SMERITA (Povestire fantastici) Din partea autorului. | OrICe Caz, rog cititorul sX fie ingaduitor. mm _ despre povestire. Am denumit-o fantastica, desi eu iD Socotesc reali in gradul cel mai inalt. Fantasticul, sista cu adevarat aici —_ e in forma insasi a povestirii, gi gasesc necesar si explic in prealabil. Problema consti in faptul c& nu e nici povestire si | Inchipuiti-va un sof, in casa c&ruia, pe masi, se ia lui, o sinucigas3, care, cu citeva ceasuri in urma, s-a Pe fereastra. El e tulburat sin-a apucat inc& s4-si adune He. Umbla prin camere si cauta sa inteleaga cele in- He, ,.S4-si puna gindurile la punct“. $i mai-e si un ipo- dhrdit, din cei care vorbesc de unul singur. Ei, si vor- unul! singur, fsi povesteste intimplarea, cauta sd si-o Th ciuda unei consecvente aparente, se contrazice de 2 ori, si ca logica si ca sentimente. Se justifica, 0 acuzd, nse; wa in explicatii lipsite de noima ; aici dai si deg} gin- si de o simtire grosolana, dar si de wn sentiment profund, ite putin, isi clarificd cele intimplate aPUne Ba Punct.“ Un sir de amintiri stirnite de el fl conduc, in 275la adevdr si adevarul fi inalja irezistibil gindirea si sim. Spre sfirgit se schimb& chiar si tonul povestiril, in raport inceputul ei haotic. Adevarul ise releva wnefericitului des- de clar si de conturat, cel putin pentru el insusi. , Asta e tema. Evident, procesul povestirit dureaza citeva cea. cu pauze si intermitente si intr-o forma incoerenta : ba vor- de unul singur, ba se adreseaza parca unui ascultator evazut, un fel de judecdtor. Dar asa se intimpla intotdeauna realitate. Dac& un stenograf ar fi putut sa-l ascute si sa-1 registreze, ar fi iegit ceva mai primitiv, mai nefinisat decit mine, dar, dupa cite mi se pare, ordinea psihologica ar fi ri- mas aceeasi. Ei bine, aceast& ipotezd a stenografului (dupa care as fi prelucrat cele inregistrate) comstituie tocmai ceea ce nu- mesce eu fantastic in povestirea asta. In parte, insa, lucruri ase- snanatoare au mai fost admise in arta. Victor Hugo, de pilda, _ in capodopera sa Ultima zi a unui condamnat la moarte a wi- _ lizat aproape acelasi procedeu si, desi n-a vorbit de stenograf. a admis un lucru si mai neverosimil, presupunind ca un con- damnat la moarte poate (si are si timp) sA-si scrie jurnalul uu numai in cea din urma zi a vietii, dar chiar si in cel din urma ceas gi, literalmente, chiar si in cel din urm& minut. Daca, insa, nu si-ar fi permis aceasta fantezie, n-ar fi existat nici opera — cea mai reala gi cea mai adevarata dintre ioate pe care le-a scris. I Cine am fost eu si cine a fost ea ..Ei, da, cit mai e aici — totul mai e inc in reeuld, mai ma apropii si ma uit la ea intr-una; dar miine au s-o ducd si cum am sa ramin de unul singur? Ea'e acum in sald. P° masa — s-au pus doua mese de joc Cap la cap, iar cosciugu! ‘ s4-l aducd miine, unul alb, din mesteacin alb, dar nu ast 2 vrut sa zic... Tot umblu si umblu si vreau sa-mi clari! : Vite ca s-au scurs sase ceasuri de cind tot vreau si mi < rese $i tot mu apuc sd-mi adun gindurile. Asta e ci umblu si umblu gsi umblu... Uite cum a fost. O si 276iu in ‘ordine, (Ordine !) ae un