Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arborele Cotit
Arborele Cotit
Arborele cotit
1. Generalitati :
Arborii cotiti sunt organe de masini care se construiesc pentru a contribui la transformarea
miscarii de rotatie in miscare de translatie. Acestia sunt utilizati in special la motoarele cu
ardere interna, la pompe, compresoare care prin intermediul mecanismului biele – manivela
transforma miscarea rectilinie alternativa a pistoanelor in miscare de rotatie a arborelui cotit.
1. in functie de functionare :
- static determinati (intre reazeme);
- static nedeterminati (in afara reazemelor).
2. in functie de comportarea la vibratii:):
- rigizi (n < n Cr);
- elastici (n > n Cr).
3. In functie de tiul de solicitare :
- arbori de torsiune;
- arbori solicitati compus : tensiune si incovoiere;
3.Fusuri si pivoti
Fusurile si pivotii sunt acele zone din componenta arborilor si osiilor prin care acestia se
sprijina in lagare. Suprafetele fusurilor prezinta o miscare relativa fata de surafatele interioare
de contact ale lagarului de sprijin. Acesta poate fi de alunecare (lagar de alunecare) sau de
rostogolire (indirecta la rulmenti).
2. Arborele cotit:
Arborele cotit a primit această denumire, datorită configurației axei sale, care cotește alternativ
de la un fus palier la un fus maneton și înapoi la fusul palier. În ce privește denumirea de
"Vilbrochen", deși așa o regăsim în dicționar, în mod popular este des folosit termenul
"Vibrochen". La motoarele cu ardere internă în doi timpi, în general la cele de motociclete,
motorete și scutere, sau la drujbe, compresoare ori alte utilaje, arborele cotit se mai numește
Ambielaj. Chiar și unele autovehicule cum ar fi de exemplu autoturismul Trabant și care era
dotat cu un motor în doi timpi, folosea un astfel de arbore cotit cu denumirea de ambielaj. În
general, arborele cotit (vilbrochenul) este acela de pe care se pot demonta bielele, despărțindu-
le pe jumătate, prin intermediul unor piulițe, pe când la arborele cotit de tip ambielaj, aceste
biele nu se pot demonta, fiind presate din fabricație pe arbore și neputându-se despărți, fiind
turnate dintr-o singură bucată. Aceasta însă nu este o regulă, pot exista și arbori cotiți cu biele
nedemontabile și care să nu își schimbe denumirea din vilbrochen.
Elementele componente ale unui arbore cotit sunt: fusul palier care constituie reazemul, fusul
maneton, pe care se montează capul bielei, braţul care face legătura fusului maneton cu fusul
palier şi contramasele care servesc pentru echilibrare.
Faptul că arborele cotit este piesa principală a motorului este atestat de importanţa pe care o
prezintă funcţional, dc masa acestuia (8- 15% din masa motorului) şi de preţul de fabricaţie
(25... 30%) din preţul motorului.
In timpul funcţionării, sub acţiunea forţelor datorită presiunii gazelor şi a forţelor de inerţie, în
părţile componente ale arborelui cotit apar solicitări de întindere, compresiune, încovoiere şi
răsucire. Solicitările de încovoiere conduc la deformarea arborelui cotit, ceea ce compromite
coaxialitatea fusurilor şi cuzineţilor.
Părţile principale ale arborelui cotit si deformarea acestuia sub acţiunea forţelor.
Trecerea uleiului de la fusul palier la maneton se face prin orificiile de legătură. Fusurile paliere
se etanşează cu capace de metal moale 3; iar fusurile mane-toane sunt libere, pentru a evita
creşterea forţei centrifuge.
La unele construcţii de arbori cotiţi forţa cenrtifugă se foloseşte pentru filtrarea parţială a
uleiului. In acest caz, trebuie etanşate ambele fusuri cu capacele 3 iar conducta 4 pătrunde în
partea centrală a fusului, de unde preia uleiul fara impuritati, acestea sedimentându-se la
periferia părţii interioare a fusului. Sunt şi soluţii mai perfecţionate pentru separarea impurităţi-
lor mecanice însă mai costisitoare.
In construcţia unui arbore cotit trebuie să se aibă în vedere toate cerinţele funcţionale, siguranţă
în funcţionare decalarea uniformă a funcţionării cilindrilor, echilibrajul optim, lungimea şi masa
redusă, tehnologia de execuţie cât mai simplă şi preţ redus.
In general, la MAS şi MAC se adoptă construcţii de arbori cotiţi la care fiecare fus maneton este
încadrat de fusuri paliere, în care caz se asigură o rigiditate optimă.Poziţia fusurilor manetoane
se alege în funcţie de ordinea aprinderii şi a unui e-chilibraj cât mai complet.
Lungimea totală a arborelui cotit este determinată de distanţa dintre cilindri şi capătul liber.
Pentru lungimi reduse ale arborelui cotit se asigură mai uşor rigiditatea necesară, la dimensiuni
optime ale fusurilor şi colurilor (cazul motoarelor în V).
Fusurile manetoane se execută toate la acelaşi diametru, mai redus decât al fusurilor paliere.
Pentru reducerea masei arborelui cotit fusurile manetoane şi chiar cele paliere se găuresc.
Braţele arborelui cotit au diferite forme. Racordarea fusurilor cu braţele pentru diminuarea
concentrării tensiunilor se recomandă a se face cu raze cât mai mari, p > 0,06 d, unde d este
diametrul fusului. Mărirea suprafeţei de sprijin a fusului se a-sigură în cazul racordării cu raze
variabile sau a racordării cu degajare soluţie aplicată şi la motorul Dacia 1300.
Capătul liber al arborelui cotit este astfel ales încât să permită amplasarea garniturii de etanşare,
a pinionului pentru acţionarea distribuţiei, fuliei pentru ventilator şi degajării pentru pornire
(manuală).
Pe capătul liber se montează şi amorti-zoarele de oscilaţii, dintre care mai eficiente sunt
amortizoarele cu frecare lichidă în corpul 1 se găseşte masa 2, iar jocul rămas liber se umple cu
silicon. Sistemul astfel format constituie un bun amortizor de oscilaţii în toată gama turaţiilor de
funcţionare. Ungerea fusurilor se asigură prin canalele practicate în fusuri şi cuzineţi, puse în
legătură cu conducta centrală de ungere a motorului.
Desenul de execuţie şi condiţiile tehnice impuse pentru construcţia arborelui cotit de la motorul
D-110 rezultă din figura.
Amortizor de oscilatii
2.2. Materiale
folosite:
Arborele cotit se confectioneaza prin doua procedee: prin forjare si prin tur- nare. Forjarea se
efectueaza liber sau in matrita, cand lungimea arborelui cotit nu depaseste aproximativ 2 m.
Forjarea in matrita prezinta avantajul ca fibrele, urmand conturul presei, nu comporta
intreruperi. Arborii cotiti forjati se confectioneaza din otel ; cei turnati se confectioneaza din
fonta sau otel. Intrucat conditia de rigiditate a arborelui cotit impune dimensionarea larga a
cotului, solicitarea lui coboara sub un asemenea nivel incat este posibila utilizarea otelurilor
nealiate si anume otelul de calitate cu continut mediu de carbon ( OLC 45x, OLC 60x,STAS
880-66) cu rezistenta la rupere 70…80 daN/mm2. La MAC-ul mai solicitat, se utilizeaza oteluri
aliate cu Cr, Ni, Mo, V (STAS 791-66), care au o rezistenta la rupere superioara, 85…125
daN/cm2, dar un cost ridicat. O varietate de otel pentru arborele cotit este otelul aliat NiCrMo
(C = 0,22…0,25%, Ni = 3,75%…4,0%, Cr = 1,1…1,3%, Mo = 0,45…0,55%, Si = 0,25…35%,
Mn = 0,30…0,45, S+P <0,025).
Arborele cotit este confectionat din aceste materiale, pentru a rezista la solicitarile de
incovoiere, rasucire, uzura, socuri si vibratii, arborele cotit se va confectiona din semifabricate
obtinute din fonta aliata sau din fonta modificata, prin operatia de turnare, urmata de prelucrari
mecanice.
Arborii cotiti cu gabarit mai mic se pot confectiona din semifabricate din otel carbon de calitate,
matritat la cald. Arborele motor a primit denumirea de ,, arbore cotit’’ datorita configuratiei
axei sale de simetrie, care serpuieste, coteste alternativ de la un fus palier la un fus maneton si
inapoi la fusul palier.
2.3. Sarcini :
Este cea mai solicitata piesa prin care trece intreaga putere a motorului si asupra careia
actioneaza forte variabile ca marime, directie si sens. Arborele cotit este prevazut cu un numar ,,
n ’’de fusuri manetoane coaxiale, egal cu numarul cilindrilor motorului, si cu un numar de
,,n+1’’ fusuri paliere, prin intermediul carora arborele se sprijina pe lagarele paliere, coaxiale.
Legatura dintre fusuri paliere si fusuri manetoane este facuta de bratele manetoane, in
prelungirea carora se gasesc contragreutatile care folosesc la echilibrare si asigura rotirea lina,
fara socuri, a arborelui cotit. Partea arborelui cotit prin care se transmite miscarea la utilizator
(la ambreiaj ) se numeste partea posterioara, si este prevazut cu o flansa pe care se va presa si se
va asigura cu suruburi volanta si coroana dintata care serveste la pornirea automata a motorului.
La celalalt capat, numit partea frontala, sunt prevazute suprafete cilindrice conice sau in trepte,
prevazute cu pene, pe care se vor monta pinionul de distributie, amortizorul oscilatiilor de
torsiune si fulia pentru antrenarea ventilatorului, generatorului de curent, pompei de apa si a
altor anexe. In capatul frontal este practicata o gaura filetata in care se insurubeaza clichetul
numit si rac, pentru pornirea manuala a motorului la manivela.
In timpul functionarii arborelui, iau nastere oscilatii de torsiune care, la anumite turatii ale
motorului pot sa produca fenomenul de rezonanta, periculos prin efectele sale distrugerea .
Pentru a preintampina acest fenomen, in partea frontala a arborelui se monteaza amortizorul
oscilatiilor de torsiune care, prin frecarea interioara a masei de cauciuc, absoarbe o parte din
energia vibratiilor.
- ovalizare fusurilor ;
- fisurarea ;
- indreptarea la rece ;
- echilibrare ;
- verificarea si control.
10
Fusurile arborelui cotit se pot reconditiona prin micsorarea sau majorarea diametrului lor.
Micsorarea diametrului fusului se face prin rectificarea pe masini de rectificat a stratului
superficial dur realizat in fabricatie, daca grosimea acestuia o permite la asa-numite trepte de
reparare.
Motorul ales pentru proiectarea arborelui cotit este un M.A.S. de motocicleta, al unui Suzuki
GS500. Motorul are o capacitate cilindrica de 487cm^3, iar puterea dezvoltata de acesta este
de 38 de kW.
11