Lucrare Master Final

Mihaela Alina Orășteanu Influența Sistemului De Agricultură Conventională Și Minimum
Tillage Asupra Caracteristicilor Solului și Plantei
Cuprins
Capitolul I .............................................................................................................................................. 5
INTRODUCERE ................................................................................................................................... 5
1.1.Caracterizarea generală a sistemului de agricultură conventională/durabilă ....................... 5
1.2.Componente specifice ale sistemului convențional de prelucrare a solului și minimum
tillage ..................................................................................................................................................9
Sistemul convențional.................................................................................................................... 9
Lucrări minime ale solului (Minimum tillage).......................................................................... 10
Capitolul II ........................................................................................................................................... 13
MATERIALE ȘI METODE ............................................................................................................... 13
2.1. Protocolul experimental ( amplasament variante) ................................................................ 13
2.2. Metode de analiză ..................................................................................................................... 14
2.3. Culturile .................................................................................................................................... 15
2.3.1. Cultura de floarea soarelui ................................................................................................... 15
2.3.2. Cultura de Triticale ............................................................................................................... 16
2.5. Cultura de Porumb boabe ....................................................................................................... 17
2.4. Determinarea indicatorilor pedologici ................................................................................... 19
Capitolul III ......................................................................................................................................... 20
CADRUL NATURAL DE DESFĂȘURARE A EXPERIMENTULUI .......................................... 20
3.1. Clima ......................................................................................................................................... 20
3.2. Relief /Material parental.......................................................................................................... 20
3.3. Hidrologie /hidrogeologie......................................................................................................... 22
3.4. Influenta antropică ................................................................................................................... 22
CAPITOLUL IV .................................................................................................................................. 23
REZULTATE ȘI DISCUȚII .............................................................................................................. 23
4.1. Influența lucrărilor diferențiate asupra pH-ului ................................................................... 23
4.2. Influența lucrărilor diferențiate asupra conținutului de humus .......................................... 26
4.3. Influența lucrărilor diferențiate asupra indicatorilor hidrofizici ........................................ 26
4.4. Influența lucrărilor diferențiate asupra conținutului de carbonați ..................................... 27
4.5. Influența lucrărilor diferențiate asupra densității aparente și porozității .......................... 28
CONCLUZII ........................................................................................................................................ 32
Bibliografie ........................................................................................................................................... 33
4
Capitolul I
INTRODUCERE
1.1 Caracterizarea generală a sistemului de agricultură conventională/durabilă

Încă de la începuturi oameni au încercat diferite metode de a lucra pământul pentru a-și
produce hrana de care aveau atâta nevoie pentru ei și animalele lor. Bineînțeles orice metodă
este bună la început, însă pe termen lung poate avea efecte nedorite.
Primul sistem de lucrări a solului elaborat și care este folosit de o bună bucată de timp,
a fost cel convențional. De la inventarea plugului acest sistem s-a tot înbunatațit prin adăugarea
a noi utilaje care promiteau să aducă schimbari favorabile nu doar in producție ci și în ușurința
de a lucra solul.
În sistemul convențional se urmărește introducerea materialului vegetativ/organic în sol
pentru a ușura restul lucrărilor succesive, pentru a nu crea grămezi facute de utilajele care
precedă plugul și a nu lasa resturi care pot fi hrană peste iarnă sau adăpost pentru unii daunători.
Prin sistemul convențional se poate afâna solul până la adâncimea maximă de 35cm prin
utilizarea plugului, adâncime care depinde de grosimea stratului de sol fertil, de textura solului
și de gradul de tasare a solului.
Un teren neacoperit este mult mai expus tasări prin căderea precipitatiilor, a eroziuni
hidrice și a celei eoliene, iar situatiile de apariție a crustei sunt mult mai frecvente.
Sistemul conventional întruneste mult mai multe lucrări specifice față de cel durabil,
asta înseamnă că și timpul de lucru este mai lung. Iar pentru a putea face toate aceste lucrari la
o umiditate corespunzatoare (fig.1.1.1) este aproape imposibil în cazul în care trebuie să
rămânem rentabili pentru a supraviețui pieței.
Fig. 1.1.1 Curele rezultate în urma arăturii la umiditate necorespunzătoare a unui sol cu textură
argiloasă (sursahttps://agrointel.ro/43957/calendarul-fermierului-principalele-lucrari-agricole-din-
luna-decembrie-pe-camp-in-livada-in-solar-sau-in-stupina/ )
5
O altă problemă care se datorează utilizării plugului este crearea în timp a hardpanului.
Aceasta se datorează utilizări incorecte a plugului prin lucrări repetate ani la rând, la aceași
adâncime. Teoria spune că arătură trebui făcută la adancimi diferite, dar in practică din cauza
timpului de lucru, a economiei și a altor motive necunoscute se ară ani la rând la aceași
adâncime.
Hardpanul odată creat, transformă mediul de viață al plantei de cultură într-unul

neprielnic. Dacă luăm ca exemplu etapele de creștere ale unei plante de porumb, cultură
înfințată primăvara în condiții moderate, aceasta neavând vigoarea necesară nu va reusi să
strapungă hardpanul într-un timp util, astfel încât până la venirea secetei să formeze o rădăcină
cât mai adâncă care să aprovizioneze planta cu apă și nutrienți necesari.
Un alt exemplu sunt băltirile formate în mare parte pe culturile de toamnă, când
precipitațiile sunt mai însemnate iar apa se infiltreaza foarte greu în adancime (fig.1.1.2). La
fel, putem avea întarzieri la însămânțarea de primăvară, solul nu se poate prelucra din cauza
zonelor inundate.
Fig. 1.1.2 Orizont de sol cu hardpan(sursa: http://www.progressivevit.com/evaluating-vineyard-soils-

in-trenches/ )
În sistemul de lucrări convențional costurile pe unitatea de teren sunt mai mari decât în
sistemul de lucrări minime sau no tillage. În tabelul 1 sunt prezentate valorile obținute la
lucrările clasice/convenționale la o suprafață de 100ha.
6
Tabel 1.
Deviz lucrari mecanice - Sistemul convențional, Mihai Berca 2011

Consum Viteza Durata
Agregat Preț
Lucrarea motorină Valoare zilnica înființării
Tractor+utilaj carburant
litri/ha ha 100ha(zile)
Arat 20- Tractor
23 - 24 L 3,86 89-92 10--12 8
25cm 150CP+PP5
Tractor
Discuit I 8 - 10 L 3,86 31-38 15--18 6
100CP+disc 5m
Tractor
Discuit II 7-8 L 3,86 27-31 17--20 5
100CP+disc 5m
Combina Tractor 100CP+
8-10 L 3,86 31-38 18-22 4,5
tor combinator 5m
Tractor 65CP+
Fertilizat 2,2 L 3,86 9,6 40 2,5
MA 3,5
Tractor 70CP+
Semănat 6L 3,86 27 15-20 5
SUP DK
214,6-
TOTAL 54-60 L 31
235,6
Sistemul de lucrari durabile/minimum tillage aduce ca noutăți încorporarea materiei

organice pe întreaga adâncime de sol afânat, prin această omogenizare se încearcă amestecului
viitorului humus care va rezulta din această materie în pofilul de sol prelucrat.
Încorporarea se poate face cu utilaje ca Gruberul, discul greu și scarificatorul. Ideea de
la care s-a plecat e de a prelucra solul prin cât mai puține treceri, pentru a reduce tasarea și a nu
distruge mediul abiotic al microfaunei existente în sol.
Astfel, prin cât mai puține treceri efectuate pentru lucrărea solului, nu doar că reducem
timpul de lucru dar avem mult mai multe sanse să efectuăm aceste lucrări la umiditatea
corespunzătoare a solului, fără a-l degrada în aceași măsură.
Cu acest sistem s-a lansat ideea de a folosi stratul organic lăsat deasupra solului pe post
de mulci, pentu a împiedica creșterea vegetației concurente. Tot pe aceasta ideea s-a lansat și
semanatul direct în culturile verzi create de fermieri pentru a bloca elementele chimice în stratul
fertil al solului sau unde este cazul, de a stopa eroziunea eoliană de peste iarnă.
7
Fig. 1.1.3. Cultura de soia în sistem Fig. 1.1.4. Semanarea directa în cultura
minimum tillage (sursă: verde(sursă: http://permacultura-
https://www.alamy.com/stock- romania.com/culturi-verzi/ )
photo/minimum-tillage.html )
În tabelul 2 sunt prezentate valorile care au survenit după prelucrarea a 100 ha în

sistemul minim tillage, unde se observă că valorile sunt cu mult mai mici față de sistemul
convențional.
Tabel 2.
Deviz lucrari mecanice - Sistemul minim tillage, Mihai Berca 2011

Consum Durata
Agregat Preț Viteza
Lucrarea motorină Valoare înființării
Tractor+utilaj carburant zilnica ha
litri/ha 100ha(zile)
Tractor 400CP +
Scarificare 18 L 3,86 69,48 28-30 3
Scarificator 6 m
Pregatire pat Tractor 400CP +
6-8L 3,86 23-31 40-47 2,5-2,1
germinativ Tiger 8 m
Tractor 160CP +
Senănat +
semănătoare 6L 3,86 23-16 40 2,5
fertilizat
Horsh Sprinter 8 m
TOTAL 30-32 L 115-123 8,3
Ca să rezum totul într-o singură frază, pot spune că diferența dintre conventional și
durabil este lipsa utilizării plugului, se scoate din uz metoda întoarecerii sub brazdă, se încearcă
încorporarea materiei vegetative/organice pe întreg orizontul lucrat cu ajutorul grapei cu discuri
sau a gruberului.
8
1.2 Componente specifice ale sistemului convențional de prelucrare a solului și

minimum tillage
În tabelul 3 se prezentă sistemul conventional vs. minimum tillage , cu fiecare etapă de
prelucrare pe care o suporta solul.
Tabel 3.
Sistemul conventional Sistemul minimum-tillage
 Aratura  Scarificare( la 3 ani)
Pregatire Semânat
 
teren
Disc I Gruber sau disc greu

 Disc II
 Combinator
 Semanat +fertilizat  Semanat+fertilizat

recoltat
Dupa
 Aratura  Disc greu sau Plug cizel

 Sau semanare directa a
unei culturi verzi
Sistemul convențional
Sistemul convențional întrunește mai multe operațiuni față de cel conservativ/durabil.
Lucrarea de bază folosită în sistemul conventional este arătura, prin care se urmărește afânarea
stratului fertil al solului până la adâncimea maximă de 35 cm.
Odată cu arătura materialul vegetal de la suprafață solului se întoarce sub brazdă
producându-se mineralizarea resturilor organice. O arătură de o bună calitate este aceea care
încorporează întreaga cantitate de materie vegetativă/organică în sol, formând o pătură între
stratul prelucrat și cel neprelucrat. După arătură, este indicat ca terenul să stea minim 2
săptămâni nelucrat, pentru ca așezarea să se facă într-un mod natural și nu o tasare forțată prin
trecerea utilajele.
Peste iarnă arătura prin înghet/dezghet își va reface structura, iar în primavară aceasta
va fi mai ușor mărunțită. În lipsa unei ierni geroase și fără umezeală, această arătura va necesita
mai mult efort în primavară pentru a fi marunțită.
9
Fig. 1.2.1Semănat direct vs. Arătură ( sursa:https://www.indiawaterportal.org/articles/soil-health-

conservation-agriculture-and-climate-change-symposium-february-2012-casa-and )
:)
În funcție de situație și de condițiile din primavara, de gradul de îmburuienare, tasare și
nivelare, arătura poate să necesite 1-2 discuiri și/sau un combinator, cu maxim 3 zile înainte de
însămânțare, deoarece orice prelucrare a terenului aduce la suprafață semintele buruienilor și le
așază în stratul optim pentru dezvoltarea lor. Iar pentru ca cultura de bază și buruienile să aibă
acelaș start, nu trebuie depașită această durată.
Însămânțarea se face în perioada optimă culturii, când întrunim toate conditiile de
vegetație optime. Fertilizarea se poate face pe toată suprafața sau odată cu semănatul sub rând.
Întreținerea culturi se face prin erbicidări preemergente și/sau postemergentă, în funcție
de tehnologie, cu sau fără tratamente fitosanitsre/ fertilizări foliare. Dar și prin combatere
mecanică, atunci când utilizăm prașila cu ajutorul căreia putem elimina buruienile, afânează
stratul superficial, întrerupe capilarele de evapotranspirație și administrăm fertilizanții.
Recoltarea se face la momentul optim, în care umiditatea produsului este cât mai
apropiată de standard. După recoltare se încorporează materia organica în sol, pregătind solul
pentru următoarea cultură.
Lucrări minime ale solului (Minimum tillage)
Acest sistem de lucrări este conservativ/durabil și conceptul este de a simplifica cât mai
mult tehnologia, de a reduce cheltuielile cu forța de muncă, consumabilele și uzura utilajelor.
Prin aceste simplificări se realizează reducerea tasărilor și se doreste prelucrarea solului într-un
mod cât mai apropiat de sistemul natural.
10
Pentru a putea implementa acest sistem, este nevoie de o anumită perioadă/timp în care
solul să îș faca tranziția de la convențional (daca este cazut) la minimum tillage, acest proces
se numeste ecologizare (Berca M., 2011).
Un sol ecologizat conține materie minerală, materie organică și o parte extrem de
importantă care întreține solul, partea vie care cuprinde toate micro și macroorganismele din
sol. Partea vie este responsabilă cu toate procesele de transformare din sol, putem spune că este
bucatarul plantei, cu ajutorul lor materia vegetativă se transformă la sfârșitul procesului în
hrană, în humus.
Fig. 1.2.2 Esantion recoltat din teren sub sistem conventional și minimum tillage
(http://csanr.wsu.edu/tillage-when-less-is-more/)
Astfel, acest sistem de agricultură este mult mai simplificat și foloseste pentru a afâna
solul doar lucrări de afânare, acestea în funcție de compoziția solului pot fi mai frecvente (sol
argilos) sau inexistente (sol nisipos), iar pentru a pune în contact materia vegetală cu solul, se
folosesc în funcție de dotarea fermei, discul, grubarul sau plugul cizel.
La momentul optim se efectueaza semânatul, iar dacă este cazul se poate fertiliza înainte
sau în timpul semănatului.Lucrările de întreținere pot fi ca și cele de la lucrările convenționale.
După recoltare, se face o încorporare a materiei vegetale și este recomandat ca
suparafața să fie insămânțată cu o cultură verde pentru a nu rămâne terenul liber peste iarnă.
11
Fig. 1.2.3 Sistemul conventional vs. Minim Fig. 1.2.4 Sistemul conventional vs. Minim
tillage prășitoare (sursa : tillage păioase ( sursa :
https://farmwest.com/book/export/html/948) http://www.fao.org/3/X8234E/x8234e0a.htm)
Fig. 1.2.5 Sistemul de lucrare a solului văzut de KTBL, 1995 (Mihai Berca, 2011)
12
Capitolul II
MATERIALE ȘI METODE
2.1. Protocolul experimental ( amplasament variante)

Parcela de pe care s-au recoltat probele este amplasată in localitatea Craidorolt, județul
Satu Mare, având coordonatele 47035’41.54” N si 22041’06.38” E , cota 123m.
Tabel 4.
Nr. Nr. Coordonate
Altitudine
Proba cilindru N E
1 1141 47035’36,8” 22041’12,7” 122
2 A1255 47035’36,4” 22041’11,2” 128
3 A70 47035’37,0” 22041’11,0” 126
4 A3234 47035’37,3” 22041’12,3” 128
5 361 47035’38,2” 22041’11,8” 126
6 197 47035’37,7” 22041’09,8” 126
7 XXX 47035’38,4” 22041’09,4” 123
8 75 47035’39,2” 22041’11,7” 126
9 A1305 47035’39,2” 22041’12,2” 120
10 214 47035’40,3” 22041’09,1” 120
11 A1361 47035’39,7” 22041’08,7” 124
12 228 47035’40,3” 22041’10,6” 124
13 379 47035’41,6” 22041’10,3” 125
14 159 47035’41,3” 22041’08,3” 128
15 95 47035’42,0” 22041’07,9” 123
16 422 47035’42,9” 22041’10,0” 128
17 535 47035’43,7” 22041’09,6” 126
18 871 47035’43,3” 22041’07,6” 123
19 484 47035’43,8” 22041’07,3” 127
20 3 47035’44,4” 22041’08,9” 125
21 A10913 47035’45,3” 22041’08,4” 126
22 A5101 47035’45,1” 22041’06,6” 128
23 A6501 47035’45,6” 22041’06,3” 123
24 219 47035’46,0” 22041’07,7” 122
25 A2480 47035’46,6” 22041’07,5” 123
26 916 47035’46,3” 22041’05,7” 126
27 377 47035’48,0” 22041’04,6” 126
28 551 47035’48,5” 22041’07,6” 126
13
2.2 Metode de analiză

Suprafata parcelei este de 12 ha din care 2 ha au fost arate la o adâncime de 25 cm,
iar restul a fost scarificat la adâncimea de 60 cm. Au fost recoltate un număr de 28 de probe ,
14 din partea arată și 14 din cea scarificată (fig/ 2.2.1.).
Fig. 2.2.1. Pozitionarea punctelor de prelevare a probelor de sol
Obiectivul proiectului este observarea dezvoltării diferitelor culturi în rotație de 3 ani și

a schimbărilor produse la nivelul solului. Probele de sol s-au recoltat 2 ani la rând (2017/2018),
primul lot de probe s-a prelevat după recoltarea culturi de floarea soarelui și al doilea după
recoltarea culturi de triticale. In tabelul 5 se regăsește rotația culturilor pe 4 ani.
Tabel 5.
Fertilizare
An Cultură Kg la Kg/faza
Complex semănat Fertilizant I fertilizant faza II
2016 Porumb 16.16.16 250 N 200
2017 Floare S 16.16.16 250 NC 200
2018 Triticale 16.16.16 200 N 100 N 100
2019 Porumb 16.16.16 250 NC 200
14
2.3. Culturile
2.3.1. Cultura de floarea soarelui
Fig. 2.2.2. Cultura de floarea soarelui în sistem Fig. 2.2.3. Cultură de floarea soarelui
minim tillage
În primul an, cultura de floarea soarelui s-a înființat dupa o pregătire a patului
germinativ cu grapa cu discuri(fig 2.2.2). La semănare s-a mers cu o densitate de 57000 pl/ha
și s-au administrat 250 kg NPK 16.16.16. Erbicidarea s-a facut preemergent cu Gardoprim Plus
Gold 500 cu doza de 4l/ha în 250 l/ha apă.
Deși la momentul însămanțări, stratul de materie organica rămas după cultura de porumb
a fost destul de gros și ne gândeam că vom avea probleme la momentul prașilei, acestea au
putrezit în timp de 30 zile. Prașila s-a efectuat odată cu administrarea a 200kg/ha NitroCalcar.
La scurt timp după aceasta, s-a erbicidat postemergent cu Pulsar 40 în doza de 1,2l/ha diluat în
250 l/ha.
Pe parcursul vegetației cultura de floare soarelui nu a prezentat diferențe de talie,
grosime în tulpină sau dimensiuni mai mari ale calatidiului (fig 2.2.3). Recoltarea s-a facut la
data de 18 septembrie, iar producția a fost de 3350 kg pe sola arată și 3290 kg pe sola scarificată.
O diferență nesemnificativă, ținandu-se cont de diferența dintre prețul carburantului consumat
pentru înființarea culturii, care în sola arată este de 40l/ha și 25l/ha în sola scarificată.
15
2.3.2 Cultura de Triticale

La 21 septembrie s-a desfințat și încorporat resturile vegetale rămase după cultura de
floarea soarelui. Pe 2 octombrie s-a facut administrare de îngrășăminte NPK 16.16.16, iar a
doua zi s-a facut semănarea triticalelor cu o normă de 250kg/ha la adăncimea de 5 cm.
Fig. 2.2.4. Plantă de triticala din sistemul Fig. 2.2.5. Plantă de triticala din sistemul
conventional minim tillage
Diferențele încep ușor să apară, avand o toamnă cu doar 42 l/m2 acumulați în luna
octombrie, care au fost suficient pentru răsărire, iar mai depare plantele au fost nevoite să își
procure apa. În sola scarificată plantele s-au dezvoltat (fig 2.2.5) mai bine având mai multă
umiditate, dar nu suficientă decât în sola arată (fig 2.2.4).
Fig. 2.2.6. Cultura de triticale din sistemul Fig. 2.2.7.Cultura de triticale din sistemul
conventional minim tillage
16
La intrarea în iarnă diferențele au fost observate la numărul de frați/plantă și bineînteles

gradul de acoperire al solului este ușor vizibil (fig 2.2.6 și fig 2.2.7). La desprimăvărare s-a
făcut o fertilizare fazială cu 70 kg/ha N. A doua fertilizare s-a făcut înainte de alungirea paiului
cu o doaza de 130 kg/ha N. Pe parcursul vegetației s-au observat vetre de Septorioza și Făinare,
dar și atacuri ale Ploșnitei cerealelor, producând șistăvirea a aproximativ 15% din total boabe.
Pe suprafața totală s-au calculat o pierdere de aproximativ 10% din producția parcelei; iar pe
suprafețele în observație am obținut o producție medie de 5600kg/ha pe suprafața scarificată și
5050ha/ha pe suprafața arată.
2.5 Cultura de Porumb boabe

După eliberarea parcelei de resturile vegetale de la triticale, s-au recoltat probele de sol.
Miriștea rămasă după triticale a fost prelucrată cu ajutorul grapei cu discuri în toamnă. Pe
parcursul ierni s-au acumulat puține precipitații, solul find acoperit de zăpezi și aceste într-un
strat foarte subțire în luna Ianuarie. De a lungul ierni sau acumulat circa 80 l/m2.
Primăvara a venit devreme cu căldură și fără precipitații, luna Martie și Aprilie neavând
precipitati semnificative (fig 2.2.8). Răsărirea însămânțarilor din primavară erau puse în pericol,
sola era acoperit cu buruiei mari și în curs de răsărire. Iar pentru a distruge buruienile singura
soluție era grapa cu discuri, soluție care m-ar fi scapat și de puțina umiditate din sol. O soluție
care a dat roade a fost însămânțarea în discuitura de toamnă și erbicidarea în preemergentă.
Fig. 2.2.8. Semanarea porumbului în teren discuit din toamnă
17
Însămânțarea s-a facut cu o normă de 65000 pl/ha semânat odată cu fertilizarea de bază
250kg/ha NPK 16.16.16. După semănat s-a făcut o erbicidare preemergentă cu erbicidul pe
baza de Glifosat 3l/ha amestecat cu 1,8 l/ha Merlin Duo.
Fig. 2.2.9. Răsărirea porumbului Fig. 2.2.10. Răsărirea porumbului, vedere din ansamblu
După prima erbicidare au început să apară ploile, de data aceasta însemnate cantitativ,
efectele Glifosatului începeau să se vadă (fig 2.2.9 și fig 2.2.10), în decurs de două săptămâni
s-au acumulat în sol 75 l/m2. Răsărirea a fost cu două zile mai vizibilă pe suprafața arată decât
în partea scarificată, probabil din cauza hardpanului s-a menținut umiditatea în primi 25 de cm
de sol.
Luna Mai a venit cu un val de precipitații, iar în prima saptămână a lunii s-au înregistrat
minime de până la 2 grade noaptea, cu mult sub temperatura favorabilă pentru această fază de
creștere. Porumbul a început să se îngălbenească și a ramas în stagnare timp de 9 zile.
18
Fig. 2.2.11. Imagine de ansamblu în cultura de porumb la stadiu de 4 frunze
Precipitatiile abundente din luna Mai au accelerat creșterea buruienilor, dar au și

îngreunat a doua erbicidare postemergentă (fig 2.2.11). Facându-se extrem de greu și la o
umiditate necorespunzătoare. După erbicidare parcela a rămas brazdată de urmele utilajului.
Erbicidul folosit a fost Ceredin Forte 464SL în doza de 1l/ha.
Pe sola arată în a doua săptămână a luni Mai, din cauza ploilor abundente au apărut
băltirile. La a doua fertilizare făcută cu prașila nu s-a mai putut intra din cauza umidității.
2.4. Determinarea indicatorilor pedologici
Analizele au urmarit următori parametri :
 humus: prin oxidarea materiei organice prin tratarea probei cu bicromat
de potasiu în acid sulfuric;
 pH: metoda potenţiometrică în extract apos.
 greutatea specifică: metoda picnometrului;
 conținutul de carbonați: metoda gaz-volumetrică Scheibler;
 textura: obţinerea dispersiei prin spălare cu HCl şi tratare cu NaOH iar
separarea fracţiunilor granulometrice prin pipetare;
 indici hidrofizici: coeficientul de higroscopicitate prin metoda
Mitscherlisch şi coeficientul de ofilire prin calcul;
19
Capitolul III
CADRUL NATURAL DE DESFĂȘURARE A EXPERIMENTULUI

3.1 Clima
Clima este printre principali factori determinanți ai proceselor pedogenetice, acţionând
în principal prin elementele climatice temperatură, precipitaţii şi vânt. Acesti factori de-a lungul
timpului au influenţat textura solurilor, gradul de acumulare cu elemente chimice esenţiale în
dezvoltarea plantelor, cu influenţă majoră în cazul terenurilor depresionare sau impermeabile,
unde cu precădere se manfestă exces de umiditate (Orașteanu M., 2017).
După sursa Tutiempo.net ,climatic zona se caracterizeaza prin temperaturi medie anuale
între 10,2 și 12,20C, precipitații medii anuale între 500 și 700 mm și o viteză medie anuala a
vântului între 8,7 și 10,2 m/sec.
Tabel 6.
Viteza
Precipi- Zile cu Z.cu Z. cu Zile Zile cu Zile cu
An Temp med. Temp max Temp min med. a
taţii ploaie zapada furtună însorite tornada grindina
vantului
2008 10,9 16,4 5,7 8,7 146 23 41 39 0 0
2009 10,9 16,6 5 9,8 165 53 17 54 0 0
2010 10,4 15,6 5,6 10 195 64 22 73 0 0
2011 10,2 16,2 4,4 9,5 158 57 21 59 0 0
2012 10,8 16,8 4,8 10,1 138 41 15 43 0 0
2013 11 16,4 5,9 9,2 156 42 19 55 0 1
2014 12,2 18,2 6,5 9,6 160 12 28 54 0 0
2015 11,6 17,8 5,8 528,8 9 148 16 17 60 0 0
2016 10,9 16,8 5,2 696,37 9,4 161 22 51 0 1
2017 11 17 5 697,99 10,2 188 67 33 47 0 1
2018 12,1 18,3 6,5 8,8 189 83 43 47 0 0
3.2 Relief /Material parental

Din punct de vedere geografic, ne situăm în Câmpia Someșului, subdiviziune Câmpia
Crasnei(fig 3.2.1), denumire dată de râul Crasna care o traversează, o mare parte din câmpie
are altitudine joasă, începând de la 100 m și ajungând la 180 m în partea de S-E(Orașteanu
M.,2017).
20
Fig.3.2.1. Subdiviziunile Câmpiei Someșului (Grigore Posea, 1997)
Relieful este caracterizat fluvial, având forme specifice, cu rigole și ogașe cu adâncimi
>2 m, iar culoarea solului este mai deschisă față de arealele înconjuratoare, doar pe anumite
direcții (Secu C., 2011). Zona cercetată se află în comuna Craidorolț, iar conform treptelor
hipsometrice de la figura 3.1.2 , altitudinea este cuprinsă intre 120,1 m – 140 m (Orașteanu
M.,2017).
Fig.3.1.2. Treptele hipsometrice din Campia Someșului (Herman G. V., 2009)
21
3.3 Hidrologie /hidrogeologie

Principalul curs de apă este reprezentate de râul Crasna (fig. 3.3.1) , râu ce izvorăște de
pe teritoriul județului Sălaj, își continuă cursul pe teritoriul județului Satu Mare până la ieșirea
din țară pe la Berveni, spre Mátészalka, Ungaria, vărsându-se apoi în râul Tisa. Din cei 193 km,
147 km sunt în România iar restul de 46 km sunt pe teritoriul Ungariei.
În zona studiată apa freatică se află la sub 5m adâncime de zona de interes (profilul de
sol), iar procesele pedogenetice și succesiunea tipică de orizonturi a solului nu este afectată
(Orășteanu M., 2017).
Fig. 3.3.1. Distanța protocolului experimental față de răul Crasna
3.4. Influenta antropică

Pe lângă schimbările produse de fenomenele climatice si hidrografice necontrolabile, o
altă schimbare importanta controlabila este amprenta antropică. Aceste schimbari pot avea
efecte negative sau pozitive asupra solului si se pot produce atunci când:
Negative: Lucrarea terenului la umiditate necorespunzatoare; Incendierea vegetatiei;
Tasarea terenului; Formarea hardpanului.
Pozitive: Imbunatatirea circuitului hidric; Creearea unui mediu microbian benefic;
Îmbunatatirea solului in materie vegetala sau de provenienta animală; Corectarea aciditati sau
alcalinitati solului.
22
CAPITOLUL IV
REZULTATE ȘI DISCUȚII
Textura solului este considerată un indicator de ferilitate important și care are influență
asupra multor proprietăți fizice și chimice ale solului, precum și asupra alegerii sortimentului
de plante cultivate. De aceea, probele de sol au fost analizate în primul rând din punct de vedere
a compoziției granulometrice, în vederea interpretării corecte a celorlalți indicatori urmăriți în
studiu.
Din punct de vedere textural, probele analizate se încadrează în toate cele trei grupe de
clase texturale, cu o predominanță a texturii fine, urmată de textura grosieră și un număr mai
redus cu textură lutoasă (tabel 7). Lucrările solului aplicate diferențiat nu au avut influență
asupra texturii, așa cum era de altfel de așteptat, aceasta fiind una din proprietățile cele mai
constante ale solului.
Tabel 7.
Compoziția granulometrică a probelor de sol, 2017-2018
Proba Textură Textură Proba Textură Textură

Sistem de Sistem de
de sol 2017 2018 de sol 2017 2018
lucrare lucrare
Aratura 1 SG SM Aratura 15 TT TT
Scarificare 2 SG SM Scarificare 16 TT TT
3 SG SM 17 TT TT
4 UG LL 18 TP TT
5 SG LL 19 TT TT
6 SG SF 20 AP TT
7 LN LL 21 AL TT
8 LL LL 22 LL LL
9 TT TN 23 LL TT
10 AA LN 24 LL LL
11 TT AL 25 LL LL
12 TT AL 26 SF SF
13 TT TT 27 SM SF
14 TT TT 28 SF LL
4.1. Influența lucrărilor diferențiate asupra pH-ului

Efectuarea lucrărilor solului nu evidențiază schimbări majore ale valorilor de pH de la un
an la altul, per general menținându-se la un pH slab acid-moderat acid atât sub arătură (fig 4.1.1)
cât și sub scarificare (fig.4.1.2). Singurele modificări notabile au fost evidențiate la probele 7
23
și 10 sub scarificare, unde diferențele au fost de 0.69 și respectiv 0.41 unități de pH, precum și
la proba 8 sub arătură, unde valorile au fost mai mici cu 0.66 unități de pH. Considerăm ca
aceste acidifieri pronunțate sunt datorate recoltării probelor dintr-o zonă ușor depresionară și
cu textură luto-argiloasă, unde a avut loc o ușoară stagnare a apei în orizontul superior pe
perioade mai îndelungate decât zonele învecinate, determinînd o solubilitate mai mare a
fertizanților aplicați.
ARĂTURĂ
pH 2017 pH 2018
6.52
6.33
6.3
5.97
5.96
5.95
5.93
5.93
6.1
5.88
5.87
5.87
5.87
5.86
5.86
5.82
5.79
5.71
5.66
5.64
5.61
5.59
5.59
5.8
5.54
5.54
5.46
5.43
1 4 5 8 9 12 13 16 17 20 21 24 25 28
Fig. 4.1.1. Valorile de pH 2017 și 2018 din sola arată
SCARIFICARE
pH 2017 pH 2018
6.33
6.19
6.18
6.11
6.3
6.01
5.98
5.95
5.94
5.92
5.84
5.78
5.76
5.73
5.69
5.67
5.64
5.63
5.62
5.59
5.54
5.51
5.7
5.7
5.41
5.6
5.34
5.08
2 3 6 7 10 11 14 15 18 19 22 23 26 27
Fig. 4.1.2 Valorile de pH 2017 și 2018 din sola scarificată
25
4.2. Influența lucrărilor diferențiate asupra conținutului de humus

Rezultatele obținute în cazul humusului arată o tendință anuală de creștere a conținutului
de humus în cazul aplicării arăturii (fig.4.2.1) și de scădere a acestuia în cazul scarificării (fig.
4.2.2). Aplicarea diferențiată a lucrărilor arată o diminuare a conținutului de humus în cazul
aplicării scarificării, efect care poate fi pus pe seama afânării profunde care accentuează
procesele de mineralizare, odată cu aportul mărit de oxigen.
Arătură
7
0
1 4 5 8 9 12 13 16 17 20 21 24 25 28
Humus 2017 Humus 2018
Fig. 4.2.1. Valorile humusului 2017 și 2018 din sola arată
Scarificare
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
2 3 6 7 10 11 14 15 18 19 22 23 26 27
Humus 2017 Humus 2018
Fig. 4.2.2. Valorile humusului 2017 și 2018 din sola scarificată
4.3. Influența lucrărilor diferențiate asupra indicatorilor hidrofizici

Lucrările diferențiate nu influențează coeficientul de ofilire, acesta fiind un indicator
dependent de textura solului. Ca urmare (fig 4.3.1și fig 4.3.2), valorile mai ridicate au fost
26
înregistrate la probele cu textură argiloasă (TT, AA) iar cele mai mici la cele cu textură
nisipoasă (SG), pentru ambele sisteme de lucrări.
Arătură
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
1 4 5 8 9 12 13 16 17 20 21 24 25 28
C.Ofilire 2017 C.Ofilire 2018
Fig. 4.3.1 Valorile coeficientului de ofilire 2017 și 2018 din sola arată
Scarificare
6
0
2 3 6 7 10 11 14 15 18 19 22 23 26 27
C.Ofilire 2017 C.Ofilire 2018
Fig. 4.3.2 Valorile coeficientului de ofilire 2017 și 2018 din sola scarificată
4.4. Influența lucrărilor diferențiate asupra conținutului de carbonați

Carbonații au fost identificați și determinați doar în cazul probelor 5 și 17 sub arătură (fig
4.4.1) și probele 2, 11 și 18 (fig. 4.4.2 ) sub scarificare. Prezența lor în partea superioară a
profilului de sol se datorează lucrării solului în adîncime, care aduce la suprafață carbonații din
orizonturile de subsuprafață (de tranziție sau argice) în zonele care se află altitudinal superior
27
și unde profilul de sol este mai scurt. Aliniamentul terenului arată prezența unor zone
depresionare, cu diferențieri cuprinse între 2 și 4 m (tabelul 4).
Arătură
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
1 4 5 8 9 12 13 16 17 20 21 24 25 28
Carbonati2017 Carbonati 2018
Fig. 4.4.1 Valorile carbonatilor 2017 și 2018 din sola arată
Scarificare
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
2 3 6 7 10 11 14 15 18 19 22 23 26 27
Carbonati2017 Carbonati 2018
Fig. 4.4.2. Valorile carbonaților 2017 și 2018 din sola scarificată
4.5. Influența lucrărilor diferențiate asupra densității aparente și porozității

În urma lucrărilor solului parametrii fizici modificabili sunt în principal densitatea
aparentă și porozitatea solului.
28
Densitatea aparentă (Da) reprezintă greutatea solului uscat raportat la volumul probei de
sol, constituind greutatea fazei solide și a aerului din sol. Ca urmare, pentru determinarea
densității aparente se folosesc cilindrii metalici cu volum cunoscut sau recoltare nederanjată.
Odată cu lucrările solului acest indicator se modifică, avînd valori ridicate imediat după o
deranjare a solului și mai reduse după traficul mașinilor agricole.
În ambele tipuri de lucrări valorile densității aparente au fost mai mari în anul 2017 (fig.
4.5.1 și fig. 4.5.2) și mai mici în anul 2018 (fig. 4.5.1 și 4.5.2). Acest lucru reliefează afânarea
solului la nivelul oriozonturilor prelucrate. În ceea ce privește valorile obținute între cele 2
sisteme de lucrare aplicate nu s-au evidențiat diferențe.
Arătură
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
1 4 5 8 9 12 13 16 17 20 21 24 25 28
Densitatea aparenta2017 Densitatea aparenta2018
Fig. 4.5.1. Valorile densitate aparentă 2017 și 2018 din sola arată
Scarificare
4
0
2 3 6 7 10 11 14 15 18 19 22 23 26 27
Densitatea aparenta2017 Densitatea aparenta2018
Fig. 4.5.2. Valorile densitate aparentă 2017 și 2018 din sola scarificată
Pentru determinarea porozității solului, care se obține convențional prin calcul, am realizat
determinarea densității specifice a solului. Aceasta arată raportul dintre materia minerală și
29
organică a solului, este o constantă și nu este influențată de lucrările solului (fig. 4.5.3 și fig.
4.5.4).
Arătură
3
2.5
1.5
0.5
0
1 4 5 8 9 12 13 16 17 20 21 24 25 28
Densitatea specifica 2017 Densitatea specifica 2018
Fig. 4.5.3. Valorile densitate specifică 2017 și 2018 din sola arată
Scarificare
3
2.5
1.5
0.5
0
2 3 6 7 10 11 14 15 18 19 22 23 26 27
Densitatea specifica 2017 Densitatea specifica 2018
Fig. 4.5.4. Valorile densitate specifică 2017 și 2018 din sola scarificată
Porozitatea totală a solului influențează regimul aerohidric a solului, ca urmare și condițiile

de creștere și dezvoltare a plantelor și în final, recolta obținută. Un regim aerohidric optim se
realizează la o porozitate totală cuprinsă între 40 – 60%, în funcție de textură. În cazul texturii
fine, așa cum sunt majoritatea probelor analizate, o valoare sub 40% arată un sol puternic tasat,
iar valorile peste 65% un sol foarte afânat.
30
Valorile obținute în ambele sisteme de lucrare arată o reală îmbunătățire a porozității totale
în 2018 (fig.4.5.5) față de 2017 (fig4.5.6 ), element corelat de altfel cu valorile densității
aparente. Față de arătură, scarificarea a avut rezultate mai bune, cu valori de porozitate peste
65% la un procent de 64% din probe, în timp ce la arătură doar 50% din probe au înregistrat
valori ale porozității peste 65%.
Arătură
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
1 4 5 8 9 12 13 16 17 20 21 24 25 28
Porozitatea totala 2017 Porozitatea totala 2018
Fig. 4.5.5. Valorile de porozitate totală 2017 și 2018 din sola arată
Scarificare
80
70
60
50
40
30
20
10
0
2 3 6 7 10 11 14 15 18 19 22 23 26 27
Porozitatea totala 2017 Porozitatea totala 2018
Fig. 4.5.6. Valorile de porozitate totală 2017 și 2018 din sola scarificată
31
CONCLUZII
 Aplicarea unui sistem diferențiat al lucrărilor solului prezintă avantaje

economice, exprimate prin nivelul recoltelor obținute care au fost mai mari pe
suprafețele scarificate decît cele arate și prin nivelul consumurilor care au fost
mai mici pe suprafețele scarificate.
 Din punct de vedere a reacției solului, în ambele sisteme s-au evidențiat ușoare
acidifieri dar care nu au modificat pe general încadrarea pH în alte clase decât
cele inițiale, respectiv reacție slab acidă-moderat acidă. Singurele excepții
identificate nu au putut fi legate de modul diferențiat de lucrare a solului ci de
solubilitatea constituenților minerali în zonele cu umiditate mai ridicată.
 coeficientul de ofilire, indicator dependent de textura solului nu a fost influențat
de lucrările diferențiate aplicate. Valorile mai ridicate au fost înregistrate la
probele cu textură argiloasă (TT, AA) iar cele mai mici la cele cu textură
nisipoasă (SG), pentru ambele sisteme de lucrări.
 Prezența carbonaților a fost identificată la valori minime (0.2%) doar la probele
recoltate din zonele mai înalte, unde profilul de sol fiind mai scurt și orizonturile
superioare mai subțiri, lucrările solului au mobilizat materialul de sol din
orizonturile de subsuprafață (30, respectiv 60 cm adîncime) și au adus în partea
superioară material cu carbonați. Ca urmare, putem concluziona că lucrările
solului și mai ales adîncimea la care se realizează, au influențat acest caracter al
solului.
 Cele mai importante modificări au fost observate în cazul densității aparente și
porozității totale. Densitatea aparentă a înregistrat valori net inferioare în anul
2018, indicând eficiența lucrărilor solului în sensul aerării. Modificarea valorilor
densității aparente s-a reflectat direct asupra porozității totale, care a înregistrat
în anul 2018 o creștere substanțială a valorilor, în special în cazul scarificării.
32
Bibliografie
1. Berca Mihai. 2011. Agrotehnică: transformarea modernă a agriculturii. Ceres Bucureşti.

2. Florea N., N. Rizea. 2008. Însuşirile chimice ale solului. Editura București.
3. Herman Grigore Vasile. 2009. Omul și modificarile antropice din Câmpia Someșului – Teză de
doctorat.
4. Gheorghe Ianoș. 2004. Geografia solurilor cu noțiuni speciale de pedologie. Editura Mirton,
Timișoara.
5. Mărghitaș Marilena. 2008/2009. Agrochimie, Suport curs.
6. Muntean L., S. Muntean. 2014. Fitotehnie. Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
7. Obrejanu Gr., Al. Măianu. 1966 – Pedologie ameliorativă. Editura Agro-Silovică, București
8. Paulette L., M. Buta, 2011. Pedologie. Editura AcademicPress, Cluj Napoca.
9. Paulette L., M. Buta. 2014. Pedologie 2. Taxonomia Solurilor. Editura AcademicPress, Cluj
Napoca.
10. Paulette L., M. Buta. 2014. Pedologie analiza solului. Editura Risoprint , Cluj-Napoca
11. Posea Grigore, 1997. Câmpia de Vest a României. Editura fundatiei "România de mâine".
12. Sanislai Daniel N. 2015. Riscuri induse de excesul de apă în Câmpia Someșului. Teză de
doctorat.
13. Secu Cristian. 2011. Ghid pentru descrierea și clasificarea solurilor în teren. Editura
Universitații Al. I. Cuza, Iași.
14. ***https://en.tutiempo.net/climate/ws-150100.html
33
34

Lucrare Master Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Master Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihaela Alina Orășteanu Influența Sistemului De Agricultură Conventională Și Minimum

Tillage Asupra Caracteristicilor Solului și Plantei

1.1 Caracterizarea generală a sistemului de agricultură conventională/durabilă

Hardpanul odată creat, transformă mediul de viață al plantei de cultură într-unul

Fig. 1.1.2 Orizont de sol cu hardpan(sursa: http://www.progressivevit.com/evaluating-vineyard-soils-

Deviz lucrari mecanice - Sistemul convențional, Mihai Berca 2011

Sistemul de lucrari durabile/minimum tillage aduce ca noutăți încorporarea materiei

În tabelul 2 sunt prezentate valorile care au survenit după prelucrarea a 100 ha în

Deviz lucrari mecanice - Sistemul minim tillage, Mihai Berca 2011

1.2 Componente specifice ale sistemului convențional de prelucrare a solului și

Disc I Gruber sau disc greu

 Semanat +fertilizat  Semanat+fertilizat

 Aratura  Disc greu sau Plug cizel

Fig. 1.2.1Semănat direct vs. Arătură ( sursa:https://www.indiawaterportal.org/articles/soil-health-

2.1. Protocolul experimental ( amplasament variante)

2.2 Metode de analiză

Fig. 2.2.1. Pozitionarea punctelor de prelevare a probelor de sol

Obiectivul proiectului este observarea dezvoltării diferitelor culturi în rotație de 3 ani și

2.3.2 Cultura de Triticale

La intrarea în iarnă diferențele au fost observate la numărul de frați/plantă și bineînteles

2.5 Cultura de Porumb boabe

Fig. 2.2.8. Semanarea porumbului în teren discuit din toamnă

Fig. 2.2.11. Imagine de ansamblu în cultura de porumb la stadiu de 4 frunze

Precipitatiile abundente din luna Mai au accelerat creșterea buruienilor, dar au și

CADRUL NATURAL DE DESFĂȘURARE A EXPERIMENTULUI

3.2 Relief /Material parental

Fig.3.2.1. Subdiviziunile Câmpiei Someșului (Grigore Posea, 1997)

Fig.3.1.2. Treptele hipsometrice din Campia Someșului (Herman G. V., 2009)

3.3 Hidrologie /hidrogeologie

Fig. 3.3.1. Distanța protocolului experimental față de răul Crasna

3.4. Influenta antropică

Compoziția granulometrică a probelor de sol, 2017-2018

Proba Textură Textură Proba Textură Textură

4.1. Influența lucrărilor diferențiate asupra pH-ului

Fig. 4.1.1. Valorile de pH 2017 și 2018 din sola arată

Fig. 4.1.2 Valorile de pH 2017 și 2018 din sola scarificată

4.2. Influența lucrărilor diferențiate asupra conținutului de humus

Humus 2017 Humus 2018

Fig. 4.2.1. Valorile humusului 2017 și 2018 din sola arată

Humus 2017 Humus 2018

Fig. 4.2.2. Valorile humusului 2017 și 2018 din sola scarificată

4.3. Influența lucrărilor diferențiate asupra indicatorilor hidrofizici

C.Ofilire 2017 C.Ofilire 2018

C.Ofilire 2017 C.Ofilire 2018

4.4. Influența lucrărilor diferențiate asupra conținutului de carbonați

Carbonati2017 Carbonati 2018

Fig. 4.4.1 Valorile carbonatilor 2017 și 2018 din sola arată

Carbonati2017 Carbonati 2018

Fig. 4.4.2. Valorile carbonaților 2017 și 2018 din sola scarificată

4.5. Influența lucrărilor diferențiate asupra densității aparente și porozității

Densitatea aparenta2017 Densitatea aparenta2018

Densitatea aparenta2017 Densitatea aparenta2018

Densitatea specifica 2017 Densitatea specifica 2018

Densitatea specifica 2017 Densitatea specifica 2018

Porozitatea totală a solului influențează regimul aerohidric a solului, ca urmare și condițiile

Porozitatea totala 2017 Porozitatea totala 2018

Porozitatea totala 2017 Porozitatea totala 2018

 Aplicarea unui sistem diferențiat al lucrărilor solului prezintă avantaje

1. Berca Mihai. 2011. Agrotehnică: transformarea modernă a agriculturii. Ceres Bucureşti.

S-ar putea să vă placă și