osegyteng asta, ei si? — Am s& va Povestese aga seu. Asta ma 31 Ingrozeste, 4 inteleg totul ! vreti si SUM, adica daca © s-o luam chiar de la tn- venea la mine pur si simplu sa-si amaneteze lucru- i poata pliti anunturile din Golos — ca, uite, asa u sint seriitor, domm- Tog, st asa mai departe. Pe urm& am inceput s-o deo- asa, blonduta, destul de inalt4, cu mine a fost in- stingace, de parca se fisticea (cred ca era la fel cu M $1, Sigur, pentru ea era tot aia, cA eram eu, c& era eau sd spun dack e si m& iei ca om si-nu ca za- r). Cum isi lua banii, se intorcea imediat si pleca. $i totul cute. Altii se tot cearti, se roaga, se tirguiesc ca si le dai mu It, ea nu, ceri dai... Cred ci m& cam incurc... Da, in ul rind si mai intii de toate m-au uimit lucrurile ei : niste de argint, auriti, un medalion prapadit, lucruri de trei $tia si singura ci ny fac doi bani, dar vedeam pe fata | pentru-ea au o mare valoare si, intr-adevar, asta e tot ramas de pe uma -parintilor, am aflat-o mai tirziu. O data mi-am permis s& zimbesc ironic de lucrurile ei, vedeti dumneavoastra, nu-mi permit asta niciodata, cu iam un ton de gentleman : vorbe putine, politete si se- »Severitate, severitate, severitate*. Dar ea si-a permis luca niste ramasite (chiar asa) dintr-o scurti veche de » nu m-am abtinut si i-am zis ceva, un fel de spirit. a, ce s-a aprins. Avea niste ochi_ albastri, mari, ginditori, €um s-a mai aprins! N-a zis nici o vorba, gi-a luat rd- * si sea dus. Ei, atunci am remarcat-o pentru prima intr-un mod special si m-am si gindit la ea in sensul asta, fot in mod special. Da : mi-amintese Anci_o irapresie, aca, daca vrefi, pe cea mai importanta, ) ninteae ey es Be teribil de tindri, atit de tindrd, de parca ar avea paispe $1 totusi pe atunci nu mai avea decit trei luni si implinea ami. Dar nu asta am vrut si spun si nu asta era sinteza. dona Zi a venit din nou. Am aflat mai tirziu ca a re cu : Y : A de aur #2 $i la Dobronravov si la ey ar am. pri 5 ee. t ‘orb: a Times: > si nici m-au stat de v . Ptimese nimic si 1 ti) si, dup& ce m-am dats o camee de la ea (una prapa 277“gindit, cit mam gindit, m-a euptins mivarea + in afari q, ea Se We eind decsee gt O™ Iuat o camee. Asta a fost cel de al doilea gind despre ea, 9 jj, oe ae asta, adie’ dup ce a fost la Moser, mi-a adus un tigaret de chihlimbar — o chestie asa si aga, de amator, n-are nici o cireulatie la noi, c& la noi ori ¢ aur, ori nimic. §} finde _veni dup& revolta de jeri, am primit-o cu severitac. Cind sint sever, sint rece. Totusi cind i-am dat cele doua ruble, n-am putut si m& abtin si i-am zis, chipurile, putin enervat 0 fac numai pentru dumneata, Moser n-o Sa-ti ia obiectul*. Cuvintul pentru dumneata |-am subliniat in mod special si in- tr-un sens,anume. Eram furios. Ea s-a aprins din nou, cind jj ziceam asta: pentru dumneata, dar n-a scos o vorbi, n-a aruncat banii, i-a luat — eh, s&racie, séracie! Dar cum s-a mai aprins! Mi-am dat seama c-am infepat-o. Tar dupa ce-a iesit, imi pun deodat&é o intrebare: ,,$i chiar face triumful 4sta doua ruble ?“ He-he-he ? Tin minte ci mi-am pus inte- barea asta exact de ‘dou ori: ,,Chiar face ? Chiar face >“ Si, rizind, mi-am raspuns fntr-un sens pozitiv. Tare m-am mai in- veselit atunci. Dar nu era un sentiment rau: am facut-o gin- dit, cu intentie, am vrut s-o incerc, cA au inceput niste ginduri despre ea. Asta a fost cel de al treilea gind special despre ea. ..Ei, si de atunci a inceput totul. Se intelege cA am ciutat s4 aflu pe cai ocolite toate imprejurarile si am asteptat-o cu 0 mare nerabdare. C4 am presimtit co si vind repede. Cum veni, incepui 0 discutie amabilA cu o politeté neobisnuité. Ca sint si eu bine educat si am maniere. Hm. Atunci mi-am dat seama ca e buna si smerita. Astia bunii si smeritii nu rezisti Prea mult si desi nu {i se dezviluie cine stie ce, nu se pricep “4 scape de discutie : raspund scurt, dar raspund, si cu cit mers! mai departe, iti rispund mai mult, numai sA nu obosesti, daca ai nevoie de asta: Sigur ci nu mii-am explicat nimic atunct, Despre Golos si despre celelalte am aflat mai tirziu, Pe atunc! isi publica anunturile cu ultimii ei bani, la inceput, sigur lua mai de’ Sus ,,cicA o guvernanti, accepta si provincia, “ ditiile si fie trimise “tn plic*; si pe urmii : ,,accept oF!’ ' dau lectii, a fiu si domnisoar&’ de companie, sA am grija 5!" eospodarie,’ si de o bolnava, mi pricep si la cusut’ ¢t ma rog, lucruri cun: _cunoscute! Sigur la toate astea se ada de fel de absibilduri, iar la urma de tot, cind treaba 278fra salariu numai pentru a fs slujb&! Mi-am zis ‘atundl a mai — ia Tene oand tindrd, orfani, Golosul de azi sii art un *e r caut loc de guvernanti la ae eeisrinss la un vaduv. Pot si ajut i la gos- : tee aparut dimineata, iar pind seara sint sigur Biba. Aga trebuie si scrii anunyurile ! @ aprins, i-au Scaparat ochii, mi-a intors spatele si a ediat. Mi-a placut foarte mult. Dar enam sigur pe mu-mi era fricd de mimic: n-o si-i primeasc& nimeni Siea nu mai avea nici tigaretele. Asa-a si fost, vine ua zile, palida, emotionat’ — mi-am dat seama ci i mplat ceva acasa si chiar ch i s-a intimplat. O s4 spun i s-a intimplat, acum yreau numai s3-mi aduc grozav am fost atunci si cum am crescut in ochii ei. a fost, ci ea a adus icoana aceea (s-a_hot&rit s-o “Ah, va rog s& ma ascultati! Va rog, si ma ascultati ! de fapt, incepuse, cA eu tot o incurcam... Chestia e ci ’i-mi amintesc totul, orice miruntis, orice punctisor. Tot ‘mi adun gindurile si nu pot, iar punctele astea, bana’ Maicii Dominului. Maica Domnului cu pruncul, o de casa, de familie, veche, cu ferecatura din argint it — face, ei, vreo sase ruble face. Vad c& tine mult la © depune toata, fara sa-i scoata ferecatura. Ji zie : mai ‘ai scoate ferecAtura, iar icoana s-o iei cu dumneata, to- ieoana, parc’ n-ar maerES: -aveti voie ? is n ie bs n-avem voie, dar poate ca dumneata... ee oe scot, am sa pua icoana acolo, in a di spusei, dupa ce ma gindii putin sr sap oe Pane. sub candela (de cind am pen casa d ‘ oe re la 6 aveam mereu aprinsd) si-o sa-{1 dau pur $ pt © ruble. = N-am nevoie de zece, ‘at. ‘ Zici cA zece nu vrei? 1 Bdipa ce am vazut cA iar i sau ie. T-am adus cinci ruble. da-mi cinci, am s-o rascumpar face zece ruble, adaygai ? Tcoana ‘uble, ; aprins ochigorii. N-a_ zis