NORMA TIV PENTRU UTILIZAREA MA TERIAlELOR LUCAARILE GEOSINTETICE DE CONSTRUC /I LA

NP 015-02 Inloculeljte C227-8&lNDICATIV

Totodata, proiectarea lucrarilor de construcrii ce Ingl?be;:J~.;1 materiale geosintetice implicii. ? serie. de c~lcule ~i \~e~ode sp~clhTce., 111 lucrare fiind puse la dispozitia proiectantilor principiile de dkgel e ;:J parametrilor caracteristici. Prevederile prezentului normativ servesc pentru: • clasificarea produselor geosintetice, cunoasterea :';1 verificarea comportarnentului acestora, • agrementarea produselor existente, . ,.. _ • stabilirea principiilor pentru utilizarea adecvata $1 eficientii a geosinteticelor la lucrarile de constru~tii. . . Prezentul normativ va fi urmat de 0 serie de ghiduri de proiectare a principalelor tipuri de lucrari realizate ell prod~se geos.inteti.ce. . .. Pentru aplicarea practica a prezentului norrnativ se impune preluarea si traducerea tuturor standardelor europene In domeniu, . Prezentul normativ inlocuieste si anuleaza prevederile en7 - fl8
< ••

1.

DelECT

Prezentul normativ se refera la principalele prod use geosintetice existente pe plan international ~i care se utilizeaza In prezent In dorneniul constructiilor in tara noastra. Utilizarea eficienta a acestor materiale implies cunoasterea tipurilor de produse si a functiilor pe care acestea le pot indeplini, datorita proprietatilor specifice. Fiind produse artificiale, modullor de fabricare, ca si materia prima joaca roluri determinante asupra proprietatilor lor. Prezentul normativ defineste principalele grupe de produse si functiile acestora in conformitate ell documentele elaborate de Societatea Internationala de Geosintetice (lOS). Caracteristicile ~i modul de obtinere a parametrilor definitorii fiecarei grupe de materiale sunt prezentate pe baza standardelor europene care, In mare parte, au fast preluate sau sunt pe cale de a f preluate pe plan national. Numai In cazul in care nu exista inca standarde europene publicate se face referire la alte norme internationale (ISO sau ASTM). Avand in vedere importanta tehnologiilor de punere in oped, de realizare a imbinarilor produselor, ca ~i necesitatea controlarii calitatii lucrarilor de constructii ce inglobeaza materiale geosintetice, sunt prezentate metodologiile ~i procedurile specifice de punere In opera, Imbinare si control existente si agreate pe plan international. Diversitatea tipurilor ~i functiilor materialelor geosintetiee au condus la utilizarea lor complexa si complernentara in dorneniul constructiilor ceea ee a impus in cadrul normativului structurarea posibilitatilor de folosire pe principalele tipuri ingineresti constructive. Aceste utilizari sunt exemplificate III lucrare, fad insa a avea un caracter exhaustiv.

C

2.

TERMINOLDGIE

2.1. Deflnltla materialelor geosintetice
Geosintetice (materiale geosintetlce) = produse cu structurii plan{l realizate din materiale polimerice si care sunt utilizate impreunii ell pamanturile, rocile sau alte materiale III domeniul constructiilor.

2.2. Functllle materialelor geosintetice
Functiile mecanice. materialelor geosintetice sunt in principal hidraulice
$1

,j;

I,

2.2.1. Filtrarea
Materialul geosintetic este utilizat in scopul de a perm ite trecerea fluidelor din masivele de pamant si umpluturi din materiale granulare, prevenind migrarea necontrolata a particulelor solide (Figura 2.1), evitandu-se cresterile excesive ale presiunii din porii pamantului.

Elaborat de:
UNIVERSITATEA CONSTRUCTII TEHNICA BUCURE~TI DE

Aprobat de:
MINISTRUL LucRARILOR PUBLICE. TRANSPORTURILOR ~I LOCUINTEI

cu

ordlmll nr. 1228 din 03.09.2002

74

75

2.2.4. Protectla

Materialul geosintetic este utilizat ca strat protector al unui alt strat sintetic sau natural (Figura 2.3)

Figura 2.1. Mecanismul

fi ltrdrii

2.2.2. Drenarea
. M.aterial~l geosintetic este utilizat pentru colectarea si transportul fluidelor din rnasrve de pamant ~i umpluturi de materiale granulare (Figura 2.2).

Figura 2.3. Principiul de actiune a geosinteticului
. .
'

ell

rol de

profeerie

' 2:2.,5.

,'.

,;\

SeparCirea

-::

~-':

Figura 2.2. Principiul drenajului in planul geosinteticului 2.2.3. Etan§area (impermeabilizarea) Materialul geosintetic este utilizat lichidelor sau gazelor dintr-un rnediu in altul. pentru a preveni migrarea

Mat:rialuJ geosintetic este utilizat intre doua materiale diferite pentruall'l1p~eqi9,~' a'hw~t~cullor, ca de exemplu un strat de material granular In contact stca! de'hiathial fin. In acest caz exista doua mecanisme care .....;'. ~>i'_,;i _,;h;' ': se pot dezvoltal.nillmpj ,~ .' (lr:""Ill.l~teri<:l:Nl; ~n.; ti~de sa patrunda, 'in ,golurile mat~rialuilli s.rapular,' diminuand astfel capacitate a sa drenanta, ca ~1 prQPri~ti!ilesale de frecare (Figura 2.4 a); (2) materialul drenant tinde sa patrunda 'in stratul fin, diminufindusi astfel rezistenta (Figura 2.4 b),

cuun:

76

77

2.2.7. Armarea (ranforsarea) Materialele geosintetice sunt utilizate pentru a prelua prin rezistenta lor la intindere eforturile pe care pamantul sau un alt tip de material nu le poate prelua. Principiul de functionare al armaturilor introduse 'in pamfint este ilustrat in Figura 2.6.

[a)
Fara geotextil

ell georextil

(b)
Fara gcotcxtil

Cu geotextil imp!i.cateinjuncpa de separare

Figura 2.4. Mecanismele

2.2.6. Controlul antierozional Materialul geosintetic este utilizat. pentru a preveni eroziunea suprafata a terenului ca urmare a siroirii apelor si/sau actiunii vantului. Fara geosintetic Cugeosintetic Figura 2.6. Principiul de

, .,

de functionare

a armdturilor introduse ill pamiint

,:! :
;ii·

iLl

i I· ,:
.!

,i:

Figura 2.5. Material geosintetic cu rol de protectie antierozionala 78

Principalele domenii in care este utilizat principiul arrnarii pamantului sunt: realizarea unor lucrari de sprijinire care stabilizeaza masivele din interior (Figura 2.7); stabilizarea pantelor (Figura 2.8) imbunatatirea capacitatii portante a terenului (Figura 2.9); armarea straturilor structurilor rutiere (Figura 2.10).

79

Acostamcut ".::ItIm Zk:!url dssprijin Culel de pod Figura 2.): Figura 2. Teren de fundare 4. .•..10. .'.7. Functla de container Materialele geosintetice sunt utilizate pentru realizarea unor elemente de constructie compaete. Rambleu construit pe un teren moale annat cu geosintetice 1..11).'< Figura 2. care se prezinta sub forma de elemente discontinui (saei) sau de elemente continui.9. Tcren de fundarc 4.. Stabilizarea pantelor prin lucriiri de pdmdnt armat 80 81 . Paiul drurnului .8._. Rambleu 2.8.2. beton sau alte material~ (Figura 2. Utilizarea materialelor geosintetice drum uri lor la armarea fundatiilor 2.material granular 2. umplute cu material granular. Geosimetic 3. Structuri de spnjin din pamdnt armat Umplutura repusa in opera dupa alunecare / .. Geosintetic 3. Figura 2.1. Suprafata posibila de cedare ..

2. Figura 2. Forme tridimensionale rea/izate din geotextile. dar exista si geotextile realizate din tibre naturale (iuta. utilizate cu functie de container 2. 2.3. polietilena si poliamida sub forma de fibre sau fire (monofilament. Prlnclpalele tipuri de materiale geosintetice deflnltll in cele ce urrneaza sunt prezentate. poliester sau. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. etc. .11.1. tricoturi.3.3. mai recent. Geotextile Oeotextilele sunt [esaturi permeabile realizate din fibre sau fire textile. dar si din poliamida. Geomernbranele sunt utilizate pentru functia de etansare (impermeabi lizare). netesute.3. 2. Principalii polimeri utilizati sunt policlorura de vini! (PVC) si polietilena. Geomembrane Geomembranele sunt folii sintetice eu permeabilitate foarte redusa.2. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. 82 83 . Polirnerii utilizati sun! polipropilena. alcatuite din materiale polimerice. dar pot fi obtinute si prin impregnarea geotextilelor cu elastomeri sau bitum. Sunt realizate in general sub forma de folii polimeriee continue. 2. deexemplu). conform terminologiei definitiile principalelor tipuri de materiale geosintetice. multifilament. poliesterul.) Oeotextilele pot fi: [esute. folie sau similar care se utilizeaza In contact cu pamantul in domeniul constructiilor.Sunt realizate in general din polietilena (de inalta densitate) sal! polipropilena.3. Sunt utilizate in special pentru functii!e hidraulice.4. consolidate prin intertesere sau termosudare. Geotextil inrudit Un produs geosintetic este eonsiderat ca fiind inrudit Cll un geolextil daca este un material geosintetic permeabil sub forma de banda.3. lOS. Geogrile Geogrilele sunt retele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1 + 10 ern) pentru a permite patrunderea materialelor granulare. Sunt utilizate in principal la ranforsarea masivelor de pamant (functia de armare).

3.geomembrane. Geoconducte Geoconductele sunt tuburi flexibile sau rigide realizate din materiale polimerice si sunt utilizate pentru transportul fluidelor in diverse aplicatii ingineresti. cu functii din cele mai diverse: drenaj.3.12. Sunt in general realizate din polietilena §i au ca functie principala drenajul lichidelor ~i gazelor.3.5. formate din nervuri ce se intersecteaza sub diverse unghiuri. geomernbrana sau alt material care sa previna patrunderea particulelor de pamant in interiorul retelei. geotextile .7.6. realizate din benzi de geotextile.fibre sintetice. permeabile. rnateri ale GGR Geog~la Figura 2. filtrare.3. Sunt utilizate de regula impreuna eu un geotextil. geomembrane . ' 2. 2. Se pot include in aceasta categorie si produsele polimerice utilizate ca protectie antierozionala si care se pot prezenta sub diverse forme. geotextile . Pot fi utilizate etansare.georetele. din care eel putin un material este geosintetic: geotextile .3. armare etc. geocompozite bentonitiee. amestecuri pamant . Terminologia 10318:1996. Georelele Georetelele sunt produse eu structura plana deschisa sub forma de retea. Geocompozite Oeocompozitele sunt combinatii de materiale. conform lOS (International GTX GMB Gemexl! Geomembrana simbolurile principalelor Geosynthetic Society).2. Saltele geocelulare Saltelele geocelulare sunt structuri tridimensionale polimerice. Deflnltle GEOTEXTILE Oeotextilele sunt materiale textile permeabile realizate din materiale polimerice sau naturale utilizate la constructii In contact cu pamant sau aile rnateriale.geogrile. 84 85 . Simboluri In Figura 2.8.4. 3. Simbolurile principalelor materiale geosintetice in anexa 1 sunt date definitii referitoare la principalele tipuri de 2. specified geotextilelor poate fi gasita In SR ISO Terminologia referitoare la masivele de pamant (proprietati fizice si mecanice) este cea proprie domeniului de Inginerie Geotehnica (STAS 395081).geogrile. polimeri. geogrile sau geomembrane utilizate pentru armarea parnantului sau/si control antierozional.12 sunt prezentate geosintetice.1. 2.

2. b .. depozite drenante..---_-''''' Xx Xl( . )(' ! xi x... x ~ I 3. 4.".::::_.:-ut~-x:d '..C'/. I :\·l~~. 1. x x x X X X tipuri de construct] drumuri $1 cai 1< ferate.o..~ Cu rol drenant.l( )e .1 ... 6.(~.=./'" x r~~~~~~~~ I I a:::::::.'=-.. depozite de deseuri. 86 87 .~xlll ..zid de sprijin consol idari i.. saltele bariere drenuri geotextilele de drenaj se utilizeazii ale diferitelor la: constructii: de deseuri.5 sunt prezentate exemple de utilizare a rol drenant. x:.t.J:(' rl:. cai ferate.Ti iX Cu rol de tiltru.... x X l( . a ... Drcu antierozional (.. c .3.-_="".la diferite geotextilele pot f utilizate: i: ziduri de spnJ In. Utilizari ~"'B"". . Utilizarea geotextilelor de sprijin ('II rolfi ltrant ill spatele zi durilor ell barbacane.---j . d ._ --.4 - 3.zid de sprij in din gabioane in geotextilelor figurile Cll 3.3.. In figurile 3..zid de sprijin cu dren subteran.3 sunt exemplificate aceste X X X utilizari. Filtrare Drenare .• ' . ~ x x x x x ~~~ x~~.::&..!ri:~~I. constructii hidrotehnice etc.. pentruaccelerarea Figura 3. anticapilare. Protectie Separare Annare Control Container x .la puturi: filtre sau piezometre... ziduri de drurnuri.1.. M-McriZll drenant =?"'i:':<:""AW""..~:-F' '<...)( / (iC~I:. (Ieotcxtil lbi 7.. [d) baraje.. .wA.~)t I Geotextilele pot f utilizate ell urmatoarele functii: .sprij inire temporara. 5. ~i. '*'.. ~ x x· x X I XKXX..#.. sistemele sprijin.

. kdrCH.. ..strat granular invelit Cu rol de separare. Figura . fa realizarea de b .] la de imbracaminte bituminoasa. intre terenul de agregat de fundare si teren 1<1fundatiile de drurnuri ~l cfi i intre deseurile depozitate depozitele de deseuri..i.3.tub invelit in geotextil. geotextilele se folosesc: sau a altor muteriule Figura .1. si sisternul de etansare .Jj . intre straturi Ie vechi ~i si corpul digurilor si rambleelor. tub drenant rolfiltrant in geotextil. d . pentru contra invelit rara c../ /' i. Utilizarea geotextilelor fa diguri din materiale loca!«.) Figura 3.Georexril _. geotextilele se utilizeaza: intre stratul ferate..4. rol de drenaj ('II (e) (d) ell Cu rol de protectie. Utilizarea geotextilelor ca filtru sub stratul de protectie a malurilor 88 89 ..2. Utilizarea geotextilelor sistema de drenaj a . 110i I. lucrarile de reabilitare a drumuri lor pentru a Impiedica sau intarzia transmiterea fisur ilor din stratul suport in imbracarnintea bituminoasa noua. in protejarea geornembranelor poansonarii statice sau dinarn ice.drenaj.tub drenant in strat granular geotextil In strat de nisip..

" ' ~- •3-..6.. .. .Mmarea imbriicfim intj lor bituminoase. -- -. Utilizarea geotextilelor ca barierii capilarii Cu rol de armare.7).~-:.. geotextilele se folosesc: ramblee sau depozite de deseuri fundate h) la drumuri.5._.....taluzuri armate.. d . f. geotextilele contra se utilizeaza: protectia pantelor aplicatii (Figura 3...In pile de 90 91 .. la lucrari de reabilitare a pantelor alunecate. g ..:/"ili ale geotextilelor ell rol de armare a ...I'h~· '. Utilizarea geotextilelor pentrrl protectiu contra croziunii a ~ sub straturi de anrocamente la protectia sectiunii unui canal sau curs de apa.. ~ "....:. b.ziduri de sprijin din piimfint armat.lI. <1) Figum 3.. .7. _ . . Figura 3... Diverse IIfili..pe pante.la protcctie de maluri. .~.. c .. b . ' ...~. ·. in Figura 3.'iG( _ ==-.' . .. oj ':-1... pe terenuri slabe.:::::)_. e . cai ferate.\_ . ..". eroziunii de suprafata in diverse 3) •• ~.perne armate sub fundatii." stint date exemple de utilizare a geotextilelor Cll rol de armare. >' ~: '. .. g. . la realizarea de structuri de sprijin din parnant armat. 1<1 real izarea de taluzuri abrupte armate... .. In arruarea imbracamintilor bituminoase la drurnuri. b. ~..Cu rol de control pentru antierozianal.armare la traversarea unor cavitiiti Figura 3. pod c . d .

cat si stabilitatea ia actiunea agentilor fizico-mecaniei.< . d .netesut intertesut.3. poliesteri (PES). la protectia fundatiilor sub apa. d .benzi. Diverse tipuri de [esdturi pentru geotextile a . a .~.jmai rar. b.~~~~. Filamentul este un fir continuu obtinut prin extrudarea directa din polimerul adus. tehnologii de fabricatla Geotextilele se realizeaza de obieei din polimeri. prin topire sau dizolvare.~i:i~Q:il. Filamentul mai este denurnit "tibra continua". cu rot de container ::~'" ci.monofilamente [esute. Pentru cea mai mare parte a geotextilelor.1. Polimerii cei mai frecvent utilizati pentru realizarea geotextilelor stint: polipropilena (PP). la constructia pragurilor in albie.multifilamente [esute.8. Dupa extrudare. (f) Figura 3. e . e . ~. '-'::~t~.·~ .~. In Figura 3.8 sunt exemplifieate rol de container.fundatii sub apa. foliile si elementele profilate din material plastic. f.diguri Figura 3. poliamida (PA) ~i polietilena (PE). tipuri 3.~~~.~. Pentru geotextilele speciale.3.v e. care le imbunatateste atat caracteristieile de rezistenta mecanica.• se utilizeaza si alte forme cum ar fi benzile taiate din folii sau benzi extrudare. b . Utilizdri ale geotextilelor 3. filamentele sunt supuse unui proces de etirare. materia prima este prelucrata sub forma de filamente.. la constructia digurilor. Materii prime.aparari si consolidari de maluri. la protectii costiere. e .. . Materii prime. in stare de tluid vascos. pentru piloti in terenuri moi.monofilamente [esute ealandrate. tehnologii de fabrlcatle.pi loti in terenuri moi.Cu rol de container se utilizeaza: la consolidarea ~i protectia malurilor. eu cfiteva utilizari ale geotextilelor b.9.netesut termosudat 93 92 . fire si fibre. e . ¥~.

prin raport cu celelalte tipuri de geotextile clasice. \ pro~use eu ~urata de viata limitata. 3.'fieate dupa modul de fabricare. Aspectul materialelor este identic cu al tesaturilor obisnuite.1.2. Geotextile tesute Geotextilele [esute sunt materiale cu structure bidimensionalii. In tehnologia textila. D~n pun:t de vedere al durabilitatii (durata de viata) geotextilelor acestea se Impart m: . diagonal si atlas. formate dintr-un aglomerat de fibre orientate dupa 0 anume directie sau la intfimplare. cuprinzand geotextilele realtzate in amestec din polimeri si fibre naturale. a elernentelor respective. In anumite combinatii. geotextile tricot~te geotextile retea » geotextile speciale.3. Interteserea 'este 0 consolidate mecanica realizata prin introducerea in stratul fibres si apoi extragerea din el a unor ace speciale.' ' » geotextile netesute geotextile te. consolidarea prin coasere-tricotare. se obtin geotextile cu desime si grad de acoperire diferit si implicit.eu . In general cele doua sisteme de fire sunt perpendiculare.durabilitate mare in care sunt incluse'geo~6xtilele realizate exclusiv din polimeri sintetici . biodegradabile. care Ie confera proprietati filtrant .2. Tipuri de geotextile Geotextilele pot fi clas. Geotextile netesute 3. consolidate prin diferite procedee. Caracteristica pentru geotextilele netesute. In » » » • Geotextilele netesute sunt paturi fibroase. sirnilare cu cele ale mediilor poroase naturale.f!lamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamen'tar) pnn rasucirea. ee rezulta din incrucisarea si intrepatrunderea a doua sisteme de tire: urzeala si batatura. . sau fibrelor constituente. ' . se face 3. in punctele de contact ale acestora. 94 .ute. de regula 0 ra~ina sintetica. A~ocl:rea.drenante foarte bune. cu permeabilitati diferite.2. care aga!iind fibrele le reorienteaza si Ie incalcesc. Fibrele constltul~ ma~eria prima pentru producerea geotextilelor netesute dupa tehnologia de mtertesere ("needlepunched") sau pentru realizarea fire lor prin til are (toarcere). Consolidarea prin coasere este 0 consolidate mecanica realizata prin executarea unor siruri de cusaturi in lungul paturii fibroase. Fi:ul se obtine prin asocierea tilamentelor sau prelucrarea fibrelor. Principalele procedee de consolidare utilizate sunt: consolidarea mecanica prin intertesere. Din punct de vedere al provenierqei materiei prime acestea pot fi: » materiale la prima intrebuintare (originate). "'. materiale recuperabile~i refolosibile. Fibra rezulta din tiiierea filamentului Ia lungimi diferite. 95 Din punet de vedere geotextilelor se disting: al polimerului ulilizat pentru fabricarea » » » » produse realizate dintr-un singur polimer (polietilena.). Acestea pot fiaplicate independent sau asociat. constituite din fibre dispuse intr-o retea regulata.2. Consolidarea chimicii consta din realizarea unor legaturi intre fibre! eu ajutorul unui !iant chimie. » » produse . consolidarea chimica. urrnatoarele mari categorii: '.3.3. polipropilenj. . produse realizate dintr-un amestec de polirneri: produse realizate dintr-un amestee de poli~eri '~i fibre naturale. consolidarea termica. exista trei scheme principale de [esere: panzii. Consolidarea tennica se realizeaza prin fixarea (imbinarea) la cald a filamentului. In forma de spic.. cu structura tridimensionala. este structura lor tridimensionala. poliester etc. In raport cu numarul de fire si de incrucisari pe unitatea de suprafata. .

elementele dimensionale ale rulourilor). Specifice pentru materialele tip trieot sunt flexibilitatea ~i supletea lor.ealizate din fire sau filamente destul de rigide. . la 4°C.4. grosime care desi sunt caracteristici fizice. alcatuire. .antnrea suprafetelor tratate ~i protectia acestora pana la dezvoltarea vegetanei.4. dintre care rogojinele.4. Geotextilele insamfintate sunt prod use netesute care au Incorporate in ele serninte de gram inee perene si eventual unele adaosuri (t~rba?.i testarii se vor aplica prevederile SR EN 963: 1999. tipul polimerului.5.2. Au in general grosimi mari. Rogojinele sunt impaslituri groase ~ifoarte rugoase. Materialele pot avea grade diferite de rugozitate. definit prin mod de fabricatie. ".. [esaturile din benzi si materiale profilate.definit dupa criteriul de fabricare. . structura tesaturii fiind rectangulara.1. Aceste caracteristici cuprind: natura ~i perforrnantele materiei prime.n ~uno~~te rapid tipul si modul de prezentare. elementele dimensionale: greutate. la un grad de acoperire egal cu al celorlalte [esaturi. In acest standard sllnt prezentate ~i frecventele de esantionare recomandate. Caracteristicile geotextilelor 3.3.legaturile dintre fire.ntioanelor In vedere. Ele se utilizeaza in locul geotextilelor c1asice sau in combinatie cu acestea. care presupune trecerea tire lor din batiitura peste doua sau mai multe fire de urzeala. Geotextile retea Geotextilele retea sunt materiale textile cu spatiiIochiuri) mari de ordinul a cativa em? realizate din benzi. caracteristic Schema de [esere are cele mai putine incruei§iiri de fire pe unitatea de suprafata. 3. trebuie cunoscute de la inceput. Dupii tesere pot fi supuse unui proces de finisare. fire sintetiee sau naturale asamblate prin procedee speciale diferite de cele clasice de tesere sau.2. ~at:nalde sunt destinate lucriirilor antierozionale ~i asigurii astfel msa.2.2. tipul firului sau al fibrei. tehnologia de realizare. 3.2. realizate prin impletirea unuia sau a mai multor tire. ' produsul in sine. . tipul textil . sporite in raport eu cele ale tesaturilor.structura In diagonala determinata de schema de [esere. . Pentru prelevarea probelor si pregatirea e~a.Tesiiturile tip panzii sunt cele mai'isimple. pana la 2~4 ern si 0 tlexibilitate Iimitata.4. din material plastic. bidimensionala. eu specificarea tratamentelor de consolidare si finis are.m. 97 96 . de regula cu 0 structura inchisa. la fiecare rand. Densitatea rei at iva se defineste de obicei ca raportul intre densitatea substantei si dens ita tea apei distilate. 3. folosind date le oferite de acesta.3. Densitatea speciflca (relativa) {Pf} Densitatea specifics este densitatea fibrelor din care este alcatuit geotextilul.tricotare. . materialele pot fi desirabile sau indesirabile. 3. sub forma unor bucle i'nlantuite. dependenta de ceaa benzilor constituente. cum ar fi termofixarea prin calandrare sau fixarea prin acoperire cu 0 pelicula.3. Tesaturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o .4. precum si marea lor defonnabilitate la solicitari de tractiune.1. Tesiiturile tip atlas au un aspect neted. Geotextile tricotate Geotextilele trieotate sunt materiale eu structurii. dezaerate. in ele se realizeaza 0 impletire continua a tirelor din biitiiturii cu fie care fir <tin urzeala. geotextilele insamantate. In avans sau regres cu unul sau mai multe fire. precum si fabricantul produsului. Principala caracteristica a acestor vrnateriale este rugozitatea pronuntata. elementele privind modul de livrare ~i ambalare a ~roduselor (latimea de fabricatie.3. Caracteristici de identificare Identificarea geotextilelor deriva din necesitatea de. Tesaturile din benzi sunt materiale realizate din benzi late de cativa mm. In raport cu modul in care se realizeaza . Caracteristici fizice 3. 3. . Geotextite speciale Aceasta eategorie de geotextile include numeroase tipuri.

-sunt spatiile dreptunghiulare. dintre este volumul de golurilor capacitatea nylon: 1.2. Masa unitara (fta) .4. Grosimea grosunea determmata pentru presiunea de 2 kPa.6. se exprima in procente. Grosimea (t) . unde: tlA = masa pe unitatea p = densitatea t = grosimea Porozitatea total a a geotextilului.4.2.1 D. polipropilenii: 0. geotextilului.1.3.2. 3. Porozitatea (n) Porozitatea se defineste geotextilelor ca fiind raportul porozitatea lichidele.14.05-1. geotextilelor de regula Marimea [esute golurilor ~i speciale.2. golurile . .~ volumul 3. ~e~rezinta masura interactiunj] dintre greutatea (masa) ¥eotextllulul ~l rigiditatea sa. specifice (relative): .2.2. A x 100 . Schema de determinare a supletei 98 99 . cat ~i pe baza de masuratori In cazul geotextilelor netesute. determinare IIi unitati se vor aplica de lungime. Suplerea. Pentru Peutru identificarea determinare I produsuJui se fcloseste cea mai 3. SR EN 964-1: 1999 si .4. Schema de incercare Standarde aplicabile: este prezentats in Figura ASTM D 1388-96. Pentru detenn inare se vor aplica prevederile 3. Gr~simea se defineste ca distanta dintre cele ll1at~rJalulul.91. . porii acestora.2. Masa unjtara sau masa pe unitatea de suprafapi se exprima de regula 11~g/m ' ~I es~e calculata pleciind de la cantarirea de epruvete patrate sau circulare de dirnensiuni cunoscuts. doua fete ale nominata este m ica valoare SR EN 965: 1999. a carer marime se urmatoarele metode: optice.0" . exprimata prin masura in care materia lui se indoaie sub propria greutate. obtinuta.4. sub a presiune data (2.4.Valeri tipice ale densitati] poliester: 122-1. n = (1.. densitii!ii si specifice se vor apliea prevederile total.p·t J f. de suprafata. 3. libere solidi 3. bine conturate de ciitre reteaua determina in acest caz se poate directe. Pentru detemlinarea ST AS 5 RR()(68. 20.90. Deschiderea pori lor se exprima Pentru 12956.sunt reprezentate direct sau indirect suctiune. golurile deterrnina atfit de prin prin calcul. In cazul materialului de a lasa sa treaca legata Se poate calcula cu formula: 3. . pol ietilena: 0.10.J. y (dintre fibre) si aria totala a probei.4.90-0.4.3 s.200 kPa). hidromecanice. Procentajul de suprafata llbera Se aplica suprafata libera doar geotextilelor tesute si reprezinta raportul dintre SR EN ISO 9863-2. Deschiderea echivalenta a porilor (0) In cazul considerate a produsului.5. mecanice.0. Supletea .7. se vor aplica prevederile . prevederile standardului EN ISO Figura . .

I.. de geotextile. au 0 co t· I : .2.'.J. legata de permeabilitatea acestora si de capacitatea de a retine particulele de pamant.. r rnodulul de elasticitate (panta portiunii initiale a curbei a _8). 3.11 Rezistenta fa lntindere a diferitelor tipuri de geotextitc . El -. I Este 0 caracteristica fundamentala...I\. Caracteristici mecanice 3. r:pUI 900t0:<1. Rezistenta la intindere Rezistenta la intindere prelua eforturi de tractiuns..8 pentru diferite tipuri tf i pe probe la intindere se poa e • ace G . fie ca geotextilul este utilizat cu functie de armare (caz in care reprezinta principala caracteristicii mecanica). Compresibilitatea Compresibilitatea reprezinta capacitatea geotextilelor de a se deforma sub actiunea unor solicitari mecanicenormale si este in general mai mare decat a pamanturilor.4.Ja::·'1't..:. reprezintii capacitatea geotextilelor de a ! I in Figura 3.~. 101 . Geotextilele tesute sunt mai rigide.:~ B C !) d~n rl'U1tm:on>'Ii:·nft:_~ . in timp ce aceleanetesute capacitate mai mare de defonnare. fie cu functii de filtrare.' • ' Acest mod de mcercare pellllllt: Sll~~l:. existand lnsa ~i norme specifics cum ar fi ASTM D 6364-99. .~1 •••••• __ •• _ ••• I • ••• f LL N(-.. in special pentru materia le impaslite. 8 )..:'J·. 100 Fonnele uzuale ale probelor pentru determ iuarea caracteristicilor de tractiune sunt cele prezentate 'in Figura 3.~~:ll~it~~~:rr~~~~n d:''l. _ i 30 . (t >T __ ~ •••••••• .. . prin rezistentele ~i deformatiiie la intindere dupa cele doua directii de incercare: longitudinal (pe directia deconfectionare) ~i transversal (pe directia perpendicularii celei de confectionarsj Din incerciiri rezulta: efortul maxim de geotextiluLui.curbe tipice alungirea la rupere (deformatia maxima.:~~. Pentru geotextilele netesute consolidate prin intertesere sau pentru cele ce contin rasini. f.t.. intindere (rezistenta la intindere a (\ _ c.. ~.11 sunt prezentate cur b e tiipice a .3.nIHfti-}~_I~r..so. Pentru studiul compresibilitatii geotextilelor sunt aplicabile metodele traditionate din geotehnica (incercarea in edometru).1.eo:':~~._I_UI f12'..J~ l":_lir~ t~I~.ae~ii geotextilul. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geotexti lelor se vor aplica prevederile standardului SR ISO 10319: 1997. Tr}. compresibilitatea reprezinta 0 caracteristica importanta. drenare sauseparare (caz In care este 0 caracteristica secundarii). respectiv '" un efort ~orma I datorat ~1tor straturi naturale sau geosintetice aflate deasupi a.(.10' U " _ 1).Jt 'G~:. Comportarea la tractiune se exprima in kN/m de liitime.4.. 0 excepris 0 constituie geotextilele tesute ~i cele netesute termosudate. Detenninarea rezistentelor R"zistenta :a intindere Ct..~:~~.:OI n.3.::~'·'I:lf. :___~~_~_· -"Ll~ll Detormatle speclflco 1%) fin V· ~ rlgura .l A .4. De aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate a aplicatiilor._.3.12.ll f. .3.:~"::.L_ . ~0u1'!::·:i:'Li<.rI:.)u.

incercarea eu proba "despicatii". aplicabila forta medie unui aparat necesara pentru (ASTM tip pendul E::: preveder~:n. 100 (%) TgeotextiI ~.3.3.P7@¥fml&.• ••••• co ".7...··r[3: !=] W"YJ I • . 3.4..4......~.-'-. a geotextilului .3.:" ••••••. Rezlstenta la oboseala i~···'. 2 metode de a supune geotextilul Mullen.w··~mk5IJilUi$illffiW%@lDtl .:_. uneltelor etc. in care pe a proba Cll 0 tai etura parti ale taieturii.6. poate duce la 102 perforarea geotextilelor. se cu in timpul care instalarii. planul sau: incercarea deformeaza incercarea eu ajutorul Standardul membrana gonflabila : }"". Se determina in conditii de solicitare fara reprezintii capacitate» geotextilului de a sa si deformatie ce trebuie cit mai fidel situatia reala..4.~~~~n!ei propagarea 0 1424-96). prevederi referitonre american 0 So 17-99 coutine multiaxialji Figura 3...~. Rezistenta la plesnire (Ia lntindere rnultiaxiala..r.I T cusatura.t··~>?:F. trebuie imbinate eel mai d . Rezistenta imbinarilor De multe ori geotextilele eoasere. Rezistenta la impact (soc) Caderea unor corpuri de tipul pietrelor. 3. de 75 mm se trage de cele doua pentru propagarea sfasierii (norma . geotextilelor [esute.4. rezistent Rezultatele sunt 1 (T) ~'" .~..I' \ suporta reproduca Rezistenta la obcseala .....• _ •• ~ •• ~ •.-.e e a cusatum exprimate ~I..5.' :'.4. dintre se determ ina forta initierea respeetiv . 3. aIe pro beIor ~ ~ in mcercarea de tractiune 3. (~~~\~f Incarcati perpendiculare Exista :' ~ pe planul sau. .: . care utilizeazii 0 la eforturi 0 perpendiculare pe care .. 103 .. •••..m<Hj t . la determinarea rezistentei la intindere a geotextilelor.. din aceleasi p~nete d ad esea pnn e ve ere ea si in pro t cen e.3.incercarea necesara initiala necesara determina la intindere a imbinarilor se aplica ajutorul pentru sunt supuse la astfel de eforturi una din urmatoarele mcercari: eu proba sfasierii trapezoid (ASTM alii prin D 4533-91).3. proba rectangulara de cauciuc palla la plesni reo care se deformeaza unei membrane ASTM aflata dedesubt... .I""' ~ 1 3.. Imbinarile trebuie testate sectiunea curenta a materialului. T .jEDnrEE2Ji . ~ geotextilul ce utilizeaza sub forma unei ernisfere.-I ~ ~ . Rezulta terra ASTM D 2261-96).3.! .L·L······t¥J······.4.~ :~t~~~i~~~e.)::FlmlBIT1I2illllliWrm:2811rs! ~. co. . Rezistenta la sfaslere Geotextilele Se utilizeaza .'.• _.incercarea Elmendorf.(:~X :-. unei taieturi in care initiale... pnn raportul intact..' ·'·'. P8) Pentru une1e utilizari ale geotextilelor trebuie cunoscuta rezrstentn la ···$'·rF7':EQg..12 ·e Forme uzual....i··········~lif:l t j incarcari cieliee a ceda .

.>:iti'. N Schema unui plan inc linat este prezentata In Figura 3. C~b·. r. illcercareil CII planul iuclinat .geotextil se definesc urmatorii . • Y .1 U'. c·_ coeziunea pamfintului: a."~. Rezistenta Ja poansonare statica In afara rezistentei la impactul dinarnic al unor obiecte. as tf e I de incercari se inclina .3. normala.SlLP~~~f{":~~. .:~tl-r:uta t<i: -ore •.4.14. .1 0 ~t se ruasoa ra. . deplasare considerata limita. Figura 3. materialelor asternute. Pentru caractenzarea f'recall I pamant ..100 1 tancp Figura 3. 104 105 . Pentru determinarea rezistentei la impact prin incercarea de perforare dinarnica se vor aplica prevederile SR EN 918:2000.I f:'U t~P. Incercarea se opreste 1.geotexti1. Schema incercarii de forfccare directs este prezentata in Figura 3.. coeficienti de eficienta. .-d~~ DiSpo. $ . :::::ca x 100 .13. 3.Pentru detenninarea rezistentei la impact se utilizeaza un can metalic fixat intr-un aparat de tip CBR si care este lasat sa cada liber pe geotextil.') K :~{Ej m m :ii\.l:. . Pentru determinarea rezistentei la poansonare statica se utilizeaza un poanson cu dimensiuni standardizate si unaparat CBR (SR EN ISO 12236:2000). Pentru caracterizarea frecani dintre geotextil si diferite materia le pam-intoase sau sintetice se poate uti liza fie un aparat de forfecare directa (uti Iizat in general pentru eforturi normale mari). Incercarea este aplicabila in special geotextilelor netesute.coeziunea pam ant ..'".9.unghiul de frecare interna a pamantului. c eficienta unghiului de frecare: E _ tana ~ . ...4.8.I~IT:t': ~\Q.3. planul cu a anume viteza . .unghiul de frecare dintre pam ant si geotextil. 3... Schema illcerciirii deforfecare directa in care: c . fie un montaj de tip "plan inclinat" (pentru eforturi normale reduse).. este necesara si cunoasterea rezistentei la poansonarea statica. in raport cu cei ai pamfintului propnu-zls: Y .:.: : eficienta pentru coeziune: E{. Rezistenta la frecare Materialele geotextile utilizate cu functie de arrnare preiau efortul de intindere prin frecare.cicare .14. In cazu I uner .deplasarea .f!.13.~i.

= 25" (90%) Norme aplicabile: AST:vI D 4032-91 (1996).ue preferntn pamantului ~i determina 3.netesute termic consolidate prin == 30" (100%) Figura 3. Alte norme aplicahile: ASTM D 532l-92( 1997).de nisip. Gradul de protectie Se urrnareste evaluarea capacitiitii strat (de regula geomembranii). Permitivitatea planul geotextilului.in Tabelul3-1 frecare intre diferite materiale sunt prezentate valori orientative pentru unghiurile geotextile ~i diferite tipuri .4. Deformatia este inregistrata pe unui geotextil 0 directa La data redactjir ii prezentului normativ incercarile de forfecare si pe plan inclinat sunt In curs de standardizare la nivel european. Permitivitatea se exprima 106 107 . unde t = grosimea geotextilului. de lncarcare eficielJrei Tipul Tabelnl 3-/. gcotectil . utilizarii la smulgere din terenul geotextiJelor ca elemente in care se afla incorporate este de armare in diferite tipuri de Aprecierea rnodului in care raspunde geotextilul la 0 astfel de sol icitare se face prin incercarea de smu Igere sau incercarea de ancoraj a unei epruvete de geotexti I plasata intre doua straturi de pam ant. ASTM D 0700-0 I. forta functie de filtrare .10. Rezistenta la smulgere 3. Intruciit geotextilul incarcari. Incercarea se executa Ia diferite incarcari "plicate asupra necesara srnulgerii geotextiluJui din pamant. 24" (77%) din fire 0: = (t urzeala 26" (84%) Ct = 24" (84%) 26° (92%) ct == 23" (87%) . de a proteja un .. de incercare este ilustrat in Figura uti Iizarea perrnitivitatii \1' in locul coeficientului de perrneabilirate dintre cei doi pararnetrii fiind definita de relatia: III'" - k. Caracteristici Solicitarea proprie lucrari. hldrautice (permeabilitatea perpendiculars pe 3.4. VlIlOIi orieutative ale unghiului (ill parantezh] pentru intcrfat«. Principiul metodei 3. ~esute tarate ell a.4.3.4.netesute consolidate intertesere 3.1.3. legatm. . .15. Principiul mctodci de suntlgcre ct.15.nisip geotextllulul Nisip de concasa] 4=311 Ct = 26" (84%) 0 de frecare ~i ale Geotextil Nisip rutunjlt Nlslp fin 4=26" <!F28" 0.11.4.= .1 k I t in S-I.4.t lt placa de plumb si se miisoara dimensiunea arnprentelor. \1') Aceastji Cll caracteristica este determinata se deformeaza pentru sub geotextilele este utiliz.tesute din fire monofilamentare -.

02 .. n L--. T ransmlSlVl '1a t ea. Figura 3. .'flltG'. ell kp si grosimea geotextilului. __~. . Perrnitivitatea S·I. 8) Aceasta functie caracteristica (permeabWtatea in planul pamantu! testat in conditiile de 0 arc este importantii pentru geotextilele utilizate eu de incercare Daca panta continua sa tie descrescatoare. conform EN ISO 1 ~58: 1999.<lBsui 1". Transmisivitatea Valori Pentru utiliza ln acest scop si lin permeametru pereti flexibili se exprirna 'in m3/s m. AST\1 transmisivitatii se vor aplica prevederile ISO 12958: 1999...rrnm0cl<1't ~.:·s'%'IJ1 '. --...3. •• : ••~••'\.••• . EN D 5567-94(2001). ! ClI gradient conform o metoda . geotextil.2 3 X X 10-8 10. t: de testare.. tipice obtinute (Figura 3. dupa care sisternul pamant . in loc sa se masoare In diverse puncte ale coloanei hidraulica sun! apoi transforrnan. .16..1 1CC 100U Pentru geotextilele utilizate cu functii hidraulice. Valori tipice ale transmisivitiuii geotextilelor pentru I ") WI 11)0 efort normal de 4{) kPa o Ie-sur di:'r rTionQfi~Onle['d aj din n este Tip de geotextil Transmislvitate m) (m3/s Netesut termosudat Tesut 1. perioadf de rranz itie ce geotexti lelor variaza intr-o plaja larga de valori: 0. Standarde de sarcina colrnatare din ce tipului de pamant debitul se ram ant _ in gradienri unt este de drenaj. t. hidraulici (aparat {}= k... la 200 ore pentru pam5nturi CLI granulatie fina.. __ : ••_-. Permitivitatea se poate determina $i sub sarcrna "normala.2.3 4 x 10- o t:l N.rare._.4._.4.4. fa 'T' b etu I .\jr.4.(J.~__. Transmisivitatea geotextilului._i- •• ~.2 variaza de la 10 ore pentru pamanrur] granulare._~ ii.8 Tesut monofilarnentar Netesut intertesut 3. "H_"~ _ ••• 10 Hrf!p~. (t~lt. 0 este permeabilitate in planul geotextilului produsul dintre .i. Colmatarea 2 x lO'~ Coeflclent de permeabilitate in plan (crnls) 6 x 10-4 2 x 104 x 10. coeficientul .vv.. 120 unei tipice ale rransmisivitatii deterrninarea 3·2.__'--'-'-'-L.le 1:1 din -ntru izata dne[! . Se poate triaxial). ?rena~e) se determ ina capacitatea de colrnatare si ruodificarea proprietatilor hidraulice.10) releva 0 0 5493·93. _ . sunt prezentate in Tabelul ntru . ASTM 0510 1-0 1.. incercari de colma tare pe difcri te tipur: de geotex Ii [c 111 108 109 . apare In ce rnai importanra si rezulta ca geotextilul IlU este adaptat testat. ••• _~ .2. Tricvtot din r!10notil":lmE<r:/ • . Daci\ curba devine aproxirnativ orizontala dupa aceasta perioada geotextilul este compatibil Cll 3. aplicabile: ASTM D 1987-95.geotextil incepe sa se com porte ca in realitate. Curbele sirnpla de incercare este punerea in contact a unei probe de 1\ III v parnant ~i a unei probe de geotextil intr-un cilindru.1 [n{(~J ~..J-_.Pentru determinarea constant ASTM permitivitatii se utilizeaza metoda si cea cu gradient variabil. poate Pentru a scurta timpul masura sarcina hidraulica Diferentels . Se impune 0 sarclnii . hidraulica constanta care este menjinuta 0 perioada indelungara de limp.'-'.! ! 1 __ ""-'--'--'.._ :.

OOOh sau mai specifica realiza durata de testare de.17). Se defineste material datorita frecarii cu un alt corp.tirnp (Figura3. de curbe IO. iar da~a de viata de ordinul sunt expnmate ~O. 50:. prin interrnediul unui strat de agregate. ca pierderea : unei parti de evaluare fluajul din cornpresiune prevederil e standardului european EN 1897:2001. 3. cu hirtie determinarea care utilizeaza Dupa oscilant. geotextilul poate f fiind supus in multe cazuri Ia eforturi mult mai mari decat cele de ENV ISO Dupa 10722-1 200 cicluri prevede intre aplicarea 5 si 900 unei kPa incercari se extrage pentru a fi de detenninat aceasta caracteristica.~i cu cilindru eu platforma prin abraziune Pentru EN ISO 13427. cauza din sub forma deformatie se poate Pentru . se vor aplica prevederile uniforma obtinuta proba si i se determine (abraziune abraziva). sunt est" la fluaj. geotextilele.3.'.3. clasice. Exista mai multe proceduri posibile cu membrana gonflabila. Fluaj . pe 0 perioada poliester poliamide sensibili "". pe durate Rezultatele de tractiune supuse eo. lJl geosmtetrce. Ca si in cazul incercarii tractiune cazul in realitate. la incarcari ordinea: pentru poliester. timpul unei instalari necorespunzatoan. Fluajul . rezistentei metoda 750 cicluri la abraziune blocului se extrage abraziune. 3. a durabihtjitii vizuala. exprimata microscopicii Modificarea si a rezistentei rezistenta epruvetei decontrol. pentru se doreste extrapolarea se recomanda s~ ram. I OOOh.. prin Incovoiere.1. mecanice care transmite rezistenta de cca 40%. care obtinuta ill rnateriale timp sub incarcnre aplicabile). 110 111 .. la fluaj din asa cum este cedari i sistemului geotextil .'0 LI din Standardul ciclice pe un platan incarcarea geotextilul comparate 100 ani.~ 0 prin EN ISO 13431: 1999. . Deteriorarea in timpul instalarf In deteriorat. considerabil _ De este . tar penrru la geotextil.i polietilena in Europa. tluajul din tractiune mcercarea eSle st([lld(lIdIZ"t. de de cca. lunga de tlmf~. incercarile de durabilitate.5. .4.'ina sub 25%.5. (alungire) pe .teren. . standard pentru sunt aplicabile prevederile la rntindere studiata).5.. care prevede rezultatelor mult.4. (pot fi utilizate EN 12226:2000.. si i se determina eu cele iuitia!e. In unele cazuri.4.4. . proiectare. caracteristicile si hidraulice pOlipro~ilena:. Rezistenta la abraziune Abraziunea geotextilelor poate reprezenta. de rezistenta A se consulta ~ianexa 7 a prezentului constanta.. unui efort se aplica incercarea normal. fata Acest precizeaza care sunt metodele (sau altele este incercarii dad de aplicatia geotextilelor de fiecare tip de incercare: prin Ia intindere la intindere neexpuse normativ. reprezinta ~ deforrnatia .5. rotativii.2. Deoarece ca ~i celelalte fabricate important din polimeri sunt cunoscuti a fi foarte creste polietilena. sarcina polipropilena admisibila si pentru pentru care sunt supuse de rupere la intindere. geosinteticele lOla :lceea.probe ani. 3. Sensibilitatea la fluaj a polimerilor poliamide. l_ 0 unei . uniforma. Caracteristici de durabilitate proprietatile Rezistenta intact mecanice la abraziune si hidraulice se exprima pentru a fi comparate cu cele ini!i~ Ie: pentrn ca un procent si alte proprieriiti din rezistenta esantionului care sunt relevante Pentru standardului de evaluare examinare sunt procentual durabilitate.

Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi. 3.4. De joase afecteaza fragilitatea si rezistenta la impact. Log 11mp. substante chimice din categoria celor ce degradeaza polimerii sintetiei (fenornen neidentificat in experimentarile efectuate.__ 3 4 __ . Rezistenta la degradarea bioloqica Ioro r ! 1 an t PA __Ii~ ---------LT l 2 l_ . Rezlstenta la factorii de mediu Produsele expuse la raze UV ~i alti factori de mediu pot fi degradnte Pentru detenninarea rezistentei geotextilelor la factori de med iu se vor aplica prevederile ENV 12224:2000.4. Temperatura care provoaca fragilizarea geotextilului este cea la care 50% din probe cedeaza la impact..curbe tipice Se apreciaza ca.. 'r=: fbi Fluaj 10 60% din incarCQfo defluaj pentru geotex ti le rea liza te din diferite tipuri de polimeri .Sj (C1) luG! to 20% din lncarca'9 F 3. iar dupa ce este dezgropata sa i se masoare rezistenta. aceasta incercare trebuie realizata atunci cand cerintele pentru 0 tunctionare corespunzatoare necesita rezistenta microbiologica sau daca geotextilele sunt fabricate din polimeri noi a carer rezistenta este pusa sub semuul intrebari i.. t 1 9(1 ~. Rezlstenta la degradarea terrnica Temperaturil~ asernenea.4.--_ .. temperatunle ~nalte provoacii degradari ale polimerilor.. dar conjunctural posibil). 112 113 .. 1 pro t 1 z._ _l_~ . De asemenea. Pentru evaluarea rezistentei la degradarea biologica se apl ica standardul SR ENV 12225:2000 care prevede ca proba de geotextil sa fie ingropata Intr-un parnant activ din punct de vedere biologic. Rezistenta microbiologica se defineste ca rezistenta geotextilelor (sau produselor inrudite) la atacul bacteriilor sau fungilor.indiferent de natura polimeruluipot ti un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor. .~_.L. desi geotextilele .4.6.5.. Numai in cazul in care microorganismele elibereaza in procesul de dezvoltare sau descompunerc.5. 109 !Imp (Sj Figura .5 . la concentratii ridicate ale acestora si in conditii de temperaturi ridjcate (peste +20"C) geotextilele ar putea fi afectate de degradare... ele IlU constituie 0 hrana pentru acestea ~i ca urmare prezen\a lor nu genereaza degradari ireversibile ale produselor.17.5. Standarde aplicabile: ASTM D 4594-96 (efectele temperaturii asupra stabilitatii geotextilelor).5._ _. 3.

tigurile 4.Diverse tipuri de etansiiri pentru bazine de lichide digurilor sau a . fiind utilizate la: . ). zone ale Iichide unor (apa.sistern simplu de etansare. dedesubt detectare ).. In contact 4.4.4. in domeniul lei· (u) (impermeabilizare). GEOMEMBRANE {al (bl 4. construcrii lor... sUbtiri.. Oetinitie folii.etansare dubla strat de detectare a :. :. utilizate pentru etansare cu piimfinturi sau alte materiale.2. Utllizarl Geomembranele au ca principals functie sau parti ale acestora. c . if) constructii Etansari hidrocarburi.1.. Rezervor gouflabil dill gcolllenrhrililii 114 115 . sau galerii. Geomembranele cu permeabilitats sun! produse polimerice plane. minerals.2.etansare Cll geotextil etansare dubla cu strat de Cll f . gelive.0- impermeabilizarea pentru lichide. contaminarii etansare)... evitarea geom embranelor.1 ....etansare eu geotextil dedesubt.> barajelor.etansare CLl protcctie d . m ineralii. Etansari Etansar] de rezervoare sau bazine pentru in alte solventi). e- b .4 sunt prezentate exemple de folosire a Figura 4. In umflari si contractii mari. sub forma de foarte scazuta. In pamanturi argiloase eu .. la canale pe de transport sau paramente Figura 4. Etansari la tuneluri Etansari industriale. ). la depozite de deseuri menajere sau de baza ~i suprafata si protectie a scurgerilor. Etansari verticale laterale la drumuri pentru la depozite a terenului de deseuri cu diversi pentru controlul (ecrane de scurgerilor ~i protectie minerals poluanti y Etansar] Etansari sub imbracaminti infiltratiilor asfaltiee. pamantur] sensibile la umezire.1. tad protectie.

redusa cand se realizeaza [a rece. si dezavantajelor Tabelul d-l.Polletllena clorosulfunata .comportare modestii la temperaruri foarte buns Ia factorii ridicate. ~ cost moderat.Pollclorura de vinil .3. .Termoplasrica ranforsare. Principalcle tip uri de geomembrane AVANTAJE . . . Dnm _. rezistenta. Figura 4. procedee de fabricatle In Tabelul 4-1 sunt prezentate de materialul lor. buna la fisurarea la rece. . . pentru irnbinare. intr-o gama largji de redusa singur cand se realizeaza strat. Tipuri.posibila desfacere a straturi lor componente.comportare .4. Etall. E\'cmplu de sistem de etansare cu geomemhralJa fa depozite de deseuri solide " greutate dintr-un plastifianti in timp. .4.rezistenta chimica buna.greutate .perfcrmante ridicate.Pulietllena clorurata buna la factorii climatici. .'jarea tuneluri lor cu geomembranh • comportare . .cost redus.Imbinare -.Caucluc termuplastlc .comportare climatici.buna rezistenta la fisurarea echiparnent .Terrnoplastlca .pierderea componentilor grosimi. .Etllena propllena buns la factorii climatici. CSPE .presLipune dintr-un singur strat. buna. usoara.cost moderato . Figura 4.imbinare . .rezistenta buna la imbinare.rezistenta .rezistenta .repararea pe santier 116 117 . CPE .comportare slaba la temperaturi joase si ridicate " comportare . principalele tipuri de geomembrane cu specificarea clasificate avantajelor in functie din care sunt alcatuite. EPDM .fiabilitate redusa a imbinarii. buns la fisurarea la rece. chimica buna.3.se produc DEZA VANT AJE PVC . tara - comportare proasta In fac torii climatici.rezistenta . materii prime. diena terpoltmer slabe la temperaturi special este difici la.rezistenta chimica .

• Extruderea masei plastice prin dispozitive circulare. Dupa stabilizarea termica cilindrul se taie pe generatoare obtinandu-se folii de pani la 10.contractiez dilatare termica mare .3).rezistenta termica buna.imbinare sirnpla prin incalzire ~j moderata.comportare buna Ia factorii climatici. Pentru manrea mgozitii\ii suprafetei. prin calandrare. LDPE.HOPE.11l~ (2). . cele mai late care se producin prezent.gama larga de grosimi.15 . fara insertia unei retele. Geomembranele din PVC se fabrics intr-un strat sau mai multe. betonul fiind turnat peste acestea. joasa ~i foarte joasli densltate .contractie/dilatare termica . .suprafata lisa cu frecare redusa.5 m lii!ime.rezistente chimice modeste.'br. 119 118 . Astfel de ecrane pot fi realizate pe adancimi de panii la 40 111. .Pulletllena de medie.alungiri rnari. avand 0 gro~1111e e: d 1. .5 m.5 straturi de polimeri. .imbinare buna prin 'incalzire. Geomembrane este in~~alata pe panourile de cofraj CI L crampoanele orientate spre interior.rezistenta chirnica excelenta. . late de panii la7. stropirea la cald a geomembranei gata fabricate CIL un polimer • • poate creste care formeaza protuberante. HDPE Polletllena de inalta densltate . canalizari din beton. Ecrane impermeabile dill geumemhl'lIIli: La etansarile structurilor din beton (cuve. . . formand protuberante pe suprafata . unghiul de frecare c . termoplastlca .cost redus.cost moderat. extrudere.cornportare bun a la fisurare.sensibila la fisuri din solicitari. cu stratul suport sau ClL de la cca 10° la 35 In Figura 4. cutarea stratelor de suprafatii in cazul geomembranelor In acest Il1LLltisll:1f Jcoperi le:l fel. .rezistenta la fisurare la rece sub 60° F (3rC). Geomembranele din CSPE se produc tot prin calandrare in 3 . In zona 1mbiniirii este introdusa 0 garnitura (4) care seumtlii in prez enta apci ~1 = asigurii etan~area. . .gam a larga de grosimi. se util izeaza urrniitoarele rehnolog ii: • activarea unui agent care se atH in masa polinierului ~i care sc umfla.EPDM Cauciuc 'termoplastlc . MDPE.5 mm. galerii subterane etc) se pot folosi geomembrane cu "crampoane" care ~enl11t prinderea (Figura 4. alcatuit din doua folii imbinate tip tata mama (1.6). termoplastlca .Semlcrlstallna. Figura 4. extindere. astfel incfit sa creasca coeficientulde frecare CLl stratul suport. VLDPE .LOPE si VLOPE sunt rar folosite.imbinare usoara prin incalzire si .5.5 mm. .5 este prezentat un ecran etans realizat d!n geomel1. la iesire produsul fiind insuflat cu aer astfel incat se formeaza un balon cilindric. .5 ~ 2. Geornembranele din polietilena . MDPE si LDPE se produc utilizfind doua tehnologii: • Extruderea masei plastice prin dispozitive speciale plate din care ies folii cu grosimi intre 0. Imbinarea este asemanatoare celor de la palplnnse. intre care este introdusa 0 retea de ranforsare din fibre de pcliester sau nylon.Semlcristallna.

geo b Ib "'" IS a ~I ~e~ rane. Deterrninarea grosimii se realizeaza prin rnasuratori pe rnostre decupate din mijlocul unui rulou si se exprimii ca 0 medie a acestora.1. Densitatea depinde in principal de polimerul din care este realizata geomernbrana si.6.40.500 g/m". Caracteristicile geomembranelor ~I cauciuc butil policlorura de vinil polietilena de inalta densitate (HDPE) 0.5: ~ ~ ~ 4.1. la geomembrane de 0. ~ e ~are reduc absorbtia de ciildurii. 0 grosirne rna re asigurand 0 robustete sporita. 0. 1. dar 0 flexibilitate redusii. 120 121 . ca valoare. mai mari de 0.4. Densitatea (p) ~i masa pe unitatea de supratata (~lA) .1.1.85 ~i 1.3 mm.5 111111. la rezistenta. ~i respectiv dilatarea terrnica. Pentru preleva~ea probelor se aplica prevederile EN 13416:2001. La geomembrane vechi. numarul de mostre ~i de masuratori se va rnari. permitand ~I detectarea mai rapida a unor eventualedefecte.4. Geomembrane cu erampoane 4. Astfel.92. Caracteristici fizice 4. sau la geomembrane multistrat.95.2500 g/rn". Aeeste earacteristiei pot oferi inforrnatii si ell privire respectiv la robustejea geomembranei. in concordanta cu prevederile din caietele de sarcini si prevederile contractuale eLIturuizorii ~l beneficiarii. Geomembran~le sunt in general de culoare lnchisa (produsele pohmence su~t d~ culoare neagrii datorita aditivilor pe baza de negru de fum care Ie protejeaza contra efectelor nocive ale razelo r UV) dar ex' t~ . Pentru determlllarea dimensiunilor se aplica prevederile EN 18482000 . Nurnarul rulourilor testate este convenit cu beneficiaru]. iar la cele foarte groase de 2 111m atiuge 2:2001. Masa pe unitatea de suprafata difera in functie de natura materialului grosimea produsului.2. variaza intre 0.4. care au striuri. Pentru determinarea grosimii se VOl' aplica prevederile SR EN 9041: 1999 si SR EN ISO 9863-2: 1996. greutatea specifica este de eea 400 . Alte standarde aplieabile: ST AS 5886-68.4. Grosimea (t) Geomembranele au grosimi dimensiune denumindu-sefilme.5 mm (sub aceasta se folosesc de obicei In constructii] TIU Grosimea uzuala pentru geomembranele ce intra In structurn sistemelor de etansare variazii intre I . care si pana la 5 mm. Figura 4.4. .

Valoarea obtinuta dintr-un test asemanator cu eel pentru vapori de api se numeste transmisia vaporilor de solvent. metode care se bazeaza pe inregistrarea cantitatii de substanta difuzatii absorb ita de proba in procesul de difuzie. 4. fota-electrica.4. " Atunei cind se iau in considerate alte lichide in ~fara de apa trebuie avut In vedere fenornenul de selectivitate. EN 1928:2000. metode care implica mjisurarea curgerii stationare ~I determinarea fluxului de difuzie a coeficientului de difuzie. gaz-cromatografica). banda). cu 0 mostra de latime constants (paragraful Le. Marirnea moleculelor si atractia lichidului fata de materialul polimeric al geornembranei poate duce la valori 122 123 .4. 4. dar intrucat nici un material nu este impermeabil.4.Lz).4. Ruperea geomembranei are loc In zona centrals si. alungirea la limita de curgere si se calculeaza modulul de deformatie. Testul cu dublu T. spectroscopie. valoarea rezistentei la limita de curgere. in sensul legii lui Darcy (k). rezervoare de hidrocarburi.desorbtiei prin geomembrane. metode electro-mieroscopice (marcatori atornici. Se vor aplica prevederile: EN 13111 :2001.4. bazate deci pe cinetica sorbtiei . datorita latimii mic i din aceasta zona. evaluarea impermeabilitan] relative a geomembranelor reprezinta un factor important.15 rn/s).2. etansare de baza la depozite de deseuri (contact Cll lix iviati ): etansare de suprafats la depozite de deseuri (contact ell gazele de fermentatie). microduritate. E]\ 1931 :2000. este extrem de scazuta (de ordinul a 10. ~.1.concentratie). indicativi reaetivi).4. . Pentru determinarea transmisiei de vapori de apa prin geomembrane se vor apliea prevederi le EN ] 931 :2000. rezervoare de radon. metode chimice (variatia concentratiej. Caracteristici rnecanice b) c) d) metode bazate pe masurarea distributiei concentratiei agentului dedifuzare pe toata grosimea geomembranei .in caz particular prin determinarea de aceeasi concentrape (izo . Se mascara: valoarea rezistentei la rupere.3.dumb-bell. Permeabilitatea Penneabilitatea geomembranelor. Testul cu latime constanta.2). micro-analiza prin raze X. se deosebesc: I) 2) 3) metode fizice (densitate optica. al principiului metodeior si aparatelor de Rszistenta la intindere Din punct de vedere masura.. metode asociate cu determinarea concentratiei de 'substanta chimica pe cele doua suprafetele opuse ale geomembrane] si calculul fluxului de difuzie ~i a penetrabilitatii. probe le avand forme speciale (dublu T . in special la solventii organici. Se vor aplica prevederile EN 12311-2:2000. variatia indicelui de refractie. alungirea la rupere. _ rezervoare de lichide chimice de cornpozrtie cunoscuta. Caracteristici hidraulice 4.1. . acest test furnizeaza inforrnatii despre comport area la tracttune numai dupa 0 directie. Metodele geomembranelor a) experimentale de se grupeaza astfel: determinare a permeabilitati] foarte diferite a transrnisivitatii vaporilor de solvent fata de cele obtinute ill cazul apei.2. o incercare de permeabilitate la solventi se realizeaza atunci cand geornembrana este utilizata pentru: .3.3. vacuumetrie. ealorimetrie). refractie. anomalia cineticii sorbtiei. Pentru determinarea rezistentei la intindere se utilizeaza aceleasi principii ca si in cazul geotextilelor (paragraful 3. Se utilizeaza si la geomembrane testul folosit pentru geotextile. cromatogratie.

Rezistenta la sfa§iere Pentru determinarea teste: acestei rezistente se folosesc doua tipuri de cu pro~a de forma trapezoidal a cu taietura de initiere.. cu proba de tip "despicata".e Testul .ultima rezistenta masurata * ..5 111.f) W U @ 22 II > A.la cedare ' ** . variind intre 18 s i 130 N. l a instalarea Asemenea solicitari pot apare in special sau taieturi accidentnk pe geomembranelor.:j rnatii :i Val~n' orientative ale rezistentelor fa intindere ale diverselor geomem brane Testul dublu T Teste cu Uitime constanta Test tridimensional I 4.la ruperea rete lei .e~~~.3rnm I 25mm W A.. 23 16 ~ % II caracterizare L r Defurmatia ultima 300 100 700 300 58 600 300 51 >500 ** 100 47 Tncercarea sudurilor la forfecare [ncercnrea sudurilor la jupu ire Figura 4. incercare de desprindere In unghi de 900). iar in prezent se produc cu la!imi de pana la 10. Pentru incercarea de "jupuire" se trage de cele doua foiii sudate in sensuri opuse (Figura 4.i comportarea 6. geomembrane Ie trebuie sa acopere de obicei suprafe]e mario si de aceea.:~e~~~:~::l~ad:r ~~I~:~:~~~att~i~~. Rezisten~a :. U A..pentru PVC .. " tridimension a 1. desi se livreaza la lungimi importante. ~ U @ 21 > A. r. Pentru detenninarea rezjstentei la sfasiere se vor apl ica preveden le STAS 6127/87.4.7).3.. iar ineerearea de exfoliere este mai curand un test de (In conditii standard). Scheme de incercarc ale suduri lor in general. r. determinfind forfecarea zonei sudate. imbinarilor ~a:~~~:.f) I 200 nun HDPE U A. 125 Nota: . Hortul 0.4. neranforsate este relativ scazuta. tmbinarile sunt numeroase ~i constituie unul din punctele sensibile ale lucrarilor.3 24 19 7.. pentru determinarea rezistentei la initierea sfasierii TabeluI4-2. sub efectul unor intinderi margini. valorile obtinute pentru lncercarea de exfoliere sunt mai mici decat cele din ineercarea de farfecare.. v pentru determinarea rezistentei in rezistenta la lntindere a propagarea sfasierii Rezistenta la sffisiere determinata cu proba trapezoidala pentru geomembranele subtiri. ~= 610 nun > A. S e d etermma .3.3 In lucrarile de etansare.7.pentru HDPE .pentru CSPE . In cadrul Incercarilor de forfecare. intindere pentru cateva tipuri d ezen a e bra on orientative e geomem rane.nu s-a produs ruperea 124 . la rafale puternice de vant.2.~/:r ~ex~~~~~~:!~.f) U > g: u 23 r. 4. Incercarea de forfecare este rnai patrivitli pentru realizarea unor incerciiri de perfonnanta (in conditi i speciflce amplasamentului).ee). Actiuni ~idefer.f) @ 16 W 23 300 maxim '" ~ DefDrrnatia % 39 17 20 300 35 35 19 300 30 30 19 15 8. U g.. Testarea imbinarilcr se face prin lncercari de forfecare sau prin incercari de "jupuire" (exfoliere.. 13 120 100 47 maxima Efortul ultirn 0. 23 9 28 19 8. Pentru geomembrane ranforsate testate pe niostre "despicute" rezistenta variaza intre 90 si 450 N. cele doua piirp ale sudurii supuse fiecare la trae!iune. In ale rezistentei la In Tabelul 4-2 sunt pr ttl' .6 21 "'* . ENI23IO-2:2000. .3. Rezistentele reduse obtinute prin acesre teste pun 111 ev identa preeautiile ee trebuie luate in aceste faze. U g: r. STAS 4030-1179.

9 mm) CSPE annat (36 mil = 0.75 mm) HDPE (40 mil = 1 mm) EPDM annat (36 mil = 0.1 8.5 19.1 6. Valori orientative interfata geomembrane . in special a celor pe senile.4. Alte norme aplicabile: EN 12691:2001 In Tabelul 4-3 sunt prezentate valori ale rezistentei la impact pentru diferite geomembrane determinata conform ASTM D 1424-96.3.3.2 90° >21. Pentru a proteja geomembrana fata de asemenea actiuni cea mal buna solutie este utilizarea de geotextile de protectie.1 11. lovituri ale echipamentelor utilajelor sau circulatia lor.91) 25° (0.63) .7 > 21.3. Tabelul 4-.5 mm) PVC (30 mil = 0.6 13.Nisip nil cu mlcaslsturl cu ClI <1l = 30° <1l = 26° .piundnt Valorl Tipul geomembranel ale unghiului de [recure.4. ()' tu Rezistenta la impact (Joules) pentru diverse unghi~ri ale conului 15° 30° 8. Se pot utiliza ~i alte metode de determinare ce utilizeaza greutati care sunt lasate sa cada pe materialul geosintetic de la anumite inaltimi.9 60° > 21. fixata pe un inel. In paragraful 4.5 9..icare variaza intre 45 .88) 25° (0.7 12. masurandu-se energia la care are lac penetrarea (norme ASTM 0 1822-99.5. Rezistenta la forfecare pe interfata Ingercare~se realizeaza 111 aparatul de forfecare direcra. sau chiar circulatia oamenilor. PentriJ determinarea rezistentei la poansonare statica se VOl' aplicn prevederile EN 12730:2001.7 45° 14.' 127 126 .9 mm) (20 mil Tipul de parnant Nisip grosler ~ mare .5 9.9: valori orientative pentru raportul de tah~/ti/ 4-4.5 sunt prezentate detalii referito.1 > 21.4.9 12. 4.Pentru testarea rezistentei sudurilor se aplica prevederile standardelor EN 12316-2:2000.2 0 (Etich:nta E'f> = tgo/tg$) PVC = 0. . avand ca scop obtinerea de val~rj pentru pro!ectare In caw! 111 care geornembrane!e se instaleaza pe pante In Tabelul 4-4 sunt prezentate eficienta definit 'in paragraful 3. pe care este aplicata 0 foqa de cornpresiune.S6) 24°(0.9 13. Pentru determinarea rezistentei la impact se foloseste 0 metoda dinarnica.re !a modurile de Irnbinare a geomembranelor ~imodul de test are a integritatii lor. cuprinsa in norma ASTM D 1424-96. Se stabileste marimea actiunii ce produce ruperea :.9 18.77) 27° (0.450 N pentru geomembrane subtiri si intre 200 pana la 2200 N pentru geomembrane grease armate. ca :. 0 varianta a acestei incercari este cea a lui Spencer.79) 0 EPDM PVC rugos PVC lis CSPE HDPE'lisii~1' 23° (0.3 11. Rezistsnta la impact (soc) 4. D 5628-96.4.24° (0.81) 25° (0.4. EN 12317-2:2000. determinand momentul ruperii.96) 21 (0.iin cazul geotextilelor (paragrafele 3. Normele aplicabile sunt: ASTM 0 1709-01.3. D 746-98).2 19. testul "Elemendorf" saucel al pendulului. 4. care se produc in special in faza de montaj. elemente de beton). anrocamente.4.1 > 21.2 7. Valori orientative ale rezistentei 1424) pentru diverse tipuri de geomembranii Tip geomembrana la impact (ASTM D Pentru deterrninarea rezistentei la poansonare se folosesre 0 mostra circulara de geomembrana. R7) 1]0(0.3. Rezistenta la poansonare statics Geomembranele sunt foarte sensibile la degradarea ca urmare a unor actiuni mecanice cum ar f lovituri produse de caderea un or obiecte (agregate minerale.1 > 21.6 11.2 14.4.6. in care un brat oscilant cu cap conic este lasat sa cada pe 0 mostra din produs.10).3.3 11. <..1.9 si 3.81) 18'" (O.

. pana la acoperirea definitivii. saci de nisip..eficienta contactului. 0 23 20 c JO II)Il Ii J6 E~ 2) c 100 2~ 11111 ~:-: 11111 c I~ EPD M 23° 180 PVC rugos Tipul de geomemhrana PVC PVC lis CSPE 150 2]0 90 ]30 HDPE lisa CSPE EPDE IIDPE HDPE rugoa- impiislit netesut tennosudat tesut 23° 200 110 28° 2)0 180 100 . . 4"7 sunt prezentate infonll~~[] r~t~rltoare a [eZIS erua diferitel~r tipuri degeomernbrane la divers~ ~lledll chimice. interna al argilei.in grade _ ML . Cll _'. l1ISIP ti etansarile pentru depozite de deseuri.. ell pietns.Atune] cand geomembrana este asezata pe un geotexti I.i~a pot apare asp. q. Caracteristici in care: de durabilitate K este eficiema 1'i . d. .80 I1 6° 100 100 3. cum ar f pneuri uzare. E ::: tan (j 'P tan <I> ' cOlllponentei coezive fina putjnji sau lipsa CH . uneori pe argile impenneabile.argile anorganice ell plastieitat~ ietrisuri.l(.l E ~ c".prafuri anorganice si nisipuri foarte fine. E"._ . E.1 ~() E. pentru a evita alunecarea.. E .argile anorganice _. ~U . .I(a £.in kPa... ecte specifice: . c .geomembrana. III icsorare Eletu Tahelul d-b._ . I. c E. (D. 94 0 39 E. e ~ CL ~ML E.5 8 5 5 9 100 3~ 100 12 100 34 E. c ~ -.7 31 89 40 100 3. f) .pamant.I K~ E. .4. . In Tabelul. sau arailcase Cll 0 oarccare plasticitate P CL . E~ tJ.conform datelor din TabeluI4-5.unghiul Ca C- <argila.. In cazuri deosebite. 1990) Tf pul d. arg. 100 96 ~.2 2. j~p·ract.In %.nisip cu coeficient de neuniformitate 1111C. E~ 100 c IJICL ® sr ~ell 1-:. raportul P argile nisipoase. ale-raportului de eficienta In Tabelul 4-6 sunt prezentate orientativ valori pentru diverse interfete geomembranii/pamant. P. mare. rusipun fine pi afoase Cll lie 240 geomembranele trebuie ancorate la partea sllperioari'i ~i lestate provizariu cu elernente compatibils.lC( Tipul de geutextil suport netesut rlr Glr 9 c ~.. . Valeri orieutative privind eficienta contactului geomembrana/pitmiint (Koerner. argile grnse plasticitate 4.de slabe SP ."'~nt (!J c in cc n- ML ~CL E~ q. 1(1) <I> 24 0 24 2.4.. .4. coeziunea argilei.unghiul ¢ . se constata a a unghiului de frecare la interfata produselor.. p. q.. 4.1..substan]e chimice chimice dificil de estimat. 111 lichidul la care geom em bra rana tre b ure sa reziste .4.geotexti] on·cn/afivc ale unghiului clefioecare III illtcl. r <>JeL ·~I' E9 c geolllelllhnlll(i Tabelul q-s: VlIlorl . 0 E~ 77 ~(> 14 IJ 8 70 65 53 57 77 7 g 2k i2]0 17 I') I~ I~ 0< 24 2) 23 71 67 67 5~ 17 13 10 9 40 70 90 14 IR 29 15 27 ~o 9[1 75 j . E<p . E. 100 ¢ E. lichidelor Functia principals a geomem b rane Ior este 0_ cea •• de bariera contra 1 adeziunea geomembranaJargila.1. de frecare de frecare geof!1embraniilargila. LInde geomembranele trebuie de eficientii este dat de: cum ar instalate In faza de montaj. 0 poluate.12 ~() ~2 (l~ 12 60 21 26 15 100 14 16 57 111(1 0 sa monof lament fesLlt din benzj 17° 21° Legenda: P . Degradarea chirnica E'f! . care pot derermina mteracuuru 128 129 . at gile .7 55 :n ~7 5 42 17 88 26 6~ 2 100 ]5 92 II 92 ~ 69 E. argile prafoase..· t mai multe . G . _ -cr i rnedie sau scazura. ii este torrnnt .

. gunice x X x x x x ... Solvenli clorina]i Solventi oxigenali Solventi de petrol bru]i Alcool I x x x x x x x x x x x x x X x x x x x x x x x x x X x x proprietii!ile chimice structura polimerului). Ja latime. pe 0 geomembrana va ti.org. X gunici Uazc: .. masa.compOZI~la cunoscuta. PYC. duritate) la sTa~iere.. EN ISO 14030:200 I. _. '/01 modificarilor tnurete .90 sau 120 zile.60. hl/flrmarii referitoare la rezistellla fa medii chimice a tutor tipuri de geomembrane Calldllc huliJ poJj~tiI"na clorurata (CPE) Poli~lilena sulfoclo rurali ((:SPE) Tipul PoIiCJIelini termoplutid geomembranei Cauciuc }~tiJ~nii Neopren c1oropropiprenle lui vulcadiena obat terpch mer (EPDM) nice . chimica duratii au de timp mai fost luate in I care nu Testarea presupune imersarea geomembranei intr-o substanta pe 0 perioadii de 30. geomembrana geomembrana chimica (exemplu exacta a lichidului nu este suficient menajere)... Tabelul 4-B'. :.mctiona ca bariera mare decal cea co~siderata in teste. conditii extreme de temperatura considerare In timpul incerciirilor. X 7 x X 9 10 11 12 13 14 IS 1(. pentru degradarea chimicii (J gcomembnmelor 70° C acceptatc a) polimeri flexibili tem1Op'~astjci (CSPE. dupa care se determina: proprietatile proprietiitile poansonare fizice [grosime. Valuri aceeptahile <0.. huri J7· 70° J7· 70· J7· 70· J7· 70" 37· 70° 37· 70" 37· 70· :\70 70° 37' C C C C C C C C C C C C C C C CC x x x x x x x x x . 17 l~ este realizata este i'mbinata din ~lai multe tipuri de materiale.0 <10 130 131 . EN ISO 175:2000. rei:" 'iTictrocarburi aromatice I 2 III caZLI] depozitelor de deseur] x x 3 x 4 X 5 X (.) Caracterlstlca .anor . EN 1847:2001. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x X X TaheIIl14-7. mecanice ~i impact) (rezistenta (pentru Iungime. limitii Acizi: .x x x x x x X x x x X MClalc grele Poli"Ulena Polidonlni de vinil (PVC) Siiruri x x x x xIx x X x X Subslanta chimid x x I x x Legenda: x . cu adaos din alt tip de material. in tractiune. pe tipuri de geomembrane. Recomanddn pnvuu I .a- x x x x: x x x x x.rezistenta buna Hidrocar .9 alifatice Debit (glm?/h) Moditicare Modificaredemasa (%) de volum <1.. etc. Standarde aplicabile: determinarea modificiirilor x x x x X x x x x x x x x x x ST AS 6339/80 .. (%) .. nrgaruct -anor- x x x x x x x x x x x X x X x X x x x x· x x x X x X- X x X acceptate In Tabelul 4-8 sun! prezentate recomandari de valori pentru diferite caracteristici.

ranele nu sunt utilizate pentru depozitarea deseurilor putemic radioactive datoritadegradarilor polimerilor prin ruperea Ianturilor .4. Se evalueazas. iar.. ' .7.r. Se vor aplica prevederile EN 1107-2:2001. dirnensiunilor sau altor propr ietati care produc degradari ale materialului astfel incfit acesta nu mai poate fi utilizat pentru functia peutru care a fost definit. Deqradare.datorita razelor UV Este dificil de estirnat gradul de degradare datorat razelor UV. rezistenta esantionului expus fata de cea a probei de control (intacta). Oegradarea blologica Degradarea biologics a geomembranelor poate fi produsa de animale.. Probele sunt testate In cuptoare.4. 4. Pentru Tntarzil!rea·· procesului se recomanda acoperirea cat mai rapidft geornembranei dupa asternere.4.. Geornembranele expuse la temperaturi inalte sufera modificari ale proprietatilor fizice. 4. poate util de studiat. Pentru a combate acest efect.sudurile sunt mai dificil de realizat. dupa ce"': esantioanele au fost supuse diversilor factori de mediu.4.4. EN 1296:2000.5. iii. greutatii. Degradarea prin oxidare . Temperaturi joase. se utilizeaza agenti antioxidanti.: I .4.4.iar normele ASTM D 1435-99 ~I D 4364-94 incercari de degradare in aer liber. dar in anumite cazuri specifice. . 4.4.] 01 rads' .4. 4.2. In general acest tip de degradare nu este relevant pentru cazul geomembrane lor. cum ar fi de exemplu materiale realizate din noi tipuri de polimeri. ciuperci sau bacterii. ENV ISO 13438: 1999. iar cedarea lor este definita prin modificiiri ale aspectului.4.. Singurul efect notabil este eel a! lucrabilitatii. 'Degnidarea prin oxidare este datoratii radicalilor liberi care se comb ina cu molecula de oxigen. special pe baza incercarilor de laborator. Pentru ternperaturile uzuale degradari le geomembranelor nu sunt sernnificative. Fisurarea sub actiunea factorilor de mediu Se obtine din incercari specifice pe tipuri de produse. .3. ale geomernbranelor sunt sensibile Ia variarii 4. . N ormele ASTM G 155-00 ~i G 154-00 prezinta incercari a~celerate de laborator. deoanece flexibilitatea se reduce.I 132 133 .6.4. Temperaturi Tnalte. polimerice la a radioactivitate mai mare de 106 .4. Degradarea terrnica Mai multe proprietati de temperatura. Degradare datorita radioactivitatll Geomemb. Standarde aplicabile: ASTM D 5885-97.4. creand un radical hidroperoxid care trece ill stru~tu~a moleculara apolirnerului.4. mecanice si chim ice.

de aceea trebuie acordata 0 atentie deosebita aeestui aspeet. de. Procedeul de imbinare a geomembranelor depinde de natura produsului. Diverse metode de realizare a imbiniirilor III geomembrane 134 135 . In Figura 4.5 m ~i lungimi de maximum 150· 200.5.8. de fiabilitatea necesara. => existenta unor puncte de trecere obligate prin etansare pentru sistemele de drenaj eonstru ctii.4. acestor procedee este necesara procedee obtinerea unui in cu adeziv solvent (. necesitand colturi la schimbiirile de directie sau de nivel. => tehnologia de executie care impune realizarea unor rosturi de lucru.8 sunt redate tipurile de procese ~i efectul produs in . lmbinare. cand folia a fost sta~iata fmbinarea foliilor constituie principala zona sensibila a unei etansari. pe baza de procese term ice sau de procese dedizolvare . imbinarii. racorduri eu diverse => deteriorari inerente la punerea sau striipunsa si este nevoie de reparatii.. de disponibilitatea unei tehnologii si a aparaturii aferente. Tabel~l 4-9 cuprinde sinteza diverselor functie de tipul geomembranei. a lixiviatului si/sau gazelor. I in opera. .:U tori re cu sol vent topirc ell solvent de structura (c) Suduri ell solvent Pentru aplicarea agrement tehnic. . de conditiile din santier. Proeesul tehnologic de imbinare presupune un aport extemde energie de natura termica sau chimica. imbinarea geomembranelor Imbinarea foliilor de geomembrane este irnpusa de urmiitoarela considerente: folosite in sistemele de etansare latimi de maximum clinuri si Policlorura Tabelul 4-9. Siuteza procedeelor Tipul de geomembrane de vinii(PVC) de imbinure a gcotnembranelor la care sunt livrate.I) Suduri cu adezi v L.chimice. => dimensiunile => formele variate ale suprafetei de etansat. ce reorganizeaza temporar structura polimerica a geomembranelor ce Yin in contact. Rezultatul se apreciaza 1ntr-o prima faza prin rezistenta mecanica a (a) Surluri pli n ex trudere pana duhla la cald si Illpli"i lit cald (b) Suduri iermicc prin ropire Pe santiere se utilizeaza doua tipuri principale de procedee. imbinare adevi v de contact Figura 4. respectiv 10..

Ruprum ill roain supcri. B. (e) de: la capatul Irubinfini ADMIS. intcrioun... dcgraslarea 136 137 .h:ll!. Acestia sunt conectati prin tire electrice izolate la un calculator. putandu-se determina astfel cu precizie pozitia defectelor. Pentru controlul imbinarilor. in zonu Testul este de tip "distructiv". iar cele de la (h) si (i). unde trebuie apoi refacuta continuitatea sistemului. ca ~i pentru monitorizarea Iucrarii dupa faza de executie.Imbinarile realizate pe santier se verifica prin urmatoarele A. sistemul de senzori aflati sub geomembrana miisuriind intensitatea curentului electric. Incercarea intregului sistem de imbinari. Realizarea de imbinari de proba.Ruptura in foaln superioar. Eventualele perforatii ale etansarii vor genera valori anormale ale intensitatii. Tipurile de distrugere a irnbinarii reprezentate de la (a) la (g) pot fi considerate corespunzatoare (atentie pentru (t) ~i (g) numai dacii este indeplinitii conditia de rezistenta).9 este prezentata 0 sinteza a modalita]i lor in care poate avea loc fenomenul de desprindere a imbinaril 'in cazul realizarii acesteia la cald prin extrudere. Testul este distructiv. (h) RES PINS. utiliziind un tensiometru de santier. mostra prelevata fiind incercata la' tractiune prin forfecare ~i exfoliere ("jupuire").'i) (daca Iudepliuestc \g) ADM IS· Rupeura (dacti indeplincste inunbinurc condiriu de rt~Zisl(':n~"d Incercarea intregului sistem de Imbinare care se realizeaza printr-un test nedistructiv constituie cerinta majora de verificare. Incercarea de mostre prelevate din imbinare .cn-t Pentru aceasta este necesara prelevarea de mostre din imbinarile realizate in sistemul de etansare propriu-zis. camera de vacuum.Rupurrn in tonin superioara. creand puncte sensibile in suprafata acoperita cu geornernbrana.. (d) ADMtS- Ruptura in toaia iufcrioarri (e) AOMIS- Ruprura in toai.:::. Pentru a verifica etansarea. Modalithtilc imbinarilor realizate PI1'/I s/tdllril 1'1111 care se poate produce CII extrudere.Ruprurf din "<1.). operati i: DESPRINDEREA REZULTATE (a) A))MlS ." Rupiura III imbinurc conditia de rezi!-. C. dura zona J. exista sisterne bazate pe realizarea unei retele de senzori (captori) sub geornembrana (Figura 4. ultrasunete etc.l.' li) RESPINS· Rupillri! dill adelell'" Figura 4. poansonare.9. in zona de separate (h) ADMIS . Metodelede incercare difera prin sisternele ~i tehnicile folosite (jet de aer.~ imbiuarc (t) ADMIS· :".. la care se produce desprinderea foliei din "masa imbinarii". osu~sii de curent electric este plasata pe geomembrana.1 0). Un program de calcul permite analizarea datelor sub forma unor diagrame tridimensionale. In Figura 4."""!. dovedesc p executie nec orespu n zatoare.

. 5. formate dintr-o retea deschisa regulata. Standarde aplicabile pentru controlul imbinarilor 5R20-95(2001). Geogrilele sunt geosintetice util izate in general pentru arrnarea pamantului.10. Utilizari Principala functie a geogrilelor este eea de annare. }. cat si prin interactiunea rnecanica eu respectivul material. geogrilele actioneaza atai prin frecarea retea/rnaterial. Unele din aceste aplicatii sunt ilustrate 'in figurile 5. Figura 4. cu deschideri suficient de mari pentru a permite patrunderea materialelor cu care Yin in contact. iar fata neconductoare este testata prin balela~ electr:c (FIgura 4. . pe ambele fete. Controlul etansdrilor ell retele de senzori (captori).. ~ Stabilizarea si reabilitarea pantelor instabile. sunt: ASTM D if.1.11.2. in scopul maririi capacitatii portante a acestora.5.3.umpluturilor. Golurile au dimensiuni mult mai mari decat nervurile (I -10 ern). ~ Armarea . ASTM D 6392-99.1 ~5. Sistem de detectare a defectelor prin baleiaj electric. digurilor si barajelor. I'. ~. GEOGRILE 5. Inklobate in pam ant sau in orice all material. ~ Armarea imbraciimintilor asfaltice. fiind utiliznre tensi une 15-30k V pentru: ~ Armarea stratului de agregate din fundatia drurnurilor: ~ Armarea stratului de balast la caile ferate. 138 139 . ASTM D 6214-98.Gabioane.0efinitie capton Figura 4. ~ Structuri de sprijin (ziduri) din pamant annat. Stratul con~u~tor est~ inc~rcat prin indu~tie. Saltele pentru constructii realizate pe terenuri moi sau umpluturi neomogene.11) Once perforatie declanseazji 0 scanteie si 0 alarma sonora. rambleelor. Existii geomembrane care au fata inferioara conductoare.

- ... mono.3. de asernenea.. _ .---_.... Armurea ('II geogn"Je afilllt/utiei 1IIIIli drum 140 141 .. _--- __ .~-----~-~-~ Figura 5.5) ceca ce I~ confers proprietati mecanice diferite. _ _. Figura 5.1_ Sh'lIcturi.. Tipuri... Ele pot fi. suprapuse printr-un proccdeu special de extrudere ~i etirare. Saltell geucebdara dill gco&Tn·'e 5.. ~.3.4. Geogrilele se pot prezenta sub doua forme: ~ retele octogonale de nervuri fixate prin noduri.sau biaxiale (Figura 5... _ . de spn"jin din piimtint armat cu geogrile Figura 5. materiale. .2. ~ fasii octogonale din polimeri.~--~~-~. tehnologii de fabrlcatle Schema de baza a unei geogrile este aratata in Figura 5.

nervura longit nervura transversals Figura 5.4. pe doua directii (mtal In sens longitudinal. t (In gama 2 • 20 mm).6). • tipul nodurilor: continui integrate. 5.95%). • procentul de deschideri (40 . urmarind forma neregulata a stratului suport (vezi 142 143 . impletite.prin fante sa~ g. 1~. 2~tehnolo?ii care constau din producerea de benzi independente se dispun In retea.--. Geogrile mono- # biaxiale. de retea: patrata. 7L r«: inala Figura 5. ~~aca de baz~ ~l ~e etireaza. sudate.1. • grosimea. . • rigiditatea (supletea) . Diverse tipuri de geogrile 5.6.J/Z /Z /Z _J/ Geogrilele se pot realiza sub diverse forme dreptunghiulara.4. Schema de bazii a unei geogrile. rornboidala (Figura 5. • dimensiunea golurilor (variaza de obicei intre 1 si 10 ern). nodurile continui integrate si cele sudate sunt rigide. _ Pent~ a se obtine un ansam~lu monolit pomind de la 0 placa de baz. care Principalele proprietati fizice ale geogrilelor sunt: • tipul structurii: monoaxiala sau biaxiala. apoi in sens transversal). se folosesc dou1i tehnici principale: . alungitii.a extrudata (care poate fi constituita din polietilena de inalta densitate po. f!A (variaza intre 200 si I 000 g/rn"). • masa pe unitatea de suprafata.exprima capacitatea geogrilelor de a se deforma in planul lor. iar cele impletite sunt flexibile. Caracteristicile geogrila monoaxiala geogrilelor se utilizeaza In geogrila biaxiala Pentru determinarea caracteristicilor geogrilelor general aceleasi tipuri de incercari ca in cazul geotextilelor.5. tar la noduri sunt sudate sau impletite. la temperatura controlata.4.he~ter de inalta rezisten!a sau polipropilena)..oluri: se practica fante sail se stanteaza goluri c~rcul~re" "'. Caracteristici fizice Figura 5.

I Pentru geogrilele valori de proiectare.). .3.4. Caracteristici mecanice 5. WI' Valorile rezistentai nodurilor variaza in general intre 0. Rezistenta la intindere incercarea pentru determinarea rezistentei la intindere se realizeaza pe una sau mai. ca ~i standardul ASTM D 6706-01.4. la fntindere ce pot varia intre 23 370 kNlm sau mai mult. . geogrilele doua categorii: - pot fi grupate in rigide (cazul polietilenei sau polipropilenei)cu vafori > 1 000 gem: tlexibile (cazul geogrilelor realizate prin procedee de tesere a firelor din poliester) cu valori < 1 000 gem.2. de flexibilitatea si proprietatile efort defonnatie ale nervurilor transversale.4 kN'.68 kN.multe nervuri si pe noduri.61 si 4. Mecanismele implicate in rczistenta geogri/e/or /0 smulgere Gradele de mobilizare a eelor 3 componente depind de relatia efort deformatie a nervurilor longitudinale. ca si de configuratia nervurilor care poate im'bunatati gradul de "inclestare" a agregatelor in grila (Figura 5. In ca~ul grilelor ~o~axiale: testul se realizeaza pe nervurile longitudinale.8).4. Rezlstenta la forfecare pe interfeta . Daca gri la este biaxiala. ~I ~e~gri lele monaxiale au rezistenp. . produse la data redactarii pezentului nonrutiv. 5. . . Sunt aplicabile aceleasi norme ca pentru geotextile.4. .4). cele ale rezistenrej nervurilor intre 0.2.13). Principiul incercarii este acelasi CLl eel pentru geotextile (Figura 3. • forfecare pe cele doua fete ale nervurilor transversale (TR. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geogrilelor ace leasi norme ca pentru geotextile (paragraful 3.4. '. . . Rezistenta la ancorare (smulgere) Principala calitate a geogrilelor este rezistenta lor mare la ancorare datorita inclestarii mecanice cu rnaterialul cu care vin in contact. Nu sunt 144 145 .4. 5.1.. trebuis testate'ambelenervuri. .2).2.2.. Figura 5. Exists 3 mecanisme implicate in rezistenta geogrilelor Ia ancorare (Figura 5. Pentru determinarea rezistentei la smulgere a geogrilelor se aplica aceleasi norrne ca pentru geotextile. De exemplu. • rezistenta pasiva pe partea anterioara a nervurilor transversa le (TRb)' 5. Din acest punct de vedere. .2.18 si 2. se aplica . Tn practica. Nervura este supu'~a unui efort axial de inti~dere pan a la rupere.3. se poate calcula 0 rezist~nta globala la intindere.paragraful 3. valorile unghiului de frecare intre 0 geogrila si nisip uniform indesat avand cD = 44° variaza intre 37 si 46°.2. Cunoscfind earacteristicileo!a traetiune~':nervurilor si dimensiunile goll~f1lor.7. . _ Valorile parametrilor rezistentei la forfecare pentru interfata geognla/a Ite materiale se deterrnina in laboratnr folosind aparatul de forfecare direetii. ell valori ale eficientei cuprinse intre 72 si 100%.7): • forfecare pe cele dou a fete ale nervurilor longitudinale (superioara si inferioara) {LRJ. se rea~lzeazii incercari pe maimulte'nervuri'simultan pentru a obtine 0 precizie mal mare.

Caracteristici de durabilitate 5. ! ~ i~~ i~ 1.9) in care se utilizeaza curbe de tipul: /CUrbt!Jle SHERBY DORN / turhl d. Modul de "inclestare" a agregatelor in geogrild. Cresterea ternperaturii irnplica cresterea vitezei eu care se dezvolta tluajul.. rup.urgtrt ltntd 10 ace-t!iO~' dtforlllo!'t lzodeforrnatil 5.. elorl un. ale materialelor geosintetice. Cij".~~7p.. la tJ < '2.rt 10rllisltntd w O.1. pot fi reprezentate intr-un sistem tridimensional (Figura 5. la temperatura Tb va apare mai devreme.9. Sistem tridimensional pentru reprezentarea caracteristicilor efort .3. Camportarea la t1uaj depinde In mare masura de temperatura. maleculelefiind aranjate in zone crista line care alterneaza cu zone arnorfe.. ceea ce provoaca a sciidere a sectiunii transversale si 0 concentrare de eforturi care conduce la rupere cand este depa~itli rezistenta polimerului.=-.. curg ora ItntO . i (.~~~gt'---- ! .4.'o<""'lil splcilic~. efort . in general.l~r lzoefortur' "'n =-_-----0". comportarea acestaTa la tluaj reflecta gradul de cristalinitate.3.! limp.:=-.4.blng' L-L-~T.:::.-___ Figura 5.---. deforrnatia care era asteptata sa apara dupa tirnpul z.timp.8. CtJr~td~ rurgm lentil to ocolot. dad temperatura creste de la T1 la T2 > TI· Rezulta ca tluajul poate f accelerat in laborator prin cresterea temperaturii.~dt t. 146 147 .i'n ti ~. sunt necesare incercari de labarator pe termen foarte lung. Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si. _---··0"1 limp.Figura 5.'Eo. pentru a temperatura constanta.deformatie .deformatie .! Daca forta care provoaca fluaju] este de tractiune. Pentru a = constant. E tiL--~'_~ ~~ Coefj. Caracteristicile geogrilei. geogrila se deformeaza in timp. Ffuajuf (curgerea lenta) Datorita faptului ca toti polimerii din care sunt fabricate geogrilele au lanturi moleculare lungi.limp pentru geogrile.

. nf~J. I' ft re " . .-:. pentru diferite niveluri ale efortului o. descriu modificarile la diferite momente de timp. '..til ~ . baza rambleelor e:c). ~'. . . :~~···(~(!(It~...:.aplicabila pentru polimeri de tipul 6. .d.se produce in cazul polietilenei degradare datorita operatiilor de punere in opera de incercq. :." . '.. :. GEORETELE • izoeforturi . '... :'. i) 'i le asociatie ell alte materiale geosintetiee (geat~~tile de ~bl~el) pentru ter~. prin oxidare . . ••••• :.>.' . •• ' }{ l:·j. «..··-·:·-j(jXx:Xj~~.xxx)dQ(X .~. poate fi: • degradare termica ..63 sunt exemplifieate .. degradare chimica degradare radioactivi degradare biologica degradare datorita razelor UV degradare prin tisurare . I . . ~(_.2.'.... : .. . ell ro I .curbei • 0 . ca si a celorlalte geosintetiee.E.. "...3. d'ica pa -trunderea parnantului in . -. georetelele se utilizeaza pentru pro~ecp~ 1 I permanent sau temporar.-.. ap ca rmpie com romite buna funetionare a produsului. can ·S ruanda asocierea eu un geotextil sau 0 geomernbranji pentru a e reco . III C U fu • degradare poliolefinelor..:~ .'. " .~. Utilizari ti de drenaj georetelele se utilizeaza singure sal! in nc Ie .in planul 0 .'. Degradarea geogrilelor Degradarea geogrilelor. : ....t.. in functis de factorul ee a provoaca.4. ' ..· '. iI" ....1..r:~:fl....SZ-~ .: :':' .:te de fu~dare (de exemplu pamanturi senslbll~ la mg let sau l a structii (ziduri de sprijin. ~. · ..-.. Coeficientii curgerii lente pot f determinati prin trasarea unei linii drepte la curbele de izoeforturi pentru 0 deformatie. • degradare prin hidroliza .'.N-V~XiXj(·xX~ Gcocompozii " ---:-.re sunt deacelasi tip ca la celelaItemateriale de lnalta "fIn 19un'1e 6 . ·'. I -.in planul E .I G eore..-" .~:.. depinde de tipul de polimer si.' . depozite de de~eu~l. Ele indeplinesc in general functii e .: j" . • . 5.. '. p Cu funetie an~ierozionala...~ : .' .!\. .::. ..:.t ect utilizata pentru drenarea fundafiei . 5'Y.....-. 8) si curba coeficientilor de curgere lentil. se interseeteazii. 6. <. panii cand se dezvolts vegetatta.2..:: -.l:!lai . •• .. Din aceste curbe se pot deduce alte doua:curba Sherby _ Dorn (viteza de deformatie functie de deformatia specifica. .' .. -'._. Standardele aplicabile sunt aceleasi ca si in cazul geotextilelor...::--. Georextil ) . t ti ce • aeest eaz e Ie se pot asoeia cu alte materiale natura e sal! geosm e I . 6.f: izocrone . forma~e dil:_t~'e ...t. ~I pante or. :"":C ". 8. .: •• '.~.. . ..' . '.In planul 0 .' - " "."" 5%' ..'. perforat Metodele geosintetice. . din configuratia in timp a • Izodeformatii . .' . • . .. Figura 6 ..l t. Deflnitle Georetelele sunt produse cu structura plana deschisa."':.:-: .' . •• C eoretea :-. aceste functii ale georetelelor. ~ -.' : .>.aplicabili pentru poliesteri. descriu moditiearea capacitatii portante a materialului la diferite nivele de deformare. w..' . functie de logaritrnul timpului. deschiderile rete et. .. ~~-:. • • • • • • densitate. descriu rnodificarea in deform aria materialului la diferite momente..<. unui drum 148 149 ..:ei:t:~ee:s~ii categorie pot fi incluse plasele ~i retelele polimerice cu rol de protectie antierozionala. " X:·. .X.

':' Figura 6...".4.--- .1:..... _' ~ ~-_.. dar forma deschiderilor In cazul georetelelor este rornbica. .i->': . Schema unei georetele..3_ Georetea cufunctie antierozionala pe talu: .. ~. ' 6. avfind unghiuri care variaza In general intre 60° ~i 80° (Figura 6..---_.- _. Figura 6_2_ Utilizarea georetelelor 1(1 sisteme de acoperire a depozitelor de deseuri so/ide Structura georetelelor este asemanatoare ell a geogrilelor..' ". . tehnologii de fabrlcatle....4). i_.....s . ~.. ...::. ~---~ . .:. _/ <.. Figura 6... n~~. ~/' ~.Tipuri..c~:ri -.3. materii prime. 150 151 . : . ...

• . Caracteristicile georelelelor Pentru detemlinarea caracter. -] 020 g/m~. Rezistenta la compresiune . influentei lichidelor.variazii intre 0. (au grci~ime mai mare si in unghi drept.i 'J' .2. Ele pot fi alcatuite solide extrudate. baza este transnustvitatea.te.0.1. tru alte materra e geosm . Rezistenta la forfecare . ASTM D 63 se face prin termosudare sau innodare.941 g/cm '. LegMura dintre fire 0 0 Plasele sunt Caracteristicile pe care Standarde resiune prezinta importanta datorita de comp .>1 ~en.2.4.mai mad ~i sunt din fire tlexibile multifilamenta~e sau·multifilare.t. 6.. . din: 6. .g tetic~ in aparatul de forfecare . a deschide. P· lor. acestea.1. aplicabile: 64 99 - . 6. formate varianta a georetelelo-.4. Influenta • orientarii .'L din polimer dintre solid. grosimea (t) . Deterrninarea confera nervuri solide trefilate 0 rezistenu sporita. hi1d rau liea. Caracteristici flzlca Principalele • • • proprietati fizice sunt: Transversal Longitudinal Alilliat densitatea polimerului (p)..3.. () de fluid in planul . 0 Georetelele sunt realizate 2% negru de fum (pentru (antioxidanti.d detennma.. nervuri din polimer spongios extrudate deei debitul transportat este mai mare).2. Transmisivitatea masa • dimensiunile dimensiunea n ervuri lor. 6. 6.ariaza in functie de tipul de georetea si de grosirnea sa. ': .5). 6. realizata prin iextrudara variaza intre 680. .4. . tarea nervurilor fata de directia e directs (3. nervuri lor rezistentei III intre sensibils la variatiile'de §. P enrru monofilamente sudate tennie.3.isticilor georetelelor se folosesc aceleasi ca in cazul geotexfilelor ~i geogrilelor. grosimea efort' normal nu este foarte masa pe unitatea de supiiafa!f"<J. Rezistenta la tractiune c aracteristicilor de tractiune .2.4. Ele au precum ~i 0 transmisivitate foarte mare.4.2. 9) alunecare ~l este influentata e orren .l. 0 eoretea si un alt material se Rezistenta la forfecare ~mltre .5.3. .:. · se rea Iizeaza .3. 6.4. 7S% aditivi . .ce Ie . t er na In pe interfata . pentru 0 georetea de 5..ca ~l. ca :. . Deexemplu. determinari (Figura 6.1 mm grosime. in general din polietilena eli adaosdecca geogrile (paragraful 5.. functi« de proeentul de negru de fum ~i de aditivi.ilor.ton:n~ unghiurilor etc. ele au golurl . protec!iec(mtra raze lor UV) ~i 0.25:" 0. 152 153 . Caracteristici hidraulice 6.'.933 ..4.4.1.J .v$riaza Directia lie sol icitare aSlipra ! Figura frecare.~' l Omm. mare sdple!e~i fl~xi. a capacitatii de transport a are redueerea secpunu asupr .au iptersectiile '. L "::".1).10 mm.v.. Iubrifianjl).4. •d . ceea. .-+ -+ -+ -+ Georetelele nervuri au grosimi de cca 5 .bili1i..4. <O:.2. Caracteristici mecanice 6. ipala functie a georetelelor de fiind transportul . caractenstica ruWl. ..

pe termen lung .4.4. tine sa vine 111 de separatie colmatfind-o (daca care si a 6. 1 .te materialel Ag ti d .. tmde k este coeficientul de permeabil'( t.. In de durabilitate Figura 6.' ~" a a mlgrafll '. geocompozit tread prin geotextilul geotextilul nu este coreet este in contact cu un material argiles bentonitic). mportarea III trmp. d lichidul.'.4.ura. e = k ·1.2). ~:?)'. Piitrunderea geotextilului Pentru corespunzatoare ill deschiderile georetelei. georeteaua materialele nu sectiunii prin patrunderea rnaterialelor ceea ce prive:. Colmatarea cu material argilos curgere . argilei prin geotextilul (argi Ii'!. sub actiunea unui ef rt . . 0 alegere mare). chimice exista mecanisme un standard ca si la specia I celelalte pentru evaluarea rezistentei ASTM D 6388-99.4.curgere.4.1 ..4. pnn patrunderea materialelor care a copera ~ Dad georeteaua compactata. 154 155 . Pent d' I a e. Caracteristici .. standard~lui ASTM D 47 I 6-01. .. ansportat cazu geotextdelor.• . . resi ne mentinut constant:. (EP' al transmisivitatii: A) lJnpune vine adiaeente In deschiderile georetelei ~i in contact " Urmatoarele m icsora se. este acoperita pot patrunde eu un geotextil S<lU 0 punct de vedere • • _' manrne dlll S..pentru co "'.ig.4. Fluajul (curgerea lenta) Fluajlll reprezinta in acest caz reducerea .A. Pentru evitarea impiedicarea acestui fenomen trebuie realizata 0 dimensionare adecvata geotextilului.' . ----. 6. de CIrca 3 ordine de 6. defonnatia .i S ..llitie~tiv sec!iune~ eerinte ..... upa.~ ega un or dinrre nervuri .3.e er e a transpotta in trei fenomene: evitarea aeestui fenomen trebuie realizata a geotextilului (netesut. rar t .3.' ..4 . . 3.1 capacltatea georet J . eu modul de deformatie Trebuj~ avute in vedere tluaJul. e ~u care georeteaua entia e medin Ineercarea trebuie sa fie realizata In ac eleasi condJ!lI ca in realitate . de materialul dimensionat Cll sectiunii de In deschideri' dator t.6.-.1 se extrapol ~ I -. I cazu georetelelor. carac errstici se aplica 6.~----.~. eaza rezu tatele pe t d . . contmuare I. ob~urarea adlacente colmatarea georeteaua. ~ determma valoarea debitului d . n ru urate aproplate de durata de georetelel contact). .'?.' 0 normade-eomp'O ... exista posibilitatea ca particulele si sa ajunga fata in georetea. 2.4. valorile debitului tr mai mari de cat in 1 '. Actiunile de tip dinamic pot agrava acest fenomen. .' . 6. ..4. penoade hmglde timpi de . . pentru pentru ut~l~z~ri la depozite de deseuri: 0 .I11. . azine acur] de aculllulare): 0.' vlatii a lueriirii.:>3x J 0-5 m 2/s utillzan la b ' (I .4. este functie de orientarea si tipu] I r~t'J .4. mcercare :.4. '..U. (F. Obturarea adiacente prevederile Dad in din geomembrana.5 si 5. pe term en lung a groslmll . Degradarea geore1etelor Degradarea geosintetiee Pentru georetele: georetelelor (paragrafele se face prin aceleasi 3. .2.groslnleat ru etermmarea acestei teri .. mtereseaza .:> 3xlO·4 sunt 1112/S In general..

naturale sau polimerice...ide etansare. in insusi procesul de fabricatie a geocompoaitului. propnetatilor ~i functiilor mate ' I [ geocompozltelor este . 7. Geocompozile 7. acoperirs Geotextilul asigur. e e ete asigura functia de Geocompozitele bentonitice sunt produse prefabricate ce asociaza materialele geosintetice si bentonita. _ .2. In re geomemb -.pam ant: . ena ~l se termosudeaza astf I' . sa 7. _.mu e III eplinesc functii d filt renaJ (aceasta din urrna mult imbt _~.. funclii. materii prime Principalele tipuri d ' • '.Prineipiul de funetionar~ al .'. sau georeteaua" • X I U poate fI plasat deasupra sau Geocompo~itele astfe] obt' t .3. " e I rare. sub forma de fagure. :. h p[~satii Intre doua geotextile. Materialele geosintetice ce intra in componenta geocompozitelor sunt eele de baza.b ' geomembraneJe f 'd' ciaza entonita ~i geotextilele sau .asociatii de fibre polimerice si pamant. . 7.2. e materials care au In cOlnponenta 1mbinarea se obtina ' .7.' pro fl ate.1 • geotextOI Unatatlta pnn prezenra geotexti lelor). Proprietatile lor sunt insa de multe ori modificate datorita asocierii lor cu alte materiale. ' • geuttlxtile cu mlez drenant dO . Exista si alte variante de produse compozite ce inglobeaza rnateriale geosintetice si dezvoltarea lor continua.geogriltl.bltum.podate. care asigura ' I a e pe una sau pe amb I f ' filtrare. :.." geutextlls . rta e or componente tf I' " materrale care sa ri'ispund-' ' astre meat a unor cennte precise.georetele' geote fl I sub georetea. formand 0 bariera etansa si eficace. ie . Ulilizari Geocompozitele bentonitice sunt utilizate peutru a indeplini functii de etansare la diferite tipuri de constructii: 157 • 156 geosintetice . . n.a a recare sponta. _ e meat sa formeze 0 • .1. n er I Ul11moase' geogri I I .3. " realizate din acelasi mat 'I' ' e e oua trpuri de geosmtetice pot f b ' -.I f' . geotextIlelor cu caracteri ti .i se folosesc In scopul imbunatatiri i capacitatii portante a terenurilor slabe. In ~ateriare pohmence: miezul ' drenaju] Geotextilele afl t po lmenee extrudate . ' 7.geogrile: sum folosite _' pamantului sau a imbracami t i bitumi pentru lucrari de armare a .3. Tipuri. cunoscute sub numele de en onl Ice ele asoci . ' ° este format din materiale I' . Definitie GEOCOMPQZITE Geocompozitele sunt combinatii d ' lor eel putin un produs geosintetie . care prezintii 0 penneabilitate foarte scazuta datorata capacitatii ei de umflare. anera ImpermeabiLl cu reziste t. a ~l renaju] lichidelor care astfel TIU mai vin In . printr-un material user de pus in opera. e geocompozlte sunt asociatii de: geosmtebce bentu ·c. ' Geocompozite B t iti DI a. d ' .0efinilie benlonilice . geomembrane . eventual armate cutihre de stlda: aplicate la annarea imbracamintilor bituminoase ale drumurilor. care este supusa unui efort normal de compresiunein timpul hidratarii pentru a permite controlul variatiei de volum. separare :. .i d '. Aceste produse aliaza un material natural. eventual. . ' e e maresc rezrstenra s ICI mecanice reduse. benton ita. Functia de etansare este asigurata in general de bentonite. alcatuite din benzi de polimeri sau geotextil. • geocelule: structuri tridirnensionale. utilizate in scopul imbunatatirii proprietatilor mecanice ale pamantului: . care sunt umplute eu material granular.ex 1 U mare~te rezistenta la . omogen si rezistent la poansonare.geomembrane' geot t'l I degradiiri mecanice frecarea di t .1. tonne tridirnensionale din materiale geosintetice umplute cu diverse materiale • geogrile sau gentextlle . rana ~l stratul supon sau cel de contact cu geomembrana. . orman 0 etan~are foarte eficace geotextile . cu materialele geosintetice care au rol de protectie si. . c I d ".

rutiere.mitice la etansarea t Fi ura 7. • Asamblarea se poate face prin: Figura 7. decantare.3. b entc.geotextJl.3. deasupra geomembranei ca protectie contra degradarilor mecaniee. de agrement): ca etan~are simplii sau component al sistemului dublu de etansare. Utilizarea geocompozitelor hentonilice baza a depozilelor de de~'eun' solide fa eta1!§area de 158 159 .1. utiliziirile geocompozitelor Figura 7. 7. Tipuri. geornem h rana.hen ton Ita . tehno Ioqu de fabricatie . deurgi la compactatii pentru etansarea de baza: ~ bazine (de. . materii prime. Exista urmatoarele tipun de geocomp. rigole: ca etansare simpla. Uti lizarea geocompoZ/ '01 te g zonei din jurul rezervoarelor ingropate 0: .~ depozite de deseuri: sub geomembrana. bariere verticale de etansare. ~O~ t ~ • • ~. in etansarea de baza ~i in cea de suprafaja. tuneluri.1 . Utilizarea geocompo zitelor bentonitice fa etansarea calla le lor In figurile 7. ~ rezervoare ingropate: ca etansare simpia sau combinatii in zona din jurul rezervorului.3. ~ ~ ~ protectia pinzelor freatice ~i a zonelor de captare. . stocare a lichidelor poluate. ozite bentonitice: til .2.7.3 sunt exemplificate bentonitice.. ~ canale..geotexhl. in asociere cu un strat.bentonlta .

6.. fi~rele ~r~ec~ndprin stratul de bentonita ~i conferind ansamblului 0 rezistenra sponta $1 garantia integritatii produsului (Figura 7..4. Al treilea geotextil..~. :. de diferite tipuri. care are rol de "rezervor" si mentine bentonita 111 tirnpul transportului si instalarii.~ til. . netesut ranforsat prin intertesere..6). de asemenea...::~ . plus un geotextil suport.4. deschiderile fiind umplute cu bentonita. he punetuale bentonit a sau ancore Figura 7. Exists si aIte tipuri de geoeompozite: • cu bentonita prehidratata si aditivi chimici pen tru 0 rnai buna comportare in prezenta agentilor chimici.!1!u. cu grosimi si ex un I erite (neteda sau rugoasa). • georetea sudata termic pe un geotextil. eli deschideri mari. I.• _ coasere: ansamblul este cusut la distante egale.4) bentoni t eu iHaooziY. stratul de bentonita este lipit pe eel de geosintetie aJutorulunul adeziv solubil in apa (Figura 7. • ell gel de bentonita realizat prin transformari polimerice. q3E!i1t--~:: geotextile bentonita+adezill .: mu~:tt":!3I"Dl" tu. arnestecat eu nisip. '___~embran Figura 7. Gd·ef·o~embrane~epot fi. • cu geotextil impregnat cu bitum si suflat cu ardezie pentru imbunatatirea caracteristicilor de frecare pe interfata cu alte materiale.2 si 6. geosintetice) 160 161 . t Cll diferite 7. lipi~e.5). a defini un geocompozit bentonitic componentelor (benton ita.5.t. ~ bentonit a @=Zt%J%!1:====:::. netesute. Dupa fabricare sunt rulate pe un rniez metalic sau din material plastic si acoperite Cli un film plastic pentru a preveni variatiile de umiditate. . Caracteristicile Pentru caracteristicile geocompozitelor bentonitice se face referire la si ale ansamblului. Cant ita tea de bentonita variaza de regula intre 3.it. putand fi mai mare in cazul produselor speciale. Geocompozit bentonitic intertesut. int~rfesere: fibrele geotextilului superior sunt ancorate In geotextIlul . • ... Ea poate fi continuta intr-un geotextil netesut user.rinter ~esttte geotextile Figura 7. in functie de climat si de conditiile de stoeare.tu. . fie prin cusaturi (aneore) (Figura 7. Bentonita se poate prezenta sub forma de granule sau de pudra ~i este de cele mai rnulte ori un montmorillonit sodic. compozite etc. continue. ?~otexti~ele folosite pot fi tesute. t . a fost adaugat pentru a preveni uscarea 'componentei bentonitice ~i aparitia fisurilor. • sandvis rnultiplu geotextil/bentonitiilgeotextillbentonitaigeotextil.jv _-!=j~" !~.3..0 m la 5. grosirm ~I valori ale masei pe unitatea de suprafata.~=---. Un al doilea geotextil acopera acest sandvis. Exista si produse care contiu bentonita calcica sau calcica activata (transforrnata 'in bentonita de sodiu prin procedee chimice) sau eu aditivi ce ii maresc rezistenta chirnica.0 kg/m".:.2 m si lungimi intre 30 $i 60 m. Ansamblul este consolidat prin intertesere.'. Geocompozite bentonitice cusute.mfen?r. ~:::::~:::::::::~---- eventual geotextil a ~ .i. Geocompozit bentonitic lipit. Geocompozitele bentonitice sunt fabricate III prezent 111 rulouri ell latimi de la 4. Umiditatealbentonitei la livrare variaza 111 general intre 10 si )8 %. Produsul a fast dezvoltat pentru a impiedica migrarea laterals a bentonitei hidratate sub eforturi neuniforme.

transferul faciindu-se prin difuzie (vezi capiloluI4).. incercarea cu bleu de metilen). 163 . Cercetarile (La Gatta si altii (1997» au demonstrat eli geocornpozitele intertesute au avut permeabilitati inferioare valorii de 10-9 m/s (valoare maxima admisa In general pentru depozitele de deseuri). 7.ru caracterizarea bentonitei se determ ina: . Exista putine rezultate disponibile In acest I Rezultatele fTCzentate tie refera la geocompazjlele ce conlin guntextile. un geocornpozit bentonitic are 0 grosime ce variaza intre 5 ~i 10 mm.diferentiala. 7. iar pentru produsele cusute pentru 8 < 5%. Masurarea acestui parametru poate f dificila datorita posibilitatii de pierdere de bentonita in rnomentul taierii esantionului. Caractetizarea bentonitei • Grosimea sub un efort normal dat. functie de lichid si de marimea efortului aplicat.geosintetic identifi~: andsamblu! ~eosint~tiee/bentonjta se real izeaza incercari de re. Caracterizarea materialelor geosintetice Pentru materialele geosintetice . Standarde specifice aplicabile: ASTM D 5887-99. • tipul (prin difractie de raze X.1. umflarea libera sau sub e for t normal de compresiune I dif . gradului de capacitatea de schimb cationic' umiditatea.' p. incerearea de permeabilitate trebuie sa se desfasoare in conditii cat rnai apropiate de cele existente in realitate. caz in care suportul fiind compresibil exista posibilitatea aparitiei tasarilor diferentiate. pe t I errte tipun de.. Se pot aplica normele valabile pentru geotextile. entru prelevarea probelor se aplica prevederile ASTM D 6072-9ti. Caracteristicile ansamblului benton ita .3. analiza la microsco r. Produsele cusute. In cazul geocornpozitelor lipite. • earaeteristieile fizice si mecanice ale geosintetieului. . cu adaugare sau nu de bentonite suplimentara.4. mann pentru stabilirea . n 11l Enslin _ DIN 18132). n capi 0 e e precedente: • tipul geotextilului/geomembranei. ana rza terrnica • compozitia granulometrica (ST AS 1913/5-85)' • . • grosimea geotextilului/geomembranei. rea e a sor tie pe placii sau testul (testul H f 0 • volumul sedimentului activare a bentonitelor). n~asa pe unitatea de suprafata. atat in sectiune curenta. • • • • . Pent. • 162 • Permeubilitate'. cand sunt hidratate. In cazul prezetni unei geotTerrUf'dre nu exista 0 curgere propriu-zisa pnn acnasta.3. performantele hidraulice ale suprapunerilor sunt praetic identice cu eele ale materialului 'in sectiunea sa curentji.2. • capacrtatea de absorbtie (incerca d b bti .4.10-12 mis. • Permeahilitatea la gaze: este 0 caracteristica irnportanta atunci cand produsul face parte din aeoperirea unui depozit de deseuri care produce gaze din procesul de fermentatie. nu all a grosime uniforms pe toata suprafata. pentru deformatii. • masa pe unitatea de suprafata.3. bentonitic (geotextile sau eomemb ce Il1 ra In comp~:I!la geocompozitului prezentate 1 '1 I I g rane) se determina conform normelor .4. aceeasi valoare a permeabilitatii a fost obtinuta pentru 8 < 1%. • Pefmefhilitatea dupii deformatie: aceasta problema se pune In special in cazul utilizarii geocornpozitului ill acoperirile depozitelor de deseuri. e caractenzare :. exprimata prin coeficientul de pern1eabilitate k (sau flux = debit pe unitatea de suprafata). W (STAS 191311-82). In stare uscatii..1 de perfo C( . .lichide (STAS 1913/12-88). in general.3.7. Parametrul flux este preferat deoarece pentru calculul aeestuia nu este necesara cunoasterea grosi 111 i i produsului. Ineercarile realizate pe plan international au pus in evidenta valori foarte scazute ale permeabilitiiti i. stabili d rmanja acestea din urma pentru a c 1 1 Pent un produs sau altul corespund cerintelor unei anumite lucrari). In majoritatea cazurilor se utilizeaza normele existente pentru pamanturi argiloase. • Permeabilitatea la nivelul suprapunerilor: geocornpozitele benton itice se imbina prin simpla suprapunere. cat si la nivelul suprapunerilor. de ordinul a 10-11 .t-. ~LA (ASTM D 5993-99)' pierderea de lichid (ASTM D 5891-01) . [ cuprinse intre 5 §i 16%. atunci cand recomandarile si/sau cerintele de proiectare au fost respect ate..

~ "rara a" se refera la probele hidratate rara efort normal. in functie de tipul lor.3. fl g ..I O~J9 m? pentru umiditati apropiate de saturatie.8 HO] c [kPa] 26 50. f • Rezisteniu fa e'l_"() te .7.8 HO] 2.1 determinarea rezlstentel ~ ful 3 439).. Standarde speciflce aplrca I e.6 42 14 10 9. cu o rara a HOJ c [kPa] 16 19 5. . Datorita componentei argiloase.jldivene tIIateJilile geoslIltetlce t entoni IC J' . care au un rol hotarator.8 31 7 37 5. ca racter··lzeaza reZlsten. intertesere. 0 8.6 39 4.2 45 4. 165 164 . til lor (paragraful 3. ire"): · r re ("JLlpUlre .2).domeniu.4.> Nota: .. . • • Rezistenta La intindere: se deterrnina ca pentru geotextile (paragraful 3.l Rezistenle rezidualii Rezistenla de varf Intervalul lnterfata c [kPa] c [kPa} HO} de o [kPa} 0 8. PnnclplU .38 23 3.3 ( .2 Cll (J Figura 7.45-69 OBI geomembrana ~ neteda 9. Trebuie luata in considerare atat rezistenta la forfecare interna (in planul bentonitei).4 13 7. I (I e ut :h iti (GB. tucercan .I forfecare pe interfatii se IItilrzeazfl Pentn. b t itei defectele de nnci id tid r datonta prezentei en 011 . .. cat si pentru diferite interfete constituite de rnaterialele posibil a fi utilizate in 'contact cu geocompozitul. aceleasi determinari ca ~i In cazul geotextllelor (paragra I . izare) poansonate acct en a.4.. -e: pomJ.\Of~(~ • Geocompozit Bentonitic GBllipit GB2 cu geornembrana GR3 intertesut GB4 intertesut Hidratare cu lixiviat rara o 0 4.8 30 3. ..4 3.6 ]9 4. . iar Tabelul 7-2 pentru diferite interfete. t cazul geotex 1 e . tl bentonitei (autocicatnzare..5 ~j tr: l"lgura 77 .i de efortul aplicat. ' I' erciirii este prezentat In ansamblului (intetesere.45-69 OB/geomembran 0 a rugoasa 22 0. a .efortul normal cr a variat intre 0.9 0 23 4. interfala geocomp0::."cu 0" se refers la probe hidratate sub acelasi efort normal ca eel sub care s-a produs forfecarea. Rezistenta la forfecare interns este dependents de umiditatea bentonitei ~i de tipul de asamblare (Iipire.. bile: ASTM D 6496-99. rezistenta la intindere a geocompozitului este rnult mai mica decat cea a rnaterialelor geosintetice.~ dimenslllnt po I r _d .8).istellta la . I~ aVI'·I·de ex/c) liere. cusaturi etc).. tii ell acelea~i metode ca ~I 111 Rezistenta la poansonare poate fl eternuna c .3. t live ate rezistentei /ll _t(JI/ecare pelltm Va Ion orienta '. functie de produs . . .45-69 GB/geore1ea . . coasere. Valoarea rezistentei la intindere va fi determinata in primul rand de materialele geosintetice.9 0 2. . tf eparate pnn urn area .9 c (kPa] HOJ c [kPa] 36 68. lncerdiri de laborator au relevat coeficienti de permeabilitate intrinseci de ordinul a I OJ5 .9 0 2. forfecare Tabelul 7-1.1 30 8. cu efort normal sau tara. Valori orientative ale parametrilor in tern a pentru 4 gcocompozite bentonitice (GB) Proba uscata Hidratare cu apa fara 37 7 (i . etc.. 'l' b I I 7-2 tn rezistentei fa eocompozitele bentonitice pot.).4 32 11. Tabelul 7-1 prezinta valori orientative ale parametrilor rezistentei la forfecare interna in diverse cazuri. .7 3.7 kPa si 140kPa. • Rezistenta laforfecare: se determina atunei cand geocompozitul se foloseste pe taluzuri. Princtpru me • Re:::.

dezghet este penueabilitatea.8). d f t l1lomentul contac u UI _ hid tare a bentonitei inainte ea I " ·d nta faptul ea 0 pre I ra d domeniu au pus 111 eVI e . " i d hid tare si um iditatea bentorutei III .5%. In general. t te ale permeabi itatu. Mg2'. • Compatibilitatea chimica: in special in cazul utilizarii geocompozitelor bentonitice pentru etansari de fund la depozite de deseuri. _ alterarea structurii argi'I oase datorita influentei asupra complexului de adsorbtie. Daca umiditatea este supetioara acestei va lori.punerilor este. :1' 7. Realizarea suprapltllerilur 166 167 . '. . mieroorganisme. datorita prezentei materialelor geosintetice care sunt rezistente la eroziune.i pierde eapacitatea de umflare. daca bentonita are In acest moment umiditati sub 4 . bentonita se umfla si isi regaseste proprietatile hidraulics initiale.. _ . . Pentru simularea deteriorarii la punerea in opera in materiale granulare se aplica prevederile standardului ENV ISO 10722-1: 1998. d e P recipitatie ~l obtutarea pori fenomene . . valori mari ale tasarilor provocate de materialele granulare pot altera performantele hidraulice. provocand astfel un punct slab. are grosime suficienta. dacii produsul este expus unor forte de eroziune. cele mai multe geocompozite bentonitice au 0 buna comportare din acest punct de vedere. In conditiile in care un geocompozit bentonitic are 0 grosirne de circa I em in stare saturata. _ Latlmea mmima a supra b' I ulatii si marita corespunzator. respecuv na . cationul N a~ fiind." In acest eon ex . bentonita poate fi spatata. -' d't' t' te tre Ule reea e " _ aparitiei tasanlor I erenua _ unei cantitati de pudra sau ' Pentru unele produse se eere ?res~rarea .. Factorul eel mai important este umiditatea bentonitei la sfarsitul fazei de uscare: s-a observat ca.8. Totusi. . valori care difera de la 0 tara la alta sau de la un producator la altul. fabricantii de geoeompozite bentonitice recomanda anumite valori Iimita ale granulometriei materialului care va veni in contact eu produsul. bentonitei._ I· b'\ 'ASTMD6141-97. • Hezistenta fa cicluri de umezire .dizolvarea constituan!llor de catre aCIZl sau . _' I· • du-se prin suprapunere.5. t t un aspect un por an . I as e. ort imbinarile rea izan derulare pe suprafata sup" " 1 150mm dar pentru cazul -. .dezghe]: Comportamentul geocompozitelor bentonitice la inghet . Standarde specifice ap rca I e.a geocompozl it e I0 r bentonitice se realizeazii pnn Punerea 111 opera . . Caracteristica influentata de ciclurile de inghet . ea I:.. d hi lice agresive poate a uce -" contact cu lixiviati sau a\te pro use c 111 pusa III 'I' _ . " . ' it t pro use or este schimbul cationic. l~~or •s~ \~~11 1 funda~ental modificate. tura lichidului e I ra.n~ eta prin alti catiOl~i (Ca". K'). Modificarea proprietatilor argilelor ea urmare a interactiunilor chirnice rezulta din: • .. rt teste hidratarea initia 15 a Proprietatile bentonitet putan ._ Mecarnsrnu prepon e d' 1 contin benton ita sodica. .dezghe] este important pentru regiunile reci.3.• Rezisten!a la compresiune localizata: se deterrn ina pentru a evita ca benton ita sa migreze in lateral in cazul aplicarii unei forte concentrate. In genera. bazine de decantare sau de stocare a liehidelor poluate. ' baze ure. pasta de bentonita in zona suprapunew (Figura 7.. aceasta problema se poate puneatunei cand stratul de acoperire nu.uscare. iune dintre bentomta si [ix iviat 'I d rent de interactiune 1 . reducenlmporan . MaJ1o. Incercarile realizate de fabricanti au pus In evidenta 0 buna eomportare din acest punct de vedere. . de Pentru caracterizarea cornportarii in timp se determina: • Rezistenta la cicluri de inghet . cu grosime mai mica de b'entonita. Punerea controlul calitatll A In opera a geocompozitelor bentonitice si - • Comportarea in prezenta materialelor granulare: In general. daca geocompozitul este hidratat si apoi uscat pot apare fisuri ~i permeabilitatea creste Fisurile aparute in timpul fazei de uscare dispar cand bentonita este rehidratata. Bentonita Figura 7. p -ilor . • Rezistenta la eroziune. inant Toate cercetarile realizate m 1 ' cu lichidul contarnman ' .

Structura de lestare si protectle.rcll a III U.. .10 sunt reprezentate sc e . granulometna ~l _ calitatea stratulul suport (tipu e rna e angularitatea acestuia.calitatea prodllsu. Id t rial granular. . _ raeordarea la eonstnletiile anexe. .eoeompozite In Tabelul 7-3 sunt sintetizate principalele npun g '.9). 'i h marie tipuri de geocompoZlte e In Figura 7.punerea 'In opera a stratului de protectie ~I lestare. . Racordarea in puncte singulare Structura suport: trebuie sa tie stabila si rara elemente agresive. • retele cu ochiuri. p I" tl . ( nfonnitatea cu fisele tehnice). miez ondulaL . .4. drenaj si earacteristicile 10f. 'lomerat de fibre sau monofilamente. "t de repede posibil dupa hidrauliee.sta ~ .• Figura 7. Tn acest ultim caz.' .Unele produse au deja incorporata in geotextilul superior 0 cantitate suplimentara de bentonita.. exp I t a_ a pro u su U I. Cand 0 geornernbrana este pusa in opera peste geocompozitul bentonitic. de . Stratul suport poate fi constituit de asemenea din materiale geosintetice. • calitatea etansarii In dreptul suprapunenlor. .' fltll Astfel de drenuri sunt denumite dr~nu.) a carui granulometrie trebuie adaptata pentru a nu se deteriora produsul. ice) miez cu proeminente (simetrice sau asimetnce . Acest strat trebuie P~I~ III opera ea • instal area geocompozitulu~ b~nt~nltl~i azelor susceptibile de a influent» Pentru eliminarea [ichide ofd~I sla~ gt' bUI' realizat un strat drenant e comportarea . utilizate entru drenaj sunt formate dintr-un til~rll Geocornp~zltel~ .asu fa omogenitiitii proprietatilor ceea ce poate avea a intlue~ta neta. drenaj. rigole. .n '. 168 169 . . a carei frecare importanta poate duce 1a antrenarea geocompozitului. praf etc. (nylon). I' '1 a sau poliamida Miezul poate fi fabricat din polietilena. eventual. astfel incat sa se asigure continuitatea imbinarii. d fclosite pentru rena]. I . etc . In mod curent se utilizeaza materiale naturale sau structuri prefabricate. UI co . Contactul geocompozitului bentonitic cu un material granular grosier poate duce la a neunifo~itate din punct de vedere a1 umflarii si al umiditatii. • • • eoloane. Geocompozite folosite pentru filtrare !ji drenaj .trebuie luate precautii speciale dad este vorba de 0 geomembranatexturatli (rugoasa).. o atentie sporita trebuie acordata punerii in opera in zona punctelor singulare (treceri de [evi. dintr-un strat suport. po ipropi en. 7. stratul suport este realizat dintr-un pamant de umplutura (nisip.d 1 Miezul poate fi eonstltllit din: geotextil ~i un miez prtn ear~ el. argila. Figura 7. daca stratul de forma (baza) nu este corespunzator. . re 111 o~ re dimensionat in consecm!a. Cnntrolul de calltate trebuie sa se refere 1a: Geocompozit ~ Strat granular ~ . punerea sa in op~ra). ca si ancorarii la partea superioara a taluzurilor. Ea este fermata dintr-un strat de forma (baza) compactat si.9. • ag . _ _ respeetarea planului de punere m opera.

functie de tipul miezului. ceea ce duce la reducerea considerabila a sectiunii utile. Sub actiunea incarcarilor transversale geotextilul poate patrunde in corpul drenant.Miezul geocompozitului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: trebuie sa reziste la eforturile aplicate (normale si de forfecare) fiira sa cedeze. Geoeompozitele drenante ClI m iez alcatuit din fibre de calibru mare nu prezinta 0 valoare critics a presiunii. TaheluI7-3. Tlpul de mlez retele cu ochiuri Tipuri de miezuri pentru geocompozitele Polimer polipropilena sau polietilena poliamidii sau polietilena Caraeterlstlcl de drenaj ~ Tipul de mlez >= Pollmer polipropilenii Caracteristici inent eu proem1l1en. trebuie sa permits circulatia t1uidului pana la punctul de colectare fad ca nivelul sa creases in miez. mai ales pentru eforturt de forfeeare poate c~da datorita t1uajului progreslv de obieei subtiri pot rezista la presiuni laterale mart transmisivitate midi • ondulat polipropilenii sau polietilenii • • • Geotcxtil Retca ell ochiuri • transmisivitate midi Miez dill coloane • • mica rezistenta medie la fluaj transmisivitate medie spre aglornerate de fibre • eu proeminente simetrice polipropilena bune pentru presiuni laterale mici pana la medii fluaj important transmisivitate mare poate rezista la presiuni Iaterale rnari poate ceda brusc sub incarcare poate ceda datorita fluajului prcgresiv comportarea poate fi afectata de eforturile de forfecare • • • • • lB1fM0!)mtl~~i~~W. Miezul se poate tasa sub actiunea presiunilor excesive. In acest caz. Aceasta presiune critica variaza intre SOkPa si c'lOOkPa. reducand astfel ~i mai mult sectiunea. de drellqj. trebuie sa suporte geotextilul. sub incarcare continua de lunga durata nu trebuie sa i~i reduca sernnificativ grosimea (tluaj). redu:and pe aceasta eoloane polipropi lena parte transmisivitate mare poate eeda hrusc sub incarc<lre. proeminente . transmisivitatea lor reducandu-se continuu cu cresterea presiunii aplicare. simctrice • 170 rlgura V' 7]0 . 171 .)~ Miez cu 1" ••. presiunile maxime ce pot fi aplicate vor fi limitate la un procent din presiunea critics. Geocompozite .e asimetrice • idem proeminente poate ceda pe transmisivitatea 0 simetrice • • • fata.

• degradarea progresiva si controlabila. Geocompozite pentru controlul eroziunii de suprafata Asocierea materialelor naturale si a celor geosintetice s-a dovedit eficace pentru controlul eroziunii de suprafata. ce ru ier. pentru drenaj vertical sau orizontaJ. Chid de proie t . celule. sub etansarile cu geomembrane' bariera anticapilarii./1. . drenunfe plane care se fol ' .12 sunt date vitezele maxime de curgere ce se pot utiliza in proieetare.. olosite pentru drenaj sun!" osesc In cazurile In . Diferite materiale utilizate in controlul eroziunii Un domeniu de ap1icatie care a necesl . sub terenurile de sport. Eroziune temporara si materiale destinate dezvoltarii - \ Material paie sau fan slab legate eu asfalt sau adeziv dispozitive de marire a aderentei "i stabilizatori pentru pam ant geofibre arnestecate cu pamfint 172 173 .11 sunt prezentan.. 0 alta categorie de geoeom ozite f . Exista sisteme tempo rare de control antierozional din materi a!e geosintetice. grile. Astfel de sisteme sunt utilizate pentru pante moderate caracterizate de viteze TIl ic i ale curgerii..' atrv. Tabelul 7-4. iar in cateva din materialele destinate In spatele zidurilor de sprijin. chiar ~i in conditi i de eroziune severa.1nitl''1luil 120 140 160 180 Figura 7. • asigurarea unei acoperiri pentru a evita supraincalzirea sa lara. care au ca [01 mentinerea solului si asigurarea insamantarii.sau fotodegradabile.lO:J. Pentru toate aceste ti uri . sosele sunt direct lezate d' e e ~I urata de vrata a unei . .. acestor tipuri de drenuri fu ti d . materialele fiind bio. In Tabelul 7-4 sunt prezentate controlului eroziunii. e capacltatea de dre . t I' . Acestea sunt alcatuite de obicei din saltele.. domenlIle de aplicare ale I1C. mljslm 2>10' r~7?0~0'7"'7"'C'7"'--"'~0""""'7'7"'77:C'77":"'7""""'~'=~ {lto"PIUdt. • mentinerea umiditatii necesare pentru a favoriza gerrninatia plantelor.. 1994}. pentru cele trei tipuri de sisterne antierozionale. de drenaj Figura 7. de • • • • 7. de filtru. produsele obtinute prezentand urrnatoarele avantaje: • rezistentii buna in exploatare. . in functie de durata curgerii.' ~'. p. p de drenuri extsta un geotextil care joaca rol Tipulde eroziune I. talas. • In Figura 7. erfonnant I . d . '.le e viteza de curgere. care exista !? curgere plana. de drenuri compozite este I ti P itat dezvoltarea unui tIP special . orient . imbracaminti din iuta). . De-bit.5. Aceste materiale naturale pot fi inlocuite eu cele geasintetice intre care plasele si georetelele polimerice (capitolul 6). plase. n~J ~ s ratu llJ de sub pavaj. Sisternele clasice de control a eroziunii sunt alcatuite din materia le naturale care asigura cresterea si dezvoltarea vegetatiei (paie. Utal~nMla dol-saonhn Deplfidtt 00 I::Ol1d~~"B amplaS. piltln cand vegetatia se dezvolta. Alte sisterne sunt pemlanente si controleaza eroziunea chiar si In lipsa vegetatiei. exernplu: . td ~ v ' c tare pentru geocompozifele I' upa rcoerner.

Compozite pe baz3 de geotextile t fi asociate cu al\1 Geotextilele folosite In scop de armare po po I· linen.~kml' P·l~I~.• li til la) Mlezul contel<1 strat de poliolefma (polipropJlena sau po ie 1 et .alti pohmen. . ..6. c u fibre de sticla sau metal...tibre continue arnplasate pe terenul de protejat. .-----. I' utili-ate pentru cOlltrolll! eroZ1WIII. Fibrele sunt mentinute rf I . ntativ ale vite:elor maxime Figura 7. ~ ~ - 7.IPHiHo:' retele ~i plase biaxiale din polipropilena sau polietilena . . . ~a on une .e - ~ 2 to 20 50 lore) Dum!a curgerii prin lipire. Cea mai bllnj Llln~tare..I t In fibre de po les er sa .retele biaxiale din polipropilena sau polietilenii. . fibre de cocos sau fibre polimerice. t -. Eroziune permanents 0 de protectorc emulsie bituminoasa (eu pe1Jh-fI ~ semitort din fibre stabilizate la razele ultraviolete negru de fum sau alti aditivi chirnici) ~i materiale destinate dezvoltarii vegetatiei . vitezei scade odata CLl gradul de inierbare. Deasupra se toarna sau alt stabilizator.umplute si acoperite cu pam ant geocelule umplute eu pamant insamantat geocelule saltele formate din doua geotextile cusute intre care se pune 0 umplutura din parnfint vegetal blocheti de beton blocuri de beton anrocarnente gabioane CLl .puse pe teren si umplute in interior cu pam ant saltele de ranforsare eu gazon . fibre In sem itort .1.Vitezu de pr(>ieda r~ Tipul de erozlune vegetatiei ~ Material pe rermen hu.a ta In cazul saltelelor antierozionale-./2. coasere sau alte metode. . pam ant vegetal In interspatii ansamblului .. . nu I~i modifica dirnensiunile In tirnp.slab armate HI. If. foarte bune care scad atune I Fibrele de sticla au propneta\l mecanlce rezistenta. Eroziune permanents si materiale destinate dezvoltarii vegetatiei puternic armate salte!e pentru controlul eroziunii ~l dezvo1tarea vegetatiei .r.i ' S. difen te ma erta .13 sunt prez e I. . bumbac. Geocompozite utilizate pentru armare 7.!~11. E e cons au . .: . .6.glll~'s) ---. 175 174 . perforrnan!a a fost constat~ if tru saltele antierozlOna le din Standarde aplicabtle spec! Ice pen geosintetice i'nierbate: ASTM D 6454-99. dind sunt Ingropate In teren.(nu absorb umiditatea. sunt "capsate" pe teren) prezentate In capitolul IV saltele pentru controlul eroziunii . se pun pe una sau pe ambele fete ale unei saltele din paie. t Ll nylon Incorporate intr-un . t cateva tipuri de geotextJle annale ell enta in Figura 7. •.

Diferite produse cumpozite realizate dill geotextile arm ate cu alti po limen. e p~rm~ _ .1. 7.. 15 .Geotextilele pot f annate fi'i eu fibre metalice._~IIs po!ioh!fill~ din mJQ din polL~ster sau ny lou Co In velis din poliolefina ===~==.15). Sa/tea celularii din geugrile Geotexnl 7 Figura 7. sunt elemente .14 f?i Figura 7. 176 177 . stabilizarea . cu clemente polimeriee pot rezulta cornpozite • • de poliester denurnita fibre ~i plase dJscontinue. . . sau alti polimeri. ~ d I ru solida si stabila pentru utilajele fundare moale \>1 asigura 0 platform a e uc terasiere. Figura . 7 . ambele umplute eu parnant sau material granular (Figura 7. Sub aceasta denumire sunt incluse saltelele celulare tridimensionale realizate din geogrile si celulele tridimensionale alcatuits din benzi de geotextil. este .13. 111 ~.6. .rue!le care se pre. de S ltelele tridimensionale rea I'iza t e diIII g eogrile a.~ acitatii portante a terenului e lEI 't utilizarea maxima a cap . Compozite pe bad mlnerata Prin rnixarea de arm are ca: pamantulu. 0 astfe] de armare.~ b forma unui ansamblu de celule cu secnune const.=====J~ \ 0 0 ~ BCl1Zj diu poliesrer fnvdis din Figura 7.' '. .e di b erI-I' de geote'(til.2. .arnestecuri din pamant granular si fibre continue rambleelor ~i pantelor.6. . Celule tridimensiona /.d tnung iu ara s . granu ar. o o benz] SHU din pol iester nykn im-'I.zl~ta su tii b din geogrile umplute cu material . de exemplu. C'.l'Gu alti po limen' utila in cazurile in care elementele datorita. 'h" "I ~ au rornbica eli pere 11 \>1 aza . fihre continue pentru si "microarrnare". 7.14. Saltele geocelulare tridimensionale din geogrile • geocelute. obisnuite de macroarmare Iimitarii spatiului eu geosintetice nu pot fi aplieate In Zona de ancorare.2. .

. Derularea diafragmelor transversale una langa alta pe directia latimii rambleului. -t t " ainte ca eel dill spate ca rindul din fata este intotdeauna umplut pe juma a e 111. frecare importanta la baza saltelei. h·.. duse ee permit realizarea de structuri de sprii in Exista proee ee ~l pro .. Se continua umplerea aSlgur~ndu-se ma imn. ...' -.saltelei se a~azii in pozitie verticals un rulou de geogrila de b!lzii~i. indoita la eapatu ochiuri.16). Diafragmele diagonale NU se prind de grila de la baza. se forrneaza celule triunghiulare. ind ind pe toata inaltimea nervurile diafragmei diago. exprimata prin raportul de eficienta la frecare (paragraful 5.1l e sa he :ornplet.I~%plU intii doua rfmduri de celule pima I~ ju~iitatea " ~It' ._ . ..: Se umple primul rand pfma sus.2.nale ~i b.. .:n de geotextil sau de po I exemplu). eu seop. 7. Trebuie aplieat un strat lucreaza pedpart:a s~\e~oa~~~~~ u grosirne deasupra eelulelor inainte de a protector m paman e circula pe ele. Celule tridimensionale din geotextil sau alte materiale . 1 d rmare a terenurilor slabe Astfel de celule tridlm~nslO~. diafragrnele diagonale cuplandu-se alternativ la cele transversale. ast e mea s~ s _I In r~ ~ean.rnecaruce: Saltelele geoeelulare trebuie sa posede urmatoarele caracteristici se I.2.t 0 inferior6inJ'~~:r~:. . pot fi realizate din fli.e formeze d' " du-Ie in spatiile celei transversale. deruliindu-I ~i deplasandu-] in zig . e. Prin aceste oe iun . 179 .2):. Se prevede in general 0 suprapunere minima de JOOmm intre rulourile adiaeente. p.4. _p I lelor gata umplute.a e. Structuri de sprijin din pamfmt annat ell alveole de geotextil. rigiditate sufieient de mare pentru a asigura repartizarea practic uniform a a incarcarilor pe terenul de fundare. Un rol important in evaluarea calitatilor mecaniee ale saltelelor 11 are interactiunea eu terenul a geogrilei de baza. . 3. . fiind Cand sunt livrate. desfasurate pe amplasament . pentru lungimi superioare pot fi prevazute puncte intermediare de tensionare . t' ca 0 armonica. e a limeri (HDPE de de fundare. rezistenta la tractiune suficient de mare pentru a permite mobilizarea integrals a rezistentei la forfeeare a pamantului aflat la baza lor. Derularea grilei de baza paralel eu Iinia centrals 11rambleului. 2. Urn lerea oate fi facuta cu 0 instalatie mecaruca C. peste grila de baza. . crescand astfel numarul diafragmelor de geogrile pe unitatea de lungime .. Legatura 178 rampe de ~c:es etc'd .za~ printre doua diafragme transversale succesive. se ancoreaza la unul din capete ~i se tensioneaza. Una din marginile fiecarei diafragme transversale este legata de baza cu ajutorul unui snur. 4. Imbinartle prin innadire ale tronsoanelor de grila se fac prin introdueerea intre nervurile grilelor a unor bare pe toata Hitimea grilei . acestea se prezmta s ranse. v execurie: Executia saltelelor geocelulare presupune urmjitoarele etape de 1. bl Ele sunt folosite pentru diferite aplicatii eu seop de arrnare: ram ee.• f I" "t . t Iute eu rna ena I mineral (nisip.6._11 :~ 1 I I I J I Figura 7.16. 2. obtinuta prin patrunderea partials a umpluturii macrogranulare din saltea in oehiurile geogrilei de la baza. 3. Lungimea maxima tensionata normal este de 30m..). Se ridica 0 diafragma transversala in pozitie verticala rotind-o in jurul legaturilor. 5. .i apoi urnp material granular etc. la distante de cate 2 m. Rezistenta la tractiune a unei saltele eu celule triunghiulare este mai mare dedit in cazul eelulelor patrate. suprapuse ~l ump pamsnt (Figura 7. decarece 0 celuls triunghiulara este realizata prin inc1uderea unui perete diagonal In celula patrata. Rezistenta structurala a saltelelor depinde de forma celulelor si de dimensiunea lor. f-~-.'-' 1 \ \I '1 -' .· se IIItroduce 0 bad metalica. tme III 0 .2.' lute ell din pam ant armat sub forma de alveole din geotextll. respeetiv de distantele Intre pereti. Pornind dela 0 margine a .

CLl 0 grosime a peretilor intre 1.::1 un geotextil care reprezinta rezervorul de bitum. Compozite ca bariere pentru Iichide sau vapori . HDPE. Astfel.3. 180 Figura 8. tipuri.3. iar cele din PP diametre de 20 -7. PP.7. Pentru detemlinarea proprietatilor fizice si mecanice ale compozitelor pe baza de geomembrane se aplica metodele prezentate in capitolul 4. Conductele din materiale polimerice au diametre si grosimi ale peretilor ce variaza intr-o gama larga.125 mm si grosimi ale peretilor de 2. Aceste geocompozite sunt elements de arm are subtiri care reduc sensibil :aga~~el: ~i .fis~r~ la armarea imbraciimintilor bituminoase ~i due la cresterea duratei de viata '.6. in acceptiunea prezentului normativ. acrilonitril butadien stiren (ABS) ~i acetat butirat de celuloza (CAB).2 mm. Pentru fabricarea conductelor din materiale geosintetice sunt utilizati urmatorii polimeri: PVC.. C.5 mm . Tuburi riflate 181 . Prin tehnologii speciale se realizeaza tuburi perforate.1. Se folosesc ca eleme~t anti.1) sau cu alte forme 'in suprafata si eu sectiune cu diferite tonne ~i pot fi irnbracate in geotextil. 8.. iar pentru cele pe baza de bentonita cele din paragraful 7. materii prime Geoconductele.asig~lfii intarzierea transmiterii fisuril~r si crapaturilor din ImbraCaml~!lle bl~~inoase sau de beton de ciment existente degradate.7 rnrn.7.8 -7. sau din straturile stabilizate cu Iianti hidraulici. Conductele realizate din materiale polimerice sunt flexibile in raport cu cele alcatuite din materiale traditionale (metal. riflate (Figura 8.57. cu grosimi ale peretilor de 1 -7. conductele din PVC au diametre nominale intre 200 mm si 400 mm.::1 reducerea grosirnii acesteia. sunt conducte realizate din materiale polimerice utilizate pentru drenaj .1. . ?eocompozi~ele confectionate din fibre de stida.::iautostrazi pentru ranforsarea structurilor rutiere.25 mm. beton). Definitle. rar geotexti V geomembranii! geotex ti 1 geomembrana HDPE/tabla de plumb/ geomembrana HDPE asociatij de geotextile/bitum/nisip in strate succesive geotextillbentonita sau geomembraniilbentonita Geocompozitele Bentonitice prezentate in paragraful 7.3. cele din PE diametre intre 20 mm si 630 mrn.Exi~ta 0 mare varietate de cornbinatii de materiale naturale ~i geosmrence sau doar de materiale geosintetice care pot fi utilizate ca bariere hidraulice: geotextil/bitum: geotextilul bitumul etansarea geotextiVgeomembranii asigura rezistenta la tractiune. in straturile de ranforsare bituminoase. polibutilena (PB). fixate pe un ?eotex~tllntertesut $1 Impregnate sau nu la fabricatie cu bitum pot f utilizate In lucranle de drum uri . Compozite pe baza de bitum .::i 29. GEOCONDUCTE PENTRU DRENAJ 8. 7.ompozitele ~itum • geogrile sunt folosite In domeniul rutier ~i contin un eon '.

SDR sunt extrem d e vana. In scopul se utilizeaza • • analiza analiza 2 I22·98.48 cmvrn. 1 8. DiametruJ Tuburile din materl~le plastice sunt in general definite prin diametrul iar una din normele aplicabile pentru determinarea acestuia este D 2122·98.4.1. .:.1.. ~i In acest caz este dificila realizarea I masuratorii pentru tuburi profilate ~i trebuie urmarite recomandanls fabricantului In aceasta privinta.3. SDR definit ca: 182 . ASTM cromatografie si ale tolerantelor Ca .2.3. raport cu cea clasica • rtgl . a B.1. rar t es t e grosimea minima 40. )' In d oua.4. • • • • • termodiferentiala. Sl U'. . de la 8 pima la maximum 8. eu sectiuni de 18 . Raportul dimensional standard tuburi se utilizeaza raportul incercarea la compresiune localizata (sarcina Pentru compararea diferitelor dimensional standard.:.:.3.:. Norma ASTM D 2447 ·01 contine pentru tuburi din PE.1. Se p:nr~I I:. mic se Iivreaza In role de 25 m panii unde SDR =-.ipot avea diametre cuprinse intre 50 IVm .3. .1. I).e ruateriale geosintetice (paragraful B. t D este diametru Valorile D 1 exterior al tubului.3.2. 8. I).4. Caracteristici fizice 8.6. Caracteristici mecanice 8. un suport lateral si cand exista un astfel de suport.:. . moleculare .3..i n cazul grosimii peretilor. cind nu ex ista it atii: . 8.• preve ell e nod:~~~~ Dendsi~~ltea aplica 3. Densitatea d li rul din care este realizat tubul.2. Pentru tuburi profilate.2.1.lexibile pril~ igura s.3.1. eromatografie determinarea determinarea de I ichid sub preSIune. Caracteristicile geoconductelor' 8. UtiJizari transportul Tuburile din materiale de fluide.. Caracterizarea caracterizarii metode: proprietatilor polimerului polimerului conducta se vor respeeta din care este realizata urrnatoarele 8.2. de gaz.. Acestea din urma sunt perforate .2. valori ale grosimii si tolerantelor recomandarile fabricantului.1...3. Grosimea peretilor . exernplu . Tuburile de drenaj de diametru la 250 m lungime.3.d a (beton de. t e.ata modurile de cedare ale unei conducte f. polimeriee se utilizeaza pentru drenaj sau peretilor. 5 Se Grosimea peretilor unui tub cu sectiune constantii .i400 mm..Se pot distinge tuburi de evacuare . .ituburi de drenaj. concentrate) 8.. indicelui greutatii de topire. spectroscopie In infrarosu. .. Norma ASTM D 2447-01 cuprinde valori ale diametrului admise.ieu suprafata neteda se poate determina pe baza preciziirilor euprinse in norma ASTM D aplica Permeabilitatea aceleasi la vapori ca ~I principii In cazul geomembrane lor (paragraful 4. termogravimetrica. lor exterior. F:' 82' ar.3.3 . 183 .

.:OIlUucte ..•.3. Caracteristici de durabilitate 8.3. La tuburile flexibile din materiale polimerice nu se formeaza fisuri ca la cele rigide.tkxibik trctata laleral Figura 8... •.. Tncercarea de fluaj (curgere lenta) Ori~are dintre incercarile deja mentionate in acest c~pitol po~ fi realizate pe perioade mari de timp pentru a estima evolutia diversilor pararnetri masurati la fluaj. In acest caz se poate 8. In cazul conductelor polimerice flexibile se ia in considerare acoperirea de pam ant pe intregconturul sectiunii: 184 185 . Tncercarea la compresiune sub forte distribuite Pentru a modela efectul terenului pe care reazema conducta san care este pus in opera deasupra ei exista diverse scheme de incercare (Figura 8.:o-..\ .deformatie utiliza norma ASTM D 2412-96a.-)-'···· r ~ ~~\. 98 97 Pentru realizarea incercarii se poate aplica norma ASTM D IS . Tncercarea la presiune hidrostatica Aceastii incercare consta in aplicarea unei ~resiuni.2. hidrostatice in interiorul conductei panii la cedare.4.1.3. ". . Pentru detenninarea curbei efort . dar in schimb apare 0 deformare.y .3. 8.3. . §f (c) COlllpOrLarca unci <. ~ ~r (a) Ccrlareu unci couducie rigidt: (b) Cedarca unci conducro flcxibiJe libere FIgura 1::" 8 .4...3.3.3.2.. de aceea rigiditatea conductei este calculata la deformatii de 5% sau 10%.. Rezistenta la factorH de mediu A se vedea paragraful 4..3.2 referitor la geomembrane. ..2. care poate survem pnn pierderi de fluid. Modun1e de cedare ale conductelor rigide jlexibile rupere sau deformare. Scheme de inciircare a conductelor 1 8. 8.2.2.3) pentru tuburi rig ide. iar pentru calculele ulterioare ASTM D 2837-01 ~i 2992-01.-.

4.07 0. Otel Aluminiu Polietilena ABS 8. re de ineovotere.81 0. Tabelul 8-1.6. Metode de imbinare Principalele metode de imbinare a tuburilor din materiale polimerice sunt prezentate in Figura 8.3.36 0.4..46 0 0. In acest caz se rea izeaza 0 mcerca flca Norma ASTM D 3212 se refera la modul de mcercare a etansaru h .06 0.51 0..1 rnIs 4.3.4. 8.1 rn/s 2. Abraziunea interna poate apare in cazul conductelor ce transporta noroi de foraj sau din activitati de dragare etc. conform Se poate detennina printr-un test d e a b sor .3. Proprieta\i termice A se vedea paragrafu14. .8.06 0.3. Rezistenta biologica A se vedea paragrafuI4.: 'imbiniirilor conductelor.10.65 1. In Tabelul 8-1 sunt prezentate valori ale vitezei de degradare prin abraziune a tuburilor din materiale clasice ~i polimerice.02 0. o norma special pusa la punet pentru tuburile din materiale polimerice este ASTM D 2444-99. 8.4. 8.07 2.3.3. Degradarea a fast estimata prin reducerea grosimii.6.3.4. 0.4.4. 8.3. sudurile pot reprez~nta Ca ~i in cazul altar materiale Ca si in cazul altor materiale geosintetice.3.3. valabil si pentru geomembrane.3.3. 8.3. 81 0. ~ elemente prela bri t e. '. ~ tubul este profilat. trebuie luata In considerare posibilitatea cedarii prin oboseala.5. 8.3.99 1. Rezlstsnta Ja abraziune punctul slab. Rezistenta la oboseala Pentru tuburile flexibile din materiale plastice supuse la incarcari ciclice. care utilizeaza 0 greutate ce este lasata si cadi de la diferite iniiltimi. unde miscarea particulelor de pam ant pcate provoca degradarea suprafetei tubului.4. 8.3. Absorbtia de apa btie de lichid.4. ASTM D570-98.3.42 4.9. 8.11. Rezisten\a sudurilor geosintetice. pe~tru seC!lUnea curenta se realizeazi ~i pe sectiuni care comports imb man pnn sudur~. Valori orientative ale vitezei de degradare prin abraziune a diferitelor tipuri de conducte Material Vlteza de degradare (mm/an) Nisip mare cu vlteza Nisip fln cu vlteza de: de: 2.5. Rezisten\a la actiunea razelor UV A se vedea paragraful 4.17 A se vedea paragrafu1 4.3. 187 Acrilic 186 .4.6 m/s 4.l unoi D aca.].3.14 7.3. Rezisten\a la medii chimice Abraziunea externa a conductelor din materiale polimerice nu este considerata a fi de interes pentru cele mai multe situatii in care incarcarea este de tip static ~iexista 0 umplutura de pamant care asigura transmiterea acestor incarcari.10 0. Rezistenta la impact Pentru realizarea de teste de abraziune se aplica standardele referitoare la geotextile ~i pot fi adaptate conductelor.48 0.86 1.8. imbinarea este reahzata cu aJutOlu. exista rnai multe metode de incercare. De aceea lncerciirile ~~ca~ic~e.6 m/s 0. I' ~. Se poate utiliza 0 varianta adaptata a normei ASTM D 2412-96.3.4.7.04 .

cap CALCULUL PARAMETRILOR DE PROIECTARE MATERIALELOR GEOSINTETICE A "'\". 0 0 0 .. PPI TR 8.. r»..-.. u LJ ~-~ .. l. a lungimilor relativ mari si a usurintei de imbinare.• _ ..- Incercarile de laborator utilizate pentru determinaren caracteristicilor fizice....m . / i oo ~_L.. ~ . / c. in cazul in care este realizat din pam ant. ca de exemplu: variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic. Coeficientii de siguranta trebuie sa La in considerare numeroase elemente.) ! I' '.. 'M-' n-:.~.1\ . ·__·_·· ....."! I . PPI TR 31.:"( :... DF48 I.L.. "i] .r7:n~'....or de reaJizat In cazul conductelor din materiale polimerice fa~a de conductele din materiale traditionale.E.!o .. . J' ..~...... ~ x: cc Cu 1n3nsoanc de UDltE =t: \ ._ .. 0 -x.4....-~. . Pentru a se tine cont de aceste diferente in activitatea de proiectare se folosesc valori de calcul obtinute prin adoptarea: • fie a unui factor de siguranta global ce se aplica la sffirsitul procesului de proiectare. k-r~ i . . Punerea in opera Pregatirea stratului suport.''\D' 0 0j _ ._ / f''''.-... o ()0 .. mecanice si hidraulice ale materialelor geosintetice sunt realizate in conditii idealizate fata de realitate..._ ." 'or -. /1 £1... ._.0(":00 000000 c i'"'''' • '... U J' ._s.' .. ...J... B......_. Prfil infiletaj'e " i'" 000 O· : I {V r-..*.J .. ceea ce duce la obtinerea unor valori superioare celor reale.. ::. _ . m. 189 Figura 8. Umplutura primara este de obicei realizata din material granular 9i necesita masuri speciale la punerea in opera la contactul cu tubul. 11 ·i.. ._ .J L 9... ..r... ~. _ _. U .'. Stratul suport... . nivelul de efort impus in geosintetic.in: .. lJ'!f tf ' ~ : :- r- "'j.. J 1 /0(:.. 1i ' '... Pentru aceasta zona se utilizeaza material de calitate mai slaba decat pentru umplutura primara si se poate realiza mecanizat...f... :_~.. ~ .5. j' ..) '"' 0 0: j _. imbinarea si instalarea sunt mai u:.. AWW A M23.''''..if\"'=r\~":+. ~~.. to ate din SUA ~i Ohidul MLPTL OP ..... ..n i... se recomanda a fi compactat la un grad de cornpactare de cca 95% pentru a preven i fenornenele de subsidenja si tasare in exploatare.:rt. Cu suuuracapb...I-J·· .... () {) .... datorita greutatii lor scazute. -4 .. ' n :[ -+t .. Se pot consulta urrnatoarele norme: ASTM 0 2774.- _....... n ..043199.m j < •...Ill :: 1 +. _ j'" f . L L. HllliJ. .. ~ ..-~.~ _ ..J.JIIIIIIIt.- eu sudurl1 prlu c1cctrofuriullc . Principalele metode deimbinare 188 .:. _.. 0 Q '...J j'..r""-=.-.[i".11:U .~ . .or geoszntetice '.._ .. • fie a unor coeficienti partiali de siguranta cu care sunt afectate valorile rezultate din incercari.' .: ..... Umplutura secundara asigura rezernarea si transferul incarcarjlor.i _ a tubu rt il.'1 '..

0 l.5 2.1-2.5 . " . Se subliniaza caraeterul orientativ at acestor valori.0 .dm este rezistenta Ia intindere admisibila care va fi utilizata prOlectare.1.0 1.2 .3 1. mediu sau lung. al exploatarii si al tipului de material.3. ' f enomenu FIS~L este u~ coeficient partial de siguranta ce tine cont de aparitia UI de fluaj.0 1.0- 12 1. Tabelul 9-1 confine valori orientative pentru coeficientii partial i de siguranta aplicabili geotextilelor utilizate in diverse domerui.0 . 1994) Dornenlu de utllizare FSm pro~ab!lltatea ca perioada supunerii la efo!'t sa fie mai lunga decat cea prevazuta In proiect.0 10 1.unghiului de frecare intemii a materialului um~lu~~ra mtr-o lucrare de pamant armat.0.2 1.2 .5 1.4.0 t.l . la Separare Protectie Drumuri nepavate Z iduri de sprijin Ramblee Imbunatatirea 1. ' efectul deteriorarilor produse in timpuI'instalarii efectul deteriorarilor ce se producde-a lun 'I duratei exploatare. Coeficienrii Tabelul 9-1.1. geosmtettc. Valori orientative ale coeficientilor partiuli dc siglll"i1n!r! aplicabil! rezistentei fa lntindere a geotextilelor uti/hate III diverse domenli (Koerner.2. Cll diferite functii.3 - I I Tadm == Tult FSDI x FSFL x FS DC x FS .5 1.0 .0 1.1.0.0-4. di ti I .2 1. vanabllttatea m~rimii particulelor materialelor granulare contact cu matenalul geosintetic de de Coeflclentl FSFL partialt de sigUJ'anta FSJ)ll in FSDC varia~ilitatea c?efi~ientului de' frecare dintre urnplutura si ~aten~lul.in T ult este rezistents la in tindere ul tirna obtinuta di ~.2. 190 care va fi folosit 'in proiectare.0 . proba~i1itatea ca materialul geosintetic ultraviolete pe perioada executiei sii fie expus la raze Posi~ilitat:a ~a temperatura 'sa' varieze altfel decat a fost preva~t m.un e: DB 1 d capacitatii portante Stabilizarea pantel or Pavaje Cai ferate 1.2.II 1.5 .0 . 'qllll este debitul ultim determinat q.0 1.5 1. FS t ' III mcercan.2. este un coeficient partial de siguranta ce tine cont de fenomenul de colma tare. in functie de materia lui utilizat.0 10 1.1 .1-1. care trebuie alese ell mult discernamant.1.0-1.influenta efortului asuprarezistentei pe tern:~n scurt.0-15 1.2.1.2.0 .3 1. care poate varia cu conditiile de teren In specia] m prezenta apei.1-1. gu realizare: .n coeficient partial de siguranta ce tine cont de degradarea III lmpu mstaiam.1 .1 . din incercari.0 .0 1.0 1.1.2.0 .3. de domeniul de apl icare. pentru calculul debitului adrnisibil se poate utiliza 0 formula sim ilara: FSpc este un co e fici t partia I de siguranta ' icren degradarea chimicii .5 1.0 .5 1.5 .5 1.0 2.1.0.5 . FSDB este un coe fici rcrent partial de siguranta degradarea biologicii.2. polimerului la intindere partiali de siguranta aplicati sunt alesi in functie de specificul amplasamentului.2. .3.0 -l. FS{. de conditi ile concrete pentru a nu supradimensiona lucrarea.5 1.JILl este debitul adrnisibil 191 .5 1.5 1.DI es ~ ~.5 1.1-2.5 1.5 2. timpul determinarii proprietiitilor mecanice ale matenalulUl. T.0 2.5 l.1.0 1. ce [ine cont de ce tine cont de Pentru eazul in care materialul geosintetic are 0 functie hidraul ica.3 1. " Se exemplificii obtinerea intindere a unui geotextil: ' valorilor de calcul pentru rezistenp.0 .0 10 1.

0 10. partiali ' de stnlctura siguran~a blocat cu un coeticient de siguran!1'i de 1.. . _ e siguranta poate conduce la u e man In conti ..2 1.0. Exemplul I. In acest caz.e slguran!ii ee line cont de FSC8 este un co 1Illata rea biologica. 0 Daca materialul atunci un coeficient devine poate fi smuls din terenul in care este forla de 50 kN/m. 1'1. a creste de asemenea. muare sunt prezentate unele .1..i pierde gou!.0 .2 1. La Exemp\ul vedere material cedarea [ucrare annat armaturii trebuie Dad sa se aiba se utilizeaza in un prin smulgere sau prin ruperea cu rezistents la lntindere se va limita solicitarea la 75 kN/m.0 2. tili • . partial de siguranra ce tine cont de de bacterii. e geo exile III diverse domcnii T" 37.90 % dura 100 ani).0-1.0 .0 1. factorlll de K. colmararea chimica. factorul In 2.0-4. nu afeeteaza poate fi blocata periodica.O 4.0 2.5 1.5 2. . coer rcient .50. . in i cu precipitat chimici sau de vla\a ~i se FSr este un coeficient partial de " • .5 1.0 10. ui tr frat sau drenat de t '1 . de siguranpi sigurant suticient se va aplica 0 solicitare de proieetare de de siguranta de 1.aI'on orientative ale co 1" 2 .poate de tluaj.0 1.. de degradare pe terrnen lung. Tinand cont ~i de alungire.2 1. de parnant de 100 kN/m drenului. Tabelul 9·2 coniine pentru geotextile valori oriental' I •.5 2. Astfel de facton nu mai este neeesar sa fie aplica~i dev in ~i a Iti Domenll de uttltzare FSc Filtre zidurilor Filtre drenuri lor Filrre pentru eroziunii Filtre deseuri Drenaje Drenaje gravitationale sub presiune 2. Api icarea acestor factori de siguranta globali . acest mod. rezultand la rupere T(/belul 9-.3 3. La evaluarea a factorilor dedit 2.3 care pare suticient pentru 0 de pamfmt. FSn este un coeficie n t nartial parua d e siguranta ' ce tine cont de tenomenul f considerata peste situatii de mai mica tesatura importanti'l.2 dad rezulta se are in vedere 0 (80 .5 kN/m. • functionalitatea marerialului geot til I' ar a se lua III considerare -I . arnplasate intr-un dren conventi . aceasta de filtrare. .0 1.0 1. V.0 2..0 1.0 .2 1.. din rezistenta anumite depozite 100 ani. prin proiect de reellratare 0 se va limita durata va prevedea posibilitatea 2. ( oerner. '. rezult:ind siguranta . In proiectare este neees . .0 3.0 de sl e slguranta ~ ~ FSCB 1. de mari astfel incfit de sigurant Exemplul ajungand la 4.0 1. partiali aplicabili debitul .6. .3 2.1.0 S. potentialului polimerilor initial.2 5 ori mai rezistent ar fi fast necesar 1.0 3. . n cazul geote til I I tru. Cl' . FSFL FSj 1. exemple in acest sens.3 . ex I. Oar.( slgl~ran(a ce (me cont de patrunderea FS es: 11 err e materialului geosintetic.1 1.0 3.5 2. eaci dad performantele i. X I e or [esute eu rol de onventional.0 -4.44.0 1. cre~tere de siguranta astfel incat este ales un geatextil 1.2 1.3.2 .1.2 . deteriorarea polimerului in sine f '\93 192 .0 la depozitele de 5. lve a e coeficientilor u I izate III diverse dornenii.5 1. este un coeficient partial d .1.5 1.0 1.2 1.1 1.1. coeficienti partiali de si • dest I d' ..2 1.0 2. .• materialelor adiacente In d 1 id ' .5 1.0 in spatele de sprijin asociate Coeflcfentl ' partlall .. 1994) .0 coeficienli a.0 4. "! icientilor de sigurtllltii ' . de deteriorarea FScc' 1.2 1.0 1.0 1.0 controlul 2.0 10. Dar trebuie luat in considerare si un coeficient de la smulgere.

2. In acest caz se pot uti1iza la baza rambleelor saltele geocelulare. in functie de inciircarea pe osie si modul de transmitere al acesteia in structura rutiera si Ia terenul de fundare. 10. sunt legate de capacitatea si duruta de \'i:l!..!~~~):~~!~ __ J .ETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUCT!'I • Solicithri hidraulicc .1. Solieitori chimice de temperatura. Utilizarea materialelor geosintetice la lucrarlla de 10. Elemente specifice lucrarilor de drumuri Pentru asigurarea calitatii si durabi litjiti] lucrarilor rutjere ce materia le geosintetice trebuie avute in vedere solicitjirile specifice acestor construct] i ~i cele cu caracter general: inglobeazii G80textil • Solicitdri mecanice specifice datorate caracterului ciclic al contactului roata . lirnitand deformatiile asociate.1. Tipuri de materiale geosintetice utilizate la lucrarile de drumuri §i rolul lor 10. . de care impiedic.se urilizenza fine geolextJie. -/....3. indepl ini nd sau reabilitiirii Cll drumurilor.pertormuntele drum pavaJ. reran slab L_.10. .·-"·-·T- FJ .1.i a unui lor de sub de drenaj a stratun • drumuri 10.:.0biect In cazul drumurilor La lucrarile aferente realizarii geosintetice sunt utilizate in principal fundate pe terenuri slabe materinlel e ~eosillte[tCC lor. terenului rutiere.. • • Solicitdri fizice..1.1.c-._ /0 _ [undatiil« lin III/Uri/Ii/' de filtraTe $i drenaj ..1.dezghet. Amenajarea drum uri lor necesita adesea santuri de garda pentru colectarea ~i evacuarea apelor pluviale a carer sectiune po ate fi protejatii cu geosintetice.i ~l 194 migrarea particulelor in stratul agregnt perrnrte 195 .-----..1. in functie de tipul acesteia.__ ell separator .-:9 j/ . cic1urilor de F·IglIJ'a j(j .3. Drumuri fund ate pe terenuri slabe 10. rol de ann are pentru materialele imbunatiitirea sunt previizute urrnatoarele pentn! cresterea intre capac itiitii port ante a rerenun stratul functii: de separare de fundare si in cadrul structurii Principiul este de sporire a capacitatii exterioare. UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINT. structurii de a prelua incarcar] Ie Condiriile de amplasament pot conduce la necesitatea realizarii unor ramblee inalte pe terenuri slabe. raze IN etc. ·~r7 '·.drum. datorate variatiilor inghe] .~_ u ..1 G"(Jt<>\il utilizat t ~ .

J:i..:.~~-=~ 1 GeosintHlic o~e _m~ .>-:.... - .... reducand astfel fagasele.geotextil.t t vgeosintetic \.: : \ \----.3): ~...//.' :. Curgerea este initiata in stratul granular de sub pavaj...suport pentru sarcina pe osie../ //"::.._.confinarea laterala a patului drumului..7 1111m-_/'nccrcare~ \~. tore geosinlelic Ib) Crestereo ccpocnnn porlonte Figura 10.:.-7'"-. Curgerea propriu-zisa prin dren are loc doar in portiunea inferioara a acestuia.: .or _ .sporirea capacitatii portante a sisternului rutier prin modificarea suprafetei posibile de cedare. < ._' _ .J h.....se utilizeaza geotextile.2. Figura 10.- I ?' de membrana lei Reducerea fogaselor .".19ura 103 Mecanismele de armare prin geosintetice in ca::111 .... SlIprClfatade (Eldora.... .. Mecanismul de curgere printr-un dren de margine pentru sosele este complet diferit de eel aJ unui dren _ fitil sau plan. In ..::. Se pot utiliza §i compozite de drenaj ca drenuri de margine.. .. fundatiilor drumurilor. armarea asiguratii de materialele geosintetice se realizeaza prin trei mecanisme posibile (Figura 10..- j~ _ ! .: ----': .-.'-..mcorcore pe osie \. Elect ./ ._ GeOs:nteiic t'll. .__'... ---.<. L ~J. dupa care lichidul trece prin miezul dispus vertical..( mJ .J ... 196 197 ... Curgere de suprafata ~ mcoroore De osle ~ .: ... F._~ ~ ~ \ -. limitore a defoffTlotlitor lolerale (a) Limito1<lO delolrr!otiilor lolerale L =r::.. -. geogrile. ~/ ..__..-.»..' Fagos _ . ' ~-~ Terc.c..drenarea excesului de presiune a apei din pori deterrninat de incarcarea dinamica.... prin filtrul . Lm- 1-::':. cu geosinletlc L_'. . G90sint(3~c Suprototo de cedore probabllo...~~ =_.:: ==- ~~- jlll!!1 GoosinteNc cu rot 00 . ...m fundore de ._.. datoratii freciirii si inclestarii dintre armaturi si stratul de agregat...-. Mecanismul de curgere printr-un dren prefabricat margine de de arrnare ..""' ="--=-~-:. I .:..../ ."" '-. __ -. geocompozite de In cazul fundatiilor de drumuri.2 schematizeaza acest mecanism. . 7 \ / ! ..~\"lllil/'--......

..: ::":.-71/ '~"".."- "0 .. cat si prin preluarea eforturilor de intindere in plan orizontal. e m retmere ~I prelungirea duratei de viata Ul.•. en ia e eu rol determi t~ .' directia dedezvoltarr.•~~..' f' ("' . 199 .lt Pavaj ex istent Dale do beton Teren de fundare Rest a) lisurare prin trunsmirere b) formarea fagasclor redueerea grosimii stratului d e agregat necesar (functia de se~arare si armare). Geosinteticele se folosese de asemenea la reabilitarea drumurilor._.•. mg et . geotextilele pot indeplini si 0 functie de protectie. zonelor de cedare p lastica r v. De asernenea._J... u e pam ant de dedesubt (funetia prevenirea rnigrarii particulelor fine ~ de separare si filtrare). .. e neeorespunzatoare (funetia de separare si v 10. ... Utilizarea geogrilelor la pavajele noi La imbdicil..... nan III mentinerea el ru iere runctia de armare) re d ucerea lucrarilor d intreti " a drumul . saltele geoeelulare sub un bl' ~ 1 terenului pnn utilizarea unei ram eu ina teste prezentat in Figura 10..' reduee!~~ eforturilor pe funda ia d . Utilizarea materialelor geosintetice determina: sporirea duratei de viata a irnbracamintilor scaderea costurilor de intretinere.. )..__\.4.3.:-"" . redueerea tasarilor difer ti t Imp (~netIa de arm are). functii. cum ar fi cea de bariera 'I r~n e de drumun pot indeplini ~i alte "h capl ara pentru a reduc 1': tul . ~al~eil.. gelive din terenul de fundare sau chiar Efeetul sporirii capacitatii portante a ".5. . cat ~i pentru repararea lmbracamintilor existente. il .. penetraru agregatului in strat I d t ~ ~mulU1 ~l prevenirea de separare).>__ .... esare pentru mlaturarea arm are).. atftt pentru lucrari noi..... . . cu rol de armare si pentru tratarea rosturilor necesare pentru latirea partii carosabile.~1...• Figura 104 Saltea geocelularii sub un rambleu .. datorita deformabilitatii geosinteticului in plan vertical si a rezistentei mari ~i deformabilitatii reduse in planul sau..2.1....:... "... integritari] imbracamint .... / • . .. ~ . elastiee... ..... _ .. -.Utilizarea materialelor geosinteti ~ fundare a drumurilor are u ~t I ee pentru Imbuniitalirea terenului de rma oare e efecte: .~ "h4_"_~.....'.. " ~ . • rutiere IncW'carea data do roara Strat 11t!:uprafatu s Geosintetieele utilizate la lue ~ '1 . ..~''_':"':': ~~:'.-:-. Incarcarea data isura transmisa ______ ~-~----Goognl" ABC. .:::-::~~:~=:=::::::~::~:::::~ _... Z~:~~~~...:.. lucrarilor (funetia de .. .._)\ ~ 198 "-. evrtarea deranjarii terenului de fund " ..'1. Armarea imbrikaminti10r rutiere Geotextilele si geogrilele pot fi utilizate pentru a intarzia propagarea fisurilor imbriiciimintilor rutiere bituminoase (functia de armare).dezghet asupra pamanturilor " e e ec ciclurilor de patul drurnului.mintile rutiere noi sau Ia repararea imbracamintilor existente materialele geosintetice se utilizeaza cu urmatoarele functii: etansare arm are protectie Geosinteticele utilizate cu rol de ~ pentru imbracamintile bituminoase actioneaza atat prin absorbirea eforturilor verticale transmise..... Figura 10.g~ocelulara ..•• '..:'~. . Se pot utiliza geotex.. separaTe $1 armare) sponrea rezisten!ei patului drumului in f' ... . -:~:..Z:k. dfind astfel posibilitatea ea straturile bituminoase sa fie exploatate in dorneniul deformatiilor mici. sportrea cfortului ca urmare a inalta rii coustructie] _.. .. are in timpul executisi .. m stratul de agregat (ftmctia reducerea adancimii exeavatiei nee "~ eventua1'elor material ...• .. ...tile impregnate eu emulsii bitllminoase sau geogrile... .-. "..

rezlstenta la intindere caract .~ . ca si incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. Punarea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarlle de drumuri Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe terenul compactat §i nivelat in prealabil. ' ens ICI e e ecare pe interfata. ~. ep mit in Iucrare. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. '. armare Toate functiile m!resc dw:ata d: exp!o~tare a imbracamin!ilor te uc groslmea Imbracamintilor bituminoase bituminoase' ' "'" t 1. are. .90 30-60 < 30 Caracterlstlca CBR a terenulul 2-3 1-2 <1 Filtrare ~i. separare Filtrare. simple §l duble. Pentru geosinteticele utilizate cu rol d '. pe un geotextil care pot indep~~ol'zurm~tO eCltlOfunate.m st~aturile ~itumin~ase de deasupra. prin raport cu trebuie a. posibil. Functii posibile ale materialelor r=--' geosintetice Functll puslhlle Se pot utiliza geoco . a oare e nctii: Intarzie transmiterea fisurilor §i crapaturilor din imb ~ ~ intil bitumi racamin I e . mle~oreaza adanci .e geosintetieele le indeplinese in lucrare d~ . . geogrile sau geoeompozite cu rol A Tabelui 10-1. ~r!terii de alegere a materialelor geosintetice ut I sza a a lucrafl de drumurl . . 200 201 . .~tnibre de sticla. funetiilor p~ e~r. de exploatare mare se utili ~ I~IOoase. ulati anelmea §l amploarea raga§elor produse de elrc atie pe b ~ ~ . largire intarziind transmi . .. Pentru alegerea materialelor geosintetice utilizate la lucriiri de drumuri vor fi aplicate prevederile SR EN 13249:2000. . eu durata de arm are.4..1.llor §I de permitivitate. in stratutile de tanforsare bituminoase. fixate e f ). e ere caractenshclle meeanice ale terenului de fund upa cum se prezmta in Tabelul 10. trebuie avuta In vedere rnobilizarea rezistentei la intindere cu deformatia.5. fluajul si Pentru geotextilele care ind lines fun "1 armare alaturi d' ep c ctii e de separare §i de -=== a n e cerintele de comporta t ' cerintele legate de deschiderea or' ~en mee~~l~ trebuie urmiirite ~i materialul cu care va veni in cont~ct.:. separare ~1. posibil.!Ul~.1. autosttiizilor.t l nfecti . ¥ .0. Latimea pe care se realizeaza suprapunerile este functie de caracteristicile mecanice ale terenului de fundare (Tabelul 10-2 pentru cazul in care sunt utilizate geotextile) ~i de orientarea acestora (longitudinala sau transversals fata de axul drumului)._t:t~~il:e. ti 'I d fr e armare sunt pnontare durabiIitatea. t im racarnintils bltuminoase ale drumuri] . a fi d I' .I izeaza geotextIle. A". Eventualele schirnbari de pants ale profilului vor fi raeordate astfel incat materialul geosintetic sa poata fi in contact cu terenul in orice punct. un or §l A Rezlsrenta la forfecare nedrenata a terenulul (kPa) 60.:Ie asigurii acoperirea rostului dintre t . Fata de cele prezentate exista precizate in standardul SR EN 13249:2000 caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de drumuri acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. in anexa 6 sunt prezentate cerintele UE pentru materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. rezistenta la poansonare statica. 10. In ceea ce priveste utilizarea geosinteticelor ca strat antifisura. criteriile A I In . S ructura rubera existents §l zona de La realizarea de tr:~:~~~:e::t~:. caracteristicile de frecare §i de fluaj din tractiune). moa~e sau d~ beton de ciment existente degradate sau din stratunl~ st~bllizate eu uanti hidraulici..1. tn functie de rolul prevazut Pr mcipa I e d e a 1egere se diferentiaza.

grosimea acesteia se poate reduce eu 25 .5 . D. colateral se .35%. Utilizarea mate cai ferate 10.L= = t . tar unghiul de distributie a sarcinilor se mareste.' '.6.1. '".a s a I I • contra ravinarilor ~i caderilor de stanci. etice sunt utilizate in prmcipa pen ru rea I " ferate.'.•••.'c Toate capetele rulourilor se vor suprapune pe 900 mm sau se vor coase.6). Sarcinile ating valori importante. a carer grosime totals in cazul platformelor "grele" depaseste 100 cm. se obtine 0 repartizare mai favorabila a sarcinilor.3.' platforme pentru conuunere Criteriile asemaniitoare de alegere si principiile d e puner e in opera sunt eu cele de la lucrlirile de drumun. Utilizarea materialelor geosintetice la platforme Platformele sunt utilizate pentru depozitarea propriu . _ c. 'li t .I:r" I""T/""T r-L} . 'I 1 tfonnei caii cre~terea portantel rambleului..zisa. • """". la [ucrarlle de rialelor geosintetice 10. in acest fel se diminueaza considerabil tendinta de deplasare atat lateral. lelor geovintetice laJimdllfia lwei Figura 10.3. tm zarea ma erta ." ».".Tabelul Ill-L Latimea suprapunerilor geotextilelor pentru lucrdri de drum uri " .::? ~: "'. . h1ldrOl trc~ ~ la alte lu~rari.'I aferente realizarii sau rea 1 itam ~I m " .I~l_.._-I~co ~ >\'~'. extinder~a dlme~slUm ~r ~ a I ea latfo~ei la sistemele de zo platformei ~i separatra s~r~.. ~ •.e~cn Caracteristlca CDR a terenulul de fundare Litlme minima 300-450 mm 600. Prin structura geogrilelor se realizeaza 0 inclestare cu materialul granular din fundatie si. manu .~ .__.1 '. t bTtatii pantelor ~i protejarea lor utilizeaza geosintetice pentru cre~~ere.~ "··.tunlor.=. .I < 0. Dlstan~a dintre s~l~tun e in ~o~binatie cu materiale geotextile care all Geognlele se uti izeaza . Obiect bili -" ' odernizarii cailor .po. " . • I t I zarea L a Iucran e l' . tr:=:I1. ~'lol'Q . .lo ~.. < ~" 'I.. .. cat ~i vertical a materialului ce formeaza patul de fundare. 10.i mite conditi I de amp asamen .2. ' 'I de eo rrila se adoptii de regula de 25~O em. Utilizand a fundatie armata cu geogrile. '~. functie de caracteristicile terenului de fund are ~i a solicitarilor din exploatare. • . . 203 202 . in special in cazul platformelor destinate depozitarii containerelor.=~.. Alcatuirea de principiu a sistemului rutier cuprinde in principal imbracamintea ~i patul de fundare.heV dm t. d baza Cll capacita e por ) " rambleelor pe terenun e . w B!~::. 'f drenaje.. matenalele geoslUt itat tantii redusa largirea corpulul . Dispar de asemenea concentrarile de eforturi.900 mm 900 mm sau cusiitura Cusiitura >2 1-2 0.5 c.. rol de separare ~ifiltrare (Figura t 0. ._. cat ~i pentru deplasarea echipamentelor de manipulare si transport. in combinatie Cll rezistenta la rupere a geogrilei. Prin solutia de alcatuire a platformelor trebuie sa se asigure pe toata durata de exploatare prescrisa indeplinirea conditiilor de a nu fi depasite eforturile de tractiune admisibile la baza imbracamintei (pentru sistemele rigide) ~i eforturile de compresiune admisibile pe terenul de fundare (pentru sistemele nerigide).

. Lucrarile din infrastructura caii care inglobeaza materiale geosintetice trebuie sa fie apte sa preia in conditii de deplina siguranta solicitarile specifice acestor constructii §i cele cu caracter general: • soliei/an' mecanice . caracteristicile pamantului de consolidat.asociate de contactul materialelor geosintetice eu pamanturi cu diferite tipuri de agresivitate (pamanturi acide. . .determinate de variatiile de temperatura. nisip. Materiale utilizate la lucrarile de ciH terate §i rolul lor Tn cazul realizarii rambleelor de cale ferata pe terenuri cu capacitate portanta redusii. impiedicarea aseensiunii particulelor fine din alcatuirea parndnturilor de fundare. _ saltele geocelulare pentru cresterea capacitatii portante a terenului de fundare. expunerea la raze ultraviolete. de inghet . inglobate in straturi portant~ realizate din materiale granulate (pietris. • solicitdrifizice .geocelule sau geocompozite de armare.2. ciclurile V· r tgura 10. Specificul lucrarllor de cai terate _ cresterea capacitatii portante si a stabilitatii totale a rambleului.or grosime se stabileste in functie de conditiile concrete ale fiecai L11 amplasament (Figura 10. Densitatea retelelor de drenuri fitil se stabileste ~n functie de grosimea straturilor moi. .impiedicarea deplasarii laterale a straturilor din baza rarnbleului. 204 Aceste materiale sunt. filtrare ~l armare. avand ca efect accelerarea consolidarii. ~n baza rambleului. piatra sp~rta refo\osita din prisma de balastare a caii) dispu~e. de regula. . viteza de circulatie si modul de transmitere a sarcinilor la fundatia caii ~i I sau terenul de fundare. Trecerea ritmica a rotilor trenurilor determine oscilatii verticale in patul de balast care poate pompa in sus fractiunea fina din terenul de fundare. Solicitarile dinamice variabile provenind din traficul feroviar produs in infrastructura caii un "efect de pompaj" care poate cauza deteriorarea rapida a patului de balast. _ geogrile monoaxiale si biaxiale eu rol de annar~. .. care patrunde in pori.7 Realizarea rambleelor de cale [eratii pe teren de bazii cu capacitate portanta redusii Pentru asigurarea indeplinirii scopului propus in functie de situatiile concrete se utilizeaza urmatoarele materia Ie: . pamanturi stabilizate cu lianti hidrauliei. . '" . limitarea §i uniformizarea tasarilor pe durata de serviciu a terasamentelor. pietris nisipos. a e~r.3.geotextile tesute cu functie de armare. _ benzi drenante sau geocompozite pentru realizarea drenunlor fitil. etc.7). materialele geosintetice sunt utilizate pentru: .determinate de punerea in opera §i de trecerea ciclica a materialului rulant feroviar. in functie de incarcarea pe osie.dezghe].3. prezenta apelor subterane agresive) sau eu materiale pulverulente ee pot sa cada din materialul rulant pe timpul transportului.10.consumarea rapida a tasarilor datorita consolidarii primare a straturilor noi supuse unor sarcini pennanente. _ geotextile netesute eu functie de separatie si filtrare. gradul de A • 205 . astfel incat patul caii devine contaminat si ineficient datorita scaderii considerabile a rezistentei la forfeeare a balastului. • solicitdri hidraulice 10_3. _ georetele eu functie mixta de separare. • solicitari chimice .

3: 1) armate cu geosintetice. Lucrarile sunt necesare atat la ramblee cat si la deblee. In cadrul lucrarilor de reparatii :. existente sunt numeroase cazunle in care terasamentele ~u fost executate in conditii precare.terea capacitiitii portante a platformei liniilor existente la noile valori impuse de circulatia cu viteze si sarcini pe osie spor!te. Pe reteaua de linii c.nce m ace:te pung! me~!~ne pamanturile In conditii de urniditate ridicata ~! agraveaza starea tehnica a terasamentelor .e a suprastructurii. stabilitatea taluzurilor poate fi marita pe principiile pamantului armat. eu caracteristici de rezistenta slabe sau mediocre. Pe durata exploatarii liniilor. Liirgirea eorpului rambleului. geocelule.. 9 ~l Figura . . de realizare a consolidarii primare ~i de in cazul realizarii unor ramblee cu inaltimi mai mari sau din materiale de umplutura cu proprietati mecanice mediocre. noile taluzuri se pot realiza cu pante mai abrupte a carer stabilitate este asigurata prin utilizarea de materiale geosintetice (Figura 10.consolidare necesar. Infiltrarea si stagnarea apel?r.8. dispuse pe unul sau mai multe randuri. se ~hl!zeaza g~ot~xltle netesute cu functie de separare si filtrate (vezi figurile Figura 10. care migreaza ca ~r. fira extinderea a~prizei ~~istent~. Pentru limitarea suprafetelor de teren ocupate.. Se fclosesc geotextile netesute.astar. In cazul completarilor eu materiale de umplutura coezive. Pentru impiedicarea colmatarii materialelor necoezive din fundati~ ciii cu particule fine din straturile suport.f In profil transversal sau de cresterea numarului de linii.in. x-?:~~~~ Figura 10. Una din solutiile tehmce folosite este aceea de a se realiza taluzuri din pamfinturi necoezive cu pante aspre (2: 1. fie prin interpunerea geosinteticelor numai pe 0 banda de 0 anum ita latime. din materiale e~~ziv~.l:~~jr. in cazul completarilor cu materiale de umplutura necoezive se folosesc geosintetice cu functie de armare ca: geotextile netesute. 10.ireabilitare a terasamentelor de cale ferata existente este necesara extinderea dimensiunilor platformei caii la ~oile valori impuse de suprastructurii. Cresterea capacitiuii portante a unei platforme c. Pentru cre:.mare~aefectul.. . Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c. me!eo. determinata de schimbarea pozitiei axei caii liniei c. timpul caracteristicile geodrenului.f..f de debleu utiliziind geagrilc .ul de pornpaj determinat de circulatia materialulu! rulan~.10).8).'YH~Rt~H~1U'. geogrile biaxiale. .. formandu-se pungi de balast cu ~o~e ~1 dlmenSlU!:! variate neregulate.~~L .fjl:lJ.9. geogrile monoaxiale.f existent §i cresterea capacitiiiii portante a platformei Figura 10. Aceasta se poate realiza fie prin interpunerea pe 0 anum ita inaltime din rambleu a unor geosintetice intre straturile elementare de umplutura pe toata latimea sectiunii transversale. se realizeaza prin eompletarea cu material de umplutura nou. 206 207 . Acestea se arnplaseaza la baza rambleului pentru impiedicarea colmatarii pernei din materiale necoezive care se interpune la baza rambleului nou. geocelule. Se pot utiliza geosintetice cu functie de armare a stratur~lor portante. geocompozite de armare. platform a caii a fost penetrats de piatra sparta din pr~s~a de bal. pe langa geosinteticele cu functie de armare se folosesc si geosintetice cu rol de separare ~i filtrare.

ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conforrnitatii materialelor.1I portante se folosesc materialele descrise . Criterii de alegere a materialelor utilizate la lucrarlle de dii ferate geosintetice Alegerea materialelor geosintetice ce urmeaza a fi utilizate la aplicatii in domeniul cailor ferate se face pe baza unor criterii diferentiate. ec ipate cu geoconducte perforate ~i filtre din geotextile Geomembranele se utilizeaza i]" db' . In functie de locul ~i rolul pe care il indeplineste geosinteticul in cadrul aplicatiei si de solicitarile specifice lucrarii respective. ca: . _ izotropia fortelor maxime de tractiune pe ambele directii.3. rezistenta la poansonare statica. Daca ele sunt incluse In lucrari de combatere a eroziunilor sau de drenare se vor folosi criteriile pentru aceste aplicatii. _ izotropia deschiderii ochiurilor pe ambele directii principale. Pentru armarea ~i consolidarea tera crestere a capacitatii porta t If s~mentelor se executa lucrari de drenarea pungilor d~ balast. ' In aldituirea drenurilor t til avand caracteristicile tehni ' obo ru I tre se folosesc geotextile netesute Ice coro orate cu pararnetrii tu '1 dreneaza. Cresterea capacitatu uti tzan geocelule portante a platformei c. in care sunt precizate In plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de cai ferate acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor.10. Pentru situatiile cand este ~ terenului inconjuriitor de efecteie ne~ecesar~ asanarea ter~samentelor sau a in zona caii ferate se executa luc dvod~atibl~e pr.f. ran e I ente tipuri. iar pentru transportul ~e Plot folosi georetele sau geocompozite de apei co ectate geoconducte perforate.drenun de platform a etc. de interceptis ~'idescarcare: . paman n or care se drenaj. unde filtrul suborizontal h' e ne. In cazul folosirii geogrilelor pentru cresterea capacitatii portante a platforrnei caii sunt determinante: _ rezistentele la intindere pe ambele directii principale.ezentel apelor subterane a~e '.4. In anexa 6 sunt date cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. caracteristicile de frecare si de fluaj din tractiune. _ limita inferioara a deschiderii ochiurilor in ambele directii principale (in corelatie cu curba granulometrica a umpluturii drenante). dublate de hidroizolarea si Pentru crestersa capaciCC mai sus iar pentru hid . Pentru corpul drenant . este alcatuit din geotextil te ce fie cu slituri drenante. ceade~. Pentru lucrarile de cii ferate se aplica prevederile standardului SR EN 13250:2000. I a. Drenarea pungilor de balast se oatefa . 208 209 . pungilor de balast cat ~i p t hi droi n e lee pentru hldrolzolarea ru realizate in siipaturi in roci us end I rolbZ?llarea platformelor de pamant sor ezagrega I e sub actrunea apei. esute cu rol de fiItru. Principala functie a geogrilelor folosite la lucrarile de cai ferate este tili . Principalele functii ale geotextilelor folosite la constructia cailor ferate sunt cele de separatie. I rOlzo are geomembrane s . rezistenta la abraziune).drenuri longltudinale marginale caii: . au ~eo~ompozlte bentonitice.drenur~ transversale. arm are ~ifiltrare. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. fie din drenuri forate netesute.10. _ izotropia fortelor de tractiune pe ambele directii principale pentru alungirea de 3%. n e a p at ormei. W • W - in cazul folosirii geogrilelor pentru realizarea de pante abrupte sal! structuri de sprijin se fclosesc criteriile pentru aceste tipuri de lucriri (vezi paragraful 10.dFigura 10.5).

· limita superioara a deschiderii ochiurilor (pentru irnpiedicarea deformatiilor prea mad ale urnpluturii drenante piiniiJa intrarea in lucru a armaturji); .· alungirea la rupere; Principala functi.. a geomembranelor folosite la lucrarile ferate este cea de etansare a platformei caii. Caracteristicile deterrninante sunt urmatoarele: · materialele din care se fabrica geomembrana; · forta maxima de tractiune pe ambele directii principale; · permeabilitatea - perpendicular pe planul de pozare; - alungirea la rupere; - masa unitara; - grosimea. de cai

10.4. Utilizarea hidrotehnice 10.4.1.0biect

materialelor

geosintetice

la

lucrari

. lele tipuri de constructii hidrotehnice la care se urilizeaza P· nnClpa ',--, _ -1 de materialele geosintetice sunt barajele, lucrarile conexe, .lucra~l ~.: d: regularizare ale raurilor (diguri, epiuri, praguri de fund, pro,teq~t), aparall maluri pe cursun , de apa, canale navigabile ~i lacun, digurile mat itnne, cheurile etc.

10.4.2. Elemente specifice constructillor

hidrotehnice

10.3.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarile de cai terate
Punerea in opera a materialelor geosintetice la lucrarile de cai ferate se face respectand regulile generale de punere in opera specifice functiilor pe care acestea trebuie sa Ie indeplineasca, ~i care au fost precizate incapitolele anterioare, Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare simpla pe suprafetele pregatite in prealabil. Suprapunerile la capete, transversal ~i longitudinal caii, se realizeaza pe diferite latimi, in functie de tipul de geosintetic, pe baza detaliilor de executie ale fiecarui amplasament. La lucrarile de sporire a capacitiitii portante a platformei caii s-au dezvoltat tehnologii de executie mecanizatii Cll trenuri de lucru specializate care efectueaza sapaturile pentru indepartarea materialelor coezive ~i umpluturile cu materiale necoezive, rara demontarea cadrului ~inii - traverse, sau cu utilaje grele de cale care executa ciuruirea prismei caii, Utilajele sunt prevazute cu dispozitive speciale de fixare a rulourilor de geosintetice (geotextile, geogrile) asigurand derularea mecanicii, la pozitia prevazuta, a acestora, in conditii de productivitate sporita,

Contactul permanent cu apa, ca actiune statics si/sau dinarnica , ~ cerinte suplimentare la utilizarea geosinteticelor la cons~ructiile ~:~;:::hnice, ~rin raport cu cerintele generale impuse la celela1te ltpllrl de constructii. Solicitiirile urmatoarelor aspecte: spectifrce _ la acest gen de lucrari se datoreaza

- la baraje: • corpul barajului este supus presiunii permanente a apei datorita diferentei de nivel intre biefu! amonte ~l eel aval; • taluzul amonte se afla in contact direct ell apa din lacul de acumulare, tiind solicitat de presiunea apei, de valurile ce apar pe suprafata lacului, variatiile de nivel et~_; • in corpul barajului drenate controlat. - la protectii de taluzurl: _ • ,__ . . t~ su b forma unor pante , eu inclinari • malurile se prezm a diferite de la 1:1,5 • circulatia apei se produce transversal taluzului prin infiltratie ~iexfiltratie se inregistreaza infiltratii _ care trebuie

210

211

- circulatia apei produsa de valuri §i variatiile de nivel au loc concomitent si in planul taluzului -la baza taluzului se poate produce fenomenul de eroziune - taluzul poate suferi uncle deformapi pilonare al valurilor (tasari) sub efectul de

10.4.3. Materiale geosintetice utilizate la constructll hidrotehnice ~i rolullor .., . e materialele geosintetice sunt folosite In constructiile ~~droteh~l; r dar si pentru cele rnecanice. preponderent pentru functiile lor hjllrau)C ICael~ utilizeaza 0 gama larga de se . j 1 dl mater a e 0 ~ ,,d La bara ee In ~ 'I ~t §i pe taluzuri, indeplinin materiale geosintetice, atat in corpul lucran or, ca functiile de (Figura 10.11): , ~ ,. , ' • asigurarea stabilttatll taluzunlor • _ • • • • (a)

- in cazul sacilor umplut] cu nisip apare §i efectul de antrenare a elementelor individuale de catre curenti - apa poate fi poluata - la pragurt de fund: - corpul pragului trebuie sa fie etan§ - in aval trebuie realizata curentului de apa
0

risbetma

supusa

antrenarii

filtrate (b, c, d) . ~e vertical a si orizontala (b, c, I) separare (e, f) depresionare (e) etansare (g) protectie antierozion~la (e) . stabilizarea piciorului taluzului aval (h)

- malul cursului de apa trebuie protejat - fa digur! de protectie, de diriJare ~!eplurl: - actiunea curentului produce afuieri principal in Zona capului epiului ale albiei raului in

- corpul constructia] asezat pe fundul albiei trebuie sa aiba la baza un filtru invers - Ia baza taluzului atacat de curenti se prevede protectis fmpotriva afuierii - la dtgurl maritime: - digul produce tasarea greutii.tii proprii terenului de fundare
0

saltea de

sub efectu]

- particulele fine ale fundului marin au tendinta de urcare prin nucleul de anrocamente - sub efectul valurilor lungi, in cazul terenurilor apare tendinta de antrenare a nisipului nisipoase,

-Ia piciorul taluzului se produc afuieri din cauza curentilogenerati de valuri - la cheuri: • apar curenti de exfiltratie dinspre umplutura spre bazin, din cauza variatiilor de nivel - in cazul terenurilor slabe de fundare se impune realizarea unui filtru invers la nivelul inferior aI patului pentru

17" rlgura JO . JJ . Utilizarea materialelor materia le locale

. geostn t01 ti ce Ia baraje dill

. ., a] se utilizeaza materiale geosintetice La lucrarile de pr,~teC!~lde m 0 12)' drenare, filtrare, protectie :;;1 urmatoarele functii (FIgura I, .

212
213

separare, materialul suprafata taluzului;

geosintetic

(in general geotextil)

fiind pozat pe toata
1+3.5.

In zona protejata de deasupra nivelului apelor mad se utilizeaza si geosintetice biodegradabile.

.. '7:;~~~~i~~i~:~s) ~1.
Q iTl€diU.

e. . ,... ··-,::N.corep.

_

...

c

. .~ 1 - pnsm pia t ra b ru tii, 2 - bloc de beton, 3 - otel - beton pentru ..' di legitura intre blocuri, 4 - saItea di~ ge.osmtettc, 5 - saci In geosintetic umpluti cu nisip, 6 - protectie dill anrocamente

Figura 10.13. Utilizarea rnaterialelor geosintetice dirijare submersibile
;..
.-.-

la diguri de

..

~~.--....

..

_____

....

__

.. _ ....

1- 1

.(:~.-.-

a.
A-A

1 - prism din anrocamente 2 - saltea din gabioane 3 - gabioane

4 - placare cu beton

.-'-'--~.-

-,-

5 - geosintetic 6 - umplutura
11

:-,"-"'4t;:··
.r_ ......

l'·:-:-J~l;
..

Figura 10.12. Utilizarea materialelor geosintetice

la protectii de mill

materialele geosintetice se utilizeaza la piciorul bermei, in alcatuirea saltelei impotriva afuierii sau sub toata baza digului, eu rol de filtrare §i separare, necesitand si 0 anumita rezistenta Tn figurile 10.13 - 10,15 sunt prezentate solutii constructive pentru diguri de dirijare §i epiuri ce inglobeaza materiale geosintetice.

La diguri de diriJare, epiurl si dlguri maritime,

-,.~-.;~~:

]:

b.

1'- saltele din fascine (gabioane, geosintetice), prevazuta in nucleu

2 - piatra bruta fa realizarea

Figura 10.14. Utilizarea materialelor geosintetice epiurilor

214

215

In functie de necesitatile locale . • comportarea la solicitari chimice prin raport cu ealitatea apei: pH. fiind dispus pe taluzul interior al prismului descarcator (Figura 10. 10.~:.'> .. In standardele mai sus amintite sunt precizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor hidrotehniee aeestea se .. p . Figura 10.( . _. SR EN 13255:2001 (pentru canale).i. asigurarea separarii straturilor cu granulometrii diferite. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. Criteriile fundamentale sunt: • comportarea la solicitarile hidraulice asigurand penneabilitatea necesara pentru filtrare.. • • impenneabilitate (unde este cazul). .protectia antierozionaEi a malurilor apelor curgatoare sau Iacun cat ~l la diguri de d' .··:·::. t ' '1 injare. :.16. Utilizarea maten'alelor geosintetice Mater!alele geosintetice cheurl cu urmatoarele functii: • . diguri manne se pot folosi saltele din ~e~ ext! e um~l~te ~u beton sau mortar. Criterii de alegere a materialelor . poluanti etc..~~ la diguri maritime de se pot utiliza in alca~uirea lucrarilor • • filtra!'e !i sepa~are. . filtrare. . .. epiun. filtrare si separare sub nivelul inferior al patului . Uti Iizarea geosi nteticelor cu rol filtrant la cheuri ..c(] Figura 10.16). Pentru alegerea corecta a standardului aplicabil vezi si anexa 6.refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. • comportarea la solicitari fiziee: variatii de temperatura. SR EN 13253:2001 (pentru sisteme de control a eroziunii externe)..4. tn anexa 6 sunt prezentate ~i cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii. in spate Ie peretilor de palplanse."·':~::::::·:·'~. 216 217 .. ~At~t la .."·'.<~::.4. *=- +Il. asigurarea stabilitiitii stratului pe taluz (verificare laalunecare). caracteristicile de frecare).15. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii.~~~:!:~:~~. • comportarea la solicitari mecanice: rezisten]a la poansonare (sub efectul blocurilor din stratul de protectie). In functie de tipul de lucrare hidrotehnica se vor aplica prevederile urmatoarelor standarde: SR EN 13252 :200 I (pentru sisteme de drenaj). strivirea sub efectul greutatii stratului de protectie. geosintetice - utilizate la constructll hidrotehnice Pentru selectarea materialului adecvat trebuie sa se tina seama de solici tarile specifice lucrarii respective. deforrnabilitate (pentru preluarea tasarilor). SR EN 13254:2001 (rezervoare si baraje). rezistenta la poansonare statica. care pot fi etanse sau ermeabile rigide sau flexibile..~:~~:>:~':":.

10.4.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la constructme hidrotehnice La punerea in opera se va da atentie pregatirii stratului suport pentru evitarea perforarii materialului geosintetic de eventualele denivelari, Pentru continuitate se realizeaza suprapuneri, ceea ce conduce la 0 marire a suprafetei de material necesar. astfel ca Partea terminal a a protectiei din material geosiritetic se va amenaja sa "Iimiteze" propagarea afuierii,

Geogrila

Pentru lansarea pe pozitie la lucrarile subacvatice, geosinteticul se va fixa pe un cofraj de fascine, care asigura plutirea si rigiditatea in plan orizontal. Pentru lucrari la adancime se vor utiliza cilindri sustinuti de utilaje plutitoare, de pe care se deruleaza geosinteticul. Fi19ura 10 . 17. Structura de spnjin din piimdnt annat

10.5. Utilizarea materialelor geosintetice consolidare a masivelor de pamant,

la Iucrari

de

10.5.1.0biect in cadrul Iucrarilor de consolidare a masivelor de pam ant afectate de fenornene de instabilitate (alunecari de versanti sau taluzuri), geosinteticele sunt folosite in sisteme constructive ell rol stabilizant de tip "pamant armat", ca si la lucrari adiacente pentru drenaj, protectie etc. in categoric structurilor de piimiint armat se includ: - structuri de sprijin (Figura 10.17) - culei de pod (Figura 10.18) - taluzuri noi sau vechi in care se inglobeaza geosintetice arrnare (Figura 10.19)

cu rol de

versanti instabili sau potential instabili care se arnenajeaza prin utilizarea de geosintetice cu rol mecanic (Figura 10.20).

Figura 10.18. Culee de pod din pamiint armat

218

219

t
1;1"'--%1: :=~:: __~_

1
~ ::~_

'.

terenul de fundare, elementele de fatada, conexiuni

a} Ronforsoreo unci umptl1turj in cazufunei consfructli nol

Figura 10,19. Taluzuri din piimdnt armnr

Eiemente de fstada
Teran

Fundatla zldulul

Taren de fundara

Reabili tare de pante afectate de instabilitate
Figura 10.20. Repararea cu geosintetice a pantelor alunecate

Figura 10.21. Elementele componente annat

ale unei structuri din pamiint

10.5.2. Specificul lucrarltor din pam ant armat
. ~Iementele componente geosintetice sunt (Figura 10.21): ale unei structuri din pamant arm at cu

In cazul structurilor de sprijin, culeelor ~i pantelor abrupte annate cu geosintetice se utilizeaza elernente de fatada pentru a preveni eroziunea de suprafata, ca ~i pentru a asigura estetica lucrarii, , ~ Pentru ramblee se utilizeaza mai putine stratun de armatura ~l nu
¥ •

pamantu] arrnat constituit dintr-o alternants pamant compactat (in general necoeziv) geosintetice, umplutura din spatele structurii de pam ant armat, terenul natural din spatele intregii structuri,

de straturi de ~l armaturile

exista, 'in general, elemente de fatada, , . ~ Principalele solicitari la care sunt supuse geosinteticele m lucrarile de pam ant arm at pentru consolidari sunt: ., . • Solicitdri mecanice - preponderent de tractiune ~l de forfecare
¥ '

• • • •

Solicitdri fizice Solicitari hidraulice Solid tan chimice Solicitdri biologice

220 221

Pamanturile arm ate sunt fundamental diferite de sistemele de sprijin conventionaje, care sunt "stabilizate din exterior", prin faptul ea utilizeaza un mecanism diferit de sustinere, masivele fiind "stabilizate din.Interior", Un sistem "stabilizat din exterior" utilizeaza 0 structura exterioara masivului ce trebuie sprijinit care va prelua fortele destabilizatoare (zid de sprij in, spraituri etc.), Un sistem "stabilizat din interior" implies armaturi in interioru] masivului care se extind dincolo de suprafata potential a de cedare. 10.5.3. Tipuri de materiale geosintetice de pamant armat ,i rolul lor 10.5.3.1. Structuri de sprijin Materialele geosintetiee utilizate in cadrul Iucrarilor de sprijin din pamant arm at pot indeplini functii de: armare (functia principala), drenare, filtrare. Materialele geosintetiee folosite ell functie de armare se pot prezenta sub forma de benzi, folii sau grile ~i pot fi geotextile (tesute si eu rezistenta la intindere mare), geogrile (mono- sau biaxiale], geocompozite de arrnare, In general sunt utilizate materiale eu deformatj] mari la rupere, mai mari decat deformatis maxima ce poate apare in terenul nearmat. in Figura 10.22 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armaturi. Structurile de pamant ancorate utilizeaza mai multe straturi de benzi polimerics tlexibile (sau bare metalice) care se rasucesc la fata zidului pentru a forma 0 ancora (Figura 10.23). Arrnaturile sub forma de folii sau grile sunt in general instalate pe toata la!imea, spre deosebire de arrnaturile sub forma de benzi. in primul caz, forta total a rezistenta mobilizata va fi functie de numarul de straturi ~i de distanta pe verticala intre ele, iar in al doileacaz ~i de distanta pe orizontala, In cazul utilizarii geotextilelor ca armatun, acestea pot indeplini si 0 functie de drenare. Pentru drenarea masivului din spatele geotextile, georetele sau geocompozite de drenaj. structurii se pot utiliza utilizate la lucrarile

/~~/1
(_ O..: -r-." ·····~-··

L_

a) [lenn

_V
~
.,,/

t..= _.,. .
7•.

..

-(~)/
'_..,.

i~

'-'j

,
b) Folu

;~././

V
'1'

/:t~-{r"d;,"I' -t=.~"~ '._~.,. " .- .._
Blemente
)R

b) Ancore triuflghiulare

EkmclIlc srunsversa le

c) Grik sa\Hc:.rck

Figura 10.23. Tipuri de ancore

222

223

a~:~?~ \j. De asemenea.. ·~~1~tt.10.2.24.-:.. ele asigurii 0 protectie contra eroziunii de suprafata.3. de pam ant cu -. Un alt rol conex este si eel de drenare a pantei.. ~m\~~) a) rambleu I~f<.'l'1!M~f§(!. armate si protejate de geosintetice.. \~~~~::~. geogrilele sau compozitele de armare. . Pentru armarea pantelor se pot utiliza ~i amestecuri fibre polimerice continue sau discontinue. cu rezistenps man).'J. is: a':Jorme ef eli taluzuri rtgura 10' 25 . '~""l..~:~K=t -.24 si Figura 10. Materialele geosintetice utilizate in dreptul marginilor taluzurilor asigura 0 rezistentii lateralii sparitii in timpul compactiirii.~l~~! . In Figura I0.z. :'-?~~. pentru sporirea stabilitatii pantei..5. Materialele utilizate sunt geotextilele (in special cele [esute. Pante armate Rolul materialelor geosintetice inglobate este eel de annate.')t~\:Jl\ . . . Extinderea dimensiuni or p I'" armate eu geosintetiee Figura 10.~. "Z i .! .. In Figura 1O..!1!.r~~:~:.. .~}(j~!". 225 .26 ~1 F'igura 1027 sunt prezentate so Ilit" pen t ru t a luzuri .~~::~. Utilizarea geogrilelor pentru imbundtiuiren stabilitiifii taluzurilor de rambleu 224 ..25 sunt aratate solutii de 1mbunitiitire a stabilitatii taluzurilor de rambleu si debleu prin armare cu geogrile..:Z~ b) debleu .iJ~t.

)tectfe tal~z~ <:t:geccE.5. realizeaza pjimant arm at si care trebuie avuti in vedere la alegerea rnaterialelor geosintetice. Proteiarea taluzuri for de deh/ell Cit geocelule uti!" rza t 1 °. Criteriile de identificare alegerea preliminara.10.5 . Structuri de sprijin . a matenalelor 226 227 . . Pentru conditii speciale de exploatare se pot rea liza incercari performanta in plan. intervine crireriul ita!i i specificat a fi asigurat in lucrare.27.26.9.4. ea si la proieetarea structurilor ce Ie inglobeaza sunt prezentati in Tabelull0·3. ~r!terii de alegere a materialelor 1 e /a ucranle de 'pitmant armat geosintetice Dimensiuni Rezistenta Rigiditate Dlstrfbutla Amplasare Interdistanta Orientare I arrnaturtlor Starea terenulul Stare a de indesare Starea de umiditate Starea de eforturi Conditiile de drenare Structura Geometria Conditiile de fundare Sunt prezentate crlteriile legate geosintetice respectl'v ce d .fUre<--' J'f. de la teren la armaruri este dependent de caracteristicile de free are.! eu \lil!)ciiijkj' Armiituri Cornpozitie Durabilitate Forma Caracteristieile suprafetei Tt'ren Caraeteristici Constructle Sisternul de construe! ie Cornpactarea Manipularea geotehnice Cornpozitia mineralogica Figura J 0. ttfdc({lId geosillfetice . Factorii care afecteaza si durabilitate comportarea sunt cele pe baza ciirora se unei structuri de sprijm dill Figura 10.. Protejare{~ . asttel incat rezistenta In frecnre interfata armaturiilteren constituie un criteriu definitoriu. de .!~qiEllaill. materia lei or geosinretice utilizate pentru armare sunt rezistenta la intindere Mecanisrnul de transmitere a inciircarilor si tluajul din tractiune. permenbil Cand armaturile au si rol drenant.f r erodate.4.. Curba efort . Factorii care afectcazd comportarca structurilor dill pdnuint armat PF.:/.1. "1" ' pnncipa a functie .deformatie a materialelor polirnerice din care sun! realizate materialele geosintetice fi ind iufluentata caracteristicile cele mai importante pentru alegerea de temperatura si timp. Tabelul 10-3. a e armare.~i tfacerea taluzurilnr de deh/ell c. Rezistenta pentru imbinarilor constituie un element ce trebuie a geosinteticelor care sa simuleze conditiile ~I 1a de reale din santier.

5.:::-------:---:'-:<. zzzz . Pante armate Principalul criteriu II constituie comportamf.. printr-o manipulare a rulourilor astfel Incfit sa nu se produca deteriorarea materialelor. i::. ~. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazullucrarilor de pam ant si a structurilor de sprijin acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor.·~--·-~-~-'-l-~--. Dintre caracteristicile legate de durabilitate trebuie avuta in vedere rezistenta chimica prin raport cu pl-l-ul terenului.5.5. elemente speciale de legatura (Figura 10.. definit prin: rezistenpi la intindere./ .-. ~ 10.10. / /i' .-.~... iar pentru geogrile sau alte tipuri de retele.4. ca si lncercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor..>i aceea nu este permisa circulatia cu utilaje peste de materialele geosintetice care nu sunt acoperite cu eel putin 10 em de pam ant. caracteristicile de frecare). comportarea la fluaj si durabilitatea.~. prezenta unor ape subterane agresive.!nthll mecanic al geosinteticelor.' .29). Tipuri de cusdturi 228 229 . La compactarea straturilor de pamant trebuie sa se tina cont de armaturile deja instalate 1. ~z:::::::. "'~-'-':~':=4 ~ . In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitati] materialelor geosintetiee utilizate la lucrari de constructii.1. /J" ti Figura ]0.. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la Iucrarl de parnant armat 10.5..5.28.~. Structuri de sprijin Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe straturile de pamant compactate in prealabil. rezistenta la poansonare statica. caracteristicile de frecare pe interfata material geosintetic/pamant.2.r !-~'\. Pentru detenninarea cerintelor referitoare la materialele geosintetice utilizate la constructii din pam ant ~i structuri de sprijin se vor aplica prevederile standardului SR EN 13251 :2000..~::::---. In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate eu diferite functii. Imbinarile armiiturilor pot prefabricate sau realizate pe santier In timpul executiei Pentru geotextile se folosesc In general cusaturi (Figura 10.:.~: .28).

~ G"::lOfT'Jf\t~lb1Cf:!J e o COf~f. probleme de drenaj etc.t'J~(J ~ ~hol de egc. deteriorari ale acestora.elor UV. . Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Geogrila Element de It:!!a'tlll. deplasari a Ie elementelor de fatada...or eforturi scazute este acceptatii suprapunerea simpla. Pfl~clpala metoda de protectie este cea vegetala obtinuta pnn msamantarea pantei.6. .10. dar niciodata m directia de tractiune maxima..32).30.'-\--. .i:jterre oe gaz .liza:e Figura 10. adica perpendicular pe fata umpluturii.31).i coo ~~~~ra .. jmbina~ile tf~b~ie realiza~e astfel incat sa aiba rezistente mecanice si dl_[rabtl(t~te maxime tata de matenalul in sectiunea sa curenta.nlJ . In directie transversalii este recomandatii realizarea unor suprapuneri pe 200 ~ 300 mm (chiar 500 mm dad sunt de asteptat deplasari Imp?rtante). n c~n~~~~::~~r[j . armiiturile sub forma de folii trebuie asternute ../ alt Figura 10. ~Aa:{:·doi(f. Pante arm ate P. utilizarii amestecurilor de pam ant cu fibre polimerice. . . In cazul pantelor armate..raz.u~erea In opera a straturilor de armatura din materiale geosintetice este aserl!anatoare cu cea de la structurile de sprij in din parnant annat. Atll~ei cand este necesara taierea unor bucaf de geosintetice. atentie ~a~ginilor materialelor care se pot desira. "Materialele g~os~ntetice trebuie protejate contra vandalismului ~i a aqlu. ~ In c~z~11 ex~s~el1teiun.l~ IJy.2. Toate ~ipurile de strueturi din parnant arm at trebuie supuse unor I11SpeC!llperiodice pentru a detecta dad existii tasari excesive. -------- \\ . amestecul respectrv se pune in opera prin pulverizare. Utilizarea materialelor geosintetice pe/ltru imbuniitdtirea conditiilor de fundare ale unei structuri 230 231 .30).. -~.ZIdin polimer sau material. 10.-~-__".a . Geognlele se supra pun pe distanta minima precizata de fabncant~ care se po ate mari in cazul unor deplasari importante. Elemente de legiiturii pentru geogrile . In acest caz margim le se vor hpj eu banda adeziva sau vor fi tratate termic. Un caz special reprezinta utilizarea membrane lor impermeabile la fund alia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea aparitiei unor scurgeri accidentale din rezervoare (Figura 10.29.5.(J:1db~ ~:r. se va acard. Solutia este eficienta in cazul unor constructii la care in timpul exploatarii incarcarile inregistreaza 0 variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10.K.in direc!ia principal a de incarcare.1ltC.. Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii cu suprafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se creeze un strut rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul celor admisibile.. In cazul. De asemenea.5. utilizarea materialelor geosintetice este eficienta pentru a omogeniza conditiile de fundare pe un teren ale carui caracteristici variaza in plan (Figura 10.

Toate tipurile de strueturi din pam ant armat trebuie supuse unor inspectii periodice pentru a deteeta dad exista tasari excesive."Jr:!J ~.11 y Figura 10...~y:~~ AW"'~~ V~~~~" v:·.:::i:"''''' ..."".~ >t'J'..........:.. Materialele geosintetiee trebuie protejate contra vandalismului ~i a actiunii razelor UV.:~~::~. amestecul respectiv se pune in opera prin pulverizare. Elemente de legiiturii pentru geogrile Imbinarile trebuie realizate astfel incat sa aiba rezistente meeaniee si durabilitate maxime fatii de materia lul in sectiunea sa curenta.. In cazul pantelor armate..~r~~. I·lgura 10 . ..~~~7:. --"i.. =~ V'. Principaia metoda de protectie este cea vegetal a obtinuta prin insamanrarea pantei.~o Utilizarea materialelor geosintetice pentnl J.. In directie transversala este recomandata realizarea unor suprapuneri pe 200 . ~7... M.2...'~~'~:·. In acest caz margini Ie se vor lipi cu banda adeziva sau vor fi Ira tate terrnic. care se poate mari In cazul unor deplasari importante. I in fimpul Solutia este eficienta in cazul unor construct II a care In .110100 egalizor" :.. coo G80·:·nef!I~){:. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Element de legatura din polimer sau alt material ____)_ Geogrila . . 10. Geogrilele se suprapun pe distanta minima precizata de fabricant." . '!:'.1 fundatia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea apantrei unor scurgeri accidentale din rezervoareff'igura 10}2)..31). adica perpendicular pe fata umpluturii.. (~::}~r~ tJrr':p'uturo ~~~ "" +:10:«: G9()fJ~.........30).~~~!!r~~..:_ . rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul ce lor admisibile.:::..29.:~. Pante arm ate Punerea in opera a straturilor de armatura din materiale geosintetiee este asemanatoars cu cea de la structurile de sprijin din pam ant armat.I:J[o .. utilizarea materialelor geosmtetl:e . _1.. .= <:.:·. pentru a omogemza con ditiil e de fundare pe un teren ale carui caractensuci 1. •• ~.". Un caz special it reprezinta utilizarea membrane~or lmpermea. armaturile sub forma de folii trebuie asternute in directia principals de incfircare.. In cazul utilizarii amestecurilor de parnant cu fibre polimerice. e C! COrJr_kJG:e f.6. deplasari ale elementelor de fatada. I e .este efic~e~ta .300 mm (chiar 500 mm daca sunt de asteptat deplasari importante).. . deteriorari ale aeestora.e~ . . imbundtiuirea conditiilor defundare ale unet structurt 231 .5.. . 230 variaza in plan (Figura 10. probleme de drenaj etc. Atunei cand este necesara taierea unor bucati de geosintetice..5.10.~.~. _ ..:.=v~ ."~:..· ..• exploatarii i~carciirile inregistreaza a variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10. De asemenea.~~:"T:i. . bil I. tn cazul existents] unor eforturi scazute este acceptata suprapunerea simpla./ Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii ell su rafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se cr~eze un strat p.. se va aeorda atentie marginilor materialelor care se pot desira.~~) Merit·dol orond~or S:!:x. dar nicicdata in directia de tractiune maxima.~·xht~nt~ d0 gal.. .

..~~( Fira impermeabilizare Impenneabilizare eu geosintetic de produse Figura 10..:.'.E!i~iill====1~~:4· -)' :r~ . .:........ caraeteristicile de he care).~..7. ..:~7... ca si in cazul extinderii sau reabilitarii unor depozite existente..0biect materialelor rezervoarelor geosintetice la depozitele Figura 10.2. .3 I...drenaj de baza este realizat deasupra barierei naturale (geologice} ( ) .'i··~ i~ .. Armarea ell geogrile a patului de fundare a unor silozuri Pentru determinarea cerintelor referitoare la materialele geosintetiee utilizate la I~eriiri de fundatii se vor aplica prevederile standardului SR EN )3251 :2000..drenaj ale depozitelor . de a-l dftma si a-I c:?le£ta. ~ . ~J...32..<...:~.o~. _ •. Utilizarea de daseurl sollde 10. 233 232 ..... ..-:::~~. L~:.. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de fundatii aces tea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor rezistenta 'la poansonare statica.oo....drenaj ala depozitelor de deseuri solida Depozitele de deseuri controlate ("eco1ogice") sunt alcatuite din (Figura 10. In activitatea de depozitare controlata a deseurilor solide (menajere sau industriale) materialele geosintetice se utilizeaza la sistemele de etansare . .~:-.33): Sistemul de etansare .. Nte ....drena] de bad.... W.••••. In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii .7.. ."~1 ~~ ~'1 C4-.. ·~~ .·~ .~.. cu rolul de a asigura 0 etansare suficienta fata de lixiviatul produs in interiorul masei de "' 'de~euri.. (1JII....:'Of l=:::~.. Specificul sistemelor de etansare . ea si incercarile ee tr~buie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor In anexa 7 sunt prezentate de~aliile referitoa~e la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice uti lizate la lucrari de constructii.f -: ~. 10. ... Sistemul de etansare ......noi. lmpermeabilizarea fundatiei petroliere 10..1. ~·~t<l: .~.7..

. straturi straturi straturi multi bariera exista ~i aJte straturi cu functii de protectie a stratului de etansare: de filtrare. pentru a evita colmatarea de separare. ~ Sistemele de etansare .> Solicitdri fizice .barierii.drenaj se realizeaza in sistem multi . colectarea si transportul lichidelor.7.rnasa proprie si tasarea deseurilor sia terenuluide fundare ' J.existente pe amplasament.> Solicitdri chimice .drena] de suprafata. reprezinta 0 banera fizica intre exterior ~i deseurile depozitate. straturi de drenaj. geocompozitele bentonitice . A.mul.'in general 'in asociatie eu materiale minerale (argile compactata) sau alte materiale geosintetice eu functie de etansare (la etansarea de baza.la etansarea de baza ( 'in asociatie cu geomembrane sau argila compactata). ..> existente int~~un ' Solicit~ri mecanice -le~atedepunerea in opera.a. . raze UV etc. .erozionale. prin asocierea mai multor straturi din rnateriale diferite.drenaj.drenaj de suprafata si de baza se extind pe intreaga suprafata laterala a depozitului (taluzuri in cele mai multe cazuri). Structura unui depozit de deseuri controlat . Si~h~. cu permeabilitate si transmisivitate mare.se define~\e in raport eu solicitarile depozit de deseuri. Etansare Durabilitate. cat si structurile din care fac parte trebuie sa fie durabile. care asigura reduce rea gradientului hidraulic pe etansare.> Solicitdri hidraulice de temperatura.de etansare . .impiedicarea emanarii gazelor toxice pr~d~sein interiorul depozitului ~i coleetar'e~ lor. • • Corpul depozitulul depozitate este constituit din masa de deseuri J. de penneabilitate foarte scazuta.33. J.vanatn microorganisme.'. de umiditate. avand capacitate mare de evacuate. respectiv: . straturilor de 10. 'cat si la etansarea de suprafata).a . avand In vedere durata de viatii a unuidepozit de deseuri.3. indeplinind u~atoarele functii: reducerea infiltratiilor allelor di~ precipitatii catre corpul depozitului. integrarea in pelsaJ a amplasam~ntuluidUpa inchidere. Aceste straturi sunt grupate in doua mari categorii: straturi de etansare. . sistemele de etansare . Pentru a asigura durabilitatea. la etansarea de 234 235 . J. Sistemele de etansare . de armare.at~c~llixiviatului asupra structurii Se utilizeaza: geomembranele . anti . In structura complementare: straturi straturi drenaj. Tipuri de materiale geosintetice depozitele de de§9uri §i rolul lor utilizate la In alcatuirea unui depozit de deseuri practic se regasesc toate tipurile de materiale geosintetice pentru asigurarea urmatoarelor functii: Figura 10. in special cele de baza sau de taluz 0 da:a re~lizate nu mal sunt vizitabile ~i reparatiile sunt imposibile. De ace. care impiedica pierderile eventuale de poluanti si reline anumite substante chimice. atat materialele utilizate. Bariera 'naturala trebuie sa aiba un grad redus de permeabilitate. .

-. geogrile mono. aeesta indeplineste ~i functia de separare. Filtrare Se pot utiliza: •. F. E. / Oe~nlOt de ummate- G. .. Daca deasupra geornembranei este utilizat un strat suplimentar de etarisare din geoeompozit bentonitic. Separare .... . acesta indepline~te si functia de protectie. ...o». Daca pentru drenare se utilizeaza un geoeompozit de drenai. de drenaj Pentru protectia etansarilor realizate eu geomembrane se folosesc in general geotextile netesute de grosime mare.' etansare . g • F'Igun '1e 1035 '{ 10. Figura 10.. B. saltele geocelulare din geognle sau geotextile.drenaj se utilizeaza in general geotextile. geotextile.Oft'liiul1buma pril't'l-ill ~ Gl!odnu'l- <...--~-..36 este prezentatii structura sisternelor '. de ~1' In ... Armare -GDolill~l.. saltele alveolare din geotextile.diIB 236 ~4 Figura 10 .~~ /~ . " ...- G"'i)l-.drenaj adoptata In diferite tilri pentru depozite de deseuri menajere ~i industriale.II ale materialelor eosintetiee in eadrul unui depozit de deseuri..i~ da (11. .. Protecfie In acest scop se pot utiliza: georetele eu funetie anti-erozionala. . imbunatatirea stahilitatii etansarilor minerale subtiri pe pante.. Drenaj sau argila Se utilizeaza: geotextilele georetelele geoeompozitele dedrenaj (si eu functie de filtrare) tuburile din materiale geosihtetiee (geoconducte) C. Utilizarea materialelor geosilltetice deseuri fa depozirele de 237 ..x~~ c1911ILrare\_ cur. Pentru separarea deseurilor de sistemele de etansare . . Protectie contra eroziunii Se utilizeaza: geotextilele geoeompozitele D. G.suprafata (singure sau in asociatie eu geomembrane cornpactata). geotextile Cll rezistenta mare la intindere. geoeompozite de armare.34 ilustreaza prinelp~ I e Ie "'" ti rune . a1 '.sau biaxiale. .)~~~~". realizarea de strueturi anexe 'de sprijin din pam ant armat. Problema armarii apare in urmatoarele situatii: realizarea unor taluzuri abrupte. sporirea capacitatii portante a'terenului pe care se construieste depozitul.

drenaj de bazii la depuzite de deseuri industriale in diferite fiin Criteriul fundamental este asigurarea unui strat suport corespunzator structurii de etansare utilizate..••• _'•• _ :~ .....~: :~ .. . I ! l1'.diferite fan ..~. ~.. Criterii de alegere a materialelor geosintetice utilizate la depozitele de deseurl Criteriile se refera la materialele (etansare.. La toate materialele geosintetice se va verifica compatibilitatea starii de eforturi si deform alii ell proprietatile mecanice ce asigurs comport area materialului in suprafata .Un --- "L~ :c.uw-ouJbraAIi.. In cazul In care materialul geosintetic protejeaza 0 structura de drenaj... .\U.. utilizate pentru functiile rnajore ><I~~:V. _.. . "" . A. prezenta solventilor.-~"\.4....' HHfft Argil...exigentele de natura mecanica primeaza fata de cele legate de compatibilitatea chimica..:.... .... Materiale geosintetiee utilizate ca strat suport :.2.... .7.36. 238 239 ..:: 10.. In caz de incertitudini se pot realiza incercari de compatibilitate chimica pe term en lung. Structura sistemelor de etansare ~ drenaj de baza la depozite de deseuri menajere in.... LIA Wi... Trebuie asigurata stabilitatea generals a sistemului de etansare . Figura 10. se iau in considerare criteriul de filtrare.•• AAb~'i~ .I. (. td""""~ .•...::::~ I ! j-"~"~ ~ I. _.~Nn_~~'LL.. __ ~_ •••••••• _---_ •••• _. 10.J:lM'~ . t:.Ii . m "uh ('Ulof.i~i£.\ 10.4.\tARl!: .. protectie). .....JJ:lh16U1"II~ Figura 10.:-tlli'(' I i i ! de poe atll.. Se vor avea in vedere parametri cum ar fi: concentratia. . respectiv asigurarea unei protectii suficiente.._.sunt prioritare caracteristicile de free are ~I comportarea la tractiune....'I: - (.35..'J!~ IT.cI.:~" [t •• __ ....... .i.. Materiale geosintetice eu functie de etansare t-:LVL'r. drenaj.t\·~ . .7.'.). .. . Criteriile de alegere si dimensionare se diferentiaza in functie de pozitia materialului in cadrul depozitului: la baza depozitului criteriile fundamentale sunt compatibilitatea chimici si perfonnantele mecanice in conditiile si pe durata de exploatare. comportarea la solicitari mecanice fiind definitorie .h"".m.n'~ li:arJ ..tII U"Dt'[ .USTRIA ··fII . ca si compatibilitatea chimica: a materialelor. •••• ! f·······i~ -! ~ " ~~'1<}····~t. de dr1)II~J (d. l . o c .7.~~11 St'~f ~ "ri ~~.C-OlII-Cmb. : '8':1 _.l'II. .'i:..HAI"f_~'\lt r.: ..'!11 _ c " ! . H. . I~~ ::&.... Structura sistemelor de etansare ..a'. • Z b H M'=" .jllrl"r.• .J-.r~~.. ::r.1. ... :E .4.'~II\i. . conditiile critice de colmatare._ -!I ~ ..--<:) .:1":~b ~j:'~~ ~~... pe pante ..:o. a hidrocarburilor etc.~~01m. temperatura lixiviatului.. pH-ul.1 protectie . '\.:-o:-£( .::!.Ic~lil ·IQC...:...••.'~ _11·.drenaj de suprafata si posibilitatea de a se adapta la tasari diferentiate.--.'It ... ~ .rr- .

Dupa instalare.-. intemperiilor. Nici un material geosintetic nu va f introdus in lucrare in conditii climatice nefavorabile (ploaie..drenaj.~i .. zapada. de \e~l:. [inand cont de geometria tehnologia de montaj. Planul serveste si pentru fost reparate. In jos. asamblare se pozrtioneaz t ncoreaza in transee de ancoraj Geosinteticele asternute pe pan e se a dimensio~:~eo~~~. i : . In anexa (i sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii.i alegerea materia:lelbr din cadrul componentei de drenaj trebuie avute in vedere: debitul de fluid eforturile meeanice impuse structurii (rnentinerea capacitati] de drenare sub eforturile aduse de structurile de deasupra).. Pentru detenninarea cerinjelor referitoare la materialele geosintetice (cu exeeptia geomembranelor) utilizate la depozite de deseuri solide se vor apliea prevederile standardului SR EN 13257:2000. a de-a lungul liniilor de cea mal mare panta.4.:. Operatiile de manipulare vor fi reduse la 'minim pentru a evita deteriorarils.. compatibilitatea ehimic. 240 241 . In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii.i e sensul irnpus de d Iocalizarea defectelor care au Pe pante derularea materialelor se va face de SUS.5.i eu lichidele transportate. 10. materialele se vor se vor lesta pentru a nu fi antrenate de vant ~i se vor acoperi cat mai repede pentru a evita degradarile datorate raze lor UV. geosintetice la depozitele de care sa perrnita localizarea lucrarii . Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la depozitela de de§euri Pentru punerea in opera a materialelor deseuri este necesara realizarea unui "plan" Imbinarilor (sudurilor). [n standardu] mai sus amintit sunt precizate Tn plus caracteristiei relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul depozitelor de deseuri solide.:. temperaturi extreme). 10. .. ca ~i Incercarile ce trebuie realizate pentruevaluarea conformitatii materialelor. iar I!niile de .7. a punctelor singulare etc.de. Materiale utilizate eu functie de drenaj Pentru dimensionarea .3... conducte etc.. vant violent. acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor.u~z~::ctele singulare reprezentate . treceri.7. caracteristicile de frecare si rezistenta la foe)... se rea I· izeaza~ as tfel incat sa se asigure conhTIllltatea sisternu de etansare . conditiile critice de colmatare. rezistenta la poansonare statica.

Copolimer .polirnerul constituit din repetarea unui singur tip de urntate monomenca. . in care rnonomerii olefinici constituie partea principals. rezistente la acizi chimici marite. obtinfmdu-se polietilena de medic '. !erpolimer ~ produs macromolecular trei tipuri de rnonomeri.ezultat din polimerizarea Material plastic termorigid . Notiunea se poate atribui formarii de cristale solide cu 0 forma geometrica definitii.Ocompactitate a catenei moleculare. Polietilena de densitate mare. Pulletilena PE (-CHt-CHt-)1l .TD) . . Pollmer . polipropilena) sau pornind de la copolimeri.85 %).. • _ Po~imer .910 . liniar.940 iar cea de inalta densitate 0. Grad de pollmerlzare . m ~re ~I. sau la temperatura ~i presiune obisnuita in prezenta catalizatorilor. Unele proprietati fizice foarte bune ca de exernplu rezistenta la agenti chirnici si rezistentele mecanice depind foarte mult de metoda de fabricatie respectiv de tipul de catalizator folosit pentru polimerizare. a carei masa moleculara este un multiplu a celei din substanta originala.0. din polimerizarea a .reactia chimica prin care moleculele unui monomer sunt legate intre ele pentru forrnarea unei molecule mai mari. . .0. se Inmoaie in jurul temperaturii de 115 "C ~l devine casant la ternperaturi sub -25 "c. Homopl~li_me r . adezivii. Copolimerizare . la presiune de 2 . PEID) Polietilena este un material termoplastic. datorita caracteristicilor sale de curgere.965. Ma!eri.926 .ANEXA 1 TIPURI DE POLIMERI Deflmtli . Polietilena de joasa densitate poate contine in structura 15 la 20 ramificatii la mia de atomi de carbon.Ma~erial plastlc (masa plastid) . care se descompune I~ temperatura de cca.. Material termoplastic . _. . . Polloleflne . '.cornpus macromolecular obtinut in reactia de polimerizare prm inlantuirea unui numar "n" variabil de mole cu 1e d e monomer. .materiale plastice care au inglobate fibre ~au te~atun ~e le confers proprietati de rezistenta mult superioara celei a rnaterialului plastic de baza.941 .familia de polimeri obtinuti din olefine pure (cu polietilena.1 contine ca ingredient esential un polimer sintetic cu rnasa macrornoleculara .pclimer sintetic cu structure liniarf format numai din C si H si eu un numar oarecare de ramificatii. . In funcrie de densitate si sistemul de polimerizare este obtinuta prin polimerizarea etene i in diferite conditii : la presiune mare de 1000-2000 at si temperatura de 100-300 "C in prezenta oxigenului molecular sau a unor peroxizi ca initiatori _ obtinandu-se polietilena de joasa densitate (PE. ceea ce da nastere la maximum de cristalinitate (cca.e ranforsate .materialul care mai mult sau mai pLL\lI1 poate deveni moale prin incalzire si se poate intari prin racire intr-un domeniu de ternperaturi caracteristice acestui material plastic si care In stadiul mon le este capabil de a lua forma dorita. rmca umtate care se repetii .925 cea de densitate medie 0. liniara are relativ nurnai cinci ramificatii laterale la mia de atomi de carbon. Conventional nu sunt considerate materiale plastice: cauciucul. Macromoleculii . 0 m structura pohmerului. 242 243 . . catalizatori etc. In iar f~rmarea se fac~ In general prin ciildura ~i presiune. " .molecula gigant de dimensiuni coloidale . care poate avea ~l ramificatii laterale de catena..0. aceasta neregularitate dand nastere Ia cristalinitate mai redusa (50 .numarul (mediu) de unitati rnonomerice mtr-o rnacromolecula .este polimerul cu structura 'In deusa diImenSJUm. .materia lul care in stadiul finit este solid .ereoregul_a~l.forma de structura moleculara a u nor po I" _ 1men care arata 0 st. 95 %) precum si rezistente mecanice.1 este cea mal.>1 1nalta densitate (PEMD. !"ooomer .. Polietilena de joasa densitate are densitatea de 0.3 atm.rnolecula capabila de a reactiona cu molecule identice sau diferite pentru a forma poli Imen.polimerizarea in cursu I careia se obtine un copolirner.produs macromolecular rezultat concornitenta a doua tipuri de monomer distincte: . 300 "C. care " sta d'lUI de preparare sau prelucrare este fluid. d ar .ale plastic. elastomerii sintetici fibrele vopselele. Pollmerlzare ..tate~I. Cristallnltate " . ' .materialul plastic care poate f transform at intr-un produs infuzibil si insolubil cand este supus caldurii sau alter mijloace ca : radiatii.. printr-un mijloc oarecare de form are sau extrudere.

polimer cu structurii spatiala neregulatii in ale ciirui (-CHl. PP (-CH2-CH-)n . etc" a:. Policlorura de vinil supi "d I I idrie In ceea ce pnveste d gaJare de aCI c or 1 .polimer cu structurli unitatilor structurale formii are un grad de eomponente care In u~I~. ceea ce 0' . preCUITI ~i 0 rezisten!ii mai buns la ciilduri si la agenti chimici. " contine . se autostinge. esten.polirner sintetic obtinut pnn I CI "in rezenta peroxizilor organici. saturatii. .blt um ECB .eopolimer . de etilen.CH .polimer liniarii. bT ti etc.polimer cu structurii spatialii regulatii. In 'II ' tilena acetat d ~ van EVA . care permit 0 eventualii vulcanizare. nesaturate ale izoprenu ui. Acest copolimer se caracterizeaza la actiunea razelor ultraviolete. _ a I 40 poate obtme 111 orma n c . Polimerul se polimerizarea clorurii de vinil p if 't' i este sclubil In cetone... sau proprietiiti termoplastiee (rigiditate (68 . Polipropilena homopolimer in comparatie cu poJietilena se caracterizeaza ca avand rezistentii mai mare la intindere. joase.) " . derivati t' ~ 'gidii sau plasti Ja a ~1 . polietilena) Un dezavantaj al polipropilenei este la actiunea razelor llitraviolete. intretine ard~rea.ea d luI de elasticitate. PolietHena cloruraHi PEC .vI~1 eXI. () 'd ' halogenati.se obtine din etilena i ~I . instabila degradandu-se Cll e . 'd izi baze ~i alcooli pana a . rezistenta la tlexiune mai buna. . Polietilena clorurats poate fi vUlCanizata eu peroxizi. legaturi 244 245 . prin c lorurarea ciirui lanturi macromoleculare succesiunea unitii!ilor structurale elementare se repeta constant de-a lungul lantUlui in pozitie al ternantii . Copolimer . rezulta din arnestecuri de po~imer C. Copollmer s re . 'I t1 ibi Iii. amestec ilic)bitum I . printr-o rezistenta foarte buna ' stl 11 butadlen st iren SBS . . bi l in functie de rapol Ll ietatil polimerului sunt vana 1 e m runc] . Iantul macromolecular cuprinde duble legaturi nesaturate. 'I' • ecial pentru fabricarea ' tiren si este uti rzat 111 sp pornind de I a suren 'i butadiena: biturnului aditivat. ' A i lanturi macromolecuJare succesiunea unitiitiJor structurale nu respectii nici 0 ordine. Lantu macrorno din 98 Yo izobuti ena ~ I ' Ii permite vulcanizarea.aceastii cristalinitate ~i 0 densitate mai mica.75 %). ! Copollmer e . Proprietati e co '11 t za t1exibilitatea la ternperatun di t eele doua re obtinerea de toll • . cu structurii In functie de asezarea radicaJiJor metil in raport cu macromolecular se Intilnesc urmatoarele trei tipuri de polipropilenii: PP izotacticii . _ realizarea de geomembrane ell sau tara armatura.copolimer obtinut . Pohelorura de vinil po I' irner obtinut . ciirui lanturimoleculare succesiunea elementare respecta aceea~i ordine. Produsele cu un continut peste 45 %clor au 0 rezistentii' la flacari.SO "C. sau ca spatiala regulatii in ale Polletilena sulfoc lata nrur . (Ill genera I pe b a za de 'I un copolirner ester al acidului acrilic . CLl care se obtine prin substitlltia atomilor de hidrogen de pe catena liniarii a poJietilenei eu atomide clor. si este utilizata pentru plastifianti. de vinil. . . modul superior. PP sindiotacticii . propilena ~i un monomer diena. d este stabil tata e aelZ1 . acetat de vinil. . lSa la ~ctillnea caldurii peste 160 C . format numai din continand un radical metil lantul In ale policlorura rea I'izarea de geomembrane este uti lizat adesea In arnestec Cll PolipropHena carbon (CH3). 11\1 Ia foe PVC se caracterizeaza comportarea ' .polimer etilenic'. si hidrogen.ev1l1e . rezistenta la ~oc. fabricat . stabilizatori pigrnentt ~u_ fl Ja~. Policlorura Terpolimer pe baza de etilena. mo 11 f f I sit pentru Copolimerul EV A poa~e 1 0 0 adaos pentru a obtine biturn-polimer. aceasta forma are un grad de cristalinitate mic si 0 densitate mare.CH3 J Pentru sintetie. W izopren (caucluc i h u til) . ~ PESC ~i sulfonarea partiala a polietilenei.. 0 rezistenta mica (comparativ cu EtlJena-propilena_dlena terpnlimer EPDM. de mare) la un contimit mare de clor mare Copollmer Izobutl enaI leeular 'I ~ i 2 % izopren. _ prin faptul c3.lI de. Acestj polimeri pot avea proprietati de elastomeri la un continut de 30 _ 40 % clor. PP atactica ." I.

use inrudits de si impuse pentru utilizarea la constructia de rezervoare ~i baraje 27.. Lucrari de hidroizolatii Dt I. sr netesute. Caracteristicile I I. etoda de or In IVI uale dill produse multistrat 0 ~ subterane 0 Standardele 247 . ~i produse de drenaj si produse de 9. 3. '"SR ISO 10319: 1999 ~ Geotextile. eotextile ~I prod use J dit D masei pe unitatea de supraf tnru I e.Produse Ie til D ' STAS 6143-85 P x ue. 29. ex I e ~l produse inrudite. SR EN 13249:2001 .Geotextile ~i produse si produse inrudite. peree) 26.Geotextil' ~i rod '.Geotextile impuse pentru utilizarea la constructii . Detenninarea ST AS a ~pere a trac!lUne 403011. Partea I: Straturi individuale . STAS 6127-87 _ oM' e . e ermmarea rezrstente] la S CI epruvete Delft) . Detenninare grosimii I '. ST AS pliicilor 7201-65 . 5.Matenale plastice Det .79 . impuse pentru utilizarea la constructia de canale SR EN 13256:2001 .Materiale It'.erml1lare~ Impenneabilitiitii ~.Geotextile si prod use inrudite. ennmarea rezistentei la 0 tractiune pentru imbinari/cusaturi prin metoda benzilor late 19. (incercarea pri: C~d~.Geotextile. EN ISO 9863-2: 1999 . Caracteristic de drumuri si a1te zone de tratic Caracteristic inrudite. SR EN 13252:2001 inrudite. 17. Determinarea masei foilor si impuse pentru utilizarea la sisteme 25.Geotextile prin incercarea in sol * SR EN ISO 12236:2000 Metoda de ingropare lncercare ile ~i produse inrudite. STAS 6139-86 . Caracteristicile Caracteristicile . 6. di iduale di .Geotextile a epruvetelor 246 * SR EN 964.G . i!e impuse la constructia de cai ferate 23.Geotextile ~i produse inrudite.1999/CI :2000 .. SR EN 13251 :2001 . solide prin traducere. Caracteristicile fundatii ~i structuri Caracteristicile Caracteristicile externe de din parnant. Deterrninarea rezistentei 4 .Geotextile sprijin 24. atenale plastice D term i . * SR EN 918:2000 .Geotextile si prod use inrudite. Partea I' M etermmare a grosimii straturil . Caracteristicile 28. etermmarea grosimii . eterminarea 15 *SR aja .n~dlte. 7.Strahm mdlvlduale . pentru utilizarea la constructii (cu exceptia cailor ferare si a asfaltului annat) SR EN 13250:2001 . unghiul~rii ~i semiluna _' Cauciue vulcanizar D termi . Determinarea rezisten!ei la ST AS 403~~~. ST AS 5886-68 . de perforate statica (Incercare CBR) 21. inrudite. 9 80 . Vocabular Incercarea la tractiune a benzilor la late 18. . sta~lere a foilor tlexibile di teri 1 . * SR EN 965'1999 PGresmnJ ~tabl!lte.:e ~antalo.~:~~eui~~n~lte. Incercarea E~antionare 0 la sisteme control a eroziunii si produse lnrudite. SR EN 13253:2001 .i~ii pregiitire 12. inrudite.Materiale 1.Geotextile Standarde euro ene 1internatlunale ado tate ca standarde romane 10. sfa~lere pe epruvets rni '( . p astrce. * SR ISO 10318: 1996 .Geotextile i rod • grosimii la presiuni stabilire P t 1 p ~~e I. SR EN 13255:2001 .Geotextile ~i produse impuse 22. * SR ENV ISO 12225 :2000 . a rezistentei microbiologice . d' a presrum stabilite.Geot til Determinare grosimii la " . 14. volumice) ~i a densiUitii relative as Ice. CIVI e: mdustnale ~I agrozootehnice. 2. . p • . . '" SR EN ISO 10321: 1999 ~ Geotextile. Determmarea densitiitii (rnasei 16.ANEXA2 STANDARDE ROMANE I.n. Determinare 13. actiunea agen!ilor chimici . roduse textile tesute ' rezlstentei si a aillngirii 1 I'.Constructi' "I' . pe~t~~ar~~i~~I. eo~e~tJ!e ~I produse inrudite. *SR EN 964 I. SR EN 13254:200 I . .I: 1999 .CallClUc vi' sfasiere pe e u canrzat. e ermmarea rezlstentei la ST AS 633 _ l~ ma ena e plastice . TAS 2921-76 . irnpuse impuse pentru pentru utilizarea utilizarea marcate la tuneluri . 999 .Geotextile impuse pentru utilizarea (protectii de mal. de determinate 20. ar ea . 8.Geotextile la depozite cu asterisc si constructii ~i produse de deseuri sunt preluate SR EN 13257:2001 inrudite.

...! " c: OJ .I ZZ z w Z NN N'" "IN -e ..IlJ.. .... NO') ~<:"'! zzzz t:: u zz lJ..'" NN M.lJ. a ANEXAJ STANDARDEEUROPENE I..Iww ww o~ zz ww .. :::l W W o 0:: o ~ a ~ l- II) 00 00 00 0000 ~~!!!(!l .IlJ.U w Z e. "'''I 248 249 .

'" o "' N tn 251 .'" '" 250 ..

01709-01 Metode de determinate plastice prin metoda sage!ii a rezistentei la impact a filmelor 2. D1790-99 Metode de testate prin impact a fragilitatii temperaturii a membranelor din material plastic 18. 7. Metode de testare a rigiditii!1i fesaturilor a 20. DI 042-01 a Metoda de determinare a modificiirilor dimensionale materialelor plastice in conditii de exploatare accelerata 01149-99 Oeterminarea degradani superficiala datorata ozonului 01203-94(1999)el plastice. 01693-01 Metoda de testare pentru fisurarea dill actiunea factori lor de mediu a materialelor plastiee dill etilena 15. 22. 6. 01987-95 Metode de testare pentru colmatarea biologicii geotextilelor sau f ltrelor formate din pamant si geotextile 21. Determinarea pierderilor volatile din materialele metode cu carbune activ 5. 02240-00 Masurarea rigiditatii cauciucului cu durornetrul _ 11. D 1435-99 Deteriorarea materialelor plastice datoritii expunerii la aer liber plastice prin tehnica 23. 4. 01593-99 Specificatii pentru foliile si rnembrane]e din PVC nerigide -ANEXA 4 STANDARDE ASTM I.12. utilizand materialelor ale 16. 01505-98 Oeterminar~a densitatii materialelor gradientului de densitate 252 253 . 02136-94(1 ~98} Metode de testare pentru [esaturile impregnate incercarea la indoire la temperaturi scazute 24. D 1777 -96 Miisurarea grosimi i materialelor textile datorate 3_ plastice ~ fisurare 17. 01204-94 Determinarea modificarilor dimensionale lineare a folii lor tennoplastice nerigide sau membranelor la temperaturi ridicate 01238-01 Oetenninarea indicelui de termoplastice prin extrudarea plastomericii 01388-96el topire prin materia le 01822-99 Metoda de determinate a energiei de impact necesare pentru a produce ruperea materialelor plastiee si a materialelor de etansare 01938-94 Metoda de determinare a rezistentei la propagarea une i fisuri a filmelor plastice si foliilor subtiri prin metoda sfasierii unice a 19. la gaze a D2122-98 Metoda de determinare a dimensiunilor conductelor din materiale termoplastice 10. 8. I3 . D 1598-97 Metoda de determinare a timpului de cedare a conductelor din material plastic sub presiune interna constants 01004-94a Oetenninarea rezistenjel membranelor din material plastic la sta~ierea initiata a foliilor si 14. 02102-96 Metoda de determinare a contractiei 01424-96 Metoda de determinarea rezistentei la sfasiere tesaturilor cu ajutorul aparatului eu pendul (Elme~dort) DJ 434-82(1998) Metoda de determinare a permeabilitii!ii filmelor si foliilor plastice fibre lor textile si racordurilor 9.

03774 . 04437-99 Metode de detenni~are a int~gritii!ii sudurilor realizate pe santier pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane din polimeri 42.i 36. lesatunlor prin metoda Cll pr b.25... 04533-91 (1996) Metode de determinate geotextilelor pe probe trapezoidale a rezistentei la sfasiere a 33. D4594-96 geotextilelor 48.d . . condllctelordin 38.• d . a a. Metoda accelerata pentru realizarea in aer liber a incercarii de a materialelor plastice utilizand lumina solara 29. 02444-99 Metod. -. 04491-99a geotextilelor Metode 32.iere a constanta de tractillne) 0a esprcata (apararu] eu viteza 02412-96a Metoda de determinare . termopJastice si a elast'l caucluclIlllJ vulcanizat omen or tennoplastice .. a lungimii materialelor 44. e enmnare a . o e e etermmare a pro riets '1 . 02837-01 Met o d.rezlstentei la sta. t . din materiale plastice' aze: e prOlectare pentru conducte D2992-01 Metod-a db' 0 lmere a b e . pent~ conducte si racardl!~i din _ . programele '.lmll tesatunJor . CI Ica.96 Metode de detemlinare masei p e l-t'" _.adeziunea la straturi tlexibile p atl or matenalelor plastice 254 255 . 04158-01 Ghid pentru determinarea rezistentei materialelor textile (abraziune uniforma) la abraziune a 26. 04364-94 deteriorate 28. D3776-96 Oeterminarea tesaturilor 35. bazate pe diametrul teri ex enor di I" _ n po letdena. 04354-99 Procedeu pentru prelevare vederea testarii de probe din geosintetice III 27. D4545-86( 1999) Procedeu pentru determinarea integritatii sudurilor realizatein labrici\ pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane 46..J e eonmare a rezistenlei rna ena elor plastice ell pendulul Izod concentrata 41. 04551-96 Specificatii pentru membrane tlexibile din PVC folosite la rezervoare de apa 47. materiale plastice prin i_a caractenstlcllor ncarcare ClI pJatane paralele 37. condllcteJor . .. .i racordllrilor term 1 . a rezistentel la impact op astrce cu ajutoni] unui berbec 02447-01 Spe T t" .ll pentru conducts 40 . urntatea de suprafala (greutatea) a 0412-98a Metoda de testare a .d . 43.. 04595-86(200]) Determ inarea proprietatilor geotextilelor pe probe eu liitime mare de intindere a Determinarea efectelor temperaturii asupra stabilitatii 34. 0226 I ·96 Metoda de d t .db' a Imere a b ae . 45. 04355-99 Metode de testare pentru degradarea geotextilelor datorata expunerii la razele ultraviolete si apa (aparate tip xenon -arc) 40. 0413-98 Metd dd .1 80. la impact a 39. D4439-01 Terminologie standard pentru geosintetice de determinate a permitivitiitii la apa a a 30. 0256-00 Metoda de d t .d d a e etemlinare .a~el e prOlectare hidrostatice de stlcla rasim temlOplastlce annate ell fibre 03773-90(l996)el [esute M d eta e de deteoninare 31.Intindere .

s\:~:~e~etode . cauciuc _ Efectullichidelor pne ap or matenalelor 52.geosintetic prin metoda forfecfiri i directe 54. t. 04886-88(1995) D e t ermmarea .05261-92(1996) geotextilelor esc hideri aparente a pori lor geotexti lelor I em de evaluare a respectarii cerintelor impuse 64. I .p . _ 04716-0 I Metoda de incerca re pen t ru d etermmarea . 0471-98el Metod e d e d eternunare a pro . . a rezistentei la impact a probelm Cll ajutorul metodei Gardner a rezistentei materia leIor Metode chimici de evaluare 59. rupere prin smulg .e 57. pentru ~eterm inarea rezistentei la ere :. D5084-90 Masura rea can ducti . 65. geomembranelor :.1 a a ungiru geotextilelor 50. 05420-98a Metoda de determinate plane. 048. D5397-99 Evaluarea rezistentei la fisurare din factori de mediu a geomembranelor din poliolefme utilizand incercarea la sarcina de tractiune constanta 69. D5493-93(1998) sarcina 72. D5494-93( 1999) Oeterminarea rezistentei la poansonare a geomembrane lor prntejate si neprotej ate Cll geomembranelor p. 05141-96(1999) Metode de determinare a eficj ente i de filtrare ~i a debitului printr-un geotextil utilizat pe ecran de retentie a turbiditatii utilizand pamantul din amplasament 62.1 produselor inrudite 55. rigide de materiale plastice D543-95(2001) plastice la reactivi 71. a geosinteticelor la fluaj din tractiune.. 04873-01 Ghid pentru identificarea ' depozitarea I '1 ru oun or de geosintetice si a probelor 56. 111 ~Ian p~ unitate de suprafata a geosinteticelor e~ea J itatu gradientului constant pnn metoda 51. D5l 0 I-? I Deterrninarea potentialului de colmatare geotextil . d nn meto a 58.. 05199-01 Masurarea grosimii norninale a geosinteticelor Determinarea masei pe unitatea de suprafata a 63.i manipularea 66. 04751-99aOetermlnaread 53.. a a raziune eu ar re a razrva sau metoda blocului) a 70.'1 . D5323-92(1999) Metode de determinare a modlllului deformatie de 2% pentru geomembranele din polietilena secant In geotextilelor 68. 04833-00 Determinarea rezis t entei. 04632-91 (1996) Metode de testate . ~e:~~:e8. rezistentei lb' geotextilelor ( h~ ti b . .~t .. _. .pam an pnn metoda gradientului variabil a sistemului Determinarea permitivitiitii geotextilelor sub piramida 256 257 . D5262-97 Metoda de evaluare a comportarii lara [ncarcare norrnala. dill 61.. uctivitatii hidraulice a materi I I poroase saturate utili izan d un permeametru cu pereti flexibili a e or 1 60. . 04885-0] Oeterminarea probelor benzilor late rezistentei irnbinarilor a geotexti lelor ' :. bili ~ . Ia poansonare ..49.. 05322-98 Proceduri de imersie pentru evaluarea la lichide rezistentei chimice a geosinteticelor 67. D5321-92( 1997) Oeterminarea coeticientuilli de frecare teren geosintetic sau geosintetic .84-96 Determinarea rezistentei realizate prin coasere sau termosuda.

D5818-95(2000) Metode de prelevare a probelor pentru evaluarea defectelor din instalare de geosintetice 94. D5567-94(2001) Metode de testare a coeficientului hidraulica (HeR) a sistemului terenigeotextil 76. componenta argilcasa a unui geocompozit bentonitic Deteriorarea din 83. miezului line! Metode de testare pentru evaluarea sudurilor cu . urnflare a componentei argiloase dimtr-un geoc ompozit bentonitic .. D'i884-01 Metode de testare pentru st~~iere a geomembranelor ranforsate detenninarea rezistentei [a M t de de testare pentru determinarea limp_ullil de 87. D5641-94(2001) vacuum 80. D5820-95(2001)eI canal de aer pentru 95. 82. rezistentei de conductivitate a 86.1 D5628-96 Metoda de determinare a rezistentei la impact a probelor plane. d fluid prin geomembrane pentru determinarea transportu UI e aplicatii specifice . D5888·95 Metode de . D5993-99 Metode d e les t are pentru geocompozitelor bentonitice 96. :~etoda terrnica diferentiala la Inalta preslllne 5 2001) Ghid pentru selectarea metodelor de testare pentru 88. 05970·96 . Ghid pentru obtinerea pro bid or e geoc ompozit bentonitic e 258 259 .testare geocompozitelor bentonitice 91 pentru a dispersiei de negru de Ia intindere multiaxiala a Cll printr-un t pere. D5596-94 Metoda de evaluare microscopies fum in geosinteticele poliolefine 77.. 'rea indicelui . pierderea. ti Ie realizate din poliolebne pnn : ducere a oxidarii la geoslllte Ice .. geocompozit bentonitic saturat folosind penneametru flexibili 90.73. . D5994-98 Metode pentru geomembrane texturate 97. geotextile I or d a t on·c e xpunerii In aer liber a masurarea masei unitare a 84. D5885-97 ~ o~ . . geocompozitelor bentonitice pen t III controlul cali\~L\ii In etuva a geomembrane lor d e t enmna. D570-98 Determinarea 81. D5721-95 Determinarea poliolefine absorbtiei de apa a materialelor imbatranirii plastice 05889-97 Metode de testare . D5886-9 ( I . groslmll. D56I7-99 Determinarea geosinteticelor 78. de lichid . D5496-98 Metode de efectuare pe teren a incercarii la imersiune a geosinteticelor 74. debitului 89 D5887 99Metode de test are pen tru masurarea . rigide de materiale plastice prin metoda sagetii Metode de control a sudurilor geornembranelor cu stocarea ~i transporrul 79. . D5514-94(2001) Detenninarea rezistentei la poansonare geosinteticelor prin incercarea hidrostatica Ia scara mare 75. de D5890-01 Metode de testate pentru 92. 06072-96 masurarea .D5747-95a Ghid pentru geomembranelor la lichide evaluarea rezistentei chimice a 93 D5891-01 Metode de testare pen t ru . D5819-99 Ghid pentru selectarea metodelor de testare evaluarea experimentala a durabilitati] geosinteticelor 85.

Ghid de instal are a geocompozitelor'bentonitiee . meta d e Ior 115. Ghid pentru evaluarea rezrstentei . . geosintetice Metode de testare a rigiditatii saltelelor antierozionale rnierbate din 103. . c hiirm ice a geotextilelor 100. a 105.. 120. 118. jupuire a geoconjpozitelor bentonitice intertesute . 06364-99 Metode de testare pentru detenninarea term en scurt la compresiune a geosinteticelor ] 07. 110. 0638-01 plastice 109. 06088-97 margine 06102-97 Ghid pentru punerea in opera a drenurilor compozite de 99. 06454-99 Ghid pentru analiza eomponentei argiloase geocompozit bentonitic pentru detenninarea compatibilitiilii la lichide a unui chimice pentru 102. 06389-99 la lichide . 06214-98 Metode de testare pentru determinarea integritiitii sudurilor realizate pe teren folosind metoda sudurii eu solvent 104. 06140-00 Metode de detenninare a adsorbtiei de asfalt a produselor utilizate la imbraeiiminti asfaltice pe intreaga latime 101. geomembranelor bituminoase prefabncate Specificatii 11 6 . 119. D6497-00 Ghid pentru conexiu~i mecanice elernente de traversare si structun la a Ie geomembranei ell de tractiune a materialelor Ghid' pentru evaluarea rezistentei chimice a georetelelor la .. 06365-99 Metode nedistructive pentru geomembranelor folosind testarea cu seiinteie 108. 06241-99 Metode de .testare pentru determinarea poansonare a geotextilelor ~i produselor inrudite rezistentei la tru determinarea comportarii 06454-99 Metode de testa~e ~ena saltelelor antierozionale termen scurt la· j compreslUn geosintetice Inierbate de incercare pe din D6455-99 Ghid pentru alegerea. d eterminare a rezistentei .98. 06392-99 Metode de testare pentru realizate folosind metoda sudurilor geomembrane lor neranforsate sudurii term ice Ghid pentru selectarea. 06141-97 determinarea integritiiti i 111. m:to de Ior de testate 112. 06388-99 Iichide Oeterminarea propri~tatilor comportarii pe pentru materialele utilizate la ecrane de 06495-01 bentonitice Cerinte referitoare la incercarile pe geocompoziie testarea sudurilor . 06243-98 Metode de testare pentru detenninarea rezistentei la forfecare a unui geocompozit bentonitic folosind metoda forfeeiirii directe 106. 06574-00 Metode de testare pentru d e t ermmar ea transmisivitatii hidraulice (in plan) a geosinteticelor 121. 06636-01 Metode de determinare geomembrane ranforsate a adeziunii dintre pliurile unei 260 261 . 06213-97 Iichide Ghid pentru evaluarea rezistentei chimice a geogrilelor la . 114. 06434-99 geomembrane flexibile din polipropilena 113. D6496-99 Metode de testare pentru. ·06461-99 retentie a turbiditatii 117.

122. 126. trieotate circular utiJizate 128.' 'E96-00 Metode de testate materia Ie pentru transmisia vaporilor de apa la 123. 127. F904-98 Metode de comparare a rezistentei . 0882-0] Metode de determinate foIiilor subtiri din material plastic a proprietatilor relative) si a cauciucului _ de intindere a 262 263 1 . D6637 -0 I Metode de testare pentru determinarea rezistentei intindere a geogrilelor pe 0 nervura sau pe mai multe nervuri la 134. 0746-98 Determinarea prin impact a sensibilitatii materialelor plastice si elastomerice la fragilizarea datorata temperaturii 130.lumina fluorescenta pentru expunerea la UV a materialelor nemeta Ice 137. D6638-01 Metode de testare pentru deterrninarea fortelor de legatura intregeosintetice folosite eu rol de ranforsare I?i bloeuri modulate de beton 06685-01 Ghid pentru alegerea metodelor de incercare a tesaturilor utilizate pentru beton D6693-0 I Metode de testare pentru deterrninarea rezistentei la intindere a geornembranelor neranforsate din polietilena I?i a geomembranelor flexibile din polipropilena D6706-01 Metode de testare pentru smulgere a geosintetieelor din pamant D6707-0 ISpecificatii pentru geotextile pentru drenaje de suprafata miisurarea rezistentei [a 135.iegiitu~ilor sa~1 a adeziunii pliurilor pentru produsele laminate realizate din materiale flexibile 136. G155-00 ae 1 Procedura de utilizare expunerea materialelor nemetaliee a aparatului cu xenon pentru 124. 0792-00 Determinarea greutatii specifice (densitatii densitatii materialelor plastice prin disloeuire 132. 0814-98a Metoda de determinare a proprietatilor Transmisia de vapori de lichide volatile 133. G 154-00 Ghid pentru utilizarea aparatului euI . 125. D751-00 Metode de testare.a tesaturilor impregnate 131. 0696-98 Determinarea coeficientul de expansiune terrnica lineara a materialelor plastiee Intre -30°C si +30°C eu ajutorul dilatometrului 129.

4 Permitivitatea geotextilelor sub sarcina (1991) (vezi ASTM la fluaj din tractiune a geotextilelor (1992) (vezi geomernbranelor poliolefine GM6 Incercarea eu canal cu aer sub presiune pentru sudurile dub le ale geomembranelor GM7 Tratarea accelerata chimice OM8 Masurarea grosimii miezului geomembranelor GM9 Sud area geomembranelor pe timp friguros Geocompozite bentonltlce argiloase a geocornpozitului beutonitice texturate a benzilor de sudura prin metoda fuziunii ASTM D~ig2)fneercarea OT6 Smulgerea geotextilelor .ANEXA 5 Geomembrane GMI OM2 OM3 OM4 Controlul Grosimea Incercarea Incercarea sudurilor prin metoda ultrasonics de acoperire pentru mobilizarea ancorarii la poansonare hidrostatica la scara mare tridirnensionala la tractiune a geomembranelor PROCEDURIGRI Geotextile pe terrne~~~:erfonnantele OT2.rcarea la fiuaj din tractiune a geogrilelor rigide (1991) GCL! Masurarea umflarii componentei bentonitic OCL2 Permeabilitatea Geocompozite geocompozitelor la fiuaj din tractiune a geogrilelor flexibile (I 991) .o. de proiectare .' .rea geotextile~or prin expunere In aer liber . USA) (vezi la filtrare prin incercari de eurgere sau sistemelor Colmatarea biologics a geotextilelor (1987) (vezi ASTM D1987) ASTM D5617) OM5 (a) Incercarea la tractiune constanta a rasinilor poliolefine (NCTL) sau a geomembranelor( 1992) (vezi ASTM D5397) GM5(b) Incercarea NCTL intr-un singur punct a rasinilor poliolefine sau a geomembranelor GM5(c) Incercarea la tractiune constants a sudurilor D5493) ~~3 Deteri. rezrstentei . rezis t enteii d e proiectare pe term en lung a pe termen lung a GG4(a) Deterrninarea geogrilelor rigide OG4(b) Deterrninarea geogrilelor flexibile GG5 Metoda de incercare a geogrilelor la smulgere Georetele GN1 Comportarea la cornpresiune a georetelelor GCI Incercarea cornbinata de curgere prin miezuri drenante GC2 Debitul de curgere sub sarcina printr-un dren fitil OC3 Eficienta drenurilor fitil GC4 Comportarea la compresiune a drenurilor de margine prefabricate si a drenurilor plane GC5 Sistemul antierozionale pentru protectia impotriva erOZllLl111 prin impactul picaturilor de ploaie si a transportului de sedimente GC6 Sisternul antierozionale pentru canale de curgere cu v iteza mare 264 265 . (GEOSYNTHETIC RESEARCH INSTITUTE.ra. GT7 Determinarea rezistentei geotextilelor de proiectare pe termen 1 ung a GT8 Filtrarea fractiunilor fine utilizand filtrele din geotextile GeogrUe GGI Rez!stenta la intindere a nervurilor geogrilelor GG2 Rezistenta nodurilor geogrilelor (vezi AS~~36~2~n2~ercarea (vezi AS~~3~~2j:. terenlgeotexttle geotextilelor .

.

~.::::::.:'''':'''~.~LL~~.:::.~~:i~~::..::._L_.:.t.::....:::.:. ::..:...:.:..•.:::.:. .. ..:: -2 .:.:..r R..c.:..:: .:: .....'..:. i l1 ...st~tic.....•.. Rezistenta la perforare dinamica!EN : (incercare de impact cu conul)i '.:•.:. : Alungirea la incarcarea maxima JEN ISO 10319 1 A' .[~ .: .·::·:::·::.·~~~i·l~·~·~·····~···"····~·····~::'·~······-~·.::~::.~: .·..-...:n:n ."._~."::.:.:Hi~."". 1 :r.:.:...:......".~nta la d~gradari provocate de'!EN •factorii de mediu 'i:: la degradare chimicalENV ·l:~~..~..:.-:..:.. J.·::.:..•.::...:!EN'iso"j'o3."'l : '...":~::.c."...~.::··::.~':'':...• ~.....c:.:.::..-:'_.....~.: .. ..~..:..'~:':.•.'..:..._~~...':.:.:.. ... :.::.re..:::::::::::::.::::.. ::~.. .::.~~.:.:::"c..::.'..: ...::.: ip._L~LO_L~L~U_L~LO.:::.::.::'..are.:. 1 !i·~~~~l..''':.•.:..:..::::.....~i... ."..·.-..:::.:.::~..:...~· ' ' ' ICI :r::·::...:... .::.:••:..a.:r~ ...c.:~.te.••.:.:...•.:..._..:::.·.. ... :: ...~:.:~: •.c:.•.:::::::::::.e... ~. .:c... ISO 10321 1EN sudunlor. :'.::::.'' . ::..:.·:.dad.:.:.c. .:.:....:.c.iTit·~t~~··~p~i·i~·p·i~~·~·~~~·i·······JENfs·O··iJO·58············!:········:··· '" .~~. ...:..:..._:'':':_:'':'_.•.'......:: ..:.... ..:....::.•.Caracteristicl necesare pentr" f"netia de separan:~ Caracteristici impuse pe tipuri de func1ii Legends: H: impus A: relevant in toate conditiile de utilizare S: relevant In anumite con'ditii de utilizare : II:. _..~.: ~~~..".:::.:::.:.1 •._ ~...:.~L • •• .. ·i .: ..::.' .:..::c.:.:::. ..•.::'.[Penetrare statica (CBR test) Caracterlsticl Decesare pentru functia de tlltrare ~. :.:~.::.~.'..:=c.: '..c.. : ~!Rezistenta la degradarea microbiologica.ii(CBR..:.~:...I''':":._ ....::c.. ·• ~.:::::::..::: ...:..::...:..'...:.:~.:.:::::..-. r ~ !:~ .::..-..::"":.... :.ls.··::...::::... ::•...::..::...::.'.:.·::·::~··'····:::::.:.~.::.''':"-~:.·~.~~~~~·~. j :.:::. c.\~.":..:..:..•."'...:. ....!.-_L il~e~~tr.IRezis~enta la tractiune a imbinarilor si ..·..·. 9}6-·······::~.:.:. : ::'.. .:. '. d...::..:' .:::::.c.::.. :..c .•:...~ .: ~ (.~~:i~~~~~..:.::::..::. .:.:.c~..:::::::.~ ISO 103 J 9 '..':_:__:-:-:__:~'-:-:...::.......~ ..··.::.::. :::::.-.'::''':''~~'''..•••••• _ _.l::··:··:·:·:·~·::.....: ~ : .. • ~ezi·st..~.. L~ • .~ ~ : :.::::.....:...:..•.~:i:~i:~~.C":o:..::::.. :.:...:: ::.. .:......'-:' ''':.:... . : •..'.::::.~~::.C ar.:.:..~.... : ....t..::..~c.":"::H:. i Rezistenta la tractiunelEN '1··::·::··::·::·:··::··::·::·:::...·::..•..:..~.:.::"::.:. •...::... c 918! A ~ I"'.::.()12~36 ·~[-~~-1I ·1 -••• ·_•• LO••••.:..::::::. f.' ~.. '.....:.:~.:.:~.::~ .: •.:oc.~~~~:. ..:::...: .•.::......... _-. 269 ...c . ~:~l ..' S! Decesare pentr" ("Detla d~ armar~ ""'~" irw''''Y~~'~-car~~i~~i~ti~i''''--'''-~ '_""] rMri..are...:.1.• i ...·.-:.:..'. . ..:.~.' " 13438i 12447 12225 :!Degradarea in tirnpul instaliirii1ENV ..:..::.~.. ::...: : ..:.. S H .. :: .-•:..·:... ...:....._:__:-~::__:~'-.:=: dEN ISO 122361 .:.....-::::...:::.. :\ ....L~~~. .LO.. :(.~.:.: .::::.•.i'g:..~.::.:....: i l' s ISO 10722-1j A .~'~.::..::..-".•..:.:.:..:~ .:.:•• L~_AO.. ....:.::..::: .:.=.:....::'..t.:. H 1 :!Ai:~~~:i~~~::i~:i.~.=:.~ '.::: :1···· "'' ' ~.•.._.~.. :.:".~"I".. ":':":':"':"':':':':":':":':':':':'~:":'':':..~~~..:.:":~:.. ...::·...p :.::.. r". .::~:. ~~N ISO 10319l ! R~~i'~~~'~i'a'~~~i~i~'i~bi~i~il~r'~..t'~~.:..:•• ::.-.".:: .:::.c:..:._~:.c..-..:. : : : : :.C"i"·'·':':_c.:..::::::::::... ••. ':.'..test)1)...:.:."::::..:..E·N·"iso·:1·2·95·7~·i·..'.~... ••• LO_LO__ ~..:....:.:...:.:...::.':_':.:·'.::. •.:.. ~ l j ' :I. ....: ....r .::::..[p~·~·~·~h.::.:~ ..~..'.::.-....:.::...:::.~..."::~c.. ::::.. .2) !E~[S.:.:. ::.""'=r.:..~:.:~.::::...~.-..: .~:.c. ..·:...::.... .::.i:»: .::....._:_~':.. : sudurilor : ~~ ... ~Rezistenta A: Sj ~ .::~~ •.::~. .. •• F •... ·...c.•..''''''..:..: .::....:..::::::. •.:::...':''_:_:'_:'_:'_:_..•.Ebl Caracterlstiel · .:..::::.::....::::::.:..~ .[Rezistenta la tractiune 2) .:..:.....c.::.::."..

~~:. i· .c.. : ·[·~·::~·:·....: : ::. •••••••••• ._:·~-:.c.j fEN 13438 ."..-...-.:.·:....::...~~.H·········· ' ..: :.[ .f~~~~~~~~~~~~::~~~~~:~·{~'~~~i~:~·E~i§:~~~if:~ij~~::E~·~~~:·~~'::::....:...:...~~~."~:...~:. I.":...:.:.~~~.:.:...::..=~c. • ~:...:..:....:....: .:...cc..'.r~~~.._:.••••• ··~'i.. .:.: ':.:-: : . ...:.:....".i .~f~.:..._~~: ~~.~~:... ••• ·"···"i :..~: :.·~:.. ......:·~~..••••••••• ![••.: ::. N ..: .:":...c...:..:..·'~ti'~i....~ (.:. ..::.._.: :~~.:.:::...: ...~:.rEN 918 H 11 ~~~ :~~ i~:_:_~ ~..:': ••••• : :I'~~'~.:.._.:.._:. :::... :i(i?cercare de impact cu conul):EN • ' •• _A • ..:-:.:-:_.:... H : • i!contatt'cuogeo'menibr~na :: li~~..~ •••••••••••••••••• . ) ..:. :1 A .~:. ... ~·-··.........··~. :jCaracteristici de frecare1p.:.._~."...~...:'..} ..:."".•..!~E~~{._~ f:: ~.~:..c.:....~.•.:..~:.: ...:... - - - .~i.I.:..:~:...~ : ISO 12957-1:1 A ~j : <."] ~ 270 ~:.:wiOOI89055 :..:.~ .:.:..·'·:'··'····'V~·~....::.... ...c... -...''' ISO 11058 :1 A ii s.."'.-:. rl..iiMetuda de testare] :lanexa B .:..:~:.: ..:2.:....:.:·i~' t~·~~t.:.-..""""..:.".'.:::::#~~d...._~::~..... ..~~·~· ~··¥·.~~~~~~..• : apei perpendicular pe T ·······································r···········.. ...:..: ::.:e·· jPermeabilitatea :~plan:EN i!~~~~l~~\~i:. •..".::J.:..c...~i~g~iI.: ·:1 271 .~....'=~.c..::"·"'''''''''.....~.:. ".:.~~~:~·i....·...~': :.·._~.~.....~:~~·i·~~·'~~~·.:ii Caract~rlsticl ifactorii de mediu ·jEN 13438 iiRezistent3 la degradare chimica·· ..:l... ......" .c...:...c.".~~~~:~~~~j~~~O~7~~.~~i~t~.'....-. < ....:-..)i".:.~..:...: .:.:...:··.~:.~ 'IRezistenta la degradari provocate de • factorii de mediu ~f:.....f' .·. .:.~~~'i~it''''':·":.fi~~j~rJf::!=~~:~:-~1 'rEN ....::·~·:. : ..:. .~~:. .:.~~~...".:.:.~t~~t~:\....:....:. .:-: :::.:·:..~~~:..·· .: :.:. :..··c.-..":..~. n~cesar~ p~ntru functia df: drenai .cc::.: ..._.:. ••••••••••••••••• :jEN 918 :' .:.-:.:·:.~..~~~~~~:'~ •••••••••••••••••••. ~~ ~ :..•..:::.: ::-..c..:.:.:...-.:...::.:.·:.-~: ~..~c.:.""""..~~:~~s~t:d~~l.': ..'~~'... ....'._~.. .:.:......_~..r .~:.[ : W'ncercare de impact cu conul) .:.".:. .rR~~.:..:. ..:.. :: ~~ . .'T:." ...•-.-:': :...~~ .. J Caracterlstlci necesare pentru functia de protectie· ..i~ ':::.-~..~t~····. .. .!. JI~~.....: L a: . J....:. ~ ~:~..~~:d..••.i~£~.~.•.~~.~...:.. :..... .:._-..:.T"-··"·'·S~·~·-"'~::: :...:.. :-~::~.:.:::::..~:.:.:....i j ..:..-..: Caractertsticl ....:..:":.:.:..c.._~~.~. ..-:: :: ~: .:.:.:..!f:~'~'~~::JI .:__:_:.:.~:~Jt=::·:':~:~':::~: .::..... '1 H •• ..:.rENV~i'2447~·_·NN~ __M..'...:..~:~. 'lDurabilitate .- - : ·~············ .•...~...c... _ - . ....::.:..:~ .m~~.. Prutectie :.::·.~c~c..~:..':::'::..c.j A lRezistenta la degradarea chirnica :lENV 12447 ) ~..: :.:.:. .~~~.:.~~'~.··!I·...:..c..- .l~~~~ ••••..~[~:.''':.ri·b·i-~i~ii·~~ ._:...:.I.:.:-~... :..::~~)lff.:::-:: .:.:.::cc.... ..!~~~n .~':".~ :~..: :..::.:.:~ '1·" H: .1~~i~~~....~:·. ..~:.: .~.' :~. ~ •• ~ ••••• ": ..:. .-..~.....:..c.~~::::::. ~sudurilor' ISO 10321 S .••. :....I~:~. ..:. ::......'.~t~~·t.... ••• ~••• I ••• ~••• . ~ ...:.~:..._~: .~'~~~t~'.:...:: . .~.._..~.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful