1.

1 Legislaţia în vigoare cu privire la înfiinţarea unei exploataţii agricole

Distanţa faţă de unităţile industriale şi faţă de locurile publice se stabilesc pe

baza Legii de protecţie a mediului nr.137/1992; distanţa faţă de drumuri trebuie să
asigure o zona de protecţie prevazută în Ordinul nr.76/1979 al Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare şi anume de 22 m faţă de drumurile naţionale, 20
m faţă de cele judeţene şi 18 m faţă de drumurile comunale.
De asemenea trebuie respectate şi o serie de legi sanitar-veterinare:
- OM 486/2001, supravegherea sanitar-veterinară a efectivelor;
- HG nr.415/2004 privind regimul de comecializare a oualor;
- O 206/447/86/2002 privind comercializarea cărnii de pasare.
1.3.Legislaţia naţională cu privire la înfiinţarea unei exploataţii agricole (avicole)
Art. 1. - Exploataţiile agricole sunt forme complexe de organizare a proprietaţii,
prin care se pun în valoare pământul, animalele şi celelalte mijloace de producţie,
interconectate într-un sistem unitar, în vederea executării de lucrări, prestării de
servicii şi obţinerii eficiente de produse agricole.
Art. 2. - Exploataţiile agricole pot fi formate din una sau mai multe proprietăţi
de terenuri, animale şi mijloace necesare procesului de producţie agricolă.
Art. 5. - (1) Dimensiunile minime pentru exploataţiile agricole comerciale sunt:
- Pentru sectorul animalier
- găini ouatoare 2000 de capete;
- păsări pentru carne 5000 de capete;
- alte specii de păsări 1000 de capete;
2) Exploataţiile agricole înfiinţate cu respectarea dimensiunilor minime, prevazute la
alin. (1), vor beneficia de facilităţi financiare, similare celor practicate în statele
Uniunii Europene
Sprijinul acordat exploataţiilor agricole
Art. 7. - Producatorii agricoli care deţin sau administrează exploataţii agricole,
dimensionate potrivit art. 5 alin. (1), pot beneficia de sprijinul direct al statului prin
acordarea de subvenţii pe produs, în scopul îmbunătăţirii eficientei economice,
creşterii producţiei şi indicilor de calitate ai produselor agricole.
Art. 8. - (1) Lista produselor agricole, fondurile şi sursele de finanţare se aprobă
anual de Guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Padurilor,
pentru plăţi directe, acordate producatorilor agricoli organizaţi în exploataţii agricole,
pe perioada unui an de producţie.
(2) În înţelesul prezenţei ordonanţe de urgenţă, prin an de producţie se înţelege
perioada corespunzatoare caracteristicilor biologice ale produselor sau grupelor de
produse agricole, numit şi an agricol.
 Art. 9. - (1) Exploataţiile agricole pot beneficia de facilităţi financiare din partea
statului pentru investiţii privind cumpararea de tractoare, utilaje agricole, instalaţii
pentru irigat, construcţii de spaţii de producţie, de stocare, de protecţia mediului,
construcţii de adăposturi în zootehnie, sere, plantaţii de pomi, viţă de vie, hamei,
căpşunerii etc.
(2) Fondurile şi sursele de finanţare, precum şi modul de acordare a facilităţilor
prevazute la alin. (1), care nu sunt reglementate expres prin acte normative speciale,
se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, înainte de începerea anului agricol.
Art. 10. - Exploataţiile agricole şi deţinatorii de depozite autorizate beneficiază
de ajutoare de depozitare pentru produse agricole, în condiţiile legii.
Organizarea teritoriului exploataţiilor agricole
Art. 16. - Pentru stabilirea categoriilor de folosinţă se au în vedere:
a) reducerea dispersării categoriilor de folosinţă neeconomice situate în parcele mici,
izolate, intercalate;
b) corectarea amplasării neraţionale a unor categorii de folosinţă faţă de ansamblul
elementelor teritoriale, relief, centre de producţie, cai de comunicaţie, canale de
desecare, canale de irigaţii;
c) creşterea suprafeţei categoriilor superioare de folosinţă, în special a celei arabile;
d) crearea unor suprafeţe compacte, pe fiecare categorie de folosinţă, de dimensiuni
economice în cadrul fiecarei exploataţii agricole;
e) punerea în valoare a terenurilor slab productive pentru agricultură;
f) corelarea permanentă a condiţiilor social-economice locale cu cele ecologice;
g) aplicarea rezultatelor cercetarii stiinţifice în domeniu.
Art. 19. - Organizarea terenului paşunilor constă în delimitarea unităţilor de
exploatare în funcţie de speciile de animale, numarul acestora, de relieful terenului,
natura lucrarilor de îmbunatăţiri funciare, sursele de apă, construcţiile utilitare
aferente şi asigurarea legăturilor funcţionale cu satele, comunele, oraşele şi centrele
de colectare, prelucrare şi valorificare a produselor.
Art. 20. - Stabilirea reţelei de drumuri agricole constă în amplasarea si
dimensionarea acesteia, pe baza legislaţiei în vigoare, ca o completare a reţelei de
drumuri de interes general, în funcţie de relieful terenului şi de lucrarile de
îmbunatăţiri funciare, avându-se în vedere asigurarea accesului la fiecare parcelă sau
tarla al tractoarelor şi masinilor agricole.
Art. 21. - (1) Proiectele de organizare a terenului, pe categorii de folosinţă
agricolă, şi stabilirea reţelei de drumuri agricole se întocmesc de instituţiile
specializate de la nivel central, judeţean şi local, împreuna cu consiliile locale şi
consiliile judeţene, cu acordul prealabil al proprietarilor.

1.2. Oportunitatea înfiinţării exploataţiei

În ierarhia producţiilor animaliere, din estimările efectuate de către oamenii de
ştiinţă şi de instituţiile specializate, se apreciază că produsele animaliere ( lapte, carne,
ouă ) vor continua să deţină ponderea în alimentaţia umană. Datorită valorilor
nutritive foarte ridicate, carnea de pasăre reprezintă o sursă importantă de acoperire a
cerinţelor de hrana în viaţa omului.
Producţia de carne de pasăre este în continuă creştere întrucât creşterea puilor
pentru carne reprezintă unul din cele mai eficiente sisteme pentru producerea pe scară
largă a cărnii de consum. Perioada de producţie este de 9-10 săptămâni din care 6-7
săptămâni pentru creşterea puilor şi 3-4 săptămâni pentru lucrările de depopulare,
populare şi decontaminare. Carnea obţinută de la puii broiler de calitatea întâi conţine
cca. 188 calorii /100g , cca.67,5 apă, 19,8 proteine, 11,5 lipide şi 1,2 substanţe
minerale.
Carnea de pasăre şi-a căştigat o poziţie foarte importantă între alimentele de
origine animală, datorită atât calităţilor ei nutritive, cât şi costurilor de producţie
reduse cu care se realizează faţă de alte alimente de origine animală. Valoarea
alimentară a cărnii de pasăre se datorează prezenţei în compoziţia ei chimică a
principalelor grupe de substanţe necesare vieţii: proteinele cu rol plastic şi lipidele cu
rol energetic.
De asemenea oligoelementele şi vitaminele conţinute îi conferă remarcabile
proprietăţi nutriţionale şi organoleptice. Spre deosebire de carnea de mamifere,
carnea de pasăre este mai gustoasă şi în plus are sarcolema fibrelor musculare mai
subţire, bobul mai fin şi o cantitate mai redusă de ţesuturi conjuctive; de asemenea
carnea de pasăre este superioară cărnurilor provenite de la alte specii de animale
domestice şi prin compoziţia ei chimică, conţinând mai multe proteine şi în unele
cazuri (la palmipedele îngrăşate) chiar mai multe grăsimi de cea mai bună calitate. La
grăsimile din carnea de pasăre se remarcă o participare mai mare a acidului oleic, ceea
ce face ca punctul lor de topire să fie mai coborât (+33...+40ºC la găină, faţă de
+41...+49ºC
la taurine şi +44...+51ºC la ovine).De asemenea şi randamentul la sacrificare este
superior celui înregistrat la mamifere, de peste 80%, comparativ cu 55-70% la taurine
sau cu 45-56,5% la ovine.

1.3 Amplasarea unității și caracteristicile acesteia

Întrucât carnea de pasăre posedă calităţi nutritive, dar şi datorită faptului că
într-o perioadă mai scurtă de timp (39-42 zile) se pot valorifica păsările, comparativ
cu alte categorii de animale, am luat decizia înfiinţării unei ferme avicole, bazată pe
creşterea puilor broiller.
Elaborarea acestui proiect are ca scop înfiinţarea unei unităţi avicole cu o
capacitate totala de 5 hale de producţie şi un efectiv de 247 000 capete pui broiler,
hibridul Ross.
Complexul avicol, cunoscut sub denumirea comerciala “Puişorul moţat” va fi
amplasat la 30 km de Vaslui. Unitatea va fi racordată la reţeaua energetică naţională
şi la distribuitorii de gaze naturale şi apă. Ferma va conţine 3 zone diferenţiate prin
gradul de acces:
 O zonă de liberă circulaţie, unde se găseşte magazia de furaje, magazia de
materiale, garaj, grup electrogen, cantina şi atelierul de reparaţii.
 O zonă de circulaţie limitată, unde se găseşte filtrul sanitar şi magazia de
medicamente.
 O zonă de maximă siguranţă, aceasta cuprinde staţia de incubaţie, fermele de
tineret părinţi pentru reproducţie şi fermele de pui broiler.

Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone agricole extinse şi

sector terţiar în plină dezvoltare. Mediul natural este protejat, fără surse majore de
poluare.