CONSILIUL JUDEŢEAN SUCEAVA

REGULI ŞI DISPOZIŢII
de apărare împotriva incendiilor, pentru
domeniul public şi privat al judeţului Suceava

SUCEAVA
- 2000 -
CONSILIUL JUDEŢEAN SUCEAVA
Coordonatori de lucrare:
Colonel Eugen Găitan
Ing. Mihai Grozavu

Elaborat de:
Lt. col. Lucel Lulciuc
Lt. col. Mihai Uricec
Ing. Laurian Marian
Jur. Costache Achiţei

Tipărit la SC Muşatinii SA Suceava

2
 HOTĂRÂRE
privind aprobarea regulilor şi dispoziţiilor de apărare împotriva
incendiilor, pentru domeniul public şi privat al judeţului Suceava

Având în vedere prevederile art. 14, lit. a, din Ordonanţa

Guvernului României nr. 60/1997, privind apărarea împotriva
incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997;
Cu acordul Grupului de Pompieri "Bucovina" al judeţului
Suceava, nr.______ din _____ 2000;
În temeiul art. 63, litera h şi art. 66 din Legea administraţiei
publice locale, nr. 69/1991, republicată în 1996;
HOTĂRĂŞTE:
Art 1. Se aprobă regulile şi dispoziţiile de apărare împotriva
incendiilor pentru domeniul public şi privat al judeţului Suceava, care
fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art 2. Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, pe lângă
normele aprobate la art. 1, sunt obligatorii şi cele specifice domeniilor
de activitate aferente.
Art 3. Direcţia programe - prognoză, buget - finanţe, va include
în proiectele anuale de buget, sumele necesare pentru susţinerea
financiară a activităţii de apărare împotriva incendiilor şi a organizării şi
desfăşurării concursurilor profesionale ale pompierilor civili.
Art 4. La data apariţiei prezentelor reguli şi dispoziţii, se
abrogă Normele de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin
Deciziile nr. 225 din 29 aprilie 1975 şi nr. 5 din 27 februarie 1998, ale
Consiliului Judeţean Suceava.
Art 5. Prin grija Serviciului Secretariat, prezenta hotărâre va fi
comunicată:
- Prefecturii judeţului Suceava;
- Direcţiilor din aparatul propriu al Consiliului Judeţean;
- Grupului de Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava;
- Membrilor Comisiei de coordonare, urmărire şi control a
serviciilor publice implicate, cu răspunderi pe această linie;
- Consiliilor locale şi primăriilor
Se va publica în Monitorul Oficial al judeţului.
Suceava, _______ 2000.
Nr. _________.

Preşedinte,
Gavril MÎRZA Contrasemnează,
Secretar,
CostacheACHIŢEI
3
 MINISTERUL DE INTERNE
GRUPUL DE POMPIERI "BUCOVINA" AL
JUDEŢULUI SUCEAVA

ACORD
Nr. 1 din ___________ 2000

La cererea Consiliului Judeţean Suceava, înregistrată cu

nr.____, din ___________, potrivit atribuţiilor ce le revin conform
prevederilor art. 18, lit. f din Legea nr. 121/1996, privind organizarea şi
funcţionarea Corpului Pompierilor Militari şi ale art. 14, lit. a, din
Ordonanţa Guvernului României, nr. 60/1997, privind apărarea
împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997, Grupul de
Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava îşi dă acordul asupra
regulilor şi dispoziţiilor de apărare împotriva incendiilor pentru
domeniul public şi privat al judeţului Suceava.

Comandantul Grupului de Pompieri "Bucovina" al

judeţului Suceava
Colonel,
Eugen GĂITAN

Şeful Inspecţiei pentru prevenirea incendiilor

Lt. col.,
Lucel LULCIUC

4
 CAPITOLUL 1 - DISPOZIŢII GENERALE

Art 1. Regulile şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor

pentru domeniul public şi privat al judeţului Suceava, au drept scop
îmbunătăţirea activităţii de apărare împotriva incendiilor, apărarea vieţii
oamenilor şi a bunurilor materiale, asigurarea identificării, evaluării,
controlului şi combaterii riscurilor de incendiu.
Art 2. La introducerea de noi tehnologii, instalaţii, aparate,
produse, etc., pentru care nu există reglementări în prezent, normele
se vor stabili, după caz, de proiectant sau beneficiar.
Art 3. Măsurile de siguranţă la foc ce se aplică la proiectarea
şi executarea construcţiilor noi şi instalaţiilor utilitare aferente acestora,
la amenajările sau schimbările de destinaţie a construcţiilor existente,
sunt cele prevăzute de Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor,
indicativ P118 - 99.
Art 4. Prezentele reguli şi dispoziţii de apărare împotriva
incendiilor, sunt obligatorii pentru agenţii economici, instituţiile, clădirile
publice şi unităţile administrativ - teritoriale aparţinând domeniului
public şi privat al judeţului Suceava.
Art 5. (1) Pentru limitarea propagării şi stingerea incendiilor,
consiliul judeţean, consiliile locale şi persoanele juridice din judeţul
Suceava, au obligaţia să colaboreze între ele, contribuind cu forţe şi
mijloace, pe bază de reciprocitate sau contra unei plăţi.
(2) Colaborarea şi procedurile necesare, se stabilesc
prin convenţii încheiate între părţi, ce se comunică Grupului de
Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava.
Art 6. Pe baza prezentelor norme, consiliile locale vor asigura
măsurile de apărare împotriva incendiilor în unitatea pe care o
reprezintă, vor institui reguli şi măsuri de prevenire şi stingere a
incendiilor, corelate cu nevoile locale. Patronii vor stabili prin dispoziţii
scrise, responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea
împotriva incendiilor în unităţile pe care le reprezintă.
Art 7. Persoanele fizice şi juridice, răspund potrivit legii de
toate efectele nocive ale incendiilor, care decurg din existenţa şi
utilizarea construcţiilor, echipamentelor şi instalaţiilor pe care le deţin
sau le administrează.
Art 8. Pentru agenţii economici şi instituţii, se aplică şi
prevederile specifice ale normelor de prevenire şi stingere a incendiilor
şi de dotare, emise de alte ministere şi organe centrale, în cazul în
care în prezentele norme nu sunt reglementate unele activităţi ce se
desfăşoară în unităţile respective.
Art 9. Dotarea localităţilor, agenţilor economici, instituţiilor şi
clădirilor publice cu autospeciale de stingere, instalaţii, utilaje,

5
aparatură, echipament de protecţie şi substanţe chimice destinate
prevenirii şi stingerii incendiilor, se va face pe baza prevederilor
Ordonanţei Guvernului României nr. 60/1997, privind apărarea
împotriva incendiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 212/1997.
Art 10. Consiliul judeţean, consiliile locale, primarii, patronii,
conducătorii instituţiilor, împuterniciţii asociaţiilor de locatari sau
proprietari, răspund de punerea în aplicare a prezentelor norme,
potrivit obligaţiilor ce le revin.
Art 11. Nerespectarea prezentelor norme de către persoanele
juridice şi/sau fizice, atrage după sine sancţionarea disciplinară,
contravenţională sau penală a acestora, potrivit reglementărilor în
vigoare.

CAPITOLUL 2 - ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE

ÎMPOTRIVA INCENDIILOR, LA NIVELUL ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE LOCALE A JUDEŢULUI

1. Obligaţii generale
Art 12. Autorităţile locale, persoanele juridice şi fizice de pe
raza judeţului Suceava, sunt obligate să respecte în orice împrejurare
prezenta dispoziţie de apărare împotriva incendiilor şi să nu
primejduiască prin deciziile lor viaţa persoanelor, bunurile aparţinând
domeniului public şi privat al judeţului sau ale persoanelor juridice sau
fizice.
Art 13. (1) În caz de incendiu, autorităţile locale, precum şi
persoanele fizice sau juridice, au obligaţia de a acorda ajutor, când şi
cât este raţional posibil, cetăţenilor aflaţi în pericol, din proprie iniţiativă
ori la solicitarea victimei, precum şi a pompierilor.
(2) În cazul incendiilor produse la păduri, la plantaţii şi
la culturi agricole, consiliile locale, persoanele juridice şi persoanele
fizice aflate în apropiere, au obligaţia să intervină cu mijloacele de care
dispun, fără a fi solicitate.
Art 14. (1) Pentru limitarea propagării şi stingerii incendiilor,
precum şi pentru lichidarea şi înlăturarea efectelor ecestora, consiliile
locale şi persoanele juridice care deţin cu orice titlu terenuri, construcţii
şi instalaţii tehnologice, au obligaţia să colaboreze între ele,
contribuind cu forţe şi mijloace, pe bază de reciprocitate sau contra
unei plăţi.
(2) Organizarea activităţii de colaborare şi procedurile
necesare, se stabilesc pe bază de convenţii încheiate între părţi şi se
prevăd în planul de intervenţie a fiecărui participant la convenţie, iar
problemele de specialitate se supun aprobării unităţii teritoriale de
pompieri militari.

6
 Art 15. (1) Autorităţile locale şi persoanele juridice care
administrează bunuri aparţinând domeniului public şi privat, vor
asigura prin personalul propriu controlul respectării prezentei dispoziţii
de apărare împotriva incendiilor.
(2) Semestrial, în consiliile locale şi anual, în
Delegaţia Permanentă a Consiliului Judeţean, se va analiza
capacitatea de apărare împotriva incendiilor şi se vor hotărî măsurile
ce trebuie întreprinse pentru perioada următoare.

2. Obligaţii specifice.
2.1. Obligaţiile Consiliului Judeţean Suceava:
Art 16. Consiliului Judeţean Suceava, are următoarele obligaţii
principale:
a) asigură, prin organismele din structură, respectarea
Regulilor şi dispoziţiilor de apărare împotriva incendiilor, pentru
domeniul public şi privat al judeţului;
b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfiinţarea unor centre de
formare şi perfecţionare a personalului din serviciile publice de
pompieri civili, cu acordul Inspectoratului General al Corpului
Pompierilor Militari;
c) asigură supravegherea respectării normelor şi măsurilor de
apărare împotriva incendiilor, la agenţii economici şi instituţiile de sub
autoritatea sa;
d) coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea
realizării măsurilor de interes judeţean, pentru apărarea împotriva
incendiilor;
e) prevede şi aprobă în bugetul propriu fondurile necesare
pentru realizarea acţiunilor şi măsurilor de apărare împotriva
incendiilor;
f) organizează şi desfăşoară concursurile profesionale ale
pompierilor civili;
g) îndeplineşte orice alte obligaţii stabilite de lege în domeniul
prevenirii şi stingerii incendiilor.

2.2. Obligaţiile Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean

Art 17. Delegaţia Permanentă a Consiliului Judeţean are
următoarele obligaţii principale:
a) înscrie în proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului, analiza
capacităţii de apărare împotriva incendiilor, a bunurilor din domeniul
public şi privat al judeţului şi a oricăror probleme de interes pe acestă
linie;
b) analizează şi fundamentează proiectele de hotărâri privind
prevenirea şi stingerea incendiilor, care vor fi supuse consiliului

7
judeţean spre dezbatere şi adoptare;
c) stabileşte măsuri necesare pentru aducerea la îndeplinire a
hotărârilor Consiliului Judeţean privind prevenirea şi stingerea
incendiilor şi analizează anual stadiul îndeplinirii acestora.
d) stabileşte, conform criteriilor minime de performanţă privind
organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de pompieri civili,
sectoarele de competenţă ale acestora, iar acolo unde este cazul,
propune dotarea cu maşini, utilaje, echipament de protecţie şi
substanţe chimice necesare.
e) anual, analizează situaţia alimentării cu apă incendiu şi a
reţelelor de hidranţi stradali ale localităţilor şi propune cuprinderea în
listele de investiţii a acelor localităţi unde acestea sunt insuficiente;
f) ia măsuri pentru a menţine în permanenţă libere pentru
circulaţie şi intervenţie în caz de incendiu, drumurile judeţene.

2.3. Obligaţiile preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava

Art 18. Preşedintele Consiliului Judeţean are următoarele
obligaţii principale:
a) asigură executarea hotărârilor consiliului judeţean în
domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor;
b) prevede şi înscrie în proiectul bugetului propriu al judeţului,
fondurile necesare pentru activitatea de prevenire şi stingere a
incendiilor, organizarea concursurilor profesionale ale pompierilor civili,
şi le supune spre aprobarea consiliului;
c) asigură mobilizarea forţelor şi mijloacelor necesare pentru
acordarea ajutorului în situaţii de urgenţă publică, generate de incendii
la domeniul public şi privat al judeţului;
d) dispune efectuarea de inspecţii şi controale de prevenire a
incendiilor la obiectivele aparţinând domeniul public şi privat al
judeţului;
e) analizează rapoartele şi informările întocmite de organele de
specialitate şi dispune măsuri pentru respectarea legalităţii în domeniul
prevenirii şi stingerii incendiilor; în situaţii de pericol public, poate
dispune suspendarea totală sau parţială a activităţii instituţiilor şi
regiilor autonome de interes judeţean;
f) asigură instruirea semestrială a primarilor, viceprimarilor şi
secretarilor de la comune şi oraşe, privind prevenirea şi stingerea
incendiilor;
g) aprobă tematica de instruire şi dispune măsuri pentru
instruirea periodică privind prevenirea şi stingerea incendiilor, a
personalului din aparatul propriu al consiliului judeţean, agenţilor
economici, regiilor şi instituţiilor aflate sub autoritatea consiliului;
h) sprijină întocmirea şi aprobă harta cu organizarea

8
intervenţiei serviciilor publice de pompieri civili;
i) organizează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor
la sediul consiliului judeţean;
j) conduce personal sau prin vicepreşedintele desemnat,
concursurile anuale ale serviciilor de pompieri civili - faza judeţeană;
k) sprijină activitatea echipelor de copii şi cadeţi, din cadrul
cercurilor de elevi "Prietenii Pompierilor";
l) îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul prevenirii şi
stingerii incendiilor, prevăzute de lege.

2.4. Obligaţiile Direcţiei tehnic-urbanism din cadrul Consiliului

Judeţean.
Art 19. Directorul Direcţiei tehnic-urbanism din cadrul Consiliului
Judeţean are următoarele obligaţii:
a) urmăreşte prin personalul direcţiei ca în Planurile
Urbanistice Generale, proiectele de alimentare cu apă a localităţilor, să
se respecte prevederile actelor normative de prevenire şi stingere a
incendiilor în vigoare (STAS-uri, I-uri şi P-uri);
b) verifică corelarea dintre dimensiunile parcelelor destinate
construcţiilor, compatibilitatea cu dominanta zonei (Planul Urbanistic
General), cu reglementările regulamentelor generale de urbanism, în
vederea emiterii certificatului de urbanism, indicând în acelaşi timp
avizele necesare pentru întocmirea proiectului de autorizaţie de
construire;
c) verifică documentaţiile pentru autorizaţii de construire,
referitor la implementarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor ce
se impun, funcţie de destinaţie, grad de rezistenţă la foc, capacitate,
regim de înălţime, etc., verificarea la cerinţele de calitate impuse de
Legea nr. 10/1995 privin calitatea în construcţii, după care le supune
aprobării comisiei de avizare din cadrul Consiliului Judeţean;
d) urmăreşte ca în documentaţiile tehnice, evaluarea,
armonizarea şi reflectarea interdependenţei dintre nivelurile de
performanţă privind siguranţa la foc şi măsurile de prevenire şi stingere
a incendiilor stabilite şi necesare, să fie realizate pe baza scenariilor de
siguranţă la foc - anexa nr. 11;
e) trimestrial, va organiza instruirea inspectorilor din teritoriu,
privind prevenirea şi stingerea incendiilor, cu accent pe actele
normative nou apărute în domeniu;
f) răspunde de strategia de urbanism propusă de Consiliul
Judeţean, stabilind regulile şi modalităţile de construcţie în perioada
aprobată prin P.U.G.-uri, corelându-le cu reglementările şi precizările
făcute de Regulamentul General de Urbanism.

9
 2.5. Obligaţiile Direcţiei administraţiei publice din cadrul
Consiliului Judeţean.
Art 20. Directorul Direcţiei administraţiei publice are
următoarele obligaţii:
a) păstrează întreaga documentaţie de prevenire şi stingere a
incendiilor (hotărâri, plan de apărare împotriva incendiilor,
corespondenţă, actele emise de Delegaţia Permanentă). Urmăreşte
modul de îndeplinire a măsurilor de apărare împotriva incendiilor,
informând secretarul şi preşedintele consiliului judţean despre acest
lucru;
b) urmăreşte realizarea în teritoriu a Regulilor şi dispoziţiilor de
prevenire şi stingere a incendiilor;
c) semestrial, asigură convocarea şi instruirea primarilor din
punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor;
d) întocmeşte şi difuzează serviciilor publice de pompieri civili,
planul tematic de pregătire;
e) acordă asistenţă tehnică şi participă la concursurile
profesionale ale pompierilor civili;
f) asigură respectarea normelor de prevenire şi stingere a
incendiilor la sediul consiliului judeţean;
g) sprijină desfăşurarea cursurilor de pregătire anuală a şefilor
serviciilor publice de pompieri civili;
h) prin dispoziţie scrisă, reglementează fumatul, focul deschis
şi lucrările periculoase ce pot genera incendii;
i) sprijină activitatea cercurilor de elevi şi cadeţi din cadrul
cercurilor şcolare "Prietenii Pompierilor";
j) îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul prevenirii şi
stingerii incendiilor, stabilite prin lege.

2.6. Obligaţiile Direcţiei Economice din cadrul Consiliului

Judeţean.
Art 21. Directorul Direcţiei Economice din cadrul Consiliului
Judeţean, are următoarele obligaţii:
a) asigură efectuarea la timp a plăţilor pentru materialele de
prevenire şi stingere a incendiilor (instalaţii, mijloace de stingere,
materiale educative, etc.);
b) urmăreşte cheltuirea fondurilor din buget, destinate
prevenirii şi stingerii incendiilor şi organizării concursurilor profesionale
ale pompierilor civili;
c) la eliberarea autorizaţiilor de funcţionare în conformitate cu
prevederile Decretului Lege nr. 54/1990 şi alte autorizaţii în mediul
rural pentru persoane fizice şi juridice, va urmări respectarea de către
aceştia a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

10
 2.7. Obligaţiile Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
Art 22. Directorul Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului
are următoarele obligaţii:
a) stabileşte prin dispoziţii scrise responsabilităţile şi modul de
organizare privind apărarea împotriva incendiilor la centrele de primire
şi plasament;
b) asigură identificarea, reducerea riscurilor de incendiu,
stabilind măsurile de prevenire ce se impun;
c) obţine avizele şi autorizaţiile de prevenire şi stingere a
incendiilor prevăzute de lege;
d) elaborează instrucţiunile de prevenire şi stingere a
incendiilor specifice fiecărei categorii de personal, pe care le aduce la
cunoştinţă salariaţilor;
e) asigură dotarea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere
a incendiilor în unităţile subordonate;
f) urmăreşte realizarea planurilor de intervenţie pentru toate
unităţile subordonate şi asigură cunoaşterea de către personalul
angajat a conţinutului acestora;
g) să stabilească personalul cu atribuţii de îndrumare şi control
în domeniul preveniri şi stingere a incendiilor.

2.8. Obligaţiile consiliului local

Art 23. Consiliului local are următoarele obligaţii principale:
a) asigură, pe baza normelor generale şi a prezentelor Reguli
şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor, organizarea activităţii de
apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ - teritorială pe
care o reprezintă, instituie reguli şi măsuri de prevenire şi stingere a
incendiilor, corelate cu nevoile locale;
b) organizează, urmăreşte şi exploatează controalele de p.s.i.
la gospodăriile cetăţeneşti;
c) hotărăşte înfiinţarea serviciului public de pompieri civili,
aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia, asigură
încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea cheltuielilor de întreţinere
şi funcţionare a acestuia în condiţii de operativitate şi eficienţă;
d) asigură mijloacele financiare şi materiale, necesare
participării serviciului public de pompieri civili la concursurile
profesionale ce se organizează anual;
e) hotărăşte, în cazul în care nu poate înfiinţa un serviciu
public de pompieri civili propriu, asocierea sau stabilirea relaţiilor de
colaborare, după caz, cu alte consilii locale sau agenţi economici, în
baza unor contracte sau în baza altor convenţii, cu acordul Grupului de
Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava;
f) stabileşte, în condiţiile legii, cuantumul taxelor speciale

11
destinate finanţării serviciului public de pompieri civili şi pentru
informarea cetăţenilor asupra riscurilor de incendiu şi a măsurilor de
prevenire şi stingere a incendiilor;
g) asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare
urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a lucrărilor pentru realizarea
sistemelor de anunţare, alarmare şi alimentare cu apă în caz de
incendiu, precum şi a căilor de acces pentru intervenţii în caz de
urgenţă publică de incendiu;
h) analizează periodic capacitatea de apărare împotriva
incendiilor a unităţii administrativ - teritoriale pe care o reprezintă şi
hotărăşte măsuri de îmbunătăţire a acesteia;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

2.9. Obligaţiile primarului.

Art 24. Primarul are următoarele obligaţii:
a) asigură punerea în aplicare a hotărârilor consiliului local, în
domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor;
b) prevede şi înscrie în proiectul bugetului local, fondurile
necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor şi le supune
aprobării consiliului local;
c) stabileşte măsurile necesare acordării asistenţei pentru
prevenirea incendiilor la gospodăriile populaţiei;
d) organizează controlul respectării măsurilor de apărare
împotriva incendiilor, pe timpul adunărilor sau manifestărilor publice,
precum şi la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinând
domeniului public şi privat al unităţii administrativ - teritoriale, la
instituţiile publice şi agenţii economici de interes local, şi dispune
verificarea măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe
care le emite;
e) asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a
sistemelor de anunţare şi alarmare, de alimentare cu apă în caz de
incendiu, precum şi a căilor de acces pentru situaţii de urgenţă publică;
f) aduce la cunoştinţă publică, normele, regulile şi dispoziţiile
de apărare împotriva incendiilor şi informează populaţia cu privire la
modul de comportare în caz de incendiu;
g) asigură pregătirea profesională, antrenarea şi
perfecţionarea personalului din serviciul public de pompieri civili,
precum şi actualizarea planurilor de intervenţie;
h) asigură constituirea şi gestionarea rezervelor de substanţe
de stingere, echipament de protecţie, hrană şi alte mijloace necesare
susţinerii operaţiunilor de intervenţie de lungă durată;
i) furnizează grupului de pompieri militari, în termen de 10 zile,
datele şi informaţiile privind incendiile la care pompierii militari nu au

12
intervenit, conform modelului de formular din anexa nr. 1;
j) comunică grupului de pompieri militari situaţia actualizată a
dotării cu autospeciale şi anunţă de îndată scoaterea din intervenţie a
acestora;
k) primeşte şi analizează reclamaţiile şi sesizările cetăţenilor
referitoare la apărarea împotriva incendiilor;
l) mobilizează populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice
din localitate, pentru stingerea incendiilor şi limitarea urmărilor
acestora;
m) interzice sau dispune suspendarea spectacolelor în clădirile
cu afluenţă mare de public, la cererea organelor abilitate de lege, în
situaţii de risc de incendiu;
n) urmăreşte încasarea taxelor speciale pentru activitatea de
prevenire şi stingere a incendiilor şi asigură utilizarea acestora potrivit
legii şi conform destinaţiei stabilite prin hotărârea consiliului local;
o) răspunde de pregătirea şi prezentarea la concurs a
serviciului public de pompieri civili, inclusiv de asigurarea
echipamentului şi resurselor financiare necesare;
p) asigură încadrarea şi funcţionarea serviciului public de
pompieri civili, conform Criteriilor minime de performanţă, emise potrivit
legii;
q) sprijină activitatea echipelor de elevi şi cadeţi "Prietenii
Pompierilor";
r) îndeplineşte orice alte obligaţii stabilite de lege în domeniul
prevenirii şi stingerii incendiilor.
Art 25. (1) Primarul va lua următoarele măsuri:
a) lunar, va organiza executarea de controale tehnice de
prevenire a incendiilor la obiectivele din subordinea primăriei şi la
gospodăriile cetăţeneşti, de către membrii serviciului public de
pompieri civili, anume desemnaţi;
b) întocmeşte planul anual de pregătire a serviciului public de
pompieri civili, cu teme de specialitate şi asigură efectuarea lunară de
exerciţii practice de intervenţie în caz de incendiu;
c) asigură confecţionarea unor panouri pentru informare
publică şi prezentarea unor aspecte privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii de apărare împotriva incendiilor şi instalarea
acestora în punctele mai populate ale localităţilor;
d) numeşte comisia de casare, cu respectarea legii, a
materialelor care sunt uzate fizic sau au depăşit termenul de folosinţă
conform NERC, concomitent cu asigurarea necesarului de mijloace
pentru stingerea incendiilor, conform normelor de dotare;
e) asigură efectuarea de patrulări la fondul forestier, în
perioadele secetoase şi, după caz, limitarea accesului în pădure;

13
 f) asigură menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de
anunţare şi alarmare în caz de incendiu şi a reţelelor stradale de apă
incendiu sau, după caz, amenajarea unor rampe de alimentare din
diverse surse de alimentare cu apă şi căile de acces pentru intervenţie;
(2) La îndeplinirea obligaţiilor sus-menţionate,
primarul va fi sprijinit de către secretarul consiliului local, care poate fi
numit, prin extinderea sarcinilor de serviciu, cadru tehnic pentru
îndrumarea, controlul şi constatarea încălcării legii în domeniul p.s.i.

2.10. Obligaţiile patronilor şi conducătorilor de unităţi

Art 26. Patronii şi conducătorii de unităţi au următoarele
obligaţii:
a) să stabilească prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi
modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în unitatea
sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la
cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi oricărei persoane interesate;
b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu
din unitatea sa şi să justifice autorităţilor competente că măsurile de
apărare împotriva incendiilor sunt corelate cu natura şi nivelul
riscurilor; identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, se
va executa de personal calificat, specializat, conform anexei nr. 10;
c) să obţină avizele şi autorizaţiile de prevenire şi stingere a
incendiilor, prevăzute de lege;
d) să întocmească şi să actualizeze permanent lista cu
substanţele periculoase, clasificate astfel potrivit legii, utilizate în
activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-
chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru
sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metode de
prim-ajutor, substanţe pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;
e) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor
şi să stabilească sarcinile ce revin salariaţilor, pentru fiecare loc de
muncă;
f) să verifice că, atât salariaţii, cât şi persoanele din exterior
care au acces în unitatea sa, primesc, cunosc şi respectă instrucţiunile
necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor;
g) să stabilească un număr de persoane cu atribuţii privind
punerea în aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de apărare
împotriva incendiilor;
h) să asigure mijloacele tehnice corespunzătoare şi personalul
necesar intervenţiei în caz de incendiu, precum şi condiţiile de
pregătire a acestora, corelat cu natura riscurilor de incendiu, profilul
activităţii şi mărimea unităţii;
i) să asigure întocmirea planurilor de intervenţie şi condiţiile

14
pentru ca acestea să fie operaţionale în orice moment;
j) să asigure contactele, înţelegerile, angajamentele,
convenţiile şi planurile necesare corelării, în caz de incendiu, a acţiunii
forţelor şi mijloacelor proprii cu cele ale unităţilor de pompieri militari şi
cu ale serviciilor de urgenţă ce pot fi solicitate în ajutor; să permită
accesul acestora în unitatea sa în scop de recunoaştere, de instruire
sau de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de
intervenţie organizate;
k) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţia forţelor
chemate în ajutor mijloacele tehnice, echipamentele de protecţie
individuală, substanţele chimice de stingere care sunt specifice
riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii sale, precum
şi medicamentele şi antidotul, necesare acordării primului ajutor;
l) să prevadă fondurile necesare realizării măsurilor de
apărare împotriva incendiilor şi să asigure, la cerere, plata cheltuielilor
efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru
stingerea incendiilor în unitatea sa;
m) să stabilească şi să transmită către utilizatorii produselor
rezultate din activitatea unităţii sale, precum şi către terţii interesaţi,
regulile şi măsurile de apărare împotriva incvendiilor, specifice
acestora, corelate cu riscurile previzibile la utilizarea, manipularea,
transportul, depozitarea şi conservarea produselor respective.
n) dacă nu-şi poate îndeplini cu mijloacele şi personalul propriu
obligaţiile prevăzute la lit. a)-m), este obligat să încheie contracte sau
convenţii cu persoane fizice sau juridice din exteriorul unităţii sale în
care caz va asigura acestora toate informaţiile şi condiţiile necesare
realizării scopurilor propuse;
o) realizarea, menţinerea şi marcarea căilor de acces, astfel
încât să se asigure în orice moment evacuarea persoanelor, precum şi
circulaţia rapidă a forţelor de intervenţie;
p) reglementarea prin dispoziţie scrisă a fumatului, focului
deschis şi lucrărilor cu pericol deosebit de incendiu.

2.11. Obligaţiile ce revin asociaţiilor de locatari sau proprietari

Art 27. Conducerea oricărei asociaţii de proprietari (locatari) a
imobilelor de locuit, are următoarele obligaţii:
a) să desfăşoare în rândul locatarilor activităţi de informare şi
instruire pentru cunoaşterea măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor;
b) să stabilească, pe baza normelor de dotare, necesarul şi
mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor şi să asigure dotarea
clădirilor arondate cu mijloace iniţiale de stingere şi materiale
instructiv-educative;

15
 c) să controleze periodic existenţa şi starea mijloacelor de
stingere a incendiilor şi să urmărească menţinerea în stare de
funcţionare a acestora;
d) să dispună măsuri pentru remedierea tuturor deficienţelor
constatate, cu privire la dotarea clădirilor, precum şi cele de construcţii
şi instalaţii de natură să provoace incendii, a căror remediere intră,
potrivit legii, în obligaţiile asociaţiilor de locatari (proprietari);
e) să realizeze etanşările subsolurilor, împotriva infiltraţiilor de
gaze naturale prin locurile de pătrundere a instalaţiilor (încălzire, apă,
canalizare, cabluri electrice, etc.) în subsolul clădirilor şi prin planşeul
peste subsol, precum şi asigurarea ventilării naturale a subsolurilor
clădirilor, în conformitate cu prevederile Normativului pentru
proiectarea şi executarea sistemelor de încălzire cu gaze naturale -
Indicativ I 6 şi Legea nr. 6/1996 - Legea locuinţei.
Art 28. Conducerea asociaţiei va interzice:
a) blocarea caselor de scări cu materiale de orice natură, care
să ducă la îngustarea căilor de acces şi evacuare;
b) depozitarea materialelor inflamabile în cantităţi mai mari
decât cele prevăzute de lege;
c) depozitarea materialelor combustibile în poduri şi casele
scărilor de la clădiri;
d) fumatul şi focul deschis în subsolurile blocurilor;
e) exploatarea instalaţiilor electrice de iluminat, cu defecţiuni şi
improvizaţii sau solicitarea acestora peste limita admisă;
f) executarea de lucrări de verificare, întreţinere şi reparaţii la
instalaţiile electrice, de către persoane neautorizate;
g) folosirea ascensoarelor pentru evacuarea persoanelor în
caz de incendiu;
h) blocarea hidranţilor de incendiu stradali, precum şi a
platformelor de acces şi amplasare a autospecialelor de intervenţie;
i) exploatarea instalaţiilor şi sistemelor de încălzit cu defecţiuni
sau improvizaţii;
j) amenajarea de boxe pentru depozitarea materialelor, sub
casa scărilor
Art 29. Asociaţia de locatari (proprietari) este obligată să
organizeze activitatea de apărarea împotriva incendiilor, prin:
a) numirea, din rândul membrilor comitetului executiv, a unui
responsabil cu probleme de p.s.i., care va executa controale
trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie şi va prezenta constatările,
în scris, comitetului de conducere a asociaţiei;
b) analizarea, semestrial, în comitetul executiv al asociaţiei, a
activităţii desfăşurate şi luarea de măsuri urgente de remediere a
neregulilor constatate;

16
 c) afişarea la intrarea în blocurile de locuinţe a principalelor
măsuri de p.s.i. ce trebuie respectate de către locatari;
d) interzicerea amenajării în casele de scări a bucătăriilor,
birourilor şi conductelor de lichide combustibile sau gaze inflamabile;
e) menţinerea în stare de funcţionare a instalaţiilor de iluminat
de pe casele de scări;
f) asigurarea dotării cu mijloace iniţiale de stingere, a caselor
de scări şi a altor spaţii cu destinaţii mixte;
g) interzicerea blocării uşilor de acces către faţada sau spatele
blocului, precum şi a trapelor de acces din casa scării spre acoperişul
blocului;
h) interzicerea schimbării destinaţiilor uscătoriilor, fără acordul
proiectantului.

2.12. Obligaţiile cetăţenilor

Art 30. Cetăţenii judeţului au următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte în orice împrejurarea normele
de prevenire şi stingere a incendiilor şi să nu primejduiască prin
deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul;
b) la observarea unui incendiu, să anunţe prin orice mijloc
pompierii, poliţia, primarul, după caz, şi să ia măsuri pentru limitarea şi
stingerea incendiului;
c) să acorde sprijin, în caz de incendiu, persoanelor aflate în
pericol;
d) în cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii sau culturi
agricole, dacă sunt în apropiere, intervin cu mijloacele de care dispun,
fără a fi solicitaţi;
e) acceptarea, în vederea limitării propagării unor incendii, a
executării de către conducătorul intervenţiei a unor măsuri cum sunt:
degajarea terenurilor, demolarea unor construcţii, evacuarea din zona
periclitată;
f) permiterea, potrivit legii a accesului în locuinţă sau
gospodărie, a persoanelor cu atribuţii de control şi îndrumare pe linia
prevenirii şi stingerii incendiilor.

2.13. Reguli privind organizarea activităţii de p.s.i la localităţi

Art 31. La nivelul fiecărei localităţi (comună, oraş, municipiu), se
va elabora un plan de protecţie împotriva incendiilor, care trebuie să
cuprindă:
- dispoziţia de constituire a comisiei de protecţie împotriva
incendiilor;
- scenarii de siguranţă la foc pentru categorii de obiective
nominalizate în actele normative;

17
 - reguli şi măsuri specifice de prevenire şi stingere a
incendiilor;
- decizia de constituire a serviciului public de pompieri civili cu
documentele de organizare, desfăşurare şi conducere, cuprinse în
anexa nr. 2.
- evidenţa exerciţiilor efectuate (aplicaţii) şi a evenimentelor
produse;
- planurile de intervenţie la instituţiile şi agenţii economici din
subordine.
Art 32. În cadrul comisiei de protecţie împotriva incendiilor, vor
fi cuprinşi de regulă:
- viceprimarul comunei (oraşului, municipiului);
- directorul consiliului local;
- director (compartiment, inspector) urbanism şi amenajarea
teritoriului;
- director (şef birou) administraţie publică;
- şef serviciu (agent) agricol;
- şef serviciu (inspector) social;
- director (contabil) economic;
- director coordonator şcoli din comună (oraş);
- director casă de cultură (cămin cultural).
- şef serviciu pompieri civili, după caz.
Personalului cuprins în comisia de protecţie împotriva incendiilor
i se stabilesc sarcini concrete pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor.
Art 33. În regulile şi măsurile specifice, vor fi cuprinse:
a) măsuri organizatorice şi tehnice ce pot contribui la scăderea
riscului de incendiu şi optimizarea unei eventuale intervenţii a
pompierilor, cum ar fi:
- punerea în funcţiune şi darea în exploatare a oricărei
construcţii, instalaţii, amenajări sau schimbări de destinaţie, trebuie
realizate cu respectarea prevederilor legale privind apărarea împotriva
incendiilor;
- asigurarea condiţiilor de alarmare şi evacuare a
persoanelor;
- căile de acces şi evacuare în caz de incendiu se menţin în
permanenţă libere şi marcate;
- instalaţiile de orice fel, se folosesc cu respectarea măsurilor
stabilite de proiectanţi şi utilizatori;
- transportul şi depozitarea substanţelor periculoase se face
cu respectarea prevederilor legale privind protecţia la foc;
- la terminarea programului, în instituţii, agenţi economici,
etc., se vor verifica spaţiile în vederea eliminării surselor potenţiale de
incendiu.
18
 b) măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor la instalaţii
electrice şi de încălzire, cum sunt:
- interzicerea folosirii instalaţiilor electrice de încălzit ce
prezintă pericol de incendiu sau explozie;
- executarea întreţinerilor, verificărilor la aceste instalaţii,
numai de către personal autorizat şi conform prescripţiilor tehnice.
c) reguli de prevenire şi stingere a incendiilor la executarea
lucrărilor cu foc deschis şi privind fumatul;
d) alimentarea cu apă, dotarea cu mijloace şi materiale p.s.i.,
întreţinerea acestora;
e) activităţi instructiv-educative şi de educare a populaţiei
privind prevenirea şi stingerea incendiilor, cum ar fi:
- reguli de prevenire şi stingere a incendiilor pentru
gospodăriile cetăţenilor;
- instruirea personalului din subordine;
- activităţi educative în şcoli;
- activităţi instructiv-educative la casele de cultură (cămine
culturale).
f) măsuri specifice serviciului public de pompieri civili.
Art 34. Membrii comisiei de protecţie împotriva incendiilor
execută controale la instituţiile şi agenţii economici subordonaţi, în
baza unui grafic aprobat de primar.
Art 35. La nivelul consiliului local se va păstra evidenţa tuturor
agenţilor economici şi în mod special a celor avizaţi şi autorizaţi din
punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor, urmărindu-se
totodată îndeplinirea cerinţelor de siguranţă la foc de către aceştia.
Art 36. Pentru asigurarea prevenirii şi stingerii incendiilor în
raza teritorială a localităţii, se vor întocmi planuri de măsuri specifice
sezonului de primăvară, vară şi sezon rece, în vederea reducerii
numărului de incendii în aceste perioade cu grad ridicat de
vulnerabilitate.
Art 37. Pe timpul executării lucrărilor de investiţii, se vor efectua
verificări în ceea ce priveşte modul în care se respectă măsurile de
prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în documentaţiile tehnice
de execuţie, urmărindu-se cu prioritate realizarea instalaţiilor de
alimentare cu apă şi a celor de detectare şi semnalizare a incendiilor.
Art 38. Pentru asigurarea activităţii serviciilor publice de
pompieri civili, se vor asigura:
a) întocmirea şi respectarea planului de pregătire a serviciului;
b) lunar, se va organiza pregătirea profesională a pompierilor,
cu teme specifice şi se vor executa controale tehnice de specialitate la
gospodăriile cetăţenilor, pe baza unui plan întocmit;
c) efectuarea lunară de exerciţii practice de stingere, la instituţii

19
şi agenţi economic din zona de competenţă;
d) dotarea cu accesorii, ecipament de protecţie şi substanţe de
stingere, pentru buna desfăşurare a activităţii serviciului;
e) antrenarea serviciului public de pompieri civili pentru
participarea la concursurile profesionale organizate;
f) casarea, cu respectarea legii, a materialelor care sunt uzate
fizic sau au depăşit termenul de folosinţă, conform NERC;
g) efectuarea de patrulări la păduri, în perioadele secetoase şi,
după caz, limitarea accesului în păduri;
h) menţinerea în stare de funcţionare a reţelelor stradale de
apă pentru stingerea incendiilor sau amenajarea unor rampe de
alimentare cu apă a utilajelor de stingere, din surse naturale.
Art 39. La localităţi, în cadrul şcolilor, se va asigura înfiinţarea şi
pregătirea cercurilor de elevi şi cadeţi "Prietenii Pompierilor".
Pregătirea de specialitate a cercurilor va fi sprijinită de serviciul public
de pompieri civili.
Art 40. Cu acordul consiliului local, se vor stabili locurile de
agrement de pe raza localităţii şi măsurile de apărare împotriva
incendiilor ce trebuie respectate în aceste locuri.
Art 41. Analiza activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor,
se asigură:
- semestrial, în consiliile locale;
- trimestrial, în cadrul comisiei de apărare împotriva
incendiilor.
Art 42. La fiecare loc de muncă se va asigura organizarea
apărării împotriva incendiilor, care va cuprinde:
a) elaborarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor şi
sarcinile ce revin salariaţilor, afişarea acestora în locuri vizibile;
b) dotarea cu mijloace de stingere conform normelor existente,
materializarea lor pe schiţa afişată la locul de muncă;
c) afişarea extrasului din planul de intervenţie ce cuprinde
dispozitivul primei intervenţii a personalului pe locul de muncă;
d) afişarea şi stabilirea regulilor de evacuare în caz de
incendiu, a persoanelor şi bunurilor;
e) stabilirea responsabilităţilor concrete a personalului angajat,
privind intervenţia;
f) întocmirea şi afişarea la locul de muncă a planului de
depozitare (în cazul depozitelor, magaziilor);
g) organizarea alarmării, anunţării şi stingerii incendiilor.
Art 43. Instructajul de prevenire şi stingere a incendiilor
cuprinde următoarele forme:
a) instructajul introductiv general;
b) instructajul specific locului de muncă;

20
 c) instructajul periodic;
d) instructajul special pentru lucrări periculoase;
e) instructajul pentru personalul din alte unităţi care desfăşoară
activităţi cu caracter temporar pe teritoriul unităţii respective.
Toate formele de instructaj trebuie să aibă un caracter practic-
aplicativ, să vizeze în principal cunoaşterea regulilor de prevenire şi
înlăturarea cauzelor şi pericolelor de incendiu, precum şi a modului de
acţiune în cazul producerii unui incendiu.
Art 44. Instructajul introductiv general are o durată de 4-8 ore,
în funcţie de specificul unităţii, gradul de pregătire a personalului şi se
execută obligatoriu cu:
- personalul ce urmează a fi încadrat în muncă;
- personalul care şi-a întrerupt actviitatea pentru o perioadă
mai mare de 3 luni;
- personalul care, datorită nerespectării normelor de prevenire
şi stingere a incendiilor au determinat izbucnirea unui incendiu.
Art 45. Instructajul specific locului de muncă are durata de 2 ore
şi se execută cu categoriile personal cărora li se face instructajul
introductiv general, precum şi personalului care schimbă locul de
muncă.
Art 46. Instructajul periodic are durata de 2 ore şi se execută cu
toate categoriile de personal, pe baza tematicii de instruire anuală şi a
graficului de instruire aprobat de conducătorul unităţii.
Art 47. Instructajul periodic se execută:
- lunar cu personalul ce are studii medii;
- trimestrial cu şefii de compartimente şi cei ce au studii
superioare;
- anual cu directorii de instituţii şi ai agenţilor economici din
domeniul public şi privat.
Art 48. Instructajul special pentru lucrări periculoase, se
execută înainte de începerea unor lucrări cu pericol de incendiu sau
explozie, cum ar fi:
- lucrări de sudură;
- lucrări de tăiere sau lipire cu flacără;
- lucrări care pot provoca scântei mecanice sau electrice;
- lucrări de topire a bitumului sau asfaltului;
- lucrări pentru distrugerea deşeurilor prin utilizarea focului
deschis;
- alte lucrări cu foc deschis.
Art 49. Instructajul pentru personalul din alte unităţi, se execută
cu persoanele care-şi desfăşoară temporar activitatea în zona cu
pericol de incediu sau explozie, cum sunt: instalatori, electricieni,
conducători auto, etc.
21
 Art 50. În unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului se vor
înfiinţa servicii de coşerit care să deservească instituţiile, agenţii
economici şi gospodăriile populaţiei, ce folosesc pentru încălzire
sisteme locale (sobe).
Art 51. Anual, până la 30 iunie, în fiecare instituţie sau agent
economic din domeniul public sau privat, centralizat la nivelul primăriei,
se va stabili necesarul, existentul şi deficitul de instalaţii şi mijloace de
prevenire şi stingere a incendiilor.
Art 52. Necesarul de mijloace de primă intervenţie în caz de
incendiu, pe categorii de clădiri şi instalaţii se va face conform anexei
nr. 4.

CAPITOLUL 3. ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ ŞI

DE INFORMARE PUBLICĂ ÎN DOMENIUL PREVENIRII ŞI
STINGERII INCENDIILOR.

Art 53. (1) Activitatea instructiv-educativă şi de informare

publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, este o componentă
principală a educaţiei populaţiei pe linia cunoaşterii şi respectării
normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi de popularizare
continuă a acestora;
(2) Prin activitatea instructiv-educativă şi de informare
publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, se înţelege
acţiunea permanentă desfăşurată de factorii cu atribuţiuni pe această
linie, privind iniţierea în rândul populaţiei a unor acţiuni de cunoaştere
şi aplicare în practică a normelor şi normativelor din domeniul
protecţiei împotriva incendiilor, înlăturarea efectelor negative a
calamităţilor naturale sau catastrofelor;
(3) La nivelul consiliului judeţean, activitatea instructiv-
educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii
incendiilor, se desfăşoară sub directa coordonare a preşedintelui
acestuia. Serviciul de specialitate (direcţia, compartimentul, biroul de
relaţii cu publicul, etc.) va face cunoscut prin şeful acestuia,
preşedintelui consiliului judeţean, problemele de prevenire şi stingere a
incendiilor ce se consideră necesare a fi aduse la cunoştinţa opiniei
publice;
(4) La nivelul consiliilor locale municipale sau
orăşeneşti, activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în
domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, se desfăşoară sub directa
coordonare a primarului localităţii. Acolo unde există serviciul de
specialitate (direcţia, compartimentul, biroul de relaţii cu publicul, etc.),
şeful acestuia răspunde de aducerea la cunoştinţa opiniei publice a
problemelor privind activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor pe

22
teritoril localităţii;
(5) La nivelul consiliilor locale comunale, activitatea
instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi
stingerii incendiilor va fi coordonată de către primarul localităţii, iar de
îndeplinirea efectivă a sarcinilor pe acestă linie, răspund persoane
împuternicite de acesta;
(6) La instituţiile publice de pe teritoriul judeţului,
activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul
prevenirii şi stingerii incendiilor se organizează şi se desfăşoară pe
baza dispoziţiei (deciziei) conducătorilor acestora.
Art 54. Anual, la nivelul consiliului judeţean şi a consiliilor
locale, se vor prevede, pe bază de calcul, fondurile necesare
desfăşurării în bune condiţii a activităţii instructiv-educativă şi de
informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.
Art 55. În localităţi, este obligatorie existenţa cel puţin a unui
panou de afişaj, care să conţină instrucţiuni cu privire la campaniile
agricole de recoltare a cerealelor păioase, depozite de cereale şi
furaje, cauzele frecvente de incendiu, precum şi popularizarea unor
incendii ce au avut loc în localitatea respectivă.
Locul de amplasare al panourilor de afişaj se va stabili
de către consiliul local, astfel încât eficienţa acestora să fie maximă (în
faţa clădirii primăriei, în faţa sediului serviciului public de pompieri civili
sau în orice alt loc intens circulat).
Conţinutul panoului de afişaj nu este limitativ, ci
orientativ, consiliile locale putându-l modifica şi diversifica în funcţie de
condiţiile concrete existente pe plan local.
Art 56. În societăţile comerciale şi agenţii economici de pe
teritoriul judeţului se aplică prevederile articolului anterior. Panourile de
afişaj vor fi amplasate la intrarea în obiectiv, în faţa sediului serviciului
propriu de pompieri civili sau în orice alte locuri intens circulate,
stabilite de conducerea acestora.
Art 57. Fondurile alocate pentru activitatea instructiv-educativă
şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, vor
fi folosite şi pentru editarea de materiale cu tematică de p.s.i. (ziare,
reviste, afişe, afişete, etc.).
Art 58. Membrii serviciilor de pompieri civili din localităţile
judeţului şi cele ale instituţiilor subordonate consiliului judeţean, pot fi
premiaţi, iar activitatea lor poate fi popularizată atunci când au dat
dovadă de calităţi deosebite la îndeplinirea misiunilor (stingerea
incendiilor, salvarea oamenilor şi bunurilor, etc.).

23
 CAPITOLUL 4. ASIGURAREA INTERVENŢIEI

4.1. SERVICIILE PUBLICE DE POMPIERI CIVILI DE LA

LOCALITĂŢI ŞI SERVICIILE DE POMPIERI CIVILI DE LA AGENŢI
ECONOMICI ŞI INSTITUŢII DIN DOMENIUL PUBLIC ŞI PRIVAT.

Art 59. Serviciile publice de pompieri de la localităţi, se

constituie în baza Criteriilor de performanţă emise de Inspectoratul
General al Corpului Pompierilor Militari, de la anexa nr. 2.
Art 60. Sectoarele de competenţă ale serviciilor dotate cu
autospeciale de stingere cu apă şi spumă şi ale serviciilor dotate cu
motopompe, cu sectorul de competenţă - comuna din care face parte,
sunt prezentate în anexa nr. 7.
Art 61. Pregătirea servicilor publice de la localităţi se face
conform planului de pregătire cuprins în Ordinul Prefectului judeţului
Suceava.
Art 62. Serviciile de pompieri civili de la agenţi economici şi
instituţii, se constituie prin dispoziţii scrise, iar categoriile lor vor fi
conform Criteriilor minime de performanţă emise de Grupul de
Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava, regăsindu-se în anexa nr. 8.
Art 63. Dotarea localităţilor (comunelor) cu pompe mobile
pentru stingerea incendiilor (autospeciale p.s.i. sau motopompe) se va
face în situaţia prevăzută de art. 93, alin. (2), corelat cu criteriile
numărului de locuitori, şi a distanţei faţă de subunităţile de pompieri
militari sau serviciile de pomperi civili care deţin asemenea utilaje,
după cum urmează:
Tabelul nr. 1
Distanţa faţă de
Nr. Număr pompierii militari sau Dotarea ce trebuie
crt. locuitori S.P.C. dotate cu asigurată
autospeciale p.s.i.
1 peste 10.000 până la 20 km. 2 APC
2 5.000-10.000 până la 20 km. 1 APC
3 250-5.000 până la 20 km. 1 MP sau alt utilaj mobil
Notă: Distanţa se măsoară de la limita intravilanului satului celui mai îndepărtat,
la locul de garare a utilajului.

Art 64. (1) Dacă consiliul local nu este asociat sau nu are
contract sau convenţie cu o persoană juridică care deţine cel puţin o
autospecială de p.s.i., în limita distanţei de 20 km., calculată conform
art. 93, atunci este obligat să-şi asigure intervenţia proprie pentru
stingerea incendiilor.

24
 (2) Prevederile aliniatului precedent nu se aplică
localităţilor situate în limita a 20 km. faţă de subunităţile militare de
pompieri.
Art 65. Dotarea serviciilor publice de pompieri civili se va
suplimenta cu câte o autospecială p.s.i. pentru fiecare 10.000 de
locuitori deserviţi pe bază de convenţie sau contract, în cadrul
sectorului de intervenţie satabilit.
Art 66. Planul de organizare a intervenţiei pentru stingerea
incendiilor din sectoarele de competenţă ale serviciilor publice de
pompieri civili (anexa. nr. 7), se avizează de unitatea teritorială de
pompieri militari şi se comunică consiliilor locale.
Art 67. Consiliile locale se pot asocia pentru achiziţionarea
autospecialelor p.s.i. necesare asigurării intervenţiei la stingerea
incendiilor, avându-se în vedere prevederile tabelului nr. 1.
Art 68. (1) Cheltuielile necesare funcţionării unui serviciu public
de pompieri civili care deserveşte mai multe localităţi, vor fi asigurate
proporţional cu numărul de locuitori ai localităţilor arondate, în baza
unei convenţii de asociere sau prin contract de prestări servicii.
(2) La asigurarea fondurilor prevăzute la alin. (1) vor
contribui, pe bază de contract de prestări servicii, şi agenţii economic
de pe raza localităţilor incluse în sectorul de competenţă, în funcţie de
suprafaţa pe care îşi desfăşoară activitatea, numărul de salariaţi şi
riscul de incendiu pe care îl prezintă.
(3) Este interzis ca fondurile constituite pentru
funcţionarea serviciilor publice de pompieri civili să fie utilizate în alte
scopuri decât cele pentru care s-au prevăzut.
Art 69. (1) În scopul asigurării anunţării operative a incendiilor la
sediul fiecărui serviciu public de pompieri civili, va fi instalat cel puţin
un post telefonic.
(2) Direcţia ROMTELECOM va aloca un număr de
apel special (din 3 cifre), pentru alertarea serviciilor publice de
pompieri civili.
(3) La extinderea reţelelor telefonice, Direcţia
ROMTELECOM va asigura (în funcţie de posibilităţile tehnice şi de
solicitări), câte un post telefonic în fiecare sat.
Art 70. (1) Serviciile publice de pompieri civili vor acţiona la
stingerea incendiilor pe baza unui plan de intervenţie întocmit pentru
fiecare localitate din sectorul de competenţă, pe baza adaptării la
condiţiile specifice a structuri cadru prevăzute în anexa nr. 9 la
prezentele dipoziţii.
(2) Planurile de intervenţie pentru localităţile deservite
de serviciile publice de pompieri civili dotate cu autospeciale de
stingere, vor fi întocmite de către prestatorul de servicii, pe baza

25
documentelor furnizate de beneficiar şi vor fi avizate de unitatea
teritorială de pompieri militari.
Art 71. (1) Atunci când timpul de răspuns al pompierilor
depăşeşte 10 minute, primarul localităţii va asigura prima intervenţie
pentru stingerea incendiilor, cu cetăţenii din zona afectată în acest
scop, în localităţile respective, vor fi asigurate la grupuri de 100
gospodării cetăţeneşti şi în satele izolate, următoarele mijloace de
primă intervenţie:
- 2 cazmale;
- 2 lopeţi;
- 1 cange cu coadă cu lungimea de 3 m.;
- 4 furci;
- 2 topoare;
- 5 găleţi de tablă a 10 litri;
- 1 scară:
- 1 toacă (clopot) sau alt mijloc de alarmare.
(2) Mijloacele de primă intervenţie prevăzute la alin.
(1), vor fi predate ca inventar cetăţenilor, care vor marca vizibil, cu
vopsea roşie, pe poartă, gard sau peretele unei construcţii, semnul
uneltei cu care este dotat, având obligaţia de a o menţine în stare de
utilizare şi de a o prezenta organelor de control.
Art 72. Documentele de organizare, desfăşurare şi conducere a
activităţii serviciilor de pompieri civili, atât la localităţi cât şi la agenţi
economici şi instituţii, vor fi cele enumerate la anexa nr. 2.
Art 73. Pompierii angajaţi vor îndeplini cerinţele de calificare
pentru meseria de pompier.
Art 74. Uniforma, echipamentul de protecţie, se vor realiza
conform anexei nr. 15 şi vor fi obligatorii începând cu ianuarie 2001.
Art 75. Serviciile de pompieri civili au următoarele atribuţii
principale:
a) desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind
cunoaşterea şi respectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor;
b) verificarea modului de aplicare a normelor, dispoziţiilor,
instrucţiunilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor (anexa nr.
12);
c) executarea acţiunilor de intervenţie pentru stingerea
incendiilor;
d) acordarea de ajutor persoanelor a căror viaţă este pusă în
pericol în caz de explozie, incendiu, inundaţii, alunecări de teren,
accidente şi în caz de dezastre.
Art 76. Atribuţiile personalului serviciilor de pompieri civili
precum şi modului de desfăşurare a activităţii acestora, sunt stabilite
printr-un Regulament a cărui structură se regăseşte în anexa nr. 6.

26
 Art 77. Pe baza hotărârii consiliului local, serviciul public de
pompieri civili de sub autoritatea sa, poate presta contra cost, fără a
afecta atribuţiile sale de bază, următoarele:
a) transport de apă, evacuarea apei din subsoluri sau fântâni;
b) limitarea răspândirii unor produse poluante, colectarea sau
îndepărtarea acestora;
c) eliberarea căilor de circulaţie de doborâturi de vânt sau
mijloace de transport accidentate;
d) curăţarea şi repararea sobelor, coşurilor de fum, intervenţii
de urgenţă în caz de defecţiuni la instalaţii electrice, de gaze;
e) încărcarea şi întreţinerea stingătoarelor.
Art 78. În exercitarea atribuţiunilor, personalul serviciului de
pompieri are următoarele drepturi:
a) să solicite persoanelor fizice şi juridice, date, informaţii şi
documente necesare îndeplinirii atribuţiilor;
b) să stabilească restricţii ori să interzică, potrivit competenţei
prevăzute în regulamentul de funcţionare, utilizarea focului deschis şi
efectuarea unor lucrări cu pericol de incendiu;
c) să propună oprirea funcţionării sau demolarea construcţiilor
incendiate, precum şi a celor vecine, în scopul limitării propagării
incendiilor şi evitării unui dezastru;
d) să utilizeze în funcţie de necesitate apa, indiferent de sursa
din care provine, pentru intervenţii la incendii;
e) să deplaseze autospecialele din dotare la locul intervenţiei,
pe drumuri care nu sunt deschise circulaţiei publice, dacă cerinţele
operative impun aceasta, să oprească traficul public în zona
desfăşurării intervenţiei.
Art 79. Pompierilor civili li se asigură gratuit, de către consiliul
local sau conducătorul unităţii (patron), echipament de protecţie, iar în
cazul degradării, asigurarea despăgubirilor corespunzătoare.
Art 80. Pompierii voluntari au dreptul la compensaţii în bani
pentru timpul efectiv de lucru la intervenţii şi la celelalte activităţi
prevăzute în programul serviciului.
Art 81. Serviciile de pompieri intervin şi asigură buna
funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor de prevenire şi stingere a
incendiilor din dotare.

4.2. SISTEME ŞI SURSE DE ALIMENTARE CU APĂ:

Art 82. Sistemele de alimentare cu apă pentru stingerea
incendiilor, trebuie să asigure obţinerea apei din surse naturale,
colectarea şi transportul acesteia în cantităţi suficiente la locul
incendiului.
Art 83. Sistemele de alimentare cu apă trebuie să asigure

27
cerinţele de debit pe toată durata incendiului, indiferent de locul sau
timpul când ar izbucni.
Art 84. Pot fi realizate următoarele sisteme de alimentare cu
apă:
a) Alimentarea cu apă direct din surse naturale (râuri, iazuri,
lacuri, etc.);
b) Alimentarea cu apă direct din bazine, rezervoare sau
fântâni;
c) Alimentarea centrală cu apă.
Art 85. Pentru primele două sisteme, este necesar asigurarea
accesului la sursele de apă pe perioada întregului an calendaristic, a
pompelor de incendiu, motopompelor sau autospecialelor pentru stins
incendii.
Art 86. În cazul alimentării centrale, apa este transportată la
locul incendiului prin conducte fixe, prin racordarea furtunurilor direct la
gurile de incendiu ale reţelelor sau prin intermediul pompelor manuale,
motopompelor sau autospecialelor de stins incendii.
Art 87. În localităţile în care nu se poate asigura alimentarea
centrală cu apă este obligatorie amenajarea surselor naturale de apă,
în scopul asigurării intervenţiei pentru stingerea incendiilor prin
intermediul pompelor manuale, motopompelor sau autospecialelor
pentru stins incendii.
Art 88. Sistemele centrale de alimentare cu apă, pot cuprinde
următoarele elemente:
a) Construcţii de captare cu ajutorul cărora se obţine apa din
surse naturale;
b) Staţii de pompare;
c) Instalaţii pentru colectarea calităţii apei (decantare, filtre,
staţii de dedurizare, etc.);
d) Construcţii pentru înmagazinarea apei;
e) Conducte de aducţiune;
f) Reţea de distribuţie.
Art 89. Funcţionarea sistemelor de alimentare cu apă trebuie
urmărită de personalul special pregătit în acest sens, pe baza
instrucţiunilor date de proiectant şi a prevederilor normative în vigoare.
Art 90. Pentru instalaţiile din cadrul construcţiilor de captare a
apei, staţii de pompare, construcţii de înmagazinare a apei, se vor
afişa instrucţiuni de exploatare şi de marcare a punctelor de comandă
şi control.
Art 91. (1) Reţelele de distribuţie a apei pot fi de tipul ramificat,
ramificat cu distribuţie inelară şi inelar.
(2) Sistemul ramificat este indicat numai pentru
localităţi mici, fiecare punct fiind alimentat numai dintr-o singură parte;

28
 (3) Sistemul inelar permite alimentarea fiecărui punct
din două sau mai multe direcţii şi este cel mai indicat sistem pentru
centre de mare consum de apă;
(4) Reţeaua de distribuţie va fi compusă din conducte
principale (artere), care transportă apa până la punctele de
branşament, diametrul lor fiind mai mare de 250 mm. şi din conducte
de serviciu cu diametrul cuprins între 80-200 mm.;
(5) Debitul conductelor şi arterelor, în funcţie de
diametrul şi de viteza uzuală de circulaţie, sunt prezentate în tabelul nr.
2.
Tabelul nr. 2
Viteza
Diam. Viteza Debitul Debitul
maximă
Felul normală normal economic
economi Observaţii
conductei a apei
-că
mm. m/s l/min. l/min
m/s
Conducte 80 0,60 180 1 300 Numărul de
100 0,75 360 1,2 600 maşini de
150 0,85 900 1,37 1400 incendiu care
200 0,90 1700 1,44 2700 se pot
Artere 250 1 3000 1,6 4800 alimenta de la
300 1,1 4000 1,76 6400 fiecare
400 1,25 10000 2 16000 conductă sau
500 1,5 17000 2,4 27000 arteră, se
600 1,6 27000 2,56 43000 stabileşte în
650 1,7 32000 2,7 51000 funcţie de
700 1,7 38000 2,7 debit.
800 1,8 53000 2,9 Se consideră
900 1,9 74000 3 118000 pentru fiecare
maşină un
debit de
aproximativ
600-800 l/min.

Art 92. (1) Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor în

localităţi, trebuie să asigure:
a) un debit de 5 - 100 l/s, conform STAS 1343/1, în funcţie de
numărul de locuitori, de numărul de niveluri ale clădirirlor, precum şi de
numărul de incendii simultane;
b) localităţile (satele) cu peste 1500 de locuitori, trebuie să aibă
reţele exterioare cu hidranţi de incendiu, cele sub 1500 locuitori pot
realiza alimentarea cu apă pentru incendii din bazine sau rezervoare,
precum şi din râuri, lacuri, iazuri sau fântâni, dacă sunt amenajate
pentru accesul autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor;
c) la centrele populate cu mai puţin de 250 locuitori (cătune),

29
nu este obligatorie alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor.
(2) La realizarea alimentărilor cu apă potabilă a unei
localităţi (sat) este obligatorie prevederea instalaţiei exterioare de stins
incendii, indiferent de numărul de locuitori.
Prevederea hidranţilor exteriori este obligatorie şi
pentru localităţile în care există reţea de alimentare cu apă şi la care
hidranţii nu au fost prevăzuţi în momentul execuţiei investiţiei, dacă
reţeaua de apă asigură debitul pentru incendiu.
Art 93. (1) Dacă reţelele de hidranţi exteriori asigură presiunea
şi debitul de calcul pentru stingere, acestea se dotează cu accesoriile
pentru trecerea apei şi se asigură personalul de intervenţie necesar, în
funcţie de scenariul de siguranţă prevăzut în proiect.
(2) La reţelele la care presiunea disponibilă la hidranţi
exteriori nu poate asigura stingerea directă, se folosesc pentru
inervenţie, pompe mobile.
Art 94. Conductele pe care se amplasează hidranţii exteriori de
incendiu (hidranţi subterani - STAS 695, hidranţi de suprafaţă - STAS
3479), vor avea următoarele diametre:
- 100 mm. pentru hidranţi Dn 65 mm. sau Dn 80 mm;
- 150 mm. pentru hidranţi Dn 100 mm.;
- 250 mm. pentru hidranţi Dn 150 mm.
Art 95. Hidranţii exteriori trebuie să permită servirea tuturor
punctelor sau obiectivelor ce trebuie protejate, considerând raza de
acţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului:
- max. 120 m. la reţelele la care presiunea asigură lucrul
direct de la hidranţi;
- 150 m. în cazul folosirii motopompelor şi 200 m. în cazul
folosirii autopompelor.
Art 96. Hidranţii se amplasează la o distanţă de minim 5 m. de
zidul clădirilor pe care le deservesc şi la minim 15 m. de obiective care
radiază întens căldura în caz de incendiu.
Art 97. (1) Hidranţii de pe reţelele la care presiunea se asigură
cu ajutorul pompelor mobile se vor amplasa la o distanţă de maxim 6
m. de la marginea căii de circulaţie;
(2) Hidranţii de pe reţelele de serviciu, ce se
montează în spaţiile verzi ale ansamblurilor de locuinţe, vor fi
amplasaţi la o distanţă de maximum 6 m. de la marginea căii de
circulaţie;
(3) Hidranţii de pe reţelele care au presiune suficientă
pentru asigurarea intervenţiei directe (fără ajutorul pompelor mobile),
pot fi montaţi şi la distanţe mai mari faţă de calea de circulaţie.
Art 98. (1) Hidranţii subterani, care nu sunt montaţi pe străzi
sau pe trotuare pavate, se fixează în blocuri de beton.

30
 (2) Poziţia hidranţilor exteriori şi a căminelor de vane
pentru instalaţii de incendiu, se marchează prin indicatoare de
securitate, conform STAS 297.
Art 99. (1) Hidranţii exteriori de incendiu, se dotează cu
accesorii pentru trecerea apei, în funcţie de scenariile de siguranţă
cele mai defavorabile, adoptate în proiect şi menţionate în instrucţiuni
(la clădirea cu debitul cel mai mare, intervenţie la nivelul cel mai înalt);
(2) Utilajul, accesoriile şi materialul de intervenţie
pentru reţelele a căror presiune nu poate asigura intervenţei directă, se
păstrează la serviciul de pompieri sau la pichetul p.s.i.
Art 100. Reţelele exterioare la care debitul şi presiunea asigură
posibilitatea intervenţiei directe de la hidranţi, se dotează cu accesorii,
în conformitate cu normele de dotare. Aceste accesorii vor fi păstrate
în cutii fixate pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile
adăpostite în încăperile serviciului public de pompieri civili sau ale
pichetelor p.s.i.
Art 101. Hidranţii de incendiu, interiori şi exteriori, vor fi
menţinuţi permanent în stare de funcţionare.
În acest scop, se verifică periodic:
- modul de manevrare a robinetelor, urmărindu-se ca
deschiderea, respectiv închiderea să se facă uşor şi complet;
- starea furtunului să fie corespunzătoare din punct de vedere
calitativ, astfel încât să nu cedeze la presiunea apei;
- accesul la hidranţi să fie permanent liber, în care scop nu se
vor depozita materiale în faţa hidranţilor sau pe hidranţi.
La hidranţii exteriori, se va verifica în plus:
- starea tehnică a cutiilor de protecţie, înlocuindu-se cele
deteriorate datorită circulaţiei autovehiculelor sau a unor intervenţii
necorespunzătoare;
- gradul de etanşeitate a garniturilor, pentru a evita îngheţarea
apei în hidrant, pe timpul sezonului rece;
- existenţa indicatoarelor de marcare a hidranţilor.
Art 102. De pe hidranţii amplasaţi pe spaţiile verzi, se va
înlătura pământul şi iarba, astfel încât poziţia lor să fie uşor de
identificat în orice moment. În acelaşi scop, pe timpul iernii, după
fiecare ninsoare, se va înlătura zăpada de pe cutiile hidranţilor.
Art 103. În cazul efectuării unor lucrări (ex. modernizarea unor
căi de acces, săpături la diverse reţele, etc.), se va urmări permanent
ca hidranţii subterani să nu fie acoperiţi cu beton, asfalt, etc., sau să fie
blocaţi prin parcare.
Art 104. Toate instalaţiile pentru stingerea cu apă, spumă, abur,
bioxid de carbon, etc., vor fi întreţinute în perfectă stare de funcţionare,
asigurându-se în mod permanent debitele şi presiunile necesare

31
pentru stingere şi dotarea cu accesorii de interveţie în caz de incendiu.
Art 105. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de
stingere a incendiilor, se va face de către echipele de revizie
specializate, care vor face verificările periodice pe baza unui grafic
stabilit, consemnând într-un registru toate defecţiunile ivite şi remediile
efectuate.
Art 106. (1) Autospecialele, utilajele şi materialele din dotarea
serviciilor publice de pompieri civili, vor fi menţinute permanent în bună
stare de folosinţă şi vor fi echipate cu accesoriile necesare;
(2) Este interzisă utilizarea în alte scopuri, a utilajelor,
instalaţiilor, mijloacelor şi materialelor pentru stingerea incendiilor.
Art 107. La sursele naturale de apă (râuri, iazuri, fântâni, etc.)
din apropierea agenţilor economici şi în perimetrul localităţilor se vor
amenaja rampe pentru alimentarea cu apă a autospecialelor şi
utilajelor de luptă contra incendiilor.
Art 108. În timpul iernii, la punctele de alimentare cu apă din
râuri, lacuri, iazuri, bazine descoperite, se vor amenaja copci, care vor
fi verificate periodic şi menţinute în stare corespunzătoare.
Art 109. Rezerva de apă pentru stingerea incendiilor, care se
păstrează în rezervoare şi castele de apă, nu va fi utilizată în alte
scopuri. Rezervoarele şi castelele de apă trebuie să fie prevăzute cu
indicatoare de nivel şi cu posibilităţi de racordare a autospecialelor şi
utilajelor de luptă contra incendiilor.
Art 110. Sursele şi instalaţiile de alimentare cu apă şi de
stingere, trebuie astfel întreţinute şi exploatate, încât să fie ferite de
îngheţ, iar reviziile şi eventualele reparaţii să se facă cu uşurinţă şi în
cel mai scurt timp, fără a scoate din funcţiune întreaga instalaţie.
Art 111. Elementele instalaţiilor de apă de incendiu, cu guri de
apă, hidranţi, etc., care conţin apă şi care sunt expuse îngheţului în
timpul iernii şi care nu sunt prevăzute cu posibilitate de încălzire, vor fi
protejate contra îngheţului prin acoperirea lor cu materiale izolatoare,
aşezate în cutii special amenajate pentru acest scop.
Art 112. Căminele în care sunt montate robinetele de închidere
de la instalaţiile de apă, vor fi umplute de asemeni, cu materiale
izolatoare termic.
Art 113. Pompele şi hidrofoarele instalaţiilor de alimentare cu
apă pentru stingerea incendiilor, precum şi agregatele de acţionare
(electromotoare, motoare cu ardere internă, etc.), vor fi întreţinute în
perfectă stare de funcţionare, având asigurată atât alimentarea
continuă cu energie sau carburanţi, cât şi încălzirea încăperilor în care
sunt adăpostite pe timp de iarnă.
Art 114. Se vor întocmi instrucţiuni cu privire la modul de
funcţionare, utilizare şi întreţinere a instalaţiilor, aparatelor,

32
materialelor, etc. pentru stingerea incendiilor, din dotarea agenţilor
ecomnomici. În instrucţiuni se va include şi schema de funcţionare a
diverselor instalaţii de intervenţie în caz de incendiu, pe secţii şi
instalaţii tehnologice, care vor fi cunoscute de personalul de întreţinere
a instalaţiei şi de către pompierii civili.

4.3. ASIGURAREA POSIBILITĂŢILOR DE ACCES PENTRU

AUTOSPECIALELE DE INTERVENŢIE.
Art 115. (1) Pentru asigurarea condiţiilor de acces, intervenţie
şi salvare în caz de incendiu la construcţii şi instalaţii, se prevăd căi de
circulaţie (drumuri) necesare funcţional, sau fâşii libere de teren,
corespunzător amenajate accesului utilajelor şi autospecialelor de
intervenţie a pompierilor.
(2) Nu este obligatorie asigurarea unor circulaţii
carosabile (drumuri) la cabane, refugii turistice, construcţii la altitudine
(montane), anexe gospodăreşti, etc., precum şi la construcţii încadrate
în categoria de importanţă D (redusă).
Art 116. Căile de circulaţie (drumurile) prevăzute, vor asigura
accesul fără obstacole şi pe distanţe cât mai scurte la construcţii,
depozite de substanţe combustibile, puncte de staţionare şi alimentare
ale autospecialelor şi surse de apă.
Art 117. Căile de circulaţie şi acces (drumuri) la construcţii şi
incinte construite, care au încrucişări de nivel cu linii CF pe care pot
staţiona vagoane, vor fi asigurate cu a doua posibilitate de traversare,
astfel încât accesul autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu să
fie permanent posibil.
Art 118. Curţile interioare neacoperite, cu aria mai mare de 600
m.p. şi închise pe toate laturile de construcţii, situate la nivelul terenului
sau al circulaţiei carosabile adiacente, ori la o diferenţă de nivel mai
mică de 0,50 m. faţă de aceste circulaţii, se prevăd obligatoriu cu
accese carosabile pentru autospecialele de intervenţie în caz de
incendiu, cu gabarite de minim 3,80 m. lăţime şi 4,20 m. înălţime.
Pentru curţile interioare menţionate, situate la diferenţe
de nivel mai mari de 0,50 m. (fără acces carosabil), se asigură numai
acces pentru personalul de intervenţie (treceri pietonale) cu lăţimea de
minim 1,50 m. şi înălţimea de minim 1,90 m.
Art 119. Pentru clădirile civile, căile de intervenţie exterioare
vor permite accesul la cel puţin o faţadă a clădirii, iar pentru
construcţiile de producţie şi/sau depozitare, pe cel puţin două laturi (fac
excepţie construcţiile cu aria desfăşurată de maximum 2000 m.p., la
care accesul de intervenţie poate fi pe o latură).

4.4. ANUNŢAREA, ALARMAREA ÎN CAZ DE INCENDIU.

33
 Art 120. Sistemele de alarmare, avertizare şi anunţare în caz
de incendiu, trebuie să cuprindă următoarele mijloace:
- sonerii obişnuite sau polarizante;
- sirene, hupe ori alte mijloace de avertizare sonoră (clopote);
- telefoane directe, prin centrale telefonice sau reţele de
telefonie mobilă;
- instalaţii radio-telefon fixe, mobile sau portabile;
- pagere.
Art 121. Sistemul adoptat trebuie să asigure anunţarea-
alarmarea în cel mai scurt timp a serviciilor de pompieri civili şi
dispeceratelor pompierilor militari.
Art 122. Anunţarea incendiilor la serviciile de pompieri cu care
s-au încheiat convenţii sau contracte pentru astfel de servicii precum şi
la pompierii militari, se va face prin posturi telefonice sau alte mijloace
stabilite de comun acord.
Art 123. Anunţarea incendiilor se fac la telefoanele pompierilor
militari din raionul de intervenţie, precizându-se:
- ce arde, unde a izbucnit incendiul (parter, etaj, acoperiş,
anexe), adresa exactă, cine anunţă incendiul şi numărul postului
telefonic de la care se face anunţarea;
- după anunţarea incendiului, nu părăsiţi telefonul, aşteptaţi
apelul de confirmare al pompierilor.
Art 124. Telefoanele de anunţare a incendiilor la pompierii
militari din judeţul Suceava, sunt:
- Pompierii Suceava: tel. 981, 210096.
- Pompierii Rădăuţi: tel. 981,562112.
- Pompierii Câmpulung Moldovenesc: tel. 981, 311008.
- Pompierii Fălticeni: tel. 981, 541115.
- Pompierii Vatra Dornei: tel. 981, 371012.
- Pompierii Gura Humorului: tel. 981, 231312.
- Pompierii Siret: tel. 981, 281171.
- Pompierii Solca: tel. 981, 477481.

4.5. CERCETAREA ŞI STABILIREA CAUZELOR DE INCENDIU,

ÎN SITUAŢIA ÎN CARE POMPIERII MILITARI NU PARTICIPĂ LA
INTERVENŢIE.
Art 125. Cercetarea cauzelor de incendiu urmăreşte stabilirea
cauzelor care au generat incendii sau alte evenimente urmate de
incendii. Pe timpul cercetării incendiului se urmăreşte:
- stabilirea operativă a cauzelor incendiului;
- stabilirea măsurilor neîntârziate pentru repunerea în
funcţiune a instalaţiilor şi capacităţilor afectate;
- stabilirea persoanelor vinovate de producerea incendiului şi
34
a răspunderilor ce le revin;
- luarea măsurilor tehnico-organizatorice pentru prevenirea
unor incendii de aceeaşi natură.
Art 126. Incendiile localizate şi lichidate de către serviciile de
pompieri, cetăţeni sau personalul de pe locul de muncă, se anunţă în
termen de 3 zile de la producere, la subunităţile de pompieri militari
din raionul de intervenţie, de către primarul localităţii sau directorul
(managerul, administratorul) societăţii sau instituţiei respective.
Art 127. Cauza şi împrejurările producerii incendiului se vor
stabili conform anexei nr. 14. Rapoartele de intervenţie vor fi
completate conform "Îndrumătorului pentru folosirea şi completarea
raportului de intervenţie", ce a fost difuzat la nivelul primăriilor prin
Consiliul Judeţean.
Art 128. Când complexitatea incendiului nu permite stabilirea
cu exactitate a cauzei de incendiu, se va solicita asistenţă tehnică de
specialitate de la subunitatea de pompieri şi de la organele de poliţie.

4.6. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CONCURSURILOR

PROFESIONALE ALE POMPIERILOR CIVILI.
Art 129. Consiliile locale şi conducătorii agenţilor economici sau
instituţiilor organizează în fiecare an pregătirea membrilor serviciilor de
pompieri pentru a fi în măsură să participe la concursurile profesionale
faza sector, zonă, judeţ şi interjudeţeană.
Art 130. Pentru asigurarea pregătirii corespunzătoare a
serviciilor de pompieri, consiliile locale şi conducătorii agenţilor
economici sau instituţiilor, asigură:
- confecţionarea aparatelor necesare pentru probele de
concurs, inclusiv pentru pregătirea de specialitate;
- dotarea cu accesorii anume destinate pentru concursuri;
- echipament de protecţie pentru concurenţi.
Art 131. Premergător desfăşurării concursurilor, se va asigura o
pregătire corespunzătoare a membrilor lotului atât din punct de vedere
fizic cât şi al specialităţii.
Art 132. Pe timpul cât se află la concursurile profesionale,
organizate în afara localităţii de reşedinţă, pompierii militari beneficiază
de drepturile de deplasare, cazare şi diurnă, ca şi pompierii angajaţi,
fondurile necesare acordându-se de către consiliul local sau de patron,
după caz.
Art 133. Localităţile sau agenţii economici unde se organizează
concursurile profesionale, au obligaţia de a pune la dispoziţia
concurenţilor, baza materială necesară (aparate, accesorii,
autospeciale).

35
 CAPITOLUL 5 - REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI
STINGERE A INCENDIILOR, SPECIFICE

A. CLĂDIRI CIVILE
Prevederi generale.
Art 134. La proiectarea şi execuţia construcţiilor de orice
categorie şi instalaţiilor aferente acestora - indiferent de forma de
proprietate sau destinaţie -, precum şi la lucrările de modificare,
modernizare, transformare, consolidare sau de reparaţie a acestora,
se vor respecta standardele, normativele, prescripţiile tehnice şi alte
acte normative în vigoare, privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
Art 135. Construcţiile trebuie proiectate şi realizate astfel încât
să se asigure în caz de incendiu următoarele:
- protecţia ocupanţilor construcţiei;
- protecţia serviciilor de pompieri care intervin pentru
stingerea incendiilor;
- evacuarea ocupanţilor şi bunurilor materiale;
- împiedicarea extinderii incendiilor la clădirile învecinate;
- prevenirea avariilor la construcţii şi instalaţii învecinate, în
cazul prăbuşirii construcţiei incendiate.
Art 136. Condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească
elementele principale ale construcţiei, pentru încadrarea acestora în
grade de rezistenţă la foc sunt prevăzute în tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3
Nr. Gradul de rezistenţă la foc
Elementul construcţiei
crt. I II III IV V
1 Stâlpi, coloane, pereţi C0 C0 C1 C2 C4
portanţi (CA1) (CA1) (CA2a) (CA2b) (CA2d)
2 1/2 ore 2 ore 1 oră 30 min. -
2 Pereţi interiori neportanţi C0 C1 C2 C3 C4
(CA1) (CA2a) (CA2b) (CA2c) (CA2d)
30 min. 30 min. 15 min. 15 min. -
3 Pereţi exteriori C0 C1 C2 C3 C4
neportanţi (CA1) (CA2a) (CA2b) (CA2c) (CA2d)
15 min. 15 min. 15 min. - -
4 Grinzi, planşee, nervuri, C0 C0 C1 C2 C4
acoperişuri terasă (CA1) (CA1) (CA2a) (CA2b) (CA2d)
1 oră 45 min. 45 min. 15 min. -
(30 min.) (30 min.)
5 Acoperişuri autoportante C0 C1 C2 C3 C4
fără pod (inclusiv (CA1) (CA2a) (CA2b) (CA2c) (CA2d)
contravânturi), şarpanta 45 min. 30 min. 15 min. - -
(30 min.) (15 min.)
acoperişurilor fără pod
6 Panouri de învelitoare şi C0 C1 C2 C3 C4
suportul continuu al (CA1) (CA2a) (CA2b) (CA2c) (CA2d)
învelitorii combustibile 15 min. - - - -
Notă: Se folosesc cifrele din paranteze când densitatea sarcinii termice nu
depăşeşte 840 MJ/m.p.
36
 Art 137. (1) Construcţiile civile (publice), de producţie şi/sau
depozitare, se amplasează comasate sau grupate la distanţe
nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu
specifice, cu arii maxime admise în funcţie de destinaţie, gradul de
rezistenţă la foc cel mai dezavantajos, riscul de incendiu şi numărul de
niveluri cel mai mare (luând în calcul suma ariilor construite efective).
(2) Construcţiile se amplasează astfel încât să nu
permită propagarea incendiilor pe o perioadă de timp normată sau în
cazul prăbuşirii, să nu afecteze obiectivele învecinate, respectându-se
următoarele distanţele minime de siguranţă prevăzute în tabelul nr. 4.
(3) Pentru construcţiile de producţie sau depozitare
din categoria A sau B de pericol de incendiu, distanţele de siguranţă
faţă de clădiri cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendiu, se
majorează cu 50%, fără a fi mai mici de 15 m.
(4) În cazuri justificate tehnic, în cadrul limitei de
proprietate, investitorii pot stabili distanţe mai mici pe proprie
răspundere, prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective,
dacă adoptă măsuri de protecţie compensatorii, stabilite prin proiect şi
scenarii de siguranţă la foc.
Tabelul nr. 4
Grad de Distanţe minime de siguranţă (m) faţă de construcţii
rezistenţă la având gradul de rezistenţă la foc
foc I-II III IV-V
I - II 6 8 10
III 8 10 12
IV-V 10 12 15

Art 138. (1) Ariile construite admise pentru compartimentele de

incendiu ale clădirilor civile (publice) supraterane, sunt cele prevăzute
în tabelul nr. 5.
(2) Pentru clădirile echipate cu instalaţii automate de
stingere a incendiilor, ariile se pot majora cu 100%.Atunci când se
prevăd instalaţii automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot
majora cu 25%. Majorările menţionate nu se cumulează;
(3) În cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii
construite mai mari, pe proprie răspundere, prin hotărâri scrise ale
consiliilor de conducere respective.
Art 139. (1) În clădirile civile (publice) de gradul I şi II rezistenţă
la foc, este admisă mansardarea (realizarea unui nivel construit în
volumul podului), dacă elementele din structura portantă a acoperişului
şi a încăperilor amenajate sunt incombustibile şi separate de restul
podului cu ziduri rezistente la foc de minim 3 ore.
37
 (2) În clădirile de gradul III, IV şi V rezistenţă la foc,
mansardarea este admisă în condiţiile prevăzute în tabelul nr. 6.
Tabelul nr. 5
Aria maximă construită (la sol) a unui compartiment de incendiu
Gradul de (m.p.)
rezistenţă la foc Clădiri cu 1 nivel Clădiri cu mai multe niveluri
I-II 2500
III 1800
IV 1400 1000
V 1000 800

Tabelul nr. 6
Numărul maxim de niveluri pentru clădiri având
Destinaţia clădirii gradul de rezistenţă la foc:
III IV V
Clădiri de locuit 5 3 5
Clădiri pentru învăţământ 3 2 1
Clădiri cu alte destinaţii, fără 5 2 1
săli aglomerate

Art 140. Clădirile de locuit individuale (familiale) sau colective,

independente sau comasate ori grupate în limitele compartimentelor
de incendiu admise pentru clădiri civile, se amplasează la distanţe de
siguranţă, sau se compartimentează în condiţiile prevăzute în tabelul
nr. 7.

Tabelul nr. 7
Nr.
Denumire element Condiţii minime Observaţii
crt.
1 Pereţi despărţitori între clădiri, CO (CA1) În clădiri de gradul IV pot
tronsoane şi apartamente 1 oră fi C2 (CA2b), iar în cele
de gradul V pot fi C3
(CA2c).
2 Pereţi despărţitori între băi şi CO (CA1) -
bucătării, faţă de celelalte 15 min.
încăperi ale apartamentului, în
clădiri de gradul I-II rezistenţă la
foc
3 Pereţi despărţitori între boxele C4 (CA2d) -
gospodăreşti sau de depozitare
din subsol sau demisol, în cadrul
unor grupări de maxim 300 m.
4 Pereţi despărţitori între grupările CO (CA1) Uşile spre coridoare vor
de boxe gospodăreşti 1 oră fi rezistente la foc
menţionate la pct. 3, precum şi minimum 15 min.
între acestea şi spaţiile tehnice
38
 ale clădirii.
5.1 CONSTRUCŢII ADMINISTRATIVE

Sedii ale autorităţilor publice, indiferent de aria construită sau

desfăşurată.

Art 141. Conducătorii autorităţilor publice, vor desemna o

persoană sau persoane cu atribuţii de îndrumare, control şi constatare
a încălcării legii, normelor şi normativelor în domeniul prevenirii şi
stingerii incendiilor.
Art 142. (1) Căile de acces şi evacuare a persoanelor în caz de
incendiu, se marchează cu indicatoare de securitate, amplasate vizibil.
(2) Deschiderea uşilor de pe traseul evacuării, de
regulă, trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior,
cu excepţia uşilor prin care se evacuează cel mult 30 persoane valide.
(3) Prin deschidere, uşile de evacuare nu trebuie să
se împiedice una de alta sau să stânjenească evacuarea.
(4) Uşile încuiate în timpul funcţionării normale, pot
constitui o a doua cale de evacuare a unei porţiuni din construcţie sau
a întregii construcţii, cu excepţia sălilor aglomerate, dacă:
- alcătuirea şi dimensionarea lor corespund prevederilor
reglementărilor tehnice în vigoare;
- sunt dotate cu sisteme de închidere deschidere uşor
manevrabile fără cheie, ce pot fi acţionate din zona care se evacuează
sau sunt prevăzute cu panouri de sticlă securizată cu dimensiuni care
să permită trecerea fluxurilor de evacuare şi cu parapete de maxim 04
m. În cazul panourilor de sticlă, se vor prevedea mijloace de spargere
şi indicatore corespunzătoare. Panourile din sticlă securizată astfel
realizate, pot fi amplasate şi independent, lângă uşi marcate
corespunzător şi astfel dispuse încât să fie uşor de recunoscut.
(5) În casele de scări de evacuare nu vor fi amenajate
spaţii de lucru, de depozitare ori cu alte destinaţii (în afară de
circulaţie) şi nu vor fi introduse conducte de gaze naturale, conducte
pentru lichide combustibile sau tuburi colectoare de gunoi sau alte
materiale.
(6) La amenajarea construcţiilor existente, se vor lua
măsuri compensatorii referitoare la siguranţa la foc, în cazul în care, în
mod justificat nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale regulamentelor
specifice în vigoare.
Art 143. În podurile imobilelor este interzisă construirea de
boxe din lemn, depozitarea de materiale lemnoase sau alte materiale
combustibile.
Art 144. Se interzice depozitarea sub orice formă a lichidelor
combustibile în birouri sau în alte înbcăperi ale sediilor administrative.
39
 Art 145. Este interzisă iluminarea cu flacără deschisă
(lumânări, chibrituri, etc.) în poduri, magazii, precum şi în orice alt loc
care prezintă pericol de incendiu.
Art 146. Nu se vor depozita pe culoare, în case de scări şi alte
trasee de evacuare ale clădirii, materiale care să împiedice evacuarea
sau să mărească pericolul de incendiu.
Art 147. Covoarele, mochetele, etc., folosite pe culuare,
coridoare şi scările de evacuare, vor fi bine fixate de pardoseală, astfel
încât să nu se împiedice evacuarea persoanelor şi a bunurilor în caz
de incendiu.
Art 148. Curăţirea pardoselii cu lichide combustibile este
interzisă, cu excepţia produselor special destinate acestui scop, pentru
care se vor respecta măsurile specifice de p.s.i.

5.2. SĂLI AGLOMERATE

Art 149. Este obligatoriu să se asigure cel puţin două uşi de

evacuare, distincte şi judicios distribuite pentru:
a) fiecare nivel a sălilor aglomerate, precum şi pentru nivelul
de loji şi balcoane cu mai mult de 100 persoane;
b) foaiere, bufete, garderobe şi alte încăperi de servire a
publicului, cu aria de peste 100 m.p.
Art 150. Pentru asigurarea evacuării rapide şi fără accidente a
publicului, în sălile aglomerate, scaunele, băncile şi în general
mobilierul, se fixează de pardoseală, astfel încât să nu fie răsturnate în
caz de panică. Fac excepţie lojile, în care se admit maxim 12 scaune
mobile, precum şi expoziţiile şi saloanele de dans, în care se
recomandă solidarizarea lor pe parchete (fără fixare pe pardoseală).
La sălile de întruniri cu o capacitate de maxim 200
locuri, scaunele sau băncile pot fi nefixate de pardoseală, cu condiţia
solidarizării între ele pe pachete de minimum 3 rânduri.
Art 151. Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face
astfel încât să se realizeze culoare de trecere cu lăţimi
corespunzătoare, care să asigure accesul publicului la ieşirea din sală.
Art 152. Spaţiul liber de trecere dintre rânduri şi scaune, trebuie
să fie de minimum 0,45 m.
Art 153. La amplasarea mobilierului în săli cu locuri la mese,
trebuie să se asigure culoare de evacuare în caz de incendiu, ţinând
seama şi de următoarele recomandări:
- mesele de maxim 8 locuri, se amplasează cu cel puţin o
parte a lor, lângă un culoar;
- mesele dreptunghiulare, amplasate cu latura lungă
perpendiculară pe culoarele de evacuare, vor avea pe fiecare latură

40
cel mult 8 locuri, dacă au acces la un singur culoar, sau 16 locuri dacă
au acces la două culoare de evacuare. la capetale acestor mese, nu
se prevăd scaune în culoarele de evacuare;
- dacă numărul de locuri pe o latură este mai mare de trei
(între culoarul de evacuare şi perete) sau de şase (între două culoare)
se prevăd treceri de acces la culoarele de evacuare, având o lăţime
liberă de cel puţin 0,45 m.;
- la determinarea lăţimilor libere de trecere, se iau în vedere
şi dimensiunile scaunelor, retrase la o distanţă de 0,15 m. de marginea
mesei;
Art 154. Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor, etc., care
pot întrerupe căile de evacuare ale sălilor aglomerate, chiar atunci
când sunt incombustibile, este interzisă. pe căile de evacuare ale
sălilor aglomerate nu se admit uşi false sau placări cu oglinzi.
Uşile de pe traseul evacuării publicului din sălile
aglomerate trebuie să se deschidă în sensul evacuării la simpla
apăsare a sistemelor de închidere şi să nu aibă proeminenţe care ar
putea îngreuna trecerea persoanelor. La uşile exterioare sau care
separă alte funcţiuni din clădiri, se permit sisteme de zăvorâre fără
încuiere, uşor de acţionat în condiţiile aglomerării persoanelor în faţa
lor.
Art 155. În faţa uşilor din clădiri sau săli aglomerate trebuie
asigurat un spaţiu liber pentru persoanele ce se evacuează.
Art 156. Scările exterioare folosite pentru evacuarea sălilor
aglomerate trebuie să aibă o înclinare de maxim 1:2, iar rampele şi
podestele se recomandă de minimum 1,60 m. lăţime şi să fie
acoperite.
Planurile înclinate acoperite, sunt admise ca ieşiri de
evacuare, dacă îndeplinesc condiţiile specifice acestora.
Art 157. Curţile interioare şi spaţiile dintre clădiri cu săli
aglomerate pot fi luate în considerare pentru evacuarea persoanelor în
caz de incendiu, dacă au lăţimea suficientă pentru trecerea fluxului
rezultat din calcul, dar nu mai puţin de 10,00 m.
Art 158. În sălile aglomerate nu se admite accesul unui număr
mai mare de persoane decât capacitatea stabilită şi declarată. Se
interzice accesul publicului în săli aglomerate cu materiale şi substanţe
inflamabile sau cu alte mijloace care pot produce incendii sau explozii.
Art 159. Foaierele vor fi dotate cu scrumiere, amplasate la
minimum 1,5 m. distanţă faţă de draperii şi perdele.
Art 160. În sălile în care încălzirea se face cu sobe, alimentarea
acestora se va întrerupe înainte de accesul persoanelor în sală.
Art 161. Pentru asigurarea evacuării persoanelor din sală, se
vor respecta următoarele reguli:

41
 a) se va întocmi un plan de evacuare al sălii;
b) în timpul desfăşurării activităţii, uşile de pe toate traseele de
evacuare vor fi deschise, ele trebuind să se deschidă uşor;
c) se va controla şi asigura buna funcţionare în permanenţă a
iluminatului de siguranţă;
d) se vor numi persoane care să asigure organizarea şi
supravegherea persoanelor care se evacuează, precum şi a obiectelor.

5.3. CONSTRUCŢII PENTRU CULTURĂ

Prevederi generale:
Art 162. Sălile aglomerate sunt încăperi sau grupuri de încăperi
care comunică direct între ele, în care suprafaţa ce revine unei
persoane este mai mică de 4 m.p., şi se pot întruni simultan:
- orice număr de persoane (teatre);
- cel puţin 150 persoane (săli de spectacole, săli de întruniri,
cluburi);
- cel puţin 200 persoane (săli de aşteptare, muzee,
magazine).
Art 163. Încăperile cu aglomerări de persoane sunt acele spaţii
în care se pot afla simultan 50 persoane sau mai multe, fiecăreia
asigurându-se o arie maximă de 4 m.p.
Art 164. Cu excepţia cantinelor şi estradelor din sălile de
întruniri şi cluburi, se interzice introducerea în aceste categorii de
încăperi, a scaunelor mobile, fără fixarea lor în pardoseală.
Art 165. Orice schimbare de destinaţie se va face în strictă
conformitate cu prevederile legislative şi actele normative privind
protecţia la foc, atât din punct de vedere constructiv, cât şi al dotării cu
mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor.
Art 166. Executarea de compartimentări (separări), se pot
admite numai dacă prin măsurile respective nu se reduc numărul şi
dimensiunile căilor de evacuare, nu se blochează mijloacele de
prevenire şi stingere a incendiilor şi nu se obturează suprafaţa
protejată rezultată din calcul, iar materialele folosite la compartimentări
sunt incombustibile.
Art 167. Materialele textile folosite pentru finisaje şi decoraţiuni,
se vor trata cu substanţe ignifuge pentru reducerea gradului de
combustibilitate. Acest tratament se va aplica şi decorurilor, perdelelor
şi draperiilor.
Art 168. Trecerea conductelor, canalelor, tuburilor, coloanelor
prin planşee sau pereţi va fi făcută prin manşoane de ţeavă bine fixate
în plaşee sau perete, perfect etanşe cu materiale care să împiedice
propagarea incendiului.

42
 Art 169. Uşile, chepengurile, golurile între încăperi cu pericol de
incendiu, vor fi confecţionate din materiale rezistente la foc şi care
asigură limita de rezistenţă prevăzută de actele normative.
Art 170. Căile de evacuare şi uşile spre aceste căi vor fi
menţinute libere, marcate cu semne şi indicatoare vizibile inclusiv
noaptea sau în prezenţa fumului şi gazelor, şi prevăzute cu iluminat de
siguranţă pentru evacuare.
Art 171. Pe căile de evacuare nu vor exista praguri, uşile se vor
deschide în sensul deplasării fluxului, iar covoarele şi mochetele vor fi
astfel fixate încât să se evite împiedicarea persoanelor care se
evacuează.
Art 172. Pe căile de evacuare nu se vor folosi materiale şi
finisaje care să permită propagarea rapidă a incendiilor şi nu se vor
instala oglinzi, draperii ori alte materiale care pot crea greutăţi în
evacuarea oamenilor.
Art 173. În încăperile şi holurile clădirilor se vor afişa în locuri
vizibile planurile de evacuare şi instrucţiunile pe care trebuie să le
respecte persoanele care se evacuează.
Art 174. Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în astfel de
clădiri, se vor lua următoarele măsuri:
- Echiparea cu materiale şi mijloace de protecţie, salvare şi
stingere adecvate, pe baza criteriilor din anexa nr. 5;
- Amplasarea materialelor şi mijloacelor prevăzute se va face
în locuri vizibile şi uşor accesibile, marcate şi semnalizate
corespunzător;
- Verificarea existenţei, stării de întreţinere şi funcţionare a
mijloacelor de protecţie, salvare şi stingere, periodicitatea acestei
operaţiuni, precum şi persoanele cu astfel de atribuţiuni, se vor stabili
în raport cu specificul şi particularităţile din fiecare unitate;
- Pregătirea întregului personal pentru a fi în măsură să facă
alarmarea, să anunţe forţele stabilite să intervină, să pună în funcţiune
măsurile de salvare şi evacuare a utilizatorilor şi a exponatelor şi să
acţioneze la stingerea şi limitarea pierderilor materiale.

Expoziţii şi muzee
Art 175. (1) Amplasarea standurilor, vitrinelor şi panourilor se
va face astfel încât căile de evacuare şi de circulaţie a publicului să fie
în permanenţă libere.
(2) Vitrinele aflate pe căile de evacuare nu vor
cuprinde exponate care se aprind uşor, ard violent sau prezintă pericol
de explozie.
(3) În holuri şi alte spaţii comune se pot amenaja
expoziţii cum sunt cele de artă, filatelice, de carte, fiind interzise

43
expoziţii de mobilă sau alte exponate cu grad ridicat de
combustibilitate.
Art 176. (1) Elementele de structură ale panourilor şi standurilor
se vor executa pe cât posibil din materiale incombustibile, iar lemnăria
şi materialele textile ornamentale se vor ignifuga conform prevederilor
normative în vigoare.
(2) Traseele circuitelor electrice care luminează
standurile, panourile şi vitrinele, nu vor fi amplasate în spaţiile de
circulaţie ale vizitatorilor sau direct pe elemente combustibile iar pentru
protecţia conductorilor electrici se vor folosi pe cât este posibil tuburi
incombustibile.
Art 177. (1) Circuitul vizitatorilor va fi indicat prin săgeţi,
începând de la uşa de intrare în sălile de expunere până la ieşire.
Circulaţia vizitatorilor va fi dirijată de către personalul de supraveghere.
(2) Se vor întocmi planuri de evacuare atât a
vizitatorilor căt şi a exponatelor.
(3) Supravegherea vizitatorilor atât la intrare, pentru a
nu introduce substanţe inflamabile în muzee, cât şi pe timpul vizionării
sălilor, pentru a nu se fuma.
Art 178. (1) Încălzirea sălilor de expunere se va face prin
instalaţii de încălzire centrală, condiţionare a aerului, iar în cazul că nu
este posibil, numai cu sobe cu acumulare de căldură.
(2) Se vor asigura spaţii de siguranţă de minimum 1 m.
între elementele sistemelor de încălzire şi obiectele de artă,
manuscrise, ţesături.
Art 179. În atelierele de restaurare se va menţine permanent
curăţenia, iar fiarele de călcat vor fi menţinute pe suporţi incombustibili.
Art 180. Depozitarea obiectelor de artă ale muzeelor, se va
face în următoarele condiţii:
- încăperile folosite numai în scopul păstrării şi depozitării
documentelor muzeale vor fi separate prin pereţi şi uşi antifoc;
- la aşezarea rafturilor în depozite, se vor lăsa culoare de
acces care în permanenţă trebuie să fie libere;
- corpurile de iluminat incandescente, vor fi prevăzute cu
globuri de protecţie.

Arhive şi biblioteci.
Art 181. (1) Spaţiile de depozitare a arhivelor, precum şi fondul
special al bibliotecilor se amenajează în construcţii sau încăperi
rezistente la foc.
(2) Amplasarea depozitelor de arhivă şi ale
bibliotecilor, se face de regulă la nivelurile inferioare ale construcţiilor,
exceptând subsolurile şi demisolurile.

44
 (3) Se interzice amenajarea depozitelor bibliotecilor şi
arhivelor în următoarele situaţii:
- în apropierea magaziilor cu substanţe combustibile ori
expozive;
- în mansardele sau podurile clădirilor;
- în construcţii provizorii sau în cele executate din materiale
combustibile.
Art 182. Se vor respecta următoarele reguli:
a) Încăperile destinate pentru săli de lectură, camere de lucru,
cercetare, conservare, trebuie să fie separate de spaţiile de depozitare
şi ale fondului special al bibliotecarilor, prin elemente incombustibile,
rezistente la foc;
b) Prin pereţii depozitelor, bibliotecilor şi arhivelor, se interzice
trecerea conductelor de gaze combustibile, a coşurilor şi canalelor de
fum.
c) Între corpurile de iluminat cu incandescenţă şi materialele
combustibile trebuie să se asigure o distanţă de cel puţin 50 cm.
d) Rafturile, dulapurile, trebuie să fie confecţionate din
materiale incombustibile, iar cele din materiale combustibile vor fi
ignifugate conform prevederilor normativelor în vigoare
Art 183. În interiorul sălilor de lectură şi arhive se interzice:
- folosirea focului deschis şi fumatului;
- depozitarea lichidelor combustibile;
- existenţa prizelor şi tablourilor electrice.

Discoteci, cluburi, săli de dans

Art 184. (1) Pe căile de evacuare a persoanelor, finisajele
trebuie să fie de regulă incombustibile. Se admit pardoseli din lemn,
mochete şi finisaje din folii de maxim 2 mm. grosime, lipite pe suport
incombustibil.
(2) În holurile de acces se admite placarea cu lemn a
pereţilor incombustibili, luându-se măsurile necesare de protecţie
(ignifugare).
(3) Tavanele false, placările, tratamentele fonice şi
termice, precum şi finisajele combustibile, vor fi astfel montate şi
protejate faţă de corpurile de iluminat, aparate electrice şi orice altă
sursă de încălzire, încât să nu fie posibilă aprinderea lor.
(4) Nu se vor utiliza abajururi incombustibile la
iluminatul semiobscur din discoteci şi săli de dans.
(5) În cazul folosirii pentru iluminatul local a
lumânărilor, se vor lua măsuri de protecţie a acestora faţă de
materialele combustibile, prin folosirea unor suporturi incombustibile.
Suporturile vor fi fixate pentru a nu fi răsturnate la manevre greşite

45
 (6) În sălile în care este permis fumatul, se vor
prevedea scrumiere la fiecare masă, iar pentru sălile de dans, acestea
se vor amplasa la minim 1,5 m. faţă de perdele sau draperii.
(7) Se va sigura deschiderea uşoară a uşilor, în
sensul fluxului de evacuare.
(8) Exploatarea instalaţiilor electrice se va face în
conformitate cu prevederile normativelor în vigoare.
(9) Amplasarea acestor discoteci, cluburi, la parterul
construcţiilor, cu asigurarea a minimum 2 căi de evacuare.

Teatre, case de cultură şi cămine culturale, săli de vizionare a

filmelor
Art 185. În sălile de spectacole nu vor fi introduse scaune
suplimentare. în acestea nu se permite accesul unui număr de
persoane mai mare decât capacitatea stabilită în documentaţiile
tehnice.
Art 186. În timpul spectacolelor, uşile interioare şi exterioare de
pe traseul de evacuare, vor fi descuiate, sensul de deschidere al
acestora trebuie să fie spre exterior, prin simpla apăsare a sistemului
de deschidere.
Art 187. Deasupra uşilor de ieşire din sălile de spectacole, se
instalează corpuri de iluminat cu inscripţia "Ieşire", alimentate prin
circuitele iluminatului de siguranţă.
Art 188. (1) În scene se vor introduce numai decorurile şi
recuzita necesară pentru spectacolul sau repetiţia din ziua respectivă.
(2) Între decoruri şi pereţii scenei trebuie să existe o
distanţă liberă de 1 m., iar între decoruri şi corpurile de iluminat,
tablourile şi dozele instalaţiilor electrice, o distanţă de 0,75 m.;
(3) Se interzice depozitarea sub scară sau în fosele
pentru orchestră, a diferitelor materiale sau decoruri;
Art 189. (1) Fumatul în scenă se va admite numai în măsura în
care scenariul spectacolului o cere. În această situaţie, se vor asigura
scrumiere necesare stingerii ţigărilor şi chibriturilor, amplasate la
minimum 1,5 m. de draperii, cortine sau alte decoruri combustibile.
(2) În cazul în care scenariul spectacolului reclamă
folosirea lumânărilor, flăcărilor sau explozibililor, se vor lua măsurile de
siguranţă posibile, pentru evitarea unui incendiu;
(3) Se interzice introducerea sub orice motiv, în
scenă, a lichidelor inflamabile.
Art 190. (1) Este interzisă improvizarea instalaţiilor electrice,
corpurile de iluminat incandescente vor fi prevăzute cu globuri de
protecţie şi grătare de protejare împotriva loviturilor. Toate corpuirle de
iluminat din scenă, vor fi prevăzute cu plasă de protecţie.

46
 (2) După terminarea spectacolelor şi repetiţiilor,
instalaţia electrică se va scoate de sub tensiune, cu excepţia
iluminatului de siguranţă.

Circuri mobile.
Art 191. Începerea activităţii acestor circuri, se va face numai
după obţinerea avizelor şi autorizaţiilor prevăzute de lege.
Art 192. (1) Înainte de amplasarea circului, terenul se va curăţa
de vegetaţie uscată pe o suprafaţă care trebuie să depăşească cu cel
puţin 10 m. perimetrul amenajării.
(2) Amplasarea vagoanelor de circ şi a menajeriilor,
se va face astfel încât să nu împiedice evacuarea persoanelor şi
accesul autospecialelor de stins incendii.
(3) Elementele de construcţie combustibile (lemn,
materiale textile), vor fi ignifugate.
(4) Se va crea posibilitatea deschiderii pe 3 laturi a
perimetrului circului.
(5) Instalaţiile electrice de iluminat şi forţă, vor fi
executate şi exploatate în conformitate cu prevederile normativelor în
vigoare.
(6) În interiorul circului este interzis fumatul, precum şi
accesul publicului cu produse şi substanţe inflamabile sau cu alte
mijloace care pot produce incendii sau explozii.
(7) După terminarea repetiţiilor şi spectacolelor, se va
executa o verificare amănunţită a întregii amenajări, pentru depistarea
şi înlăturarea oricărei surse potenţiale de incendiu.

5.4. CLĂDIRI DE CULT (CATEDRALE, BISERICI, CASE DE

RUGĂCIUNE, SINAGOGI, TEMPLE, ANSAMBLURI MĂNĂSTIREŞTI)

Art 193. Pentru spaţiile din lăcaşurile de cult, care sunt săli
aglomerate, se vor respecta măsurile de p.s.i. specifice sălilor
aglomerate, potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.
Art 194. Clădirile de cult, indiferent de capacitatea maximă
simultană, vor avea asigurate cel puţin două căi de evacuare a
persoanelor, distincte şi independente. Execepţie fac cele cu
capacitatea maximă de până la 30 persoane.
Art 195. Clădirile de cult cu capacitatea de 30 persoane şi mai
mult, vor avea uşi de evacuare, cu deschiderea în exterior.
Art 196. Se interzice accesul persoanelor în clădirile de cult, în
număr mai mare decât capacitatea stabilită şi declarată.
Art 197. Se vor crea condiţii pentru accesul autospecialelor de
intervenţie în caz de incendiu, cel puţin la o faţadă.

47
 Art 198. Se interzice depozitarea materialelor şi lichidelor
combustibile în podurile clădirilor de cult.
Nu se admite amenajarea de boxe din lemn în podurile
imobilelor sau în casele de scări. În podurile imobilelor nu se vor
executa compartimentări din elemente combustibile.
Art 199. La folosirea lumânărilor în biserici, se vor respecta
următoarele:
a) aprinderea şi aşezarea lumânărilor se va face în locuri
stabilite şi, pe cât posibil, la distanţa de 1 m. faţă de materialele
combustibile (cununi, draperii, mobilier, icoane, etc.);
b) stativele pentru lumânări vor avea fund dublu şi vor fi
umplute cu apă sau nisip;
c) resturile de lumânări se vor depozita în cutii metalice cu
capac şi se vor păstra în exeteriorul bisericii;
d) se interzice fixarea lumânărilor pe elemente combustibile
(mobilier, pereţi, tablouri, etc.);
e) la terminarea slujbei şi a programului în biserici, se vor
stinge lumânările şi cărbunii din cădelniţă;
f) se va interzice arderea, precum şi aşezarea stativelor pentru
lumânări în balcoanele realizate din elemente de construcţie
combustibile.
Art 200. Coroanele executate din materiale combustibile
naturale şi artificiale, se vor păstra în exteriorul bisericii.
Art 201. Covoarele, preşurile, etc., folosite pe culoarele,
coridoarele şi scările de evacuare, vor fi bine fixate pe pardoseală,
astfel încât să nu se împiedice evacuarea persoanelor şi bunurilor în
caz de incendiu.
Art 202. Se interzice depozitarea în clădirile de cult a lichidelor
combustibile. Se admite păstrarea unei cantităţi de maximum 25 litri
lichide combustibile, care se vor depozita în recipiente metalice special
destinate, închise ermetic şi în locuri ferite de posibilitatea producerii
unor incendii sau explozii.
Art 203. În sălile în care încălzirea se face cu sobe, alimentarea
cu combustibil se va întrerupe înainte de accesul persoanelor în sală.
Pe toată durata funcţionării mijloacelor de încălzire, acestea vor fi
supravegheate în permanenţă de către o persoană special desemnată.
Art 204. Pentru asigurarea evacuării persoanelor din clădirile
de cult, în caz de incendiu, se vor respecta următoarele:
a) Conducerea clădirii de cult, va întocmi obligatoriu un plan de
evacuare a utilizatorilor spaţiului;
b) Evacuarea utilizatorilor se va face în mod obligatoriu pe
toate căile prevăzute în planul de evacuare al sălii;
c) În timpul slujbelor religioase, în clădirile de cult, uşile de pe

48
traseele de evacuare vor fi descuiate;
d) Controlul şi asigurarea bunei funcţionări în permanenţă a
iluminatului de siguranţă;
e) Numirea personalului care va organiza şi supraveghea
evacuarea utilizatorilor;
f) Marcarea căilor de evacuare conform STAS 297.
Art 205. Se va asigura verificarea periodică, de către personal
specializat, a instalaţiilor electrice, de paratrăsnet, precum şi a
coşurilor de evacuare a fumului.

5.5. STADIOANE ŞI SĂLI DE SPORT

Art 206. Clădirile destinate activităţilor sportive, vor avea
asigurate condiţii de acces pentru intervenţie, la cel puţin o faţadă a
acestora, iar când sunt săli aglomerate, la cel puţin două faţade.
Art 207. Pentru clădirile de sport care se încadrează în
categoria sălilor aglomerate, se aplică prevederile normative
referitoare la aceste săli.
Art 208. Căile de acces şi evacuare vor fi menţinute în
permanenţă libere şi marcate corespunzător, conform standardelor în
vigoare.
Art 209. Pe stadioane sau în săli de sport, este interzis accesul
utilizatorilor şi spectatorilor, cu materiale şi substanţe inflamabile sau a
altor mijloace care pot produce incendii sau explozii.
Art 210. Culoarele, scările şi porţile situate în zona
spectatorilor, trebuie vopsite în galben viu, conform prevederilor
regulamentului UEFA.
Art 211. Se interzice accesul pe stadioane sau în sălile de
sport, a unui număr de persoane mai mare decât capacitatea stabilită
şi declarată.
Art 212. La staţia de radioficare, înaintea începerii meciurilor,
se vor difuza măsurile şi regulile de prevenire şi stingere a incendiilor
ce trebuiesc respectate de către spectatori pe timpul manifestărilor
sportive.
Art 213. Scaunele realizate din materiale combustibile, vor fi
ignifugate.
Art 214. La magaziile de echipament şi vestiare, fumatul, focul
deschis, precum şi alte surse de foc sunt strict interzise.
Art 215. Înaintea începerii fiecărui meci şi după încheierea lui,
organizatorii vor efectua controlul de prevenire a incendiilor şi vor lua
măsuri urgente pentru înlăturarea neregulilor constatate.
Art 216. După terminarea meciului, deşeurile combustibile
provenite de la spectatori, vor fi colectate, depozitate sau distruse în
locuri special amenajate.

49
 Art 217. Sursele de alimentare cu apă, vor fi în permanenţă
libere şi marcate conform standardelor în vigoare.
Art 218. Dotarea cu materiale şi mijloace de stingere a
incendiilor, se va face conform normelor de dotare. Se va urmări în
permanenţă întreţinerea în stare de funcţionare a acestora.

5.6. TURISM ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

Unităţi de cazare şi tratament.

Art 219. Se interzice construirea de anexe provizorii, cum ar fi:
magazii, şoproane, chioşcuri, pe lângă hoteluri, vile sau cabane,
precum şi depozitarea materialelor combustibile, la o distanţă mai mică
de 20 m. faţă de acestea.
Art 220. Clădirile construite din materiale combustibile (cabane,
căsuţe, depozite, garaje, campinguri), se vor proteja prin ignifugare,
conform prescripţiilor tehnice în vigoare.
Art 221. În aceste unităţi, se interzice utilizarea pentru încălzit,
a aparatelor electrice (calorifere cu ulei, radiatoare), precum şi a celor
cu gaze.
Art 222. Conducerea unităţii va asigura în permanenţă buna
funcţionare a mijloacelor tehnice de intervenţie din dotare (instalaţii de
hidranţi interiori şi exteriori, instalaţii spaciale de semnalizare şi
stingere a incendiilor, stingătoare, etc.).
Art 223. Se va asigura o bună funcţionare a lifturilor, atâţt din
punct de vedere tehnic, cât şi a prezenţei permanente a personalului
ce le deserveşte.
Art 224. Se interzice utilizarea podurilor clădirilor în scopul
depozitării materialelor combustibile, sau a altor întrebuinţări, ca:
spălătorii, ateliere, magazii, afumătorii.
Art 225. Alarmarea şi anunţarea în caz de incendiu, se va face
în aşa fel încât să nu producă panică în rândul pasagerilor şi
persoanelor din cameră, spre a nu le periclita viaţa.
Art 226. Se admite menţinerea încuiată a uşilor de la scările de
serviciu, în cazul când acestea sunt prevăzute cu geam nearmat, pe o
suprafaţă care să permiotă evacuarea normală a persoanelor în caz de
incendiu. Pe uşile respective se va inscripţiona: "Uşă de evacuare.
Spargeţi geamul în caz de incendiu."
Art 227. Se va controla permanent starea de funcţionare a
instalaţiilor electrice. Nu se admit modificări sau improvizaţii la
instalaţia electrică. Orice lucrări de reparaţii sau întreţinere la
instalaţiile electrice, se efectuează de către personal autorizat.
Art 228. Clădirile pentru turism vor avea asigurat accesul
autospecialelor la cel puţi 2 faţade ale clădirii.

50
 Art 229. (1) În camerele de hotel, pe partea interioară a uşilor,
se va afişa schiţa cu traseul de evacuare a turistului (spre ieşirea
principală şi cea de serviciu). pe noptieră, la loc vizibil, se vor găsi
fluturaşi cu instrucţiuni în cel puţin 3 limbi de circulaţie internaţională,
privind comportamentul în caz de incendiu.
(2) Personalul unităţii va fi instruit asupra modului în
care se face alarmarea, anunţarea, dirijarea şi evacuarea persoanelor
spre ieşire, precum şi asupra modului de folosire a mijloacelor de
intervenţie.
(3) Alarmarea şi anunţarea în caz de incendiu, se va
face în aşa fel încât să nu producă panică în rândul turiştilor.
(4) Spaţiile comune vor fi verificate prin serviciul de
rond, de către personalul de serviciu, la fiecare oră, cu excepţia celor
dotate cu instalaţii speciale de detectare şi semnalizare, care se
verifică din 2 în 2 ore.
(5) Recepţiile vor fi dotate cu lanterne, stingătoare
portabile şi măşti contra fumului şi gazelor fierbinţi.
(6) Turiştii din fiecare cameră, trebuie să aibă acces la
două căi de evacuare, independente una faţă de alta.
Art 230. (1) Amplasarea camping-urilor se va face cu avizul
organelor administrative, silvice, agricole, de pe raza cărora urmează a
fi amplasate, stabilindu-se totodată necesarul de mijloace şi materiale
necesare prevenirii şi stingerii incendiilor.
(2) Suprafaţa camping-ului va fi delimitată prin
împrejmuire.
(3) În păduri, campingurile se vor amplasa în poiene,
respectându-se distanţele de siguranţă la foc faţă de fondul forestier,
marcându-se cu indicatoare avertizoare asupra pericolului de incendiu.
(4) Se vor marca şi fixa locurile pentru amplasarea
corturilor, parcarea autovehiculelor, locurile destinate focurilor
deschise.
(5) Căsuţele vor fi amplasate astfel încât să se
asigure între ele o distanţă minimă de siguranţă la foc şi menţinerea
liberă a accesului autospecialelor destinate stingerii incendiilor.
(6) Pe schemele de amplasare a căsuţelor se vor
marca poziţiile stingătoarelor, pichetului de incendiu şi a hidranţilor de
incendiu.
(7) Limitele locului în care folosirea focului deschis şi
a fumatului pot provoca izbucnirea incendiilor, vor fi marcate prin
indicatoare speciale de interzicere şi avertizare.
(8) Autovehiculele vor fi parcate în locuri special
amenajate, dispuse astfel încât să a sigure o evacuare rapidă şi facilă
în caz de incendiu.

51
 (9) Resturile vegetale vor fi înlăturate periodic din jurul
căsuţelor.
Art 231. Se interzice:
a) depozitarea materialelor combustibile în apropierea
căsuţelor;
b) pozarea instalaţiilor electrice direct pe materiale
combustibile şi exploatarea acestora cu improvizaţii;
c) utilizarea pentru încălzire a aparatelor electrice precum şi a
celor care folosesc gazele drept combustibil.
d) fumatul în interiorul cabanelor sau vilelor pentru cazare.
e) parcarea autovehiculelor lângă căsuţele de cazare.
Art 232. La secţiile pentru tratament balnear se va urmări:
a) utilizarea instalaţiilor şi aparaturii de tratament nuami de
către personalul calificat şi sub supraveghere permanentă;
b) interzicerea fumatului şi utilizarea focului deschis în
încăperile cu aparatură medicală, dormitoare şi alte săli de tratament;
c) asamblarea şi punerea în funcţiune a utilajelor şi aparatelor
noi, cu personal calificat sau intreprinderi autorizate, pe baza aprobării
conducătorului tehnic al unităţii, cu respectarea normelor în vigoare;
d) folosirea aparaturii tehnico-medicale electrice sub
supraveghere permanentă. După folosire, aparatele se vor scoate din
priză;
e) prevederea iluminatului de siguranţă pentru evacuare în
pavilioanele de cazare şi tratament;
f) interzicerea topirii parafinei sau a altor substanţe utilizate
pentru comprese calde, în spaţiile pentru tratamente de fizioterapie,
electroterapie, termoterapie şi aerosoli;
g) topirea parafinei pe mijloace de încălzire (sobe) bine izolate,
astfel ca flacăra liberă să nu poată ajunge în contact cu gazele
inflamabile degajate, sau cu stropi şi bucăţi de parafină.
h) interzicerea depozitării în camerele unde se topeşte
parafina, a unei cantităţi de parafină mai mare decât necesarul
activităţilor zilnice de tratament.
i) respectarea normelor specifice stabilite de Comitetul de Stat
pentru Energie Nucleară, în sălile de tratament cu substanşe sau
radiaţii ionizante.
Art 233. La pavilioanele (construcţiile) destinate cazării copiilor,
se vor lua următoarele măsuri:
a) supravegherea permanentă a copiilor pe timpul desfăşurării
diferitelor activităţi, cât şi pe timpul nopţii;
b) podurile şi subsolurile clădirilor se vor menţine permanent
încuiate;
c) sobele din încăperile în care sunt cazaţi copii de vârstă

52
preşcolară, vor avea uşiţele de alimentare în exteriorul încăperilor;
d) la începerea perioadei de tratament, se vor efectua exerciţii
practice de evacuare a copiilor din încăperi şi clădiri.

Unităţi de alimentaţie publică

Art 234. În unităţile de alimentaţie publică se interzice cu
desăvârşire:
a) folosirea aparatelor de gătit electrice sau alimentate cu
gaze, fără supraveghere (aragaze, reşouri, plite electrice, etc.);
b) introducerea recipienţilor care pot provoca explozii şi a
lichidelor inflamabile în spaţiile de depozitare sau în bucătării;
c) curăţarea pardoselilor din spaţiile de producţie sau de
consumaţie, cu produse petroliere;
d) blocarea căilor de acces şi evacuare, sau a uşilor de pe
aceste trasee;
e) colectarea resturilor de ţigări în cutii de carton;
f) stingerea cu apă a unor începuturi de incendiu la vasele cu
grăsimi sau uleiuri;
Art 235. În spaţiile de servire se va asigura numărul sificient de
scumiere pe masă, iar pe holui, scrumiere cu picior, amplasate la
minimum 1,5 m. faţă de perdele sau draperii.
Art 236. Pentru evitarea aglomeraţiei şi asigurarea evacuării, în
sălile de consumaţie se vor respecta numărul de mese, modul de
amplasare a acestora şi numărul de locuri satabilte prin proiect.
Art 237. (1) Folosirea aparatelor electrice pentru pregătirea
preparatelor şi a aragazelor se va face cu respectarea strictă a
instrucţiunilor producătorului.
(2) Maşinile de gătit şi utilajele care dezvoltă
temperaturi ridicate, se vor amplasa la o distanţă de cel puţin 1 m. faţă
de elementele combustibile ale construcţiei.
(3) Maşinile de gătit, grătarele pentru fript şi
cuptoarele pentru copt, vor fi dotate cu hote prevăzute cu site de
protecţie. Aceste hote, precum şi tubulaturile aferente, vor fi degresate
săptămânal şi ori de câte ori este nevoie.

5.7. LOCUINŢE MULTIFAMILIALE DIN MEDIUL URBAN ŞI

RURAL.
Art 238. În casele de scări nu vor fi amenajate spaţii de lucru,
depozitare ori cu alle destinaţii (în afară de circulaţie).
Se interzice depozitarea în casele de scări, precum şi
pe căile de acces şi evacuare, a unor materiale de orice natură care
duc la reducerea gabaritului acestora.
Art 239. Se interzice depozitarea materialelor sau lichidelor

53
combustibile în podurile clădirilor.
Nu se admite amenajarea de boxe din lemn în podurile
imobilelor sau executarea unor compartimentări din elemente
combustibile.
Art 240. În subsolul sau demisolul clădirilor de locuit, se pot
amenaja boxe gospodăreşti, cu condiţie utilizării acestora numai pentru
depozitarea materialelor şi substanţelor fără risc mare de incendiu şi
cu asigurarea condiţiilor de protecţie corespunzătoare.
Art 241. Se interzice blocarea hidranţilor de incendiu stradali,
precum şi a platformelor de acces şi amplasare a autospecialelor de
intervenţie.
Art 242. Lucrările de verificare, întreţinere şi reparaţii la
instalaţiile electrice, se vor efectua numai de către personal autorizat.
Art 243. Se interzice exploatarea sistemelor de încălzit
improvizate sau cu defecţiuni, supraalimentate cu combustibil sau
nesupravegheate, precum şi aprinderea focului utilizându-se lichide
inflamabile.
Verificarea, repararea ori izolarea termică şi curăţarea
periodică a coşurilor de evacuare a fumului, sunt obligatorii de 2 ori pe
an.
Art 244. Se interzice depozitarea în apartamente a lichidelor
combustibile. Se admite păstrarea a maximum 25 l lichide
combustibile, care se vor depozita în ambalaje metalice special
destinate, închise ermetic, în locuri protejate, la distanţă de siguranţă
faţă de sursele de căldură, ori protejate astfel încât să nu fie posibilă
aprinderea lor.
Art 245. Pentru consumatorii casnici este permisă utilizarea a
maximum 2 butelii STAS într-o încăpere.
Buteliile se amplasează la distanţe de minimum 1 m.
faţă de aparatul de gătit pe care-l alimentează şi de alte surse de
căldură.

5.8. ACTIVITĂŢI ÎN AER LIBER CARE PRESUPUN PREZENŢA

UNUI NUMĂR MARE DE PERSOANE.

Manifestaţii publice şi spectacole în aer liber.

Art 246. Amenajările în aer liber se dispun faţă de vecinătăţi la
distanţele de siguranţă prevăzute de reglementările tehnice în vigoare.
Amenajările în aer liber vor asigura spaţii pentru public la o distanţă de
minimum 3 m. distanţă faţă de scenă şi minimum 6 m. faţă de spaţiile
de circulaţie funcţionale şi de evacuare a publicului.
Art 247. Amenajările în aer liber vor avea asigurate căi de
evacuare a utilizatorilor, corespunzător dimensionate, prin care aceştia

54
să ajungă la nivelul terenului înconjurător sau al circulaţiei carosabile
adiacente
Distanţa maximă de parcurs, de la cel mai îndepărtat
loc până la un acces la nivelul terenului sau o circulaţie carosabilă, va
fi de maximum 50 m.
Art 248. Distanţa liberă de circulaţie între rândurile de scaune,
va fi de minimum 0,35 m.
Art 249. Scaunele prevăzute la amenajările în aer liber se
solidarizează pe rânduri şi apoi de platforma amenajată.
Art 250. Amenajările în aer liber se dotează cu mijloace de
primă intervenţie, asigurându-se un post exterior de incendiu la
maximum 1000 m.p. şi câte un stingător portativ (6 kg.) la fiecare 250
m.p.
Art 251. Realizarea spectacolelor (jocurilor) de artificii, este
admisă numai cu respectarea normelor şi măsurilor specifice de
prevenire şi stingere a incendiilor şi cu avizul autorităţilor abilitate prin
lege.

Târguri, oboare, pieţe.

Art 252. Administratorii unor astfel de locuri publice, vor lua
măsuri pentru:
a) delimitarea locurilor destinate diverselor activităţi ce se
desfăşoară în perimetru târgului (comercializare autoturisme, animale,
cereale, bunuri de consum, materiale de construcţii, etc.);
b) asigurarea căilor de evacuare a utilizatorilor, corespunzător
dimensionate, potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.
c) menţinerea liberă a căilor de acces şi evacuare în caz de
incendiu;
d) interzicerea accesului publicului cu produse şi substanţe
inflamabile sau cu alte mijloace care pot provoca incendii sau explozii;
e) interzicerea executării focului deschis pe timpul desfăşurării
activităţii în târguri, oboare şi pieţe.
- prepararea hranei (gustări calde), prin utilizarea focului
deschis, se face numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la
distanţe care să nu permită propagarea focului la construcţii, depozite,
culturi agricole, păduri, plantaţii, sau alte vecinătăţi.
- după terminarea activităţii, jarul va fi stins şi depozitat în
locurile special amenajate.
f) Amenajarea şi dotarea postului de incendiu cu materiale de
primă intervenţie;
g) Stabilirea modului de anunţare a incendiilor la serviciile de
pompieri;
h) Reglementarea accesului autovehicolelor, astfel:

55
 - în târgurile pentru autoturisme, parcarea acestora se va face
astfel încât să se asigure gabaritele corespunzătoare pentru
evacuarea rapidă în caz de incendiu, precum şi intervenţia pentru
stingere;
- se interzice comercializarea sau distribuirea de carburanţi,
introducerea în incintă a autovehiculelor care prezintă scurgeri de
carburanţi;
- autovehiculele vor fi parcate în târguri, grupate în funcţie de
tipul şi gabaritul lor;
i) Standurile de vânzare a produselor, precum şi copertinele
acestora, vor fi realizate din materiale incombustibile.

5.9. PARCAJE PUBLICE DESCHISE ÎN INTERIORUL

LOCALITĂŢILOR
Art 253. Pentru reducerea riscului de incendiu, în interiorul
parcajelor publice, se interzice:
a) completarea sau scoaterea de carburant din rezervoarele
autoturismelor ori transvazarea lichidelor combustibile;
b) fumatul şi utilizarea focului deschis, sub orice formă;
c) repararea sau întreţinerea autoturismelor, indiferent de
natura defecţiunilor, cu excepţia necesităţii de înlocuire a roţilor;
d) staţionarea autoturismelor în afara spaţiilor destinate,
amenajate şi marcate în acest scop.
e) utilizarea în alte scopuri a spaţiilor de parcare;
f) accesul autoturismelor şi a remorcilor acestora, în care se
află substanţe periculoase (inflamabile, explozive, corozive,
radioactive), în afara acarburanţilor şi lubrefianţilor autoturismului.
g) staţionarea (parcarea) unui număr mai mare de autoturisme
decât capacitatea maximă a parcării şi blocarea căilor de rulare.

5.10. ACTIVITĂŢI SPECIFICE ÎN ZONA FONDULUI

FORESTIER.
Art 254. În lunile februarie - martie şi septembrie - octombrie,
ce preced perioadele critice şi perioadele de maximă afluenţă turistică,
se vor curăţa uscăturile din apropierea construcţiilor (cantoane, staţiuni
de agrement) şi se va asigura întreţinerea liniilor izolatoare somiere şi
parcelarea.
Art 255. Organele silvice vor revizui şi completa locurile admise
în pădure, pentru popas, pentru fumat şi parcare a autovehiculelor în
pădurile de agrement şi de interes turistic, marcându-le şi
amenajându-le corespunzător, în scopul atragerii turiştilor în zone cu
organizare adecvată.
Art 256. Se vor stabili şi marca drumurile permise circulaţiei

56
autovehiculelor. Pe drumurile interzise se montează bariere şi
indicatoare corespunzătoare.
Art 257. La intrarea în pădure şi pe traseele turistice se vor
amplasa panouri şi pancarte cu texte adecvate privind prevenirea şi
stingerea incendiilor de pădure.
Art 258. Pentru activitatea de păşunat, atât în pădure cât şi pe
păşunile montane, se va ţine o evidenţă strictă pentru muncitorii cărora
li s-au eliberat autorizaţii sau cu care s-au încheiat contracte, în scopul
verificării şi controlului privind respectarea prevederilor normelor de
prevenire şi stingere a incendiilor.
Art 259. Pentru activitatea de recoltare a fructelor de pădure, la
cantonul silvic se va ţine evidenţa muncitorilor şi a sectoarelor de
activitate a acestora. Se va face totodată înstruirea acestora pe bază
de semnătură de către pădurarul din zonă.
Art 260. Pentru prevenirea declanşării incendiilor la fondul
forestier, se vor respecta următoarele:
a) Plantaţiile de răşinoase se vor crea în amestec cu foioase,
acolo unde condiţiile bioecologice permit aceasta. În aceleaşi condiţii,
pe marginea masivelor de răşinoase, se vor prevedea benzi de 4-8
rânduri de foioase sau larice.
b) Lizierele trupurilor de pădure ce se vor crea, vor fi închise cu
vegetaţie densă verde, arbustivă.
c) Liniile somiere să fie cultivate şi întreţinute astfel încât să
constituie benzi de prevenire a extinderii eventualelor incendii şi să
satisfacă şi nevoile sectorului cinegetic.
d) Amestecul speciilor în culturile ce se vor crea se vor face
conform cerinţelor bioecologice.
e) Pe marginea drumurilor, a şoselelor, a căilor ferate ce trec
prin păduri, se vor amenaja benzi izolatoare în zonele care prezintă
pericol de incendiu, prin îndepărtarea litierei şi a resturilor
combustibile, pe o lăţime de 5-10 m., pe care se va interzice
depozitarea materialului combustibil (vegetaţie ierboasă uscată,
gunoaie, lichide inflamabile).
f) În pădure se va asigura o stare corespunzătoare de igienă,
prin extragerea arborilor uscaţi, rupţi sau doborâţi de vânt.
g) În pădure este interzis accesul autovehiculelor proprietate
personală, pe drumurile forestiere, arderea resturilor vegetale rezultate
din curăţirea păşunilor şi a terenurilor agricole limitrofe, la distanţă mai
mică de 100 m. faţă de liziera pădurii, fumatul şi focul deschis sau
aruncarea la întâmplare a ţigărilor şi chibriturilor aprinse, ca şi
instalarea corturilor, a autoturismelor şi a suprafeţelor de picnic în alte
locuri decât cele special amenajate.
h) Clădirile pentru locuinţă, anexele pentru animale, vor fi

57
izolate de pădure prin benzi mineralizate, de minimum 5 m. lăţime.
i) Pentru stânile organizate, se vor amenaja locuri pentru foc,
pentru surse de alimentare cu apă (pentru adăparea vitelor, pentru
prepararea hranei şi pentru stingerea incendiilor).
Art 261. Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, în
parchetele de exploatare se vor respecta următoarele:
a) Cabanele şi construcţiile temporare din parchet vor fi izolate
de pădure cu o bandă de 10 m. lăţime, pe care se va defrişa toată
vegetaţia.
b) Parchetele de exploatare vor fi izolate de restul pădurii
printr-o bandă izolatoare perimetrală de 10 m., care se va mineraliza.
Această bandă va putea constitui drum de acces şi o eventuală bază
de lansare a contrafocului în cazul unui eventual incendiu de proporţii.
c) Materialul lemnos care se depozitează în parchete, se va
stivui pe solul curăţat de toate materialele combustibile şi va fi
transportat ritmic.
d) Coşurile de fum ale construcţiilor din pădure vor fi prevăzute
cu dispozitive parascântei.
e) în condiţiile lipsei de curent electric, se vor folosi în
încăperile de locuit numai lămpi de petrol cu glob de sticlă sau felinare
de vânt.
f) Depozitarea carburanţilor şi lubrefianţilor pentru utilajele
folosite în exploatarea parchetelor (tractoare, fierăstraie mecanice), se
va face în depozite special amenajate, respectându-se prevederile
normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.
g) Transportarea carburanţilor de la depozite la locurile de
muncă se va face în canistre metalice.
h) Alimentarea utilajelor cu combustibil de va face cu pâlnii şi
pompe şi nu prin turnarea direct din butoaie.
i) Mangalizarea lemnului se va face în bocşe special
amenajate acestui scop şi amplasate la maxim 30 m. de sursa de apă,
pe locuri orizontale, puţin productive.
j) Izolarea de pădure a bocşelor se va face printr-o bandă de
10 m. lăţime, mineralizată, iar pe o rază de 50 m. se vor îndepărta
toate materialele combustibile.
k) Bocşele de managalizare vor fi supravegheate permanent,
iar acoperirea cu pământ va fi urmărită în mod special, atât la
înfiinţare, cât şi pe timpul arderii.
l) În parchetele de exploatare se interzice fumatul şi lucrul cu
foc deschis, în afara locurilor special amenajate, folosirea benzinei,
motorinei sau altor substanţe neadecvate la lămpile de iluminat,
folosirea de instalaţii electrice sau de forţă, neregulamentare, cu
defecţiuni sau improvizaţii, menţinerea mult timp a materialului lemnos

58
în depozite intermediare.
Art 262. Metodele de intervenţie în condiţiile unui incendiu de
pădure, se stabilesc în funcţie de dimensiunile incendiului şi felul
acestuia (incendiu de litieră, de coronament, în plantaţii sau arboret, în
păşune sau în poiană, pe teren plat sau pe versant cu pantă mare sau
redusă, pe culme de deal sau în vale):
a) incendiul de litieră va fi bătut cu măturoaie, palete de răchită
împletite, cu lopeţi aruncându-se pământ sau nisip pe focul ce
înaintează şi intervenindu-se pentru formarea unui baraj prin
mineralizarea solului şi încercarea aplicarea contrafocului.
b) incendiul de coronament se stinge astfel:
- pe o linie transversală direcţiei de înaintare, la distanţa
apreciată astfel ca focul să nu surprindă persoanele în plină acţiune,
se doboară urgent arborii pe distanţa de 2-4 înălţimi de arboret, cu
coroanele paralele cu direcţia de înaintare a focului - cu cai şi tractoare
şi se scot arborii, pe măsura doborârii lor, în afara pericolului de
incendiu, curăţindu-se totodată zona de uscături.
- cu plugurile cu cai sau cu tractoare, se mineralizează o
bandă de 2-3 m. lăţime pe mijlocul benzii formate prin scoaterea
arborilor şi se încearcă aplicarea contrafocului.

5.11. EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE CU RISC DE

INCENDIU:
Art 263. Întreţinătorii şi utilizatorii utilajelor agricole, vor
respecta următoarele reguli:
a) Efectuarea de revizii şi reparaţii la utilajele agricole
(tractoare, batoze, combine şi autovehicule de transport) înainte de
începerea campanie de recoltare.
b) Eliberarea unui proces verbal de revizii şi reparaţii de la
unităţile specializate, care va însoţi maşina respectivă.
c) Interzicerea funcţionării maşinilor fără filtru de aer la
carburator.
d) Nu se admit pierderi de carburaţi din rezervoare sau din
instalaţiile de alimentare.
e) Prevederea ţevilor de eşapament cu dispozitive de captare
a scânteilor (parascântei).
f) Instruirea mecanizatorilor privind modul de prevenire şi
intervenţie în caz de incendiu şi consemnarea instruirii în fişele
individuale de instructaj.
g) Dotarea utilajelor cu cel puţin un stingător portabil cu
pulbere şi CO2, iar a combinelor şi cu un vas cu apă de minimum 60 l.
h) Punctele de alimentare cu carburanţi se vor stabili la cel
puţin 20 m. faţă de lanul de cereale.

59
 i) Transportul carburanţilor de la depozitul central al punctelor
de recoltare se face în condiţii de siguranţă cu evitarea producerii
oricăror scurgeri.
j) Alimentarea maşinii agricole care participă în campania de
recoltare a cerealelor păioase, se face numai cu motorul oprit.
k) Nu se admite efectuarea lucrărilor de revizii şi reparaţii în
lanuri, arii sau depozite sau la distanţe mai mici de 100 m. faţă de
acestea.
Art 264. Nu se admite fumatul şi focul deschis în lanuri, pe arii,
pe mirişti, pe combine şi utilaje ce transportă cereale şi paie sau la mai
puţin de 100 m. faţă de punctele de seceriş, recoltare şi depozitare a
produselor agricole combustibile; aceste locuri cu pericol mărit de
incendiu, vor fi marcate cu indicatoare de securitate, amplasate în
apropierea căilor de acces în zonă.
Art 265. La efectuarea secerişului cu combina, se vor respecta
următoarele reguli:
a) Izolarea lanurilor faţă de drumuri, poduri, căi ferate, prin fâşii
paralele recoltate şi arate pe o lăţime de 20-50 m. Distanţele şi ordinea
în punctele de recoltare, cu respectarea întocmai a măsurilor tehnico-
organizatorice, asigură securitatea deplină a recoltei şi a maşinilor
agricole.
b) Paiele rezultate după recoltarea cu combina se evacuează
în cel mult 2 zile, iar miriştea se ară; se interzice cu desăvârşire
arderea paielor sau a altor resturi vegetale pe câmp sau utilizarea
focului deschis pentru distrugerea dăunătorilor pe mirişti.
c) La recoltarea cu batoza, personalul care efectuează
introducerea snopilor în coşul batozei, va verifica să nu pătrundă în
interior obiecte dure (metale, pietre) ce pot produce prin lovire, scântei
de natură mecanică, iar tractoarele care acţionează batoza, vor avea
tobe de eşapament cu dispozitiv parascântei.
Art 266. (1) Când se produc incendii ce au cuprins o suprafaţă
mică, se sting prin "batere" cu mături, sau prin acoperire cu pământ,
folosind lopeţi, cazmale, sape.
(2) Dacă a fost cuprinsă o suprafaţă mai mare,
localizarea incendiului se face prin cosirea unei fâşii în jurul suprafeţei
incendiate, lată de 2-3- m.
(3) În cazul unui extinderii incendiului, pentru
localizare se vor folosi tractoare cu pluguri şi discuri, lăţimea arăturii
fiind de cel puţin 20 m; se vor mobiliza forţe sporite pe direcţia
extinderii mai rapide a incendiului (direcţia vântului); în partea
respectivă, se vor dispune dincolo de fâşia de localizare "vânători de
scântei" care să stingă prin batere sau acoperire cu pământ,
eventualele focare ce apar datorită scânteilor purtate de vânt.

60
 Art 267. Dotarea punctelor de recoltare, a utilajelor şi maşinilor
agricole cu mijloace de stingere a incendiilor, se face conform anexei
nr. 16.

5.12. UNITĂŢI ŞCOLARE

Art 268. Este interzisă folosirea sau depozitarea lichidelor sau
gazelor combustibile în alte locuri decât cele special amenajate, în
cantităţi mari şi fără respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor.
Art 269. Uşile coridoarelor nu trebuie să fie batante, trebuind să
se deschidă în sensul ieşirii din clădire, vor fi dotate cu mecanisme
(resorturi) de autoînchidere lentă şi alcătuite din panouri pline, cu
ochiuri de lumină la partea superioară, protejate de ramă metalică.
Art 270. Dulapurile din laboratoare, în care se află substanţe ce
pot provoca incendii sau degajări nocive, vor fi ancorate de pereţi, iar
rafturile vor fi asigurate pentru evitarea răsturnării recipienţilor
respectivi.
Art 271. Construcţiile se echipează şi dotează cu mijloace de
intervenţie în caz de incendiu, conform reglementărilor, în funcţie de
tipul de construcţie şi densitatea sarcinii termice. Pentru intervenţie se
prevăd, după caz, stingătoare, hidranţi interiori şi exteriori de incendiu,
coloane uscate.
Art 272. Pentru accesul pompierilor în caz de incendiu, se
stabilesc şi se marchează corespunzător traseele pe care aceştia le
pot utiliza pentru a ajunge cu uşurinţă în diferite părţi ale construcţiei.
Art 273. Combustibilitatea elementelor de construcţie şi a
materialelor componente ale elementelor şi structurilor compozite, va
corespunde reglementărilor, funcţie de gradul de rezistenţă asigurat de
tipul construcţiei în aşa fel încât propagarea flăcărilor pe suprafaţa
elementelor şi materialelor de construcţie combustibile să se facă cu
viteză redusă, respsctiv mai puţin de 0.45 m. în 10 min.
Art 274. Toate încăperile destinate copiilor vor fi separate de
restul construcţiei prin pereţi cu limita de rezistenţă la foc de minimum
1 oră.
Art 275. Semestrial, conducerea şcolii va organiza exerciţii de
evacuare cu personalul şi elevii din clădire, urmărindu-se crearea
deprinderilor necesare evacuării din clădire în timp optim.
Art 276. Pe holuri şi culoare, vor fi afişate planuri de evacuare-
salvare, viabile, având stabilite cu precizie căile de evacuare,
personalul care participă la aceste operaţiuni şi modul concret de
utilizare a mijloacelor şi căilor existente şi care vor fi prelucrate în
vederea însuşirii lor.
Art 277. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate,

61
executate şi montate confor STAS 297/2.
Art 278. Instalaţiile utilitare (electrice, de încălzire, ventilaţie,
etc.), vor fi exploatate doar în condiţiile prevăzute de normativele în
vigoare.
Art 279. În clădirile prevăzute cu instalaţii pentru iluminat de
siguranţă, iluminarea indicatoarelor care se dreferă la evacuarea
persoanelor (luminoblocuri) va fi asigurată prin circuite alimentate de la
reţeaua separată a iluminatului de siguranţă sau de la o sursă de
energie independentă.

5.13. GOSPODĂRII CETĂŢENEŞTI.

Art 280. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE
PREVENIRE A INCENDIILOR LA GRAJDURI, MAGAZII ŞI ALTE
DEPENDINŢE ASEMĂNĂTOARE:
a) Este interzis a se intra în grajduri, fânare, magazii şi
celelalte dependinţe cu lumânări, chibrituri aprinse sau lămpi de
iluminat cu petrol;
b) În cazul iluminatului electric nu este permisă folosirea
instalaţiilor improvizate sau cu defecţiuni, care pot da naştere la
scurtcircuite sau flame. Instalaţiile electrice trebuie executate de către
personal autorizat, cu respectarea întocmai a Normativului I7 şi a
celorlalte norme şi instrucţiuni elaborate în acest sens.
c) Uşile grajdurilor vor fi construite fără praguri şi se vor
deschide în afară. Nu este permisă blocarea uşilor cu diferite obiecte
sau materiale;
d) În grajduri, magazii, fânare, este interzis cu desăvârşire
fumatul;
e) Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate care
prezintă pericol de incendiu (în magazii, sub şoproane sau în
apropierea acestora);
f) Încălzirea grajdurilor trebuie făcută numai cu sobe fixe,
construite din cărămidă, iar aprinderea focului trebuie să se facă din
exterior;
g) Nu este permisă depozitarea în magazii sau alte dependinţe
a oricărui fel de carburant - petrol, benzină, etc. - în cantitate mai mare
de 25 litri. Această cantitate trebuie păstrată în bidoane bine închise şi
la locuri ferite.
Art 281. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE
PREVENIRE A INCENDIILOR LA DEPOZITAREA FURAJELOR ŞI
ALTOR MATERIALE COMBUSTIBILE:
a) Furajele, paiele şi alte materiale combustibile vor fi
depozitate după posibilităţi, cât mai departe de casă, bucătării de vară,
cuptoare, magazii, etc.;

62
 b) Este interzis fumatul şi folosirea focului deschis sau a se
întrebuinţa diverse mijloace de iluminat cu flacără liberă pe lângă
furaje şi alte materile combustibile;
c) Focurile deschise făcute pentru diverse scopuri în curţi,
trebuie să fie în permanenţă supravegheate. Pe timp de vânt este
interzis aprinderea focului în curţi, pe străzi sau grădini;
d) În apropierea locului de depozitare a furajelor, paielor, etc,
fumatul este interzis.
Art 282. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE
PREVENIRE A INCENDIILOR LA AMENAJAREA ŞI FOLOSIREA
BUCĂTĂRIILOR DE VARĂ:
a) Este interzis a se instala cuptoare, maşini de gătit sau a se
folosi bucătării improvizate lângă casele de locuit, în apropierea
grajdurilor şi magaziilor, a locurilor de depozitare şi a altor materiale
combustibile;
b) Este interzis a se scoate burlane de metal pe fereastră sau
pe sub streşină fără să fie izolate părţile combustibile ale construcţiei.
În cazul acoperişurilor cu învelitoare din material combustibil nu este
permisă scoaterea burlanelor pe sub streaşină. În acest caz
construcţia trebuie să aibă coş de zidărie, la care să se racordeze
burlanele metalice. Burlanele metalice se izolează pe o distanţă de 40
cm., atât la intrare cât şi la ieşire din peretele combustibil, îmbrăcându-
se la exterior cu un strat gros de 5 cm. din vată de sticlă sau azbest
tencuit. Între faţa lor exterioară şi elementele combustibile ale peretelui
se lasă o distanţă de cel puţin 25 cm., care se va umple cu zidărie din
cărămidă. distanţa dintre burlanele metalice să nu fie mai mică de 70
cm. faţă de pereţii din scândură sau paiantă - când aceştia sunt izolaţi
cu tencuială, ori la o distanţă mai mică de 1 m., în cazul în care pereţii
combustibili nu sunt astfel izolaţi. În exterior, burlanele metalice trebuie
să depăşească streaşina acoperişului incombustibil cu cel puţin 50
cm., luându-se măsuri de ancorarea lor pentru a li se asigura
stabilitatea.
c) Cenuşa nu trebuie aruncată la întâmplare, pe lângă furaje,
magazii, grajduri sau alte materiale combustibile. Cenuşa se va
depozita într-o groapă special amenajată după ce mai întâi a fost bine
stinsă cu apă.
Art 283. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE
PREVENIRE A INCENDIILOR LA INSTALAREA ŞI FOLOSIREA
SOBELOR:
a) Sobele de metal să nu fie situate la o distanţă mai mică de 1
m. faţă de pereţii combustibili sau alte materiale ce se pot aprinde
uşor. Când pereţii combustibili sunt izolaţi, distanţa poate fi de 70 cm.
Izolarea se face prin căptuşirea peretelui cu cărămizi aşezate pe

63
muchie, pe o suprafaţă care să depăşească cu 50 cm. dimensiunile
sobei, vertical şi orizontal;
b) Este interzis ca sobele de metal să fie aşezate direct pe
duşumea de scânduri. Dacă înălţimea picioarelor sobelor depăşeşte
25 cm., ele vor fi aşezate pe un postament de cărămidă în grosime de
7 cm. Dacă picioarele sobelor au înălţimea sub 25 cm., postamentul va
avea grosimea de 25 cm.. postamentul trebuie să depăşească
perimetrul sobei cu 25 cm., iar în faţa uşii cu 50 cm.
c) Nu este permisă folosirea sobelor cu uşiţele sau cenuşarele
defecte;
d) Este interzis a se aprinde focul în sobă cu benzină sau alte
lichide inflamabile, în asemenea condiţii încât să prezinte pericol de
incendiu ori să se ardă în sobe lemne lungi, netăiate, care pe timpul
arderii nu intră în întregime în sobă;
e) Sobele de cărămidă vor avea pe duşumeaua din faţa
uşiţelor, o tablă metalică cu dimensiunile de 70 x 50 cm;
f) Nu este permis să se pună la uscat, la mai puţin de 1 m.
depărtare de sobele metalice, haine, rufe sau alte obiecte casnice care
se pot aprinde uşor. De asemenea, astfel de obiecte să nu se pună pe
sobele de zid sau în imediata lor apropiere;
g) Focul în sobe nu trebuie lăsat sub supravegherea sau în
grija copiilor;
h) Se va urmări ca pe timpul folosirii sobelor să nu se
încălzească peste măsură, deoarece pot aprinde uşor obiectele
combustibile din jur.
Art 284. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE
PREVENIRE A INCENDIILOR LA INSTALAREA ŞI FOLOSIREA
COŞURILOR ŞI BURLANELOR:
a) Coşurile de zid vor fi izolate faţă de elementele combustibile
ale planşeelor şi acoperişurilor astfel:
 la trecerea prin planşeu, prin îngroşarea zidăriei de
cărămidă a coşurilor la 24 cm. În spaţiul dintre coş şi planşeu se
introduce un strat de azbest sau două straturi de pâslă îmbibate cu
argilă;
 la trecerea prin acoperiş, prin lăsarea unei distanţe de cel
puţin 10 cm. între faţa exterioară a zidăriei coşului şi elementele
acoperişului, iar golul produs se închide cu un şorţ de tablă.
b) Coşurile de zid vor fi permanent întreţinute, fără crăpături şi
curăţate de funingine cel puţin o dată la două luni de funcţionare. Este
interzis a se folosi coşurile de fum netencuite pe porţiunea din pod;
c) Se interzice montarea în încăperi a burlanelor cu o lungime
mai mare de 10 m. sau cu mai mult de trei coturi.
Art 285. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE
64
PREVENIRE A INCENDIILOR LA FOLOSIREA INSTALAŢIILOR
ELECTRICE INTERIOARE:
a) Este interzis să se folosească instalaţii şi aparate electrice
defecte sau improvizate, cu conductori neizolaţi, cu prize sau
întrerupătoare defecte, doze de derivaţii fără capace, etc.;
b) Se interzice folosirea siguranţelor supradimensionate la
tablourile de distribuţie şi suprasolicitarea circuitelor de iluminat şi
forţă;
c) Executarea, întreţinerea sau modificarea instalaţiilor
electrice se va efectua numai de către persoane autorizate;
d) Nu este permis să fie lăsat sub tensiune, fără supraveghere,
nici un fel de aparat electric (televizor, radio, fier de călcat, reşou,
radiator, etc.);
e) Fiarele de călcat vor fi aşezate pe timpul folosirii pe suporţi
de sârmă sau cărămidă.
Art 286. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE
PREVENIRE A INCENDIILOR LA FOLOSIREA LĂMPILOR DE
ILUMINAT ŞI DE GĂTIT CU LICHIDE INFLAMABILE:
a) Lămpile de iluminat şi de gătit cu petrol, trebuie să fie în
stare bună, rezervorul să nu prezinte fisuri şi să nu aibă scurgeri, iar
umplerea rezervoarelor să se facă numai când lămpile sunt stinse;
b) Este interzisă aşezarea lămpilor de iluminat sau de gătit în
apropierea obiectelor care se pot aprinde uşor sau în locuri în care din
neglijenţă ar putea fi răsturnate, dând naştere la incendii;
c) Lămpile de iluminat sau de gătit nu trebuie lăsate fără
supraveghere în timpul funcţionării lor sau în grija copiilor;
d) Este interzis să se depoziteze în locuinţe, dependinţe şi
magazii a oricărui fel de lichid inflamabil cu excepţia celui necesar
uzului casnic, în cantitate de cel mult 25 litri. Această cantitate se va
păstra în bidoane bine închise, la locuri ferite de posibilitatea
incendierii;
e) Curăţirea cu substanţe uşor inflamabile a parchetelor,
duşumelelor, hainelor, este permisă numai în încăperi în care nu există
surse de foc şi în care se asigură o aerisire (ventilaţie)
corespunzătoare.
Art 287. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE
PREVENIRE A INCENDIILOR LA FOLOSIREA BUTELIILOR CU
GAZE PETROLIERE LICHEFIATE (ARAGAZ).
a) Este interzis a se mânui şi transporta buteliile de G.P.L. fără
luarea măsurilor de protecţie împotriva lovirii, căderii sau deformării lor;
b) Buteliile de G.P.L. nu se vor folosi fără regulator de
presiune, cu garnituri deteriorate, cu furtunul de cauciuc ce prezintă
porozităţi, crăpături sau lărgiri la capete;

65
 c) Buteliile cu G.P.L. nu se vor păstra în apropierea surselor de
căldură sau sub acţiunea directă a razelor solare. Distanţa între butelie
şi maşina de aragaz va fi de 1 m., iar faţă de o sursă de căldură cu
flacără deschisă, de cel puţin 2 m.;
d) Este interzis a se folosi butelii în poziţie culcată sau
înclinată. Nu este permisă încălzirea buteliilor. Aprinderea focului în
cazul folosirii gazelor lichefiate se va face respectând principiul “ gaz
pe flacără “;
e) Se interzice transportul buteliilor şi folosirea aragazelor de
către copiii sub 12 ani;
f) Este interzisă trecerea gazului din butelii în orice alte
recipiente, de asemeni folosirea de butelii false sau alt tip decât cele
confecţionate conform STAS.
Art 288. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE
PREVENIRE A INCENDIILOR ÎN PODURILE CLĂDIRILOR:
a) Este interzisă construirea de boxe din lemn sau depozitarea
de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale combustibile, în
podurile clădirilor;
b) Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în podurile
clădirilor, prin scoaterea unor cărămizi;
c) Este interzis să se folosească pentru iluminat în poduri,
chibrituri, lămpi cu petrol, lumânări, etc. Pentru iluminat se vor folosi
lanterne sau felinare de vânt în bună stare de funcţionare.
Art 289. EDUCAREA COPIILOR ŞI SUPRAVEGHEREA LOR
PENTRU A NU PROVOCA INCENDII:
a) Copiii să nu fie lăsaţi singuri în încăperi cu focul aprins în
sobe, cu aragazul sau aparate electrice în funcţiune;
b) Trebuie înlăturat cu desăvârşire accesul copiilor la chibrituri,
brichete, lumânări sau alte asemenea surse de foc.

B. INTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII

5.14. PUNCTE DE DESFACERE A BUTELIILOR CU GPL LA
CONSUMATORI
Art 290. La proiectarea punctelor de desfacere a buteliilor,
organizate în şoproane închise perimetral cu plasă de sârmă sau
rastele speciale, se vor determina şi marca zonele cu pericol de
explozie.
Art 291. Punctele de desfacere a buteliilor cu GPL, se
modulează pentru următoarele capacităţi de stocare (o butelie este
considerată plină, când are încărcătura de maximum 12,5 kg. GPL):
- până la 250 kg. GPL;
- între 250 - 750 kg. GPL;
- între 750 - 1250 kg. GPL

66
 Art 292. Punctele de desfacere a buteliilor, se pot organiza în:
- şoproane metalice închise perimetral cu plasă de sârmă;
- rastele metalice acoperite.
Art 293. În interioriul şoproanelor, buteliile se pot stivui în
poziţie verticală, cu robinetul în sus, pe maxim două rânduri
suprapuse, cele pline şi pe maximum trei rânduri cele goale.
Art 294. Punctele de desfacere a buteliilor portabile, organizate
în rastele şi şoproane, se amplasează faţă de vecinătăţi, astfel încât să
se respecte distanţele minime din tabelul nr. 8.
Tabelul nr. 8
Distanţa în m. pentru puncte de desfacere
Nr. Denumirea obiectivului învecinat care stochează (kg. GPL)
crt. până la 250 între 250- între 750-
750 1250
1. Construcţii, indiferent de gradul
de rezistenţă la foc pentru
funcţiuni:
 locuinţe 5 8 10
 social-administrative 5 8 10
 producţie şi/sau depozite 7 10 15
de materiale combustibile sau
incombustibile
 publice (şcoli, spitale, 15 20 30
muzee, cluburi, săli aglomerate,
clădiri înalte şi foarte înalte)
 magazine de produse 6 8 10
combustibile şi incombustibile
2. Construcţii sub nivelul terenului 4 5 6
Goluri în pereţi (uşi, ferestre)
3. Ateliere, garaje, remize CF, 6 8 10
centrale şi puncte termice,
posturi de transformare şi
distribuţie electrică
4. Căi ferate curente:
 cu tracţiune Diesel; 15 20 20
 Cu tracţiune cu abur sau 6 9 10
electrică
5. Linii de tramvai sau troleibuz 6 9 10
6. Linii electrice aeriene
1,5 H
(H=înălţimea stâlpului)
7. Marginea carosabilului străzilor 5 8 10
şi drumurilor
8. Păduri 13 13 15
9. Limita terenului (gardul) 3 4 5
NOTE:
1) Distanţele se măsoară pe orizontală, de la limita obiectivului vecin până la
punctul de desfacere a buteliilor (plasa de sârmă la şoproane sau exteriorul rastelului);
2) Pentru poziţia 4 din tabelul de mai sus, distanţele de amplasare vor

67
respecta prevederile CFR, dar nu vor fi mai mici decât cele din tabel;
3) Pentru poziţiile 4, 5 şi 6 din tabel, distanţele se măsoară de la limita
punctului de desfacere a buteliilor până la axul căii ferate sau proiecţia în plan a liniei de
contact şi a axului reţelei aeriene.

Art 295. Pe distanţa de 3 m. faţă de punctul de desfacere a

buteliilor, nu se vor afla materiale (combustibile sau incombustibile), iar
terenul din acest spaţiu se acoperă cu nisip sau se sapă periodic;
Art 296. În staţiile de distribuţie a carburanţilor la autovehicule
(benzinării), se pot amplasa puncte de desfacere a buteliilor,
organizate în rastele acoperite, dispuse astfel încât să respecte
distanţele minime specificate în tabel. De asemeni, zonele "ex" ale
punctelor de desfacere a buteliilor cu GPL, nu se vor suprapune cu
zonele "ex" ale benzinăriei (guri de vizitare, de alimentare, de aerisire,
pompe de distribuţie, separatoare pentru hidrocarburi, etc.);
Art 297. Punctele de desfacere a buteliilor, organizate în
rastele, cu maximum 500 kg. GPL, se pot amplasa şi lângă zidurile
pline şi etanşe, rezistente la foc, ale construcţiilor, cu excepţia celor
având destinaţii sociale, culturale, învăţământ, săli aglomerate şi clădiri
înalte, în următoarele condiţii:
- rezistente la foc a zidului: minim 60 minute;
- distanţa de la rastel la cel mai apropiat gol al zidului - conform
datelor din coloana 2 a tabelului prezentat.
Art 298. Şoproanele vor fi cu structuri metalice, dimensionate
conform regelementărilor în vigoare şi funcţional conform cantităţilor de
GPL ce urmează a fi stocate. Ele vor fi fixate pe platforme din beton,
cu strat exterior antiscântei, ce va depăşi conturul şoproanelor cu 20
cm.
Art 299. Rastelele de desfacere a buteliilor sunt structuri
metalice sudate, care permit stocarea pe două rânduri a buteliilor (2 x
10 butelii a câte 12,5 kg.);
Art 300. Structurile metalice ale punctelor de desfacere a
buteliilor (şoproane sau rastele), se vor lega la pământ în conformitate
cu prevederile Normativului I 20, rezistenţa de punere la pământ fiind
de 5 ohmi.
Art 301. (1) Pe uşile punctelor de desfacere la şoproane şi pe
fâşiile de tablă la rastele, se vor realiza următoarele inscipţionări:
- Gaze petroliere lichefiate - Pericol de explozie;
- Numele şi adresa proprietarului;
- Programul de lucru.
(2) De asemeni, se vor monta indicatoare de
avertizare şi interzicere, conform STAS 297/2 şi anume:
- Produse inflamabile;
- Pericol de explozie;
68
 - Fumatul interzis.
Art 302. Punctele de desfacere a buteliilor cu GPL se dotează
cu minim 2 stingătoare portabile cu pulbere şi CO2, tip P6;
Art 303. Transportul buteliilor pline sau goale se la staţia de
îmbuteliere la punctul de desfacere şi invers, se realizează prin grija
staţiei de îmbuteliere sau a societăţilor autorizate de acestea, cu
mijloace de transport amenajate corespunzător;
Art 304. Şoproanele şi rastelele vor fi acoperite cu tablă plană
sau cutată, prinsă în puncte de sudură, pentru a asigura:
- protecţia la intemperii şi raze solare;
- împiedicarea accesului persoanelor neautorizate;
- continuitatea electrică pentru legarea la pământ.
Art 305. (1) În cazul constatării unor scăpări de gaze, se va
proceda astfel:
- se identifică butelia cu scăpări;
- se strânge cu atenţie robinetul;
- se strânge piuliţa din plastic înfundată.
(2) Dacă scăparea a fost oprită şi butelia funcţionează
normal, ea poate fi comercializată; în caz contrar va fi scoasă din
punctul de desfacere şi dusă într-o zonă deschisă, ventilată şi fără
surse de foc, unde va fi supravegheată până la golirea completă.
(3) În cazul aprinderii gazului de la o butelie, se va
proceda astfel:
- se dă alarma;
- se încearcă oprirea sursei de scăpări;
- se intervine cu stingătoarele din dotare, cu pulbere şi
CO2, pentru stingerea focului;
(4) După stingerea focului se lasă butelia să se
golească (ca şi în cazul scăpărilor neaprinse), având grijă ca gazele
ieşite să nu se reaprindă sau să explodeze.
Art 306. La fiecarea punct de desfacere a buteliilor se va
asigura:
- fişe de instruire a personalului de operare angajat, privind
protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor;
- instrucţiuni specifice de operare şi desfacere.
Art 307. De respectarea prevederilor actelor normative în
vigoare privind protecţia la foc pentru proiectarea, executarea,
exploatarea şi postutilizarea punctelor de desfacere a buteliilor
portabile cu GPL, răspund persoanele distribuitoare autorizate şi
societăţile care asigură îmbutelierea şi transportul GPL, dacă prin
contractele incheiate nu se prevede altfel.

69
 5.15. DEPOZITE DE LICHIDE COMBUSTIBILE, DEPOZITE DE
LACURI ŞI VOPSELE, STAŢII DE POMPARE PENTRU LICHIDE
COMBUSTIBILE, RAMPE (AUTO SAU C.F.) DE ÎNCĂRCARE-
DESCĂRCARE
Art 308. Accesul maşinilor de intervenţie în caz de incendiu,
trebuie asigurat permanent, pe drumuri practicabile în tot timpul anului.
Art 309. Canalizarea apelor reziduale trebuie să se facă
separat de cea pentru apele menajere ale clădirilor cu alte destinaţii.
Art 310. (1) Încălzirea şi iluminarea încăperilor închise (staţii de
pompe, case de vane), se vor face respectându-se normele în vigoare
de prevenire şi stingere a incendiilor pentru mediile cu pericol de
explozie. Nu sunt admise improvizaţiile de nici un fel la aceste
instalaţii. Reparaţiile curente şi întreţinerile se vor executa numai de
muncitori calificaţi (electricieni, mecanici, etc.) şi, după caz, prin
scoaterea din funcţiune a instalaţiei ce se repară.
(2) Eşapamentele motoarelor vor fi scoase în exterior,
în direcţii unde nu există pericol de incendiiere şi vor fi prevăzute cu
dispozitive de captare a scânteilor.
(3) Conductele de alimentare cu combustibil a
motoarelor termice, vor fi prevăzute cu robinete de închidere montate
în exteriorul casei de pompe, în locuri uşor accesibile şi vizibil marcate.
(4) Pompele acţionate de motoare cu combustie
internă sau motoare electrice neasigurate contra exploziilor, vor fi
instalate în încăperi separate prin pereţi antifoc faţă de încăperile
motoarelor.
(5) Scurgerile provenite în timpul manevrării lichidelor
combustibile la staţiile de pompe, rezervoare, etc., vor fi colectate în
vase metalice închise şi evacuate la sfârşitul fiecărei operaţii din
locurile unde s-au produs, în rezervoare, în vederea evacuării la
canalizare sau distrugerii prin ardere.
(6) Agregatele folosite în manevrări, pompe, motoare,
etc., vor fi curăţate zilnic. Cârpele folosite în aceste scopuri vor fi
colectate în cutii cu capace metalice şi evacuate la sfârşitul fiecărei zile
în afara încăperilor, în locuri fără pericol sau distruse prin ardere în
locuri special amenajate.
(7) Dezgheţarea armăturilor, ventilelor, legăturilor
pompelor se va face numai cu apă caldă sau abur. Este interzisă
folosirea în aceste scopuri a focului deschis (facle, lămpi de benzină,
etc.).
(8) Orice reparaţie curentă a instalaţiilor în care se
lucrează cu lichide combustibile, se va efectua numai cu scule care nu
produc scântei prin lovire.
(9) Demontările, înlocuirile şi alte operaţii similare la

70
pompe, ventile, conducte, rezervoare, etc., care necesită folosirea
focului deschis (sudura), se vor efectua după oprirea instalaţiei
respective şi numai pe bază de permis de lucru cu foc.
Art 311. La instalaţiile de pompare acţionate manual, se vor
respecta următoarele:
a) armăturile instalaţiilor, conductelor, etc., vor fi perfect
etanşe; nu se admit furtunuri flexibile, cu fisuri;
b) încărcătoarele de alimentare a autocisternelor, vaselor,
butoaielor cu lichide combustibile, vor fi prevăzute cu manşoane
confecţionate din materiale neferoase;
c) autovehiculele vor fi alimentate numai cu motorul oprit;
d) autovehiculele sosite la alimentare vor avea asigurată
legătura la pământ;
e) se va asigura stabilitatea vaselor pe timpul operaţiei de
încărcare-descărcare.
Art 312. Pentru asigurarea promptitudinii în intervenţie, la
remedierea deficienţelor, precum şi în caz de incendiu, se va afişa în
fiecare depozit o schemă din care să rezulte amplasarea rezervoarelor,
poziţia conductelor, poziţia ventilelor de închidere, instalaţia de
stingere.
Art 313. (1) După executarea lucrărilor de reparaţii, digurile
rezervoarelor sau platformelor pentru depozite de ambalaje (butoaie),
căminele de acces, etc., care au fost deteriorate, vor fi reparate, iar
produsele scurse, colectate şi evacuate în locuri fără pericol de
incendiu.
(2) Se interzice lucrul cu foc deschis la o distanţă mai
mică de 50 m. faţă de orice clădire, instalaţie sau rezervor ale
depozitului de lichide, staţii de pompare, rampe;
(3) Încăperile închise în care se manevrează lichide
combustibile (case de pompe, depozite de lacuri şi vopsele), vor fi
asigurate cu ventilaţie naturală sau naturală eficientă;
(4) Se interzice circulaţia pe rezervoare, podeţele
claviaturilor, pardoseala caselor de pompe, cu încălţăminte care în
contact cu acestea pot provoca scântei.
(5) Înaintea fiecărei reparaţii la instalaţii, acestea se
vor goli, spăla sau aerisi până la înlăturarea oricărui pericol de
incendiu sau explozie.
Art 314. (1) Pentru asigurarea iluminării la dirijarea şi
supravegherea operaţiilor în depozite şi rampe, se vor folosi numai
lămpile mobile asigurate contra exploziei.
(2) Se interzice executarea oricărei lucrări la
instalaţiile electrice, în timpul manevrării lichidelor combustibile în
încăperi, la rezervoare, rampe.

71
 (3) Măsurarea nivelului lichidelor în cisterne,
rezervoare, se va efectua numai cu dispozitive executate din materiale
care nu produc scântei la lovire.
(4) Se interzice încălzirea cu foc deschis a vaselor,
conducte în care se află lichide combustibile, congelabile.
Art 315. (1) Curăţirea rezervoarelor de reziduuri se va face
periodic după un grafic întocmit de conducerea unităţii. Reziduurile
colectate vor fi evacuate în afara digurilor rezervoarelor, în locuri care
nu prezintă pericol de incendiu şi distruse prin ardere supravegheată.
(2) Pentru evitarea deversărilor de produse şi a
împrăştierii acestora în jurul rezervoarelor sau instalaţiilor, mecanicii de
motopompe sunt obligaţi să cunoască graficul operaţiilor de pompare,
capacitatea rezervoarelor, caracteristicile instalaţiei de pompare, debit,
presiune.
Art 316. Autovehiculele (autocisternele, camioanele) csre
transportă lichide combustibile, trebuie să îndeplinească condiţiile
prevăzute de regulamentele de circulaţie în vigoare privind măsurile de
siguranţă la transportul de lichide inflamabile. Platformele nebetonate
ale depozitelor, rampelor, etc., vor fi curăţate periodic.
Art 317. (1) Depozitarea pe platforme ori în magazii a lichidelor
combustibile în ambalaje, se va face pe sorturi de produse, în stive,
asigurându-se spaţii de circulaţie între ele.
(2) Ambalajele defecte, necorespunzătoare, vor fi
evacuate din magazii, platforme şi reparate în ateliere special
amenajate pentru astfel de lucrări, respectându-se normele specifice.
(3) Descărcarea din vagoane sau autovehicule a
produselor petroliere în ambalaje, se va face cu mare atenţie. Este
interzisă răsturnarea sau lovirea ambalajelor metalice între ele, precum
şi lovirea lor cu alte corpuri metalice.
(4) La ambalajele metalice ale produselor petroliere,
se interzice executarea oricărei reparaţii cu foc sau scule care produc
scântei prin lovire. Înainte de reparare, acestea vor fi complet golite şi
bine spălate.
(5) Se interzice păstrarea în magazii a produselor
petroliere în ambalaje, a obiectelor de îmbrăcăminte, a vaselor
descoperite şi a oricăror materiale.
(6) Ambalajele produselor petroliere vor fi depozitate
la o distanţă de minimum 0,50 m. faţă de instalaţiile de încălzire
(conducte, corpuri de încălzire), precum şi de corpurile de iluminat.
(7) La depozitarea în ambalaje a lichidelor
combustibile, se vor lua măsuri speciale pentru evitarea creşterii
temperaturii produselor depozitate, prin acoperirea cu prelate stropite
cu apă, adăpostirea sub şoproane, etc.

72
 Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:
Art 318. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se va întrerupe alimentarea cu energie electrică a
instalaţiilor de iluminat şi forţă;
- se opresc pompările spe zona incendiată;
- se opresc motoarele termice;
- concomitent, se va acţiona cu materialele de stingere din
dotare;
- la rezervoare, se va pune în funcţiune instalaţia de stingere
cu spumă (dacă există);
- se va proceda la răcirea rezervoarelor vecine, expuse
radiaţiei termice;
- autovehiculele de la punctle de alimentare, rampe de
încărcare sau descărcare vor fi evacuate;
- se va executa operaţiunea de golire a vasului (rezervorului)
incendia, în alt rezervor (când sunt instalaţii şi condiţii pentru
executarea acestei operaţiuni);
- căile de acces vor fi libere;
- se va organiza întâmpinarea maşinilor de luptă ale
pompierilor militari;
- specialiştii vor sprijini pompierii militari în acţiunea de
stingere, la solicitarea acestora şi vor supraveghea starea digurilor de
reţinere a produselor revărsate.

5.16. DEPOZITE DE MATERIALE TEHNICE

Art 319. Este interzis a se depozita în magaziile de materiale
tehnice a substanţelor, reactivilor chimici inflamabili sau a buteliilor sub
presiune, în acelaşi compartiment cu alte materiale.
Art 320. La depozitarea chimicalelor, se vor respecta
următoarele măsuri:
a) rezervele de reactivi chimici se vor păstra în compartimente
separate ale magaziilor tehnice, atunci când există magazie comună;
b) se va acorda atenţie deosebită menţinerii etichetelor în bună
stare pe toate ambalajele aflate în magazie;
c) transportul reactivilor lichizi se va face în ambalaje metalice
şi nu în damingene de sticlă, chiar dacă sunt protejate în coşuri de
nuiele;
d) dacă folosirea damingenelor sau a vaselor de sticlă este
inevitabilă, transportul lor se va face pe tărgi speciale, purtate de cel
puţin 2 oameni.
73
 Art 321. Mijloacele de stins incendii la depozitele de chimicale,
vor fi întreţinute cu toată grija, iar personalul va fi instruit
corespunzător.
Art 322. (1) Compartimentele de înmagazinare vor trebui să fie
ventilate, după caz, în mod natural sau mecanic, atunci când este
nevoie..
(2) Pentru deschiderea capacelor butoaielor, se
interzice utilizarea sculelor care pot provoca scântei;
(3) Dacă se constată la un butoi că polimerul s-a
gelizat, acesta va fi evacuat imediat în exterior şi distrus prin ardere, la
un loc anume destinat pentru aceasta;
(4) Pentru a evita gelificarea lacului poliesteric,
bidoanele sau butoaiele vor fi folosite în ordinea intrării lor în depozit;
(5) Transvazarea din butoaiele depozitului în
canistrele cu capac etanş prevăzute cu inscripţii de recunoaştere, în
care se va face transportul lichidelor inflamabile la secţiile de
producţie, se va executa numai cu pompa de mână şi pâlnie de aramă
sau plumb (pentru împiedicarea formării electricităţii statice), care după
fiecare întrebuinţare trebuie spălate cu solvenţi.
(6) Depozitarea butoaielor şi bidoanelor se va face în
ordine şi în condiţii care să nu provoace deteriorarea acestora.
(7) Rastelele metalice pe care se depozitează
butoaiele sau bidoanele, ca şi vasele în care se face transvazarea, vor
fi legate la pământ. este interzisă păstrarea în magazie a îmbrăcăminţii
muncitorilor, a altor obiecte străine sau materiale combustibile.
(8) Orice scurgere de lichide inflamabile pe
pardoseală sau prelingerea pe rastel, butoi, etc., va fi îndepărtată
imediat prin acoperire cu nisip, respectiv ştergere cu cârpe (care se vor
evacua imediat în exterior, unde vor fi arse în locuri anume destinate).
Art 323. Instalaţiile electrice, de încălzire şi ventilare sau răcire
se vor executa conform prevederilor normativelor în vigoare şi
proiectelor care se întocmesc pentru astfel de instalaţii.
Art 324. (1) Materialel cum sunt: plăci poliuretan, polistiren,
plăci latex, etc., vor fi depozitate în încăperi separate, de gradul I-III
rezistenţă la foc, cu respectarea normelor generale de p.s.i.
(2) La depozitare se vor avea în vedere proprietăţile
fizico-chimice şi instrucţiunile privind păstrarea acestor produse,
elaborate de către furnizor. Depozitarea se va face pe sorturi: sacii de
negru de fum vor fi depozitaţi în loc ferit de umiditate.
(3) Transportul sacilor de negru de fum se va face pe
cărucioare cu roţi de cauciuc.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor

74
 Art 325. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se va acţiona pentru localizare şi stingere cu materiale din
dotare, în raport cu caracteristicile materialelor incendiate, folosindu-se
în special dioxidul de carbon;
- concomitent, se vor evacua materialele, conform planului de
evacuare, în locurile stabilite prin acestea;
- se va scoate de sub tensiune instalaţia electrică de iluminat
şi forţă;
- se va întrerupe funcţionarea sistemelor de încălzit.

5.17. DEPOZITE DE MATERIAL LEMNOS

Art 326. (1) Capitolul de faţă cuprinde norme specifice pentru
depozitele de material lemnos (materii prime, produse industrializate şi
deşeuri), din cadrul tuturor secţiilor de prelucrare şi industrializare a
lemnului.
(2) Normele se aplică pentru:
- depozite de buşteni;
- depozite de sortimente scurte (lobde, lemn de foc);
- depozite de deşeuri masive;
- depozite de cherestea, semifabricate, etc.;
- depozite de deşeuri mărunte (rumeguş, praf de lemn,
talaş, aşchii, tocătură de lemn, etc.).
Art 327. Pentru depozitarea diverselor materiale lemnoase
(tocătură, rumeguş, praf) în silozuri, buncăre şi staţii de filtrare, se vor
respecta şi prevederile capitolului din normele generale care tratează
instalaţiile de exhaustare şi transport pneumatic.
Art 328. Materialul lemnos (buşteni, cherestea, tocătură,
rumeguş, etc.), se depozitează în stive sau halde, pe grupe, secţii sau
sectoare, cu distanţe de siguranţă între ele, care să asigure accesul
utilajelor şi maşinilor de stingere în caz de necesitate.
Art 329. Teritoriul depozitului, inclusiv o zonă de cel puţin 25 m.
în jur, va fi curăţat periodic de deşeuri, vegetaţie uscată sau alte
materiale combustibile. Terenul depozitului va fi clar delimitat (de
drumuri de acces, garduri, etc.)
Art 330. (1) Se interzice executarea pe teritoriul depozitului a
lucrărilor cu foc deschis (sudură electrică şi oxiacetilenică, lipirea la
cald a metalelor, topirea bitumului, încălzirea cu flacără a conductelor,
etc.).
(2) În cazuri excepţionale, se vor admite astfel de
lucrări în depozite, numai pe bază de "Permis de lucru cu foc", cu
luarea tuturor măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor (stabilirea

75
bazei de lucru, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile
din apropiere, asigurarea locului respectiv cu mijloace de stingere,
instruirea muncitorilor, supravegherea, controlul la terminarea
lucrărilor, etc.)
Art 331. Se interzice accesul în depozite, a mijloacelor de
transport cu motoare cu ardere internă, care prezintă scurgeri de
carburanţi sau lubrefianţi, cu tobe de eşapament defecte sau fără
dispozitive parascântei. Scurgerile de carburanţi sau ulei produse
accidental în depozit, vor fi imediat îndepărtate. este interzisă orice
reparaţie a mijloacelor de transport pe teritoriul depozitului.
Art 332. Se interzice depozitarea rămăşiţelor din lemn pe
instalaţiile electrice care deservesc depozitul, motoare electrice, cutii
de conexiuni, tablouri de comandă, etc.
Art 333. Legăturile electrice ale motoarelor şi instalaţiilor din
incinta depozitelor, se vor controla periodic, înlăturându-se toate
defecţiunile care pot produce supraîncălziri, scurtcircuite, scântei
electrice, etc.
Art 334. Pe teritoriul depozitelor (inclusiv pe spaţiile de
siguranţă), sunt interzise descărcarea, manipularea şi depozitarea altor
substanţe sau materiale combustibile decât cele lemnoase (motorină,
păcură, lubrefianţi, lacuri, vopsele, diluanţi, etc.).
Art 335. Deşeurile de lemn şi materialele rezultate la curăţirea
locurilor de muncă, ce vor fi îmbibate cu ulei, lacuri sau substanţe uşor
oxidabile şi inflamabile, se vor îndepărta zilnic. Săptămânal, deşeurile
vor fi evacuate din locurile de depozitare.
Art 336. Se va asigura în permanenţă funcţionarea în condiţii şi
la parametrii proiectaţi a reţelei de apă sau a bazinelor de apă pentru
stingerea incendiilor, luându-se măsuri de întreţinere corespunzătoare,
de verificare periodică, preventivă, precum şi măsuri pe timp de iarnă,
care să evite îngheţarea lor.
Art 337. Teritoriul depozitului trebuie asigurat în permanenţă cu
iluminat pe timp de noapte şi supravegheat continuu, mai ales în
perioadele de secetă, de căldură şi de timpuri mari.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor

Art 338. În caz de incendiu, se vor lua imediat următoarele
măsuri:
- se va anunţa serviciul de pompieri civili şi subunitatea de
pompieri militari;
- se vor utiliza instalaţiile din dotarea depozitelor (hidranţi,
pompe de incendiu, utilaje de intervenţie mobile, etc.);
- când este vânt, se vor organiza echipe de vânători de
scântei;

76
 - se vor evacua autovehiculele existente în depozit la încărcat
şi descărcat, electrostivuitoarele, electrocarele, locomotivele;
- se va alarma şi personalul din atelierele sau secţiile din
apropiere;
- se va organiza întâmpinarea maşinilor de luptă ale
pompierilor militari ce participă la stingere.

5.18. DEPOZITAREA RECIPIENŢILOR DE GAZE SUB

PRESIUNE (OXIGEN, ACETILENĂ)

Art 339. Depozitarea buteliilor goale se va face separat de a

buteliilor pline.
Art 340. Se interzice folosirea surselor de foc în incinta sau în
vecinătatea depozitelor şi rampelor pentru recipienţi de gaze sub
presiune.
Art 341. Instalaţiile electrice de iluminat şi forţă ale magaziilor
pentru recipienţi cu gaze sub presiune, vor fi executate conform
normelor în vigoare, întreţinute şi verificate periodic, în scopul
depistării şi înlăturării neregulilor. Se interzice folosirea instalaţiilor
electrice improvizate sau aaltor mijloace de iluminat, care pot provoca
incendii.
Art 342. Înainte de executarea oricăror operaţii de reparaţii şi
întreţinere, la rampe şi magazii, se vor lua măsuri de siguranţă pentru
a nu se produce incendii.
Art 343. (1) Se interzice accesul la rampele şi magaziile cu
recipienţi a autovehiculelor care au toba de eşapament fără dispozitiv
de captare a scânteilor, rezervorul de benzină defect, instalaţia
electrică necorespunzătoare sau alte defecţiuni capabile să producă
incendii.
(2) În timpul încărcării sau descărcării buteliilor la
rampe sau magazii, motorul autovehiculului va fi oprit.
(3) Se interzice depozitarea altor materiale pe
rampele sau în magaziile în care se află recipienţi cu gaze sub
presiune.
(4) Aşezarea recipienţilor în depozite şi pe rampe, se
va face respectându-se prevederile normelor în vigoare şi numai în
poziţie verticală.
Art 344. (1) Buteliile depozitate în aer liber vor fi protejate
contra radiaţiilor solare, prin acoperirea cu plăci din materiale
incombustibile. Buteliile de oxigen trebuie să fie ferite de încălziri
puternice, deoarece presiunea gazului din interior creşte odată cu
temperatura. La depăşirea temperaturii de +40 0C, se vor lua măsuri de
răcire. De asemeni, iarna, buteliile de oxigen încărcate trebuie ferite de

77
îngheţ, deoarece la temperaturi scăzute oţelul devine casant, cedând
mai uşor, fapt care determină explozii violente.
(2) Platformele pentru depozitarea în aer liber a
buteliilor cu gaze, vor fi împrejmuite, pentru limitarea accesului
persoanelor străine.
(3) Între stivele de butelii pline, se va asigura un
spaţiu de minimum 1 m., iar între stivele de butelii goale şi pereţii
magaţiei, de cel puţin 0,50 m.
(4) Buteliile ce au piese lipsă (capacul de protecţie,
piuliţe de siguranţă, etc.), vor fi depozitate separat şi evacuate la
primul transport de butelii goale.
(5) Se interzice fumatul sau folosirea surselor de foc
deschis în magazii sau pe rampele de depozitare a recipienţilor de
gaze sub presiune.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 345. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul de pompieri civili şi subunitatea de
pompieri militari;
- se va acţiona cu mijloacele de stingere din dotare pentru
localizare şi stingere;
- se vor evacua recipienţii (buteliile) neicendiaţi şi care sunt
expuşi pericolului exploziei, în locurile stabilite;
- se execută operaţiunea de răcire asupra recipienţilor ce nu
se pot evacua.

5.19. DEPOZITE ŞI MAGAZII DE FIBRE, FIRE TEXTILE ŞI

BUMBAC.
Art 346. Organizarea depozitelor şi magaziilor de fibre, fire
textile şi bumbac, ţesăturilor, se va face cu respectarea strictă a
prevederilor normelor în vigoare, atât pentru cele închise, cât şi pentru
cele în aer liber.
Art 347. Materia primă se va stivui astfel:
- baloţii şi sacii, pe poduri de scânduri;
- lăzile şi cutiile din lemn se pot suprapune;
- la stivuirile de baloţi, saci, lăzi şi cutii, se vor respecta
spaţiile regulamentare de acces.
Art 348. (1) La depozitele deschise se interzice depozitarea
bumbacului şi lânii în stive neacoperite cu prelată. De asemeni,
depozitarea se va face pe platforme ridicate cu 30 cm. de la nivelul
solului.
(2) Baloturile de fibre şi fire textile vor fi verificate la
stivuire pentru a anu avea pete de ulei sau infiltraţii care să facă

78
posibilă autoaprinderea.
Art 349. În depozitele închise, baloturile se vor aşeza în stive.
La aşezarea manuală, stivele nu vor depăşi 6 rânduri de baloţi, iar în
depozitele mari unde aşezarea se face mecanizat, înălţimea stivelor
poate ajunge până la 8-10 rânduri de baloţi, păstrând distanţa faţă de
instalaţia de iluminat şi sprinklere.
(2) Baloturile şi lăzile de materii prime vor putea fi
deschise numai cu scule speciale (foarfeci confecţionate din materiale
care nu produc scântei).
(3) Accesul în depozite şi magazii este permis numai
în interes de serviciu şi cu obligaţia respectării regulilor de acces ce se
vor afişa la intrarea în magazie.
Art 350. În depozitele de produse finite şi de materiale, se vor
respecta regulile regimului general de prevenire şi stingere a
incendiilor.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 351. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul de pompieri civili şi subunitarea de
pompieri militari;
- se va acţiona cu materialele din dotare pentru localizare şi
stingere;
- se va întrerupe alimentarea cu energie electrică a
instalaţiilor de iluminat şi forţă;
- unde există, se va pune în funcţiune instalaţia de sprinklere
sau drencere (dacă nu funcţionează automat);
- concomitent se vor evacua materialele (baloţi de bumbac,
fire, fibre) în locuri stabilite. Cele incendiate vor fi evacuate în locuri
separate, unde vor fi stinse fiecare în parte, prin desfacere;
- se procedează la desfacerea baloţilor de bumbac şi se
acţionează cu apă asupra lor.

5.20. DEPOZITE DE SACI DIN HÂRTIE SAU DEŞEURI DE

HÂRTIE
Art 352. Depozitarea sacilor de hârtie, a deşeurilor de hârtie şi
a sacilor utilizaţi pentru ambalarea produselor, nu trebuie să se facă în
încăperi de fabricaţie. Se admite depozitarea în aceste încăperi numai
în cantităţile strict necesare fluxului tehnologic pentru un schimb de
lucru. Se va evita depozitarea în cantităţi mari a unor asemenea
materiale în halele de fabricaţie, chiar dacă apar necesare stocuri
tampot în fluxul tehnologic.
Art 353. Depozitarea sacilor şi a hârtiei de ambalaj în stive, se
va face păstrându-se spaţii de circulaţie în lăţime de minim 1 m. atât

79
între stive cât şi între acestea şi pereţi. Se recomandă ca înălţimea de
depozitare să nu fie mai mare de 1 m. Spaţiile de circulaţie vor fi
marcate pe pardoseala încăperii de depozitare şi vor fi păstrate libere
în permanenţă..
Art 354. Amenajarea stivelor se va face astfel încât acestea să
nu bloceze uşile de acces şi evacuare ale încăperilor, hidranţii de
incendiu, utilajele şi celelalte materiale de intervenţie în caz de
incendiu.
Art 355. (1) Este interzisă folosirea sobelor pentru încălzire.
Între corpurile de încălzire sau conductele neizolate ale instalaţiilor
termice şi stivele de saci de hârtie, se va păstra o distanţă de minimum
35 cm.
(2) Între corpurile de iluminat şi stivele de saci de
hârtie, se va păstra o distanţă de minimum 1 m.
(3) Este interzisă folosirea altor surse de iluminat,
decât cele electrice, executate conform normativelor în vigoare.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 356. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul de pompieri civili şi subunitarea de
pompieri militari;
- se va acţiona pentru localizare şi stingere cu materialele din
dotare;
- se va întrerupe alimentarea cu energie electrică şi termică în
zonă;
- concomitent se va acţiona pentru evacuarea sacilor, a
baloţilor de hârtie, etc. Cele afectate de incendiu se vor evacua în
locuri separate şi stinse pe rând fiecare.

5.21. DEPOZITE DE CARBID

Art 357. Butoaiele de carbid se depozitează în magazii,
conform normativelo în vigoare, uscate, ferite de umezeală şi inundaţii,
bune aerisite şi încălzite.
Art 358. Este interzisă amplasarea depozitelor de carbid la
subsol sau pe terenuri inundabile.
Art 359. (1) Butoaiele în care se ambalează carbidul pentru
transport, trebuie să fie uscate şi etanşe contra pătrunderii apei şi să
porte inscripţia de avertizare respectivă. Ele trebuie ferite de ploaie, iar
în depozit se vor aşeza la minimum 20 cm. de la sol.
(2) Este interzis a se deschide butoiul cu scule care
pot produce scântei. De asemeni, este interzis a se manipula cu
bruscheţe butoaiele de carbid, pentru a nu produce scântei în interiorul
butoiului şi în care, din cauza conţinutului inevitabil de aer, există

80
întotdeauna un amestec exploziv.
(3) Butoaiele avariate în timpul transportului, trbuie
golite imediat în vase închise etanş;
(4) Este interzis a se deschide deodată mai mult de
un butoi de carbid. Butoiul se va ţine acoperit cu un capac etanş la
apă, care nu trebuie să depăşească gabaritul butoiului.
(5) Deschiderea butoiului de carbid se va face în
spaţiul de dezasamblare a depozitului.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 360. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul de pompieri civili şi subunitarea de
pompieri militari;
- se va întrerupe alimentarea cu energie electrică şi termică în
zonă;
- se va acţiona pentru localizare şi stingere cu stingătoare cu
pulbere şi CO2 şi cu mase pulverulente (nisip, pământ, etc.);
- se vor evacua butoaiele care nu sunt afectate de incendiu,
în locurile stabilite, ferindu-le de umezeală;
- încăperile trebuie bine ventilate;

5.22. DEPOZITE DE CEREALE

Art 361. La înmagazinarea şi însilozarea cerealelor şi a
celorlalte produse agricole vegetale, se vor respecta urmîtoarele reguli:
a) înainte de înmagazinare sau însilozare, dacă este posibil,
cerealele şi celelate produse vor fi uscate şi curăţate pentru
îndepărtarea prafului şi a altor impurităţi. pentru produsele la care
conţinutul de corpuri străine sau umiditatea depăşesc limitele de
toleranţă, curăţarea şi uscarea sunt obligatorii înaintea depozitării sau
însilozării;
b) cerealele vor fi înmagazinate sau însilozate pe loturi (partizi)
şi în straturi a căror grosime se stabileşte în raport cu gradul de
umiditate, respectându-se normele în vigoare.
Art 362. Sunt interzise:
a) păstrarea în magazii sau silozuri a cerealelor a căror
umiditate depăşeşte limita de toleranţă;
b) păstrarea de materiale cu pericol de incendiu, la un loc cu
celelalte cereale şi produse.
Art 363. (1) Se va supraveghea periodic umiditatea şi
temperatura cerealelor şi a celorlalte produse, luându-se imediat
măsurile necesare pentru uscarea şi aerisirea lor, în vederea răcirii;
(2) Limitele de umiditate şi temperatura peste care
trebuie efectuată uscarea şi răcirea, precum şi condiţiile de executare

81
a acestor operaţiuni, se stabilesc prin instrucţiuni;
(3) În perioada de recepţionare a cerealelor şi
acelorlalte produse, supravegherea umidităţii şi a temperaturii se va
face permanent.
Art 364. (1) În magazii, în dreptul fiecărei uşi, pe cât posibil, se
va lăsa loc liber, care să permită evacuarea cerealelor în caz de
incendiu;
(2) Când uşile magaziei se deschid în afară şi accesul
se face fără greutate, se pot depozita cereale fără a se lăsa liber
spaţiul din dreptul uşilor. În acest caz, se recomandă ca înălţimea
cerealelor să ajungă în dreptul uşilor, la cel mult 2/3 din înălţimea
acestora şi ca obloanele pe care ele se sprijină să fie formate din părţi
demontabile.
(3) De asemeni, pe cât posibil, se vor lăsa în lungul şi
latul fiecărei magazii, treceri largi, de câte 1-2 m.
Art 365. Praful, pleava şi celelalte impurităţi ce se depun pe
masa cerealelor sau pe marginea vracului, pe pereţii, grinzile,
pardoseala şi planşeul magaziilor, silozurilor, coşurilor, precum şi pe
aparatele şi utilajele din magazie, vor fi permanent curăţite şi evacuate.
Art 366. În încăperile de depozitare sau însilozare a cerealor, a
produselor agricole şi vegetale şi pe teritoriul din jurul magaziilor, se
vor respecta următoarele:
a) în încăperile de depozitare sau însilozare a cerealelor şi a
celorlalte produse vegetale, precum şi pe o distanţă de 50 m. în jurul
lor, sunt interzise fumatul, iluminatul cu flacără deschisă şi aprinderea
sau umblatul cu foc deschis; în acest scop, se vor afişa inscripţii
vizibile;
b) pentru fumat, se vor stabili locuri speciale;
c) este interzisă parcarea autovehiculelor la o distanţă mai
mică de 50 m. faţă de silozuri, depozite şi magazii;
d) vehiculele destinate transportului de cereale şi altor produse
vegetale, vor fi admise la hambare, magazii, silozuri, pentru încărcare
sau descărcare, numai în mod ordonat şi eşalonat.
Art 367. În cazul magaziilor silozurilor şi coşarelor care au
construcţiile de gradul I-III rezistenţă la foc şi sunt situate în imediata
apropiere a căii ferate, după trecerea trenurilor cu locomotive cu abur,
personalul de deservire a depozitului, va verifica dacă au căzut scântei
sau cărbuni aprinşi care să pună depozitul în pericol de incendiu.
Art 368. Intervalale între magazii şi alte construcţii ale
depozitelor, vor fi păstrate în stare de curăţenie, fără a fi blocate cu
diferite materiale.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

82
 Art 369. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se vor scoate de sub tensiune utilajele şi vor fi evacuate
(cele mobile);
- în cazul incendiilor la grămezile de cereale, stingerea se
face prin stropirea lor în sensul curenţilor, cu apă în cantitate mare,
dintr-un loc cât mai apropiat şi situat pe cât posibil mai sus decât
focarul, sau la aceeaşi cotă;
- în timp ce se face stropirea cu apă a focarului, alţi lucrători,
folosind lopata, vor îndepărta stratul de cereale stins, iar pe cele
neaprinse le vor îndepărta din zona periculoasă;
- totodată se va asigura protecţia grămezilor învecinate, prin
stropirea lor cu apă sau acoperirea cu prelate, care vor fi mereu
umezite;
- cerealele evacuate, umede sau fierbinţi, vor fi depozitate
separat, grosimea unui strat fiind de cel mult 50 cm.;
- la strângerea şi lopătarea cerealelor, se va veghea ca
persoanalul care acţionează în depozit să nu fie acoperit cu cereale;
- înaintarea pe grămezile de cereale se va face numai pe
scânduri aşezate deasupra grămezilor;
- în cazul în care incendiul a cuprins construcţia magaziei sau
a silozului de cereale, se va acţiona în primul rând la stingerea cu apă
a construcţiei, se vor lichida flăcările de pe acoperiş şi de pe pereţi,
apoi se va deschide acoperişul în mai multe locuri, pentru evacuarea
fumului, iar după aceea se va trece la stingerea cerealelor

5.23. DEPOZITE PENTRU FĂINĂ ŞI DEŞEURI DE FĂINĂ

Art 370. Nu se admite intrarea persoanelor străine în depozit.
Art 371. Se interzice depozitarea, chiar provizorie, a altor
materii prime şi materiale în aceste depozite.
Art 372. (1) Se va asigura permanent curăţenia spaţiilor de
depozitare, a grătarelor, a pltformelor şi a tuturor instalaţiilor şi se vor
evacuazilnic deşeurile combustibile.
(2) Se va asigura o bună aerisire şi se va verifica
periodicinstalaţia de ventilaţie;
(3) Se vor asigura culoare de circulaţie longitudinale şi
transversale, având lăţimea de minimum 1,40 m., astfel ca stivele de
produse în saci să fie deservite fără a bloca circulaţia.
(4) Distanţele între stive vor fi de minim 1 m., iar
lăţimea unei stive va fi de 6 saci vara şi 8 saci iarna, aşezaţi culcat.
Art 373. Se interzice încălzirea cu sobe metalice.
Art 374. În magaziile de făină şi produse finite, se vor respecta

83
următoarele:
a) sacii de făină vor fi aşezaţi în stive, având lăţimea de 1,40
m., înălţimea de maxim 10 saci aşezaţi culcat pe lat, iar distanţa între
stive de minim 1 m., asigurându-se culoare de circulaţie longitudinale
şi transversale, conform prevederilor de mai sus;
b) se interzice depozitarea diverselor materiale în aceste
magazii;
c) se va asigura permanent curăţirea spaţiilor de depozitare, a
grătarelor şi tuturor instalaţiilor;
d) distanţele faţă de sursele de căldură a stivelor cu produse
finite, trebuie să fie de minim 1 m.;
e) sacii şi ambalajele se vor depozita astfel încât să nu
blocheze căile de acces la uşi, ferestre sau instalaţii de stins incendii,
menţinându-se în permanentă ordine şi curăţenie

5.24. PRELUCRAREA LEMNULUI

Secţii de prelucrare primară a lemnului (hale de gatere):

Art 375. În halele de gatere nu este admisă utilizarea lămpilor
de benzină pentru încălzirea diferitelor piese, executarea lucrărilor de
sudură fără respectarea normelor specifice de p.s.i.
Art 376. Buştenii se verifică atent înainte de a se introduce în
gatere, pentru a se înlătura eventualele corpuri metalice, pietre, etc.
Gaterele se prevăd cu dispozitive care să asigure scoaterea lor din
funcţiune, în cazul producerii scânteilor sau supraîncălzirii diverselor
părţi ale instalaţiei.
Art 377. Scurgerile uleiului de ungere a lagărelor şi a altor
utilaje mecanice, trebuie înlăturate, folosindu-se pentru aceasta
dispozitive speciale. Unsorile amestecate cu praf se înlătură cu
regularitate.
Art 378. Utilajele electrice (motoare electrice, întrerupătoare,
corpuri de iluminat, tablouri electrice, etc.), trebuie protejate împotriva
prafului combustibil din lemn, fiind "etanşe la praf". Exploatarea şi
verificarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice se va face conform
prevederilor Normativului I7.
Art 379. Evacuarea rumeguşului şi deşeurilor rezultate din
procesul de prelucrare mecanică a lemnului, se va face pe cale
mecanică (transportoare cu bandă sau pneumatice). Transportoarele
pneumatice se confecţioaneză din materiale incombustibile şi se
prevăd cu dispozitive de închidere automată a conductelor, în cazul
declanşării unui incendiu.
Art 380. La folosirea unei transmisii centrale pentru acţionarea
gaterelor, trecerile prin pereţi se etanşează pentru a evita pătrunderea

84
prafului în sala maşinilor.
Art 381. Halele de fabricaţie a cherestelei, se prevăd cu
instalaţii de stingere cu hidranţi interiori de incendiu.

Secţii şi ateliere de prelucrare mecanică a lemnului.

Art 382. Utilajele şi dispozitivele folosite pentru ascuţirea
pânzelor de fierăstrău şi a cuţitelor maşinilor de prelucrare a lemnului,
polizoare şi alte utilaje care pot provoca scântei, vor fi amplasate în
încăperi separate de cele pentru prelucrarea materialului lemnos.
Art 383. Se interzice încălzirea cleiului cu foc deschis, cu lămpi
de benzină sau petrol, în secţiile pentru prelucrarea lemnului. Această
operaţie se va executa în recipiente încălzite cu abur sau cu apă
supraîncălzită.
Art 384. Se admite folosirea focului deschis pentru încălzirea
cleiului, numai în ateliere cu o suprafaţă mai mică de 300 m.p., prin
respectarea următoarelor cerinţe:
a) dacă încălzirea se face cu reşouri electrice, acestea vor fi
fixate rigid, pe un suport din material incombustibil, cu înălţimea de
minim 0,8 m., izolat cu azbest. Este interzisă utilizarea, pentru
racordarea la reţea, a cabluriloir neizolate sau a aaltor conductoare
electrice improvizate;
b) dacă încălzirea cu gaze naturale sau lichefiate, arzătoarele
vor fi fixate şi protejate ca în aliniatul precedent. Ele vor fi racordate
prin conducte de oţel şi asigurate împotriva loviturilor. Amplasarea
buteliilor se va face într-un loc ferit de căldură, lovituri şi pe cât posibil
ventilat;
c) amplasarea reşourilor electrice sau a arzătoarelor cu gaz,
se face la o distanţă de minim 1,5 m. de orice material combustibil.
Art 385. Înainte de a fi introduse în maşini pentru prelucrare,
materialele lemnoase vor fi examinate cu grijă, pentru înlăturarea
eventualelor bucăţi de metal înglobate.
Art 386. Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat, vor fi executate
în conformitate cu prevederile Normativului I7 - 98 şi vor ave asigurat
radul de protecţie necesar mediului în care sunt instalate şi se
exploatează (etanş la praf);
Art 387. Încălzirea atelierelor de prelucrare a lemnului se va
face cu instalaţii de încălzire centrală (apă caldă, abur, aer cald, etc.),
cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, în
vigoare, privind executarea lor şi aşezarea materialelor combustibile
faţă de elementele instalaţiei. În atelierele mari, cu o suprafaţă de
maxim 300 m.p., pot fi utilizate şi sobe obişnuite cu acumulare de
căldură - executate astfel ca uşiţele de alimentare să fie în afara
acestei încăperi.

85
 Art 388. Se interzice folosirea sobelor fără acumulare de
căldură (sobe metalice) şi a radiatoarelor electrice, indiferent de tipul
lor.
Art 389. Sunt interzise aşezarea şi uscarea materialelor
combustibile pe sobe sau pe corpurile de încălzire.
Art 390. Materialul lemnos nu va fi introdus în ateliere decât în
cantităţi strict necesare, ce urmează a fi prelucrate în schimbul
respectiv. Acesta va fi stivuit în mod ordonat, lăsându-se libere căile de
acces şi evacuare.
Art 391. Depozitarea şi stivuirea materialului lemnos se va face
corespunzător măsurilor de p.s.i.
Art 392. La sfârşitul fiecărui schimb, deşeurile de materiale
lemnoase (praf de lemn, rumeguş, lobde, etc.), vor fi colectate şi
evacuate în afara atelierului, în locuri ce se vor stabili în acest scop, cu
respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.
Art 393. În secţiile de preluicrare a lemnului (tâmplărie,
modelărie, reparat lăzi), sunt interzise depozitarea, transportul şi
manipularea lichidelor combustibile sau explozive, cu excepţia celor
strict necesare procesului de lucru şi nu mai mult decât pentru un
schimb de lucru. Lichidele combustibile utilizate, se vor păstra în
ambalaje închise etanş.
Art 394. Lubrefianţii necesari ungerii utilajelor se vor aduce în
ateliere, în cantităţi pentru maxim trei schimburi de lucru. Păstrarea
acestora se va face în locuri special amenajate, ferite de orice sursă
de foc sau de încălzire.
Art 395. Executarea în ateliere de tâmplărie a unor lucrări de
reparaţii cu foc deschis, nu se admite decât pe bază de "Permis de
lucru cu foc" (anexa nr. 13).
Art 396. La terminarea lucrului, şeful de atelier nu va părăsi
lucrul până nu va asigura:
- curăţarea tuturor locurilor de muncă, în special a utilajelor;
- evacuarea tuturor deşeurilor;
- scoaterea de sub tensiune a tuturor maşinilor şi a aparatelor
electrice;
- oprirea din funcţionare a tuturor utilajelor;
- punerea în funcţiune (acolo unde există), a iluminatului de
siguranţă;
- întreruperea instalaţiei electrice de iluminat, de la tabloul
principal al atelierului;
- închiderea tuturor geamurilor şi uşilor.
Art 397. Este interzis fumatul în atelierele de prelucrare a
lemnului.
Art 398. Se interzice blocarea cu materiale sau unelte de lucru,

86
a căilor de acces din aceste ateliere.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 399. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se va opri sistemul de ventilaţie existent şi se va scoate de
sub tensiune instalaţia electrică de iluminat şi forţă;
- se va opri sistemul de ventilaţie şi exhaustare şi se vor
secţiona prin şibere aceste canale;
- se vor închide uşile antifoc;
- se va acţiona asupra materialelor incendiate, folosind
stingătoarele existente în atelier şi apa;
- pe timpul acţiunii, se vor lua măsuri pentru a evita
degradarea utilajelor şi a materialelor
- concomitent cu stingerea se va organiza evacuarea
utilajelor.

Uscătorii pentru cherestea şi frize

Art 400. (1) Camerele sau tunelele de uscare vor fi construite,
întreţinute şi exploatate conform normativelor în vigoare.
(2) Toate tipurile de uscătorii vor fi prevăzute cu
termometre pentru controlul temperaturilor, agenţilor termici folosiţi şi
ale aerului în circulaţie.
(3) Pentru înlăturarea pericolului de incendiu şi
explozie la camerele şi tunelele de uscare ce se protejează în interior
contra corodării părţilor metalice şi pentru impermeabilizarea pereţilor
cu vopsea anticorozivă, care conţin o cantitate importantă de solvenţi
inflamabili, se vor lua următoarele măsuri:
- aplicarea acestei vopsele se va face numai în perioadele de
revizie, după prealabila evacuare a materialului lemnos, pe pereţi bine
curăţaţi şi uscaţi;
- uscătoriile nu vor fi puse în funcţiune decât după uscarea
completă a vopselei şi o ventilaţie prealabilă, pentru a se evacua
vaporii de solvenţi din camere şi tunele.
(4) Se va verifica în permanenţă temperatura
electromotoarelor şi lagărelor, pentru a se evita supra încălzirea
acestora.
(5) Conductele, registrele şi bateriile de încălzire, vor
fi curăţate de depunerile de praf.
Art 401. (1) Accesul la vanele de închidere ale conductelor de
agenţi termici şi la întrerupătoarele electrice ale ventilatoarelor, trebuie
să fie în permanenţă liber.

87
 (2) În cazul unui început de incendiu la camera de
urscare, bateria de încălzire şi ventilatoarele se scot imediat din
funcţiune.
Art 402. (1) Lagărele vagoneţilor de manipulaţie, vor fi unse o
dată pe lună. Cu această ocazie, se va verifica şi starea lagărelor
respective, remediindu-se toate defecţiunile care pot provoca scurgeri
de ulei pe pardoseală.
(2) Vagoneţii încărcaţi, înainte de intrarea în cameră,
vor fi bine curăţaţi de praf, deoarece la temperaturi înalte se pot
aprinde.
(3) În spaţiile uscătoriilor, materialul va fi depozitat în
vagoneţi. Se interzice staţionarea vagoneţilor pe podul transbordor sau
în faţa uscătoriilor în funcţiune.
(4) În spaţiu de odihnă, materialul va fi depozitat în
vagoneţi sau în stive. depozitarea se va face astfel încât între vagoneţii
încărcaţi sau stive şi aceştia şi pereţi, să existe un spaţiu de circulaţie
de cel puţin 0,60 m.
Art 403. (1) Uscătorii de lemn trebuie curăţate după cum
urmează:
a) deşeurile de lemn şi praful se colectează şi se evacuează
din camerele şi maşinile de uscare, după fiecare şarjă, înainte de o
nouă încărcare;
b) tunelel de uscare se curăţă de deşeuri cel puţin o dată pe
săptămână, în mod riguros, însă şi la fiecare şarjă se va efectua
curăţirea acestora;
c) conductele, registrele, bateriile de încălzire, vor fi controlate
în privinţa curăţeniei, de praf, înainte de fiecare şarjă.
(2) Se va asigura supravegherea permanentă în trei
schimburi a uscătoriilor, prin personal calificat corespunzător, căruia îi
revine şi sarcina unei întreţineri normale, conform instrucţiunilor
proiectantului.
(3) La terminarea lucrului, în afara măsurilor generale
indicate, se va face evacuarea din spaţiul uscătoriei a tuturor
vagoneţilor cu material lemnos şi depozitarea acestora în spaţiul de
odihnă.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 404. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:
- se vor anunţa serviciul public de pompieri civili şi
subunitatea de pompieri militari;
- se vor închide uşile şi se vor menţine permanent închise;
- se vor opri imediat ventilatoarele;
- se vor închide şiberele de tiraj;

88
 - se va închide conducta de încălzire;
- se va deschide conducta de abur spre a înăbuşi incendiul

5.25. SECŢII DE VOPSIRE, DE USCARE A PELICULEI ŞI DE

LUSTRUIT
Art 405. Pardoselile secţiilor de vopsitorie, uscare a peliculei şi
de lustruit, trebuie să fie rezistente la foc, netede, lipsite de rosturi,
uşor de curăţat şi să nu producă scântei.
Art 406. Încăperile de pulverizare se vor executa conform
normativelor tehnice în vigoare, referitoare la spaţiile cu pericol de
explozie şi incendiu; se recomandă ca acestea să aibă câte două uşi
cu deschiderea spre afară, pe două laturi diferite, în execuţie etanşă la
fum, rezistente la foc şi cu dispozitiv de autoînchidere.
Art 407. Ferestrele de la parter trebuie să aibă ochiuri mobile
care să permită evacuarea în caz de incendiu.
Art 408. (1) Instalaţiile electrice vor fi executate conform
normativelor în vigoare pentru încăperi cu pericol de explozie.
(2) Încălzirea acestor încăperi nu este permisă decât
central (apă caldă, abur, aer cald). execuţia dispozitivelor de încălzire
şi a glafurilor de fereastră va fi realizată astfel încât să nu se poată
aşeza pe ele cutii cu vopsea sau diluanţi.
Art 409. (1) Vaporii de nitrolacuri produşi la operaţia de
pulverizare, trebuiesc evacuaţi printr-o bună ventilaţie.
(2) Instalaţiile de ventilaţie ale acestor încăperi nu pot
fi comune cu instalaţiile de ventilaţie ale altor secţii. Sistemul de
ventilaţie va fi pus în funcţiune cu circa 10 minute şi oprit cu circa 15
minute după terminarea lucrului.
(3) Absorbţia vaporilor trebuie să se facă orizontal sau
pe direcţia oblic în jos, ţinându-se seama şi de densitatea vaporilor în
raport cu aerul.
(4) Standurile de pulverizare, detaliile şi canalele de
absorbţie, vor fi confecţionate din materiale incombustibile. Este
interzisă îmbrăcarea lor în hârtie.
Art 410. Pentru a uşura curăţirea canalelor, se va da mare
atenţie execuţiei formei acestora se va da mare atenţie execuţiei
formei acestora, care trebuie să fie lipsită de proeminenţe, colţuri şi
spaţii moarte, care favorizează de punerile de reziduuri, care se pot
autoaprinde.
Art 411. Depunerile de nitrolac pe pereţi, se vor îndepărta ori
de câte ori este cazul.
Art 412. (1) Canalele de exhaustare pentru deşeuri, trebuie să
fie asamblate prin flanşe prevăzute cu guri de acces, pentru a putea fi
uşor demontate în vederea curăţirii lor periodice (cel puţin o dată la 3

89
luni şi în funcţie de depunerile rezultate). Aceste canale nu trebuie să
debuşeze în coşuri.
(2) Pentru buna exhaustare a vaporilor, este necesar
să se asigure introducerea aerului proaspăt, spre a se păstra echilibrul
de presiune în încăperea de producţie.
(3) Curăţirea standurilor de pulverizare şi a canalelor,
de depunerile de nitrolac, trebuie făcută cu şpacluri răzuitoare care nu
produc scântei (din lemn, alamă sau cupru). Depunerile răzuite se
colectează în recipienţi metalici închişi şi, dacă nu se returnează
fabricilor producătoare, se vor distruge în exterior, în condiţii speciale
de siguranţă.
(4) Este interzisă arderea acestor deşeuri în focarele
cazanelor, cuptoarelor sau sobelor.
(5) La pulverizare, se va folosi numai aer comprimat,
azot sau CO2. Folosirea în acest scop a oxigenului este interzisă.
(6) Aerul absorbit de compresorul care alimentează
instalaţia de pulverizare, nu este permis a se lua din încăperea de
pulverizare.
Art 413. În secţiile de vopsitorie şi uscare, cât şi anexele lor, nu
este permis a se intra cu foc deschis sau a se fuma. La uşile de intrare
la astfel de secţii, se vor afişa inscripţii avertizoare privind pericolul de
incendiu şi explozie.
Art 414. În timpul lucrului nu este permisă în aceste încăperi
executarea niciunei lucrări de reparaţie sau întreţinere. Aceste lucrări
se pot executa numai pe bază de permis de lucru cu foc, eliberat de
conducerea unităţii.
Art 415. (1) În secţiile de pulverizare nu este permisă păstrarea
de nitrolacuri sau diluanţi în cantităţi mai mari decât necesarul pentru 4
ore de lucru. păstrarea se va face în recipienţi metalici, cu închidere
etanşă. Vasele mici (până la 2 litri conţinut) pentru umplerea pistoalelor
de pulverizare, trebuie să aibă capace metalice.
(2) Toţi recipienţii vor purta inscripţia "Pericol de
incendiu".
(3) În cazul în care alimentarea cu vopsea se face de
la o staţie de pompare, cantitatea de vopsele plus solvenţi, nu va
depăşi necesarul pentru jumătate de schimb.
(4) În apropierea utilajelor cu pericol de incendiu, vor fi
păstrate stingătoare portabile şi prelate ignifugate, în număr sufucient.
(5) Serviciul în secţiile de vopsitorie şi uscare, nu
poate fi executat decât de persoane deplin corespunzzătoare,
calificate şi bine instruite.
Art 416. (1) În cazul defectării instalaţiilor de evacuare a aerului
viciat, lucrul se întrerupe, neputându-se relua decât după repunerea în

90
funcţiune a instalaţiei de evacuare.
(2) Este interzisă cu desăvârşire obturarea, blocarea,
astuparea chiar parţială a golurilor de evacuare a aerului viciat sau a
celor de introducere a aerului proaspăt.
(3) Materialul de vopsire va fi ferit de acţiunea razelor
solare.
(4) Zilnic, la terminarea lucrului, toate lavetele,
materialel de şters, pensulele, vor fi închise de cei care le folosesc, în
cutii metalice speciale, prevăzute cu capac, având inscripţiile
corespunzătoare şi amplasate la distanţa de 2-3 m. faţă de orice
material combustibil.
(5) Obiectele scoase din uz cu ocazia reviziilor şi
reparaţiilor şi materialele de şters îmbibate, vor fi distruse prin ardere
în locurile anume destinate acestui scop, sub supraveghere.
(6) Este interzisă arderea acestor materiale pentru
încălzire.
(7) După terminarea programului, instalaţiile electrice
ale secţiei, se scot de sub tensiune de la tabloul general, afară de
iluminatul de pază şi avertizare.
Art 417. (1) La sfârşitul fiecărei săptămâni, la terminarea
lucrului, ultimul schimb va face o curăţenie temeinică a atelierului de
vopsitorie, curăţindu-se toate lămpile electrice, corpurile de încălzire,
canalele de ventilaţie, ventilatoarele, filtrele de aer, pereţii cabinelor de
vopsire, dotarea atelierului, elemente de construcţie. În exteriorul
clădirii, în jurul gurilor de exhaustare, la streşini, colţurile moarte ale
acoperişului, trebuie făcută curăţenia de reziduuri.
(2) Nu se vor purta haine îmbibate cu substanţe
inflamabile. ele trebuie să fie spălate cu regularitate în locuri stabilite şi
în condiţii regulamentare.
(3) Este interzis lucrătorilor din vopsitorii, de a se
apropia în haine de lucru, de surse de căldură sau focuri deschise.
(4) Îmbrăcămintea de protecţie va fi păstrată în afara
secţiei, atelierului, în dulapuri metalice. Folosirea lenjeriei sau
îmbrăcămintei din material plastic (care se poate încărca cu eletricitate
statică), este de asemeni interzisă.
(5) Este interzisă instrarea în vopsitorie cu chibrituri,
brichete sau alte obiecte similare. De asemeni, este interzisă intrarea
în secţie a persoanelor neautorizate.
(6) Revizia şi repararea utilajelor se va face
obligatoriu în baza permisului de lucru cu foc şi a unui plan de măsuri
pentru porevenirea incendiilor, cu utilaje oprite, golite, curăţate şi
spălate şi cu elementele de construcţie ale halei curăţate de toate
resturile de vopsea.

91
 (7) Se interzice depozitarea, transportarea şi
manipularea în secţiile de vopsitorie, a altor materiale inflamabile, în
afara celor necesare procesului tehnologic.

Prepararea vopselelor
Art 418. (1) Prepararea materialelor pentru vopsire se face
organizat şi centralizat. Este interzisă prepararea vopselelor în
magazia de zi a atelierului unde se aplică vopseaua. Vopselele vor
veni gata preparate de la fabrica producătoare, în recipienţi închişi
ermetic.
(2) Prepararea necentralizată este admisă acolo unde
operaţia de vopsire se face sporadic şi consumul de materiale de
vopsire nu depăşeşte 5 l/schimb.
(3) Prepararea materialelor pentru vopsire şi diluarea
lor, se fac în băi separate de restul încăperilor, prevăzute cu acces
direct în exterior
(4) Este interzisă prepararea mai multor feluri de
lacuri, nitrolacuri, poliesteri, în aceeaşi încăpere, trebuind să se
prevadă câte un spaţiu separat pentru fiecare fel de lac.

Vopsirea suprafeţelor lemnoase:

a) Vopsirea cu pensula:
Art 419. Vopsirea cu pensula se poate face şi în ateliere de un
alt specific (mecanic, montaj), cu condiţia ca în apropiere să nu existe
surse de aprindere, iar ventilaţia generală a atelierului să fie în
funcţiune şi suficientă, pentru a se elimina posibilitatea atingerii unei
concentraţii explozive a vaporilor în aer.

b) Vopsirea prin imersie sau turnare:

Art 420. (1) Vopsirea prin imersie se face în băi metalice. Ele
vor avea în plan şi secţiuni, dimensiunile minime necesare introducerii
uşoare a pieselor. Băile vor fi prevăzute cu ventilaţii pentru evacuarea
vaporilor de solvenţi care se degajă de pe suprafaţa băii.
(2) Băile vor fi prevăzute cu capace care, în caz de
aprindere a materialului aflat în băi, să se poată închide imediat. De
asemeni, vor fi dotate cu stingătoare cu pulbere şi CO2 sau cu
instalaţii speciale de stingere cu gaze inerte.
(3) Este interzisă umplerea băilor peste nivelul marcat
pe indicatorul de nivel.
(4) Pentru colectarea şi scurgerea vopselei revărsate
accidental în jurul băii, vor fi prevăzute canale acoperite, cu scurgere la
rezervorul exterior de golire rapidă.

92
 c) Vopsirea prin pulverizare şi turnare:
Art 421. (1) În încăperile fără foc deschis, în care pulverizarea
se face ocazional, la şarje mici şi cu un consum de vopsea de 5
l/schimb, pulverizarea se va face în ordinea de vopsire, prevăzându-se
filtre pentru reţinerea particulelor de vopsea, ventilatoare de evacuare
a aerului viciat, precum şi stingătoare manuale cu CO2.
(2) Pulverizarea se va face cu aer comprimat, azot
sau CO2 sau prin presiune hidraulică, fiind interzisă cu desăvârşire
folosirea oxigenului.
(3) Aerul comprimat va fi curăţat de orice fel de
impurităţi, prin filtre speciale. De 2-3 ori pe schimb, filtrul de aer se va
curăţa de apă şi de uleiul acumulat, iar la fiecare 100 ore de
funcţionare se va demonta şi se va controla materialul de filtrare, care
se va înlocui imediat ce se constată îmbâcsirea lui.
(4) Este interzis a se schimba felul materialelor de
filtrare, faţă de cel indicat prin proiect sau prin cartea tehnică a maşinii.
(5) Pulverizarea tuturor pieselor se va face obligatoriu
înăuntrul sau în faţa cabinei de vopsire.
(6) Este interzisă pulverizarea dacă filtrele umede,
filtrele uscate şi ventilatoarele de evacuare şi introducere a aerului nu
sunt în funcţiune.
(7) Este interzis a se înfăşa mânerele pulverizatorului
cu materiale electrice izolante, mânerele trebuind să fie bune
conducătoare electric, pentru a face corp comun cu muncitorul şi a
împiedica producerea de scântei prin descărcare electrostatică.

d) Uscarea naturală sau artificială a peliculei

Art 422. (1) Uscarea naturală a pieselor vopsite în atmosfera
atelierului se poate face numai dacă ventilaţia locală mecanică este în
funcţiune şi corespunzătoare.
(2) Piesele lăcuite cu nitrolac, nu se vor usca decât la
temperaturile indicate de laborator.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 423. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se va acţiona cu mijloacele de primă intervenţie din dotare;
- concomitent, se va trece la evacuarea materialelor în
locurile stabilite prin planurile de evacuare (se vor evacua mai întâi
vasele cu nitrolacuri, substanţe combustibile sau inflamabile);
- se vor închide uşile antifoc;
- se vor opri instalaţiile de exhaustare;

93
 - specialiştii vor sprijini activitatea pompierilor privind folosirea
substanţelor stingătoare în raport cu natura produselor ce sunt
incendiate.
- nu se vor opri instalaţiile de umezire.

5.26. PRELUCRAREA MATERIALELOR TEXTILE

Art 424. (1) Toate utilajele de prelucrare vor fi curăţate în
permanenţă de înfăşurările de fire sau fibre de pe organele în mişcare
(axe, valţuri, curele de transmisie).
(2) Curăţirea instalaţiilor şi aparatelor electrice de praf
şi scamă, se va face de către electricieni instruiţi în acest scop.
(3) Instalaţia de încălzire, radiatoarele şi conductele
de transport a agentului termic, vor fi curăţate săptămânal, acordându-
se o mare atenţie radiatoarelor cu aripi care trebuie curăţite cu jet de
aer sub presiune (compresor).
Art 425. (1) Săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, se va
verifica starea tehinică a maşinilor şi se vor înlătura deficienţele care ar
putea provoca incendii.
(2) Se va îndepărta în permanenţă orice depunere de
praf sau scamă, deşeuri de pe electromotoare (în special între
nervurile carcaselor şi roţilor electromotoarelor),l corpuri de iluminat,
tubulaturi, conducte, automate şi tablouri electrice. De asemeni, se va
îndepărta praful, scama, fibra şi deşeurile de sub maşini.
(3) La instalaţiile de absorbţie a prafului, unde
evacuarea se face în atmosferă, se vor lua măsuri ca fibrele şi
scamele să nu fie luate de curenţii de aer şi transportate în locurile
care prezintă pericol de incendiu.
(4) Fibrele şi deşeurile din jur şi de sub maşini, vor fi
strânse şi evacuate la fiecare schimb.
(5) Se interzice depozitarea materialelor în apropierea
coloanelor de transport a agentului termic şi radiatoarelor.
Art 426. (1) La maşinile de tăiat şi croit se vor respecta
următoarele reguli:
a) ascuţirea cuţitelor se va face în locuri special amenajate
(ascuţitorii);
b) la maşinile de croit bandă, ascuţirea se va face după
îndepărtarea de pe masa maşinii a materialului de prelucrat şi după ce
instalaţia de absorbţie a fost oprită.
(2) Zilnic se va face verificarea stării tehnice a fiarelor
de călcat electrice (ştechere, cordoane). Aşezarea lor în timpul
nefolosirii se va face numai pe suporturi speciale, incombustibile.
(3) La terminarea lucrului, fiarele de călcat, maşinile
de cusut electrice şi celelalte aparate, vor fi deconectate de la sursele

94
de energie.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 427. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se vor închide uşile şi se vor menţine închise;
- se vor scoate de sub tensiune instalaţiile electrice;
- se va acţiona cu stingătoarele manuale şi cu celelalte
mijloace şi instalaţii existente;
- concomitent cu stingerea incendiului, se vor evacua
materialele; în sectoarele unde se lucrează şi cu produse din material
plastic, se vor evacua mai întâi acestea.

5.27. PRELUCRAREA MASELOR PLASTICE ŞI A

CAUCIUCULUI
Art 428. La prelucrarea maselor plastice şi a celor care prezintă
pericol de incendiu asemănător (fabricarea granulelor, valţuri şi
malaxoare, maşini de extrudare, maşini de injecţie şi suflat), se vor lua
următoarele măsuri:
a) punerea în funcţiune a maşinilor, se va face după ce în
prealabil au fost verificate şi reglate, de către specialişti, sistemul
automat de conducere a procesului tehnologic, sistemul de încălzire a
maşinilor (rezistenţele electrice), sistemele de răcire, sistemul de
ventilaţie locală; în general trebuie luate şi alte măsuri care să ducă la
menţinerea parametrilor tehnologici stabiliţi prin reţetele de fabricaţie
(în special menţinerea temperaturii), pentru a se evita degajările de
gaze inflamabile în hală;
b) malaxoarele în care se prelucrează nitrolacuri, vor fi
prevăzute cu capace închise etanş, pentru a se împiedica evaporarea
gazelor inflamabile în hale;
c) izolările termice ale conductelor de încălzire şi a
rezistenţelor electrice de încălzire a utilajelor, vor fi în bună stare şi cu
legăturile corect executate;
d) se va verifica în mod continuu ca ventilaţia locală
(exhaustarea) să funcţioneze normal, pentru a se putea evacua gazele
inflamabile ce se produc în desfăşurarea procesului tehnologic;
e) se va asigura branşarea utilajelor la reţeaua de scurgere a
electricităţii statice;
f) maşinile vor fi curăţate în interior de materialul lipit în timpul
funcţionării, de corpul lor, pentru a se evita autoaprinderea
amestecului, în special la maşinile care lucrează la cald;
g) sacii cu granule de mase plastice şi ambalaje, nu vor fi

95
depozitate lângă maşinile care sunt încălzite cu rezistenţe electrice,
sau lângă locuri cu diferite corpuri electrice;
h) este interzisă păstrarea în halele de fabricaţie, a
lubrefianţilor, în cantitate mai mare decât necesarul pentru o zi;
păstrarea se va face în vase închise, într-un spaţiu anume stabilit şi nu
lângă maşini;
i) în compartimentele de fabricaţie se va menţine în
permanenţă curăţenia, îndepărtându-se praful depus pe pereţi,
pardoaseală şi maşini, iar cârpele îmbibate cu ulei sau unsoare se vor
păstra în cutii metalice închise cu capac şi vor fi evacuate zilnic;
j) în halele de maşini se vor păstra materiile prime (ambalate
în saci şi butoaie), numai în cantitatea necesară fabricaţiei pentru o zi,
în scopul micşorării pericolului de incendiu, fără să se blocheze căile
de circulaţie. Eventualele scurgeri de lichide combustibile pe pardoseli,
se vor îndepărta imediat.
k) pentru evitarea pericolului de incendiu ce s-ar declanşa prin
scurtcircuite, sunt interzise instalaţiile electrice improvizate sau
defecte.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 429. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se vor opri şi scoate de sub tensiune toate utilajele;
- se va opri sistemul de ventilaţie şi exhaustare;
- se va acţiona cu stingătoarele şi celelalte mijloace din
dotare;
- se vor închide eventualele conducte care alimentează
utilajele cu substanţe combustibile;
- se va opri alimentarea utilajelor cu materie primă;
- se vor evacua materialele (saci cu granule, ambalaje,
lubrefianţi) în locurile dinainte stabilite.

5.28. SECŢII ŞI ATELIERE DE PRODUCŢIE

1. Secţii şi ateliere de turnare a pieselor:
Art 430. În atelierele de turnătorie se vor respecta următoarele:
a) supravegherea bunei funcţionări a cuptoarelor, interzicându-
se folosirea lor fără dispozitive de reţinere a scânteilor;
b) ridicarea capacului de la oala de topit se va face numai
atunci când se introduce în ea metalul topit;
c) la acoperirea oalei de topit, se va avea grijă să nu pătrundă
gazele în cuptor, deoarece acestea pot produce explozii;
d) oalele de topit, lingurile cu care se toarnă metalul topit în

96
formă, precum şi toate uneltele care vin în contact cu metalul lichid, vor
fi uscate înainte de folosire, iar la curăţirea oalei şi a lingurilor de
turnare, se interzice folosirea lingurilor ude;
e) în faţa, cât şi în celelalte părţi unde se toarnă sau se
transportă metalul lichid, pardoseala va fi din material incombustibil şi
acoperită permanent cu un strat de nisip uscat;
f) căptuşeala oalei să fie bine uscată;
g) sculele folosite la ridicarea capacului, vor fi bine uscate şi
fără urme de rugină.
Art 431. Înainte de aprinderea focurilor, se vor înlătura
eventualele scurgeri de lichid la injectoare, din faţa focarelor, în
îmbinări, ventile, rezervoare şi se va face o bună aerisire a cuptoarelor,
timp de minim 15 minute.
Art 432. (1) Înainte de turnare, formele se vor controla dacă
sunt suficient de uscate.
(2) În timpul turnării metalului, nu se va folosi
echipament de lucru sau protecţie cu pete de ulei, grăsimi, benzină. Se
interzice executarea operaţiunilor de turnare de către alte persoane
decât cele angajate în acest scop. Nu se vor aşeza pe materiale
combustibile, înainte de răcire, piesele scoase din formă.
Art 433. În atelierele de forjă, vetrele acestora trebuiesc
prevăzute cu hote pentru captarea scânteilor. Coşurile acestor hote vor
fi prevăzute cu uşiţe parascântei. După terminarea lucrului, îndeosebi
acolo unde se folosesc cărbuni, se vor controla vetrele pentru
înlăturarea oricărei surse de foc, iar la instalaţiile de gaze se va verifica
închiderea robinetelor.
Art 434. La executarea operaţiunilor de strunjire, aşchiere,
găurire, frezare a metalelor, se va evita încălzirea excesivă a maşinilor
unelte şi aruncarea şpanului sau a aşchiilor încinse pe elemente sau
materiale combustibile.
Art 435. Prelucrarea materialelor şi aliajelor cu conţinut de
magneziu, aluminiu, titan, se va efectua cu multă atenţie, ţinându-se
cont că şpanul şi pulberile metalice rezultate se pot aprinde şi pot
provoca incendii sau explozii. Deşeurile rezultate de la prelucrarea
acestor aliaje vor fi colectate în recipienţi închişi şi distruşi prin ardere
în locuri special destinate.
Art 436. Amplasarea materialelor combustibile sau a
substanţelor inflamabile în apropierea maşinilor şi utilajelor care
produc scântei prin polizare sau aşchiere, este interzisă. Bumbacul de
şters, cutiile de unsoare, ulei şi alte materii prime sau materiale, nu vor
fi lăsate în apropierea acestora.
Art 437. (1) În atelierele electrice de întreţinere, nu se vor
executa împrovizaţii la instalaţiile electrice şi nu se vor folosi aparate

97
receptoare, supradimensionate sau necorespunzătoare.
(2) Impregnarea bobinajelor motoarelor sau
transformatoarelor, care se execută în atelierele de bobinaj, se va face
în camere separate, bine aerisite cu hote sau mecanic, cu instalaţii de
forţă şi iluminat antiex;
(3) Pentru uscarea bobinajelor motoarelor sau
transformatoarelor, care se execută în ateliere electrice, nu se vor
utiliza radiatoare sau becuri cu puteri mari, care suprasolicită instalaţia
electrică. În atelierele de bobinat motoare, uscarea bobinelor se va
face în cuptoare special amenajate în acest scop, cu încălzire indirectă
a interiorului de uscat bobinele şi cu o eficientă aerisire.
(4) Ciocanele electrice pentru lipit care se utilizează în
atelierele electrice, precum şi cele din atelierele de tinichigerie, când
sunt în stare incandescentă, se vor păstra pe suporturi incombustibile.
Acelaşi regim se va respecta şi pentru ciocanele de lipit la forje.
Art 438. În ateliere nu vor fi lăsate în funcţiune şi
nesupravegheate, lămpile cu benzină, reşourile sau alte aparate cu foc
deschis, care ar putea provoca incendii.
Art 439. În atelierele pentru galvanizare, unde se lucrează cu
acizi (sulfuric, azotic, clorhidric), se vor respecta:
a) înlăturarea tuturor materialelor bune conducătoare de
electricitate, precum şi a celor inflamabile din apropierea barelor de
alimentare cu curent electric şi a surselor care alimentează băile de
galvanizare;
b) acidul azotic folosit la decapări va fi păstrat în damingene
protejate în coşuri metalice, cu vată de sticlă, în camere separate. În
aceste camere nu se vor depozita materiale combustibile, indiferent de
natura lor;
c) instalaţia electrică va avea conductoarele protejate în manta
de plumb, conform prevederilor normative în vigoare;
d) în camerele grupurilor convertizoare şi redresorilor de
curent, nu este permisă depozitarea altor materiale decât a celor care
sunt necesare activităţii acestor camere;
e) acidul sulfuric concentrat, necesar corecţiilor, va fi introdus
în ateliere numai în cantităţi necesare unei singure corecţii;
f) evacuarea vaporilor de acizi degajaţi din atelierele de
galvanizare se va face prin instalaţiile de ventilaţie.
Art 440. În atelierele de şlefuit, praful şi scama depuse în urma
şlefuirii pieselor cu şaibe de pâslă sau cânepă, se vor curăţa zilnic de
pe maşini, pereţi, ferestre.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 441. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:

98
 - se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se va acţiona cu substanţe pulverulente (nisip şi pulberi
stingătoare);
- se vor scoate utilajele electrice de sub tensiune;
- la atelierele galvanice, se vor executa în plus, evacuarea
vaselor cu acid azotic şi sulfuric, iar la atelierele de impregnare a
rotoarelor de la motoarele electrice şi uscătoare, se vor evacua vasele
cu lacuri sau alte materiale combustibile.

2. Uscătorii şi cuptoare pentru materiale de construcţie

Art 442. (1) Aprinderea focului la uscătoriile şi cuptoarele ce
folosesc combustibil lichid sau gazos se va face cu mare atenţie,
pentru a nu se acumula gaze arse în cuptor, care ar putea răbufni în
momentul introducerii flăcării pentru aprindere.
(2) În acest scop, se vor lua următoarele măsuri:
a) înainte de aprinderea combustibilului la arzător, focarul şi
cuptorul se vor ventila pentru evacuarea gazelor nearse, ce eventual
ar exista în interiorul acestora;
b) focul în cuptor va fi supravegheat de o persoană instruită în
acest scop (fochist);
c) injectoarele vor fi etanşe, pentru a nu permite scurgeri ori
scăpări de combustibil sau gaze;
d) manipularea robinetelor de gaze se va face numai cu chei
speciale;
e) pentru colectarea eventualelor scurgeri de combustibil, se
vor aşeza tăvi cu nisip sub injectoare; nisipul se va evacua de îndată
ce s-a îmbibat cu combustibil;
f) se interzice utilizarea la focare sau cuptoare a conductelor
mobile de gaze combustibile.
Art 443. (1) Este interzisă arderea în cuptoare, direct sau în
amestec, a prafului îmbibat ori amestecat cu diverse substanţe
inflamabile ori oxidabile.
(2) La cuptoarele ce folosesc drept combustibil solid,
rumeguş, lemn, cărbune, diferite deşeuri combustibile, se vor respecta:
a) punctele şi gurile de alimentare nu vor fi lăsate deschise
decât pentru stricta necesitate de alimentare cu combustibil şi pentru
controlul focului din cuptor;
b) depozitarea materialului combustibil faţă de gura de
alimentare sau control, să se facă la o distanţă ce nu prezintă pericol
de incendiu;
c) gurile de alimentare sau control vor fi permanent
supravegheate de un muncitor instruit în acest scop, pe întreaga

99
perioadă cât focul este activ.
(3) Cenuşa provenită din arderea combustibilului solid
în cuptoare, va fi depozitată în locuri special amenajate, fără pericol de
incendiu, după ce în prealabil a fost stinsă.
(4) Transportul cenuşei de la cuptoare, se va face cu
ajutorul vagoneţilor sau roabelor executate din materiale
incombustibile.
Art 444. Este interzis a se depozita materiale combustibile de
orice fel, în spaţiile din jurul cuptoarelor. Platformele de ardere de la
capetele de alimentare ale cuptoarelor, vor fi păstrate totdeauna libere.
Art 445. Pornirea şi oprirea instalaţiilor de ardere la cuptoare şi
focare, se va face cu respectarea unor reguli specifice acestor locuri
de muncă, stabilite de conducerea obiectivului. Aceste operaţii se vor
efectua numai de către persoane special instruite în acest scop.
Art 446. (1) Se interzice utilizarea cocsierelor, ca surse
suplimentare de căldură, la uscătorii amplasate la cuptoarele circulare.
(2) Gurile de canale ale uscătoriilor amplasate
deasupra cuptoarelor, vor fi prevăzute cu site de protecţie împotriva
scânteilor, supravegherea şi manipularea legăturilor de admisie şi
evacuare a aerului cald, făcându-se în conformitate cu ciclogramele.
(3) Supravegherea uscătoriilor va fi astfel asigurată
încât să se poată opri imediat focul de la cuptorul ajutător de
alimentare cu aer cald, în momentul apariţiei oricăror defecţiuni la
ventilatoarele de tiraj.
(4) Se vor verifica cuvele camerelor uscătoare,
grătarele acestora şi se vor lua măsuri ca ele să fie în permanenţă
desfundate.
Art 447. La uscătoriile tunel, punerea în funcţiune şi oprirea
uscătoarelor, se va face cu respectarea întocmai a instrucţiunilor
stabilite în acest sens din punct de vedere tehnologic. Se vor curăţa în
permanenţă duzele sau orificiile de introducere a gazului şi a aerului,
precum şi a canalelor de evacuare ale instalaţiei de ventilaţie.
Art 448. (1) Instalaţiile de uscare care folosesc gazele arse de
la cuptoare şi centrale, vor fi verificate periodic, luându-se măsuri de
îndepărtare a depunerilor de combustibili nearşi, la nevoie oprindu-se
instalaţia pentru curăţire.
(2) Se recomandă ca scheletul de rezistenţă al staţiilor
de preparare a betoanelor, să fie executat din materiale incombustibile.
Art 449. La staţiile pentru prepararea betoanelor, în care se
folosesc motoare cu combustie internă, ţeava de eşapament a
acestora se va prelungi până la exterior, izolându-se corespunzător la
trecerea prin pereţii de material combustibil. Ţeava de eşapament
trebuie prevăzută cu o sită pentru reţinerea scânteilor. Nu este admisă

100
folosirea sobelor metalice, reşourilor electrice improvizate, tăvilor cu
jăratec, cocsierelor, alte surse de căldură improvizate, pentru
încălzirea staţiilor de preparare a betoanelor.
Art 450. Instalaţiile electrice de iluminat şi forţă vor fi exploatate
şi întreţinute conform prevederilor Normativului I 7.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 451. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se vor scoate de sub tensiune instalaţiile electrice;
- se vor închide conductele de alimentare a injectoarelor, cu
combustibil lichid;
- se vor opri instalaţiile de gaze;
- se vor opri instalaţiile de ventilaţie;
- se va acţiona pentru localizare şi stingere cu stingătoarele şi
celelalte materiale din dotare;
- se vor îndepărta materialele combustibile din apropiere.

5.29. INDUSTRIA DE MORĂRIT

1. Secţii de înmagazinare, curăţătorie, măcinare, însăcuire.

Art 452. (1) Elevatoarele cu cupe se vor monta corect, astfel
încât chinga să nu alunece pe şaibe sau să se frece de pereţii
tuburilor. Pentru înlăturarea frecărilor în elevator, chingile, cupele,
şaibele, vor fi verificate în permanenţă, urmărindu-se evitarea
supraîncălzirilor şi frecărilor ce pot aprinde materialele combustibile cu
care sunt în contact.
(2) În scopul evitării scânteilor ce pot genera incendii
prin lovirea de şaibă sau de pereţii elevatorului metalic a cupelor
desfăcute, precum şi a unor piese metalice sau corpuri tari (cum sunt
pietrele), se va asigura în permanenţă fixarea cupelor de chingă.
(3) În cazul în care se aud zgomote anormale,
elevatoarele vor fi imediat oprite, luându-se măsuri imediate de
remediere.
(4) Nu se admite introducerea elevatoarelor de izolare
în celulele silozului.
Art 453. (1) Transportoarele elicoidale (transportoarele melc),
în timpul opririi pentru întreţinere, se vor verifica să nu producă frecări
între melc şi jgheab; pentru evitarea producerii şi degajărilor de
căldură, distanţa între melc sau paleţi şi jgheab trebuie să fie de cca. 5
mm.
(2) În scopul evitării propagării incendiilor sau prafului

101
dintr-o încăpere în alta, trecerea transportoarelor melc prin pereţi se va
asigura prin spaţii care să nu depăşească cadrul jgheaburilor.
Art 454. (1) Este interzisă funcţionarea tararelor dacă nu sunt
prevăzute cu magneţi pentru reţinerea corpurilor feroase, sau dacă
înaintea lor, în fluxul tehnologic, nu sunt introduse aparate magnetice
(corpurile feroase, prin lovire, produc scântei care pot provoca
incendii).
(2) Magneţii permanenţi vor fi curăţaţi de corpurile
feroase reţinute de cel puţin 4 ori pe schimb. Ei vor fi verificaţi
trimestrial asupra proprietăţilor magnetice.
(3) În cazul în care pentru reţinerea corpurilor feroase
se folosesc electromagneţi, bobinele acestora se vor lega în serie cu
lămpi de control, în scopul verificării funcţionării lor în permanenţă.
Art 455. La transmisiile prin curele se vor avea în vedere
următoarele:
a) curelele de transmisie să nu patineze pe şaibe, ele trebuind
să fie bine şi corect întinse;
b) intervalul dintre două şaibe pe transmisii vecine, pentru
curele late, situate pe acelaşi ax, trebuie să fie de minimum 3 ori
lăţimea acestor şaibe. În cazuri impuse de condiţiile de montaj, se
admit excepţii, cu condiţia ca intervalul dintre şaibe să fie protejat prin
montarea de discuri rezistente cu diametrul mai mare cu cca. 20 mm.
decât diametrul şaibei celei mai mari;
c) la trecerea curelelor de transmisie de la un etaj la altul sau
de la o încăpere la alta, alăturată, golurile respective vor fi de aşa
natură încât să nu se producă frecări;
d) praful depus pe lagărele încălzite, în special cel îmbibat cu
ulei, se poate aprinde datorită supraîncălzirii prin frecări. Pentru
aceasta, lagărele vor fi controlate periodic atât în ceea ce priveşte
ungerea lor, cât şi din punct de vedere al curăţeniei.
Art 456. (1) La montarea utilajelor, în cazul lucrărilor de
reutilare, se va lăsa un culoar principal pentru circulaţie, între uşile de
la intrare şi ieşire, cu lăţime de minim 1,2 m.
(2) Între grupele de maşini, se va lăsa de asemeni un culoar de
lăţimea culoarului principal, perpendicular pe acesta. Golurile de
montaj acoperite, vor avea capace confecţionate din materiale
rezistente la foc, iar pe ele nu se vor depozita obiecte şi nu se vor
amplasa utilaje.
Art 457. Praful depus pe lămpile electrice incandescente
neprotejate, prezintă pericol de incendiu prin carbonizarea treptată şi
apoi aprinderea lor datorită căldurii degajate prin funcţionarea acestor
lămpi. Pentru preîntâmpinarea acestui pericol, se interzice utilizarea
lămpilor fără globuri de protecţie, etanşe la praf.

102
 Art 458. (1) Punerea în funcţiune a utilajelor se va face numai
de către personal instruit special în acest scop. Utilajele vor fi
permanent supravegheate în timpul funcţionării.
(2) Este cu desăvârşire interzisă părăsirea locurilor de
muncă sau însărcinarea personalului respectiv cu alte munci, în timpul
funcţionării utilajelor.
Art 459. După însilozare, instalaţiile aferente acestei operaţiuni
(elevatoare, transportoare, tarare de precurăţire) vor fi scose din
funcţiune. În caz că utilajul de însilozare-precurăţire, dacă este legat
de transmisiile utilajului secţiei de curăţire, se va proceda imediat după
însilozare la decuplarea transmisiei, astfel ca utilajul de însilozare-
precurăţire să funcţioneze numai în timpul înmagazinării.
Art 460. (1) Utilajul şi întreg aparatajul electric din încăperile
morii cu degajări mari de praf (motoare electrice, întrerupătoare, prize),
trebuie protejate împotriva prafului. Conductoarele electrice se
montează în tuburi I.P.E., iar corpurile de iluminat trebuie să fie de tipul
celor protejate împotriva prafului.
(2) Tablourile şi instalaţiile de distribuţie a curentului
electric, se instalează într-o încăpere ferită de pătrunderea prafului.
Periodic se vor curăţi pentru evitarea depunerilor de praf.
Art 461. Dezinsecţiile şi deratizările se vor executa numai de
către personal specializat în aceste operaţiuni şi în urma unei bune
organizări. Operaţiunile vor începe numai după ce s-au asigurat
lucrările pregătitoare şi după ce s-a izolat sectorul supus acestor
operaţiuni, substanţele utilizate pentru dezinsecţii fiind în cea mai mare
parte inflamabile. Pentru preîntâmpinarea acestui neajuns, se vor
respecta următoarele reguli:
a) depozitarea substanţelor insecticide se va face numai în
depozite special construite în acest scop, conform normativelor în
vigoare;
b) este interzis a se fuma ori a apropia orice sursă de foc sau
scântei, în timpul utilizării, manipulării, sau în locul de depozitare a
substanţelor toxice (fungicide);
c) ambalajele şi recipientele în care se găsesc substanţe
insecticide, se vor manipula cu mare atenţie; se interzice folosirea
materialelor care prin lovire ar putea provoca scântei; buşoanele
butoaielor cu substanţe insecticide se vor desface numai cu chei
speciale, iar scoaterea din butoaie se va face numai prin răsturnare
(vărsare);
d) ambalajele din hârtie în care au fost ambalate substanţe
toxice sau alte hârtii existente în cutiile metalice, vor fi distruse prin
ardere în crematoriu, sau îngropate, pe măsura folosirii insecticidului
Art 462. După golirea celulelor sau magaziilor, înainte de o

103
nouă înmagazinare, este obligatorie curăţirea acestora; curăţirea se va
face în condiţiile prevăzute de normativele de protecţia muncii şi de
prevenire a incendiilor.
Art 463. Se va menţine curăţenia permanentă, de către fiecare
schimb. Odată cu încetarea lucrului, spălarea pardoselilor se va face
cu apă caldă, interzicându-se utilizarea motorinei, petrolului ori a altor
substanţe inflamabile.
Art 464. (1) Pentru toate tipurile de decojitoare, nu se admite
funcţionarea dacă în linia tehnologică (înaintea lor) nu există montate
aparate magnetice;
(2) Se interzice folosirea decojitoarelor fără aspiraţie
sau cu aspiraţie defectă.
(3) Bătătoarele să nu prezinte muchii ascuţite, să nu
fie uzate şi uniform reglate faţă de mantaua de decojire.
(4) Periodic se vor controla şuruburile şi piuliţele,
pentru a nu se produce scăpări de piese metalice în interior care, prin
loviri succesive şi frecări intense, produc scântei ce pot aprinde cu
uşurinţă produsul existent în decojitoare.
(5) Pietrele de decorticat şi conurile de şlefuit şi
lustruit, vor fi prevăzute cu aparate magnetice, înainte de intrarea
produselor în ele.
(6) Se va verifica periodic distanţa între pietrele de
decorticat şi aspectul suprafeţelor pietrelor; de asemeni, se va verifica
distanţa între conurile de şlefuire şi aspectul acestora.
(7) Holenderele de la decorticatoare, vor fi prevăzute
cu aparate magnetice înainte de intrarea produselor în ele; se va
verifica periodic distanţa între rotor şi manta.
Art 465. Instalaţia de condiţionare va fi deservită numai de
personal specializat şi se va pune în funcţiune numai după însuşirea
instrucţiunilor specifice de exploatare. Toate conductele de aducţiune a
agentului termic, vor fi bine izolate pentru a nu pierde căldura, conform
normativelor în vigoare.
Art 466. Toate deşeurile rezultate din curăţire, vor fi obligatoriu
evacuate din clădire, în ziua producerii lor.
Art 467. Nu este permisă funcţionarea valţurilor în gol sau cu
sistemul de cuplare-decuplare defect, deoarece se pot produce scântei
prin frecarea pieselor mecanice. Asemenea scântei se pot produce şi
prin pătrunderea corpurilor metalice sau a pietricelelor, în tăvălugii
valţurilor. Se pot monta pe ambele părţi ale culoarului de circulaţie
principal, maximum 2 linii paralele de site plane, cu excepţia celor cu
uşi şi sertare, pentru care se admite numai o linie. Spaţiul dintre două
site plane va fi de minimum 0,8 m., iar spaţiul de la perete până la
sitele plane (în cazul când lângă perete sunt şi alte instalaţii, precum şi

104
la spaţiul tranversal de trecere perpendicular pe culoarul principal), va
avea lăţimea de minimum 2 m. Nu se admite funcţionarea sitelor plane
cu filtrele sau sacii defecţi.
Art 468. (1) Se interzice punerea în funcţiune a finisoarelor de
produse tărâţoase, dacă nu s-a verificat fixarea paleţilor pe ax.
(2) Între perete şi partea frontală a maşinilor de griş,
spaţiul liber va fi de 0,1 m., iar între 2 maşini spaţiul liber va fi de minim
0,8 m. Se va avea în vedere ca în secţia de încălzire să nu se degaje
făină în concentraţie mai mare de 20 mg/m.c.
Art 469. Curăţirea depunerilor de praf de pe maşina şi din
încăperea respectivă, se va face cel puţin o dată pe schimb. În faţa
maşinii se va lăsa un spaţiu de cel puţin 1,8 m. Însăcuirea manuală se
va face astfel încât degajările de pulbere în aer să nu depăşească
concentraţia de 20 mg./m.c.
Art 470. Probele de făină pentru laborator se iau, de regulă, de
la extractoare, prin deschiderea şuberului, din saci cu ajutorul
sondelor, sau oricare loc al fluxului tehnologic, cu respectarea tuturor
normelor şi a regulilor regimului general de prevenire a incendiilor.
Controlul în interiorul celulelor se va face folosindu-se lămpi electrice
portative, etanşe, prevăzute cu glob şi grătar de protecţie.
Art 471. (1) Pentru apărarea împotriva incendiilor, se vor lega la
pământ carcasele, redlerele, şnecurile sau alte piese şi construcţii
metalice, conform normelor în vigoare.
(2) Instalaţiile de transport pneumatic se vor lega la
pământ pentru descărcarea electricităţii statice care se acumulează în
timpul funcţionării. La aşezarea pe sol a conductorilor de punere la
pământ, se recomandă acoperirea acestora cu nisip fin, cernut,
amestecat cu o cantitate oarecare de sare de bucătărie, care
posedând proprietăţi hidroscopice, face ca stratul de nisip aflat în jurul
conductorului, să se afle permanent în condiţii de umiditate normală,
necesare pentru asigurarea unei bune conductibilităţi.
(3) Rezistenţa de dispersie a prizelor de
împământare, va fi verificată de 2 ori pe an (o dată iarna şi o dată
vara), deoarece cu timpul, rezistenţa conductibilităţii scade.

2. Secţia de scuturat şi reparat saci.

Art 472. (1) Maşinile de scuturat saci vor fi instalate în camere
separate; ele vor fi prevăzute cu instalaţie de aspiraţie, iar camerele
vor fi ventilate.
(2) Pentru maşinile de scuturat saci, acţionate de la
transmisiile principale, se vor respecta măsurile specifice de p.s.i.

3. Magazii de făină, tărâţe, saci şi ambalaje.

105
 Art 473. (1) Se interzice depozitarea, chiar provizorie, a altor
materiale, în depozitele de făină, tărâţe, saci şi ambalaje.
(2) Se va asigura permanent curăţenia spaţiilor de
depozitare, a grătarelor (platformelor) şi a tuturor instalaţiilor.
(3) Se vor asigura culoare de circulaţie longitudinale şi
transversale, cu lăţimea de 1,4 m., astfel ca stivele depozitelor de
produse în saci, să fie deservite fără a se bloca circulaţia.
(4) Distanţa între stive va fi de minim 1,0 m., iar
lăţimea unei stive va fi de maximum 10 rânduri de saci culcaţi pe lat.
(5) Sacii şi ambalajele se vor depozita astfel încât să
nu blocheze căile de acces la uşi, ferestre sau instalaţii de stins
incendii, menţinându-se în permanenţă ordine şi curăţenie.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 474. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se va pune în funcţiune instalaţia de stins incendii, dacă nu
funcţionează automat;
- se vor opri utilajele;
- se va scoate se sub tensiune reţeaua electrică de iluminat şi
forţă;
- echipele vor acţiona cu stingătoare, linii de hidranţi interiori
şi mijloacele pe care le au în dotare;
- se va executa evacuarea materialelor combustibile.

4. Fabrici de pâine.
Art 475. (1) Se interzice folosirea instalaţiilor de ardere
improvizate sau defecte, a celor care nu au completă aparatura de
măsură şi control sau cu AMC-uri neverificate metrologic la termen.
(2) Se va asigura etanşeitatea rezervorului şi
instalaţiei, inclusiv a armăturilor, neadmiţându-se scurgeri de lichide
combustibile, iar rezervoarele vor avea indicator de nivel şi conductă
de prea-plin.
(3) Se interzice lăsarea focului aprins la cuptoare, fără
supraveghere, precum şi folosirea fochiştilor necalificaţi sau a
cocătorilor neinstruiţi în ceea ce priveşte aprinderiea şi folosiriea
instalaţiilor de ardere de la cuptoare.
(4) Înainte de aprinderea focului, se vor verifica
robinetele de combustibil, remediindu-se eventualele defecţiuni. Dacă
se constată că robinetele n-au fost închise complet, se vor închide şi
se va face aerisirea focarului sau a cuptorului timp de 10.15 minute.
(5) După aerisire, se aprinde torţa care se introduce în

106
faţa arzătorului, se pune în funcţiune ventilatorul (pentru arzătoarele cu
ventilator central), după care se va deschide robinetul cu combustibil
sau gaze. Apoi se reglează arderea până se obţine o flacără fără fum.
Dacă se stinge flacăra, se închide de urgenţă robinetul de combustibil
sau gaze.
Art 476. Se interzice spălarea pieselor cu lichide inflamabile, în
aceste secţii. Se admite spălarea, în mod cu totul excepţional, în timpul
opririi utilajelor pentru reparaţii şi numai în cazul când piesele nu pot fi
demontate sau evacuate din săli. Operaţia va fi executată numai când
lucrul în secţie este oprit în totalitate. Se vor lua măsuri
corespunzătoare pentru ca lichidele respective să nu se verse pe
pardoseală. Imediat după spălare vor fi evacuate din sală.
Art 477. Instalaţia de ventilaţie a uscătoarelor va fi verificată
periodic: se va urmări starea de deformare a paletelor ventilatoarelor,
pentru ca acestea să nu se frece de carcase, iar paletele
ventilatoarelor să nu prezinte fisuri. Se interzice sudarea paletelor cu
fisuri; acestea vor fi înlocuite cu altele noi; o atenţie deosebită se va
acorda centrării ventilatoarelor.
Art 478. (1) Este interzisă depozitarea ambalajelor în
apropierea surselor de căldură, distanţa minimă admisă faţă de
acestea fiind de 1 m.
(2) în secţie se vor putea aduce ambalajele necesare
numai pentru un schimb de lucru.
(3) La terminarea schimbului, deşeurile de ambalaje
vor fi evacuate din secţii şi locuri special stabilite sau la crematoriul
intreprinderii.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 479. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se vor închide conductele de alimentare a injectoarelor;
- se vor scoate utilajele electrice de sub tensiune;
- se va acţiona cu stingătoarele şi celelalte mijloace existente;
- se vor evacua materialele combustibile.

5.30. ATELIERE DE REPARAŢII ŞI ÎNTREŢINERE AUTO

(SERVICE)
Art 480. Se interzice amenajarea şi construirea atelierelor de
reparaţii şi întreţinere auto, fără documentaţie de proiectare.
Art 481. Se interzice evacuarea lichidelor combustibile sau
inflamabile în gurile de canalizare. Cârpele, câlţii, hârtiile, precum şi
alte materiale combustibile, utilizate la curăţirea pieselor sau a

107
mâinilor, care sunt îmbibate cu carburanţi, ulei sau alte substanţe care
favorizează autoaprinderea, vor fi adunate în lăzi metalice prevăzute
cu capace de închidere sau în lăzi de lucru căptuşite în interior cu tablă
şi evacuate în exterior la sfârşitul fiecărui schimb de lucru.
Art 482. (1) Acumulatoarele autovehiculelor se încarcă numai
în staţii de încărcare special amenajate.
(2) Înainte de introducerea autovehiculelor în
atelierele de reparaţie, se va goli combustibilul din rezervoare şi se vor
desface legăturile de la bornele acumulatoarelor. Autovehiculele care
urmează să intre în atelier cât şi cele reparate, vor fi parcate în ordine
şi la distanţă faţă de ateliere. Pentru asigurarea unei evacuări uşoare,
autovehiculele trebuie să aibă în permanenţă cauciucurile umflate şi
uşile descuiate.
Art 483. (1) Degresarea, curăţirea şi spălarea pieselor în
interiorul atelierelor se va face numai în băi cu soluţie de sodă caustică
încălzită. Folosirea lichidelor inflamabile (petrol, benzină, etc.) nu este
indicată pentru aceste operaţiuni. Petrolul lampant poate fi utilizat la
spălarea pieselor numai în băi speciale prevăzute cu capace. Băile
care folosesc cantităţi mari de petrol, trebuie amplasate în încăperi
separate.
(2) În aceste încăperi se vor respecta cu stricteţe
normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor (interzicerea
fumatului, a sudurii, a folosirii lămpilor cu benzină, etc.)
Art 484. (1) Efectuarea lucrărilor de sudură la autovehicule se
va face numai după înlăturarea uleiului şi curăţarea pieselor.
(2) Sudarea rezervorului de benzină se va face numai
după purjarea sa cu abur, apă caldă, etc.
(3) Rodajul la banc trebuie să se execute în încăperi
separate, iar rezervorul de combustibil trebuie aşezat la distanţă faţă
de sursele de căldură (sobe, radiatoare, ţevi de eşapament).
(4) Alimentarea cu carburanţi a rezervoarelor trebuie
să se facă prin pompare. Orice improvizaţii sunt interzise.

Ateliere de tinichigerie.
Art 485. Ciocanele pentru lipit din atelierele de tinichigerie, vor
fi păstrate în stare caldă, pe suporturi incombustibile.
Art 486. Este interzis a se lăsa fără supraveghere lămpile cu
benzină, reşourile, sobiţele pentru încălzit, ciocanele de lipit sau alte
aparate cu foc deschis, ce pot da naştere la incendii.
Art 487. (1) Degresarea, curăţarea sau spălarea pieselor
pregătite pentru lipire, se va face numai cu soluţii neinflamabile. Se
interzice utilizarea benzinei, petrolului sau altor substanţe inflamabile
pentru efectuarea acestor operaţiuni.

108
 (2) Decaparea pieselor din metale neferoase cu acid
azotic, se va face numai în nişe de decapare, cu ventilaţie forţată.
(3) Prepararea soluţiilor diluate din acizi concentraţi
pentru decapări, se va face numai de personal calificat, evitându-se
contactul acizilor cu materiale combustibile.

5.31. STAŢII DE REGLARE GAZE, COMPRESOARE, POMPE

DE APĂ ŞI STAŢII DE ÎNCĂRCARE ACUMULATORI.
1. Staţii de reglare gaze
Art 488. (1) Montarea, construirea, exploatarea, revizuirea şi
reparaţiile aferente staţiei, se vor face cu respectarea normelor şi
instrucţiunilor în vigoare.
(2) Pardoseala acestor încăperi va fi construită din
materiale care nu produc scântei prin lovire.
(3) Încăperea staţiei de pompare va fi asigurată cu o
instalaţie de ventilaţie eficientă.
(4) Instalaţiile de încălzire, iluminat şi întregul
echipament aferent staţiei de pompare, va fi conform normelor în
vigoare.
(5) Reparaţiile sau lucrările curente de întreţinere, se
vor executa numai cu scule şi unelte care prin lovire nu produc scântei.
(6) Completările, dezvoltările, reviziile şi oricare alte
lucrări la instalaţiile existente sau în funcţiune, care necesită
executarea unor operaţii de sudură cu foc deschis, se vor executa
numai în baza permisului de lucru cu foc.
(7) Pentru dezgheţarea robinetelor şi conductelor se
vor folosi numai jeturi de apă caldă, abur sau nisip cald.
(8) În cazul în care nu poate fi folosită instalaţia
electrică de iluminat, se pot folosi numai lămpi de tip sigur, în
construcţie antiex.
(9) Se interzice depozitarea oricăror materiale în
staţiile de reglare gaze.
(10)Reparaţiile curente ca: strângerea garniturilor,
înlocuirea robinetelor, se vor executa numai când instalaţia de gaze
este oprită şi numai de către personal autorizat.
(11)Accesul persoanelor străine în staţia de reglare
gaze, este interzis.
(12)Robineţii, precum şi toate dispozitivele de
închidere, trebuie să fie în permanentă stare de funcţionare, pentru
izolarea uşoară şi rapidă a instalaţiilor în caz de avarii.
(13)Traseele conductelor de gaze, apă, abur, vor fi
marcate vizibil, prin tăbliţe indicatoare.
(14)Pe conductele principale se vor marca, prin săgeţi

109
indicatoare, direcţia de curgere a gazelor.
(15)Ventilele principale vor fi marcate pentru a rezulta:
rolul, numărul de ture pentru închidere sau deschidere, dacă în caz de
incendiu se închid sau deschid, etc.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 489. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:
- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea
de pompieri militari;
- se vor închide ventilele de intrare şi de ieşire;
- se va întrerupe curentul electric;
- se va acţiona la localizare cu mase pulverulente, pături
umede, instalaţii şi stingătoare cu pulbere şi CO2, azot, etc.

2. Staţii de compresoare.
Art 490. (1) Instalaţia electrică de forţă şi iluminat va fi
executată conform Normativului I 7.
(2) Motoarele termice ce acţionează compresoare vor
avea ţeava de eşapament scoasă în afara încăperii, lateral, la o
distanţă de cel puţin 2 m., cu sită parascântei (în acest loc, pe o rază
de 5 m., nu se vor depozita materiale combustibile).
(3) Alimentarea cu carburanţi a compresoarelor
acţionate cu motoare termice, se va face cu motorul oprit.
(4) Exploatarea compresoarelor cu aparatele de
controlul presiunii şi temperaturii sau a supapelor de siguranţă defecte,
nu este admisă.
(5) La compresoarele cu mai multe trepte, fiecare
treaptă va fi prevăzută cu o supapă de siguranţă şi cu manometru; în
ultima treaptă vor fi montate două manometre, de preferinţă cu
semnalizare automată.
(6) Este interzisă montarea între supapele de
siguranţă şi compresor, a robinetelor de închidere.
(7) Este interzisă punerea în funcţiune a
compresoarelor, dacă nu sunt prevăzute, pe conductele de refulare, cu
filtre şi supape de reţinere şi pe conductele de aspiraţie cu separatoare
de lichid (filtre).
(8) Prizele de aer proaspăt ale compresoarelor, vor fi
ferite de surse de căldură, gaze sau vapori inflamabili.
(9) Ungerea compresoarelor de aer se va efectua
numai cu uleiuri nerecuperate, având vâscozitatea şi punctul de
aprindere stabilite, pentru a se evita un consum exagerat de ulei sau
aprinderea lui în cazul supraîncălzirii aerului la ieşirea din compresor.
(10)Pentru evitarea cocsificării depunerilor de ulei şi

110
aprinderii acestora pe conducta de refulare a aerului comprimat, este
necesară urmărirea răcirii continue a aerului comprimat şi funcţionarea
în bune condiţii a separatoarelor de ulei de pe conducta principală de
refulare.
(11)Se va asigura permanent o ventilaţie
corespunzătoare.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

Art 491. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:
- se închid ventilele de la intrarea şi ieşirea gazelor din staţie;
- se anunţă serviciul de pompieri civili şi unitatea de pompieri
militari;
- se va opri alimentarea compresoarelor (motoarelor);
- se va acţiona cu materialele din dotare;
- se va întrerupe alimentarea cu energie electrică (iluminat şi
forţă);
- se vor evacua substanţele şi lichidele combustibile;
- se deschid uşile, ferestrele, pentru o ventilaţie cât mai bună
a staţiei.

3. Staţii de pompe şi reţele de apă.

Art 492. Construirea, montarea, exploatarea, revizuirea şi
repararea instalaţiilor aferente acestor staţii, se va face cu respectarea
normelor şi instrucţiunilor în vigoare.
Art 493. (1) Se interzice depozitarea în staţiile de pompare, a
materialelor combustibile şi inflamabile.
(2) Materialele de şters ulei (cârpe, bumbac), atât cele
curate cât şi cele murdare, se vor păstra în lăzi metalice speciale.
Art 494. Pentru dezgheţarea robinetelor, conductelor, etc., se
vor folosi numai jeturi de abur, apă caldă sau nisip cald.
Art 495. Aparatele de control (manometre, vacuummetre), vor fi
în bună stare de funcţionare, marcate şi bine fixate.
Art 496. (1) Motopompele şi electropompele de incendiu, vor fi
verificate şi întreţinute corespunzător, astfel încât să se asigure
funcţionarea lor permanentă.
(2) Motopompele şi motoarele cu ardere internă ale
staţiilor de pompare, trebuie să pornească în timp util şi să aibă
asigurat combustibilul necesar funcţionării pentru cel puţin 12 ore.
Art 497. (1) În cadrul obiectivelor mari, la staţiile de pompare a
apei, se va instala post telefonic şi schema cu conductele pentru
distribuirea apei în obiective.
(2) La staţia de pompare a apei vor fi afişate numerele
de telefon ale staţiilor de apă din localitate, în situaţia în care acestea

111
sunt racordate la asemenea surse de apă.
Art 498. (1) La bazine, rezervoare şi castele de apă, se vor
crea posibilităţi (hidranţi, conducte), pentru a se putea racorda
autospecialele de intervenţie.
(2) Conducta trebuie să fie la o înălţime mai mare de
0,30 m. faţă de nivelul părţii carosabile a drumului sau platformei.
(3) Pentru accesul maşinilor de luptă la bazine,
rezervoare şi castele de apă, se vor prevedea drumuri şi platforme de
acces, astfel încât distanţele de la marginea carosabilă până la sursa
de apă să nu depăşească 2 m.
Art 499. Depozitarea varului nestins necesar procesului de
tratare, se va face în clădiri acoperite, având nivelul pardoselii de
minimum 20 cm. deasupra terenului înconjurător.
Art 500. La fiecarea staţie de pompare a apei, vor exista
schema tehnologică de funcţionare a instalaţiei şi instrucţiuni de
exploatare a acesteia.
Art 501. Se interzice folosirea în alte scopuri a rezervei
intangibile de apă pentru incendiu din rezervoare şi castele, precum şi
a pompelor de incendiu. Rezervoarele şi castelele vor fi prevăzute cu
indicatoare de nivel.

112
 Anexa nr. 1
DATELE ŞI INFORMAŢIILE
ce se furnizează Grupului de Pompieri "Bucovina" al judeţului
Suceava, în cazul incendiilor la care pompierii militari nu au fost
solicitaţi să intervină

TEMEI LEGAL: Art. 13, lit. g, din O.G.R. nr. 60/1997, privind
apărarea împotriva incendiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr.
212/1997;
TERMEN de furnizare a datelor: 10 zile de la stingerea
incendiului;
MODALITATEA de furnizare: scris, sub semnătura primarului
localităţii pe raza căreia a avut loc incendiul
SE VOR PRECIZA:
1. Serviciul de pompieri civili care a acţionat;
2. Numele obiectivului (inclusiv numele proprietarului);
3. Organul central al obiectivului;
4. Departamentul obiectivului;
5. Tipul de proprietate;
6. Ramura sau specificul activităţii;
7. Obiectivul afectat;
8. Destinaţia locului unde s-a produs evenimentul;
9. Adresa exactă;
10. Distanţa faţă de obiectiv (km.);
11. Ziua, luna, anul, ora - anunţării evenimentului;
12. Modul de anunţare;
13. Ziua, luna, anul, ora - sosirii la locul evenimentului;
14. Ziua, luna, anul, ora - localizării evenimentului;
15. Ziua, luna, anul, ora - lichidării evenimentului;
16. Ziua, luna, anul, ora - retragerii forţelor de la locul
evenimentului;
17. Forţe cerute în sprijin;
18. Procedee de întrerupere a arderii;
19. Cine a condus operaţiunile de intervenţie;
20. Număr de autospeciale (utilaje) folosite şi tipul lor;
21. Câţi pompieri au participat;
22. Dacă au participat şi alte organe (poliţie, cetăţeni, etc.);
23. Persoane salvate - adulţi, copii;
24. Victime (decedaţi, răniţi) - oameni;
25. Victime (decedaţi, răniţi) - animale;
26. Bunuri distruse: estimativ (în mii lei);
27. Bunuri salvate: estimativ (în mii lei)
28. Bunuri degradate: estimativ (în mii lei)

113
29. Sursa probabilă de aprindere;
30. Mijloacele care puteau produce aprinderea;
31. Primul material care s-a aprins;
32. Împrejurarea determinantă;
33. Ce a ars (suprafeţe);
34. Alte date suplimentare (dacă este cazul);
35. Mijloace de stingere folosite (nr. de ţevi, nr. autospeciale).

114
 Anexa nr. 2
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL GENERAL AL
CORPULUI POMPIERILOR MILITARI
Nr. 37.424 din 15.04.2000

APROB,
COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI
General de divizie,
dr. ing. Ionel Crăciun

CRITERII MINIME DE PERFORMANŢĂ

PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SERVICIILOR
PUBLICE DE POMPIERI CIVILI

În temeiul dispoziţiilor art. 17, litera “O” din Legea nr. 121/1996,
privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, şi ale
art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea
împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997, se stabilesc
următoarele criterii minime de performanţă privind organizarea şi
funcţionarea serviciilor publice de pompieri:
Art. 1 (1) Fiecărui serviciu public de pompieri civili al oraşului
(unde nu sunt constituite unităţi militare de pompieri), sau comunei, i
se stabileşte un sector de competenţă, astfel încât să se asigure
intervenţia pentru stingerea incendiilor cu cel puţin un mijloc mobil, în
orice zonă locuită, cuprinsă în limitele sectorului respectiv.
(2) Sectorul de competenţă va avea o suprafaţă astfel
determinată, încât serviciul public de pompieri civili să poată interveni
la o distanţă de maximum 20 km., într-un timp de maximum 25 minute,
în cea mai îndepărtată zonă locuită a acestuia.
(3) Timpul de răspuns al formaţiei de intervenţie din
serviciul public de pompieri civili, în localitatea de constituire, va fi de
maximum 5 minute la instituţiile publice cu săli aglomerate sau cu
încăperi cu aglomerări de persoane, la agenţi economici de interes
local cu risc ridicat de incendiu, precum şi la construcţiile care aparţin
patrimoniului naţional şi prezintă risc de incendiu.
Art. 2. (1) Serviciile publice de pompieri civili se clasifică, în
funcţie de numărul şi dotarea grupelor de intervenţie cu apă şi spumă,
din componenţa formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor, în 4
categorii, după cum urmează:
- serviciu de categoria I, având în formaţia de intervenţie,
salvare şi prim ajutor, o grupă de intervenţie la motopompă sau alt
utilaj mobil;
115
 - serviciu de categoria a II-a, având în formaţia de intervenţie,
salvare şi prim ajutor, o grupă de intervenţie cu o autospecială cu apă
şi spumă;
- serviciu de categoria a III-a, având în formaţia de
intervenţie, salvare şi prim ajutor, două grupe de intervenţie, cu 2
autospeciale cu apă şi spumă;
- serviciu de categoria a IV-a, având în formaţia de
intervenţie, salvare şi prim ajutor, trei sau mai multe grupe de
intervenţie, cu 3 sau mai multe autospeciale cu apă şi spumă.
(2) Celelalte tipuri de autospeciale şi utilaje mobile de
intervenţie, existente în patrimoniul serviciului de pompieri, în afara
celor sus-menţionate, nu se iau în calcul la stabilirea categoriei
serviciului.
Art. 3. În funcţie de numărul de locuitori ai localităţii, se
organizează serviciu public de pompieri civili de următoare categorie:
- localitate având sub 5.000 locuitori - serviciu public de
pompieri civili de categoria I;
- localitate având între 5.000 şi 9.999 locuitori - serviciu public
de pompieri civili de categoria a II-a;
- localitate având între 10.000 şi 19.999 locuitori - serviciu
public de pompieri civili de categoria a III-a;
- localitate având 20.000 locuitori şi peste - serviciu public de
pompieri civili de categoria a IV-a.
Art. 4. Personalul pentru prevenirea incendiilor din cadrul
serviciului public de pompieri civili, se poate constitui în compartiment
sau grupă de prevenire, după caz;
Art. 5. (1) Formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor are,
de regulă, în compunere: şef de formaţie, şef de tură, grupă (grupe) de
intervenţie şi grupă de salvare şi prim ajutor.
(2) Structura (de principiu) de încadrare cu personal,
pe tură, a grupelor din formaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor
este prezentată în tabelul nr. 1 din prezenta anexă.
Art. 6. (1) Serviciul public de pompieri civili se încadrează cu
personal având aptitudini fizice, psihice şi profesionale adecvate
funcţiei (anexa nr. 3), iar pompierii angajaţi vor avea calificarea
necesară şi atestarea pe funcţii, conform reglementărilor în vigoare.
(2) La încadrarea în serviciu şi periodic, pompierii
angajaţi din formaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor, sunt supuşi
controlului medical.
(3) Funcţiile care se încadrează cu pompieri angajaţi,
de regulă, sunt următoarele:
- şef serviciu (cadru tehnic coordonator);
- şef formaţie de intervenţie, salvare şi prim ajutor la serviciile

116
de categoriile II, III şi IV;
- şefi de tură, la serviciile din categoria a IV-a;
- conducători autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă;
- servanţi pompieri pe autospecialele de intervenţie cu apă şi
spumă.

Tabelul nr. 1
Nr. Şef Cond.
TIPUL GRUPEI Servanţi (1) Total
crt. grupă auto
1 Grupa de primă
1(2) 1(4) 1 3
intervenţie
2 Grupa de intervenţie la
autospeciala cu apă şi 1 4 1 6
spumă
3 Grupa de intervenţie la
autospeciala cu pulberi 1 3 1 5
şi gaze inerte
Grupa de intervenţie la
autospeciala pentru
1 3 1 5
iluminat şi
descarcerare
Grupa de intervenţie la
autospeciala pentru
1 - 1 2
salvare şi lucru la
înălţime
Grupa de intervenţie la
1 2 1(3) 4
motopompă
Grupa de intervenţie
1 7 - 8
cu utilaj mobil
Grupa de salvare şi
1 4 1 6
prim ajutor
Notă:
(1) Numărul de servanţi se va stabili în funcţie de instrucţiunile de exploatare
ale autospecialelor;
(2) Funcţia se va încadra cu şeful de tură;
(3) Funcţia se va încadra cu mecanic;
(4) Îndeplineşte şi funcţii de primire a anunţurilor de incendiu, de agent şi de
intervenţie cu mijloace iniţiale.

Art. 7. Criteriile minime pentru asigurarea permanentă, pe tură, a

intervenţiei de la remiza serviciului public de pompieri civili, sunt:
a) se asigură permanenţa la remiză cel puţin a conducătorilor
auto de pe autospecialele cu apă şi spumă;
b) la serviciile din categoriile III şi IV, se asigură permanenţa la
117
remiză a cel puţin unui servant pompier din fiecare grupă de intervenţie
pe autospecialele cu apă şi spumă.
Art. 8. Pentru asigurarea funcţionării, serviciul public de pompieri
civili va avea în administrare:
- autospeciale şi utilaje de intervenţie necesare îndeplinirii
atribuţiilor;
- sediu şi spaţii de adăpostire a tehnicii de intervenţie şi a
materialelor din dotare;
- mijloace de anunţare, alarmare, alertare şi conducere a
intervenţiei;
- mijloace şi utilaje pentru executarea prestărilor de serviciu;
- săli de pregătire şi instruire a personalului;
- poligoane de antrenament;
- alte spaţii necesare funcţionării serviciului.
Art. 9. Documentele de organizare, desfăşurare şi conducere a
activităţii serviciului public de pompieri civili, sunt următoarele:
- hotărârea de înfiinţare cu organigrama şi numărul de
personal;
- regulamentul de organizare şi funcţionare;
- harta sectorului de competenţă care va fi un extras din harta
cu organizarea intervenţieie serviciilor publice de pompieri civili,
întocmită de grupul de pompieri militari şi aprobată de prefect şi
preşedintele consiliului judeţean;
- planurile sau schiţele localităţilor din sectorul de
competenţă, pe care sunt marcate: zonele locuite, amplasarea
agenţilor economici şi instituţiilor, căile (drumurile) de intervenţie,
reţelele şi sursele de apă;
- extrase din planurile de intervenţie ale agenţilor economici şi
instituţiilor la care intervine serviciul, conţinând principalele date de
identificare şi planul general cu datele necesare intervenţiei;
- contractele şi convenţiile încheiate cu consiliile locale şi
agenţii economici la care intervin în sprijin;
- note de anunţare a intervenţiilor;
- registrul de evidenţă a intervenţiilor;
- programul de măsuri în vederea acordării asistenţei pentru
prevenirea incendiilor la gospodăriile populaţiei;
- planul de pregătire profesională pe luni, teme şi exerciţii;
- registrul de evidenţă a intervenţiilor;
- inventarul patrimoniului;
- planul de venituri şi cheltuieli;
- planul de asistenţă tehnică la autospecialel de intervenţie;
- organizarea intervenţiei, pe ture de serviciu;
- registrul de evidenţă a măsurilor de prevenire a incendiilor
118
stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile emise de primar şi
stadiul de îndeplinire a condiţiilor impuse prin acestea;
- registrul de control privind activitatea serviciului;
- registrul istoric al serviciului public de pompieri.
Art. 10. Serviciul public de pompieri civili îşi va desfăşura
activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, a
cărui structură de principiu este prevăzută în anexa nr. 6.

ŞEFUL DE STAT MAJOR AL ADJUNCT AL COMANDNTULUI ŞI ŞEF AL

CORPULUI POMPIERILOR MILITARI INSPECŢIEI DE PREVENIRE A INCENDIILOR

General de brigadă, Colonel,

Emil Marinescu ing. Ştefan Firescu

119
 Anexa nr. 3

CRITERII DE APTITUDINI FIZICE RECOMANDATE* LA

ÎNCADRAREA POMPIERILOR ANGAJAŢI

I. CRITERII:
TALIA:
- cuprinsă între -5% şi +10% din valoarea medie pentru vârsta
de 20-30 ani;
GREUTATEA:
- cuprinsă între +/- 20% din greutatea teoretică, calculată
conform formulei lui Broca, G[kg.] = Hcm - 100.
VEDERE:
- nu se admite portul ochelarilor sau a lentilelor de contact;
- acuitatea vizuală centrală minimă:
- fără corecţie 8/10 pentru fiecare ochi sau 9/10 şi 7/10
sau 10/10 şi 6/10;
- cu corecţie 10/10 la fiecare ochi;
- niveluri de ametropie tolerate:
- miopie = -1 dioptrie;
- hipermetropie = +2 dioptrii;
- astigmatism hipermetropic = +2 dioptrii.
- absenţa anomaliilor de câmp vizual;
- absenţa unor antecedente de intervenţie pentru corectarea
miopiei (keratotomie radială);
- absenţa unor tulburări grave de viziune cromatică.
AUZ:
- nu se admit aparate de corecţie auditivă;
- acuitate auditivă minimală:
- acumetrie la voce:
- perceperea vocilor într-o conversaţie:>7 m.
- perceperea vocilor ridicate:>25 m.
- audiometrie minimală pentru una sau ambele urechi:
128 Hz: - 25 db 2048 Hz: - 30 db
256 Hz: - 25 db 4096 Hz: - 40 db
1024 Hz: - 25 db 6144 Hz: - 45 db
2512 Hz: - 25 db 8192 Hz: - 40 db
ECHILIBRU:
- absenţa oricărei tulburări obiective sau subiective de
echilibru.
PSIHISM:
- absenţa antecedentelor psihotice;
- absenţa antecedentelor nevrotice;
120
 - integritatea comportamentului emoţional sau caracterial;
- absenţa alcoolismului;
- absenţa narcomaniei.
APARAT LOCOMOTOR:
- integritatea perechii policar - index;
- absenţa amputaţiilor care să depăşească cea de-a treia
falangă la degetele 2, 3, 4 şi 5;
- absenţa tulburărilor de statică a picioarelor, cu tulburări de
mers:
- picior plat - picior scobit;
- picior carus - picior valgus;
- absenţa scoliozei reale, cu rotaţie a corpilor vertebrali > 150
(aptitudine scoliotică care nu permite schimbarea fără dureri).
APARAT CARDIO - VASCULAR:
- absenţa hipertensiunii arteriale cu simptome funcţionale;
- absenţa hipertensiunii arteriale reale, cu sau fără tratament;
- absenţa leziunilor cronice ale miocardului, endocardului sau
pericardului.
APARAT RESPIRATOR:
- absenţa astmului bronşic;
- în cazul antecedentelor de astm, valoarea VEMS nu trebuie
să se reducă sub 80%.
ALTE APARATE (CONDIŢII):
- absenţa epilepsiei;
- absenţa diabetului:
- zaharat, insulino-dependent sau nu;
- renal;
- insipid.
- integritatea peretelui abdominal;
- absenţa herniei;
- inghinale;
- crurale;
- ombilicale;
- liniei albe.
- absenţa sechelelor de intervenţie: de tip eventraţie.
- absenţa incontinenţei urinare;
- absenţa protezei dentare;
- absenţa perforaţiei timpanului;
- absenţa la femei a sindromului premenstrual, a metroragiei
şi menoragiei.
II. PERIODICITATE
Examenele medicale sunt obligatorii şi se execută la intervale de
timp, în funcţie de vârsta pompierilor:
121
 - la intervale de 3 ani, pentru vârsta sub 40 ani;
- la intervale de 2 ani, pentru vârsta cuprinsă între 40 şi 50
ani;
- anual pentru vârsta de peste 50 ani

* Proiectul Criteriilor de aptitudini fizice recomandate de

subcomisia de sănătate din cadrul CTIF.

122
 Anexa nr. 4
NECESARUL
de dotare cu mijloace de primă intervenţie a construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor cu
destinaţie comună
Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

Cu spumă

Cu pulberi şi gaze inerte

Cu spumă

Cu pulberi şi gaze inerte

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

I. CONSTRUCŢII SOCIAL-
ADMINISTRATIVE
1 Birouri, inclusiv vestibul, 200 - 1 - - - - - - -
coridor, casa scării.
2 Centrale telefonice, telex 25 - - 1 - - - - - -
3 Staţii de radioficare şi 25 - - 1 - - - - - -
radioamplificare
4 Încăperi pentru şedinţe, 100 - 1 - - - - - - -
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

instruiri, cluburi, săli de

aşteptare, protocol, etc.
5 Vestiare, încăperi pentru 50 - 1 - - - - - - -
bagaje
6 Bufete cu preparate:
- calde 50 - 1
- reci 100 1
7 Încăperi pentru maşini de 100 1
scris, heliograf, xerox, casierie,
proiectare, documentaţie,
tehnică, documente secrete
8 Post de pază 1 post 2
II. ARHIVE ŞI BIBLIOTECI
1 Spaţii de depozitare 100 1 1
124
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

2 Săli de lectură (studiu) 200 1 1

3 Încăperi pt. conservarea 50 1 1
arhivei
III. LABORATOARE

1 Încăperi în care se utilizează 50 3

surse cu foc deschis
2 Încăperi în care se utilizează 50 1 2 1
lichide sau gaze combustibile
3 Încăperi în care se utilizează 100 1
materiale solide combustibile
IV. ATELIERE DE:
1 Prelucrare a lemnului 100 1
2 Vopsitorie 50 1 2
125
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

3 Mecanice şi electrice 200 1 1

4 Tapiţerie, butaforie, decoruri 50 2
5 Croitorie, cizmărie 100 1
V. STAŢII DE:
1 Reglare gaze combustibile 50 3
2 Compresoare aer 2 compr. 3
3 Încărcat acumulatori 50 1
4 Pompe pentru lichide 2 pompe 1 2 1
combustibile
5 Pompe de apă 2 pompe 1

6 Acetilenă 1 1
generator
fix
126
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

VI. DEPOZITE ÎNCHISE DE:

1 Lichide combustibile cu
temperatura de inflamabilitate
a vaporilor:
- sub 550 C (clasele I-II) 50 2 2 1 1
- peste 550 C (clasele III-IV) 100 2 2 1 1
2 Recipienţi transportabili cu 100 1 1 1
gaze comprimate (acetilenă,
oxigen, azot, CO2, etc.)
3 Produse din lemn 200 1
4 Hârtie şi produse din hârtie 200 1
5 Produse textile 200 1
6 Carbid şi var nestins 100 1 1
7 Articole de mase plastice şi 100 2 1
127
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

cauciuc
8 Piese de schimb (auto, 200 2
electrice, etc.)
9 Materiale de întreţinere şi 200 1
ambalaje
VII. DEPOZITE DESCHISE
DE:
1 Lichide combustibile, cu o
capacitate totală a
rezervoarelor cuprinsă între:
5.500 - 25.000 m.c. 2 10 2 2 4 4
2.500 - 5.500 m.c. 2 7 2 2 2 3
500 - 2.500 m.c. 2 5 1 1 2 2
50 - 500 m.c. 1 5 1 1 1
128
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

10 - 50 m.c. 1 2 1 1 1
sub 10 m.c. 2 1 1
2 Recipiente transportabile cu 50 1 1
gaze comprimate sub presiune
(acetilenă, oxigen, etc.)
3 Material lemnos
- buşteni, bile, manele, etc. 500 2 1 1
- cherestea 300 2 1 1
- produse din lemn 200 2 1 1
- lemn de foc 400 2 1 1
4 Cărbune 500 2 1 1 1
5 Ambalaje combustibile 200 1
VIII. INSTALAŢII ELECTRICE
1 Posturi trafo 1 post 2 1 1
129
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

2 Motoare electrice 10 buc. 2

3 Tablouri electrice de distribuţie 1 grup 1

4 Panouri de comandă electrice 1 grup 1 1

şi electronică
5 Generator electric 1 buc. 1
6 Spaţii cu fluxuri de cabluri 200 2 1
electrice (tunel, canale, etc.)
IX. INSTALAŢII DE
ÎNCĂLZIRE:
1 Centrale termice cu gaze 2 cazane 2
2 Centrale termice cu 2 cazane 1 1 1
combustibil lichid
3 Centrale termice cu 2 cazane 2 1
130
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

combustibil solid
X. GOSPODĂRII ANEXE ŞI
UTILITĂŢI
1 Spălătorii mecanice şi uscătorii 100 2
2 Crematorii 1 buc. 1
3 Adăposturi de animale:
- bovine şi cabaline 250 1 1
- ovine 100 1 1 1
- porcine 200 1
- păsări 250 1
4 Depozite de furaje păioase 500 2 1
5 Magazii cu hrană concentrată 250 1
6 Sere şi solarii având materiale 1000 1
combustibile
131
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

7 Centrale de ventilaţie 1 centrală 1

8 Centrale de avertizare şi 1 centrală 1
semnalizare
XI. LUCRĂRI DE EXECUŢIE
ŞI REPARAŢII LA
CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
1 Posturi de sudură - fixe 2 posturi 2 1
2 Cazane de topit bitum şi asfalt 1 cazan 1 2 1 1
3 Cofraje şi schele din materiale 100 1 1
combustibile
4 Izolaţii hidrofuge, termice şi 100 1
fonice cu materiale substanţe
combustibile
5 Finisaje (tapete, pardoseli, 50 1
132
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

etc.) aplicate cu lichide

combustibile
OBSERVAŢII:
- Dotarea de mai sus nu este limitativă.
- Stingătoarele se folosesc în funcţie de natura materialelor incendiate.
- La rezervoarele cu lichide combustibile subterane, dotarea se reduce cu 50%, iar la cele semiîngropate, cu 25%
- Pe timp friguros, vasele cu apă se înlocuiesc cu stingătoare sau se introduc în spaţii ferite de îngheţ

133
 Anexa nr. 5
NECESARUL
de dotare cu mijloace de primă intervenţie a construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor specifice activităţii din unităţile
de cultură, de cazare, odihnă şi tratament, expoziţii, alimentaţie publică, transporturi, etc.
Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

Cu spumă

Cu pulberi şi gaze inerte

Cu spumă

Cu pulberi şi gaze inerte

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

I. UNITĂŢI DE CULTURĂ
1 Săli de spectacole (concerte, 100 1
întruniri, şedinţe, etc.)
2 Scenă şi anexele scenei 100 2 2 1
(inclusiv la nivelurile
superioare şi inferioare ale
scenei)
3 Fosa orchestrei 1 fosă 2 1

134
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

4 Orgi de lumini şi de sunet 1încăpere 1

5 Încăperi de serviciu (cabine 100 1
pentru artişti, regizori, etc.)
6 Galerii de lucru, culise 10 m 1
lungime
7 Foaier, vestibul, holuri 250 1
8 Secţii de execuţie artistică 100 2
9 Magazii de decoruri, recuzită şi 100 1
alte materiale combustibile
utilizate la spectacole
II. FOTO-FILM
1 Cabine de proiecţie 1 aparat 1
2 Platouri de filmare 200 2 1 1
3 Magazii cu peliculă foto-film 100 2 1 1
135
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

4 Laboratoare de prelucrare a 50 1 1
peliculei
5 Atelier foto-cineclub 50 1 1
6 Magazii de aparatură foto-film 100 1 1
III. ATELIERE PENTRU
CURSURI DE:
1 Radioteleviziune 50 1
2 Croitorie 100 2
3 Fotocinema 50 1
4 Pirogravură 50 1
5 Tehnică de calcul 50 1
IV. EXPOZIŢII
1 Cu exponate combustibile 50 1
2 Cu exponate incombustibile, 100 2
136
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

care folosesc energie electrică

ori alte surse de incendiu
3 Cu exponate incombustibile 200 1
care nu dispun de surse de
incendiu
IV. UNITĂŢI DE CAZARE,
ODIHNĂ ŞI TRATAMENT
1 Hoteluri, vile, cămine, moteluri,
cabane şi alte spaţii de cazare
comune:
- la recepţii şi oficii 1 2
încăpere
- pe culoare, holuri şi case de 20 ml sau 1
scări 1 nivel
137
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

- pentru televizoare, aparate 25 1

de radio, frigidere sau alte aparate
aparate electrice sau 1
nivel
2 Căsuţe şi campinguri 500 m2 2 1 1
teren sau
5 căsuţe
3 Secţii de tratament balneo-
climateric
- policlinici, dispensare 100 1 1
- cabinete medicale şi farmacii 50 2
- săli de tratament 150 1 1
- săli de cultură fizică 200 2
medicală
138
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

- bloc operator 1 bloc 1 1

- surse de radiaţii 1 1
încăpere
- staţii de oxigen 1 staţie 1 1
VI. ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
1 Bucătării, laboratoare de 100 1 1
cofetărie
2 Săli de deservire 200 1
3 Oficii de proporţionare legume, 200 2
veselă, etc.
4 Centrale şi ateliere frigorifice 200 1
5 Bufete, chioşcuri, tonete 1 1
încăpere
6 Baruri şi discoteci 100 1 1
139
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

7 Depozite de alimente şi băuturi 200 1

VII. TRANSPORT
1 Garaje 200 3 1 1
2 Platforme de parcare 400 1 1 1
3 Staţii de alimentare cu 1 pompă 2 2 1
carburanţi-lubrefianţi
4 Autovehicule pentru transport
- persoane 1 buc. 2
- lichide şi gaze combustibile 1 buc. 2 2
- materiale combustibile 1 buc. 2
5 Rampă auto 1 buc. 1 1
6 Atelier reparaţii auto 100 1 2
VIII. CULTURĂ FIZICĂ ŞI
SPORT
140
 Nr. crt.

Unitatea de măsură m2
MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE
STINGĂTOARE ALTE MIJLOACE

Ladă cu nisip 0,5 m3 şi 1 lopată

Vas cu apă 0,2 m3 şi 2 găleţi

Pătură de incendiu
Portative Transportabile

inerteCu pulberi şi gaze

Cu spumă

Cu spumă

inerteCu pulberi şi gaze

Cu CO2

Cu CO2
DESTINAŢIA

1 Săli de sport 200 3

2 Construcţiile stadioanelor şi 200 1
bazelor sportive
3 Secţii de tir (poligoane, 50 2
magazii)
4 Săli de jocuri mecanice 100 1 1
OBSERVAŢII:
- Dotarea de mai sus nu este limitativă;
- Stingătoarele se folosesc în funcţie de natura materialelor incendiate.

141
 Completul
de dotare a hidranţilor de incendiu exteriori

Nr. Denumirea materialului Unit. de Cantitatea

crt. măsură
1. Chei pentru racorduri A B C buc. 2
2. Feşi pentru furtun tip B buc. 1
3. Ţevi refulare tip B buc. 2
4. Hidranţi portativi tip B cu 2 buc. 1
robinete
5. Chei pentru hidranţi şi mufe buc. 1
6. Furtun de refulare cauciucat tip m.l. 20*
B (diam. 75 mm), cu racorduri
pentru asamblare şi garnituri de
etanşare, în role de câte 20 m.
*) În funcţie de ipotezele de stingere stabilite în planul de apărare
împotriva incendiilor, de comisia tehnică

Completul
de dotare a posturilor de incendiu

Nr. Denumirea materialului Unit. de Cantitatea

crt. măsură
1. Găleţi de tablă vopsite în buc. 2
culoarea roşie şi cu inscripţia
"Găleată de incendiu nr.__"
2. Topoare, târnacoape buc. 2
3. Vase cu apă butoi (l.) 200
4. Căngi cu coadă buc. 2
5. Stingătoare portative de tipul buc. 2
prevăzut în tabela de dotare nr.
1-2 pentru spaţiile luate în calcul
6. Stingătoare transportabile cu buc. 2
spumă sau praf şi CO2 şi CO2,
adecvate conform tabelei nr. 2-3
*) În funcţie de ipotezele de stingere stabilite în planul de apărare
împotriva incendiilor, de comisia tehnică

142
 CRITERII ORIENTATIVE
pentru dotarea clădirilor cu aglomerări de persoane, cu mijloace mobile
de salvare în caz de incendiu

Nr. Mijloace de salvare U/M Înălţimea clădirii

crt. 9 9-19 18-28 28-45 45
1. Cordiţă de salvare buc. - 1 1 2 2
(25m)
2. Coardă de salvare (25 buc. - - 1 2 2
m.)
3. Centură de siguranţă buc. - 1 2 6 6
pentru pompieri (brâu)
4. Targă de salvare sau buc. 1 1 2 2 2
targă tip spital
5. Scară mobilă de salvare
cu lungimea de :
3-4 m. buc. 1 1 1 2 2
6-12 m. buc. - 1 1 1 2
6. Pernă de salvare buc. - 1 1 1 1
7. Coş de salvare buc. - - 1 1 2
8. Scară de frânghie tip buc. - 1 1 2 2
marinar (pe nivel)
9. Tub expandabil de buc. - - 1 1 2
salvare
10. Dispozitiv sau aparat de cpl. - - - 1 2
salvare şi autosalvare
de la mare înălţime
11. Lampă portativă cu buc. 1-2 2 2 2 2
acumulatori sau lanternă
electrică (pe nivel)

OBSERVAŢII:
1. Cablurile dispozitivelor (aparatelor) de salvare, scările de
frânghie şi tuburile expandate, vor avea lungimea impusă de înălţimea
clădirii.
2. Corzile şi cordiţele de salvare pot fi înlocuite cu scări de
frânghie tip marinar.
3. Unul din tuburile expandabile poate fi înlocuit cu dispozitivul
(aparatul) de salvare şi autosalvare.
4. La clădirile cu înălţimea peste 28 m., se majorează
corespunzător dotarea prevăzută în tabel dacă numărul de persoane
pe nivel este mai mare de 100. Se consideră ca unitate de referinţă 100
persoane pe nivel.
143
 5. Mijloacele de salvare menţionate în tabel pot fi completate
sau înlocuite după caz cu altele similare.
6. În stabilirea dotării cu mijloace de salvare, se va ţine seama
şi de particularităţile constructive şi arhitecturale ale clădirilor şi de
numărul de persoane pe nivel.
7. Pentru perna pneumatică, tubul expandabil şi coşul de
salvare, vor fi asigurate mijloacele auxiliare prevăzute în instrucţiunile
de utilizare ale acestora (electroventilatoare, cordoane de salvare,
corzi).
8. În cazul clădirilor de cazare cu înălţimi de 45 m. şi mai mult,
se prevăd prin proiect şi sisteme speciale de prevenire a înecării cu fum
a caselor de scări (ventilatoare, tampoane, etc.)

144
 Anexa nr. 6
- MODEL ORIENTATIV -
REGULAMENTUL
DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SERVICIILOR
DE POMPIERI CIVILI

CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE

1. Apărarea împotriva incendiilor, apărarea vieţii oamenilor şi a

bunurilor, constituie o problemă de interes public la care trebuie să
participe, în condiţiile legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, persoanele publice şi juridice sau fizice, care desfăşoară
activităţi ori se află în tranzit, după caz, pe teritoriul României.
2. Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de
măsuri tehnice şi organizatorice, precum şi de activităţi specifice,
planificate şi realizate potrivit legii, în scopul de a asigura identificarea,
evaluarea, controlul şi combaterea riscurilor de incendii, informarea
cetăţenilor asupra acestora, precum şi intervenţie operativă pentru
salvarea şi acordarea ajutorului pentru persoanele aflate în pericol,
stingerea incendiilor şi limitarea efectelor acestora.
3. Situaţia de pericol existentă din momentul observării,
semnalizării sau anunţării unui incendiu până la terminarea
operaţiunilor de intervenţie, constituie o urgenţă publică de incendiu.
4. Serviciile de Pompieri Civili sunt structuri profesionale (altele
decât unităţile Corpului Pompierilor Militari), încadrate cu personal civil,
care au atribuţii privind apărarea vieţii, avutului public şi/sau privat,
împotriva incendiilor, în sectoarele de competenţă (stabilite cu acordul
Grupurilor de Pompieri Militari), precum şi pentru acordarea ajutorului
persoanelor aflate în pericol în caz de accident sau dezastru.
5. Serviciile Publice de Pompieri Civili fac parte din structurile
oraganizatorice ale consiliului local.
6. Serviciile Publice de Pompieri Civili, pentru îndeplinirea
atribuţiilor ce le revin, colaborează cu alte servicii de pompieri civili, cu
autorităţile administraţiei publice, cu alte instituţii şi organisme care au
atribuţii privind apărarea ordinii publice, prevenirea şi combaterea
sinistrelor, apărarea vieţii şi integrităţii fizice a persoanelor, a avutului
public şi privat, precum şi de protecţie a mediului.

CAPITOLUL II - ORGANIZAREA ŞI ATRIBUŢIILE SERVICIULUI,

COOPERAREA CU ALTE COMPARTIMENTE SAU SERVICII.
Serviciile Publice de Pompieri Civili au în structură, după caz :
 compartiment sau specialişti pentru prevenirea incendiilor;
 formaţie de intervenţie, salvare şi prim ajutor;
145
  ateliere de reparaţie şi de întreţinere;
Structura de încadrare cu personal, pe tură, a grupelor din
formaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor, este prevăzută în
Criteriile minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea
Serviciilor Publice de Pompieri Civili (anexa nr. 2).
La localitatea ___________________, se constituie Serviciul
public de Pompieri Civili de categoria (1 ... 5, după caz).
Serviciile Publice de Pompieri Civili se încadrează cu pompieri
angajaţi, având aptitudini fizice, psihice şi profesionale adecvate
funcţiei, precum şi calificarea şi atestarea necesarea în profesia de
pompier, conform reglementărilor în vigoare.
Serviciile Publice de Pompieri Civili au următoarele atribuţii
principale:
a) desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind
cunoaşterea şi respectarea regulilor şi măsurilor de apărarea împotriva
incendiilor;
b) verifică modul de aplicarea a normelor, dispoziţiilor,
instrucţiunilor şi respectarea regulilor şi măsurilor de apărarea împotriva
incendiilor;
c) execută acţiuni de intervenţie pentru stingerea incendiilor,
salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor şi a
bunurilor periclitate de incendii;
d) acordâ ajutor, în condiţiile legii, persoanelor a căror viaţă
este pusă în pericol, în caz de explozie, inundaţii, alunecări de teren,
accidente, precum şi în caz de dezastre;
Pentru îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor specifice, Serviciile
Publice de Pompieri Civili pot coopera cu alte servicii de pompieri civili
de la agenţi economici şi localităţi mai apropiate, cu alte organe şi
organisme care au stabilite şi ele anumite atribuţiuni la incendii,
calamităţi şi catastrofe naturale.

CAPITOLUL III - ATRIBUŢIILE PERSONALULUI DIN STRUCTURA

SERVICIULUI

Personalul S.P.P.C. se compune din pompieri angajaţi şi/sau

pompieri voluntari, după caz, şi este condus de un şef serviciu.
Personalul din formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor va
executa activităţi de prevenire la obiectivele locale şi gospodăriile
cetăţeneşti, în cadrul sectoarelor de apărare constituite la nivelul
localităţii.
Formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor are în
compunere:
 şef de formaţie;

146
  şefi de tură;
 grupă(e) de intervenţie;
 grupă de salvare şi prim ajutor.

ŞEFUL SERVICIULUI:

Răspunde de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor legale ce-i revin

serviciului, de instruirea acestuia şi ridicarea continuă a capacităţii lui
de acţiune, de menţinerea unei discipline ferme în rândul pompierilor
civili. Prin activitatea desfăşurată el trebuie să contribuie activ la
aplicarea în practică a principiului apărării împotriva incendiilor în
sectorul de competenţă.
Şefului serviciului i se subordonează întreg personalul serviciului.
a) organizează şi conduce nemijlocit instruirea de specialitate a
serviciului întocmind în acest scop programul lunar şi urmăreşte
executarea lui întocmai, de către întreg personalul serviciului, execută
instruirea metodică a şefilor formaţiilor de intervenţie;
b) organizează activitatea pentru prevenirea incendiilor pe care
o desfăşoară grupa sau compartimentul, după caz, în care scop:
 pregăteşte personalul care execută activitatea de prevenire
la obiectivele locale şi gospodăriile cetăţeneşti;
 controlează personal modul de respectare a normelor de
p.s.i. şi de dotare şi acţionează pentru înlăturarea operativă a oricăror
încălcări;
 desfăşoară activitate instructiv-educativă în rândul
cetăţenilor;
 participă la realizarea instructajului introductiv general al
personalului ce se încadrează în muncă şi sprijină şefii formaţiilor de
lucru în instruirea personalului de la locurile de muncă (dacă au
convenţii cu S.C.);
 face propuneri consiliului local cu privire la încadrarea cu
personal a serviciului, urmărind respectarea criteriilor prevăzute de
lege.
c) organizează intervenţia serviciului - formaţiei de intervenţie,
salvare şi prim ajutor, pentru stingerea incendiilor şi înlăturarea
efectelor negative ale calamităţilor naturale şi catastrofelor, precum şi
salvarea şi acordarea primului ajutor persoanelor, în care scop:
 întocmeşte, cu sprijinul specialiştilor, documentele de
organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii S.P.P.C. privind
intervenţia formaţiei;
 organizează zilnic intervenţia formaţiei pe ture de serviciu şi
urmăreşte încadrarea completă a grupelor;
 pregăteşte personalul formaţiei pentru intervenţie, prin

147
executarea de exerciţii şi aplicaţii pe timp de zi şi de noapte, atât cu
forţele şi mijloacele proprii, cât şi cu alte servicii;
 controlează şi ia măsuri pentru ca toate maşinile, utilajele,
accesoriile, echipamentul de protecţie şi instalaţiile de stingere din
dotarea serviciului, precum şi instalaţiile de alarmare şi de stingere să
fie în permanentă stare de utilizare;
 organizează alarmarea în caz de incendiu, explozii, a
S.P.P.C. vecine, cu care este stabilitâ cooperarea;
 conduce formaţia în acţiunile de intervenţie pentru stingerea
incendiilor şi înlăturarea calamităţilor naturale şi catastrofelor;
 urmăreşte asigurarea permanenţei la sediul serviciului a
şoferilor, în cazul dotării localităţilor cu maşini;
d) face propuneri privind îmbunătăţirea continuă a încadrării
serviciului (formaţiei) cu pompieri angajaţi şi voluntari;
e) asigură respectarea întocmai a programului zilnic al
pompierilor angajaţi, controlează în acest scop activitatea serviciului în
schimburile II şi III, precum şi în zilele de repaus şi de sărbători legale;
f) înlocuieşte şi actualizează documentele operative ale
serviciului, asigură păstrarea şi menţinerea corespunzătoare a bunurilor
din înzestrarea acestuia şi a sediului, asigură ordinea şi disciplina, face
propuneri de recompensare şi sancţionare a personalului serviciului;

ŞEFUL DE GRUPĂ (ŞEF TURĂ):

Şeful de grupă este subordonat şefului serviciului, îndeplineşte

sarcinile date de acesta, revenindu-i următoarele atribuţiuni:
a) verifică la intrarea în serviciu, prezenţa pompierilor angajaţi,
capacitatea lor de a-şi îndeplini sarcinile ce le revin, starea de
funcţionare a mijloacelor tehnice de intervenţie, şi ia măsuri pentru a
completa încadrarea grupei în schimbul respectiv cu pompieri voluntari;
b) execută nemijlocit instruirea de specialitate în cadrul
programului lunar, a pompierilor civili din grupă;
c) desfăşoară activitatea de control asupra respectării normelor
de prevenire şi stingere a incendiilor la gospodăriile populaţiei şi verifică
activitatea pe această linie, desfăşurată de pompierii civili din grupă;
d) conduce grupa şi participă efectiv la acţiunile de stingere a
incendiilor, de salvare a persoanelor şi bunurilor materiale şi de
înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor;
e) asigură întreţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor
tehnice de intervenţie, accesoriilor, echipamentului de protecţie din
dotarea grupei;
f) asigură respectarea întocmai de către pompierii civili a
programului zilnic de activitate stabilit, ordinea şi disciplina în cadrul

148
grupei;
g) menţine permanent legătura cu sediul serviciului pe timpul
executării unor activităţi cu grupa, pe teritoriul localităţii;
h) nu părăseşte serviciul decât după sosirea la sediu şi luarea
în primire a serviciului de către şeful de grupă care urmează să-l
înlocuiască;
i) îndeplineşte alte sarcini trasate de către şeful serviciului;

ŞOFERUL (MECANICUL DE M.P., POMPE FIXE):

Şoferul (mecanicul) se subordonează şefului serviciului, şi
răspunde de întreţinerea în scopul menţinerii în stare de funcţionare a
mijloacelor tehnice de intervenţie încredinţate, având următoarele
atribuţii:
a) verifică la intrarea în serviciu şi permanent, starea de
funcţionarea a mijloacelor tehnice de intervenţie şi existenţa plinului de
carburanţi, lubrifianţi, apă şi alte substanţe de stingere, luând în primire
tehnica de luptă pe bază de proces verbal;
b) execută la timp întreţinerile, reviziile şi verificările prevăzute
de normele în vigoare şi instrucţiunile tehnice, ţine evidenţa executării
acestor operaţiuni, precum şi a exploatării mijloacelor tehnice pe care le
deserveşte;
c) acţionează la stingerea incendiilor folosind cât mai judicios
mijloacele tehnice şi substanţele, respectă instrucţiunile de exploatare a
tehnicii, precum şi normele de circulaţie;
d) execută repunerea operativă în stare de funcţionare la
întreaga capacitate a mijloacelor tehnice de stingere utilizate la incendii
sau în alte acţiuni;
e) se preocupă de cunoaşterea temeinică a sectorului de
competenţă atribuit serviciului (drumuri şi căi de acces, surse de apă şi
locuri de amplasare a tehnicii, în localităţile proprii, cât şi cu cele cu
care s-au încheiat convenţii sau contracte;
f) nu părăseşte locul de muncă decât după sosirea la sediul
serviciului şi luarea în primire a mijloacelor tehnice de către şoferul
(mecanicul) care urmează să-l înlocuiască;
g) îndeplineşte orice alte sarcini legate de atribuţiile serviciului,
stabilite de către şeful acestuia, dintre care:
 încărcarea aparatelor stingătoare;
 supravegherea (dispecerat, post telefonic);
 executarea de activităţi privind prevenirea incendiilor;

POMPIER:
Se subordonează şefului grupei din care face parte şi şefului
serviciului, având următoarele sarcini:

149
 a) participă la toate activităţile de instruire de specialitate
organizate cu serviciul, execută antrenament pentru mânuirea corectă
a utilajelor, accesoriilor şi echipamentului de protecţie din dotare;
b) pompierii din cadrul S.P.P.C. controlează modul de
respectare a normelor în gospodăriile cetăţenilor, desfăşoară activităţi
instructiv-educative în rândul acestora şi acţionează pentru înlăturarea
neajunsurilor constatate;
c) pompierii voluntari urmăresc respectarea normelor de p.s.i.,
precum şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de primă
intervenţie şi de alarmare la locurile lor de muncă;
d) execută încărcarea aparatelor de stins incendiu, precum şi
verificările şi reparaţiile curente la acestea, respectând instrucţiunile
tehnice şi metodologice stabilite pentru astfel de operaţiuni;
e) participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor, de
salvare a persoanelor şi bunurilor şi de înlăturare a urmărilor
calamităţilor naturale sau catastrofelor;
f) execută alături de şoferi şi mecanici de M.P., lucrări de
întreţinere la maşinile, utilajele şi accesoriile de stingere a incendiilor pe
care le deservesc, precum şi a echipamentului de protecţie;
g) îndeplineşte orice alte sarcini legate de atribuţiile serviciului,
stabilite de şeful acestuia sau de şeful de grupă;

PERSONALUL GRUPEI DE SALVARE ŞI PRIM AJUTOR:

Grupa de salvare şi prim ajutor se constituie în cadrul serviciilor

publice de pompieri civili de la localităţi.
În afara sarcinilor ce le revin în grupele din care fac parte,
personalului grupei de salvare şi prim ajutor îi revin următoarele sarcini:
a) se pregăteşte pentru participarea la executarea misiunilor cu
caracter special, care reclamă eforturi fizice prelungite, folosind în acest
scop mijloacele din dotarea serviciului ca: aparate izolante, aparate cu
aer comprimat, măşti contra fumului şi gazelor, costume pentru
protecţie contra temperaturilor, instalaţii pentru pregătire fizică, corzi şi
brâie sau poligoane special amenajate;
b) execută la ordinul şefului serviciului (înlocuitorului acestuia)
misiuni privind salvarea oamenilor şi stingerea incendiilor în condiţii
deosebite de fum intens şi temperaturi ridicate, în locuri greu accesibile,
înălţimi, subsoluri, cabluri electrice, dărâmături, etc.

CAPITOLUL IV - REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR PRIVIND

PRESTĂRILE DE SERVICII:

Fiecărui S.P.P.C. i se stabileşte un sector de competenţă astfel

150
încât să se asigure îndeplinirea atribuţiilor legale şi prestarea serviciilor
stabilite în limitele sectorului respectiv şi să fie capabil să pună în
aplicare planurile de intervenţie ale localităţii în care s-a constituit, cât şi
cele ale persoanelor juridice cu care s-a încheiat contracte sau
convenţii pentru activităţi de apărare împotriva incendiilor.
Intervenţia pentru stingerea incendiilor trebuie asigurată cu cel
puţin un mijloc mobil în orice zonă sau locuinţă cuprinsă în limitele
sectorului respectiv.
Sectorul de competenţă va avea o suprafaţă astfel determinată
încât S.P.P.C. să poată interveni la o distanţă de maximum 20 km., într-
un timp de răspuns de maximum 25 minute în cea mai îndepărtată
zonă locuită a acestuia.
Timpul de răspuns al formaţiei de intervenţie din S.P.P.C. în
localitatea de constituire va fi de maximum 5 minute la instituţiile
publice cu săli aglomerate sau cu încăperi cu aglomerări de persoane,
la agenţi economici de interes local cu risc ridicat de incendiu precum şi
la construcţiile care aparţin patrimoniului naţional şi prezintă risc de
incendiu.
Pe baza hotărârii consiliului local şi în condiţiile prevăzute de
lege, S.P.P.C. de sub autoritatea sa, poate presta contra cost, către
orice persoană fizică sau juridică unele servicii, fără a afecta
îndeplinirea atribuţiilor pompierilor civili.
Aceste servicii pe care le poate presta sunt:
a) transport de apă, evacuarea apei din subsoluri sau fântâni;
b) limitarea răspândirii unor produse poluante, colectarea sau
îndepărtarea acestora;
c) eliberarea căilor de circulaţie de doborâturi de vânt sau
mijloace de transport accidentate;
d) curăţirea şi repararea sobelor şi coşurilor pentru evacuarea
fumului, intervenţii de urgenţă în caz de defecţiuni la instalaţii electrice,
de gaze sau de alimentare cu apă;
e) încărcarea şi întreţinerea stingătoarelor, lucrări de
termoprotecţie, lucrări la înălţime;
f) alte servicii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
Veniturile nete încasate din prestările de servicii, precum şi cele
din compensarea contravalorii consumurilor în cazuri de intervenţii,
rămân la dispoziţia unităţilor prestatoare ca venituri extrabugetare
pentru acoperirea cheltuielilor de investiţii, întreţinere şi dotare.

CAPITOLUL V - REGLEMENTAREA GESTIONĂRII PATRIMONIULUI

SERVICIULUI

Pentru asigurarea funcţionării, serviciile private şi publice de

151
pompieri civili, vor avea în administrare:
 autospeciale şi utilaje de intervenţie necesare îndeplinirii
atribuţiilor;
 sediu şi spaţii de adăpostire a tehnicii de intervenţie şi a
materialelor din dotare;
 mijloace de anunţare, alarmare, alertare şi conducere a
intervenţiei;
 mijloace şi utilaje pentru executarea prestărilor de servicii;
 săli de pregătire a personalului;
 poligoane de antrenament;
 mijloace şi echipament de protecţie şi de lucru;
 ateliere, magazii şi alte spaţii necesare funcţionării
serviciului;
 substanţe şi echipamente de protecţie specifice, care se pun
la dispoziţia forţelor de intervenţie chemate în sprijin;
Întreaga gestiune cu patrimoniul serviciului va fi dată în primire
şefului serviciului, pe bază de semnătură. De asemenea, se va întocmi
inventarul patrimoniului serviciului care face parte din documentele de
organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii S.P.P.C., iar la
predarea-primirea serviciului, obligatoriu se va verifica şi patrimoniul
serviciului.

CAPITOLUL VI - CONDUCEREA, CONTROLUL ŞI ÎNDRUMAREA

SERVICIULUI

Asigurarea cunoaşterii şi respectării normelor de p.s.i. la

localităţi, depinde în mare măsură de modul cum este îndrumată
activitatea S.P.P.C.
De conducerea, controlul şi îndrumarea S.P.P.C., răspunde
primarul, care are atribuţii stabilite în acest sens prin Legea nr.
212/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, art. 13.
La nivelul primăriei poate fi constituită o comisie sau colectiv de
apărare împotriva incendiilor cu atribuţiuni de conducere, control şi
îndrumare a S.P.P.C.
De asemeni, cu prilejul controlului tehnic de specialitate la
localităţi, executat de inspectorii de la unităţile militare de pompieri, se
verifică şi activitatea S.P.P.C.
Şeful serviciului conduce, controlează şi îndrumă activitatea cu
pompierii civili, în majoritatea timpului.
Controlul S.P.P.C. se execută atât în schimbul I, cât şi în
schimburile II şi III.

CAPITOLUL VII - PREGĂTIREA PERSONALULUI SERVICIULUI

152
 Pentru pregătirea personalului serviciului este necesar a se
întocmi Planul de pregătire profesională pe luni, teme şi exerciţii.
Organizarea şi desfăşurarea pregătirii se va face în conformitate
cu Planul - Cadru de pregătire a S.P.P.C., elaborat de Corpul
Pompierilor Militari, în Indicatorul de calificare, cod 00.01.10 nr.
32.196/01.06.1992.
Temele specifice se stabilesc de comisiile sau colectivele de
apărare împotriva incendiilor şi şefii de servicii, ponderea în planul de
pregătire fiind în raport de complexitatea proceselor tehnologice,
specificul local, precum şi de nivelul pregătirii personalului profesionist
şi voluntar.
Procesul pregătirii serviciilor trebuie să asigure ridicarea nivelului
pregătirii de specialitate şi fizice a tuturor pompierilor civili profesionişti
şi voluntari în scopul îndeplinirii integrale şi de calitate a sarcinilor
specifice.
Categoriile de pregătire a pompierilor civili sunt:
1. - prevenirea incendiilor;
2. - instrucţie la tehnica de luptă (I.T.L.);
3. - instrucţie tactică de specialitate (I.T.S.);
4. - cunoaşterea tehnicii de luptă (C.T.L.);
5. - pregătirea fizică;
Timpul lunar de pregătire a pompierilor civili profesionişti se
repartizează astfel:
 total 33 ore:
 8 ore pregătire de specialitate teoretică şi practică;
 21 ore antrenament la pregătirea fizică generală şi
specifică;
 4 ore aplicaţii şi exerciţii de intervenţie;
În ceea ce-i priveşte pe pompierii voluntari, aceştia vor efectua:
 total 6 ore:
 2 ore pregătire practică de specialitate;
 2 ore antrenament la pregătirea fizică specifică;
 2 ore aplicaţii şi exerciţii de intervenţie;
Pregătirea de specialitate şi fizică la care participă toţi pompierii
civili, se desfăşoară neîntrerupt sub conducerea nemijlocită a şefului
serviciului sau formaţiei de intervenţie.
Planul de pregătire va cuprinde teme din Planul Cadru, completat
cu teme specifice, pe categorii de pregătire.
Planul lunar de pregătire, întocmit de către şeful serviciului, se
structurează pentru toate specialităţile din cadrul serviciului - servanţi,
mecanici M.P., conducători auto, pompieri, etc. - şi pe categorii de
pregătire, precizându-se data, ora şedinţei de pregătire şi cine o

153
conduce.
Se vor întocmi Planuri conspecte pentru temele predate, iar
pompierii civili profesionişti vor avea conspectate temele de pregătire în
caietele de studiu individual.
Şeful S.P.P.C. va avea un registru de evidenţă a participării
pompierilor civili la pregătirea de specialitate şi calificativele obţinute.

CAPITOLUL VIII - DREPTURI, COMPENSAŢII, DESPĂGUBIRI,

RECOMPENSE ŞI SANCŢIUNI

Drepturile, compensaţiile, despăgubirile, recompensele şi

sancţiunile sunt cele prevăzute la art. 35-41 din Ordonanţa nr. 60/1997,
privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr.
212/1997.

CAPITOLUL IX - DISPOZIŢII FINALE

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Serviciului Public de

Pompieri Civili, se aprobă de către consiliul local.
S.P.P.C. colaborează cu alte servicii, chiar din alte ţări, în baza
convenţiilor internaţionale la care România este parte, sau a acordurilor
bilaterale.
Autospecialele, echipamentele, substanţele, accesoriile şi
celelalte mijloace de apărare împotriva incendiilor, trebuie să
îndeplinească condiţiile tehnice de calitate şi de performanţă, prevăzute
de reglementările în vigoare.
Personalul administraţiei publice locale cu atribuţiuni de
îndrumare, control şi constatare a încălcărilor legii în domeniul p.s.i., se
atestă de unităţile C.P.M.
Prestările lucrărilor de termoprotecţie, ignifugare, verificare,
întreţinere şi reparare a autospecialelor şi a altor mijloace tehnice
destinate apărării împotriva incendiilor, se efectuează de către
persoanele fizice şi juridice atestate de către C.P.M.
Cheltuielile ocazionate de stingerea incendiilor la bunurile
aparţinând domeniului public şi privat al statului, la bunurile personale
ale cetăţenilor, precum şi la cele aparţinând asociaţiilor nonprofit sau
organizaţiilor cu caracter cultural, politic, religios, sportiv sau umanitar,
constituite potrivit legii, se supotă de către consiliul local în raza căruia
s-a produs incendiul (sau grupul de pompieri militari care a intervenit),
dacă legea nu prevede altfel.

154
 STRUCTURA DE PRINCIPIU A REGULAMENTULUI DE
ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SERVICIILOR PUBLICE ŞI
PRIVATE DE POMPIERI CIVILI

Cap. I - Dispoziţii generale.

Cap. II - Organizarea şi atribuţiile serviciului, cooperarea cu alte
compartimente sau servicii.
Cap. III - Atribuţiile personalului din structura serviciului;
Cap. IV - Reglementarea activităţilor privind prestările de servicii;
Cap. V - Reglementarea gestionării patrimoniului serviciului;
Cap. VI - Conducerea, controlul şi îndrumarea serviciului;
Cap. VII - Pregătirea personalului serviciului;
Cap. VIII - Drepturi, compensaţii, despăgubiri, sancţiuni;
Cap. IX - Dispoziţii finale

155
 Anexa nr. 7
SECTOARELE DE COMPETENŢĂ
ale serviciilor publice de pompieri civili din zona de competenţă a
Grupului de Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava

Nr. Tipul
Comuna Dotare Zonă de competenţă
crt. serviciului
A. DOTATE CU
AUTOSPECIALE DE
INTERVENŢIE
1 Arbore II APCT R 8135 com. Arbore
2 Bilca II APCA SR 114 com. Bilca
3 Boroaia II APCT R 8135 com. Boroaia, com. Bogdăneşti, com.
Vadu Moldovei cu satele Praxia,
Fântâna Mare şi Dumbrăviţa
4 Bosanci II APCT R 8135 com. Bosanci, com. Udeşti, com.
Ipoteşti
5 Botoşana II APCT R 8135 com. Botoşana
6 Breaza II APCT R 8135 com. Breaza, com. Moldova Suliţa,
com. Izvoarele Sucevei, com. Fundu
Moldovei cu satele Braniştea, Botuşel,
Botuş, Coşna, Delniţa
7 Broşteni II APC SR 132 com. Broşteni
8 Cacica II APCA 12215 com. Cacica, com. Pârteştii de Jos
9 Calafindeşti II APCT R 8135 com. Calafindeşti
156
Nr. Tipul
Comuna Dotare Zonă de competenţă
crt. serviciului
10 Caşvana II APCT R 8135 com. Caşvana
11 Cârlibaba II Opel Blitz 300 com. Cârlibaba
12 Cornu Luncii II APCT R 8135 com. Cornu Luncii, com. Baia, com.
Horodniceni
13 Dolhasca II APC SR 132 com. Dolhasca, com. Dolheşti
14 Drăgoieşti II ATI SR 114 com. Drăgoieşti, com. Moara cu satele
Liteni, Moara, Vornicenii Mari,
Vornicenii Mici
15 Forăşti II APCT R 8135 com. Forăşti, com. Drăguşeni
16 Frătăuţii Vechi II APCA SR 114 com. Frătăuţii Vechi
17 Liteni II APC SR 132 com. Liteni, com. Vultureşti, com.
Udeşti cu satele Chilişeni, Ştirbăţ,
Racova
18 Mălini II APCT R 8135 com. Mălini, com. Valea Moldovei
19 Milişăuţi II APCT R 8135 com. Milişăuţi
20 Moldoviţa II APCT R 8135 com. Molodviţa
21 Muşeniţa II APCT R 8135 com. Muşeniţa
22 Ostra II APCT R 8135 com. Ostra
23 Putna II ATI SR 114 com. Putna
24 Slatina II ATI SR 114 com. Slatina
25 Stulpicani II APCT R 8135 com. Stulpicani
26 Suceviţa II Magirus Deutz com. Suceviţa, com. Marginea

157
Nr. Tipul
Comuna Dotare Zonă de competenţă
crt. serviciului
27 Todireşti II APCT R 8135 com. Todireşti, com. Grăniceşti cu
satul Gura Solcii
28 Vatra Moldoviţei II DAF 300 com. Vatra Moldoviţei
29 Vereşti II APCT R 8135 com. Vereşti, com. Udeşti cu satul
Poieni Suceava
30 Vicovu de Sus II APCT R 8135 com. Vicovu de Sus, com. Straja, com.
Brodina
31 Zamostea II APCT R 8135 com. Zamostea, com. Grămeşti
32 Zvoriştea II APCT R 8135 com. Zvoriştea, com. Adâncata
B. DOTATE CU M.P. SAU ALTE
UTILAJE DE STINGERE
33 Crucea I MP com. Crucea
34 Dărmăneşti I MP com. Dărmăneşti
35 Dorna Cândreni I MP com. Dorna Cândreni
36 Dorneşti I MP com. Dorneşti
37 Dumbrăveni I MP com. Dumbrăveni
38 Fântânele I MP com. Fântânele
39 Frătăuţii Noi I MP com. Frătăuţii Noi
40 Frumosu I MP com. Frumosu
41 Gălăneşti I MP com. Gălăneşti
42 Grăniceşti I MP com. Grăniceşti
43 Horodnic I MP com. Horodnic
44 Moara I MP com. Moara
158
 Nr. Tipul
Comuna Dotare Zonă de competenţă
crt. serviciului
45 Păltinoasa I MP com. Păltinoasa
46 Panaci I MP com. Panaci
47 Poiana Stampei I MP com. Poiana Stampei
48 Râşca I MP com. Râşca
49 Sadova I MP com. Sadova
50 Salcea I MP com. Salcea
51 Şaru Dornei I MP com. Şaru Dornei
52 Ulma I MP com. Ulma
53 Vadu Moldovei I MP com. Vadu Moldovei
54 Vicovu de Jos I MP com. Vicovu de Jos
55 Vama I MP com. Vama
Notă:
- Unităţile administrative care nu au în dotare autospecială de stingere cu apă şi spumă, motopompă sau
alt utilaj mobil, dar dispun de pompe manuale, vor înfiinţa formaţii de intervenţie şi compartimente pentru
prevenirea incendiilor, la toate satele aparţinătoare comunelor sau la sate centre de comună, care nu au fost
nominalizate în prezenta evidenţă. În cazul când nu dispun nici de pompe manuale, se va înfiinţa compartiment
pentru prevenirea incendiilor pentru fiecare sat din componenţa comunei, având între 4 şi 6 pompieri voluntari;
- Totodată, conform prevederilor art. 12, lit. c din O.G.R. nr. 60/1997, privind apărarea împotriva
incendiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 212/1997, consiliile locale vor hotărî asocierea sau colaborarea cu
alte consilii locale ori cu agenţi economici, în baza unor contracte sau convenţii;
- Conform criteriilor minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea SPPC din localităţi, grupa
de intervenţie la autospeciala cu apă şi spumă este compusă din 6 servanţi, iar la motopompă din 4) servanţi.

159
Grupa de salvare şi prim ajutor este compusă din 6 servanţi, atât pentru localităţi dotate cu maşini, cât şi pentru
cele dotate cu motopompe;
- La localităţi dotate cu autospeciale de intervenţie, se va avea în vedere încadrarea a cel puţin 3 şoferi,
care să execute serviciul permanent la sediul serviciului;
- Numărul de pompieri angajaţi sau voluntari trecuţi în această situaţie, este minimum necesar, în condiţii
de maximă austeritate. Pe măsura colectării taxelor speciale prevăzute în O.G.R. nr. 60/1997, privind apărarea
împotriva incendiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 212/1997, se va avea în vedere încadrarea serviciului
public de pompieri civili, conform Criteriilor minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea în condiţii de
operativitate şi eficienţă a serviciilor publice de pompieri civili din localităţi (anexa nr. 2).

160
 Anexa nr. 8
MINISTERUL DE INTERNE
GRUPUL DE POMPIERI "BUCOVINA"
AL JUDEŢULUI SUCEAVA
Inspecţia pentru prevenirea incendiilor
Nr. 491.696 din 21.04.1998

APROB,
COMANDANTUL GRUPULUI,
Colonel,
Eugen GĂITAN

CRITERII MINIME DE PERFORMANŢĂ PRIVIND ORGANIZAREA ŞI

FUNCŢIONAREA SERVICIILOR PRIVATE DE POMPIERI CIVILI

În temeiul dispoziţiilor art. 18, lit. g, din Legea nr. 121/1996,

privind organizarea şi funcţionarea corpului Pompierilor Militari şi ale
art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva
incendiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 212/1997, se stabilesc
următoarele criterii minime de performanţă privind organizarea şi
funcţionarea serviciilor private de pompieri civili:
Art. 1. (1) Serviciile private de pompieri civili îşi exercită atribuţiile
legale privind apărarea vieţii, avutului public şi privat, în sectorul de
competenţă pentru care s-au constituit.
(2) Sectoarele de competenţă ale serviciilor private de pompieri
civili, se pot extinde numai cu aprobarea Grupului de Pompieri
"Bucovina" al judeţului Suceava.
(3) În limitele sectorului de competenţă, serviciul privat de
pompieri civili trebuie să fie capabil să pună în aplicare planurile de
intervenţie ale agentului economic sau instituţiei în care s-au constituit,
cât şi cele ale persoanelor juridice cu care s-au încheiat convenţii sau
contracte pentru activităţi de apărare împotriva incendiilor.
Art. 2. (1) Valorile timpilor operativi de intervenţie ai serviciului
privat de pompieri civili la construcţiile şi instalaţiile aparţinând agentului
economic sau instituţiei care a constituit serviciul, vor trebui să
corespundă valorilor stabilite prin scenariile de siguranţă la foc sau prin
evaluarea capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
(2) În situaţia încheierii de contracte sau convenţii pentru
activităţi de apărare împotriva incendiilor, valoarea timpului de răspuns
a serviciului privat de pompieri civili, se va stabili de comun acord cu
părţile semnatare, urmărindu-se tototdată să nu se diminueze nivelul de
protecţie împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile proprii

161
agentului economic sau instituţiei care a organizat serviciul privat de
pompieri civili;
Art. 3. (1) Serviciile private de pompieri civili se clasifică în funcţie
de numărul formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor şi numărul
grupelor dotate cu autospeciale cu apă şi spumă, precum şi cu
motopompe, în următoarele categorii:
- serviciu de categoria I, având în formaţia de intervenţie,
salvare şi prim ajutor, o grupă de intervenţie la motopompă sau alt utilaj
mobil, ori la instalaţia fixă de stingere cu pompe de apă;
- serviciu de categoria a II-a având în formaţia de intervenţie,
salvare şi prim ajutor, o grupă de intervenţie la autospecială cu apă şi
spumă sau la trenul de stins incendii;
- serviciu de categoria a III-a, având în formaţia de intervenţie,
salvare şi prim ajutor două grupe de intervenţie la autospeciale cu apă
şi spumă;
- serviciu de categoria a IV-a având una sau două formaţii de
intervenţie, salvare şi prim ajutor cu trei grupe de intervenţie la
autospeciale cu apă şi spumă;
- serviciu de categoria a V-a având două sau mai multe
formaţii de intervenţie, salvare şi prim ajutor, cu patru sau mai multe
grupe de intervenţie la autospeciale cu apă şi spumă.
(2) Dotarea cu mijloace mobile şi/sau fixe de intervenţie pentru
stingerea incendiilor (motopompe, autospeciale cu apă şi spumă) la
agenţii economici şi instituţii, se face corespunzător scenariilor de
siguranţă la foc, adaptate în funcţie de amplasare şi de condiţiile
specifice, riscuri şi pericole de incendiu, importanţa şi vulnerabilitatea la
incendiu, valoare şi posibilităţile de intervenţie, potrivit reglementărilor
tehnice (prezenta anexă).
La obiectivele noi, schimbări de destinaţie, modernizări sau
restructurări, proiectanţii vor stabili dotările şi încadrarea cu personal a
serviciului privat de pompieri civili, având în vedere prezentele criterii
minime de performanţă.
(3) Celelalte tipuri de autospeciale şi utilaje mobile de intervenţie,
existente în patrimoniul serviciului de pompieri civili, în afara celor
menţionate mai sus, nu se iau în calcul la stabilirea categoriei
serviciului.
Art. 4. (1) Personalul pentru prevenirea incendiilor din cadrul
serviciilor de pompieri civili, se poate constitui în compartiment sau
grupă de prevenire, după caz.
(2) La agenţii economici cu risc ridicat de incendiu, se
recomandă ca, funcţia de şef al compartimentului de prevenire, să se
încadreze cu cadru tehnic specializat în tehnologia agentului economic
respectiv, cu atribuţiuni de control, îndrumare şi respectare a legalităţii.

162
 (3) Personalul din grupa de prevenire va asigura supravegherea
instalaţiilor de semnalizare, alertare şi alarmare în caz de incendiu şi a
zonelor (locurilor) cu risc ridicat de incendiu, prin posturi fixe sau
serviciu de rond, precum şi acţionarea în situaţii de urgenţă de incendiu
a instalaţiilor, aparatelor stingătoare şi a altor mijloace iniţiale de
intervenţie;
Art. 5. (1) Formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor, va
încadra cu personal mijloacele mobile de intervenţie şi instalaţiile fixe
de stingere cu pompe de apă;
(2) Formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor, are de regulă
în compunere, şef de formaţie, şef de tură, grupă(e) de intervenţie şi
grupă de salvare şi prim ajutor;
(3) Structura (de principiu) de încadrare cu personal, pe tură, a
grupelor din formaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor, este
prevăzută în tabelul nr. 1 din prezenta anexă.
(4) În cazul serviciului privat de pompieri civili, care are în
structură mai multe formaţii de intervenţie, salvare şi prim ajutor,
acestea se dispun, de regulă, în mai multe sedii.
(5) Personalul din formaţiile (grupele) de intervenţie care
încadrează trenul de stins incendii, se completează cu mecanici de
locomotivă, potrivit reglementărilor specifice.
Art. 6. (1) Serviciul privat de pompieri civili se încadrează cu
pompieri angajaţi având aptitudini fizice, psihice şi profesionale
adecvate funcţiei, precum şi calificarea şi atestarea necesară, conform
reglementărilor în vigoare.
(2) La încadrarea în serviciu, precum şi periodic, personalul de
pompieri este supus controlului medical. Pentru documentare la
încadrarea cu personal a formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim
ajutor, în anexa nr. 3 se prezintă criteriile minime de aptitudini fizice,
recomandate de C.T.I.F.
(3) Funcţiile care se încadrează cu pompieri angajaţi sunt
următoarele:
- Şef serviciu (cadru tehnic coordonator), putând cumula şi
alte funcţii;
- Şef formaţie de intervenţie, salvare şi prim ajutor, la serviciile
de categoriile I, II, III, IV şi V;
- Conducătorii autospecialelor de intervenţie cu apă şi spumă,
mecanici de motopompă sau electromecanicul de la instalaţiile fixe;
- Servanţi pompieri pe autospecialele de intervenţie cu apă şi
spumă.
Art. 7. Criteriile minime pentru asigurarea permanenţei pe tură a
intervenţiei de la remiza serviciului privat de pompieri civili, sunt:
- Şeful de tură, la serviciile din categoriile III, IV şi V;

163
 - Şeful grupei de intervenţie la serviciile din categoriile II, III, IV
şi V;
- Mecanicul de motopompă sau electromecanicul, după caz, şi
conducătorul auto, la serviciile de categoria I;
- Conducătorii auto de pe autospecialele de intervenţie cu apă
şi spumă, la serviciile de categoriile II, III, IV şi V;
- La serviciile de categoriile II, III, IV şi V, se asigură
permanenţa la remiză cel puţin a servanţilor pompieri şefi de ţeavă, din
fiecare formaţie (grupă) de intervenţie pe autospecialele de intervenţie
cu apă şi spumă.

Tabelul nr. 1
Nr. Şef (1) Cond.
TIPUL GRUPEI Servanţi Total
crt. grupă auto
1 Grupa de primă
1(2) 1(4) 1 3
intervenţie
2 Grupa de intervenţie la
autospeciala cu apă şi 1 4 1 6
spumă
3 Grupa de intervenţie la
1 4 2(3) 7
trenul de stins incendii
4 Grupa de intervenţie la
autospeciala cu pulberi şi
1 3 1 5
gaze arse sau cu jet de
gaze
5 Grupa de intervenţie la
autospeciala pentru 1 3 1 5
iluminat şi descarcerare
6 Grupa de intervenţie la
autospeciala pentru
1 - 1 2
salvare şi lucru la
înălţime
7 Grupa de intervenţie la
motopompă şi pompe 1 2 1(3) 4
fixe
8 Grupa de salvare şi prim
1 4 1 6
ajutor
Notă:
(1) Numărul de servanţi se va stabili în funcţie de instrucţiunile de exploatare
ale autospecialei;
(2) Funcţia se va încadra cu şeful de tură;
(3) Funcţia se va încadra cu mecanic (electromecanic);
(4) Îndeplineşte şi funcţii de primire a anunţurilor de incendiu, de agent şi de
intervenţie cu mijloace iniţiale.
Art. 8. (1) Pentru asigurarea funcţionării, serviciul privat de
pompieri civili, are de regulă în administrare:

164
 - Autospeciale şi utilaje de intervenţie necesare îndeplinirii
atribuţiilor;
- Sediul şi spaţiile de adăpostire a tehnicii de intervenţie şi a
materialelor din dotare;
- Mijloace şi echipament de protecţie şi de lucru;
- Mijloace de anunţare, alarmare, alertare şi conducere a
intervenţiei;
- Mijloace şi utilaje pentru efectuarea prestărilor de servicii;
- Săli de pregătire şi instruire a personalului;
- Poligoane de antrenament;
- Ateliere, magazii şi alte spaţii necesare funcţionării
serviciului.
- Substanţe şi echipamente de protecţie specifice, care se pun
la dispoziţia forţelor de intervenţie chemate în sprijin.
(2) În vederea transmiterii semnalelor de alertare a pompierilor
militari şi a serviciilor de pompieri civili cu care s-au încheiat contracte
sau convenţii de intervenţie, precum şi ale pompierilor voluntari din
cadrul acestuia, serviciul va avea asigurate mijloace de comunicare
sigure şi rapide.
(3) Uniforma pompierilor din cadrul serviciului şi însemnele
distinctive, se stabilesc conform reglementărilor în vigoare.
Art. 9. (1) Documentele de organizare, desfăşurare şi conducere
a serviciului privat de pompieri civili, sunt următoarele:
- Dispoziţia de constituire cu organigrama şi numărul de
personal;
- Regulamentul de organizare şi funcţionare;
- Lista cu substanţele periculoase utilizate în activitatea
agentului economic care organizează serviciul;
- Instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva
incendiilor care trebuie cunoscute de salariaţi, cât şi de persoanele din
exterior;
- Tabelul cu numele şi numerele de telefon ale persoanelor cu
atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi supravegherea
măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
- Schema legăturilor prin fir şi radio, cu toate forţele de
intervenţie;
- Planurile de intervenţie la construcţiile şi instalaţiile pentru
care s-a stabilit intervenţia serviciului;
- Contractele şi convenţiile încheiate cu consiliile locale,
instituţiile şi agenţii economici, precum şi planurile de intervenţie ale
acestora;
- Lista cu mijloacele tehnice, echipamentul de protecţie
individual, substanţele chimice de stingere, medicamentele şi antidotul
165
necesar, care se pun la dispoziţia pompierilor militari şi a serviciilor de
urgenţă ce sunt chemate în ajutor;
- Registrul de evidenţă a intervenţiilor;
- Planul de pregătire profesională, pe luni, teme şi exerciţii;
- Programul lunar de instruire;
- Registrul de evidenţă a participării pompierilor la pregătirea
de specialitate şi calificativele obţinute;
- Inventarul patrimoniului serviciului;
- Evidenţa instalaţiilor, aparatelor şi dispozitivelor de
semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, precum şi a celor
de stingere sau de preîntâmpinare a propagării incendiilor din sectorul
de competenţă;
- Planurile de asistenţă tehnică preventivă la mijloacele de
intervenţie din dotare, pe categorii de mijloace;
- Organizarea intervenţiei pe ture de serviciu, pentru fiecare
formaţie de intervenţie;
- Graficul activităţii de prevenire şi itinerariul;
- Registrul de constatări din activitatea de prevenire a
incendiilor;
- Registrul de control privind activitatea serviciului;
- Proces-verbal de predare-primire a serviciului şi a tehnicii de
luptă;
- Registrul de evidenţă a tehnicii de luptă;
- Nota de anunţare a incendiilor;
- Raportul de intervenţie.
(2) Pentru serviciul privat de pompieri civili, constituit ca societate
comercială, se adaugă documentele prevăzute de lege (actul
constitutiv, certificatul de înmatriculare, avizul de conformitate privind
criteriile de performanţă).
(3) Se recomandă utilizarea documentelor tipizate:
Art. 10. Serviciul privat de pompieri civili îşi desfăşoară
activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, a
cărui structură de principiu este prezentată în anexa nr. 6;
Art. 11. La organizarea şi funcţionarea serviciilor private de
pompieri civili, constituite potrivit legii, pe plan local, ca societăţi
comerciale, pe lângă criteriile minime de performanţă prevăzute la art.
1 - 10, se vor respecta următoarele condiţii cumulative:
a) structura serviciului poate avea ambele componente
(compartiment de prevenirea incendiilor, şi formaţie de intervenţie,
salvare şi prim ajutor) sau numai formaţie de intervenţie, salvare şi prim
ajutor;
b) serviciul poate fi numai de categoria II - V;
c) personalul este format numai din pompieri angajaţi;
166
 d) autospecialele şi utilajele de intervenţie, mijloacele şi
echipamentul de protecţie şi de lucru, mijloacele de anunţare, alarmare,
alertare şi conducere a intervenţiei, precum şi substanţele chimice
stingătoare, trebuie să fie proprietatea serviciului;
e) menţinerea permanentă a operativităţii şi capacităţii de
intervenţie stabilite, 24 de ore din 24 de ore.

REGLEMENTĂRI TEHNICE PRIVIND DOTAREA CU ŞI/SAU

MIJLOACE FIXE SAU MOBILE DE STINGERE

I. CRITERIUL STAS 1478/90

Grupa de dotare cu mijloace mobile:

Debitul de
Nr. apă de
Dotarea necesară Observaţii
crt. stingere din
exterior
1 5 - 20 l/s motopompă
2 21 - 40 l/s 1 autospecială cu apă şi spumă
3 41 - 60 l/s 2 autospeciale cu apă şi spumă
4 61 - 80 l/s 3 autospeciale cu apă şi spumă
5 peste 80 l/s 4 autospeciale cu apă şi spumă
Notă:
a) Motopompa va fi înlocuită cu A.P.C., când distanţa între
obiective şi sediul serviciului de pompieri civili este mai mare de 500 m.
la clădirile cu nivelul de înălţime de maxim P+4 şi 300 m. la clădirile cu
nivelul de înălţime mai mare de P+4 (dacă clădirea sau instalaţia a stat
la baza calculului necesarului de apă pentru stingerea incendiilor din
exterior).
b) În situaţia când la stingerea incendiilor se poate interveni şi
cu alte mijloace eficiente (instalaţii speciale, hidranţi exteriori de
incendiu care au debite şi presiuni corespunzătoare, etc.), se poate
renunţa la dotarea cu maşini, sau aceasta se reduce la un minim
necesar, justificat din punct de vedere tehnico-economic.
c) Dotarea cu mijloace mobile de intervenţie în caz de incendiu,
nu este obligatorie pentru obiectivele prevăzute cu instalaţii automate
de semnalizare şi stingere, sigure în funcţionare şi la care scenariile de
siguranţă la foc nu impun aceste tipuri de mijloace.

Timpul de răspuns al formaţiei de intervenţie în obiectivul în care

s-a constituit, va fi de maxim 5 minute la agenţii economici de interes
local cu risc ridicat de incendiu, la instituţiile publice cu săli aglomerate
sau cu încăperi cu aglomerări de persoane.
167
 II. CRITERIUL SUPRAFEŢEI INCINTEI
La peste 50 ha. şi dacă din calcul a rezultat necesitatea a două
sau mai multe mijloace de intervenţie, acestea se vor dispune în
formaţii distincte de intervenţie.
III. CRITERIUL INCENDIILOR SIMULTANE
Dacă prin scenariile de siguranţă la foc sau prin evaluarea
capacităţii de apărare împotriva incendiilor, rezultă posibilitatea
izbucnirii unor incendii simultane, dotarea cu mijloace mobile şi/sau fixe
de stingere se dublează.
IV. CRITERIUL ÎNĂLŢIMII CONSTRUCŢIILOR
Pentru realizarea condiţiilor de intervenţie şi de evacuare în caz
de incendiu la construcţiile de producţie sau de depozitare din
categoriile A, B şi C pericol de incendiu, cu înălţimi mai mari de 20 m.
de la nivelul terenului accesibil maşinilor de intervenţie ale pompierilor,
precum şi la clădirile înalte la care pe nivel se găsesc permanent minim
50 persoane, este obligatorie dotarea cu autoscară de intervenţie sau
scări fixe de intervenţie în caz de incendiu.

ŞEF DE STAT MAJOR, ŞEFUL INSPECŢIEI PENTRU

PREVENIREA INCENDIILOR,
Colonel, Lt. col.,
Pâslaru Vasile Lulciuc Lucel

168
 Anexa nr. 9
PLAN DE INTERVENŢIE
(STRUCTURA CADRU)

I. DATE DE INTERVENŢIE:
- denumirea localităţii;
- număr de sate (cătune) - numele;
- număr de locuitări ai localităţii şi pe sate;
- amplasarea în judeţ (zonă) şi distanţa faţă de unităţile
militare sau SPPC dotate cu autospeciale de stingere;
- număr de telefon/fax;
- enumerarea instituţiilor şi agenţilor economici de interes
local.

II. HARTA LOCALITĂŢII, PE CARE SE MARCHEAZĂ:

- vecinătăţi (localităţi învecinate);
- delimitarea intravilanului şi satelor;
- cale de acces şi de intervenţie, astfel:
- drumuri naţionale şi judeţene;
- drumuri comunale;
- drumuri forestiere;
- poduri cu specificaţii privind gabaritul şi rezistenţa la
greutate;
- platforme, rampe pentru amplasarea autospecialelor
de intervenţie la alimentarea cu apă din surse naturale;
- râuri, pâraie, lacuri, iazuri, sisteme de irigaţie, etc.;
- amplasarea principalelor construcţii enumerate la pct. 1;
- reţele de hidranţi (debite, presiune);
- rezervoare de apă - capacităţi;
- canale de irigaţii;
- râuri, lacuri, iazuri - amenajate.
- delimitarea pădurilor şi specificaţii referitoare la natura
elementelor forestiere;
- delimitarea suprafeţelor de culturi cerealiere;
- punctele de transformare electrice şi liniile electrice de înaltă
tensiune;
- conducte magistrale de produse petroliere şi gaze;
- reţea de alimentare cu gaze a localităţii.

III. CONCEPŢIA DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A

INTERVENŢIEI:
a. Observare
b. Modul de alarmare al:
169
 - cetăţenilor;
- organelor administraţiei publice locale.
c. Modul de alertare al:
- serviciilor publice de pompieri civili (ale localităţii sau celei cu
care se cooperează);
- pompieri militari;
- alte forţe cu care se cooperează;
- lista cu posturile telefonice existente.
d. Modul de realizare a primei intervenţii:
1. acţiunea cetăţenilor pentru:
- evacuare - salvare;
- localizare - lichidare.
2. acţiunea pompierilor civili ai localităţii sau cu care se
cooperează de la primirea anunţului de incendiu:
- evacuare - salvare;
- localizare - lichidare.
3. stabilirea timpilor operativi de intervenţie, conform anexei nr.
2 din Normele Generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate
prin O.M.I. nr. 775/1998
Timpii de intervenţie se vor stabili între limite, ţinându-se cont de
distanţe şi particularităţile zonelor în care a izbucnit incendiul, de
dotarea cu autospeciale de intervenţie.
IV. FORŢE DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INCENDIU:
- serviciul propriu de pompieri civili (dotare, încadrare);
- serviciul de pompieri civili cu care se cooperează (dotare,
localitatea, distanţa, itinierar de deplasare, telefon sau alte mijloace de
alarmare şi alertare);
- alte forţe cu care se cooperează (ambulanţă, protecţia civilă,
etc.).
V. PLANUL CONSTRUCŢIILOR
- destinaţia spaţiilor;
- suprafaţa construită ori desfăşurată;
- regimul de înălţime;
- număr de persoane care utilizează construcţia, pe niveluri şi
în total;
- căile interioare de acces, evacuare şi intervenţie;
- natura materialelor şi elementelor de construcţie;
- instalaţii utilitare aferente;
- instalaţiile, sistemele, dispozitivele şi aparatele de prevenire
şi stingere a incendiilor cu care este echipată construcţia;
- dispozitivul de intervenţie în caz de incendiu.

170
 Se întocmeşte pentru primărie, cămine culturale, şcoli sau alte
clădiri cu aglomerări de persoane, aparţinând de consiliul local.

NOTĂ:
Planul de intervenţie se întocmeşte în 2 exemplare şi conform
art. 9, pct. 3 din Normele Generale de prevenire şi stingere a
incendiilor, aprobate prin O.M.I. nr. 775/1998, se avizează de Grupul de
pompieri militari.
O copie autentificată (avizată) a planului de intervenţie, se pune
la dispoziţia Grupului de pompieri militari pentru efectuarea
recunoaşterilor şi a studiilor tactice.

171
 Anexa nr. 10
METODOLOGIE
privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu
(aprobat prin Ordinul comandantului Corpului Pompierilor Militari
nr. 1118 din 27.07.1999)

CAPITOLUL I
Scop şi domeniu de aplicare

1.1. Prezenta metodologie stabileşte principalele etape,

elemente, factori, parametri, criterii, instrumente, tehnici, procedee şi
modalităţi care trebuie avute în vedere pentru identificarea, evaluarea şi
controlul riscurilor de incendiu.
1.2. Metodologia se aplică la:
a) stabilirea de către ministere şi celelalte organe ale
administraţiei publice centrale de specialitate, a metodelor şi
procedurilor pentru identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu,
specifice domeniilor de competenţă;
b) asigurarea, de către patroni, a identificării şi evaluării
riscurilor de incendiu din unităţile lor, precum şi pentru stabilirea
măsurilor de apărare împotriva incendiilor, în corelare cu natura şi
nivelul riscurilor;
c) elaborarea scenariilor de siguranţă la foc.
1.3. Termenii specifici utilizaţi în cuprinsul prezentei
metodologii au înţelesul precizat în anexă.

CAPITOLUL II
Identificarea riscului de incendiu

2.1. Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de

stabilire şi determinare a factorilor care pot genera, contribui şi/sau
favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu,
respectiv a categoriilor şi nivelurilor de risc de incendiu.

Secţiunea 1
Factori de determinare a riscului de incendiu

2.1.1. Principalii factori utilizaţi în procesul de identificare a

riscului de incendiu sunt: sarcina termică de incendiu, clasele de
combustibilitate ale materialelor şi elementelor de construcţii utilizate,
clasele de periculozitate ale substanţelor, produselor şi materialelor
depozitate, sursele de aprindere existente, condiţiile (împrejurările)

172
preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, măsurile
stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor menţionaţi anterior.
2.1.2. La stabilirea factorilor de determinare a riscului se vor
avea în vedere, după caz, şi: factorul uman (număr de persoane, vârsta
şi starea fizică a acestora, nivel de instruire), nivelurile criteriilor de
performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate “siguranţa la
foc” (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea
propagării incendiilor, căi de acces, evacuare şi intervenţie), fiabilitatea
instalaţiilor şi echipamentelor tehnologice, nivelul de dotare cu mijloace
tehnice destinate prevenirii şi stingerii incendiilor, starea de funcţionare
şi performanţele acestora, precum şi alţi factori care pot influenţa
producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.
2.1.3. Sarcina termică de incendiu, clasele de combustibilitate
sau de periculozitate se stabilesc şi se determină conform
reglementărilor tehnice.
2.1.4. Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în
următoarele grupe:
a) surse de aprindere cu flacără (ex. flacără de chibrit,
lumânare, aparat de sudură; flacără închisă);
b) surse de aprindere de natură termică (ex. obiecte
incandescente, căldură degajată de aparate termice, ş.a.);
c) surse de aprindere de natură electrică (ex. arcuri şi scântei
electrice, scurtcircuit, electricitate statică, efect termic al curentului
electric);
d) surse de aprindere de natură mecanică (ex. scântei
mecanice, frecare);
e) surse de aprindere naturale (ex. căldura solară, trăsnet);
f) surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi
biologică);
g) surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor
incendiare;
h) surse de aprindere indirecte (ex. radiaţia unui focar de
incendiu).
2.1.5. Împrejurările (condiţiile) preliminate care pot determina
şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se
clasifică, de regulă, în următoarele grupe:
a) instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;
b) receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;
c) sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau
nesupravegheate;
d) contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi
scânteile provenite de la sistemele de încălzire;
e) jocul copiilor cu focul;

173
 f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu;
g) sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea
regulilor şi măsurilor specifice de p.s.i.;
h) reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;
i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru
neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice (polizare,
rectificare, şlefuire, etc.) în medii periculoase;
j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiilor şi
lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în
mişcare;
k) scurgeri (scăpări) de produse inflamabile;
l) defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;
m) defecţiuni tehnice de exploatare;
n) nereguli organizatorice;
o) explozie urmată de incendiu;
p) accident tehnic urmat de incendiu;
q) avarie urmată de incendiu;
r) trăsnet şi alte fenomene naturale;
s) acţiune intenţionată (“arson”);
t) alte împrejurări.
2.1.6. (1) Măsurile de apărare împotriva incendiilor avute în
vedere la identificarea riscului de incendiu sunt cele destinate reducerii,
neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru limitarea,
localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a
produs.
(2) Acestea se stabilesc în conformitate cu prevederile
reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de p.s.i. şi ale
celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi
nivelul riscurilor existente.

Secţiunea 2
Niveluri de risc de incendiu

2.2.1. Riscul de incendiu se apreciază prin niveluri de risc

(pentru clădiri civile) şi categorii de pericol de incendiu (pentru
construcţii de producţie şi depozitare).
2.2.2. Nivelurile de risc de incendiu sau categoriile de pericol de
incendiu se stabilesc pe baza valorilor factorilor de risc, corespunzător
reglementărilor tehnice, existând următoarea clasificare şi corelare:
a) risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice <
420 Mj/m.p.), respectiv categoria E de pericol de incendiu;
b) risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/m.p. < densitatea
sarcinii termice < 840 Mj/m.p.), respectiv categoria D de pericol de

174
incendiu;
c) risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice >
840 Mj/m.p.), respectiv categoria C de pericol de incendiu;
d) risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu, respectiv
categoriile A şi B de pericol de incendiu (explozie).
2.2.3. Nivelurile de risc de incendiu sau categoriile de pericol de
incendiu se stabilesc pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de
incendiu, clădiri şi instalaţii tehnologice şi se precizează obligatoriu în
documentaţiile tehnice şi în planurile de intervenţie.

CAPITOLUL III
Evaluarea riscului de incendiu

3.1. Evaluarea riscurilor de incendiu este procesul de

estimare, cuantificare, ierarhizare şi comparare cu nivelurile limită
stabilite, a probabilităţilor de producere a incendiilor şi a consecinţelor
acestora.

Secţiunea 1
Estimarea consecinţelor incendiilor

3.1.1. Agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici

care pot interveni în caz de incendiu şi efectele negative ale acestora
asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor, se stabilesc pe baza
Anexei nr. 2 la Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor,
aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998.
3.1.2. Evaluarea estimativă a efectelor agenţilor care pot
interveni în caz de incendiu asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a
utilizatorilor, se exprimă prin niveluri de gravitate.
3.1.3. Aprecierea nivelurilor de gravitate, în ordinea lor
crescătoare, se poate face pe baza următoarelor clasificări:
a) nivelul 0 (fără consecinţe);
b) nivelul 1 (consecinţe minore);
c) nivelul 2 (consecinţe semnificative);
d) nivelul 3 (consecinţe grave);
e) nivelul 4 (consecinţe foarte grave) – incendii în masă;
f) nivelul 5 (consecinţe catastrofale) – incendii în masă.
În domeniul nuclear, pentru aprecierea gravităţii abaterilor de la
regimul normal de funcţionare, incidentelor şi accidentelor, se utilizează
o scară la care ultimul nivel de gravitate este 7 (accidentul major).
3.1.4. La aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea în
vedere, în principal, următorii parametri:
a) valoarea şi/sau natura pierderilor ce pot fi provocate de

175
incendiu (bunuri materiale distruse, persoane rănite sau decedate,
etc.);
b) cantităţile de produse implicate într-un incendiu (în cazul
activităţilor industriale);
c) numărul forţelor şi mijloacelor necesare în vederea
desfăşurării operaţiunilor de intervenţie pentru evacuarea şi salvarea
persoanelor, protejarea bunurilor periclitate, limitarea şi stingerea
incendiilor şi înlăturarea unor efecte negative ale acestora.

Secţiunea 2
Cuantificarea/estimarea probabilităţii de producere a incendiilor

3.2.1. Cuantificarea posibilităţilor de apariţie a incendiilor se face

prin valorificarea, cu metode specifice, a bazelor şi băncilor de date
avute la dispoziţie de către evaluatori, probabilitatea exprimându-se în
număr de evenimente produse în unitatea de timp ( /oră sau /an).
3.2.2. În absenţa unor baze de date reale, probabilitatea de
producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare calitativă,
potrivit următoarelor calificative asociate evenimentelor respective:
a) improbabile;
b) extrem de rare;
c) rare;
d) probabile, dar nu frecvente;
e) frecvente.

Secţiunea 3
Ierarhizarea riscurilor de incendiu

3.3.1. Ierarhizarea riscurilor de incendiu reprezintă procesul de

fundamentare a criteriilor de evaluare a gravităţii consecinţelor
incendiilor şi de stabilire sau impunere a unor limite de acceptabilitate
(admise) ale acestora, în corelare cu probabilităţile de producere a
evenimentelor respective.
3.3.2. Din punct de vedere al acceptabilităţii consecinţelor,
riscurile de incendiu pot fi: acceptabile (admise) sau inacceptabile.
3.3.3. La stabilirea limitelor de acceptabilitate se vor avea în
vedere: importanţa construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor,
valoarea şi natura pierderilor care se pot produce în caz de incendiu şi
impactul acestora asupra societăţii, economiei şi mediului înconjurător,
obiectivele propuse, ş.a.
3.3.4. În funcţie de probabilitatea de apariţie şi gravitatea
consecinţelor incendiilor, precum şi a modului de repartizare în timp şi
spaţiu a riscurilor de incendiu, acestea se mai pot clasifica în

176
următoarele categorii:
a) riscuri curente şi riscuri deosebite;
b) riscuri reale şi riscuri potenţiale;
c) riscuri directe şi riscuri asociate.

Secţiunea 4
Metode de evaluare a riscurilor de incendiu

3.4.1. Pentru evaluarea riscurilor de incendiu, în raport de fazele

determinante ale sistemului supus evaluării (proiectare, execuţie,
exploatare, postutilizare) şi de funcţiile acestuia (civilă, de producţie,
mixtă, etc.), se pot utiliza următoarele tehnici, procedee şi metode:
matematice, analitice, grafice şi/sau combinate.
3.4.2. (1) Metodele matematice de evaluare a riscului de
incendiu, constau în determinarea unei valori numerice ataşată
sistemului supus evaluării. Valoarea numerică în cauză se calculează
cu o formulă de calcul în care intervin ca necunoscute factorii de risc,
consecinţele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale
măsurilor de protecţie la foc prevăzute, precum şi posibilitatea de
activare a factorilor de risc, fiecare dintre aceşti factori fiind cuantificaţi
(exprimaţi prin valori numerice) cu ajutorul unei scări convenabil alese.
(2) Metodele matematice de evaluare a riscului de
incendiu se diferenţiază prin formula de calcul şi scările de cuantificare
adoptate;
(3) Generic, formulele de calcul pot fi de forma:

PC
Rincendiu  a
M

unde:
Rincendiu - riscul de incendiu al obiectivului
P, C – pericolul potenţial de incendiu generat de factorii de risc
existenţi;
M – totalitatea măsurilor de protecţie la foc asigurate;
a – coeficient care exprimă probabilitatea de activare a factorilor
de risc, specific pentru tipuri de obiectiv şi natura factorilor de risc.
(2) Factorii P, C, M şi a – sunt la rândul lor exprimaţi
prin relaţii de calcul în care necunoscutele sunt elemente specifice
categoriei de factori. Formulele de calcul pot fi de tip aditiv (sume de
termeni) sau multiplicativ (produs de factori) în funcţie de modul în care
se aleg scările de cuantificare.
(3) Valoarea obţinută pentru riscul de incendiu Rincendiu
se compară cu anumite valori ale riscului admis (acceptat) pentru tipul
177
de obiectiv, notat generic cu R i admis.
(4) Valorile riscului admis se stabilesc de către autorii
metodei de evaluare a riscului.
(5) Se consideră că situaţia analizată este acceptabilă
dacă:

Rincendiu  Ri _ admis

3.4.3. (1) Metodele analitice de evaluare a riscului de incendiu

constau în analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor
disfuncţiilor ce pot apare în sistemul supus evaluării şi a căror finalitate
este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu.
(2) Metodele analitice utilizate, de regulă, pentru evaluarea
riscului de incendiu sunt: analiza modurilor de defectare şi a efectelor
acestora (“Fault Mode and Effect Analysis”), analiza arborilor
defectărilor (“Faults Tree Alalysis”), analiza arborelui de evenimente
(“Events Tree Analysis”), metodologia de analiză a disfuncţiilor
sistemelor (“Methodologie d’Analyse des Dysfunctionnements des
Systemes”), metoda organizată şi sistemică de analiză a riscurilor
(“Methode Organisee et Sistemique d’Analyse de Risques”), studiul de
hazard şi operare (“Hazard and Operability Study”), ş.a.
3.4.4. (1) Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se
bazează pe exprimarea riscului de incendiu ca o funcţiune de doi
parametri globali şi compararea funcţiei cu anumite domenii de
acceptabilitate.
(2) De regulă, parametrii globali acceptaţi, sunt
probabilitatea P de apariţie a evenimentului şi nivelurile de gravitate G
a consecinţelor, ambii parametri fiind cuantificaţi cu un anumit număr de
valori.
(3) Astfel, riscul de incendiu se exprimă generic printr-o
relaţie de forma:

Rincendiu  f ( P, G )

(4) Scara de evaluare a nivelelor G de gravitate poate fi

adoptată conform pct. 3.1.3., iar cea de estimare a probabilităţii P
globale de apariţie poate fi adoptată conform pct. 3.2.2.
(5) Dacă se reprezintă într-un sistem de coordonate P – G
cu scările propuse, se obţine un anumit număr de zone, care pot fi
grupate în două domenii: riscuri acceptabile şi riscuri inacceptabile.
(6) Domeniile de acceptabilitate sau de neacceptabilitate
se stabilesc pe baza experienţei anterioare sau raţionamentelor
previzionale.
178
 (7) Riscul de incendiu ataşat unui obiectiv aflat într-o
situaţie dată, va corespunde unui punct, în una din zonele reprezentării
P – G, situându-se astfel în unul din domeniile amintite.

G(Gravitate)

4
DOMENIUL RISCURILOR
3 INACCEPTABILE

0
DOMENIUL RISCURILOR ACCEPTABILE

improba extrem P
rar probabil frecvent
bil de rar (Probabilitate)

G(Gravitate)

5
51 52 53 54 55
4
41 42 43 44 45
3
31 32 33 34 35
2
21 22 23 24 25
1
11 12 13 14 15
0
01 02 03 04 05

extrem
improba rar proba frecvent P
de rar
bil (1) (3) bil (4) (5) (Probabilitate)
(2)

3.4.5. În situaţiile în care riscul de incendiu rezultat în urma

179
evaluării, prin una din metodele prezentate, depăşeşte limitele de
acceptabilitate stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin măsuri
de prevenire (reducerea factorilor de risc, respectiv a probabilităţii de
producere a incendiului) şi/sau prin măsuri de limitare, localizarea şi
lichidarea incendiului (reducerea nivelului de gravitate a consecinţelor).

CAPITOLUL IV
Stabilirea priorităţii de acţiune

4.1. Stabilirea priorităţilor de acţiune reprezintă procesul de

adoptare, de către evaluatori, a deciziilor referitoare la categoriile de
risc asupra cărora este prioritar să se acţioneze.
4.2. La stabilirea priorităţilor de acţiune, se vor avea în vedere
criteriile utilizate la evaluarea riscurilor de incendiu, respectiv
probabilitatea de apariţie şi gravitatea consecinţelor incendiilor.

CAPITOLUL V
Controlul / reducerea riscului de incendiu

5.1. (1) Controlul riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul

măsurilor tehnice şi organizatorice destinate menţinerii riscurilor în
limitele de acceptabilitate stabilite.
(2) În ordinea eficacităţii lor, acestea sunt: evitarea
(prevenirea) riscurilor, implementarea măsurilor de control şi
transferarea riscurilor.
5.2. Evitarea riscurilor de incendiu se realizează prin măsuri de
reducere sau eliminare a factorilor determinanţi de risc, menţionaţi la
Cap. 2, sau după caz, prin activitatea de avizare şi/sau autorizare
privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
5.3. Implementarea măsurilor de control al riscurilor de
incendiu se realizează, după caz, prin:
a) asigurarea unei examinări sistematice şi calificate a factorilor
determinanţi de risc;
b) stabilirea şi elaborarea responsabilităţilor, sarcinilor, regulilor,
instrucţiunilor şi măsurilor privind apărarea împotriva incendiilor şi
aducerea acestora la cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi persoanelor
interesate;
c) stabilirea persoanelor cu atribuţiuni privind punerea în
aplicare şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
d) asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a
incendiilor, a personalului necesar intervenţiei şi a condiţiilor pentru
pregătirea acestuia;
e) reluarea etapelor de identificare şi evaluare a riscului de

180
incendiu la schimbarea condiţiilor preliminate.
5.4. Transferul riscurilor de incendiu se realizează, de regulă,
prin societăţile specializate de asigurare / reasigurare.

CAPITOLUL VI
Gestionarea riscurilor de incendiu. Monitorizarea gestionării
riscurilor.

6.1. Gestionarea riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul

activităţilor de fundamentare, elaborare şi implementare a unei strategii
coerente de prevenire, limitare şi combatere a riscurilor de incendiu,
incluzând şi procesul de luare a deciziilor în situaţiile de producere a
unui asemenea eveniment.
6.2. Monitorizarea gestionării riscurilor de incendiu
reprezintă procesul de supraveghere a modului de desfăşurare a
etapelor referitoare la identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, de
analizare a eficienţei măsurilor intreprinse în raport cu rezultatele
obţinute şi de luare a măsurilor ce se impun.

181
 Anexa nr. 11
METODOLOGIE
pentru elaborarea scenariilor de siguranţă la foc
(aprobată prin Ordinul comandantului Corpului Pompierilor Militari
nr. 1119 din 27.07.1999)

CAPITOLUL I
Obiect şi domeniu de aplicare
1. Prezenta metodologie stabileşte principii, criterii şi niveluri de
performanţă, precum şi condiţii tehnice necesare elaborării scenariilor
de siguranţă la foc.
2. Prevederile prezentei metodologii se aplică pentru analizarea
şi evaluarea independenţei nivelurilor de performanţă, inclusiv a timpilor
de siguranţă la foc şi, după caz, a timpilor operativi de intervenţie, cu
măsurile tehnico-organizatorice, condiţiile de asigurare a intervenţiei şi
mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor necesare îndeplinirii
exigenţei de siguranţă la foc a utilizatorilor.
3. Prezenta metodologie constituie cadrul orientativ pentru
întocmirea scenariilor de siguranţă la foc, necesar factorilor implicaţi în
proiectarea, executarea, exploatarea, verificarea şi expertizarea noilor
construcţii, instalaţii şi a altor amenajări, precum şi la stabilirea
măsurilor compensatorii la lucrările de amenajări ale construcţiilor
existente, în cazul în care în mod justificat nu pot fi îndeplinite
prevederile reglementărilor tehnice în vigoare privind siguranţa la foc.
4. Scenariul de siguranţă la foc estimează, în principal, condiţiile
tehnice asigurate conform reglementărilor şi acţiunile ce trebuie
intreprinse în caz de incendiu, fiind structurat potrivit Normelor generale
de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului
de interne nr. 775 din 22.07.1998.

CAPITOLUL II
Structura scenariului de siguranţă la foc

Secţiunea 1
Caracteristicile construcţiei sau ale instalaţiei tehnologice
1.1. Datele de recunoaştere
1.1.1. Se înscriu datele necesare identificării construcţiei
(instalaţiei tehnologice), respectiv denumire, beneficiar, adresă, telefon,
etc.
1.1.2. După caz, se vor face referiri privind programul de lucru al
obiectivului, în funcţie de situaţia în care se elaborează scenariul de
siguranţă la foc.

182
 1.2. Destinaţia
1.2.1. Se menţionează funcţiunile principale, secundare şi
conexe ale construcţiei (instalaţiei), potrivit situaţiei în care s-a întocmit
scenariul de siguranţă la foc.

1.3. Categoria şi clasa de importanţă

1.3.1. Se va preciza categoria de importanţă a construcţiei
stabilită de proiectant, potrivit Regulamentului aprobat prin H.G.R. nr.
766/1997 şi în conformitate cu metodologia specifică elaborată de
M.L.P.A.T.
1.3.2. Se precizează clasa de importanţă a construcţiei potrivit
reglementărilor tehnice (corelată cu categoria de importanţă stabilită de
proiectant).

1.4. Particularităţi specifice construcţiilor

1.4.1. Se prezintă principalele caracteristici ale construcţiei
(instalaţiei), privind:
a) tipul clădirii (civilă – înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate;
de producţie sau depozitare – monobloc, blindată; cu funcţiuni mixte,
etc.);
b) aria construită şi desfăşurată, cu principalele destinaţii ale
încăperilor;
c) numărul compartimentelor de incendiu, ariile acestora,
regimul de înălţime şi volumul construcţiei ori ale compartimentelor de
incendiu;
d) precizări referitoare la utilizatori (numărul maxim de persoane
sau animale, tipuri şi capacităţi de depozitare, caracteristici ale
proceselor tehnologice, etc.);
e) numărul căilor de evacuare şi, după caz, a refugiilor.

Secţiunea 2
Nivelurile criteriilor de performanţă şi timpii de siguranţă la foc,
asiguraţi conform reglementărilor tehnice
2.1. Riscul de incendiu
2.1.1. La determinarea nivelurilor de risc sau a categoriilor de
pericol de incendiu se vor lua în considerare:
a) densitatea sarcinii termice;
b) clasele de combustibilitate şi periculozitate ale materialelor şi
substanţelor utilizate;
c) sursele potenţiale de aprindere şi împrejurările preliminate
care pot favoriza aprinderea şi, după caz, timpul de aprindere şi de
dezvoltare liberă a incendiului.

183
 2.1.2. Nivelurile riscului (categoriile de pericol) de incendiu, se
stabilesc pe fiecare încăpere, spaţiu, zonă, compartiment, potrivit
reglementărilor tehnice şi se precizează în scenariul de siguranţă la foc
întocmit doar pentru clădirea în ansamblu, instalaţia tehnologică ori
compartimentul de incendiu;
2.1.3. Se analizează, după caz, posibilitatea reducerii riscului de
incendiu, potrivit reglementărilor tehnice şi condiţiilor funcţionale.

2.2. Rezistenţa la foc

2.2.1. Pentru cuantificarea nivelurilor de performanţă privind
rezistenţa la foc, se precizează:
a) rezistenţa la foc a principalelor elemente de construcţie (în
special a celor portante sau cu rol de compartimentare), stabilită potrivit
criteriilor din reglementările tehnice;
b) gradul de rezistenţă la foc pentru construcţie (instalaţie) sau
compartimentul de incendiu;
c) compartimentarea antifoc şi elementele de protecţie a
golurilor din pereţii şi planşeele antifoc;
d) măsurile suplimentare de protecţie la foc stabilite, după caz,
justificate tehnic.

2.3. Preîntâmpinarea propagării incendiilor

2.3.1. Privind asigurarea preîntâmpinării propagării incendiilor la
vecinătăţi şi în interiorul construcţiilor (compartimentelor de incendiu),
se vor preciza:
a) distanţele de siguranţă asigurate conform reglementărilor
tehnice sau măsurile compensatorii realizate, atunci când aceste
distanţe nu pot fi respectate;
b) măsurile constructive (pereţii, planşeele rezistente la foc şi
elementele de protecţie a golurilor din acestea, precum şi posibilitatea
de întrerupere a continuităţii golurilor din elementele de construcţii)
pentru limitarea propagării incendiului în interiorul compartimentului de
incendiu, pe faţade şi acoperiş;
c) timpul de propagare a incendiilor la construcţiile vecine;
d) sistemele de evacuare a fumului şi, după caz, a gazelor
fierbinţi.

2.4. Comportarea la foc

2.4.1. În funcţie de contribuţia la foc a zonelor cu potenţiale
calorice mari (niveluri de risc mare, foarte mare sau cu peircol de
explozie) se precizează rezistenţa la foc a elementelor de
compartimentare necesare pentru asigurarea utilizatorilor pe timpul
evacuării şi intervenţiei în caz de incendiu.

184
 2.4.2. Eventualele măsuri recomandate pe timpul intervenţiei în
caz de incendiu, pentru a nu afecta comportarea la foc.

2.5. Stabilitatea la foc

2.5.1. Se estimează potrivit prevederilor normelor generale, de
regulă, post-factum, în funcţie de:
a) gradul de rezistenţă la foc al construcţiei sau
compartimentului de incendiu;
b) comportarea la foc şi rezistenţa la foc a principalelor
elemente de rezistenţă ale construcţiei sau ale instalaţiei tehnologice;
c) timpii operativi de intervenţie, după caz;
d) timpul de incendiere totală.
2.5.2. După producerea unui incendiu, se apreciază şi
consemnează calificativele privind stabilitatea la foc.

2.6. Căi de acces, evacuare şi intervenţie

2.6.1. Se precizează caracteristicile tehnice şi funcţionale ale
acceselor carosabile şi ale căilor de intervenţie ale autospecialelor,
proiectate conform cerinţelor reglementărilor tehnice şi regulamentului
general de urbanism, referitor la:
a) dimensiuni (gabarite);
b) trasee;
c) realizare şi marcare.
2.6.2. Pentru căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu
se precizează:
a) alcătuirea constructivă a căilor de evacuare şi protecţia
golurilor din pereţii ce le delimitează;
b) tipul scărilor, forma şi modul de dispunere a treptelor
(interioare, exterioare deschise, cu rampe drepte, cu rampe curbe, cu
trepte balansate, etc.);
c) geometria căilor de evacuare (gabarite – lăţimi, înălţimi,
pante, etc.);
d) lungimea căilor de evacuare (timpi de evacuare);
e) numărul fluxurilor de evacuare;
f) existenţa iluminatului de siguranţă, tipul şi sursa de
alimentare cu energie electrică de rezervă;
g) marcarea căilor de evacuare.
2.6.3. Pentru scările de salvare şi ascensoarele de intervenţie în
caz de incendiu, se înscriu:
a) tipul, numărul şi caracteristicile acestora;
b) modul de amplasare şi posibilităţile de acces, sursa de
alimentare cu energie electrică de rezervă;

185
 c) timpul de siguranţă a căilor de evacuare şi, după caz, a
refugiilor şi ascensoarelor de intervenţie;
d) timpul de supravieţuire.
2.6.4. După caz, se fac recomandări (precizări) privind
evacuarea pe timpul intervenţiei.

Secţiunea 3
Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a
incendiilor
3.1. Se analizează echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de
prevenire şi stingere a incendiilor, propuse prin proiect pentru
construcţia şi instalaţia tehnologică, astfel:
3.1.1. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de
semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, se va specifica:
a) tipul şi parametrii funcţionali, specifici instalaţiilor respective;
b) timpii de alarmare şi alertare asiguraţi;
c) zonele protejate.
3.1.2. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de limitare şi
stingere a incendiilor, se specifică:
a) tipul şi parametrii funcţionali (stingere cu apă, gaze, spumă,
pulberi, acţionare automată, manuală, precum şi debite, presiuni,
rezerve, surse de alimentare, etc.);
b) timpul teoretic (normat) de funcţionare;
c) zonele, încăperile, spaţiile, instalaţiile echipate cu astfel de
mijloace.
3.1.3. Referitor la stingătoare, alte aparate, utilaje, unelte şi
mijloace iniţiale de intervenţie, se specifică:
a) tipul şi caracteristicile produselor de stingere asigurate;
b) numărul şi modul de amplasare funcţie de parametrii
specifici (suprafaţă, destinaţie, clase de incendiu, etc.), după caz.

Secţiunea 4
Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu
4.1. În funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, tipul
acesteia, riscurile de incendiu (categorii de pericol de incendiu),
amplasarea construcţiei sau instalaţiei tehnologice, se specifică:
a) sursele de alimentare cu apă ori alte substanţe de stingere;
b) poziţionarea racordurilor de alimentare cu energie electrică;
c) asigurarea serviciului de pompieri (atunci când este
obligatoriu), specificând categoria serviciului, dotarea cu mijloace de
intervenţie şi salvare (autospeciale, nave şi trenuri p.s.i., motopompe,
ambulanţe, autosanitare, etc.).

186
 d) timpii operativi de intervenţie asiguraţi pentru alarmare (T1)
şi alertare (T2);
e) zonele, încăperile, spaţiile în care se găsesc materiale şi
substanţe deosebite şi pentru care sunt necesare produse de stingere
şi echipamente speciale (se vor preciza inclusiv cantităţile respective şi
starea în care se află), precum şi tipul echipamentului de protecţie.

Secţiunea 5
Concluzii şi măsuri tehnico-organizatorice
5.1. Se stabilesc condiţii şi măsuri necesar a fi luate potrivit
reglementărilor tehnice în funcţie de situaţia analizată.
5.1.1. Se apreciază modul de încadrare a construcţiei ori
instalaţiei tehnologice pe nivelurile de performanţă prevăzute de
reglementările tehnice şi, după caz, se propune îmbunătăţirea
parametrilor şi nivelelor de performanţă pentru siguranţa la foc;
5.1.2. Se evidenţiază unele condiţii sau recomandări ce trebuie
avute în vedere la întocmirea documentelor de organizare a apărării
împotriva incendiilor aferente construcţiei sau instalaţiei tehnologice
respective.
CAPITOLUL III
Dispoziţii finale
1. Scenariile de siguranţă la foc, elaborate potrivit
reglementărilor în vigoare şi a prezentei metodologii, se includ în
documentaţiile tehnice întocmite de proiectant şi alţi factori cu
atribuţiuni specifice acestui domeniu de activitate.
2. Scenariile de siguranţă la foc se păstrează de către utilizatori
(investitori, proprietari, beneficiari, administratori, etc.) pe toată durata
de existenţă a construcţiilor, instalaţiilor tehnologioce şi altor amenajări,
actualizându-se periodic în funcţie de modificările intervenite. Scenariile
de siguranţă la foc îşi pierd valabilitatea atunci când nu mai corespund
situaţiei pentru care au fost întocmite.
3. În baza cadrului orientativ prezentat în metodologie şi cu
respectarea legislaţiei în vigoare, organele administraţiei publice
centrale şi alte instituţii abilitate, pot emite dispoziţii şi metodologii
specifice privind scenariile de siguranţă la foc pentru construcţiile,
instalaţiile tehnologice şi alte amenajări aflate în domeniul lor de
competenţă, funcţie de tipul, destinaţia şi categoria de importanţă a
acestora.

187
 Anexa nr. 12
METODOLOGIA
planificării, executării şi finalizării controalelor de prevenire şi stingere a
incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti

1. Planificarea şi pregătirea controalelor:

- controalele se planifică de regulă în perioadele mai critice ale
anului: toamnă-iarnă şi primăvară-vară;
- studierea prevederilor acetelor normative în vigoare şi a
prezentelor norme;
- repartizarea membrilor serviciului public de pompieri civili pe
străzi sau sectoare în localitatea unde urmează să se execute controlul;
- stabilirea timpului necesar executării unui control de bună
calitate;
- cooptarea în colectivele de control a membrilor serviciului
public de pompieri, cei mai bine pregătiţi profesional;
- întocmirea unor împuterniciri, date de către primar pentru toţi
membrii serviciului public de pompieri, din care să rezulte că au drept
de control la gospodăriile populaţiei de pe raza localităţii.
2. Executarea controalelor:
- prezentarea la locuinţa cetăţeanului şi informarea cu privire
la scopul acţiunii;
- solicitarea unor date de la cetăţean, privind structura
construcţiilor, sistemele de încălzire şi preparare a hranei folosite,
instalaţiile electrice, cantităţile de furaje şi numărul de animale deţinute,
etc.;
- controlul de prevenire a incendiilor la gospodăriile populaţiei
va cuprinde două părţi distincte:
a) controlul exterior, care în principal se va axa pe:
- interzicerea folosirii instalaţiilor electrice improvizate sau cu
defecţiuni, care pot da naştere la scurtcircuite electrice;
- folosirea afumătoriilor improvizate;
- depozitarea furajelor şi altor materiale combustibile faţă de
casa de locuit, bucătării de vară, cuptoare, magazii, etc.;
- supravegherea focurilor deschise şi modul de depozitare a
jarului şi cenuşii;
- amplasarea burlanelor faţă de părţile combustibile ale
construcţiei;
- interzicerea fumatului şi focului deschis în grajduri, magazii,
fânare;
b) controlul interior, care în principal se va axa pe:
- instalarea şi folosirea sobelor, coşurilor, burlanelor;

188
 - folosirea instalaţiilor şi aparatelor electrice defecte sau
improvizate (siguranţe supradimensionate, modificarea instalaţiilor
electrice, reşouri, radiatoare, fiare de călcat);
- podurile clădirilor (interzicerea depozitării materialelor
lemnoase, furaje sau alte materiale combustibile);
- educarea şi supravegherea copiilor pentru a nu produce
incendii;
- înlăturarea pe cât posibil a neregulilor constatate cu ocazia
controlului;
3. Finalizarea controalelor:
a) informarea cetăţenilor cu toate neregulile constatate;
b) stabilirea unor termene de remediere pentru problemele
rămase nesoluţionate;
c) înscrierea în caietele de control a constatărilor, data
controlului şi luarea la cunoştinţă sub semnătură, de către cetăţeni;
d) informarea autorităţilor locale despre problemele deosebite
existente la gospodăriile cetăţenilor;
e) analiza periodică (semestrial), în consiliul local, a
constatărilor din controalele la gospodăriile cetăţeneşti.

189
 Anexa nr. 13
Unitatea _______________

PERMIS DE LUCRU CU FOC

Nr. ________ din __________

Se eliberează prezentul Permis de lucru cu foc d-lui

___________, ajutat de dl. _________________________, care
urmează să execute _____________________________, folosind
___________________, la (în) ______________________. Lucrările
încep la data de _______, ora _____ şi se încheie la data de _______,
ora _____.
Premergător, pe timpul şi la terminarea lucrărilor cu foc, se vor lua
următoarele măsuri:
1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile,
instalaţiilor, utilajelor, aparatelor, conductelor şi a recipientelor din zona
de executare a lucrărilor şi din apropierea acesteia, pe o rază de ___
metri, astfel: ______________________________________________
_________________________________________________________
_______________________________________________________
2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau
instalaţiilor, prin ___________________________________________
________________________________________________________
3. Ventilarea spaţiilor în care se execută lucrările, se realizează
________________________________________________________
4. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăţilor acesteia, înlăturarea
surselor de aprindere şi a condiţiilor care favorizează producerea
incendiilor şi a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zonă.
Începerea lucrărilor cu foc, s-a făcut în baza buletinului de analiză nr.
________________________, din __________________, eliberat de
_________________________ (acolo unde este cazul).
5. Respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor,
specifice tehnologiei de lucru ________________________________
_________________________________________________________
_______________________________________________________
6. Asigurarea în zona de lucru a mijloacelor de stingere a
incendiilor _______________________________________________
________________________________________________________
7. Anunţarea şefului sectorului în care se execută lucrarea despre
începerea, întreruperea şi încheierea acesteia.

190
 8. Controlul măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor se
asigură de către dl. ________________________________________
9. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigură de către dl.
________________________________________________________
10. Incendiul sau orice alt incident se va anunţa la ____________
prin _____________________________________________________
11. Alte măsuri de p.s.i. specifice __________________________
_________________________________________________________
_______________________________________________________
12. Personalul de execuţie, control şi supraveghere, a fost instruit
asupra măsurilor de p.s.i.

Responsabili Numele şi Semnătura

prenumele
Emitentul
Şeful sectorului în care se
execută lucrările
Executanţii lucrărilor cu foc
Serviciul de pompieri civili

191
 Anexa nr. 14

Stabilirea cauzelor şi împrejurărilor producerii incendiilor

Concluziile formulate ca urmare a cercetării incendiului, trebuie

să se sprijine fie pe baza probelor certe prezentate de investigatori, fie
prin eliminarea motivată tehnic şi juridic a tuturor celorlalte cauze
posibile.
Activitatea de cercetare a cauzelor de incendii presupune:
 cercetarea la faţa locului – activitate de bază – care trebuie
efectuată la un interval de timp cât mai scurt faţă de iniţierea
incendiului;
 documentarea:
 studierea proiectului sau a documentaţiei tehnice (piese
scrise sau desenate) a construcţiei, procesului tehnologic, instalaţiilor
tehnologice sau de utilităţi, ş.a.;
 studierea documentelor principale de organizare a apărării
împotriva incendiilor: avizul şi autorizaţia de p.s.i., scenariile de
siguranţă la foc, instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor, planul de
intervenţie, planul de depozitare a materialelor periculoase, permise de
lucru cu foc, ş.a.;
 studierea reglementărilor tehnice, dispoziţiilor generale de
p.s.i., a normelor şi normativelor ce se aplică în obiectivul respectiv;
 studierea fişelor cu atribuţiunile salariaţilor din zona
implicată, a activităţii depuse de serviciul de pompieri civili, a
documentelor de control tehnic de prevenire, ş.a.;
 studierea cazuisticii unor evenimente similare produse în
ţară sau în străinătate;
 efectuarea de analize şi expertize de laborator, pentru
determinarea unor caracteristici tehnice ale materialelor şi substanţelor
implicate, compararea rezultatelor cu valorile teoretice luate în
considerare în estimarea riscului iniţial de incendiu;
 solicitarea sprijinului celorlalte organe abilitate de lege,
pentru obţinerea unor date şi informaţii necesare elucidării cazului (ex.
declaraţii ale martorilor);
 elaborarea ipotezelor privind locul, împrejurările şi cauza
iniţierii incendiului şi verificarea tuturor ipotezelor înaintea stabilirii
concluziilor.

192
 Anexa nr. 15

ARTICOLE DE ECHIPAMENT CE COMPUN UNIFORMA

POMPIERILOR CIVILI

Nr. crt. Denumirea articolului Bucăţi (perechi)

1 Şapcă completă iarnă 1
2 Şapcă completă vară 1
3 Căciulă completă 1
4 Costum de iarnă pentru bărbaţi
 veston 1
 pantalon 2
5 Costum de vară pentru bărbaţi
 veston 1
 pantalon 2
6 Costum de iarnă pentru femei
 veston 1
 fustă 2
 pantalon 1
7 Costum de vară pentru femei
 veston 1
 fustă 2
 pantalon 1
8 Cămaşă 3
9 Cămaşă – bluză 3
10 Pulover 1
11 Scurtă 1
12 Bluzon 1
13 Pantofi pentru bărbaţi 1
14 Pantofi pentru femei 1
15 Ghete pentru bărbaţi 1
16 Cizme pentru femei 1
17 Cravată 2
18 Fular 1
19 Curea pentru pantaloni 1
20 Mănuşi 1
21 Însemne distinctive
 emblemă pentru ierarhizare 4
 însemn profesional pentru 8
rever
 emblemă pentru mânecă 5

193
 ARTICOLE DIN CARE SE COMPUNE ECHIPAMENTUL DE
PROTECŢIE

Nr. Denumirea articolului Bucăţi Durata de Obs.

crt. (perechi) folosire (ani)
1 Caschetă simplă 2 1
2 Combinezon - salopetă 2 1
3 Cască tip pompier 1 - inventar
4 Costum de intervenţie
a. haină ¾ 1 - inventar
b. pantalon 1 - inventar
5 Centură de siguranţă 1 - inventar
6 Mănuşi de protecţie 1 - inventar
7 Cizme tip pompier 1 - inventar

194
 Anexa nr. 16
NECESARUL
de dotare cu mijloace de stingere a incendiilor, a maşinilor agricole şi
de transport, care participă la campaniile agricole, precum şi a
punctelor de recoltare

I. MAŞINI ŞI UTILAJE

1 Tractoare  câte un stingător portativ cu

2 Tractoare cu remorci
3 a) Combine de recoltat
cereale (C 12 şi C 12P)
b) Combine de recoltat
cereale (C14, C14P,
C.A.R.P., C6P, C8P, etc.)
4 Motocositori
5 Autoturisme, autocamionete,
autocamioane şi
gutoîncărcătoare
6 Autocamionete cu remorci
pulberi stingătoare
 câte 2 stingătoare portative cu
pulberi stingătoare
 câte un stingător portativ cu
pulberi stingătoare
 câte un stingător portativ cu
pulberi stingătoare
 câte un stingător portativ cu
pulberi stingătoare
 câte un stingător portativ cu
pulberi stingătoare
 câte 2 stingătoare portative cu
pulberi stingătoare

II. PUNCT DE RECOLTARE ÎN LAN

 Câte 1-2 pluguri sau discuri şi mijloc de tractare a acestora.

 O remorcă echipată cu următoarele mijloace de intervenţie: 5
stingătoare portative cu spumă chimică, 5 stingătoare portative cu
pulberi stingătoare, 5 coase, 10-15 mături de nuiele cu coadă din lemn
de minimum 3 m., 10 găleţi pentru apă şi un rezervor de apă de
minimum 500 l.
 1 cisternă remorcabilă cu pompă din dotarea unităţii;

NOTĂ:

Dotarea maşinilor, utilajelor agricole şi mijloacelor de transport

cu mijloace iniţiale de stingere, se face de către unitatea care le are în
dotare. Se va asigura dotarea combinelor şi cu câte un vas de apă de
50 litri.
Dotarea cu celelalte materiale şi mijloace de stingere se face de
către proprietarii terenului agricol sau culturii cerealiere.
195
 CUPRINS
Hotărârea nr. _______ din _____ 2000 privind aprobarea
Regulilor şi dispoziţiilor de apărare împotriva incendiilor pentru
domeniul public şi privat al judeţului Suceava .............................. 3
Acordul nr. 1 din ______ 2000, al Grupului de Pompieri
“Bucovina” al judeţului Suceava ................................................... 4
CAPITOLUL 1 – DISPOZIŢII GENERALE ................................... 5
CAPITOLUL 2 – ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE
ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA NIVELUL ADMINISTRAŢIEI
LOCALE A JUDEŢULUI ............................................................... 6
1. Obligaţii generale ................................................................... 6
2. Obligaţii specifice ................................................................... 6
2.1. Obligaţiile Consiliului Judeţean ........................................ 7
2.2. Obligaţiile Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean 7
2.3. Obligaţiile Preşedintelui Consiliului Judeţean .................. 8
2.4. Obligaţiile Direcţiei Tehnic-Urbanism ............................... 9
2.5. Obligaţiile Direcţiei Administraţiei Publice ........................ 10
2.6. Obligaţiile Direcţiei Economice ........................................ 10
2.7. Obligaţiile Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului 11
2.8. Obligaţiile consiliului local ................................................ 11
2.9. Obligaţiile primarului ........................................................ 11
2.10. Obligaţiile patronilor şi conducătorilor de unităţi ............ 14
2.11. Obligaţiile asociaţiilor de proprietari (locatari) ................ 15
2.12. Obligaţiile cetăţenilor ...................................................... 17
2.13. Reguli privind organizarea activităţii de p.s.i. la localităţi 17
CAPITOLUL 3 – ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ ŞI
DE INFORMARE PUBLICĂ ÎN DOMENIUL P.S.I. ....................... 22
CAPITOLUL 4 – ASIGURAREA INTERVENŢIEI ......................... 24
4.1. Servicii publice de pompieri civili de la localităţi şi servicii
de pompieri civili de la agenţi economici şi instituţii din domeniul
public şi privat .............................................................................. 24
4.2. Sisteme şi surse de alimentare cu apă ............................ 27
4.3. Asigurarea posibilităţilor de acces pentru autospecialele
de intervenţie ................................................................................ 33
4.4. Anunţarea, alarmarea în caz de incendiu ........................ 33
4.5. Stabilirea şi cercetarea cauzelor de incendiu .................. 34
4.6. Organizarea şi desfăşurarea concursurilor profesionale
ale pompierilor civili ...................................................................... 35
CAPITOLUL 5 – REGULI ŞI MĂSURI DE P.S.I. SPECIFICE ......
A. CONSTRUCŢII CIVILE ......................................................... 36
Prevederi generale .................................................................. 36
5.1. Construcţii administrative ................................................. 39
5.2. Săli aglomerate................................................................. 40
196
 5.3. Construcţii pentru cultură ................................................. 42
5.4. Clădiri de cult ................................................................... 47
5.5. Stadioane şi săli de sport ................................................. 49
5.6. Turism şi administraţie publică ......................................... 50
5.7. Locuinţe multifuncţionale din mediul urban şi rural .......... 53
5.8. Activităţi în aer liber care presupun unui număr mare de
persoane ...................................................................................... 54
5.9. Parcaje publice deschise în interiorul localităţilor ............ 56
5.10. Activităţi specifice în zona fondului forestier .................. 56
5.11. Executarea lucrărilor agricole cu risc de incendiu .......... 59
5.12. Unităţi şcolare ................................................................ 61
5.13. Gospodării cetăţeneşti ................................................... 62
B. INTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII .....................................
5.14. Puncte de desfacere a buteliilor cu GPL la consumatori 66
5.15. Depozite de lichide combustibile, depozite de lacuri şi
vopsele, staţii de preparare pentru lacuri şi vopsele, rampe (auto
sau CF) de încărcare-descărcare ................................................ 70
5.16. Depozite de materiale tehnice ....................................... 73
5.17. Depozite de material lemnos ......................................... 75
5.18. Depozitarea recipienţilor de gaz sub presiune (oxigen,
acetilenă) ...................................................................................... 77
5.19. Depozite şi magazii de fibre, fire textile şi bumbac ........ 78
5.20. Depozite de saci din hârtie sau deşeuri de hârtie .......... 79
5.21. Depozite de carbid ......................................................... 80
5.22. Depozite de cereale ....................................................... 81
5.23. Depozite pentru făină şi deşeuri de făină ....................... 83
5.24. Prelucrarea lemnului ...................................................... 84
5.25. Secţii de vopsire, de uscare a peliculei şi de lustruit ...... 89
5.26. Prelucrarea materialelor textile ...................................... 94
5.27. Prelucrarea materialelor plastice şi a cauciucului .......... 95
5.28. Secţii şi ateliere de producţie ......................................... 96
5.29. Industria de morărit ........................................................ 101
5.30. Ateliere de reparaţii şi întreţinere auto (service) ............ 107
5.31. Staţii de reglare gaze, compresoare, pompe de apă şi
staţii de încărcare acumulatori ..................................................... 109
ANEXE:
Anexa nr. 1
Datele şi informaţiile ce se furnizează Grupului de Pompieri
“Bucovina” al judeţului Suceava în cazul incendiilor la care
pompierii militari nu au fost solicitaţi să intervină ......................... 113
Anexa nr. 2
Criterii minime de performanţă privind organizarea şi
funcţionarea serviciilor publice de pompieri civili ......................... 115

197
Anexa nr. 3
Criterii şi aptitudini fizice recomandate la încadrarea pompierilor
angajaţi ......................................................................................... 120
Anexa nr. 4
Necesarul de dotare cu mijloace de primă intervenţie a
construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor cu destinaţie comună ..... 121
Anexa nr. 5
Necesarul de dotare cu mijloace de primă intervenţie a
construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor, specifice activităţii din
unităţile de cultură, cazare, odihnă şi tratament, expoziţii,
alimentaţie publică, transporturi, etc. ........................................... 132
Anexa nr. 6
Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor de
pompieri civili ................................................................................ 142
Anexa nr. 7
Sectoarele de competenţă ale serviciilor publice de pompieri
civili din zona de competenţă a Grupului de Pompieri “Bucovina”
la judeţului Suceava ..................................................................... 153
Anexa nr. 8
Criterii minime de performanţă privind organizarea şi
funcţionarea serviciilor private de pompieri civili .......................... 158
Anexa nr. 9
Plan de intervenţie (structura cadru) ............................................ 166
Anexa nr. 10
Metodologie privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor
de incendiu ................................................................................... 169
Anexa nr. 11
Metodologie pentru elaborarea scenariilor de siguranţă la foc .... 179
Anexa nr. 12
Metodologia planificării, executării şi finalizării controalelor de 185
p.s.i. la gospodăriile cetăţeneşti ...................................................
Anexa nr. 13
Model de permis de lucru cu foc .................................................. 187
Anexa nr. 14
Stabilirea cauzelor şi împrejurărilor producerii incendiilor 189
Anexa nr. 15
Uniforma pompierilor civili ............................................................ 190
Anexa nr. 16
Necesarul de dotare cu mijloace de stingere a incendiilor, a
maşinilor agricole şi de transport, care participă la campaniile
agricole, precum şi a punctelor de recoltare ................................ 192

198