Incertrans

93/650/05. 10. 1998

Ordinul
Directorului General al A.N.D.
Nr. 146
din 06. 11. 1998

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1275/8.12,1990, privind regulamentul de organizare şi

funcţionare al Administraţiei Naţionale a Drumurilor, cu modificările ulterioare, în baza
Contractului de Management nr. 4/21/1994, încheiat cu Ministerul Transporturilor, Dănilă Bucşa
manager al Administraţiei Naţionale a Drumurilor, emite următorul:

Ordin

Art.1. Se aprobă " Instrucţiuni tehnice privind determinarea fluajului static şi dinamic al mixturilor
asfaltice" ind. AND nr. 543-1998.
Art.2. Aducerea la îndeplinire a prezentului ordin revine DRDP 1-7 şi CESTRIN.

Director General
Ing. Dănilă Bucşa

Instrucţiuni tehnice privind determinarea fluajului static şi dinamic al mixturilor asfaltice

1. Generalităţi
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la determinarea fluajului static şi dinamic al mixturilor
asfaltice caracterizând susceptibilitatea la vălurire a îmbrăcăminţilor rutiere la temperaturi ridicate.
1.2. Fluajul static se referă la deformaţiile permanente cumulate rezultate din solicitările statice de
lungă durată la compresiune a îmbrăcăminţilor rutiere din mixtura asfaltică.
1.3. Fluajul dinamic se refera la deformaţiile permanente cumulate rezultate din solicitările repetate
la compresiune ale îmbrăcăminţilor rutiere din mixtură asfaltică.
1.4. Determinarea fluajului static şi dinamic se efectuează cu ajutorul echipamentului pentru
testarea mixturilor asfaltice (ELE - MATTA ) pe probe cilindrice din mixtură asfaltică preparate în
laborator sau prelevate din teren cu diametrul de 100 mm sau 150 mm.
1.5. Echipamentul este caracterizat prin următorii parametrii de lucru:
• sarcina:700 KPa
• încărcare pulsatorie de forma rectangulară cu durata de 0,5 ± 0,5 sec
• perioada de repaus între încărcări: 1,5 ± 0,5 sec.
• temperatura: 0...60 °C cu precizia de 0.5 °C
1.6. Valorile fluajului static, respectiv dinamic se utilizează pentru:
• evaluarea calităţii mixturilor asfaltice destinate îmbrăcăminţilor rutiere;
• proiectarea mixturilor asfaltice.

2. Principiul metodei

2.1. Determinarea fluajului static şi dinamic se realizează prin aplicarea unei sarcini verticale de
compresiune statică, respectiv a unei sarcini verticale pulsatorii, de-a lungul axului unei probe
cilindrice din mixtura asfaltică.(Fig.1) Se urmăreşte răspunsul probei la încărcare (deformaţiile
acumulate),care se calculează cu relaţia (1):

p =  h / h0 unde:
 h = deformaţia axială totală (mm)
h 0 = înălţimea iniţiala a probei (mm)

Fig. 1

Valorile deformaţiilor sunt calculate automat şi reprezentate grafic cu ajutorul unui program de
calcul.

3. Aparatura

3.1. Echipamentul de testare cuprinde următoarele subansamble (Fig.2):

3.1.1. Cadru de încărcare din oţel

3.1.2. Sistem de încărcare care cuprinde un actuator de încărcare pneumatic cu ajutorul căruia se
poate aplica sarcina.
3.1.3. Cadru pentru fixarea probelor cu diametru de 100 mm şi 150 mm care cuprinde:
3.1.3.1. Două platane de încărcare (inferior şi superior) având diametrul cu 10 mm mai mare decât
diametrul probei şi care distribuie greutatea în mod egal la capetele probei.
3.1.4. Sistem de măsurare a deformaţiilor alcătuit din doi traductori diferenţiali, linear variabili
(TDLV) montaţi pe tijele suport ale platanului inferior al cadrului de încărcare. Capetele celor doi
traductori se sprijină pe suprafaţa platanului de încărcare superior.
3.1.5. Traductori pentru măsurarea temperaturii probelor (termocuplu) având domeniul cuprins între
0-60°C cu o precizie de 0,1° C montat pe o probă etalon din mixtura asfaltică.
3.1.6. Echipament de înregistrare cuprinzând o unitate cu suprafaţa digitală conectată la un
calculator care monitorizează şi înregistrează semnalele electrice ale traductorilor şi actuatorului.
Echipamentul înregistrează pulsul de încărcare şi maximul deformaţiei axiale rezultate.
3.1.7. Camera climatică pentru menţinerea temperaturii constante având instalaţie pentru circulaţia
aerului, în care sunt condiţionate probele şi care asigură o temperatură constantă cu o precizie de ±
0,5°C pe toată durata testului.
3.2. Calculator compatibil IBM, care permite prelucrarea automată, vizualizarea şi tipărirea
rezultatelor testului.
3.3. Sursa de aer comprimat având capacitate minimă de 800 KPa, prevăzută cu filtru de aer de 5
microni.
3.4. Şubler din oţel cu gradaţii de 1mm şi o precizie de 0,1 mm, pentru măsurarea dimensiunilor
probelor.
3.5. Aparat pentru tăierea şi ajustarea probelor (de ex. fierăstrău cu lama de diamant).
3.6. Polizor pentru şlefuirea suprafeţelor probelor prelevate din teren.
3.7. Placă din sticlă sau oţel cu suprafaţă plană pentru pregătirea probelor.
3.8. Lubrifiant (silicon).

Fig. 2

4. Condiţii de determinare

4.1. Determinarea fluajului se efectuează la temperatura de 40°C (temperatura preluată după

metodologia Shell).
4.2. În cazuri speciale determinarea poate fi efectuată şi la alte temperaturi.
4.3. Parametrii determinării sunt:
a) Fluaj static
• Presiunea de încărcare: 500 kPa
• Perioada de încărcare: 3 ore
• Timp de revenire: 15 min.
b) Fluaj dinamic
• Presiunea de încărcare: 100 kPa
• Perioada de încărcare: 1 sec.
• Perioada de repetare: 2 sec.
• Număr de pulsuri: 1800
• Timp de revenire: 15 min.
4.4. Pentru caracterizarea unei mixturi sunt necesare trei probe.
4.5. Pentru compararea mixturilor asfaltice de diferite compoziţii se impune ca probele să aibă
acelaşi volum de goluri.
4.6. Probele vor fi prelevate din teren sau pot fi confecţionate în laborator cu ajutorul presei de
compactare giratorie, conform “Instrucţiunilor tehnice privind confecţionarea epruvetelor din
mixtură asfaltică utilizând presa de compactare giratorie”; probele prelevate din teren trebuie să
constituie un singur strat asfaltic.
4.7. Determinarea fluajului static şi dinamic se efectuează în maxim şapte zile de la data prelevării
probelor din teren, respectiv de la data confecţionării lor în laborator.
4.8. În cazuri speciale, la cererea beneficiarului, determinarea se poate efectua utilizând alţi
parametrii şi alte intervale de timp.

5. Pregătirea probelor

5.1. Cerinţe pentru probe

5.1.1. Determinarea fluajului static şi dinamic se face pe probe cilindrice din mixtura asfaltică cu
următoarele dimensiuni:
• Diametrul de 100 ± 2 mm şi înălţimea de 65 ± 1 mm pentru mixturi asfaltice cu dimensiunea
maximă a granulelor de  25 mm.
• Diametrul de 150 ± 2 mm şi înălţimea de 85 ± 1 mm pentru mixturi asfaltice cu dimensiunea
maximă a granulelor cuprinsă între 25 şi 40 mm.
5.1.2. Probele trebuie să aibă bazele paralele, cu suprafaţa bine şlefuită. Probele confecţionate în
laborator nu necesită pregătire specială. Pentru cele prelevate din teren se foloseşte aparatul pentru
tăiere şi ajustare.
5.1.3. Dimensiunile probelor se determină astfel:
• se aşează proba pe o placă de sticlă sau oţel bine şlefuit;
• se măsoară cu ajutorul şublerului înălţimea probei pentru cel puţin trei diametre situate la 60° unul
faţă de celălalt şi la ambele capete ale probei. Dacă diferenţa dintre cele 6 măsurători este mai mare
de 2 % faţă de diametrul nominal al probei de testare, proba nu se poate utiliza.
• se măsoară diametrul probelor prin 4 citiri, între care diferenţa nu trebuie să fie mai mare de 2%.
5.2. Condiţii de depozitare
5.2.1. Probele se depozitează în atmosfera uscată ( maxim 65% umiditate ) pe o suprafaţă
orizontală, fără a fi suprapuse, respectându-se următoarele condiţii de timp şi temperatură.
5.2.2. Pentru şapte zile între preparare şi încercare la temperatura de 20 ±5°C.
5.2.3. Pentru perioade mai lungi (dar nu peste 30 de zile) la temperatura de 4-5°C.
5.3. Condiţionare şi testare
5.3.1. Proba de testat se scoate din depozit şi se aşează în camera climatică programată la
temperatura dorită. Temperatura probei se măsoară cu ajutorul celor doi traductori ai
echipamentului, aşezaţi unul în centru iar celălalt pe suprafaţa probei etalon. Începerea testării se va
face în momentul uniformizării celor două temperaturi (cca. două ore pentru probele cu diametrul
de 100 mm şi cca. trei ore pentru probele cu diametrul de 150 mm).
5.3.2. În cazul determinării prealabile a densităţii probelor este necesară uscarea acestora înainte de
începerea determinării modulului de elasticitate, eventual utilizând un jet de aer comprimat.

6. Modul de lucru

6.1. Se măsoară înălţimea şi diametrul probei de testat conform prevederilor punctului 5.1.3. şi se
calculează media măsurătorilor cu precizia de 0.1 mm.
6.2. Se şterg suprafeţele platanelor de încărcare.
6.3. Se unge fiecare faţă a probei cu 1 g silicon pentru a reduce frecarea. Lubrifiantul trebuie
răspândit uniform. Pentru probele cu un volum de goluri mare trebuie aplicată o cantitate mai mare
de lubrifiant.
6.4. Se aşează proba între platane astfel încât să fie bine centrată şi se ajustează poziţia traductorilor,
pentru măsurarea deformaţiilor (TDLV) astfel încât, să se poată efectua testul.
6.5. Se lasă să se echilibreze temperatura.
6.6. Se conectează sursa de aer comprimat la echipament.
6.7. Se porneşte calculatorul, se apelează programul "UMAT' şi se urmăreşte pe monitorul
calculatorului, procesul de testare.
6.8. Din programul pentru determinarea fluajului se selectează comanda "Levels" şi se ajustează
traductorii pentru măsurarea deformaţiilor în poziţia de mijloc. Se recomandă poziţionarea lor în
intervalul cuprins între 0-5 micrometrii.
6.9. Se coboară cadrul de susţinere al actuatorului astfel încât, pistonul actuatorului să aibă o cursă
optimă.
6.10. Se verifică orizontalitatea cadrului şi se strâng şuruburile de fixare ale acestuia.
6.11. Se introduc datele în programul UMAT selectând comanda "Edit".
6.12. Se începe testul selectând comanda "Run", şi se înregistrează datele.
6.13. Testul se opreşte după efectuarea a 1800 de pulsuri (la determinarea fluajului dinamic) sau
după trei ore (la determinarea fluajului static).
6.14. Rezultatele se înregistrează automat pe calculator după trecerea perioadei de revenire stabilită.

7. Înregistrarea testului şi raportarea rezultatelor

7.1. Pentru fiecare probă încercată se înregistrează automat datele cuprinse în fişa-model din tabelul
1.
7.2. Valoarea deformaţiilor permanente care reprezintă fluajul static sau dinamic ce caracterizează
mixtura asfaltică este dată de media valorilor obţinute pe fiecare din cele trei probe.
7.3. Raportul (buletinul) de încercări trebuie să cuprindă datele de mai jos;
7.3.1. Date generale:
a) Date despre probă (tipul mixturii asfaltice, dimensiunea maximă a granulei, conţinutul de bitum,
volumul de goluri);
b) Pentru probele confecţionate în laborator:
• numărul giraţiilor compactorului
• temperatura de confecţionare
• temperatura şi timpul de condiţionare a probei
c) Pentru probele prelevate din teren:
• vârsta mixturii asfaltice (dacă se cunoaşte)
• locul şi datele prelevării, trafic
d) Data şi ora încercării.
e) Numărul "Instrucţiunii tehnice de determinare".
7.3.2. Rapoartele determinării:
a) Înălţimea şi diametrul mediu al fiecărei probe cu o precizie de 0.1 mm.
b) Temperatura de încercare cu o precizie de 0,5°C, timpul de încărcare, perioada de repetare a
încărcării.
c) Valoarea medie a deformaţiilor permanente.
7.3.3. Precizia determinării:
a) Repetabilitate: 5%
b) Reproductibilitate: 8%.

Tabelul 1.
Fluajul dinamic al probelor din mixtura asfaltică
Data confecţionării probei 2/8/96
Data şi ora testării 9/8/96
Tipul echipamentului ELE - MATTA
Identificarea probei 63
Identificarea testului fluaj dinamic
Numărul contractului 4048/96
Diametrul mediu al probei (mm) 100
Înălţimea medie a probei (mm) 50.1
Temperatura de depozitare (°C)20
Temperatura de testare (°C) 40
Vârsta probei de testat (zile) 7
Perioada pulsului (sec) 2
Perioada de încărcare (sec) 1
Numărul de pulsuri 1800
Rezultatul testului Proba Media
1 2 3 rezultatelor
Deformaţia permanentă, strain (x10-4mm) 7783 7076 7419 7639
Maximul sarcinii (N) 100 96 98 98
Modulul de elasticitate (MPa) 208 215 220 214