Sunteți pe pagina 1din 104
PenTRu Ovidiu CH "NORMATIV PENTRU UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINTETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUC; THDICATIV MP 07-02 OBIECT Prezentul normativ se referd a principslele produse geosintetice existente pe plan international si care se utilizenzi in prezent in domeniul ‘constructilor in fara noastra Unitizarea eficienté a acestor materiale implicl cunoagterea tipurilor de produse si a fumetiilor pe cate acestea le pot indeplini, datorith proprietitilor specifice 1d produse atificite, modul lot de fabricare, ca si materia prima Joacd roluri determinante asupra proprietifilor lor. Prezentul normativ defineste principalele grupe de produse si le acestora in conformitate cr documentele elaborate de Socielaten Intemafionala de Geosintetice (IGS). Caracteristicile gi modul de objinere a paramettilor definitorii Fiecirei grupe de materiale sunt prezentate pe baza standardelor europene care, in mare parte, au fost preluate sau sunt pe cale de a fi preluate pe plan ‘ational. Numai in cazul in care nu existi inci stardarde europene publicate se face referire la alte norme intemationale (ISO sau ASTM). Avind in vedere importanga tehnologiilor de punere in oper, de fealizare a imbinirilor produselor, 2 si necesiatea controlar calif lucririlor de constructii ce inglobeaza materiale geosintetice, sunt prezentate metodologiile gi procedurile specifice de punere in oper, imbinate gi control xistente gi agreate pe plan international Diversitatea tipurilor si functiilor materialelor geosintetice au condus 's utilizarea lor complexa si complementari in domeniul construefiilor, ceea ce a impus in cadrul normativului structurarea posbiltiilor de folosire pe Principalele tipuri ingineresti consinictive, Aceste utliziri sunt exemplificate ‘in lucrare, fird insi a avea un caracter exhaustiv, Eiaboret der UNIVERSITATEA TEHNICA DE ‘CONSTRUCTI BUCURESTI ‘probat der MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE, ‘TRANSPORTURILOR $1 LOCUINTEI cu ‘ordinul ne. 1228 din 03.09.2002 FF raateriale geosintetice implicd o serie de caleule gi metode speci Tovodst, proevtarea Iueririlor ds consti ge Tnuldbeozs lucrare fiind puse la dispozitia proiectantilor principiile de alegere parametrilor caracteristci Prevedeileprezentlu nrmativ serves pete clasfcaeaprodiselor geosnteice, smoagtres 9 Verifcnrea comportamentul aeesor, agrementareaprduselor existent, at Stites pinipiy pes ution adsovat sont # geositeticor la rie deconstruct Preeentul ormati Ya unmade o serie de ghiiri de proietare a -ncpaeior pu Ge ui ela ou rode geosittice Ponca Pentn aplicarea practic a prezentului normativ se impune prea) 5 rducerea nor standaeoyeuopene indomeni. Prezentul normativ inlocuieste gi anuleazi prevederile C227 — 88. TERMINOLOGIE, 2.1. Definitia materialelor geosintetice Geasintetice (materiale geosintetice) ~ produse eu strveluti plan’ realizate din materiale polimerice gi care sunt utilizate impreund cu pAmaniurile, rocile sau alte materiale in domeniul constiuctiilor 2.2. Functiile materialelor geosintetice Funeiile materialelor geosintetice stmt in principal hidrallice si meeanice, 2.2.4. Filtrarea Materialul geosintetic este utilizat in scopull de a permite treceren fluidelor din masivele de pimént gi umpluturi din materiale granulare, prevenind migrarea necontrolati 2 particulelor solide (Figura 2.1), evitinduse cresterile excesive ale presiunii din porii pimantului 2.2.4, Protectia Materialul geosintetic este utilizat ea strat protector al unui alt strat sintetic sau natural (Figura 2.3) Figura 2.1. Mecanismul fltririt 2.2.2. Drenarea Materialul geosintetic este utilizat fluidelor din masive de pimant 22), pentru colectarea si transportul i umpluturi de materiale granulare (Figura Figura 2.3, Principiul de actiune a geosinteticului cw rol de protectic 2.2.5. Separaréa Materialu) geosintetic este utilizat intre doud materiale diferite pentru a impiedica amestecul tor, ca de exempla un strat de material granular in contact Guim strat dematerial fin. In acest eaz exist dou’ mecanisme ca se pot dezvolta f.timps (1) material fin, tinde si patrunds tm golurile materialutui S55 granilar,"diminind astfel capacitaten sa drenanté, ex si proprietitile sale de frecare (Figura 24 a); (2) _-materialut drenant tinde si pBtrnd® in stratul fn, diminusind- siastfel rezistenta (Figura 2.4 b). Figura 2.2. Principiul drenajula in plarul geosinteticulut 2.2.3. Etangarea (impermeabilizarea) Materialul geosintetic este utilizat Fontes & proven migraren lichidelor sau gazelor dintr-un mediu in altul : 7 Fara geotextil Qe ra 2, SIR BOP Vong 6 Boop eS MOE eam. wy (b) Figura 2.6 Mecanismele implicate in funcia dle separare 2.2.6. Controlul antierozionat Materialul geosintetic este utilizat pentru a preveni eroziunea de suprafafé a (erenului ca urmare a gicoirii apelor gi/scu actiunii vantulu Fira geosintetic Cu geosintetic Figura 2.5. Material geosinttic cu rol de proticfie anticrozional 2.2.7. Armarea (ranforsarea) Materialele geosintetice sunt utilizate pentru a prelua prin rezistenta lor la intindere eforturite pe care piméntul sau un alt tip de material nw le poate prelua. Principiul de funcfionare al armaturilor introduse in pimant este ilustrat in Figura 2.6, Figura 2.6. Principiul dé finctionare a arméturilor introsuse in pitmint Principalete domenii in care este utilizat principiul armarii paméntului sunt: realizarea unor lucriri de sprijinire care stabilizeazi masivele din interior (Figura 2.7); Iimbunatatirea eapacitatii portante a terenului (Figura 2.9) armarea straturitor structurilor cutiere (Figura 2.10), Ziduri do spriin Cuiet de pod Figura 2.7. Structuri de sprijun din pimint armat Unpluneacepuss in Figura 2.8. Stabilizarea pantelor prin luerdri de piimant armat 1. Rambleu 2. Geosintetie 3. Teren de fundare 4. Suprafata posibila de cedare Figura 2.9. Rambleu construit pe un teren moale armat cu geosintetice 1. Paful drarmual - material gramlar 2. Geosintctic 3. Teren de fundare 4 Acostartent Figura 2.10. Utilizarea materialelor geosintetice la armarea fundasiilor drumurilor 2.2.8. Funetia de container Materialele geosintetice sunt utilizate pentru realizarea_unor clemente de gonstrucjie compacte, umplute cu material granular, beton saut alte materiale (Figura 2.11), care se prozinti sub form’ de elemente discontinui (saci) sau de elemente continu, 8 “fancrie de container 2.3. Principalel definitii definitile principalelor tipuri de materiale geosintetice, 82 Figura 2.11. Forme tridimensionale realizate din geotextile, uilizate cu tipuri_ de materiale geosintetice — In cele ce urmeazi sunt prezentate, conform terminologiei 16S, 2.3.1. Geotextil Geotextilele sunt fesituri permeabile realizate din fibre sau fire textile. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice, dar exist si geotextile realizate din fibre naturale (iuté, de exemplu). Polimerii utilizati sunt polipropilena, poliesterul, polietilena si poliamida sub forma de fibre sau fire (monofilament, maltifilament, ete.) Geotextilele pot fi: fesule, nefesute, tricoturi, consolidate prin interfesete sau termosudare, Sunt utilizate tn special pentru funettile hidraulice. 2.3.2, Geotextil inrudit Un produs geosintetic este considerat ca fiind fnrudit cu un geotextil dac este un material geosintetic permeabil sub form’ de banda, folie sau similar care se utilizesza in contact eu piméntul in domeniul consteuctiiler. 2.3. Geomembrane Geomembranele sunt foi sintetice eu permeabiltatefoatte redusi, aleétuite din materiale polimerice Sunt realizate in general sub form de folii polimerice continue, dar pot fi obfinute gi prin impregnares geotextilelor cu elastomeri sau bitum Principalii polimeri utiliza sunt policlorura de vinil (PVC) si polietitena Geomembranele sunt utilizate penta funetia de elangare (impermeabilizare). 2.3.4, Geogti Geogrilele sunt rejele polimerice regulate cu ochiuri suficient de ‘mari (1+10 cm) pentra a permite patrunderea materialelor granulare. ‘Sunt realizate in general din polietilend (de fnalta densitate) sau polipropilend, dar gi din poliamidd, poliester sau, mai recent, din poliamide aromatice (aramid) sau polivinitalcool Sunt utiizate in principal la ranforsarea masivelor de pamént (funcfia de armate). 83 2.3.5. Georefele Georefelele sunt produse cu strustura plana deschisi sub forma de retea, formate din nervuri ce se intersecteezi sub diverse unghiur. Sunt in general realizate din polietilend si au ca functie principal produse realizate dintr-n singur polimer (polietilend polipropilens, poliester ete.) > produse realizate dintr-un amestec de polimeris > procuse realizate dintr-un amestec de polimeri gi fibre naturale, Din punet de vedere al provenienjei materiei prime acestea pot fi > materiale la prima intrebuinfsre (originale); > materiale recuperabite gi refolosibile Din punct de vedere al durabilitipi’ (Jurata de ‘cestea se impart in ) geotextilelor > produse cu durabilitate mare in care sunt ineluse geotextilele realizate exclusiv din polimeri sintetici ; * > produse cu durati de viaftlimitats, biodegradabile, cuprinzind geotextilele realizate in amestec din polimeri gi fibre naturale. 3.3.2.1. Geotextile netesute + Geotextilele nefesute sunt plturi fibroase, eu _structuri tridimensionala, formate dintr-un aglomerat de fibre orientate dupa o anume directie sau la intémplare, consolidate prin diferite procedce. Caracteristica pentru geotentilele nefesute, prin raport cu celelalte tipuri de geotextile clasice, este structura lor tridimensionald, care le confer’ proprietifi filtrant - drenante foarte bune, similare cu cele ale mediilor poroase naturale. Prineipalele prozedee de consolidare urilizate sunt: = consolidarea mecanick prin intertesere; + consolidarea termica; = eonsolidarea chime’ = consolidarea prin coasere-tricotare. Acestes pot fiaplicate independent sau asociat Interteseres este o consolidate mecanicd realizati prin introduceren Jn stratulfibros si apoi entragerea din el a unor ace speciale, informa de spic, care agatind flbrele le reorienteaz’ gi le incalcese Consolidarea termic’ se realizeazi prin fixarea (imbinatea) la cald a filamentului, sau fibrelor constituents, in punctele de contact ale acestora Consolidarea chimic8 consti din realizarea unor legaturi Inte fibre cu ajutorul unui liant chimic, de regulé o raging sinteticd Consolidarea prin coasere este 0 consolidare mecanici realizati prin executarea unor sii de custturi in lingul paturi fibroase. 3.3.2.2. Geotoxtile fesute Geotextiiele fesute sunt materiale eu structurd. bidimensionala, constituite din fibre dispnse int-o efearegulati, ce rezulta din iomucigarea 5 intrepitrunderea a doui sisteme de fire: urzeala gi batitura. In general cele dau sisteme de fire sunt perpendiculare Aspectul materialelor este identic eh al fesiturilor obignuite, In tehnologiatextila, exist trei scheme principale de tesere: paz monofilamentare Je 24° (77%) Jae = 24° (840%)] v= 23° (87%) = tesute cu urzenl din sel = 24° (g4eay é d ‘iate 30° (100%4)| ec = 26° (92%)| oe = 25° (96%) ~ nefesute consolidate termic netesute consolidate prin| intertesere La data redactirii prezentului normativ inceredrile de fortecare directa si pe plan inclinat sunt in curs de standardizare la nivel european Alte nome aplicabile; ASTM D £321-92(1997), 3.4.3.10. Rezistenta la smulgere Solicitarea la smulgere din terenul in care se afla incomporate este Proprie utilizirii geotentilelor ea elemente de armare in diferite tipuri de wera Aprecierea modului in care sispunde geotextilul Ia o astfel de solicitare se face prin incercarea de smulgere sau incerearea de ancora} a unei epruvete de geotextil plasati intre dous straturi de pimant. Ineercarea se executi Ia diterite inedrciti aplicate asupra pimdntuli si determina forta hecesard smulzerii geotextilului din pimant Principiil metodei de incereare este ilusteat in Figura 3.15. 106 Incareare Pimant Geotextil =] Figura 3.15, Principiul metodei de snulgere Norine aplicabile: ASTM D 4632.91(1996), ASTM D 6706-01 3.4.3.1, Gradul de protectie Se urmareste evaluarea capacititii unui geotextil de a proteja un alt strat (de regula geomembrani. : Deformatia este inregistrata pe o placi de plumb si se masoarh dimensiunea amprentelor 3.4.4, Caracteristici hidraulice 3.4.4.1, Permitivitatea (permeabilitatea perpendiculara pe planul geotextilului, y) Aceasti caracteristici este determinata pentru yeotextilele utilizace cu fimetie de filtrate : ; Intrucét geotextilul se doformenzi sub incdrciri, este prefenta utilizarea permitivitiii y in locul coeficientului de permeabilitate k, legiturs dintse cei doi parametrit fiind definita de relatia k wes unde t = grosimea geotextilului, Permitivitatea se exprima in 407 FR ermiare pemivii mw wticezt metods cu gradient | simpla de inceroare este Constant gi ven eu gradient variabil, conform EN ISO 110se.ie> i ntrun cilindru, Se impune o sueica Permitivitatea se poate determina gi sub sarin normals, conform Fina ttt @ etioad indelungata de inp ASTM D sa93.93, 3.16) relev8 o periondi de transie ce Permitvitatea geotextielor variszi intro plait largh de valor Eranulare, 1.200 ore pentna ptmseace 002-232" ns ‘dupk care sistemul pimant - gooee incepe si se o evine sproximativ orizomals cup 3-442. Transmisivitatea — (permeabiltatea in planul a mpatibil cu piméntul testat in conditite cc geotextiulu, 0) ; ca dieverescatoare, apare o colmatare dn cc estat MPOrantd gi romulté c& geotexsial nu con a regs Importana si rezulti cd geotextai an te adaptat tipulen de pamant Acenstdearactersticd este importanté pentru geotextieleutilizate eu finctie de drengj Pentr a scurta tim qransmisivitatea, © este produsul dintre coeficientul de Permetiliate in pan gotta yp gosines gevextion Farag DUetetsle de sarsing hide Oe kt Sf Poste utiliza fn acest seop si un pereamet 3 N pemmieametns cu peroli Hexibil ‘Transmisivitatea se exprima in m°%s m C@parat triaxial) Standatde aplicabite: ASTM D 1987.95 ASTM Ds, pare 5, AS 101-01, ast Valor tipice ale transmisi tatii sunt prezentate in Tabelul 3-2. D 5567-94(2001), Fenira determinarea transmisivitii se vor aplica prevederile EN ig Tabelul 3-2. Valori tipice ale ransmisivitati geotextiletor pentru un tee | 2 li | Tip de este “Transits a] Cocoa stem | m) permeabilitate in plan ons Nefesut termosudat 3x10 6x 10" Teaut 13x 10* x10" i Tesut monofilamentar 3x10" 4x1e 3.4.4.3. Colmatarea 1 ee mg img x0 fentro geotextileleutlizate cu fanctihidraulice(iluare drenare) se Figura 3.16. incercivi de colmatare pe diferine ‘slermin copacitaea de colmatare si moditicarea proprieatiler hideaaleg a feria ae puri de geuterite 108 109 aj din neste dul m1 Pentru incercérile de durabilitate, sunt standardului EN aplicabile prevederile 12226:2000, Acest standard precizeazi care sunt metodele de evaluare a durablititii geotextiletor pentru fiecate tip de incercare: prin examinare vizuala, microscopica $i @ rezistenfei la intindere (sau altele dack ‘sunt aplicabile). Moditicarea de rezistenta la tntindere este exprimati Procentual fata de rezisterta epruvetei de control, neexpuse incerearii de surabilitate, A se consulta si anexa 7 a prezentului normativ. 3.4.5.1, Deteriorarea in timpul instal {n timpul unei instaliri neconespuncitoare geotextilul poate fi deteriora, find supus in multe cazur la ofortri mult mai mari deci eee de poiectare Standaedul ENV ISO 10722-1 prevede aplicarea unei incereri siclice pe un platan prin intermediul unui stat de agregate, care tranemite incirearea Is yeotextil. Dups 200 ieluri inte 5 1 900 KPa ce extrage eoteniul ise determina caracteristicie mecanice gi hidraulce penn v comparate cu cele initiate 3.4.5.2. Rezistena le abraziune Abraziunea geotextilelor poate reprezenta, in unele cazuri, eauza cedirii sistemului geotextil - teren, Se defineste ca pierderea unei parti din ‘material datorita freed cu un alt corp. Existi mai multe proceduri posibile de evaluare + cu membrana gonflabilé, - prin incovoiere si abraziune, = cucilindru oscilant, = eu platforma rotativa, ~ prin abraziune uniferma. Pentru determinarea rezistenfei la abraziune se vor aplica prevederile EN ISO 13427, care utilizeaz metoda blocului (abraziuine uniforms obfinutd cu hartie abraziva). Dup 750 cicluri se extrage proba gi i se determina 110 proprietitile mecanice gi hidraulice pentru a fi comparate cu cele initiate Rezistenta la abraziune se exprims ca un procent din rezistenta esantion lil intact la intindere (pot fi tilzate si alte proprictii vare sunt relevante pent aplicatia stadia). 3.4.5.3, Fluaj ste Pentru fluajul din compresiune se aplici prevederile standardul european EN 1897:2001. 1 Per tog tmp a {67 lua| a. 20% on Recto, tog aire ig 1B} Puaile 69% an incexcara Figura 3.17. Incerciri de lus pentra geotexile realizate din diferite tipuri de polimeri ~ eurbe tipice 3.4.5.4. Rezistenta la degradarea termica Temperaturile thalte provoact degradari ale polimerilor. De asemenea, temperaturile joase afecteazé fragilitatea si rezistenta la impact. 12 Se pot testa probe la impact Ia diverse temperaturi, Temperatura care provoaca fiagilizarea geotextilului este cea la care 50% din probe cedeazi la impact, Standarde aplicabile: ASTM D 4594.96 (efectele temperaturii asia stabilititii geotextilelon). 3.4.5.5. Rezistenta la factorli de mediu Produsele expuse la raze UV 5i alti factori de mediu pot fi degradace Pentru determinarea rezistentei geotextilelor la factori de medivi se vor aplica prevederile ENV 12224:2000. 3.4.5.6. Rezistenta la degradarea biologica Se apreciazi cB, desi geotentilele— indiferent de natura polimerulti pot fi un mediu prietnic pentru dezvoltarea microorganismelor, ele nu constituie © hrand pentru acestea gi ca urmare prezenfa lor nu generenzi degraditi ireversibile ale produselor. Numai in eazul in care microorganismele eliberenzi in procesul de dezvoltare saut descompy substanfe chimice din categoria celor ce degiadeazi polimerii sintetici (fonomen neidentificat in experimentarile efectuate, dar conjunctural posibil, Ja concentratiridicate ale acestora gi in condifil de tempetaturiridicate (peste +20°C) geotextilele ar putea fi afectate de dogradare, De asemenea, aceasti incercare trebuie realizati atunci cand cerinfele pentru o timetionare corespunziitoare necesiti rezisten{é microbiologic’ sau daci geoteatilele sunt fabricate din polimeri noi a efror rezistenti este pusi sub semnul intrebirii Rezistenta microbiologic’ se defineste ca rezistenta geotextilelor (au produselor fnrudite) la atacul bacteriilor sau fungilor Pentri evaluarea rezistenjei la degradarea biologic’ se aplicé standardul SR ENV 12225-2000 care prevede ca proba de geotentil si tie ingropata intr-un pimant activ din punct de vedere biologic, iar dupa ce este dezgropati si i se miscare rezisténia, 4, GEOMEMBRANE 44, Definitie Geommbranele aunt prods poimerice plane ui sub forma de fall, cu permenblitte toute. sedailh, uiizawe hevien ees Cimpermeabiliare, in contact eu pamantut sau alte materiale, Tn donee constrtier 4.2, Utilizari Geomembranele au ca principals functi impermenbilizarea unor ‘consti sau pir ale acestora, find ulate la > Etansiri de tezervoare sau bazine pentru lichide (apa, hidrocarburi, solvent) % _Etangir ln canale de transport pentnt lichides % Etans8ri pe paramente sau iy alte zone ale diguritor sau barajetor; 2% Etansari ta tuneluri sau gate > Evang de baz si supratié la depocite de degeuri menajere sau industriate > Etangieiverticale In depozite de degeuri penteu controll contaminant laterale a teremului eu diversi poluangi (eerane de stangare) > Btansiri la drumuri sub imbriciming’asflt > Btangiri pentru evitarea infiltaitor in piminturiargiloase eu tumilan gi contact mari, pimanturi sensibile la umezit, gelive Jn figurile 41-44 sunt prezentete exemple de felosire a geomembranetor. 114 UM 0 Figura 4.1 Diverse tipur de etungéiri pentrn huzine de lichide a~ sistem simplu de etangare, fird protectie, b— etansare en protectie minerals, ¢—etangare cu geotextil dedesubt, d —etangare cu geotextil dedesubt si protectie mineral’, e — etangare dubli cu strat de detectare # scurgerilor, f — etangare dublé cu strat de detectare 2 scurgerilor gi protectie mineral Figura 4.2. Rezervor gonflabil din geomembrundé 115 Goomembeans Figura 4.3. Exempla de sistem de etansare cu geomembrand ta depacite de deseur solide LS tt SOP ne Figura 4.4, Etansare "9 burelurilor eu geomenbrantt 116 4.3. Tipuri, materi ime, procedee de fabricatie in Tabelul 4-1 sunt prezentate principalele tipuri de geomembrane clasificate in functie de materialul din care sunt aleituite, cu specifiearen avantajelor gi dezavantajelor lor. Tabelul 4-1. Principatele tipi de geomembrane AVANTAJE, DEZAVANTAIE, PVC - Policlorurd de vinil- Termoplastica Teast reds > eomportare proasti la fhctoni | - rezisten}a fird ranforcare; climatici;, + se produc Intr-o gama larg de - pierderea componentilor grosimi; plastifiangi in timp: = greutate redusi end se realizeazs | - comportare stabi la temperaturi dintr-un singur stat joase si ridieate = comportare bund la imbinare. CPE — Polietilend clorurati - Termoplastica T comporlare bund la factorit elimatiey, | - fiabiltate redusa a imbinarih ~ imbinare usoara; - posibili desfacere a straturilor rezistenti bund la fisuratea la rece; | componente. = reristenji chimied bun’; ~ cost moderat CSPE — Polletifend clorosulfonatl - Cauciuc tormoplastic Teomportare foarte buna Ia factorii__| - comportare modasta la temperatunt climatic’; ridicate - vezisten}é bun’ la fisurarea la rece; - rezistenti chimica buna; imbinare rezistenta; cost moderat EPDM — Etileni propilend dieni terpolimer “comportare Bund Ia factorit climatiei; | performange slabe Ta wemperatun ~ greulate redusi cind se realizeazi | ridicate; valoarea rezistentei la rupere, = alungires Ia rupere, > valoarea rezistentei Ia fimita de curgere, ~alungirea la limita de eurgere sise caleuleazd modulul de deformatie ‘Testul cu dublu TL Se vor aplica prevederile EN 12311-2:2000, Ruperea geomembranei are loc in zona centralé gi, datoritd latimii miei din agessti zona, acest test funizeaza informatii despre comportarea la tractiune numai dupi o direct. ‘Testi cu Litime constant, Se utilizeaz4 gi la geomembrane testul folosit pentru geotextile, cu o mostra de litime constanté (paragraful 3.4.3.2) 123 Testu idm sional. Se detemind resets ta ntindee « seomenbrane In condi de slur timerstoal Guts azul in care gsomembrana arf slice perondicuag ogee ls Tabeol 42 sum prerentate val indere pon eateva tip de geome lative ale rezistentei la 4.4.3.2. Rezistenta la sfasiere Pentru determinarea acestei 1 ae letermi tei rezistenfe se folosese doui tipuri de ~ cu probit de forma tra Pezidalt eu thet de ini, pe determinarea rezistentei ace ee i la initierea stasieriit : Serpe 200 main maxim’ Flori BPs C Stim |g PTR a Fe] a patie Defor 2] 300] Too] 700] 300] SE uli ST | $300, 00] a7 ~ pentru PVC ultima rezistens misurata + pentry CSPE - fa ruperea refele: ~ pentru HDPE - Ia cedare ** nu sa produs ruperea 124 cu proba de tip “despicats”, pentru deternsinaren rezistentei la propagatea sfisierii Rezistenta la sfisiere determinaté cu proba trapezoidala: pentew geomembranele subfiri, neranforsate este relativ seizut, variind intre 18 gi 130.N. Pentru geomembrane ranforsate testate pe mostie “despivare” rezistenta variaz& intre 90 gi 450 N Asemenes solicitiri pot apare in special la _instolaven geomembranctor, sub efectul unor intinderi sau tiieturi accidentale pe rmaraini, la rafale puternice de vant Reristenjele reduse objinute prin aceste teste pun in evid precautile ce trebuie luate in aceste faze. Pentru determinarea rezistentei la sfigiere se vor aplica prevederile STAS 6127/87, STAS 4030-1/79, EN12310-2:2000. 4.4.3.3. Rezistenta si comportarea imbindrilor In lurdrile de etansare, geomembranele trebuie i acopere de abicei suprafefe tari gi de aecen, desi se livreazt In lungimi important, in in prezent se produc cu lajimi de pink Ia 10.5 m, imbinarile sunt numetoase 5 consttuieunul din punetele sensible ale lucrtilr. ‘Testarea imbindrilor se face prin inceredri de fortecare saw prin incerciri de “jupire”(enfliere, ineeeare de desprindere in unghi de 90°) In eadrul inceterilor de frfecare, cele dout pai ale sudulsupuse aeliune, determindnd erfeenres zone sudate. Penta incerearea de tage de cele dow fli date in sensu opuse (Figura $7) fiecare I "jupuire" i ai & Incertarea sudurilor la forfecare Tncercareasudurilor la jupuire Figura 4.7. Scheme de incercare ale sudurilor In general, valoile objinute pent incercarea de extliere sunt ma aici decd cele din incercarea de forfcare. Incerearea de forfecare este rai potivik pent realizar unot incercir de peitormanta (in condi spesfice Smplasarnentului, iar incerearea de enfliere ete mai curind un test de caracerizate (in condi standard) 125 Pentra tesarea_ecistenei_sidurilor se apliekprevederle standardelor EN 12316-2-2000, EN 13317-2.2000. in pararaful 45 sunt prezentate detalii refeitoite In modurle de imbinarea geomembranelor si modu de testare neg lor 4.4.3.4, Rezistenta la impact (s0¢) Geomembranele sunt foarte sensibite Ia degradarea ca urmare a unor ‘mecanice eum ar fi lovituri produse de céderea unor obiecte (: minerale, ancocament regate lemente de beton), lovituri ale echipamentelor Utilajelor sau eirculafa lor, in special a eelor pe senile, sau chiar cireulatia ‘oamenilor, care se produc in special im faza de montaj Pentru determinares rezistenfei la impact se foloseyte 0 metoda dinamicS, testul “Elemendort” sau cel al pendululu, in care un brat oscilant cu cap conic este lsat si ead3 pe o mostr3 din produs, masurdndu-se energia la care are loc penetrates (norme ASTM D 1822-99, D 746-98). O varianta a acestei incerciri este cea a lui Spencer, cuprinsd in norma ASTM D 1424-96. Se pot utiliza gi alte metode de determinare ce utilizeaza greutit care sunt lisate si cada pe materialul geosintetic de la aniimite inaltimi. Normele aplicabite sunt: ASTM D 1709-01, D 5628-96 ‘Alte norme aplicabile: EN 12691:2001 In Tabelul 4-3 sunt prezentate valori ale rezistenfei la impact penta diferite geomembrane determinata conform ASTM D 1424.06. Tabelul 4-3. Valori oriemtative ale revistenjei la impact (ASTM D 1424) pentru diverse tipuri de geomembrani 4.4.3.5, Rezistenta la poansonare statica Pentru determinarea rezistentei la poansonare se foloseste 0 most’ circulari de geomembran’, fixati pe un inel, pe care este aplicatd o forts de compresiune, determinind momentul ruperii Se stabileste marimea actiunii ce produce muperea gi care varinzi intre 45 - 450 N pentru geomembrane subliri gi inire 200 pind la 2200 N pentru geomembrane groase armate, __Pentru a proteja geomembrana fa} de asemenen actiuni ce) mai ie este utilizarea de geotextile de protectie. Pentti: determinares rezistentei la poansonare statica se vor aptica prevederile EN 127302001 4.4.3.6. Rezistenta la fortecare pe interfat Ingercarea se realizeazA in aparatul de fortecare direct, 6a iin cazul geotextilelor (paragrafele 3.4.3.9 gi 3.43.10), avand ca seop objinerea de valori penint proiectare in cazul in care geomembrancle se instaleaz’ pe pante fin Tabetul 4-4 sunt prezentate valari orientative penis rapartul de sfivient§ definit in paragraful 3.4.39. Tabclul 4-4. Yalori orientative ale unghiului de frecare, & lu inrerfata geomembrand - pimant Tip geomembrant | Reaistenja Ta Tmpaet Taules) penta diverse Uaghiunt Valori 6 (ficient E, = eghlig) ale conului ak Tipatde pimint 5 [30 Ta [or Toe geomembranet ["Nisip grosier>mare | Niip fin cu mlcayistorl PVC 6s [es | aad Sant Sa a © (20 mil = 0.5 mm) o-30 o=26 isa eae : oa BS [les] parr] > arr EPDM 24° (0,77) 24° (0.51) ine Tages 2 25 (0,96) HDPE 76 O38 Tr 1 BF Eve meat 27° (0,88) (006) ida tae PVC Tis 25° (0.81) 21° (0.79) EPDM armat 17 We 146 19.5, >IT CSPE 25° (0,81) 23° (0,87) (36 mil = 0.9 mm) HDPE lisa 18° (0,56) 17° (0,63) CSPEamat [182] Tat] 139 tae Sana (36 mil = 0.9 mm) 126 127 ‘Atunci cid geomembrana este a ‘micgorare a unghiului de frecare la Tabelul 4-5 isezath pe un geotextl, se constata o terfata produseler, conform datelor din abelul 5. Valori orientatve ale wnghiului de frecure la interfuga Tabelul 4-6. Valori orientative privind eficienta comuctalni _geomembrand/pimant (Koerner, 1990) Toa as oor Bo Epale a TPS SST arte a ao SFE spate Te safe Tre apap geemembrand = geoterat Tipul de Tipul de geomembrand Tetesut 1 = termosudat Legenda: Tesut eT [10 > ° monofilament fesut din benzi_ [31> [ae] aa Eg 10" In faza de monta, pentnia evita slanecarea, geomembranele tebuie Sisorate In partea superioard si lestte provizeriu et elemente eompatibile, cum ar fi pneuri wzate, saci de nisip, pind la acoperirea detin, n cazuri deosebite, cum ar fi etansirile pentru depozite de deseuri, sear esomembranele trebuie instlateuneor pe agile impermeabile,rasertl de eficienta este dat de: E, tan Ss g : c tan® in care. ete ficcnta componente cottve -agia, Ey eficienta contactu, 5 unghiul de fresare geomembrani/argits, © - unghiul de frecare interna al argilei, €a~ adeziunea geomembrani/argili, ©~ coeziunea argilel. In Tabelul 4-6 sunt ficient pentru di ale raportului de 128 P- pimint, G - gsomembran «Ins Ey Ey 09,8 Ingrde a MU pfu anrganiee i nisp eat ine, ssp ne po Cag spergnse pose mati su in tiga, arle nispoae, angle pons, ie il re Sp erisip ou costcent de nesifosine mie aisp cu pict, pre i pote sa ips eect are anowanice cu lasiciat veil ile ou 4.4.4, Caracteristici de durabilitate 4.4.4.1. Degradarea chimica erA contra Funetia principals geomembranetor este cen de bs licidelor poluate i IE In Tabelub 4-7 sunt prezentate informatitcefeitonce In rezistent dliferitelortipur de geomembrane fa diverse medi chimice. In practicé pot apare aspecte specifice ; Tehidul la care geomembraina trebuie si reziste este format din mai multe aubstanfe chimice care pot determina interact chimice diffil de estimat; 129 chimicd pe © perioada de 30, 6( acceptate pentru diferite earsctenistici, comporitia chimici exacti a lichidului nu este suficient Sunoseutt, (exemplu in cazul depozitelor de degeuri menajere); seomembrana este realizata din mai multe tipuri de materiale, Beomembrana este imbinaté cu adaos din alt tip de material; Eeomembrana va funetiona ea barierd pe o durati de timp mai ‘mare decat cea considerati in teste condijii extreme de temperaturd. care nu au fost luate considerare in timpul incerearlor. Testarea presupune imetsarea_geomembrani 0, 90 sau 120 zile, dupa care Proprietitile fizice (grosime, masi, lungime, Proptietitile mecanice (cezistenta la oansonare gi impact) Proprietijile chimice (pentru deter stnuctura potimenutui) intr-o subetanta se determina: igime, duritatey tractiune, Ia sfigiere, rminatea_modifiesrilor in Standarde eplieabile; STAS 6339/89 , EN ISO 14030:2001, EN 1847:2001, EN ISO 175:2000. in Tabelut 4-8 sunt prezentate Tecomandiri de valori limita pe tipuri de geomembrane, Tubelut 4-7. Informatii referitoare ta resistenja la medi chimice a ior tiptai de geomembrane “Tipu geonrenianel Net acco] xP eT =P =P eP ep aT |e] ey & Pag xfxtx|xtatstal« Paag xfxfxtxladafataxfatalate ical xpxfafetafa[e]alap ele te Pott] Polite] Cauci] as | ak | cloro- Neoprea] Potty] Polis} Tent | ruré de sultocte} termo- | prente vial rural | pasted ralexe eve) Legenda: x ~ rezistenta buna Tabelul 4-8, