1. ^ „Codici comuni, province e regioni”. www.istat.it (în Italian). Accesat în 24 mai 2015.

2. ^ Ilan Brat; Jeffrey McCracken; Dana Cimilluca (9 noiembrie 2009). „Hershey Plots Cadbury Bid”. The
Wall Street Journal. [Ferrero] is known for the secrecy with which it guards its chocolate recipes and
its management decisions.
3. ^ Sensenbrenner, Frank; Arcelli, Angelo Federico. „Italy's Economy Is Much Stronger Than It
Seems”. The Huffington Post. Accesat în 25 noiembrie 2014.
4. ^ Dadush, Uri. „Is the Italian Economy on the Mend?”. Carnegie Europe. Accesat în 25 noiembrie
2014.
5. ^ „Doing Business in Italy: 2014 Country Commercial Guide for U.S. Companies” (PDF). United States
Commercial Service. Accesat în 25 noiembrie 2014.
6. ^ „Gross domestic product at market prices (Current prices and per capita)”. Eurostat. Accesat în 28
iulie 2016.
7. ^ „Unemployment statistics”. Eurostat. Accesat în 24 November 20164.Verificați datele
pentru: |access-date= (ajutor)
8. ^ „The Global Creativity Index 2011” (PDF). Martin Prosperity Institute. Accesat în 26 noiembrie 2014.
9. ^ Aksoy, M. Ataman; Ng, Francis. „The Evolution of Agricultural Trade Flows”(PDF). The World Bank.
Accesat în 25 noiembrie 2014.
10. ^ Pisa, Nick (12 iunie 2011). „Italy overtakes France to become world's largest wine producer”. The
Telegraph. Accesat în 17 august 2011.
11. ^ „Automotive Market Sector Profile - Italy” (PDF). The Canadian Trade Commissioner Service.
Accesat în 26 noiembrie 2014.
12. ^ „Data & Trends of the European Food and Drink Industry 2013-2014” (PDF). FoodDrinkEurope.
Accesat în 26 noiembrie 2014.
13. ^ „Italy fashion industry back to growth in 2014”. Reuters. Accesat în 26 noiembrie 2014.
14. ^ "Manufacturing, value added (current US$)". access in 20 February 2013.
15. ^ „Knowledge Economy Forum 2008: Innovative Small And Medium Enterprises Are Key To Europe &
Central Asian Growth”. The World Bank. 19 mai 2005. Accesat în 17 iunie 2008.
16. ^ „2010 Press Releases – Trade to expand by 9.5% in 2010 after a dismal 2009, WTO reports –
Press/598”. WTO. Accesat în 30 mai 2011.
17. ^ „UNWTO Tourism Highlights 2013 Edition” (PDF). United Nations World Tourism Organization.
Accesat în 24 noiembrie 2014.
18. ^ Orsi, Roberto. „The Quiet Collapse of the Italian Economy”. The London School of Economics.
Accesat în 24 noiembrie 2014.
19. ^ Nicholas Crafts, Gianni Toniolo (1996). Economic growth in Europe since 1945. Cambridge
University Press. p. 428. ISBN 0-521-49627-6.
20. ^ Balcerowicz, Leszek. „Economic Growth in the European Union” (PDF). The Lisbon Council. Accesat
în 8 octombrie 2014.
21. ^ „"Secular stagnation" in graphics”. The Economist. Accesat în 24 noiembrie 2014.
22. ^ „Government debt increased to 93.9% of GDP in euro area and to 88.0% in EU28” (PDF). Eurostat.
Accesat în 24 noiembrie 2014.
23. ^ „Could Italy Be Better Off than its Peers?”. CNBC. 18 mai 2010. Accesat în 30 mai 2011.
24. ^ „Household debt and the OECD's surveillance of member states” (PDF). OECD Economics
Department. Accesat în 26 noiembrie 2014.
25. ^ „Oh for a new risorgimento”. The Economist. Accesat în 24 noiembrie 2014.
26. ^ Hartă economică a Italiei pe comune (click pentru a mări și a obține detalii)
27. ^ „Energy imports, net (% of energy use)”. World Bank. Accesat în 24 noiembrie 2014.
28. ^ Eurostat. „Energy, transport and environment indicators” (PDF). Accesat în 10 mai 2009.
29. ^ Eurostat. „Panorama of energy” (PDF). Accesat în 10 mai 2009.
30. ^ „2014 Index of Economic Freedom”. Accesat în 24 noiembrie 2014.
31. ^ „Index of Economic Freedom”. The Heritage Foundation. Arhivat din original la 3 mai 2008. Accesat
în 4 noiembrie 2008.
32. ^ „2016 official table”. 25 ianuarie 2017. Accesat în 29 ianuarie 2017.
33. ^ Kiefer, Peter (22 octombrie 2007). „Mafia crime is 7% of GDP in Italy, group reports”. New York
Times.
34. ^ „Frecciarossa 1000 in Figures”. Ferrovie dello Stato Italiane. Accesat în 24 noiembrie 2014.
35. ^ a b European Commission. „Panorama of Transport” (PDF). Accesat în 3 mai 2009.
36. ^ a b Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti (2008), „Conto Nazionale delle Infrastrutture e dei
Trasporti - Anni 2013-2014”, Mit.gov.it, accesat în 2 octombrie 2016
37. ^ Weidhorn, Manfred (2005). The Person of the Millennium: The Unique Impact of Galileo on World
History. iUniverse. p. 155. ISBN 0-595-36877-8.
38. ^ „Galileo Galilei”, BBC, accesat în 25 mai 2016
39. ^ Diwan, Jaswith. ACCOUNTING CONCEPTS & THEORIES. Londra: MORRE. pp. 001–002. id#
94452.
40. ^ Lucia Orlando, "Physics in the 1930s: Jewish Physicists' Contribution to the Realization of the" New
Tasks" of Physics in Italy." Historical studies in the physical and biological sciences (1998): 141-
181. in JSTOR
41. ^ Luisa Bonolis (27 octombrie 2011), „Bruno Rossi and Cosmic Rays: From Earth laboratories to
Physics in Space”, Arxiv.org, accesat în 24 mai 2016
42. ^ „Ennio De Giorgi”, Wolffund.org, accesat în 25 mai 2016
43. ^ „Demographic indicators”. Istat. 19 februarie 2016. Accesat în 10 iunie 2016.
44. ^ „Italy - World Statistics Pocketbook”, Data.un.org, accesat în 11 iunie 2016
45. ^ „National demographic balance, 2013” (PDF). Istat. Accesat în 1 octombrie 2014.
46. ^ EUROSTAT. „Ageing characterises the demographic perspectives of the European societies – Issue
number 72/2008” (PDF). Accesat în 28 aprilie 2009.
47. ^ ISTAT. „Crude birth rates, mortality rates and marriage rates 2005–2008”(PDF) (în italiană). Accesat
în 10 mai 2009.
48. ^ ISTAT. „Average number of children born per woman 2005–2008” (PDF) (în italiană). Accesat în 3
mai 2009.
49. ^ „Previsioni della popolazione, 2011 - 2065, dati al 1° gennaio”. Demo.istat.it. Accesat în 12 martie
2013.
50. ^ „Causes of the Italian mass emigration”. ThinkQuest Library. 15 august 1999. Arhivat din original la 1
iulie 2009. Accesat în 11 august 2014.
51. ^ Favero, Luigi e Tassello, Graziano. Cent'anni di emigrazione italiana (1861 - 1961) Introduction
52. ^ Statistiche del Ministero dell'Interno
53. ^ Lee, Adam (3 aprilie 2006). „Unos 20 millones de personas que viven en la Argentina tienen algún
grado de descendencia italiana” (în spaniolă). Accesat în 27 iunie 2008.
54. ^ Consulta Nazionale Emigrazione. Progetto ITENETs – “Gli italiani in Brasile”; pp. 11, 19. Accesat la
10 septembrie 2008.
55. ^ „Ethnic origins, 2006 counts, for Uruguay, provinces and territories – 20% sample data”.
56. ^ Santander Laya-Garrido, Alfonso. Los Italianos forjadores de la nacionalidad y del desarrollo
economico en Venezuela. Editorial Vadell. Valencia, 1978
57. ^ American FactFinder, United States Census Bureau. „U.S Census Bureau – Selected Population
Profile in the United States”. American FactFinder, United States Census Bureau. Arhivat
din original la 30 aprilie 2011. Accesat în 30 mai 2011.
58. ^ „Ethnic origins, 2006 counts, for Canada, provinces and territories – 20% sample data”.
59. ^ „20680-Ancestry by Country of Birth of Parents – Time Series Statistics (2001, 2006 Census Years)
– Australia”. Australian Bureau of Statistics. 27 iunie 2007. Accesat în 30 decembrie 2008.
60. ^ "The Cambridge survey of world migration". Robin Cohen (1995). Cambridge University Press. p.
143. ISBN 0-521-44405-5
61. ^ „La popolazione straniera residente in Italia” (PDF) (în italiană). ISTAT. 22 septembrie 2011. Accesat
în 23 ianuarie 2013.
62. ^ „Statistiche demografiche ISTAT”.
63. ^ Allen, Beverly (1997). Revisioning Italy national identity and global culture. Minneapolis: University of
Minnesota Press. p. 169. ISBN 978-0816627271.
64. ^ „Resident Foreigners on 1st January by age and sex Year 2014”. Istat. Accesat în 1 octombrie 2014.
65. ^ „La popolazione straniera residente in Italia al 1° gennaio 2009” [Populația străină rezidentă în Italia
la 1 ianuarie 2009] (PDF) (în italiană). Istat. 8 octombrie 2009. pp. 1–3. Accesat în 27 octombrie 2009.
66. ^ Elisabeth Rosenthal, "Italy cracks down on illegal immigration". The Boston Globe. 16 mai 2008.
67. ^ "Milan police in Chinatown clash". BBC News. 13 aprilie 2007.
68. ^ Beatriz Padilla, João Peixoto (28 iunie 2007), „Latin American Immigration to Southern
Europe”, Migrationpolicy.org, accesat în 28 mai 2016
69. ^ "EUROPE: Home to Roma, And No Place for Them". IPS ipsnews.net.
70. ^ „Balkan Investigative Reporting Network”. Birn.eu.com. 8 noiembrie 2007. Accesat în 4 noiembrie
2008.
71. ^ Chronology of Albanian Immigration to Italy
72. ^ a b „Italy” (PDF), Virgoregistry.eu, accesat în 25 mai 2016
73. ^ „Legge 15 Dicembre 1999, n. 482 " Norme in materia di tutela delle minoranze linguistiche storiche "
pubblicata nella Gazzetta Ufficiale n. 297 del 20 dicembre 1999”. Italian Parliament. Accesat în 2
decembrie 2014.
74. ^ Italian language Ethnologue.com
75. ^ Eurobarometer – Europeans and their languagesPDF (485 KB), februarie 2006
76. ^ Nationalencyklopedin "Världens 100 största språk 2007" The World's 100 Largest Languages in
2007
77. ^ Italian language University of Leicester
78. ^ „Italian language – Britannica Online Encyclopedia”. Britannica.com. 3 noiembrie 2008. Accesat
în 19 noiembrie 2009.
79. ^ Regis, Tiziana Ferrero (2009), Recent Italian Cinema: Spaces, Contexts, Experiences (în engleză),
Troubador Publishing, p. 177, ISBN 9781848760851
80. ^ Ardizzoni, Michela (2016), „Borderless Nationalism: Italy's RAI Transnational Brand”, Commercial
Nationalism: Selling the Nation and Nationalizing the Sell(în engleză), Springer,
p. 143, ISBN 9781137500991
81. ^ Norme in materia di tutela delle minoranze linguistiche storiche, Parlamentul italian
82. ^ [L.cost. 26 febbraio 1948, n. 4, Statuto speciale per la Valle d'Aosta; L.cost. 26 febbraio 1948, n. 5,
Statuto speciale per il Trentino-Alto Adige; L.cost. 31 gennaio 1963, n. 1, Statuto speciale della
Regione Friuli Venezia Giulia]
83. ^ „World Directory of Minorities and Indigenous Peoples - Italy : Slovenes”, Refworld.org, accesat
în 25 mai 2016
84. ^ „Linguistic diversity among foreign citizens in Italy”. Institutul Național Italian de Statistică. Accesat
în 27 iulie 2014.
85. ^ „Law 27 December 2007, n.296”. Italian Parliament. Accesat în 30 septembrie 2012.
86. ^ „| Human Development Reports” (PDF). Hdr.undp.org. Accesat în 18 ianuarie 2014.
87. ^ „Chi siamo – Sapienza – Università di Roma”. uniroma1.it.
88. ^ „Università di Bologna (oldest university in the world)”. Virtual Globetrotting. 21 octombrie 2006.
Accesat în 27 octombrie 2009.
89. ^ „Conferenze, ospiti, news ed eventi legati agli MBA della SDA Bocconi – MBA SDA Bocconi”. SDA
Bocconi. Accesat în 30 octombrie 2010.
90. ^ „Gatech :: OIE :: GT Study Abroad Programs”. Web.archive.org. Arhivat din original la 8 mai 2008.
Accesat în 30 octombrie 2010.
91. ^ „Sda Bocconi supera London Business School – ViviMilano”. Corriere della Sera. 12 noiembrie
2008. Arhivat din original la 24 septembrie 2008. Accesat în 30 octombrie 2010.
92. ^ „Politecnico di Milano – QS World University Rankings”. topuniversities.com. Accesat în 8 februarie
2012.
93. ^ „Top 100 European Universities”. Arwu.org. Arhivat din original la 30 aprilie 2008. Accesat în 27
octombrie 2009.
94. ^ „ARWU2008”. Arwu.org. Arhivat din original la 22 august 2008. Accesat în 27 octombrie 2009.
95. ^ „http://cwur.org/top100.html”. Center for World University Rankings. 2013. Accesat în 17 iulie
2013. Legătură externa în |title= (ajutor)
96. ^ „LERU Members League of European Research Universities”, League of European Research
Universities, accesat în 28 mai 2016
97. ^ Nancy Imelda Schafer, ISI. „SCI-BYTES: Science in Italy, 1998–2002”. In-cites.com. Accesat în 27
ianuarie 2010.
98. ^ „Catholicism No Longer Italy`s State Religion”. Sun Sentinel. 4 iunie 1985. Accesat în 7 septembrie
2013.
99. ^ „The Global Catholic Population”. http://www.pewresearch.org/. Pew Research Center. Accesat
în 24 august 2014. Legătură externa în |website=(ajutor)
100. ^ a b c Tradus după un text provenit de la http://www.fco.gov.uk/en/travel-and-living-
abroad/travel-advice-by-country/country-profile/europe/holy-see/(accesat la 14 decembrie 2011), pe
website-ul Foreign & Commonwealth Office din Regatul Unit.
101. ^ Suveranitatea Sfântului Scaun a fost explicit recunoscută în numeroase acorduri
internaționale și este stipulată explicit în articolul 2 al Tratatului din Lateran de la 11 februarie 1929,
prin care „Italia recunoaște suveranitatea Sfântului Scaun în chestiuni internaționale ca atribut inerent
în conformitate cu tradițiile sale și cu necesitățile misiunii sale în lume” (traducere după varianta în
engleză a Tratatului din Lateran).
102. ^ Leustean, Lucian N. (2014). Eastern Christianity and Politics in the Twenty-First Century.
Routledge. p. 723. ISBN 978-0-415-68490-3.
103. ^ „Le religioni in Italia: I Testimoni di Geova (Religions in Italy: The Jehovah's Witnesses)” (în
italiană). Center for Studies on New Religions. Accesat în 30 mai 2011.
104. ^ „Chiesa Evangelica Valdese – Unione delle chiese Metodiste e Valdesi (Waldensian
Evangelical Church – Union of Waldensian and Methodist churches)” (în Italian). Chiesa Evangelica
Valdese – Unione delle chiese Metodiste e Valdesi (Waldensian Evangelical Church – Union of
Waldensian and Methodist churches. Accesat în 30 mai 2011.
105. ^ „World Council of Churches – Evangelical Methodist Church in Italy”. World Council of
Churches. Arhivat din original la 9 iulie 2008. Accesat în 30 octombrie 2010.
106. ^ Dawidowicz, Lucy S. (1986). The war against the Jews, 1933–1945. New York: Bantam
Books. ISBN 0-553-34302-5.p. 403
107. ^ „THE JEWISH COMMUNITY OF ITALY Unione delle Comunita Ebraiche Italiane”. The
European Jewish Congress. Accesat în 25 august 2014.
108. ^ „The Global Catholic Population”. http://www.pewresearch.org/. Pew Research Center.
Accesat în 24 august 2014. Legătură externa în |website=(ajutor)
109. ^ „NRI Sikhs in Italy”. Nriinternet.com. 15 noiembrie 2004. Accesat în 30 octombrie 2010.
110. ^ „Unione Buddhista Italiana – UBI: L'Ente”. Buddhismo.it. 18 august 2009. Accesat în 30
octombrie 2010.
111. ^ „Most Baha'i Nations (2005)”. QuickLists > Compare Nations > Religions >. The Association
of Religion Data Archives. 2005. Accesat în 30 ianuarie 2010.
112. ^ „Italy: Islam denied income tax revenue – Adnkronos Religion”. Adnkronos.com. 7 aprilie
2003. Accesat în 2 iunie 2013.
113. ^ Camera dei deputati Dossier BI0350. Documenti.camera.it (10 martie 1998). Accesat la 12
iulie 2013.
114. ^ a b „Italy – Health”. Dev.prenhall.com. Arhivat din original la 1 iulie 2009. Accesat în 2 august
2010.
115. ^ „OECD Health Data 2008 How Does Italy Compare” (PDF). OECD. 2008. Arhivat
din original (PDF) la 21 august 2013.
116. ^ „The World Health Organization's ranking of the world's health systems”. ΦΩΤΗΣ
ΚΟΥΤΣΟΥΚΗΣ (Photius Coutsoukis). Accesat în 27 octombrie 2009.
117. ^ „Health system attainment and performance in all Member States”. ΦΩΤΗΣ ΚΟΥΤΣΟΥΚΗΣ
(Photius Coutsoukis). Accesat în 27 octombrie 2009.
118. ^ „WHO Life expectancy”. WHO. Accesat în 1 iunie 2013.
119. ^ „Global Prevalence of Adult Obesity”. International Obesity Taskforce. Arhivat
din original (PDF) la 11 decembrie 2009. Accesat în 29 ianuarie 2008.
120. ^ World Health Organization (2008). WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2008: the
MPOWER package (PDF). World Health Organization. pp. 267–288. ISBN 978-92-4-159628-2.
Accesat în 1 ianuarie 2008.
121. ^ „Smoking Ban Begins in Italy”. Deutsche Welle. 10 ianuarie 2005. Accesat în august 2010.
122. ^ Killinger, Charles (2005). Culture and customs of Italy (ed. 1. publ.). Westport, Conn.:
Greenwood Press. p. 3. ISBN 0-313-32489-1.
123. ^ Cole, Alison (1995). Virtue and magnificence : art of the Italian Renaissance courts. New
York: H.N. Abrams. ISBN 0-8109-2733-0.
124. ^ Eyewitness Travel (2005), pg. 19
125. ^ a b Architecture in Italy, ItalyTravel.com
126. ^ Copplestone, Trewin (1963). World Architecture. Hamlyn, p. 243
127. ^ „History – Historic Figures: Inigo Jones (1573–1652)”. BBC. 1 ianuarie 1970. Accesat în 12
martie 2013.
128. ^ Richard Campanella (8 iunie 2016), „Origins of Italianate: New Orleans architectural style
reflected romantic movement”, Nola.com, accesat în 13 iunie 2016
129. ^ Bill Kibbel, „The Italianate Style”, Oldhouseweb.com, accesat în 13 iunie 2016
130. ^ Omul Vitruvian este și el considerat „emblematic” pe următoarele website-uri și pe multe
altele: Vitruvian Man, Fine Art Classics, Key Images in the History of Science; Curiosity and
difference; The Guardian: The Real da Vinci Code
131. ^ „Roman Painting”. art-and-archaeology.com.
132. ^ „Roman Wall Painting”. accd.edu.
133. ^ V.I. Atroshenko and Judith Collins, The Origins of the Romanesque, Lund Humphries,
London, 1985, ISBN 0-85331-487-X
134. ^ „Gothic Art: Characteristics, History”, Visual-arts-cork.com, accesat în 14 iunie 2016
135. ^ a b Jonathan Jones (4 decembrie 2004), „Giotto, the world's first celebrity artist”, The
Guardian, accesat în 14 iunie 2016
136. ^ Frederick Hartt, A History of Italian Renaissance Art, (1970)
137. ^ Roderick Conway Morris (28 octombrie 2015), „Duomo Unveils Treasure House in Florence,
Italy”, The New York Times, accesat în 23 mai 2016
138. ^ "Neo-Classical", The Dictionary of Art: volume XXII, ed. Jane Turner, în 34 de volume,
1996. Grove's Dictionaries Inc., New York, 1998.
139. ^ „Giorgio De Chirico Art Monographs and Museum Exhibition Catalogs”, Artbook.com,
accesat în 24 mai 2016
140. ^ Ernest Hatch Wilkins, The invention of the sonnet, and other studies in Italian
literature (Roma: Edizioni di Storia e letteratura, 1959), 11–39
141. ^ „All Nobel Prizes in Literature”. Nobelprize.org. Accesat în 30 mai 2011.
142. ^ a b Bharat Sevak Samaj Programme, „Bharat Sevak Samaj Programme”(PDF), Bssve.in,
p. 55, accesat în 13 iunie 2016
143. ^ Brockett and Hildy (2003, 49–50).
144. ^ Commedia Dell'arte: A Handbook for Troupes, John Rudlin, Olly Crick, Psychology Press,
2001
145. ^ „Quick Opera Facts 2007”. OPERA America. 2007. Arhivat din original la 1 octombrie 2006.
Accesat în 23 aprilie 2007.
146. ^ Alain P. Dornic (1995). „An Operatic Survey”. Opera Glass. Accesat în 23 aprilie 2007.
147. ^ a b c d „Appreciate Italian Cinema, Opera, Fashion and Gastronomy”, Bucknell.edu, accesat
în 13 iunie 2016
148. ^ a b Kimbell, David R. B (29 aprilie 1994). Italian Opera. Google Books. ISBN 978-0-521-
46643-1. Accesat în 20 decembrie 2009.
149. ^ „Giuseppe Verdi and Italian Opera - A Night at the Opera”, loc.gov, accesat în 25 mai 2016
150. ^ „Top 10 Opera Houses”, National Geographic, accesat în 25 mai 2016
151. ^ Steffen, David J. (2005). From Edison to Marconi. McFarland.
p. 168. ISBN 9780786451562.
152. ^ Keller, Catalano and Colicci, Garland Encyclopedia of World Music, pp 604 - 625
153. ^ „Premiata forneria Marconi”, Italianprog.com, accesat în 13 iunie 2016
154. ^ McDonnell, John (1 septembrie 2008). „Scene and heard: Italo-disco”. The Guardian.
155. ^ „Giorgio Moroder”, Allmusic.com, accesat în 13 iunie 2016
156. ^ Yiorgos Kasapoglou (27 februarie 2007), „Eurovision Sanremo Music Festival kicks off
tonight”, Esctoday.com, accesat în 13 iunie 2016
157. ^ Daniel Wakin, "Spoleto Italy: The Menottis Are History", The New York Times, 27 iunie 2008
158. ^ Billboard. Nielsen Business Media. 2001. p. 50. ISSN 0006-2510.Parametru
necunoscut |no= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |vol=ignorat (posibil, |volume=?) (ajutor)
159. ^ Conway Morris, Roderick (28 august 2012). „World's Oldest Cinematic Fest Turns 80”. New
York Times. Accesat în 8 februarie 2013.
160. ^ „The Cinema Under Mussolini”. Ccat.sas.upenn.edu. Accesat în 30 octombrie 2010.
161. ^ „Historical origins of italian neorealism – Neorealism – actor, actress, film, children, voice,
show, born, director, son, cinema, scene”. Filmreference.com. Accesat în 7 septembrie 2011.
162. ^ „Italian Neorealism – Explore – The Criterion Collection”. Criterion.com. Accesat în 7
septembrie 2011.
163. ^ Katz, Ephraim, "Italy," The Film Encyclopedia (New York: HarperResource, 2001), pp. 682-
685.
164. ^ Hamil, Sean; Chadwick, Simon (2010). Managing football : an international perspective (ed.
1st ed., dodr.). Amsterdam: Elsevier/Butterworth-Heinemann. p. 285. ISBN 1-85617-544-8.
165. ^ „Previous FIFA World Cups”. FIFA.com. Accesat în 8 ianuarie 2011.
166. ^ „UEFA Country Ranking 2016”. Bert Kassies. Accesat în 18 mai 2016.
167. ^ „JMU - Italian Sports”, James Madison University, accesat în 11 iunie 2016
168. ^ FIVB (octombrie 2015), „FIVB Senior World Ranking - Men”, Fivb.org, accesat în 13 iunie
2016
169. ^ „FIVB Senior World Ranking - Women”, Fivb.org, octombrie 2015, accesat în 13 iunie 2016
170. ^ „Top 10 Sports in Italy”, Top10-italy.com, 3 ianuarie 2012, accesat în 13 iunie 2016
171. ^ FIBA, „archive.fiba.com: Teams”, Archive.fiba.com, accesat în 28 mai 2016
172. ^ Josh Martin (9 august 2012), „4. Lega Basket Serie A”, Bleacherreport.com, accesat în 13
iunie 2016
173. ^ Bath, Richard (ed.) The Complete Book of Rugby, p. 68 (Seven Oaks Ltd, 1997 ISBN 1-
86200-013-1)
174. ^ „History : RBS 6 Nations”, Rbs6nations.com, accesat în 13 iunie 2016
175. ^ „Rugby World Cup 2019”, Rugbyworldcup.com, accesat în 13 iunie 2016
176. ^ „World Rankings Men's”, Worldrugby.org, accesat în 13 iunie 2016
177. ^ Foot, John. Pedalare! Pedalare! : a history of Italian cycling. Londra: Bloomsbury.
p. 312. ISBN 978-1-4088-2219-7.
178. ^ Hall, James (23 noiembrie 2012). „Italy is best value skiing country, report finds”. The Daily
Telegraph. Accesat în 29 august 2013.
179. ^ „Il tennis è il quarto sport in Italia per numero di praticanti”. Federazione Italiana Tennis.
Accesat în 29 august 2013.
180. ^ „Ferrari”, formula1.com, accesat în 24 mai 2016
181. ^ Keith Collantine (2 noiembrie 2008), „Ferrari claims a record 16th F1 constructors' world title
in Brazil”, F1fanatic.co.uk, accesat în 24 mai 2016
182. ^ Nick Squires (15 decembrie 2014), „Italy bid for 2024 Olympics greeted with
derision”, Telegraph, accesat în 24 mai 2016
183. ^ „New York Takes Top Global Fashion Capital Title from London, edging past Paris”.
Languagemonitor.com. Accesat în 25 februarie 2014.
184. ^ Press, Debbie (2000). „Your Modeling Career: You Don't Have to Be a Superstar to
Succeed”. ISBN 978-1-58115-045-2.
185. ^ Miller (2005) p. 486
186. ^ a b c Insight Guides (2004) p.220
187. ^ „Design City Milan”. Wiley. Accesat în 3 ianuarie 2010.
188. ^ „Frieze Magazine – Archive – Milan and Turin”. Frieze. Accesat în 3 ianuarie 2010.
189. ^ „Italian Cooking: History of Food and Cooking in Rome and Lazio Region, Papal Influence,
Jewish Influence, The Essence of Roman Italian Cooking”. Inmamaskitchen.com. Accesat în 24 aprilie
2010.
190. ^ „The Making of Italian Food...From the Beginning”. Epicurean.com. Accesat în 24 aprilie
2010.
191. ^ Del Conte, 11-21.
192. ^ Related Articles (2 ianuarie 2009). „Italian cuisine – Britannica Online Encyclopedia”.
Britannica.com. Accesat în 24 aprilie 2010.
193. ^ „Italian Food – Italy's Regional Dishes & Cuisine”. Indigoguide.com. Accesat în 24 aprilie
2010.
194. ^ „Regional Italian Cuisine”. Rusticocooking.com. Accesat în 24 aprilie 2010.
195. ^ „Which country has the best food?”. CNN. 6 ianuarie 2013. Accesat în 14 octombrie 2013.
 196. ^ Freeman, Nancy (2 martie 2007). „American Food, Cuisine”. Sallybernstein.com. Accesat
în 24 aprilie 2010.
197. ^ The Silver Spoon ISBN 88-7212-223-6, 1997 ed.
198. ^ Mario Batali Simple Italian Food: Recipes from My Two Villages (1998), ISBN 0-609-60300-
0
199. ^ „Most Americans Have Dined Outin the Past Month and, Among Type of Cuisine, American
Food is Tops Followed by Italian” (PDF). Harris interactive. Accesat în 31 august 2013.
200. ^ Kazmin, Amy (26 martie 2013). „A taste for Italian in New Delhi”. Financial Times. Accesat
în 31 august 2013.
201. ^ Keane, John. „Italy leads the way with protected products under EU schemes”. Bord Bia.
Accesat în 5 septembrie 2013.
202. ^ Marshall, Lee (30 septembrie 2009). „Italian coffee culture: a guide”. The Daily Telegraph.
Accesat în 5 septembrie 2013.
203. ^ Jewkes, Stephen (13 octombrie 2012). „World's first museum about gelato culture opens in
Italy”. Times Colonist. Accesat în 5 septembrie 2013.
204. ^ Squires, Nick (23 august 2013). „Tiramisu claimed by Treviso”. The Daily Telegraph.
Accesat în 5 septembrie 2013.
205. ^ Giulia (9 septembrie 2010), „Top 5 best italian desserts - Traditional
Sweets”, Charmingitaly.com, accesat în 28 mai 2016

Legături externe