Sunteți pe pagina 1din 11

5 CURS 5

Analiza semnalelor discrete în domeniul timp

5.1 Introducere
Scopul principal al acestui capitol este acela de a caracteriza sistemele discrete
în general și pe cele liniare invariante în timp în particular.
Se vor prezenta proprietățile cele mai importante ale sistemelor liniare
invariante în timp, suma de convoluție care permite determinarea semnalului de
ieșire al unui sistem liniar invariant în timp pentru orice semnal de intrare și
ecuațiile cu diferențe pentru descrierea relației intrare-ieșire a sistemelor liniare
invariante în timp.
Se pune accent pe studiul sistemelor liniare invariante în timp din două motive:
- instrumentele matematice sunt bine puse la punct;
- multe sisteme practice sunt sau pot fi aproximate ca fiind sisteme liniare
invariante în timp.

5.2 Semnale discrete


Un semnal discret x(n) poate fi reprezentat ca o funcție de o variabilă
independentă care este un număr întreg.
Un exemplu de semnal discret este cel prezentat în fig.5.1.
1

Fig. 5.1. Exemplu de semnal discret n


-1
Este important să 0se sublinieze
5 că
10 un semnal
15 discret
20 nu
25 este definit între două

eșantioane succesive. (Este incorect să se considere că semnalul este egal cu 0 între


eșantioane.)
Reprezentarea secvențelor discrete poate fi:
1. Funcțională:
a) secvențe definite pentru n ≥ 0 :
- finite x(n ) = [a b c d ] ;
- infinite x(n ) = [a b c K]
b) secvențe definite și pentru n < 0 :
- finite x(n ) = [a b c d e] ;

- infinite x(n ) = [ K a b c d eK ] ,

unde prin ↑ se indică originea timpului (n = 0). În cazul secvențelor definite numai
Curs 5

δ (n )

-2 -1 0 1 2
pentru n ≥ 0 marcarea originii timpului este arbitrară.
2. Tabel de atribuire

a n = −1 0 n ≤ −2
a n = 0 a n=0 b a
b n = 1 b n=0 n = −1
  n =1  
x(n ) =  x(n ) =  x(n ) = c n=2 x(n ) = b n=0
c n = 2 c n=2 d n=3 c n =1
d n = 3 0 n≥3  
e n=4 0 n≥2

u (n )

-3 -2 -1 0 1 2 3 4

5.2.1 Câteva semnale discrete elementare


1. Impulsul unitate, δ(n), se definește ca

1 pentru n = 0 (5.1)
δ (n ) =  .
0 pentru n ≠ 0

Fig. 5.2. Reprezentarea grafică a impulsului unitar discret

2. Secvența treaptă unitate, u(n), se defineșta ca


1 pentru n ≥ 0
u (n ) =  (5.2)
0 pentru n < 0
Reprezentarea grafică este cea din fig.5.3.

Fig. 5.3. Reprezentarea grafică a secvenţei treaptă unitate


2
Curs 5

3. Secvența rampă unitate, ur(n), se defineșta ca

n pentru n ≥ 0 (5.3)
ur (n ) =  .
0 pentru n < 0

Semnalul este ilustrat în fig.5.4.

ur (n)

...
n

-3 -2 -1 0 1 2 3 4

Fig. 5.4. Reprezentarea grafică a secvenei rampă unitate

4. Semnalul exponențial se definește ca

x(n ) = a n ∀n ∈ Z . (5.4)

Dacă a ∈ R , atunci x(n) ∈ R.


Fig.5.5. ilustrează x(n) pentru diferite valori ale parametrului a.
Când a∈C, acesta poate fi scris sub forma a = rejθ, unde r = a și θ = ∠a .
Așadar

x(n ) = r ne jθn = r n (cosθn + j sin θn ) . (5.5)

Se observă că x(n) ∈ C. Prin urmare x(n) poate fi reprezentat grafic prin partea reală
și partea imaginară

xR (n ) = r n cosθn (5.6)
.
xI (n ) = r n sin θn

ca funcție de n.

3
Curs 5

0<a<1 a>1
5 2.5

4 2

3 1.5

2 1

1 0.5

0 0
-5 0 5 -5 0 5

-1<a<0 a<-1
4 4

2
2
0
0
-2
-2
-4

-6 -4
-5 0 5 -5 0 5

Fig. 5.5. Reprezentarea grafică a semnalelor discrete exponenţiale

Exemplul 5.1.

Să se reprezinte semnalul

x(n ) = 0,85n e jπn / 10 , n ≥ 0 . (5.7)

prin partea sa reală xR(n) și prin cea imaginară xI(n).


Reprezentarea partii sa reale, xR(n), și a celei imaginare, xI(n) pentru 30 de
eșantioane este dată în figura 5.6.

4
Curs 5

xR(n)
1

0.5

-0.5
0 5 10 15 20 25 30

xI(n)
0.6

0.4

0.2

-0.2
0 5 10 15 20 25 30

Fig. 5.6. Reprezentarea grafică a semnalului x(n ) = 0,85n e jπn / 10 prin partea reală
xR (n ) = 0,85n cos πn / 10 şi prin partea imaginară xI (n ) = 0,85n sin πn / 10

Semnalul dat de relația (5.5) poate fi reprezentat grafic prin funcția modul

x(n ) = A(n ) = r n (5.8)

și prin funcția fază

∠x(n ) = φ (n ) = θn . (5.9)

Această reprezentare aplicată semnalului din exemplul anterior este ilustată în


figura 5.7.

5
Curs 5

Modul
1

0.8

0.6

0.4

0.2

0
0 5 10 15 20 25 30
Faza
4 O(n)

-2

-4
0 5 10 15 20 25 30

Fig. 5.7. Reprezentarea grafică a semnalului x(n ) = 0,85n e jπn / 10 prin modul A(n ) = 0,85n și
prin fază Φ(n ) = πn / 10 .

5.2.2 Clasificarea semnalelor discrete

5.2.2.1 Semnale de energie finită şi semnale de putere finită


Energia E a unui semnal discret x(n) este definită ca
∞ (5.10
∑ x(n )
2
E= . )
n = −∞

Energia poate fi finită sau infinită. Dacă energia semnalului este finită,
adică 0 ≤ E < ∞, atunci semnalul se numește semnal de energie finită.
Multe din semnalele de energie infinită au o putere medie finită. Puterea
medie unui semnal discret x(n) se definește astfel:

1 N (5.11)
x(n ) .
2
P = lim ∑
N →∞ 2 N + 1 n = − N

Dacă energia unui semnal pe un domeniu finit , − N ≤ n ≤ N , se notează EN și se

6
Curs 5

definește ca fiind
N (5.12)
∑ x(n )
2
EN = ,
n=− N

atunci energia semnalului E este

E = lim E N . (5.14)
N →∞

și puterea medie

P = lim
1
EN .
(5.15)
N →∞ 2 N + 1

Evident că dacă energia este finită puterea medie este 0.


Dacă energia este infinită, puterea medie poate fi finită sau infinită. Dacă
puterea medie este finită și diferită de 0, semnalul este numit semnal de putere medie
finită.

Exemplul 5.2.
Să se determine energia și puterea medie a semnalului treaptă unitate discret
u(n).
Semnalul treapă unitate discret este dat de relația (5.2).
Puterea medie este

1 N
N +1 1 (5.16)
P = lim ∑ u (n )2 = lim = .
N →∞ 2 N + 1 n = − N N →∞ 2 N + 1 2

Prin urmare, secvența treaptă unitate este de putere finită.

5.2.2.2 Semnale periodice


Se reamintește că un semnal discret, x(n), este periodic, de perioadă N > 0 și
întreg, dacă și numai dacă x(n + N ) = x(n ) ∀n ∈ N .
Valoarea cea mai mică a lui N pentru care relația este adevărată se numește
frecvență fundamentală. Dacă nici o valoare a lui N nu satisface relația, se spune că
semnalul este aperiodic.
Energia unui semnal discret periodic este finită într-o perioadă dacă x(n) ia
valori finite. Energia unui semnal periodic pentru n ∈ Z este infinită. Pentru un
semnal discret, x(n), periodic, ce ia valori finite, puterea medie este finită și este
egală cu puterea medie într-o perioadă

7
Curs 5
N −1 (5.17)
1
∑ x(n )
2
P= .
N n=0

În consecință, semnalele discrete periodice sunt semnale de putere finită.

5.2.2.3 Semnale cu simetrie pară şi semnale cu simetrie


impară
Se spune că un semnal are simetrie pară (semnal simetric) dacă
x(− n ) = x(n ) (5.18)

și simetrie impară (semnal antisimetric) dacă

x(− n ) = − x(n ) . (5.19)

Se arată cu ușurință [Pr] că orice semnal poate fi descompus în două


componente, una cu simetrie pară, notată xP(n) și una cu simetrie impară, notată xI(n)

x(n ) = xP (n ) + xI (n ) , (5.20)

unde

xP (n ) =
1
[x(n) + x(− n )] (5.21)
2 .
1
xI (n ) = [x(n ) − x(− n )]
2

5.2.3 Operaţii asupra semnalelor discrete


A. Operații asupra variabilei independente timp
1. Decalarea în timp.
Un semnal x(n) poate fi decalat în timp înlocuind variabila independentă n prin
n-k, unde k ∈ Z. Pentru k > 0 semnalul ob]inut este întârziat cu k unități, iar pentru k < 0
semnalul rezultat este în avans cu k unități.

Exemplul 5.3.

Fie un semnal discret x(n ) = 0,7 n u (n ) .


Să se reprezinte semnalele obținute prin întârzierea, respectiv avans cu 3
unități a semnalului x(n).
Semnalul x(n), semnalul întârziat cu 3 unități, x(n-3), și cel avansat cu 3
unități, x(n+3), sunt reprezentate în fig.5.8.(a), în fig.5.8.(b) și fig.5.8.(c).

8
Curs 5

x(n)=0,7n*u(n)
1 5

0.5

0
-2 0 2 4 x(n+3)6 8 10 12
1

0.5

0
-2 0 2 4 x(n-3) 6 8 10 12
1

0.5

0
-2 0 2 4 6 8 10 12

Fig. 5.8. Reprezentarea semnalului x(n ) = 0,75n u (n ) (a),


a semnalului întârziat x(n − 3) (b) şi a semnalului în avans x(n + 3) (c)

Dacă semnalul x(n) este înregistrat sau memorat este simplu să se decaleze în
timp semnalul, dar fizic operația de avans al semnalului nu este realizabilă deoarece
o asemenea operație implică eșantioane ale semnalului care nu au fost generate încă.
2. Reflexia în timp
Rezultatul înlocuirii variabilei n cu -n este o reflexie a semnalului față de
origine (n = 0).
Exemplul 3.4.
Se consideră același semnal ca cel din exemplul precedent. Să se reprezinte
semnalul reflectat.
Se obține reprezentarea din figura 5.9.

9
Curs 5

x(n)=0,75n*u(n)
1

0.8

0.6

0.4

0.2

0
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
x(-n)
1

0.8

0.6

0.4

0.2

0
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10

Fig. 5.9. Exemplu de reflexie pentru semnalul x(n ) = 0,75n u (n )

Este important să se specifice că operațiile de decalare în timp și reflexie nu


sunt comutative. Dacă notăm întârzierea în timp cu k unități, a unui semnal discret,
x(n), prin

IT [x(n )] = x (n − k ) , pentru k > 0 . (5.22)

și reflexia aceluiași semnal prin

RT [x(n )] = x (− n ) , (5.23)

atunci

ITk [RT [x (n )]] = ITK [x (− n )] = x (− n + k ) (5.24)

și
RT [ITK [x (n )]] = RT [x (n − k )] = x (− n − k ) ≠ x( − n + k ) (5.25)

3. Scalarea în timp
Înlocuirea variabilei n cu µn, unde µ ∈ N este numită scalare sau decimare.
Exemplul 5.5.
Se consideră x(n) ca în exemplele 5..3 și 5.4. și µ=2. Să se reprezinte semnalul
x(2n).
10
Curs 5

Se obține reprezentarea din fig.5.10.


x(n)=0,75n*u(n)
1

0.8

0.6

0.4

0.2

0
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
x(2n)
1

0.8

0.6

0.4

0.2

0
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10

Fig. 5.10. Exemplu de scalare în timp aplicat unui semnal x(n ) = 0,75n u (n )

B. Operații asupra amplitudinii


Modificările amplitudinii includ scalarea, adunarea și multiplicarea semnalelor
discrete.
1. Scalarea amplitudinii cu o constantă A.
Această operație conduce la obținerea unui semnal y(n) dat de relația

y (n ) = Ax(n ) . (5.26)

2. Suma a două semnale x1(n) și x2(n).


Semnalul rezultat y(n) este dat de relația

y (n ) = x1 (n ) + x2 (n ) . (5.27)

3. Produsul a două semnale x1(n) și x2(n).


Semnalul rezultat y(n) este dat de relația

y (n ) = x1 (n ) ⋅ x2 (n ) . (5.28)

11