NURSING COMUNITAR , C3

CURS 3 NURSING COMUNITAR

ROLUL Şl FUNCŢIILE ASISTENTULUI

MEDICAL GENERALIST ÎN COMUNITATE

1. Funcţii:
- acordarea îngrijirilor în familie, colectivităţi, şcoli, persoanelor vârstnice şi
bolnavilor psihici, pacienţilor cronici şi în stadiul terminal, îngrijiri de sănătate
ocupaţională;
- transmiterea cunoştinţelor către beneficiarii serviciilor de îngrijire sau
personalul din sistemul de sănătate;
- membru al echipei de îngrijiri;
- dezvoltarea practicii îngrijirilor de sănătate prin gândire critică şi cercetare.
2. Roluri:
educator şi pedagog, consilier, facilitator.

CONCEPTUL DESPRE OM, FAMILIE, COMUNITATE

CONCEPTUL DESPRE OM: definiţia individului, teoria holistică, omul ca

unicat.
Este o fiinţă unică, având nevoi biologice, psihologice, sociale şi culturale, o
fiinţă în continuă schimbare şi în interacţiune cu mediul ei înconjurător, o fiinţă
responsabilă, liberă şi capabilă de a se adapta. Concepţia individului după
Virginia Henderson: „Individul este o entitate bio-psiho-socială formând un
TOT indivizibil (noţiune privind globalizarea individului). El are necesităţi
fundamentale (comune tuturor) cu manifestări specifice pe care şi le satisface
singur dacă se simte bine. El tinde spre autonomie în satisfacerea necesităţilor
sale".

CONCEPTUL DE FAMILIE
1. Definiţia familiei dată de OMS: „Familia reprezintă o persoană sau un
grup de persoane care trăiesc împreună şi au legături de sânge, prin căsătorie
sau adopţiune."
Modele de definire:
a) Doi sau mai mulţi indivizi care locuiesc în aceeaşi gospodărie, care pot stabili
unele legături afective comune şi care sunt legaţi prin îndeplinirea unor sarcini
sociale în comun (Baranowski şi Nader, 1985);
b) Grup special ţinut laolaltă de legături afective semnificative, mai degrabă,
decât o entitate legală, economică, biologică sau genetică (Leavitt, 1982);’
c) Două sau mai multe persoane cuprinse într-un grup în care persoanele:
♦ au legături de sânge, căsătorie, adopţie sau consimţământ mutual;
♦ interacţionează unul cu altul în cadrul unui statut familial al unor poziţii şi
roluri desemnate sau asumate;
♦ creează şi menţin o subcultură comună (Stevenson, 1977);
d) Un sistem semi-închis de actori care ocupă poziţii interreiatie definite de
societatea din al cărui sistem face parte familia, ca unică pentru sistemul
respectiv cu privire la conţinutul rolurilor şi ideile legăturilor de rudenie
(Robgers, 1973);
e) Un grup de doi sau mai multe persoane legate prin sânge, căsătorie sau
adopţie şi care locuiesc împreună (Biroul de recensământ SUA, 1975);

2. Clasificarea familiilor
La baza clasificării stau numărul persoanelor, relaţiile dintre membrii familiei,
funcţiile fiecăruia precum şi relaţiile cu comunitatea.
I. Familii tradiţionale:
a. Familia nucleară = soţ, soţie şi urmaşi locuind într-o gospodărie comună.
b. Diada nucleară = soţ şi soţie, singuri, fără copii sau copiii nu locuiesc
împreună cu ei.
c. Familia lărgită = perechea + rude
♦ pe verticală = soţ, soţie, copii + părinţii unuia dintre soţi sau ai ambilor;
♦ pe orizontală = copii + fraţi sau surorile unuia dintre soţi;
♦ lărgită atât pe verticală cât şi pe orizontală
d. Familia cu un singur părinte (decapitată).
e. Reţeaua de rudenii- gospodării nucleare sau membrii necăsătoriţi care
locuiesc aproape şi au un schimb permanent de bunuri şi servicii;
f. Familia poligamă (în cult islamic).
II. Familii netradiţionale:
Caracteristici:
♦ structură cvasi-familială sau persoane vârstnice neînrudite, împărţind un
aranjament comun, gospodărie comună şi cheltuieli împărţite;
♦ relaţie de familie afiliată în care membrii mai vârstnici neînrudiţi au fost
integrate în familii mai tinere;
♦ afilierea nerezidenţială prin care poate fi menţinută relaţia dintre ruda mai
vârstnică şi alţi membri ai familiei extinse;
♦ familia binucleară;
♦ familia reconstituită sau familia vitregă;
♦ familia consensuală (concubinaj), coabitare heterosexuală cu un mariaj „de
facto" dar fără forme legale;
♦ uniunea homosexuală de pereche sau mai mulţi membrii într-o singură
gospodărie.
3. Funcţiile de bază ale familiei:
a. Funcţii fizice (biologice şi economice):
♦ reproducere;
♦ furnizare de hrană;
♦ îmbrăcăminte şi adăpost, apărare de pericole;
♦ îngrijirea sănătăţii.
b. Funcţii afective:
♦ satisfacerea nevoilor afective între soţi, între părinţi şi copii, între membrii
diferitelor generaţii;
♦ bucuria traiului împreună, companie plăcută, încurajare;
c. Funcţii sociale:
♦ asigurarea grupării sociale;
♦ întărirea stimei de sine;
♦ sprijinirea creativităţii şi a iniţiativei;
♦ dezvoltarea şi susţinerea personalităţii membrilor ei;
♦ transmiţător al culturii de la o generaţie la alta;
♦ pregătirea membrilor pentru locurile în ierarhia socială;
♦ imprimarea controlului şi a sentimentului de dreptate (reguli, drepturi,
obligaţii şi responsabilităţi caracteristice societăţii umane).
4. Sarcinile de dezvoltare ale individului şi familiei Familia:
♦ Asigurarea diverselor facilităţi pentru diferite nevoi ale familiei.
♦ împărţirea responsabilităţii traiului familiei.
♦ Menţinerea unei relaţii maritale vitale.
♦ Menţinerea unei comunicări deschise constructive între generaţii.
♦ Menţinerea contactului şi comunicării cu rudele.
♦ Lărgirea orizontului social al tuturor membrilor familiei.
♦ Menţinerea unor standarde morale şi etice sănătoase.
Fraţii:
♦ Dezvoltarea unei structuri frăţeşti afective.
♦ Socializarea (învăţarea rolului legat de gen).
♦ Angajarea în stabilirea rolului unul faţă de altul.
♦ Furnizarea de informaţii fraţilor mai tineri privind conţinutul sarcinilor la
adolescenţă.
♦ Modelarea rolului comportamentelor heterosexuale între cei de vârsta lor.
♦ Acordarea de sprijin şi înţelegere fraţilor adolescenţi.
♦ Fraţii adolescenţi servesc de mediatori în familie şi între fraţii mai mici şi
comunitatea mare.
Şcolari (6-12 ani)
♦ însuşirea deprinderilor fizice pentru activităţi fizice preţuite.
♦ Formarea de deprinderi sănătoase faţă de propriul corp şi dezvoltarea lui.
♦ Dezvoltarea unei personalităţi sociale cu colegii.
♦ învăţarea de roluri sociale potrivite.
♦ Formarea de deprinderi intelectuale fundamentale (de ex. cititul).
♦ Dezvoltarea conceptelor necesare vieţii de zi cu zi.
♦ Formarea unui control moral interior şi a unui sistem de valori.
♦ Dobândirea independenţei personale faţă de părinţi şi alţi adulţi.
♦ Formarea de atitudini sociale faţă de grupurile şi instituţiile sociale.
Adolescenţii (13-20 ani)
♦ Dobândirea de relaţii noi şi mai mature cu colegii de ambele sexe.
♦ însuşirea rolului social masculin sau feminin.
♦ Acceptarea propriului corp şi folosirea lui.
♦ Pregătirea pentru căsătorie şi viaţa de familie.
♦ Pregătirea pentru o profesie sau o carieră.
♦ Dobândirea unei identităţi şi însuşirea unei ideologii.
♦ A dori şi a obţine un comportament social responsabil. Adulţii (30-50 ani)
♦ Obiectiv de a fi responsabili faţă de propria creştere şi dezvoltare, ca şi faţă de
proiectele organizatorice şi de a ajuta generaţiile tinere şi vârstnice, fără a le
controla.
♦ Dezvoltarea forţei socio-economice.
♦ Evaluarea relaţiei dintre ocupaţia/cariera persoanei şi sistemul de valori.
♦ Ajutarea persoanelor tinere să se integreze mai bine.
♦ întărirea/restabilirea intimităţii cu partenerul sau persoanele apropiate.
♦ Formarea de prietenii adânci.
♦ Ajutarea vârstnicilor în ultimii ani ai vieţii.
♦ Asumarea de poziţii responsabile în activităţile profesionale, sociale şi ale
comunităţii.
♦ Menţinerea şi îmbunătăţirea căminului.
♦ Folosirea timpului liber în mod creativ şi plăcut.
♦ Acomodarea la schimbări biologice şi/sau personale.