematice dispuse de Banca Nationala a

Romaniei
In conformitate cu prevederile Legii nr.58/1998, Legea bancara, in

activitatea lor,bancile se supun reglementarilor si ordinelor emise de Banca
Nationala a Romaniei, date in aplicarea legislatiei privind politica monetara,
de credit, valutara, de plati, de asigurare a prudentei bancare si de
supraveghere bancara.
In acest sens Banca Nationala a Romaniei poate poate stabili anumite

tematici generale de control, derivate din necesităţile proprii de analiză,
evaluare şi diagnosticare a activităţii din sistem.
Conducerea entitatii este obligata să ia toate măsurile organizatorice

pentru ca tematicile ordonate de Banca Nationala a Romaniei să fie
introduse în planul de audit intern al acesteia şi să fie realizate în bune
condiţii şi raportate la termenul fixat.
ART.7 Structura planului de audit intern
Planul de audit intern reprezintă un document oficial. El este păstrat în

arhiva entitatii împreună cu referatul de justificare pe aceaşi perioadă în care
este păstrat şi raportul de audit. Planul de audit va cuprinde :
a) scopul acţiunii de auditare;
10
b) obiectivele actiunii de auditare;
c) identificarea-descrierea activităţii sau a operaţiunii supuse

auditului intern;
d) identificarea-descrierea unităţii sau a structurii organizatorice

la care se va desfăşura acţiunea de auditare;
e) durata acţiunii de auditare;
f) perioada supusă auditării;
g) numărul de auditori antrenaţi în acţiunea de auditare.
Auditorul intern îşi desfăşoară activitatea pe bază de ordin de serviciu

scris.
Auditorul intern are acces la toate datele si informatiile pe care le

considera relevante pentru scopul si obiectivele precizare in ordinul de
serviciu, iar personalul de conducere si personalul de executie implicat in
activitatea auditata au obligatia sa ofere documentele solicitate si tot
sprijinul necesar desfasurarii in bune conditii a auditului intern.
PARTEA a-V-a
Raportul de audit intern
ART.1 Elaborarea raportului de audit intern
Raportul de audit intern este un act unilateral care exprimă opinia

auditorului în baza constatărilor făcute.
Raportul de audit intern va cuprinde următoarele elemente:
a) scopul şi obiectivele raportului de audit intern;
b) structura minimală a raportului de audit intern;
1. date de identificare a acţiunii de audit intern;
11
- baza legală a acţiunii de audit intern;
- ordinul de serviciu;
- echipa de auditare;
- unitatea/structura organizatorică auditată;
- baza legală a acţiunii de auditare;
- durata acţiunii de auditare;
- perioada auditată;
2. modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern;
- caracterul acţiunii de audit intern;

- proceduri, tehnici, metode utilizate;
- documente examinate în cursul acţiunii de audit;
3. constatări efectuate:
- trebuie să fie prezentate sintetic, cu trimitere explicită la

anexele la raportul de audit intern;
- trebuie să fie prezentate constatările cu caracter pozitiv

distinct de cele cu caracter negativ, în scopul generalizării
aspectelor pozitive pe de o parte, iar pe de alta parte, al
identificării căilor de eliminare a deficienţelor stabilite;
- acele constatări care implică o răspundere juridică de ori ce

fel sunt consemnate în acte constatatoare bilaterale care sunt
anexe la raportul de audit intern - în aceste acte se va face în
mod obligatoriu trimitere la actele normative încălcate şi se
vor prezenta toate elementele constitutive ale răspunderii
juridice în funcţie de natura constatărilor;
4.concluziile şi recomandările echipei de auditare:
- se elaborează pe baza constatărilor făcute având un caracter

fundamentat;
- trebuie să fie pertinente si să nu fie disproporţionate în

raport cu constatările pe care se bazează;
12
- trebuie să fie de natură să conducă la eliminarea deficienţei
constatate;
- trebuie să fie fezabile şi economice;
- trebuie să contribuie la crearea stimulentelor sistemice de

dezvoltare a activităţii şi de creştere a performanţei de
management;
- in cazul in care in urma verificarilor efectuate in banca

rezulta ca este necesara efectuarea controlului la unii agenti
economici sau clienti ai bancii, membrii echipei de audit se
pot deplasa la acestia, in vederea aprofundarii aspectelor
constatate in unitatea bancara.
5.documentaţia-anexa la raportul de audit intern:
- procesele verbale şi notele de constatare bilaterale;
- note explicative – pentru clarificarea unor aspecte care

necesita lamuriri suplimentare, se vor solicita salariatilor
verificati, potrivit dispozitiilor Hotararii Guvernului
Romaniei nr.720/1991. Acestea se pot lua in orice etapa a
auditului, insa numai dupa ce s-a epuizat verificarea obiectiva
la care s-au constatat deficiente, astfel incat membrii echipei
de audit sa fie in masura sa puna intrebari concrete,care sa
duca la clarificarea situatiilor aparute;
- note de relaţii – pentru fundamentarea constatarilor se pot

lua note de relatii sau declaratii si de la alti salariati care, prin
natura activitatii pe care o desfasoara, cunosc imprejurarile in
care s-au produs abaterile;
- situaţii, acte, documente şi orice alt material probant sau

justificativ;
- membrii echipei de audit procedeaza la complectarea

fiselor standard de audit pe domenii de activitate (model in
anexa), fise care stau la baza intocmirii raportului de audit;
aceste fise se completeaza pentru toate capitolele si
13
subcapitolele fiecarui domeniu. Pentru fiecare subcapitol se
raspunde dupa caz, prin ,,DA” sau ,,NU”. In situatia in care
nu se constata deficiente se bifeaza cuvantul ,,DA”, iar in caz
contrar, cuvantul ,,NU”. In aceasta situatie se consemneaza
succint clar si precis, in ce constau deficientele, dispozitiile
legale incalcate, persoanele raspunzatoare, masurile propuse
si/sau luate in timpul auditarii, iar atunci cand din motive
obiective nu pot fi luate masuri operative se stabilesc termene
si se indica persoana (persoanele) care raspund de aducerea la
indeplinire a acestora. Pentru fiecare capitol, in functie de
deficientele constatate, se va acorda cate un calificativ. In
functie de calificativele acordate pe fiecare capitol, de
gravitatea abaterilor si riscului bancii, se acorda un calificativ
final si anume:
 A – Bun (nu sunt deficiente);

 B – Satisfacator (activitatea poate fi inbunatatita);
 C – Inadecvat (activitatea necesita luarea de masuri
urgente pentru imbunatatire);
 D – Inadecvat cu deficiente majore(activitatea prezinta
deficiente grave ce reprezinta un risc mare pentru
banca).
Fisele de audit se vor semna de membrii echipei de audit,

conducerea directiei generale, directiei de specialitate sau
compartimentului functional din centrala bancii, sau a unitatii
teritoriale verificate, sefii serviciilor/birourilor a caror activitate a
fost supusa auditarii.
Pe masura aparitiei de noi reglementari in normele de lucru ale

bancii sau a legislatiei in vigoare, fisele de audit vor fi adaptate in
mod corespunzator de catre compartimentul audit intern cu
sprijinul directiilor de specialitate din administratia centrala a
bancii.
6. prezentarea sistematică a concluziilor derivate din acţiunea de

audit intern.
14
Toate documentele - anexă la raportul de audit intern se semnează
pentru conformitate de cel auditat.
ART.2 Prezentarea raportului de audit intern
Raportul de audit intern se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:

a) este semnat pe fiecare pagină de către auditor;
b) se întocmeste într-un singur exemplar si se înregistrează la
auditor;
c) se prezintă conducatorului entitatii care a aprobat auditarea şi
se arhivează la compartimentul de audit intern.
ART.3 Arhivarea raportului de audit intern
Arhivarea raportului de audit intern se face la compartimentul de audit

intern pe perioada necesară fundamentării planului de audit intern dupa care
se predă la arhiva entitatii în dosare speciale în condiţiile Legii Arhivelor
Naţionale nr.16/1996.
PARTEA a-VI-a
Auditarea bilantului contabil si al contului de profit si pierdere
ART. 1 Scopul auditarii
Scopul auditarii îl constituie asigurarea garanţiei pentru conducătorul

entitatii că bilanţul contabil şi contul de profit si pierdere oferă o imagine
fidelă, clară şi completă privind buna gestiune financiară .
ART. 2 Principiile care stau la baza realizării auditarii
1) Exhaustivitatea ( integralitatea ) – toate operaţiunile care privesc entitatea

sunt înregistrate în contabilitate pe baza documentelor justificative ;
2) Realitatea – toate elementele patrimoniale din evidenţele contabile

corespund cu cele identificabile fizic şi toate elementele de activ, de pasiv,
de venituri şi cheltuieli reflectă valori reale, există şi privesc entitatea în
cauză, toate informaţiile prezentate prin conturile anuale trebuie să poată fi
justificate şi certificate;
15
3) Corecta înregistrare în contabilitate şi corecta prezentare în conturile
anuale a operaţiunilor, adică aceste operaţiuni trebuie :
a) să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se

deci respectarea independenţei exerciţiilor financiare ( criteriul
perioadei corecte);
b) să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate,

aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor şi
principiilor contabile , precum şi a metodelor de evaluare
(criteriul corectei evaluări);
c) să fie înregistrate în conturile corespunzătoare, conform

planului de conturi (criteriul corectei imputări );
d) să fie corect totalizate, centralizate, astfel încât să li se asigure

prezentare în conturile anuale conformă cu regulile în
vigoare( criteriul corectei prezentări în conturile anuale).
ART. 3 Documentaţia necesară pentru auditarii:
a) bilanţul contabil;
b) contul de profit si pierdere;
c) acte financiare şi de gestiune;
d) evidenţe contabile;
e) orice alte documente justificative care stau la baza

înregistrărilor în contabilitate.
ART. 4 Raportul privind auditarii bilanţului contabil şi a contului de

profit si pierdere
1) Raportul privind auditarii bilanţului contabil şi a contului de profit

si pierdere se caracterizează prin următoarele:
16
a) se referă exclusiv la verificările efectuate, constatările făcute şi
la concluziile desprinse în procesul de certificare a bilanţului
contabil şi a contului de profit si pierdere;
b) cuprinde o prezentare sintetică a modului în care s-a efectuat

verificarea materialelor, documentelor şi a procedurilor
utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor certificării;
c) se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul însoţeşte

bilanţul contabil şi contul de profit si pierdere, al doilea rămâne
la auditor, iar al treilea rămâne la cel auditat.
ART. 5 Evidenţa auditarii
Evidenţa auditarii va fi ţinută de compartimentele de audit

intern de la nivelul entitatii.
PARTEA a-VII-a
Evaluarea perfomanţei de management
ART. 1 Auditul managementului la nivelul conducerii entitatii
Auditul managementului se referă la evaluarea calităţii si a eficienţei

cu care conducătorul entitatii organizează, conduce şi finalizează
operaţiunile, activităţile şi acţiunile specifice acesteia.
1) Criteriile de conformitate în evaluarea managementului se referă la acele

criterii care sunt de natură, prin realizarea lor, să ateste respectarea de către
management a prevederilor legale în materia obiectului de activitate al
entitatii auditate, precum şi la respectarea procedurilor, metodologiilor,
metodelor şi a tehnicilor adecvate pentru fundamentarea deciziilor de orice
fel.
2) Criteriile de performanţă în evaluarea managementului se referă la acele

criterii care sunt de natură, prin realizarea lor să asigure îndeplinirea
obiectivelor manageriale la nivel optim. Ele trebuie să determine abatere
(cuantificată sau de natură calitativă ) dintre obiectivul managerial planificat
şi cel efectiv.
17
ART. 2 Asumarea şi acoperirea riscului economico- financiar
Se va analiza modul în care la fundamentarea deciziei manageriale sau

la punerea ei în aplicare s-au luat în considerare riscurile interne, de natură
economică şi financiară. Se va analiza de asemenea, modul în care, cu
privire la riscurile menţionate, s-au luat măsuri pentru acoperirea lor, adică
s-au proiectat sisteme sau mecanisme care să prevină, să reducă sau să
compenseze efectul actualizării acestor riscuri.
ART. 3 Asumarea şi acoperirea riscului structural şi funcţional

la punerea ei în aplicare s-au luat în considerare riscurile interne, de natură
structurală şi funcţională. Se va analiza în acest sens modul în care o
anumită decizie managerială poate avea efecte structurale asupra activităţii
sistemului sau efecte asupra modului în care funcţionează acel sistem. Atât
în legătură cu efectele structurale, cât şi cu cele funcţionale, se vor analiza
riscurile specifice, modul şi măsura în care acestea au fost luate în
considerare la fundamentarea deciziei manageriale şi la implementarea ei.
ART. 4 Asumarea şi acoperirea riscului de sistem

la punerea ei în aplicare s-au luat în considerare riscurile externe sau de
sistem, adică acele riscuri care derivă, pentru sistemul auditat, din modificări
structurale, de legislatie sau de orice altă natură, care au loc în mediul
economic şi social-politic în care funcţionează sistemul auditat.
PARTEA a-VIII-a
Performanţa operaţiunii
ART. 1 Performanţa operaţiunii

Performanaţa unei operaţiuni, activităţi sau acţiuni se referă la gadul
de adecvare a acelei operaţiuni, activităţi sau acţiuni, la obiectivele strategice
ori tactice ale sistemului auditat sau la criteriile generale de eficienţă.
18
Auditul intern va analiza şi va evalua performanţa operaţiunii, activităţii sau
acţiunii auditate.
ART. 2 Performanţa deciziei economice
Se referă la analizarea măsurii în care decizia cu privire la o

operaţiune, activitate sau acţiune îndeplineşte criteriile de economicitate,
eficacitate şi eficienţă.
ART. 3 Economicitatea
Se referă la analizarea costului de oportunitate al deciziei manageriale
auditate. Se va urmări stabilirea gamei de costuri de oportunitate aferente
deciziei şi se va selecta costul minim de oportunitate. Dacă acesta nu
coincide cu costul de oportunitate al deciziei manageriale auditate, se va
concluziona că acea decizie nu respectă criteriile de economicitate.
ART. 4 Eficacitatea
Se referă la analizarea efectivităţii deciziei manageriale auditate. Se va

stabili abaterea efectului real faţă de efectul calculat. Dacă această abatere se
va încadra într-o marjă prestabilită, se va aprecia că decizia este eficace.
ART. 5 Eficienţa
Eficienţa deciziei manageriale (referitoare la o operaţiune, o activitate

sau o acţiune) reprezintă un optim analitic între economicitate şi eficacitate.
Ca urmare, auditorul va întocmi perechile de economicitate-eficacitate
pentru a stabili compatibilitatea dintre cele două caracteristici ale deciziei şi
pentru a selecta astfel perechea dezirabilă.
ART. 6 Alte aspecte ale performanţei operaţiunii
Auditorul va analiza şi va evalua şi alte aspecte ale performanţei

deciziei manageriale, cum ar fi ( fără a se limita la acestea ) :
a) aspectul social ( impactul asupra pieţei muncii, asupra puterii

de cumpărare şi nivelului de trai etc. );
b) aspectul ecologic ( impactul asupra mediului înconjurător,
natural sau artificial ).
19
PARTEA a-IX-a
Auditarea operatiunilor
ART. 1 Continutul auditarii operatiunilor
Auditarea operatiunilor implica si controlul conturilor in care aceste

operatiuni sunt inregistrate. Justificarea conturilor nu poate fi sarcina
serviciului contabil sau a inspectiei, ea cade in sarcina serviciilor
utilizatoare. Controalele trebuie să se exercite:
- in raport cu existentul: valori si operatiuni in curs sau in asteptare;
- in raport cu contrapartidele pentru conturile Nostri;
- prin cerere de confirmare directă pentru conturile clientilor si băncile Lori

(sau vostri).
Domeniui cel mai vast, cel mai difuz si in care justificarea este deci frecvent
defectuoasă, este cel al conturilor raportate la existent. Este esential să se
urmeze procedura următoare:
- justificarea regulata a conturilor, urmând o periodicitate precisă;
- intocmirea situatiilor de justificare. Această situatie trebuie sa fie vizată de

persoana care o realizează;
- controlul acestei situatii de către un responsabil abilitat care să-si puna

viza,
- difuzarea eventuală a acestor situatii de justificare persoanelor cărora le-ar

putea folosi (contabilitate, audit...).
- constituirea unui dosar “justificare”, in care figurează toate situatiile, si

punerea acestuia Ia dispozitia auditului intern si extern, a căror prima sarcină
pe timpul unui control este să se asigure de existenta acestui dosar, inainte de
a incepe să-I controleze.
Operatiunile care stau la baza oricărei inregistrări pot avea ca origine o

operatiune bancară, o operatiune interna sau o operatiune nebancară
20
(clientela). Ele dau nastere intotdeauna unor documente justificative de ordin
extern, intern sau ambele simultan.
Inregistrarea contabilă trebuie sa contină referinta sau documentul de origine

iar sistemul de clasare si arhivare trebuie sa fie capabile sa asigure un acces
usor.
Fiecare din conturile generale deschise de bancă trebuie să aibă un destinatar

responsabil cu controlul respectivelor conturi. Sistemele informatice adopta
in general pentru conturile interne aceeasi logică ca si pentru conturile client.
Un extras de cont se editează periodic, cu numele si adresa clientului. Pentru
conturile interne, se foloseste in loc numele serviciului utilizator al contului.
Ceea ce permite ducerea lui Ia destinatar. Repartizarea pe servicii a tuturor
conturilor permite controlarea intregului sistem.
ART. 2 Pista de audit

Aceste inregistrări trebuie sa fie integral restituite in conturile interne, care
sunt controlate prin trei tehnici.
• justificarea soldurilor prin detalierea operatiunilor care le compun;
• situatii de comparare pentru conturile nostri, cum ar fi corespondentii

sau conturile agentiilor si sucursalelor;
• ansamblul procedurilor de control pentru conturile Lori, cum ar fi

conturile clientilor sau corespondentilor, ce includ cererile de
confirmare directe.
Justificarea informatiilor drintr-un document de origine este un obiectiv

esential al controlului intern, care trebuie să dea posibilitatea detalierii
soldului contului cat si ajungerea la piesa justificativă a elementelor care il
compun.
ART. 3 Obiectivele de control al operatiunilor
Obiectivul auditorului este de a cunoaste, intelege si aprecia toate

procedurile de control aplicate de bancă si de a aprecia eficienta controlului
intern.
21
In acest sens, auditorul va analiza ansamblul elementelor evocate mai sus,
care sunt componentele dispozitivului general de control intern, dar si
activitatea organelor de control intern din cadrul unei bănci, care sunt
următoarele:
- directia operationala.
- comitetele (de credit, audit).
Prima conditie pentru a avea un bun control intern este de a exprima clar
obiectivele acestuia. Obiectivele trebuie sa fie definite de directia generala
sau doar aprobate de aceasta deoarece realizarea obiectivelor presupune
mjloace materiale si sustinere activă pentru:
a - asigurarea securitătii operatiunilor, valorilor, bunurilor si persoanelor;
b - promovarea eficacitalii si calitătii serviciilor;
c - verificarea bancii, pentru a se stabili daca se conformează dispozitiilor

legale si normelor specifice profesiunii;
d - asigurarea fiabilitatii si exhaustivitătii informatiilor;
e - asigurarea respectării obiectivelor decise de directie;
ART. 4 Intelegerea si evaluarea surselor semnificative de informatie
Pentru fiecare flux in parte trebuie identificate tipurile de operatiuni:
• Operatiunile standardizate si obisnuite:
- contabilizarea creditelor/ acordare, reinnoire automata
- calcularea reescontului
• Operatiunile nestandardizate si ocazionale
- comisioane vărsate exceptional
- separarea exercitiilor
22
• Evaluările contabile
- creante indoielnice
- provizioane
Fluxurile de informatii pot fi complexe si să necesite o analiză aprofundată

inainte ca auditorul sa poata evalua controalele interne aplicabile de către
diversii intervenienti. Utilizarea diagramelor poate să se dovedească utilă
pentru determinarea punctelor cheie din tratările in care controlul intern
detectează eventuale anomalii.
ART. 5 Controale interne de identificat pentru bancii (normele

minimale de audit financiar in cazul societatilor comerciale)
1. Creditele
Obiectivele de control sunt :
• Sa se verifice nivelul de respectare al normelor interne privind

creditarea;
• Sa se verifice daca se respecta reglementarile BNR in vigoare referitor

la limitarea riscului de creditare;
• Să se asigure că există o acoperire si o divizare a riscurilor suficiente;
• Sa se verifice existenta obiectivelor exprimate in mod clar;
• Să se verifice dacă sistemul de delegari este clar definit;
• Să se asigure că există dosare de calitate;
• Să se asigure dacă riscurile sunt corect urmărite;
• Să se valideze sistemul informatic;
23
• Să se verifice corecta separare a sarcinilor;
• Să se valideze fiabilitatea sistemului contabil;
• Să se verifice dacă există o gestiune de portofoliu eficientă;
• Să se asigure de existenta unui serviciu de contencios dinamic ;
• A se asigura ca totalitatea liniilor de credit si a cautiunilor acordate

există si că ele sunt contabilizate cu exactitate;
• A se verifica ca reescontul dobânzilor este corect calculat pentru

totalitatea creditelor acordate si inregistrat in conturile societătii;
• A se verifica dacă totalitatea dosarelor de credit fac obiectul unei

urmăriri regulate si dacă provizioanele aferente sunt evaluate corect;
• A se asigura că totalitatea imprumuturilor acordate si a altor tipuri de

credite stint contabilizate in cadrul exercitiului de care tin (cut-off);
• A verifica ca totalitatea imprumuturilor acordate si a altor tipuri de

credite fac obiectul unei clasificări contabile corecte in situtiile financiare.
2. Depozitele – trebuie sa se verifice :
• Existenta unei politici bine definite;
• Securitatea si stabilitatea depozitelor;
• Existenta unui unui bun sistem de informare si de control de gestiune;
• Existenta unei gestiuni adininistrative riguroase a conturilor-client;
• Păstrarea comunicarii cu cientii;
• Supravegherea conturilor cu risc si a conturilor neutilizate curent, care in

unele banci sunt tinute de serviciul contabil;
• Stăpânirea resurselor la termen;
24
• Controlul conturilor de economisire;
• Justificarea conturilor;
• Comparările intre conturile generale de depozit si utilizările conturilor la

termen, bonuri de casă, conturi de economii;
• Sondaje asupra conturilor la termen si a bonurilor de casă pentru a ajunge

la piesa de origine si a se asigura de concordanta dintre elementele din piesa
de origine si contabilizare (pista de audit);
• Existenta si exactitudinea soldurilor, in special pentru conturile la vedere;
• Structura si stabilitatea depozitelor, factori determinanti ai securitătii si

rentabilitătii băncii;
• Dacă dobănzile sunt luate in calcul in rezultate, la nivel de aplicare a

dobânzilor, de decontare a dobânzibor si de calcul, cat si contabilizarea
dobănzilor scurse.
3. Operatiunile cu titluri
• A se asigura că banca respectă regula de echitate, care spune că banca

nu trebuie sa lezeze interesele clientilor ei in cazul operatiunilor in
cont propriu ale institutiei, operatiunilor personalului băncii si in cazul
OPCVM pentru care banca asigura gestiunea.
• Verificarea faptului ca ordinele transmise de executantii ordinelor fac

obiectul unui contract scris incheiat prealabil si in care se mentionează
natura si conditiile de operare pe care sunt autorzati să le
indeplineasca.
• A se asigura ca băncile cer clientilor constituirea unei acoperiri a cărei

naturi si valori sa fie in conformitate cu dispozitiile regulamentului
general al pietei pe care se tratează operatiunea.
25
• A se asigura ca titlurile care sunt depozitate la bancă nu servesc la
garantarea bunei finalităti a angajamentelor proprii ale băncii
respective. Băncile sunt obligate sa aibă o contabilitate - materie si să
faca distinctia dintre titlurile detinute de OPCVM (Organisme de
plasament comun in valori mobiliare) si cele detinute de cienti. Pentru
titlurile detinute de clienti este necesar sa se facă distinctia intre cele
detinute in depozit si titlurile care garanteaza o operatiune de credit
acordat sau de angajament luat.
• A se verifica existenta unei conventii intre bancă si client pentru

contul de titluri.
• A se asigura ca, conturile societătilor de valori mobiliare sau ale

brokerilor fac obiectul unei situatii de raportare permanent adusă la zi
si care nu conline regularizări mai vechi.
• A se asigura ca greselile (cumpărarea unui număr de titluri mai mare)

izolate in conturi specifice numite conturi “casă” fac obiectul unei
urmăriri din partea sefului de back-office.
• Validarea procedurii de urmărire a reclamatiior facute de clienti pentru

a scădea riscul de litigiu cu clientela.
• A se asigura ca, in conformitate cu reglementarile, tabelele de

operatiuni de la front-office sunt pe bandă de ascultare si ca
inregistrarile fac obiectul unei conversalii reglementare, cat si de
faptul ca pe ordine apare si data la care au fost inregistrate, cat si
faptul că ele au fost executate in termenii regulamentari.
• A se asigura că exista o corectă separare a sarcinilor intre front-office,

back-office si contabilitate.
• Existenta conventiilor de cont de titluri sau a contractelor cu titularii.
• Existenta contractelor semnate cu depozitarii străini.
• Respectarea obligatiilor fată de administratia fiscală.
• Cum răspunde banca la cererile autoritătilor de tutelă si ale Comisiei

Operatiunilor de Bursă.
26
• Supravegherea regularitatii operatiunilor privind spălarea banilor.
• Existenta unei politici de supraveghere a riscurilor de contrapartida.
• Supravegherea principiului separării functiilor si sarcinilor.
• Existenta sisternului de protectie permanentă a accesului informatic.
• Respectarea regulilor de confidentialitate.
• Verificarea permanenta a concordantei intre averile clientelei si averile

detinute de diferiti depozitari.
• Separarea contabilă a averilor clientelei de bogatia proprie.
• Verificarea caracterului operational al planurilor de iesire din situatii

de criză.
• Respectarea contabilizării tranzactiilor in ziua Z si a concomitentei

miscărilor de titluri si de numerar.
• Misiunile prin sondaj privind respectarea procedurilor si a regulilor de

securitate, urmate de rapoarte adresate Direcliei.
4. Operatiunile interbancare si de trezorerie
- A se asigura de recenzarea exhaustivă a operatiuniior de trezorerie si

interbancare tratate de bancă;
- A intelege modabitătile de gestiune activ - pasiv aplicate de bancă;
- A inlelege functionarea si modul de alimentare a aplicatiilor de gestiune si

de contabilitate;
- A se asigura ca Directia a fixat limite operatorilor de piata;
27
- A se asigura ca principiul separarii sarcinilor intre diferitele celule este
respectat;
- A se asigura ca se efectuează sistematic compararile intre operatiuni si

confirmările contrapartidei;
- A se asigura ca toate compararile si regularizările sunt efectuate inainte de

validarea operaliunilor in sistemul contabil;
- A se asigura că există o procedura de tratare a reclamatiilor de la

contrapartide;
- A se asigura că exista o procedurá de urmărire a incidentelor de plată;
- A intelege modalitătile de functionare a aplicatiei sau aplicatiilor

informatice de calcul al reescontului;
- A intelege modul de alimentare a reescontului in contabilitatea generala.
5. Operatiunile de comert international si operatiunile cu strainatatea
5.1. Transferurile de fonduri
- Se verifica daca inainte de a fi efectuat transferul este autorizat de catre o

persoana abilitata.
- Se verifică respectarea reglementărilor de schimb şi obligaţiilor statistice.
- Se verifică dacă ordinele de transfer primite de la clienţi sunt autentificate

înainte de a fi executate (chei telegrafice, culegere de semnături autorizate).
- Se verifica promptitudinea transferurilor către beneficiar.
5.2. Incasso-ul documentar:

- Se verifică promptitudinea transmiterii documentelor la corespondent
sau la client.
- Se verifică promptitudinea punerii fondurilor la dispoziţia clientului sau

corespondentului.
28
- Se verifică respectarea reglementărilor de schimb şi obligaţiilor
statistice.
- Se verifica modul de percepere al comisioanelor şi cheltuielilor; dacă se

respectă condiţiile generale ale băncii.
- Se verifică justificarea conturilor de încasare în raport cu încasările în

curs.
- Se verifică dacă valorile exigibile după încasare, care nu sunt

contabilizate, fac obiectul unei urmăriri materiale care să traseze intrările
şi ieşirile. De asemenea, soldul trebuie să fie justificat de finanţările
totale.
5.3. Creditul documentar:
- Se verifica atent clauzele fiecărei deschideri de credit, pentru a evita ca

banca să se angajeze pe clauze generatoare de risc;
- Se verifică existenţa, pănă la finele operaţiunii, a garanţiilor: depozite de

garantie sau control asupra mărfurilor depozitate intr-un magazin general
(depozit general);
- În cazul creditului documentar de export se analizeaza situatia bancii

straine emitente, precum şi situaţia ţării;
- Se verifică autenticitatea fiecărui credit înainte de notificarea acestuia;
- În cazul ţărilor cu risc se cer băncii emitente garanţii (sub forma

depozitelor sau garanţiilor de la altă bancă), care să fie urmărite până la
stingerea opeaţiunii;
- Se verifica daca e ventualele modificări ale termenilor contractului de

deschidere de credit documentar sunt autorizate de către o persoană
abilitată înainte de a fi acceptate;
- Creditele in devize sau in monedă nationala, consecutive unui credit

documentar de import sau de export sunt supuse unei autonizari
prealabile in cadrul global al creditelor acordate clientului;
29
- Se verifică faptul că toate comisioanele au fost percepute (de deschidere,
de notificare, de confirmare, de modificare, de ridicane a documentelor,
de acceptare, de plata, de schimb, de transfer, de incasare). La fel si in
ceea ce pniveste recuperarea taxelor de telex, de Swift si postale.
- Se verifică dacă creditele documentare sunt contabilizate in afara

bilantului, la fel ca si acceptarile de plată (realizare contra acceptare).
- Se verifică dacă angajamentele în devize sunt reevaluate la fiecare

închidere contabilă.
PARTEA a-X-a
Efectuarea inspecţiilor de audit intern
ART. 1 Conceptul de inspecţie de audit intern
1 ) Inspecţia de audit intern reprezintă verificarea efectută la faţa

locului în cursul derulării unei operaţiuni, în scopul constatării unor
eventuale abateri de la legalitate sau regularitate şi al luării de măsuri pentru
protejarea entitatii şi pentru repararea prejudiciului produs.
2 ) Inspecţia de audit intern este efectuată de compartimentul de audit

intern şi se caracterizează prin următoarele:
a) se referă la fapte sau la aspecte legate de orice operaţiune,

activitate sau acţiune desfăşurată la nivelul entitatii;
b) se realizează la faţa locului;
c) are un caracter punctual, eventualele necesităţi de dezvoltare a

verificării urmând să facă obiectul activităţilor ulterioare de
audit;
30
d) se finalizează cu un act constatator bilateral, semnat şi
înregistrat atât de inspectorul auditor, cât şi de cel inspectat;
e) constituie o atribuţie specifică de audit intern, cu caracter

operativ;
f) asigură estimarea cantitativă a eventualelor prejudicii ( efective

sau potenţiale );
g) propune măsuri operative şi soluţii pentru recuperarea

pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi, după caz;
h) ia măsuri operative minimale pentru stoparea sau limitarea

fenomenelor negative generatoare de prejudicii ( în mod efectiv
sau potenţial ) sau de alte disfuncţionalităţi constatate.
ART. 2 Faptul generator al inspecţiei de audit intern
1 ) Sesizarea conducatorului activitatii financiar-contabile din

structurile de control financiar preventiv propriu ale entitatii cu privire la
efectuarea de operaţiuni pe propria răspundere a conducătorului entitatii,
fără viză de control financiar preventiv;
2 ) Indicii de orice natură privind unele abateri de la legalitate sau

regularitate în efectuarea de operaţiuni, desfăşurarea de activităţi sau în
realizarea de acţiuni:
a) sesizări din interiorul sau din exteriorul sistemului inspectat;
b) autosesizări ale organului de inspecţie;
c) concluzii cuprinse în acte de audit anterioare, în alte acte de

control ale diverselor instituţii de control;
d) informaţii din mass-media;
e) orice alte indicii relevante.
31
ART.3 Actul constatator al inspecţiei de audit intern
- se numeşte proces-verbal de inspecţie de audit intern:
a) este un act bilateral;
b) se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la cel

inspectat, iar două la organul care a efectuat inspecţia;
c) este însoţit de orice acte, documente sau materiale probatoare

care să susţină constatările şi concluziile, inclusiv de note
explicative şi note de relaţii;
d) constatările sunt fundamentate prin trimiteri la la textul legal

încălcat şi la documentaţia-anexă la procesul-verbal;
PARTEA a XI-a
Valorificarea actelor inspecţiei de audit intern
Contestarea actelor inspecţiei de audit intern
ART. 1 Conţinutul valorificării actului de inspecţie de audit intern
Valorificarea actului de inspecţie de audit intern se referă la

următoarele:
a) întocmirea notei de prezentare cu privire la constatările

inspecţiei de audit intern;
b) luarea de măsuri operative în scopul stopării sau al limitării

producerii unor fenomene negative care generează sau ar putea
genera prejudicii ;
c) stabilirea şi propunerea de măsuri ce urmează să fie luate de

conducătorul entitatii în scopul remedierii deficienţelor
constatate, încadrării lor în prevederile legale, precum şi al
prevenirii producerii lor în viitor;
32
d) în situaţia producerii efective a unor pagube, conducătorul
entitatii va lua măsuri conform prevederilor prezentelor norme
metodologice;
e) dacă deficienţele constatate întrunesc elementele constitutive

ale infracţiunii, compartimentul de inspecţie de audit intern va
respecta prevederile legale în materie;
ART. 2 Conţinutul contestaţiei actului inspecţiei de audit intern
1 ) Contestaţiile formulate împotriva proceselor-verbale ale

inspecţiei de audit intern sunt căi administrative de atac prin care se solicită
anularea parţială sau totală a constatărilor şi măsurilor menţionate în actul
constatator;
2 ) Ele sunt formulate de cel inspectat, fiind confirmate prin

semnătură şi eventual ştampilă;
3 ) Contestaţia va face referire strictă la constatările şi la

măsurile cuprinse în procesul-verbal de inspecţie de audit intern, fiind
însoţită de elemente probatorii care să susţină solicitarea petentului;
4 ) Contestaţia nu se poate baza pe acte, documente sau

informaţii care la data efectuării inspecţiei de audit intern nu erau, în mod
obiectiv, accesibile inspectorului de audit intern sau nu au putut fi puse la
dispoziţia acestuia pe, perioada efectuării inspecţiei de audit intern.
ART.3 Procedura de contestare
a) contestaţiile se depun în termen de 3 (trei) zile calendaristice de

la data comunicării (data aducerii la cunoştinţă celui inspectat a rezultatelor
inspecţiei de audit intern). Contestaţiile se depun la compartimentul de audit
însoţite de copie certificată, pe propria răspundere, de pe actul contestat,
precum şi de pe orice alte documente pe care petentul le consideră necesare
sau / şi utile în susţinerea cauzei sale;
b) răspunsul la contestaţie se transmite în termen de 5(cinci)zile

calendaristice de la data înregistrării contestaţiei, prin decizie motivată,
semnată de conducătorul entitatii care a efectuat inspecţia de audit intern;
33
c) prin soluţionarea contestaţiei nu se poate crea petiţionarului o
situaţie mai grea decât cea contestată şi aplicată prin actul care face obiectul
contestării;
d) decizia este definitivă;
PARTEA a XII – a
DISPOZITII FINALE
Art.1 Prezentele Norme metodologice se supun aprobarii consiliului de

administratie al entitatii.
Art.2 Dupa aprobarea lor, conform art.1, acestea devin obligatorii, iar
conducerea executiva, in termen de maxim 30 zile, va lua toate masurile ce
se impun pentru implementarea lor la nivelul entitatii.
Art.3 Neaplicarea , aplicarea necorespunzatoare sau cu intarziere a

prevederilor art.2, atrage dupa sine sanctionarea persoanelor vinovate
conform hotararilor ce se vor lua de catre consiliul de administratie al
entitatii.
Art.4 Salariatii imputerniciti cu exercitarea auditului intern, raspund

disciplinar, contraventional sau penal, dupa caz, in situatile in care:
 nu efectueaza controlul conform programului aprobat de

conducerea bancii si a imputernicirilor primite;
 inscriu in actele de control date sau fapte nereale,inexate

ori cu rea credinta, sau cu buna stiinta nu consemneaza toate deficientele
constatate;
 lucreaza cu superficialitate, nesemnaland incalcarile de la

dispozitiile legale in vigoare constatate cu ocazia controlului si nu stabilesc
raspunderi potrivit reglementarilor legale;
 dispun, prin interpretarea sau aplicarea gresita a

dispozitiilor legale in vigoare,masuri care produc prejudicii;
34
 nu intocmesc si nu inainteaza sefilor ierarhici actele de
control la termenele stabilite;
 nu iau, sau, dupa caz, nu propun masurile necesare pentru

inlaturarea lipsurilor si abaterilor consemnate in actele de control, precum si
pentru tragerea la raspundere a celor vinovati;
 nu indeplinesc sau indeplinesc defectuos sarcinile ce le
revin potrivit prezentelor Norme Metodologice.
Art.5 Anual, pana cel mai tarziu la 31 Martie si trimestrial pana la sfarsitul
primei luni ulterioare trimestrului expirat, seful compartimentului de audit
intern prezinta Comitetului de Directie si Consiliului de Administratie al
Libra Bank, Raportul de control, care cuprinde conditiile in care s-au realizat
programele de control in anul si respectiv trimestrul expirat, constatarile
facute, rezultatele controalelor, masurile luate, propunand, daca exista cazul,
luarea de masuri pentru aplicarea riguroasa a legislatiei in domeniul
financiar-contabil, de gestiune si de control.
Art.6 Conformitatea activitatii de audit intern cu Regulile de organizare si

cu Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului
financiar va fi evaluata anual de catre un auditor financiar, independent, care
va folosi in acest sens instrumente specifice.
Art.7 Auditorii financiari efectueaza, cu ocazia planificarii si executarii

mandatului de audit financiar, evaluarea functiei de audit intern atat sub
aspectul gradului de adecvare a ariei de cuprindere a programelor conexe
aplicate, cat si a performantelor acestuia, pentru a determina masura in care
se pot baza pe rezultatele auditului intern in desfasurarea activitatii lor de
audit financiar.
/ / .. / /
35
Operatiuni desfasurate in Libra Bank - norme si instructiuni de lucru utilizate
Nr. Operatiuni desfasurate Norme si instructiuni de lucru OBS.
Crt. specifice
1 Atragerea de resurse in 1.N.privind operatiunile in lei
conturi de disponibilitati si valuta;
si depozite 2.N. depozitar;
3.N. lichiditate;
4.N.supraveghere pozitii
valutare;
2 Plati si decontari 5.N. pastrare valori;
6.Regulament intern
depozitare;
7.N.spalare bani;
3 Transferuri de fonduri 8.N. clientela;
4 Acordarea de credite 1.N. de creditare;
2.Provizioane;
5 Emiterea si gestiunea
instrumentelor de plata si
de credit
6 Tranzactii in cont propriu1.N.decontare tranzactii valori
sau in contul clientilor mobiliare;
2.Regulament decontare
tranzactii valori mobiliare;
3.Regulament intern pentru
activitatea de custodie;
4.N. de lucru participatii;
5.N.activitatea de arbitraj;
6.N. de factoring;
7.N.decontare tranzactii valori
mobiliare;
8.Certificate de depozit cu
dobanda fixa;
Norme speciale: N= norme
- Regulament de organizare si functionare;
- Regulament de ordine interioara;
- Norme de control financiar;
- Conditii generale de afaceri;
36
- Norme sistem informatic.
ANEXA nr.1
LIBRA BANK SA
Compartimentul de Audit Intern
PLAN DE AUDIT INTERN

PE ANUL……..
Nr Denumi Obiective Perioad Unitatea Localita Durata Colaborea

.c rea le actiunii a controla tea actiunii za la
rt actiunii de supusa ta de executare
de auditare auditar auditare a actiunii
control ii
0 1 2 3 4 5 6 7
ANEXA nr.2
LIBRA BANK SA
SITUATIA
INSPECTIILOR DE AUDIT INTERN
Nr Problema controlata Documentele Data Numele si

.cr (Obiectivul supus si operatiunile efectuarii functia
t controlului) controlate controlului organului de
control
0 1 2 3 4
37
ANEXA nr.3
LIBRA BANK SA
AUDITUL ACTIVITATII DE CREDITARE

IN ADMINISTRATIA CENTRALA
Compartimentul: Calificativ final:

Numele si prenumele: Data auditarii:
Sef serviciu: Perioada auditata:
Numele si prenumele auditorilor:
1.ORGANIZARE
1.1. Exista norme de lucru pentru toate activitatile din acest compartiment?
DA x NU
1.2. Sunt stabilite sarcini pe servicii si salariati?

DA x NU
1.3. Exista fisa postului completata pentru fiecare salariat al

compartimentului si este semnata si datata de acesta pentru luarea la
cunostinta?
DA x NU
1.4. Circuitul documentelor si operatiunilor este supravegheat de seful de

serviciu?
DA x NU
CALIFICATIV:
2. ACORDARE, MONITORIZARE CREDITE
38
2.1. A participat la programarea,dimensionarea si dirijarea masei monetare si
a creditului,la stabilirea dobanzii ca pret al utilizarii creditului?
DA x NU
2.2. A analizat si intocmit documentatia necesara si a prezentat,spre

aprobare, Comitetului de directie sau Consiliului de Administratie, cererile
de credite care depasesc competenta de aprobare a unitatilor teritoriale
subordonate,precum si scrisorile de garantie solicitate de agentii economici?
DA x NU
2.3. A urmarit permanent evolutia creditelor si incadrarea acestora in

programul aprobat?
DA x NU
2.4. Analizeaza cauzele formarii stocurilor de produse,evolutia acestora si

posibilitatile de valorificare?
DA x NU
2.5. Analizeaza cauzele si evolutia pierderilor,precum si evolutia platilor
restante?
DA x NU
2.6. Participa la analiza semestriala a calitatii portofoliului de credite?
DA x NU
2.7. Analizeaza,impreuna cu celelalte compartimente de specialitate, situatia

economico-financiara a unor agenti economici care inregistreaza credite
neperformante si face propuneri pentru recuperarea lor si a dobanzilor
aferente?
DA x NU
2.8. Urmareste si face propuneri privind declansarea,conform legii, a

procedurii juridice de punere in faliment si lichidare a agentilor economici
39
care nu-si indeplinesc angajamentele sau nu respecta clauza din contractele
de credit?
DA x NU
2.9. Indruma si controleaza activitatea sucursalelor si agentiilor

bancii,asigura aplicarea corespunzatoare si unitara a normelor de creditare si
instructiunilor de lucru, colaboreaza si cu directiile de specialitate la:
 dimensionarea programului trimestrial de credite;
 repartizarea plafoanelor de credite pe sucursale;
 elaborarea rapoartelor privind activitatea de creditare;
 elaborarea programelor si tematicilor privind recuperarea creantelor
bancii;
 elaborarea metodologiei de creditare.
DA x NU
CALIFICATIV:
3. CONTROLUL SI RAPORTARI
3.1. Au fost efectuate controale la unitatile teritoriale ale bancii si la agentii

economici cu datorii mari fata de banca? Au fost luate masuri si s-a informat
conducerea bancii?
DA x NU
3.2. Exista o evidenta a acestor controale si a masurilor propuse?
DA x NU
3.3. Pe baza rapoartelor primite de la sucursalele bancii privind clasificarea
creditelor este informata conducerea bancii?
DA x NU
CALIFICATIV:
Documentele puse la dispozitia echipei de audit au fost inapoiate
40
AUDITORI: SEF SERVICIU :
ANEXA nr.4
LIBRA BANK SA
AUDITUL ACTIVITATII COMPARTIMENTULUI

ARBITRAJ SI TREZORERIE
Compartimentul Arbitraj si Trezorerie Calificativ final:
Nume prenume: Data auditarii:

Sefi compartiment Perioada auditata:
1.ORGANIZARE
1.1. Exista norme de lucru pentru toate activitatile din acest compartiment?
DA x NU
1.2. Sunt stabilite sarcini pe servicii si salariati?
DA x NU
1.3. Exista fisa postului completata pentru fiecare salariat al
compartimentului si este semnata si datata de acesta pentru luarea la
cunostinta?
DA x NU
1.4. Circuitul documentelor si operatiunilor este supravegheat de seful de
serviciu?
DA x NU
CALIFICATIV:
2.MONITORIZARE ACTIVITATE
2.1. Stabileste zilnic necesarul de lichiditati in lei si valuta?
41
DA x NU
2.2 .Efectueaza zilnic calculul in lei si valuta?
DA x NU
2.3. Stabileste necesarul disponibilului ce urmeaza a fi atras sau plasat in
functie de operatiunile zilnice?
DA x NU
2.4. Urmareste asigurarea rezervei minime obligatorii si a altor indicatori
solicitati de BNR la anumite termene?
DA x NU
2.5. Stabileste cursurile valutare pentru operatiunile de arbitraj si casa de
schimb valutar;
DA x NU
2.6. Urmareste introducerea in sistemul REUTERS a cotatiilor si dobanzilor
practicate de LIBRA BANK;
DA x NU
CALIFICATIV:
3. CONTROL SI RAPORTARI
3.1. Intocmeste note de informare periodice catre conducerea bancii cu
privire la activitatea desfasurata si problemele deosebite aparute?
DA x NU
3.2. Intocmeste si remite la BNR raportari conform normelor in vigoare?
DA x NU
CALIFICATIV:
Documentele puse la dispozitia echipei de audit au fost inapoiate
AUDITORI: SEF SERVICIU :
42
Anexa nr. 5
LIBRA BANK S.A.
CHESTIONAR
AUDITUL OPERAŢIUNILOR DE COMERŢ

INTERNAŢIONAL ŞI OPERAŢIUNILOR CU
STRĂINĂTATEA
Compartimentul:
Numele si prenumele:
Sef serviciu:

Calificativ final:
Data auditarii:
I. ORGANIZARE
1. Există norme de lucru pentru toate activităţile din această

direcţie?
DA x NU
2. Sunt stabilite sarcini pe servicii şi salariati?
DA NU
3. Există fişa postului completată pentru fiecare salariat al

direcţiei şi este semnată şi datată de acesta pentru luare la
cunoştinţă?
43
DA NU
4. Circuitul documentelor şi operaţiunilor este supravegheat de

şeful serviciului?
DA NU
II. MONITORIZARE ACTIVITATE
1. Transferurile de fonduri
1.1. Se verifica daca inainte de a fi efectuat transferul este autorizat de

catre o persoana abilitata.
DA NU
1.2. Se verifică respectarea reglementărilor de schimb şi obligaţiilor

statistice.
DA NU
1.3. Se verifică dacă ordinele de transfer primite de la clienţi sunt

autentificate înainte de a fi executate (chei telegrafice, culegere de
semnături autorizate).
DA NU
1.4. Se verifica promptitudinea transferurilor către beneficiar.
DA NU
2. Incasso-ul documentar
44
2.1. Se verifică promptitudinea transmiterii documentelor la corespondent
sau la client.
DA NU
2.2. Se verifică promptitudinea punerii fondurilor la dispoziţia clientului

sau corespondentului.
DA NU
2.3. Se verifică respectarea reglementărilor de schimb şi obligaţiilor

statistice.
DA NU
2.4. Se verifica modul de percepere al comisioanelor şi cheltuielilor; dacă

se respectă condiţiile generale ale băncii.
DA NU
2.5. Se verifică justificarea conturilor de încasare în raport cu încasările

în curs.
DA NU
2.6. Se verifică dacă valorile exigibile după încasare, care nu sunt

contabilizate, fac obiectul unei urmăriri materiale care să traseze
intrările şi ieşirile. De asemenea, soldul trebuie să fie justificat de
finanţările totale.
DA NU
3. Creditul documentar
3.1. Se verifica atent clauzele fiecărei deschideri de credit, pentru a evita

ca banca să se angajeze pe clauze generatoare de risc.
DA NU
45
3.2. Se verifică existenţa, pănă la finele operaţiunii, a garanţiilor:
depozite de garantie sau control asupra mărfurilor depozitate intr-un
magazin general (depozit general).
DA NU
3.3. În cazul creditului documentar de export se analizeaza situatia bancii

straine emitente, precum şi situaţia ţării.
DA NU
3.4. Se verifică autenticitatea fiecărui credit înainte de notificarea

acestuia?
DA NU
3.5. În cazul ţărilor cu risc se cer băncii emitente garanţii (sub forma
depozitelor sau garanţiilor de la altă bancă), care să fie urmărite până
la stingerea opeaţiunii?
DA NU
3.6. Eventualele modificări ale termenilor contractului de deschidere de

credit documentar sunt autorizate de către o persoană abilitată
înainte de a fi acceptate?
DA NU
3.7. Creditele in devize sau in monedă nationala, consecutive unui credit

documentar de import sau de export sunt supuse unei autonizari
prealabile in cadrul global al creditelor acordate clientului?
DA NU
3.8.Se verifică faptul că toate comisioanele au fost percepute (de

deschidere, de notificare, de confirmare, de modificare, de ridicane a
documentelor, de acceptare, de plata, de schimb, de transfer, de
incasare). La fel si in ceea ce pniveste recuperarea taxelor de telex,
de Swift si postale.
46
DA NU
3.9. Se verifică dacă creditele documentare sunt contabilizate in afara

bilantului, la fel ca si acceptarile de plată (realizare contra
acceptare).
DA NU
3.10. Se verifică dacă angajamentele în devize sunt reevaluate la fiecare

închidere contabilă.
DA NU
III. CONTROL ŞI RAPORTĂRI
Se intocmesc note de informare periodice catre conducerea bancii

referitor la activitatea desfasurata si principalele probleme deosebite
aparute?
DA NU
CALIFICATIV:
Documentele puse la dispozitia echipei de auditori au fost inapoiate.
AUDITORI INTERNI, SEF STRUCTURA ORGANIZATORICA,
47
Anexa nr. 6
LIBRA BANK S.A.
CHESTIONAR
AUDITUL ACTIVITATII PRIVIND CLIENTELA
Compartimentul:
Sef serviciu:

Calificativ final:
Data auditarii:
I. ORGANIZARE

direcţie?
DA x NU
DA NU

cunoştinţă?
48
DA NU

şeful serviciului?
DA NU
IV. MONITORIZARE ACTIVITATE
1. Se verifica operatiunile dispuse de clientela ?

1.1. ordine de plata
DA NU
1.2. cecuri
DA NU
1.3. bilete la ordin
DA NU
1.4. cumparari si vanzari de valuta la licitatie
DA NU
1.5. conversii valutare
DA NU
1.6. constituirea de depozite catre persoane fizice si

juridice
DA NU
2. Se verifica documentele la primirea, prelucrarea, inregistrarea

in conturi, arhivarea si expedierea lor?
DA NU
49
3. Se urmareste exactitatea inregistrarii in contabilitate a
operatiunilor?
DA NU
4. Se verifica jurnalele tranzactiilor, inclusiv documentele aferente

depuse la ghiseele bancii de catre clienti?
DA NU
5. Se verifica licitatiile valutare dispuse de clienti?
DA NU
6. Referitor la activitatea privind depozitele clientelei:
6.1. Exista la nivelul bancii o politica bine definită privind

depozitele?
DA x NU
6.2. Exista norme stricte si se verifica securitatea si

stabilitatea depozitelor?
DA x NU
6.3. Exista o gestiune administrativa riguroasa a conturilor –

client?
DA x NU
6.4. Se mentine o comunicare permanenta si constanta cu

clientii ?
DA x NU
6.5. Exista o supraveghere atenta asupra conturilor cu risc si

asupra conturilor neutilizate in mod curent?
50
DA x NU
6.6. Se analizeaza conturile generale de depozit si utilizarile

conturilor la termen, bonurile de casa, conturile de
economii?
DA x NU
6.7. Se fac sondaje asupra conturilor la termen si a bonurilor

de casă pentru a ajunge la piesa de origine si a se asigura
de concordanta dintre elementele din piesa de origine si
contabilizare (pista de audit)?
DA x NU
6.8. Se verifica existenta si exactitatea soldurilor, in special

pentru conturile la vedere?
DA x NU
6.9. Se analizeaza structura si stabilitatea depozitelor?
DA x NU
6.10. Se verifica dacă dobănzile sunt luate in calcul in

rezultate, Ia nivel de aplicare a dobânzilor, de decontare a
dobânzibor si de calcul, cat si contabilizarea dobănzilor
scurse?
DA x NU

aparute?
DA NU
51
CALIFICATIV:

Anexa nr. 7
LIBRA BANK S.A.
CHESTIONAR
AUDITUL ACTIVITATII COMPARTIMENTULUI

PIATA DE CAPITAL
Compartimentul:
Sef serviciu:

Calificativ final:
Data auditarii:
I. ORGANIZARE

direcţie?
DA x NU
DA NU

cunoştinţă?
52
DA NU

şeful serviciului?
DA NU
1. Se respecta normele interne privind derularea operatiunilor cu

Titluri de Stat pe piata primara?
DA NU
2. Se respecta normele interne privind desfasurarea activitatii de

custodie si de decontare?
DA NU
3. Se verifica existenţa şi exactitudinea titlurilor?
DA NU
4. Se respectă regula de echitate, care spune că banca nu trebuie sa

lezeze interesele clientilor ei in cazul operatiunilor in cont
propriu ale institutiei, operatiunilor personalului băncii si in
cazul OPCVM pentru care banca asigura gestiunea?
DA NU
5. Se verifică dacă ordinele transmise de executantii ordinelor fac

obiectul unui contract scris incheiat prealabil si in care se
mentionează natura si conditiile de operare pe care sunt
autorizati să le indeplineasca?
DA NU
53
6. Se verifică dacă băncile cer clientilor constituirea unei acoperiri
a cărei naturi si valori sa fie in conformitate cu dispozitiile
regulamentului general al pietei pe care se tratează operatiunea?
DA NU
7. Se verifică dacă titlurile care sunt depozitate la bancă nu

servesc la garantarea bunei finalităti a angajamentelor proprii
ale băncii?
DA NU
8. Se verifica existenta unei conventii intre bancă si client pentru

contul de titluri?
DA NU
9. Conturile societătilor de valori mobiliare sau ale brokerilor fac

obiectul unei situatii de raportare permanent adusă la zi si care
nu conţine regularizări mai vechi?
DA NU
10.Se asigura ca greselile (cumpărarea unui număr de titluri mai

mare) izolate in conturi specifice numite conturi “casă” fac
obiectul unei urmăriri din partea sefului de back-office?
DA NU
11.Există proceduri de urmărire a reclamatiior facute de clienti

pentru a scădea riscul de litigiu cu clientela?
DA NU
12.Se asigură faptul că, in conformitate cu reglementarile, tabelele

de operatiuni de Ia front-office sunt pe bandă de ascultare si ca
inregistrarile fac obiectul unei conversaţii regIementare? De
asemenea, se verifică faptul ca pe ordine apare si data la care au
fost inregistrate, cat si faptul că ele au fost executate in termenii
regulamentari?
54
DA NU
13.Se asigura faptul că exista o corectă separare a sarcinilor intre

front-office, back-office si contabilitate?
DA NU
14.Se verifică existenta conventiilor de cont de titluri sau a

contractelor cu titularii?
DA NU
15.Se verifica dacă sunt semnate contractele de către depozitarii

străini?
16.Se verifică respectarea obligatiilor fată de administratia fiscală?
DA NU
17.Există o politică de supraveghere a riscurilor de contrapartidă?
DA NU
18.Se verifică concordanţa intre averile clientelei si averile

detinute de diferiti depozitari?
DA NU
19.Există separare contabilă a averilor clientelei de bogatia

proprie?
DA NU
20.Se procedează la verificarea caracterului operational al

planurilor de iesire din situatii de criză?
DA NU
55
21.Se respectă contabilizarea tranzactiilor in ziua Z si
concomitenţa miscărilor de titluri si de numerar?
DA NU
22.Procedeaza in permanenta la validarea ordinelor de

tranzacţionare si ordinelor de decontare si a rapoartelor de
tranzactionare?
DA NU
23.Se calculeaza zilnic plafonul de credit si plafonul de credit

disponibil pentru creditele pe termen scurt pentru cumpararea
de valori mobiliare?
DA NU
24.Compartimentul a participat la analiza financiara a societatilor

in vederea achizitiei titlurilor de participare?
DA NU

aparute?
DA NU
CALIFICATIV:
56
Anexa nr. 8
LIBRA BANK S.A.
CHESTIONAR
AUDITUL ACTIVITATII DE FACTORING
Compartimentul:
Sef serviciu:

Calificativ final:
Data auditarii:
I. ORGANIZARE
1. Există compartiment specializat la nivel de centrală pentru

activitatea de factoring?
DA x NU
2. Sunt stabilite sarcini pe servicii şi salariaţi?
DA NU
3. Există fişa postului completată pentru fiecare salariat al direcţiei

şi este semnată şi datată de acesta pentru luare la cunoştinţă?
DA NU
57
şeful serviciului?
DA NU
1. A participat la stabilirea comisionului de finanţare, ca preţ al

utilizării factoringului?
DA NU
2. A urmărit permanent evoluţia factoring-urilor?
DA NU
3. Analizează cauzele şi evoluţia pierderilor , precum şi evoluţia

plăţilor restante?
DA NU
4. Stabileşte garanţiile suplimentare necesare?
DA NU
5. Analizează semestrial portofoliul de factoring?
DA NU
6. Face propuneri pentru recuperarea facturing-urilor

neperformante?
DA NU
58
1. Se respectă normele interne privind activitatea de factoring?
DA NU
2. Se întocmesc note de informare periodică către conducerea

băncii referitor la activitatea desfăşurată şi principalele probleme
deosebite apărute?
DA NU
CALIFICATIV:
Documentele puse la dispoziţia echipei de auditori au fost înapoiate.
AUDITORI INTERNI, ŞEF STRUCTURĂ ORGANIZATORICĂ,
59
Anexa nr. 9
LIBRA BANK S.A.
CHESTIONAR
AUDITUL ACTIVITATII CONTABILE
Compartimentul:
Sef serviciu:

Calificativ final:
Data auditarii:
I. ORGANIZARE

direcţie?
DA x NU
DA x NU
3. Există fişa postului completată pentru fiecare salariat al direcţiei

şi este semnată şi datată de acesta pentru luare la cunoştinţă?
DA x NU
60
şeful serviciului?
DA x NU
1. Se analizeaza orice indicatori contabili semnificativi. Se obtin si

se documenteaza explicatii de la directori privind orice fluctuatii
semnificative. Aceste explicatii se testeaza cu probe adecvate.
DA NU
2. Se confirma rezonabilitatea oricaror estimari contabile incluse in

situatiile financiare?
DA NU
3. Se respecta metodologia de calcul a indicatorilor de prudenta

bancara?
DA NU
4. Se revizuieste formatul situatiilor financiare si se stabileste

conformitatea cu cerintele legale si profesionale.
DA NU
5. Efectuarea si inregistrarea unei verificari a evenimentelor

ulterioare utilizand chestionarul detaliat (VERIFICARE).
6. Se efectueaza o revizuire a situatiilor financiare in intregul lor

pentru a stabili credibilitatea si gradul de adecvare a principiului
continuitatii activitatii.
DA NU
61
7. Se verifica faptul ca exista fonduri suficiente pentru a satisface
cerinta de lichiditate a bancii pentru urmatoarele 12 luni
DA NU
8. Se verifica modul in care salariatii exercita controlul bancar

intern la ghiseu?
DA NU
9. Se respecta normele interne privind inregistrarea operatiunilor

bancare in contabilitate?
DA NU
10. Se verifica corectitudinea inregistrarii in contabilitate a

elementelor bilantiere, respectarea legislatiei si standardelor de
contabilitate?
DA NU
11. Se verifica registrele contabile si corectitudinea inregistrarilor?
DA NU
1. Se intocmesc note de informare periodice catre conducerea

bancii referitor la activitatea desfasurata si principalele probleme
deosebite aparute?
DA NU
2. Daca este cazul, se intocmeste o scrisoare de recomandari catre

conducere?
DA NU
62
CALIFICATIV:

Anexa nr. 10
LIBRA BANK S.A.
CHESTIONAR – VERIFICARE
Elementul Grad de Probleme

acoperire aparute
1. Au luat directorii / managementul in
considerare existenta si posibilul efect al
evenimentelor ulterioare activitatii de audit
intern?
63
Informatii relevante din procesele-verbale
2. Se verifica toate procesele verbale si se
inregistreaza orice eveniment relevant.
Indicatori financiari detaliati
3. Se verifica rapoartele de gestiune ulterioare
datei bilantului si se inregistreaza caracteristicile
esentiale.
4. Se verifica ultimile prognoze ale fluxurilor de
numerar si se inregistreaza soldul net previzionat.
5. Se verifica urmatoarele jurnale si documente
pentru perioada ulterioara datei bilantului:
a) jurnalul de casa si extrasele de cont;
b) jurnalul operatiunilor zilei;
Si se documenteaza orice elemente semnificative /
neobisnuite care influenteaza sumele /
prezentarile din situatiile financiare.
6. Se verifica mijloacele fixe si se inregistreaza
orice diminuare a valorii acestora.
7. Se verifica si se inregistreaza datoriile fiscale si
alte datorii.
8. Se verifica orice modificari in capitalul social
sau in cel imprumutat.
9. Se verifica creditele si se inregistreaza
eventualele valori peste limita identificate.
Discutii cu directorii
10. Se discuta cu directorii (de departament)
evolutia bancii / a departamentului dupa data
bilantului
11. Se inregistreaza orice evenimente care pot
influenta situatiile financiare
ANEXA nr.11
LIBRA BANK SA
NOTA EXPLICATIVA
64
Subsemnatul…………………………salariat la………..………..in functia
de………………...,de la data de…………………..….legitimat cu B.I./C.I
seria….nr……...,emis de ……..,la intrebarile puse de …………………….
(numele,prenumele,functia organului de control care pune intrebari) din
Directia de Audit Intern, dau urmatoarele explicatii:
1.Intrebare…………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………
2.Raspuns……………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
3.Intrebare……………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
4.Raspuns……………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
Daca mai aveti ceva de adaugat.
Semnatura………..data
Data in fata noastra

(Organ de control)
ANEXA nr.12
LIBRA BANK SA
DECLARATIE
Data……………………ora………………..gestiunea……………………...
Subsemnatul(a)……………………………………………numit prin decizia
nr…../…… declar prin prezenta ca:
 gestionez valori materiale si in alte locuri de depozitare:

…………………………………………………………………....
65
 in afara valorilor materiale ale unitatii patrimoniale, am in
gestiune si alte valori, apartinand tertilor, primite cu si fara
documente:
…………………………………………………………………………
 am plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau
valoare am cunostinta:
…………………………………………………………………………
 am valori materiale nereceptionate sau care trebuie
expediate(livrate),pentru care s-au intocmit documentele aferente:
…………………………………………………………………………
 am primit sau eliberat valori materiale fara documente legale:
…………………………………………………………………………
 detin numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea
bunurilor aflate in gestiune:
………………………………………………………………………....
 am documente de primire-eliberare care nu au fost operate in
evidenta gestiunii sau care nu au fost predate in contabilitate:
………………………………………………………………………....
Felul,numarul si data ultimului document de intrare:
Felul,numarul si data ultimului document de iesire:
Data in fata noastra:
Comisia de inventariere: Gestionar:

Numele si prenumele Numele si prenumele
ANEXA nr.13
LIBRA BANK SA
Conducerea unitatii
ANGAJAMENT
Subsemnatul(1)………………………………………………..domiciliat in
localitatea………….judetul…………. Str………nr……..posesor al
buletinului de identitate / carte de identitate, seria….nr…………………..
66
emis de……..in anul……….avand functia(2)………..luand cunostinta de
faptul ca prin(3)…………………………..s-a constatat ca din vina mea am
produs(4)……………………………cu sediul in ……….o paguba in suma
de lei(5)……………..provenita din(6)……………………………………...
imi iau angajamentul de a plati aceasta suma unitatii pagubite in urmatorul
mod(7)……………………….……………….
Data……………………………
Semnatura celui care isi ia
angajamentul
1…………………………….(8)
2…………………………….(9)
Vizat,( organ de control)
Nota:
(1)-se va trece numele si prenumele complet al celui care isi ia angajamentul
(2)-se va preciza functia si locul de munca in momentul semnarii
angajamentului
(3)-se a indica natura verificarii efectuate care a condus la constatarea
pagubei
(4)-se va arata denumirea unitatii pagubite
(5)-valoarea pagubei se inscrie in cifre si litere
(6)-se va indica natura pagubei
(7)-se va arata modalitatea de executare potrivit prevederilor legale
(8)-(9)-semnatura salariatilor care au fost prezenti la semnarea
angajamentului (nume,prenume,functia)
ANEXA nr.14
LIBRA BANK SA
PROCES VERBAL
(locul…………ziua…..luna…….anul…….)
Sumsemnatii,(numele,prenumele,functia)…………………………..din
Compartimentul de Audit Intern, in baza programului de control aprobat de
conducerea bancii LIBRA BANK, si a delegatiilor nr……....,am efectuat in
67
perioada….controlul………….(natura controlului sau tematica), la……..
(denumirea unitatii verificate) din……………….. (localitatea, judetul).
In perioada supusa controlului…….…..(se indica perioada,care,in

principiu, se intinde de la ultima verificare similara la zi) unitatea a fost
condusa de…………….. (numele si functia) de la…………………..pana
la…………………………….……..
Din controlul obiectivelor prevazute in situatia verificarilor efectuate ce

face parte integranta din prezentul proces verbal au rezultat urmatoarele
constatari:
…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
Lunar, in termen de 15 zile de la expirarea lunii,unitatea (denumirea
unitatii verificate) va comunica Compartimentului de Audit Intern modul
cum au fost remediate lipsurile constatate si indeplinite masurile
stabilite,precum si rezultatele obtinute.
Prin semnarea prezentului proces verbal se recunoaste ca au fost

restituite toate actele si documentele puse la dispozitia organelor de control.
(In cazul ridicarii de acte originale,acest aliniat va fi complectat in
continuare astfel:,,…….cu exceptia actelor…………,care au fost ridicate in
original,lasandu-se copii certificate de catre organele de control si
conducerea unitatii”).
Prezentul proces verbal inregistrat sub nr………...……din………..s-a
intocmit in…….exemplare,.din care unul,cu un numar de……….anexe,.s-a
lasat unitatii controlate(exemplarul 2),iar exemplarul 1 s-a luat de catre
organele care au efectuat controlul.
Organ de control,
68

Norme Minimale Audit Intern

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Norme Minimale Audit Intern

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. abc S.A.

Prezentul Manual cuprinzand normele minimale de audit intern,

- Hotararea Guvernului nr.720/1991 privind

ART.1 Auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectiva a

ART.2 În conformitate cu definiţia auditului intern, acesta se constitue ca

ART.3 Activitatea de audit intern se exercita in cadrul entitatii de catre

ART.1 Auditul intern se va realiza la nivelul entitatii, în cadrul

ART.2 1) Conducerea entitatii va analiza oportunitatea înfiinţării la

2) În cazul reorganizarii auditului intern la unităţile subordonate, auditul

3) Auditul intern se organizeaza in mod independent, in structura fiecarei

4) Incadrarea organelor de control se face cu specialisti, corespunzatori din

5) Auditorul intern trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv,

6) În realizarea atribuţiilor sale şeful compartimentului de audit intern sau,

7) Fostele structuri de control financiar de gestiune vor fi absorbite de cele

ART.3 Numărul de posturi aferent compartimentului de audit este de ….

ART.1 Prin auditul intern se verifică operaţiunile, activităţile sau

1. conformitatea operatiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:

2. economicitatea operaţiunilor, activităţilor sau acţiunilor:

3. eficacitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:

4. eficienţa operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:

5. oportunitatea temporală a realizării obiectului auditat:

- se analizează dacă obiectul auditat s-a realizat în acea

6. acoperirea riscului intern asociat realizării operaţiunii, activităţii

7. acoperirea riscului de sistem asociat realizării operaţiunii

8. conectarea sistemului prin realizarea obiectului auditat, la viitor:

9. auditul intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate de

10. operatiunile care fac obiectul auditului intern sunt examinate pe

Art.2 Compartimentul de audit intern trebuie sa indeplineasca urmatoarele

1. certificarea anuala insotita de raport de audit, a bilantului contabil si a

2. examinarea legalitatii, regularitatii conformitatii operatiunilor,

3. examinarea sistemului contabil si a fiabilitatii acestuia, ca principal

4. examinarea regularitatii sistemelor de fundamentare a deciziilor, de

6. evaluarea gradului de respectare a normelor si instructiunilor de lucru

7. identificarea slabiciunilor sistemelor de conducere si de control

8. activitatea de audit intern va realiza evaluarea riscurilor cel putin

9. evaluarea programului de asigurare a calitatii auditului;

10.conducatorul compartimentului de audit intern va raporta periodic

11.conducatorul compartimentului de audit intern este responsabil pentru

ART.3 Auditul proiectelor de buget

Proiectele de buget întocmite de conducerea entitatii vor fi însoţite de

În cazul în care referatul de opinie pune în evidentă anumite

Proiectul de buget, însoţit de documentaţii şi fundamentări detaliate,

ART.4 Delimitări de obiect între auditul intern şi controlul financiar

ART.5 Delimitări de obiect între auditul intern şi controlul de management:

Controlul intern, ca obiect al auditului intern, cuprinde şi controlul de

ART.1 Trăsături generale ale planului de audit intern

a) planul de audit intern se intocmeşte anual de compartimentul

b) proiectul planului anual de audit intern este elaborat până la

c) planul anual de audit intern este aprobat de conducătorul

d) planul anual de audit intern aprobat poate fi modificat la

e) pentru activitaţile si operaţiunile care au legatură nemijlocită cu

f) activităţile de audit aferente certificării bilanţului contabil şi a

g) Conducatorul entitatii aproba planul anual de audit intern;

h) Planul de audit se stabileste pe baza evaluarii riscului asociat

ART.2 Principii generale de întocmire a planului de audit intern

a) principiul completitudinii - nici o activitate desfasurată de

b) principiul prudenţial - orice activitate sau operaţiune trebuie

d) principiul oportunitaţii - obiectivele prevazute în planul de

ART.3 Criterii de întocmire a planului de audit intern

a) deficienţe constatate în rapoartele de audit anterioare;

b) deficienţe consemnate de alte institutii abilitate;

c) informaţii şi indicii deţinute sau obţinute cu privire la structura

d) analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale