Sunteți pe pagina 1din 21

IPSSM

Conţinut. Scop. Domeniu de aplicare

 Instrucţiunile proprii pentru activităţi de serigrafie cuprind măsuri de prevenire a


accidentării în muncă şi îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare pericolele
specifice acestor activităţi şi cerinţele desfăşurării proceselor de muncă în condiţii de
securitate.

Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

 (1) La efectuarea operaţiilor de serigrafie vor fi repartizaţi numai lucrători care au


corespuns controlului medical solicitat prin prevederile Ministerului Sănătăţii, pentru
lucrul în medii cu substanţe toxice.
 (2) Se interzice repartizarea pentru efectuarea de operaţii cu substanţe toxice a
persoanelor sub vârsta de 18 ani, a femeilor gravide şi a celor aflate în perioada de
alăptare.
 Se interzice lucrul persoanelor care prezintă alergii la unele substanţe. Acestea vor
fi repartizate la alte operaţii sau activităţi.
 Toate persoanele care lucrează în contact cu substanţele toxice vor fi examinate
medical periodic, conform instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii.
 Se interzice lucrătorilor care prezintă leziuni ale pielii, mucoaselor etc. să
desfăşoare activităţi în prezenţa substanţelor toxice.
 Se interzice contactul prelungit sau frecvent al produselor de vopsire cu pielea sau
mucoasele, inhalarea frecventă sau prelungită a vaporilor acestor produse, precum şi
ingerarea produselor.

Instruirea personalului

 Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de instruire a lucrătorilor în domeniul


securităţii muncii se vor realiza conform prevederilor Legii nr.319/06.
 Lucrătorii vor fi instruiţi asupra pericolelor pe care le prezintă pentru propria
securitate şi sănătate, substanţele şi instalaţiile cu care lucrează, precum şi asupra
măsurilor de prevenire stabilite.
 Lucrătorii vor fi instruiţi şi asupra măsurilor de autoprotecţie pe care trebuie să le
aplice pentru a evita accidentarea şi îmbolnăvirea profesională, precum şi pentru
acordarea primului ajutor în cazul intoxicării cu substanţe nocive.
 Măsurile de prim ajutor se vor stabili, în funcţie de substanţele utilizate, cu avizul
medicului de specialitate, prin instrucţiuni proprii.

Dotarea cu echipament individual de protecţie

1
 (1) Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea
sortimentelor adecvate, în raport cu riscurile existente se vor realiza în conformitate cu
prevederile H.G. 1048/06.
 (2) Acordarea sortimentelor de echipament individual de protecţie se va face
astfel încât acestea să asigure protecţia concomitentă a lucrătorilor contra tuturor
riscurilor existente în procesele concrete de vopsire.
 (3) Sortimentele de echipament individual de protecţie trebuie să asigure şi
prevenirea unor accidente cu consecinţe grave în caz de incendiu, prin respectarea
următoarelor cerinţe:
- să nu formeze topitură;
-să nu întreţină arderea.
 Îmbrăcămintea şi încălţămintea utilizată în timpul lucrului vor fi antistatice; se
interzice utilizarea îmbrăcămintei sintetice sau de lână, generatoare de sarcini electrice.
 Se interzice executarea lucrărilor cu substanţe nocive fără purtarea
echipamentului individual de protecţie adecvat, specific fiecărei categorii de lucrări sau
substanţe.
 Se interzice purtarea echipamentului individual de protecţie în locurile amenajate
pentru servirea mesei.
 (1) Echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiare special
amenajate. Se interzice scoaterea din unitate a echipamentului individual de protecţie în
vederea curăţării.
 (2) La curăţarea echipamentului individual de protecţie, persoanele juridice sau
fizice care desfăşoară activităţi de vopsire vor lua măsuri de neutralizare a substanţelor
toxice aflate vizibil sau individual pe echipament.

Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

 În încăperile în care se desfăşoară activităţi de preparare a vopselelor sau de


vopsire propriu-zisă sunt interzise depozitarea alimentelor şi servirea mesei.
 În spaţiile de lucru în care se desfăşoară activităţi de vopsire se va menţine
permanent curăţenia.
 Substanţele folosite în activităţi de vopsire, căzute pe pardoseală, vor fi
neutralizate cu materiale specifice fiecărei substanţe în parte, indicate de producător, după
care vor fi evacuate şi depozitate în spaţii speciale amenajate.
 Pentru eliminarea posibilităţii de apariţie a electricităţii statice, pardoselile vor fi
realizate din materiale antistatice.
 La locurile de muncă unde sunt posibile contaminări cu substanţe nocive se vor
prevedea grupuri sanitare dotate cu duşuri prevăzute cu apă rece şi caldă şi după caz cu
substanţe neutralizante.
 În toate cazurile efectuării de lucru cu substanţe care acţionează asupra pielii şi
mucoaselor, lucrătorii vor benefecia de substanţe neutralizante ale acţiunii nocive, care se
vor stabili, de la caz la caz, cu avizul medicului de specialitate. De asemenea, locurile de
muncă vor fi dotate cu truse de prim ajutor, al căror conţinut va fi stabilit cu avizul
medicului de specialitate.
 Pentru servirea mesei şi fumat se vor amenaja încăperi separate, prevăzute cu
surse de apă şi substanţe neutralizante adecvate.

2
 Înainte de servirea mesei sau fumat, lucrătorii se vor spăla pe mâini şi pe faţă şi,
în funcţie de caz, vor utiliza soluţii neutralizante.
 Pentru evitarea surselor de aprindere, este interzisă folosirea flăcării deschise şi a
sculelor care produc scântei.

Depozitarea

 Produsele de vopsire se vor depozita în spaţii distincte, închise, îngrădite, special


amenajate şi marcate corespunzător, în funcţie de natura materialelor.
 La amenajarea spaţiilor de depozitare a produselor toxice, inflamabile sau
explozibile, pe lângă prevederile prezentelor norme se vor aplica şi prevederile altor
reglementări legale în vigoare referitoare la aceste substanţe.
 Depozitarea produselor de vopsire se va face în spaţii uscate, aerisite, asigurate,
ferite de acţiunea intemperiilor şi radiaţiilor solare, de sursele de foc deschis sau de alte
surse de încălzire, temperatură cuprinsă între 5°C şi 25ºC.
 Clasa de inflamabilitate pentru fiecare produs, va fi consemnată în specificaţia
tehnică aferentă produsului. Depozitarea lichidelor combustibile din clasele I şi II se
poate face în aceeaşi clădirile cu lichidele combustibile din clasele III şi IV, cu condiţia ca
spaţiile pentru lichidele din clasele I şi II să fie separate prin pereţii antifoc de cele pentru
lichidele din clasele III şi IV.
 În spaţiile de depozitare se interzic fumatul, intrarea cu flacără deschisă, precum
şi accesul persoanelor străine.
 Depozitarea produselor se va face în recipiente perfect etanşe, a căror integritate
iniţială va fi verificată şi menţinută prin manipulări atente, fără şocuri mecanice.
 Produsele ambalate vor fi depozitate ordonat, pe loturi, şi vor fi prevăzute cu
etchete referitoare la conţinutul şi denumirea chimică uzuală a produsului, data fabricării
şi indicatoare de avertizare asupra pericolului pe care îl prezintă.
 În spaţiile de depozitare se va menţine curăţenia, prin îndepărtarea imediată a
oricăror scurgeri accidentalr de produs, acestea prezentând în multe cazuri pericol de
autoaprindere prin oxidare.
 În timpul depozitării se vor respecta indicatiile privind incompatibilitatea
diverselor categorii de produse, conform specificaţiei tehnice şi etichetării, fiind interzisă
depozitarea în aceeaşi încăpere a produselor incompatibile.
 În spaţiile de depozitare se va asigura o circulaţie adecvată a aerului, prin
ventilare naturală organizată sau mecanică, în funcţie de caracteristicile substanţelor

3
depozitate şi conform specificaţiilor producătorului, pentru a fi menţinută permanent o
atmosferă fără noxe sau amestecuri de vapori.
 Spaţiile de depozitare vor fi dotate cu substanţe neutralizante pentru cazuri de
scurgeri accidentale şi cu mijloace adecvate de stins incendii, în funcţie de natura
produselor stocate şi de indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente fiecărui produs privind
stingerea incendiilor.
 Dezgheţarea armăturilor, ventilelor, conductelor, pompelor etc. aferente
depozitilor se va face numai cu apă caldă, aburi etc., fiind interzisă folosirea în acest scop
a focului deschis.
 După golire, ambalajele ce au conţinut materiale de vopsire vor fi depozitate în
locuri special destinate în acest scop.

Transportul

 Transportul substanţelor toxice, caustice inflamabile sau explozibile de la


depozite la locurile de muncă se va face cu mijloace de transport adecvate specificului
substanţei respective şi tipului de ambalaj, conduse de personal special instruit şi numit în
acest scop.
 În timpul transportului, ambalajele (recipientele cu materiale de vopsire) vor fi
asigurate înmpotriva răsturnării.
 Se vor respecta indicaţiile privind incompatibilitatea dintre diversele categorii de
produse peliculogene şi produse auxiliare, conform specificaţiilor tehnice şi etichetărilor,
fiind interzis transportul acestor produse împreună, în acelaşi mijloc de transport
(exemple: componenţi acizi împreună cu produse puternic alcaline, acceleratori de cobalt
sau sicativi metalici împreună cu peroxizi organici sau cu alte substanţe oxidante etc.).
 Se interzice transportul substanţelor chimice în recipiente deschise şi neprotejate.
 Se interzice utilizarea mijloacelor de transport neamenajate special, pentru
transportul substanţelor inflamabile şi neechipate cu mijloace adecvate de stins incendii,
în funcţie de natura produselor transportate şi de indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente
fiecărui produs, privind stingerea incendiilor.
 Toate operaţiile de manipulare a produselor de vopsire, precum şi de distrugere a
reziduurilor vor fi executate respectându-se normele de prevenire a incendiilor şi
caracteristicile produsului din specificaţia tehnică aferentă. Cisternele pentru transportul
produselor inflamabile vor fi legate la pământ.
 Personalul care execută operaţiile de manipulare, transport şi depozitare va fi
instruit cu privire la caracterul periculos al acestor produse şi la riscul de incendiu,
accidentare sau îmbolnăvire profesională în caz de nerespectare a măsurilor de prevenire
stabilite prin normele specifice de securitate a muncii, normele PSI şi instrucţiunile
proprii.
 În timpul manipulării produselor de vopsire, lucrătorii vor purta echipamentul
individual de protecţie adecvat pericolelor existente şi stabilit prin instrucţiunile proprii.
 (1) Operaţiile de transvazare a substanţelor se vor efectua cu dispozitive speciale,
astfel încât să se evite contactul lucrătorilor cu substanţele respective sau inhalarea de
vapori nocivi.
 (2) La utilizarea dispozitivelor de sifonare se interzice aspirarea cu gura.

4
 (3) La transvazarea substanţelor inflamabile se va asigura scurgerea sub formă de
jet continuu şi nu sub formă de ploaie, pentru eliminarea posibilităţilor de apariţie a
electricităţii statice.
 Deschiderea capacelor metalice se va face cu scule care nu produc scântei.
 Colectarea reziduurilor, cârpelor, bumbacului, hârtiei îmbibate cu substanţe sau cu
produse auxiliare se va face în recipiente speciale.
 (1) Cantităţile de substanţe şi materiale de vopsire scoate din depozit nu vor
depăşi cantităţile necesare unui schimb de lucru.
 (2) În cazul în care necesităţile producţiei imun scoaterea unor cantităţi necesare
pentru o zi de lucru, în secţiile de vopsire vor fi amenajate spaţii speciale şi mijloace
tehnice care să permită depozitarea temporară în condiţii de securitate. Spaţiile respective
vor avea instalaţie de ventilare mecanică proprie.
 În timpul manipulărilor se vor evita deversările şi se va verifica închiderea etanşă
a ambalajelor, care vor fi depuse în spaţii special amenajate.

PREPARAREA MATERIALELOR DE VOPSIRE

 Prepararea materialelor de vopsire (lacuri, vopsele etc.) se va efectua numai în


spaţii special amenajate, în funcţie de natura produselor şi de tehnologia aplicată, cu
respectarea normelor PSI în vigoare.
 Se interzice prepararea materialelor de vopsire în spaţiile de depozitare ale
acestora sau în alte spaţii neamenajate pentru aceasta.
 Se interzice folosirea surselor incandescente, a focului deschis, fumatul etc. în
încăperile în care se prepară cernelurile.
 Uşile încăperilor în care se prepară cernelurile vor fi inscripţionate cu indicatoare
de avertizare şi de interdicţie corespunzătoare.
 Încăperile în care se efectuează prepararea şi omogenizarea materialelor de
vopsire vor fi prevăzute cu instalaţie de ventilare mecanică generală sau locală pentru
captarea, filtrarea, neutralizarea şi evacuarea noxelor precum şi cu instalaţie de ventilare
mecanică generală pentru introducerea aerului proaspăt (de compensare). Încăperile vor fi
dotate cu instalaţii proprii de stins incendii.
 Materialele pentru vopsire se vor păstra numai în vase închise. După golire,
acestea vor fi evacuate imediat din secţie, spălate şi depozitate în locuri destinate acestui
scop şi care nu prezintă pericol de incendiu.
 La prepararea soluţiilor se vor respecta instrucţiunile producătorului, privind
proprietăţile şi toxicitatea substanţelor utilizate.
 La prepararea oricăror soluţii, prin simpla diluare sau prin amestec de mai multe
substanţe, se va respecta ordinea stabilită prin tehnologie.
 În timpul preparării soluţiilor se interzice depăşirea temperaturilor de regim ale
procesului tehnologic şi supraîncălzirea locală a recipientelor.

5
 La încălzirea solvenţilor, temperatura lor nu trebuie ridicate peste valoarea
temperaturii de fierbere.
 Sunt interzise verificările organoleptice (gustare, mirosire etc.).
 În cazul în care prepararea soluţiilor se realizează în staţiile de preparare, se vor
respecta instrucţiunile oroiectantului referitoare la tehnologie şi la funcţionarea utilajului.
 Instalaţiile electrice aferente staţiei de preparare vor fi în construcţie antiex.
 Recipientele, vasele, conductele, rezervoarele şi instalaţiile pentru substanţe
inflamabile vor fi legate la pământ şi legate între ele prin legături echipotenţiale, pentru
prevenirea apariţiei electricităţii statice.
 Se interzice orice improvizaţie la instalaţiile mecanice şi electrice.
 Executarea, exploatarea şi verificarea instalaţiilor electrice se vor face conform
standardelor de securitate a muncii în vigoare, privind funcţionarea în zone cu pericol de
explozie.
 În cazul schimbării vopselei, utilajele şi instalaţiile folosite la prepararea ei se vor
curăţa anterior.
 În cazul în care, accidental, se produc scurgeri de soluţii se va efectua imediat
curăţarea şi, după caz, neutralizarea şi deversarea reziduurilor în canalele racordate la
staţia de neutralizare.

6
PROCEDEE DE VOPSIRE

Prevederi comune tuturor procedeelor de vopsire

 Se interzice desfăşurarea proceselor tehnologice fără funcţionarea instalaţiilor de


ventilare.
 Cel puţin o dată pe lună se va face o verificare completă a instalaţiilor de
ventilare, urmărindu-se eficienţa acestora şi respectarea parametrilor prevăzuţi prin cartea
tehnică a instalaţiilor.
 În cazurile în care constată scăderea eficienţei instalaţiilor de ventilare, se vor
efectua curăţarea adecvată, repararea sau înlocuirea, după caz, a unor elemente ale
acestora.
 În încăperile de lucru se interzice accesul persoanelor care nu au atribuţii în cadrul
procesului respectiv.
 Se interzice depozitarea materialelor combustibile pe o rază de 10m de la accesul
la utilajele de vopsire.
 Uşile încăperilor de lucru vor fi prevăzute cu indicatoare de avertizare contra
pericolului existent, conform standardelor în vigoare şi se vor deschide spre exterior.
 Căile de acces şi circulaţie vor fi menţinute permanent libere şi curate.
 Se interzice începerea lucrului precum şi reluarea lucrului după orice întrerupere,
fără ventilarea completă timp de cel puţin 15 minute a încăperilor în care se desfăşoară
procesele tehnologice.
 Ori de câte ori survin scurgeri, stropiri sau vărsări de soluţii pe pardoseală, se va
proceda imediat la îndepărtarea acestora cu mijloace adecvate substanţelor respective.
 După spălarea pardoselilor, apele de spălare vor fi dirijate la canalele de scurgere
racordate la staţia de neutralizare, în funcţie de natura soluţiei.
 În cazul în care nu se poate asigura ventilarea locului de muncă, se admite
efectuarea de lucrări de vopsire în camere cu un volum de cel puţin 30m³ şi cu o suprafaţă
de 10m², cu condiţia să se respecte concentraţiile admise de substanţe toxice în atmosfera
zonei de muncă. În acest caz lucrătorul poate lucra fără echipament de protecţie a căilor
respiratorii.
 În atelierul de vopsire se va asigura o temperatură de minim 16°-18°C.
 Golirea utilajelor se va realiza numai cu avertizarea personalului staţiei de tratare
a apelor uzate, pe baza unui program stabilit în funcţie de schema de tratare a apelor.
 La semnalizarea sau anunţarea de către personalul staţiei de tratare a apelor uzate,
a unei defecţiuni la staţia de tratare, se va întrerupe lucrul până la efectuarea reparaţiilor
necesare.
 În atelierele de vopsire se vor respecta toate măsurile de electrosecuritate
prevăzute prin standardele în vigoare.
 În încăperile de lucru şi la operaţiile tehnologice care prezintă pericol de incendiu
sau explozie, se interzic fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale
incandescente, precum şi producerea de sântei. În acest scop se vor instala indicatoare de
interdicţie.
 Instalaţia electrică de semnalizare în caz de incendiu, aferentă atelier de vopsire,
va fi racordată la remiza PSI.

7
 Utilajele de vopsire vor fi prevăzute cu mijloace de stins incendiul, amplasate în
zone uşor accesibile.
 Materialele reziduale rezultate din operaţiile de vopsire, sub formă de vopsire
uscată, materialele rezultate de la curăţarea sculelor, reziduurile de vopsea de la
hidrofiltre etc., vor fi colectate în recipiente etanşe, care vor fi amplasate în locuri special
amenajate.
 La locurile de muncă se admite păstrarea numai a unor cantităţi de lacuri, vopsele,
solvenţi etc., necesare unui schimb de lucru.
 Se interzice lucrul fără echipamentul individual de protecţie prevăzut pentru
fiecare categorie de lucrări, prin instrucţiunile proprii.
 Se interzice lucrul cu hainele îmbibate cu substanţe inflamabile.
 Se interzice personalului din vopsitorii să se aproprie de sursele de căldură cu foc
deschis, în echipamentul de lucru.
 Se interzice purtarea lenjeriei de corp din fibre sintetice.
 Instalaţiile de vopsire şi uscare vor fi întreţinute conform graficului de revizii şi
reparaţii întocmit special în acest scop, pe baza instrucţiunilor proiectantului sau
furnizorului de utilaj şi care va fi afişat, cunoscut şi respectat.
 (1) Înainte de începerea operaţiilor de reparaţii, sudură, tăiere, se vor scoate din
instalaţiile şi atelierele de vopsire lacurile, cernelurile, diluanţii etc., şi se vor curăţa
spaţiile de reziduurile inflamabile.
 (2) Instalaţiile electrice aferente se vor scoate sub tensiune.
 (3) Instalaţia de ventilare va funcţiona permanent pe toată durata reparaţiilor.
 (4) echipa care execută reparaţia va obţine în prealabil permisul de "lucru cu foc",
în care se vor preciza măsurile de securitate pentru prevenirea exploziilor şi a
accidentelor. Pentru instalaţiile şi procedeeele speciale de vopsire se vor elabora
instrucţiuni proprii de lucru, pe baza instrucţiunilor proiectantului şi furnizorului de utilaj.
 Pentru lucrările de vopsire care se execută la exterior (în aer liber) se vor întocmi
instrucţiuni proprii, după caz, la nivelul fiecărui agent economic.

Vopsirea prin pulverizare

 Vopsirea prin pulverizare în afara utilajelor speciale este admisă numai dacă se
execută ocazional şi cu un cosum de materiale mai mic de 10 L pe schimb şi 20gr/h/mc
de încăpere, asigurându-se în timpul vopsirii o ventilare corespunzătoare.
 Se interzice aplicarea vopselelor pe bază de miniu şi sulfat de plumb prin
pulverizare.
 Se interzice vopsirea prin pulverizare, fără funcţionarea integrală a utilajelor şi
instalaţiilor conexe (perdele de apă, filtre, ventilatoare etc.).
 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă, toate instalaţiile electrice
care nu fac parte din circuitele curenţilor de lucru, dar care accidental pot ajunge sub
tensiune, trebuie să fie conectate la instalaţia de protecţie prin legare la pământ.
 La executarea tuturor operaţiilor la care există pericolul de atingere indirectă,
echipamente sau instalaţiile electrice vor fi legate la pământ.

8
 Spaţiile de lucru pentru pulverizarea lacurilor pe bază de nitroceluloză vor avea
sistem de ventilare de evacuare separat faţă de cele pentru pulverizarea lacurilor
poliesterice.
 Se interzice folosirea gazelor combustibile la pulverizare.
 La schimbarea sistemului de vopsire, de lăcuire etc., toate instalaţiile şi utilajele
de pregătire, aplicare, uscare etc., vor fi în prealabil curăţate de orice depuneri anterioare.
 Se interzice lucrătorilor care lucrează cu pistoale de pulverizare, să îndrepte jetul
asupra altor persoane.
 Furtunurile de înaltă presiune, utilizate pentru materialele inflamabile şi
combustibile, la pulverizarea fără aer, vor fi verificate înainte de fiecare pulverizare şi
întreţinute corespunzător.
 Furtunurile şi echipamentele de vopsire vor fi depozitate astfel încât, în
eventualitatea unor scurgeri sau distrugeri, materialul de aplicat să nu curgă într-un spaţiu
unde să constituie sursă de aprindere.
 Curăţarea interiorului, a filtrelor uscate şi a tubulaturii de ventilare, aferentă
cabinelor şi platformelor de vopsire, se va efectua pe baza graficelor interne, în
conformitate cu indicaţiile proiectantului sau furnizorului de utilaj.
 Ori de câte ori este nevoie, se va face curăţenia completă a atelierului de
vopsitorie. Sculele şi dispozitivele utilizate pentru curăţenie vor fi confecţionate din
materiale care nu produc scântei.
 Ori de câte ori se constată îmbâcsirea filtrului de la utilajul de vopsire, acesta va fi
înlocuit, fiind interzisă înlocuirea materialului de filtrare cu un alt material decât cel
prevăzut în cartea tehnică.

Vopsirea prin imersie

 Băile de imersie vor fi prevăzute cu mijloace de stins incendii corespunzătoare


materialului conţinut.
 În timpul nefuncţionării, băile de imersie prevăzute cu capac vor fi acoperite, iar
cele prevăzute cu sisteme de golire rapidă vor fi evacuate într-un bazin de serviciu. Băile
de imersie vor fi prevăzute cu sistem de supraveghere a concentraţiei solventului.
 În cazul în care procesul tehnologic impune amplasarea băilor de imersie în
spaţiul comun cu alte ateliere, se interzice depozitarea de materiale combustibile pe o
rază de 10m, iar pe o rază de 6m se interzice lucrul cu foc deschis sau producerea de
scântei.
 În cazul în care tehnologia impune imersarea manuală a pieselor, se vor lua toate
măsurile PSI în vigoare.

9
USCAREA PIESELOR VOPSITE

 Uscarea naturală a pieselor vopsite în atmosfera atelierului de vopsire, se poate


face numai dacă instalaţia de ventilare asigură nedepăşirea concentraţiei admise a
vaporilor de solvent în atmosfera zonei de lucru.
 Camerele şi tunelurile de uscare vor avea montate la loc vizibil plăcuţe
indicatoare în care vor fi precizate în mod obligatoriu:
a) Temperatura maximă de uscare;
b) Cantitatea maximă de solvent degajată pe oră;
c) Natura solventului.
De asemenea, se vor prevedea sisteme de semnalizare acustică şi optică a parametrilor.
 Personalul care lucrează la uscătoarele cu becuri incandescente (cu raze
infraroşii) va fi dotat cu ochelari de protecţie cu filtre corespunzătoare pentru protecţia
ochilor împotriva acţiunii dăunătoare a razelor infraroşii.
 Uscătoarele cu becuri incadescente vor fi astfel construite, încât să nu
permită scurgerea picăturilor de vopsea pe lămpile incadescente.
 Pe tunelurile de uscare şi pe uscătoarele-cameră vor fi afişate la loc vizibil
instrucţiuni de exploatare şi întreţinere întocmite de utilizatorul acestora, pe baza
instrucţiunilor proiectantului sau furnizorului de utilaj. Uscătoarele-cameră vor avea
ferestre sau clapete de siguranţă care să se deschidă în afară la o suprapresiune uşoară.

10
CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE
REFERITOARE LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR
CU ECRAN DE VIZUALIZARE

DEFINITII

- „echipament cu ecran de vizualizare” reprezintă un ecran de vizualizare grafic sau


alfanumeric, indiferent de procedeul de vizualizare folosit ;
- „post de lucru” reprezintă un ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de
vizualizare, prevăzut sau nu cu tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau
un program care stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice,
inclusive unitate de dischetă, telefon, modem, imprimantă, intervalle pentru documente,
scaun, masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de lucru înconjurător ;
- „lucrător” reprezintă orice lucrător care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu
ecran de vizualizare ca parte semnificativă a timpului normal de lucru.
Angajatorii au obligaţia de a face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua
condiţiile de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte
eventualele riscuri pentru vedere, problemele fizice şi efortul mental.
Angajatorii trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a remedia riscurile
constatate pe baza evaluării, ţinând seama de efectele suplimentare şi/sau combinate ale
riscurilor constatate.
Lucrătorii sunt informaţi asupra tuturor aspectelor legate de securitatea şi sănătatea
la postul de lucru, în special asupra măsurilor aplicabile posturilor de lucru. Lucrătorii
sau reprezentanţii lor sunt informaţi cu privire la toate măsurile de securitate şi sănătate
luate.
e) fiecare lucrător este instruit cu privire la utilizarea postului de
lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori organizarea postului de
lucru se modifică substanţial.
Desfăşurarea zilnică a activităţii – Angajatorul trebuie să planifice activităţile
lucrătorului astfel încât utilizarea zilnică a ecranului de vizualizare să fie întreruptă
periodic prin pauze sau modificări ale activităţii, care să reducă munca excesivă în faţa
ecranului de vizualizare.
Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor
1. Lucrătorii beneficiază de un examen corespunzător al ochilor şi vederii, efectuat de o
persoană cu competenţa necesară:
- înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare,
- ulterior, la intervalle regulate
- atunci când apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de
vizualizare.
2. Lucrătorii beneficiază de un examen oftalmologic dacă rezultatele testului care face
obiectul alin. (1) arată că acesta este necesar.
3. Dacă rezultatele testului care face obiectul la alin. (1) sau examenul la care face
referire alin. (2) arată că acesta este necesar şi dacă nu se pot utiliza dispozitive normale
de corecţie, lucrătorilor trebuie să li se furnizeze dispozitive de corecţie speciale, care să
corespundă activităţii respective.

11
4. Măsurile luate potrivit acestui articol nu trebuie să implice, în nici un caz, costuri
financiare suplimentare pentru lucrători.
5. Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor poate fi asigurată în cadrul sistemului naţional
de sănătate.
Utilizarea echipamentului de munca nu trebuie să prezinte riscuri pentru lucrători.

Ecran de vizualizare
Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite şi distincte, de dimensiuni
corespunzătoare şi cu spaţiu suficient între caractere şi între rânduri.
Imaginea de pe ecran trebuie să fie stabilă, fără fenomene de scânteiere sau alte
forme de instabilitate.
Strălucirea şi/sau contrastul dintre caractere şi fundal trebuie să poată fi uşor de
reglat de către operator şi uşor de adaptat la mediul înconjurător.
Pentru a se adapta nevoilor operatorului, ecranul trebuie să poată fi orientat şi
înclinat cu uşurinţă.
Trebuie să fie posibilă utilizarea unui postament separat sau a unei mase reglabile
pentru ecran.
Ecranul nu trebuie să prezinte străluciri supărătoare sau reflexii care ar putea
deranja utilizatorul.

Tastatură
Tastatura trebuie să fie înclinabilă şi separată de ecran, astfel încât să permită
lucrătorului găsirea unei poziţii de lucru confortabile care să evite senzaţia de oboseală în
braţe şi mâini.
Spaţiul dinaintea tastaturii trebuie să fie suficient pentru a permite sprijinirea
mâinilor şi braţelor operatorului.
Pentru a evita strălucirile supărătoare, suprafaţa tastaturii trebuie să fie mată.
Poziţia tastaturii şi caracteristicile tastelor trebuie să faciliteze utilizarea tastaturii.
Simbolurile tastelor trebuie să prezinte contrast suficient şi să fie lizibile din poziţia
normală de lucru.

Masă sau suprafaţă de lucru


Masa sau suprafaţa de lucru trebuie să aibă o suprafaţă puţin reflectantă, de
dimensiuni satisfăcătoare şi să permită o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii,
documentelor şi echipamentului auxiliar.
Suportul pentru documente trebuie să fie stabil şi uşor de reglat şi trebuie
poziţionat astfel încât să diminueze mişcările incomode ale capului şi ochilor.
Trebuie să existe spaţiu suficient pentru a permite lucrătorilor o poziţie
confortabilă.

Scaun de lucru
Scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să asigure operatorului libertate de mişcare
şi o poziţie confortabilă.
Scaunul trebuie să poată fi reglat pe verticală.
Spătarul scaunului trebuie să poată fi înclinat şi reglat pe verticală.
Un reazem pentru picioare trebuie pus la dispoziţia celor care îl doresc.

12
Spaţiu
Prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie să asigure utilizatorului
un spaţiu suficient, care să îi permită să îşi schimbe poziţia şi să varieze mişcările.

Iluminat
Iluminatul general şi iluminatul local (lămpi de lucru) trebuie să asigure condiţii de
iluminat satisfăcătoare şi un contrast corespunzător între ecran şi mediul înconjurător,
ţinând seama de tipul de activitate şi de necesităţile vizuale ale utilizatorului.
Strălucirile sau reflexiile supărătoare ale ecranului sau ale altor echipamente
trebuie evitate prin amenajarea locului de muncă şi a postului de lucru în funcţie de
poziţia şi caracteristicile tehnice ale surselor de iluminat artificial.

Reflexii şi străluciri
Posturile de lucru trebuie concepute astfel încât sursele de lumină, cum ar fi
ferestrele şi alte deschizături, pereţii transparenţi sau translucizi, precum şi accesoriile sau
pereţii în culori strălucitoare să nu provoace străluciri orbitoare directe şi, cu atât mai
puţin, reflexii pe ecran.
Ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire reglabilă pentru a
atenua lumina naturală la postul de lucru.

Zgomot
La amenajarea postului de lucru, trebuie să se ţină seama de zgomotul emis de
echipamentul care aparţine postului(urilor) de lucru, în special pentru a evita distragerea
atenţiei sau perturbarea comunicării verbale.

Căldură
Echipamentele care aparţin postului (posturilor) de lucru nu trebuie să creeze
discomfort lucrătorilor prin producerea de căldură în exces.

Radiaţii
Toate radiaţiile, cu excepţia părţii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie
reduse la niveluri neglijabile în ceea ce priveşte protecţia securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor.

Umiditate
Trebuie atins şi menţinut un nivel de umiditate corespunzător.

INTERFAŢA OPERATOR/COMPUTER

La elaborarea, alegerea, achiziţionarea şi modificarea programelor, precum şi


pentru definirea sarcinilor care implică utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare,
angajatorul ţine seama de principiile următoare :
a) programul trebuie adaptat sarcinii de lucru ;

13
b) programul trebuie să fie uşor de folosit şi, dacă este cazul, adaptat nivelului de
cunoştinţe sau experienţei operatorului ; nici un dispozitiv de verificare calitativă şi
cantitativă nu poate fi folosit fără ştirea lucrătorilor ;
c) sistemele trebuie să furnizeze lucrătorilor indicaţii cu privire la derularea operaţiunilor;
d) sistemele trebuie să afişeze informaţiile într-un format şi într-un ritm adaptate
operatorilor;
e) trebuie aplicate principii de ergonomie informatică, în special operaţiunilor de tratare a
datelor de către operator.

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE


PENTRU MUNCA LA BIROU

Stresul şi oboseala profesională


Stresul şi oboseala profesională, numite şi bolile secolului, sunt cele mai grave
disfuncţionalităţi care apar în munca de birou.
Stresul reprezintă o dimensiune constantă a vieţii noastre cotidiene. Dacă până în
1989 factorii stresanţi ţineau mai mult de sistemul politic, de aspectele negative ale
dictaturii comuniste, în prezent societatea de tranziţie aduce pe scena vieţii noi tipuri de
situaţii stresante cum ar fi : incertitudinea, schimbările rapide şi adesea imprevizibile,
concurenţa, şomajul, necesitatea reorientării şi recalificării rapide şi, nu în ultimul rând,
scăderea nivelului de trai.
Oamenii, ca indivizi izolaţi, au rareori posibilitatea de a influenţa evenimentele
stresante externe. Tot ce pot face este să-şi însuşească nişte strategii adaptative care să-i
facă mai rezistenţi la agresiunile psihice şi mai eficienţi în activitatea profesională
Dacă stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar dacă persoana
respectivă este una extrem de echilibrată pot apărea tulburări psihologice temporare.
Individul poate trăi o stare de disfuncţionalitate sau chiar o cădere psihică bruscă în urma
unei psihotraume severe (accident, incendiu, decesul unui membru apropiat din familie).
Reacţia la stres se instalează treptat atunci când individul este supus un timp îndelungat
unor condiţii de tensiune psihică, mai ales atunci când este atinsă imaginea sa, situaţia maritală,
profesională sau materială. De obicei individul îşi revine când situaţia stresantă a fost înlăturată,
deşi uneori pot rămâne unele sechele sau o vulnerabilitate crescută faţă de anumiţi factori de
stres.
Reacţia organismelor biologice la stres:
1. Faza de alarmă, definită printr-o mobilizare generală a organismului pentru a
face faţă agresiunii
2. Faza de rezistenţă, care cuprinde ansamblul reacţiilor sistemice provocate de o
acţiune prelungită la stimuli nocivi faţă de care organismul a elaborat mijloace de
adaptare.
3. Faza de epuizare, în care adaptarea nu mai poate fi menţinută, reapar din nou
semnele reacţiei de alarmă, semne care acum sunt ireversibile. Această fază se încheie de
regulă cu moartea organismului.

14
Organismul intră în alertă atunci când stresul este provocat atât prin acţiunea unor
stimuli fizici, dar şi sub influenţa unor emoţii puternice. În această situaţie organismul
încearcă să facă faţă stresului printr-o mobilizare generală a sistemului neuroendocrin,
mobilizare caracterizată mai ales prin secreţie de adrenalină şi de steroizi. După o
anumită perioadă de acţiune a stresului, organismul se adaptează şi începe să se comporte
normal. Dacă însă stersul continuă, se produc din nou ample modificări hormonale şi în
cele din urmă moare epuizat.
Factorii de mediu reprezintă, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman,
producând perturbări la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Aceşti factori, dintre care
amintim: temperatura (prea ridicată sau prea scăzută), umiditatea, zgomotul, agenţii
poluanţi pot produce traume fizice, dar şi psihice.
Există şi stresori de natură psihosocială cum ar fi: situaţiile conflictuale, presiunea
socială prea mare, factori care pun în pericol situaţia materială sau statutul social al
individului, care sunt percepuţi ca o ameninţare pentru individ. Stresul nu este influenţat
numai de situaţiile externe ci şi de vulnerabilitatea, de toleranţa la stres a individului sau
de unele trăsături ale personalităţii acestuia.
Există, de asemenea, situaţii de viaţă care sunt considerate stresori universali, ca de
exemplu: războiul, detenţia, calamităţile naturale, accidentele care produc invaliditate sau
bolile incurabile, pierderea unor persoane apropiate. Unele situaţii de viaţă nu sunt la fel
de stresante pentru toată lumea. De pildă, pierderea unui examen, dezaprobarea sau
critica şefului determină reacţii diferite de la un individ la altul. Chiar şi în cazul unor
dezastre sau calamităţi naturale există persoane care îşi păstrează calmul şi acţionează
oportun şi eficient, în timp ce alţii intră în panică sau manifestă un comportament bizar.
Pentru a preveni şi combate efectele negative ale stresului cele mai simple şi mai
accesibile strategii de luptă sunt: metodele de reglare şi de autoreglare a stărilor psihice şi
relaxarea şi tehnicile derivate ale acesteia.
Un fenomen cu un caracter disfuncţional determinat de stres este oboseala. Aceasta
apare în urma solicitărilor organismului în activitatea umană şi este determinată de
consumul de energie în timpul acestei activităţi.
Oboseala reprezintă o reacţie a organismului de readaptare, de refacere a funcţiilor
sale. Ea reprezintă un fenomen fiziologic normal care apare în urma solicitărilor prezente
în activitatea umană.
În general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dacă este urmată de o
perioadă de odihnă sau de somn, organismul îşi reface plenitudinea funcţiilor sale. Ea nu
este o boală, dar poate avea consecinţe temporare asupra organismului precum slăbirea
atenţiei faţă de munca îndeplinită şi faţă de mediu.
Specialiştii clasifică oboseala în următoarele grupe:
Oboseala musculară (dinamică şi statică) - determinată de efortul muscular şi de
contractarea musculară fixă.
Oboseala neurosenzorială - cauzată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi,
urechi).
Oboseala psihică - determinată de factori de natură psihică.
Oboseala poate fi provocată de o mulţime de cauze, dintre care cele mai des
întâlnite sunt:
- intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale;
- factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);

15
- factorii de natură psihică (responsabilităţi, griji, conflicte);
- monotonia sau rutina muncii;
- boli şi dureri.
Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:
- scăderea atenţiei;
- încetinirea şi inhibarea percepţiei;
- inhibarea capacităţii de gândire;
- scăderea randamentului activităţii fizice şi intelectuale.
În birouri oboseala profesională este o stare produsă de stres şi afectează mai ales
persoanele care lucrează cu publicul. Cei mai mulţi cred că munca în birouri şi
secretariate este lipsită de stres sau cu stres redus, însă lucrurile nu stau deloc aşa.
Tensiunile psihice şi stresul contactelor inter-umane determină oboseală sau chiar
epuizare.
În general, persoanele care manifestă simptome de oboseală fizică şi psihică au o
atitudine negativistă în relaţiile cu ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului de sine.
În afara programului normal de lucru, remedierea şi prevenirea oboselii se poate realiza
prin reglementarea duratei zilei de lucru, a duratei săptămânii de lucru şi a concediilor de
odihnă.
Este foarte important să se prevină starea de oboseală profesională pentru că
aceasta nu afectează un singur membru al personalului ci este transmisă şi celorlalţi
Pentru a nu permite răspândirea acestor simptome, managerii trebuie să le
recunoască şi să le prevină ori de câte ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol
esenţial în găsirea unor corelaţii şi alternative optime între durata perioadelor de muncă,
durata pauzelor pentru odihnă, numărul, conţinutul şi momentul introducerii acestor
pauze, astfel încât să se asigure o eficienţă sporită, un nivel optim al capacităţii de muncă
şi o bună stare a sănătăţii.

Stresul vizual indus de utilizarea calculatoarelor


Deşi computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, acest avantaj nu ne scuteşte de anumite riscuri
privind sănătatea. Studiile făcute au arătat că tipul muncii şi numărul de ore pe zi de utilizare
a terminalului video sunt factori importanţi în determinarea nivelului problemelor cauzate de
această activitate. Problemele ochilor sunt cele mai obişnuite pentru utilizatorii
calculatoarelor. Din nefericire nu există prea multe informaţii legate de computer şi de stresul
vizual.
Milioane de oameni folosesc terminale video-display (TVD), aceştia prezintă
dificultăţi cu focalizarea privirii asupra obiectelor mai îndepărtate şi tulburări ale imaginii
dincolo de planul apropiat după folosirea îndelungată a displayului.
În afara acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar fi: încordare şi durere
în ceafă şi în umeri; dureri de spate; oboseală excesivă; iritabilitate excesivă; dureri în
braţe, în încheieturi şi în umeri; nervozitate crescută; eficienţă vizuală scăzută şi erori mai
frecvente. În special operatorii dau dovadă de o scădere generală a productivităţii,
inclusiv erori frecvente şi viteză redusă în timpul desfăşurării activităţii.
Ochii oamenilor sunt adaptaţi totuşi pentru vederea la distanţă. Câmpul nostru
vizual nu poate să facă trecerea de la planul îndepărtat la cel apropiat în mod natural.
Adaptarea trebuie să fie activă, prin modificarea mediului nostru de lucru şi a
comportamentului specific activităţii depuse .

16
Simptomele directe ale stresului vizual sunt:
- tensiune la nivelul ochilor;
- dureri de cap;
- dificultăţi de focalizare;
- miopie;
- dublarea imaginii;
- modificări în percepţia culorilor
Simptomele indirecte pot include:
- dureri la nivelul muşchilor şi oaselor (gât, umeri, spate, încheietura mâinii);
- oboseală fizică excesivă;
- eficienţă vizuală scazută în desfăşurarea activităţii.

Corelaţia dintre numărul de ore de utilizare a terminalului video pe săptămână şi


problemele de sănătate apărute
Simptome <15 h 15-30 h >30 h
Tensiune ochi 33% 37% 63%
Dureri de cap 20% 27% 47%
Ameţeli 4% 6% 5%
Tulburări somn 13% 11% 11%
Dureri de spate 23% 26% 40%

Probleme de focalizare
Ochiul nu se poate focaliza asupra informaţiilor de pe ecranul displayului cu
aceeaşi precizie cu care se focalizează asupra unei pagini tipărite. Dacă terminalul video
este folosit mai mult timp, punctul de focalizare al ochiului trece dincolo de ecran şi se
apropie de punctul de relaxare, ceea ce în timp duce la degradarea imaginii percepute pe
ecran. De aceea sunt necesare măsuri corective (ochelari speciali prescrişi pentru
terminalul video şi/sau formarea, antrenarea vizuală).

Miopia
Miopia ar putea fi cauzată de condiţii improprii de desfăşurare a activităţii (lumină
insuficientă, poziţie incorectă, cititul la distanţe prea mici ce determină apariţia stresului)
sau este o moştenire genetică.

Schimbări în percepţia culorilor


Acestea sunt determinate de urmărirea ecranului în mod constant pentru perioade
lungi de timp, alternând cu mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul poate percepe
culori opuse sau complementare celor care alcătuiesc fondul imaginilor de pe ecran
(urmărirea constantă a unui ecran verde conduce la perceperea culorii roz la schimbarea
focalizării privirii). Acest fenomen poate fi alarmant dar nu este periculos şi dispare după
puţin timp.

Dublarea imaginii

17
Displopia (vederea dublă) se datorează unei scăderi a capacităţii de coordonare a
ochilor. Este o afecţiune temporară, totuşi trebuie consultat un medic oftalmolog spre a
îndepărta posibilitatea existenţei unei disfuncţionalităţi neurologice serioase.

Factorii care influenţeză stresul vizual


Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici, cum ar
fi :
- iluminatul;
- poziţia utilizatorului;
- amplasarea computerului;
- zgomotul;
- calitatea aerului.
Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la
stresul vizual :
- specificul muncii desfăşurate;
- planificarea şi organizarea acesteia;
- profilul fiziologic şi psihologic al utilizatorului;
- eficienţa vizuală a operatorului;
- caracteristicile staţiei de lucru.
Afecţiunile vizuale ale lucrătorilor pot fi depistate şi tratate în urma examenelor
oftalmologice. Pe lângă grija pentru întreţinerea ochiului, de mare importanţă în
asigurarea condiţiilor optime de lucru ale operatorilor este îmbunătăţirea aspectului
ergonomic.

Limitele contrastului
Pentru a mări confortul vizual este de preferat o cameră mai slab luminată atunci
când privim ecranul computerului. O lampă de birou corect amplasată va permite citirea
simultană a documentelor cu care se lucrează.

Culorile
Caracterele care apar pe ecran pot avea efect hotărâtor asupra confortului vizual.
Caracterele negre pe fundal alb asigură confortul vizual maxim. Alte culori preferate
pentru caractere sunt: verde, galben şi portocaliu. Este bine să fie evitate cele scrise cu
roşu sau cu albastru. Displayurile color sunt mult mai obositoare pentru sistemul vizual
decât cele monocrome. Fundalul ecranului are efect asupra sistemului vizual. Un ecran
alb asigură o focalizare foarte bună

Luminozitatea
Operatorul trebuie să regleze luminozitatea ecranului şi contrastul pentru a obţine
confortul vizual maxim. Unii utilizatori au declarat că luminozitatea variabilă a ecranului
pe parcursul zilei de lucru asigură relaxarea ochilor obosiţi.

Tipul şi dimensiunea caracterelor


Înălţimea recomandată pentru caractere este între 2,5 mm şi 3,00 mm, fiecare dintre
ele trebuind să fie foarte clar definită pe ecran. Standardele internaţionale stabilesc 80 de
caractere pe linie şi 25 de linii pentru un ecran. Terminalul video trebuie verificat la

18
fiecare şase luni pentru a ne asigura că funcţionează conform prescripţiilor. Verificarea
periodică se va desfăşura conform prescripţiilor producătorului. Ea va asigura şi o calitate
corespunzătoare a caracterelor.

Tastatura
În conceperea tastaturii trebuie să se ţină seama de anumiţi factori:
- dispunerea tastelor ;
- dimensiunea acestora ;
- unghiul şi înălţimea tastaturii ;
- rezistenţa la apăsare ;
- culorile folosite pentru diferite funcţii ale tastelor.
Tastaturile proiectate neergonomic pot determina dureri ale încheieturilor mâinii ce
se pot transforma în incapacităţi permanente de mişcare. Sunt de preferat tastaturile
mobile şi folosirea unui wrist pad (suport pentru încheieturi).

Distanţa de lucru
Preocupările recente legate de riscurile radiaţiilor cu frecvenţă scăzută au stabilit că
distanţa optimă până la ecran este de 70 cm. Ea poate fi obţinută prin mărirea caracterelor pe
ecran. Ochelarii speciali pentru computer (lentilele lor echilibrează sistemul vizual,
reducând stresul) pot deveni un accesoriu obişnuit al utilizatorului de computere.

Strălucirea supărătoare
Se poate diminua prin iluminarea adecvată a spaţiului de lucru, prin îndepărtarea
computerului de sursa de lumină sau prin instalarea de paravane. Filtrele anti-strălucire
sau acoperirile anti-reflexie pe lentilele ochelarilor pot fi utile.
S-a demonstrat că folosirea acestor ochelari duce la creşterea confortului vizual. Se
pare că vor deveni accesorii pentru utilizatori. Lentilele ochelarilor obişnuiţi nu pot
asigura flexibilitatea necesară lucrului cu computerul. Lentilele speciale bifocale pentru
computer au porţiunea de sus proiectată pentru urmărirea ecranului, în timp ce partea de
jos este realizată pentru a urmări textul scris. Lentilele trifocale sunt şi mai specializate,
asigurând zone pentru computer, pentru text şi pentru privirea la distanţă. Există şi lentile
noi, cu design modern, care permit modificări gradate ale puterii lentilelor în funcţie de
variaţia distanţei. Lentilele colorate acoperite cu straturi anti-reflexie sunt câteodată utile
ca elemente adiţionale pentru creşterea confortului la urmărirea ecranului computerului.
Persoanele trecute de 40 de ani suferă deja din cauza dificultăţilor de concentrare asupra
obiectelor aflate la mici distanţe. Acest lucru este un rezultat al modificărilor ce survin în
structura aparatului vizual, din cauza înaintării în vârstă. În această situaţie se recomandă
utilizarea ochelarilor obişnuiţi pentru citit şi a ochelarilor speciali pentru lucrul cu
calculatorul, care echilibrează această disfuncţie naturală. În lucrul cu calculatorul nu se
recomandă folosirea lentilelor de contact, acestea produc senzaţii de disconfort după un
număr de ore petrecute în faţa monitorului.
Munca pe calculator necesită îngrijiri speciale ale vederii. Dintre acestea
menţionăm necesitatea unui examen periodic al vederii. Operatorii pe computer trebuie
să facă un control al vederii şi al stării de sănătate a ochilor în fiecare an.
Iată ce aspecte trebuie să cuprindă un astfel de examen:
- sănătatea ochiului;

19
- acuitatea vederii la distanţă;
- acuitatea vederii de aproape;
- cât de bine lucrează ochii împreună (bi-ocularitatea);
- capacitatea de lucru la distanţe mici;
- evaluarea capacităţilor de focalizare;
- semne sau simptome precoce de stres vizual.
În birourile în care există aparatură hardware, există filtre de aer pentru a capta
eventuala umezeală care ar putea afecta această aparatură şi pentru a îmbunătăţi condiţiile
de siguranţă a calculatoarelor. Folosirea acestor filtre generează însă apariţia prafului care la
rândul său conduce la apariţia altor probleme de ordin tehnic.
Operatorii pe calculator au tendinţa de a clipi mai rar, din cauza lucrului la distanţe
mici şi de aceea suferă de senzaţia exterm de neplăcută a “prăfuirii” globilor oculari. În
această situaţie se recomandă folosirea unor picături speciale recomandate de către
medicul oftalmolog.

Iluminarea încăperii
Iluminarea în încăpere trebuie să fie de 3 ori mai puternică decât fundalul ecranului.
Este de preferat să se folosească lămpi de birou în locul iluminării din plafon. Cu cât este
mai mic contrastul între ecran şi mediul înconjurător, cu atât este mai bine. Astfel se
reduce oboseala ochiului care nu mai trebuie să facă eforturi de adaptare de la o
luminozitate la alta.

Suprafaţa pereţilor şi culoarea lor


Pereţii trebuie să fie maţi şi într-o culoare pastel.

Poziţia la locul de muncă

Situaţia ideală a lucrului pe calculator ar fi cea în care toate condiţiile de mai jos
sunt satisfăcute simultan:

1. Ecranul, documentul şi consola se află toate la aceeaşi distanţă de ochii


utilizatorului. Suporturile documentelor au posibilitatea să poziţioneze documentul la
aceeaşi distanţă cu ecranul computerului.

2. Ţineţi picioarele bine aşezate pe pământ atunci când sunteţi aşezat. Utilizatorii
scunzi pot folosi un suport pentru picioare.

3. Trunchiul stă drept dar înclinat cu aproape 20 de grade din şolduri.

4. Nu îndoiţi mâna din încheietură atunci când tastaţi. Îndoirea încheieturii poate
duce la afecţiuni date de încordare repetată. Asiguraţi-vă că încheieturile nu se sprijină pe
o margine ascuţită atunci când tastaţi.

5. Menţineţi coapsele în poziţie orizontală cu picioarele aşezate cu toată talpa pe sol


sau pe un suport dacă este nevoie.

20
6. Partea de sus a braţului va fi în poziţie verticală atunci când folosim terminalul
video.

7. Antebraţul va fi în poziţie orizontală sau uşor coborât.

8. Suprafeţele terminalului şi/sau ale documentului vor fi la o înălţime astfel încât


picioarele să nu atingă partea de dedesubt a mesei.

Computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, dar nu ne fereşte de anumite riscuri privind


sănătatea. Aici am analizat numai influenţa asupra vederii. În plus, pe lângă ochi,
problemele care mai pot apărea sunt:

1. probleme musculare şi ale scheletului;

2. stresul;

3. efectele datorate radiaţiilor.

21

S-ar putea să vă placă și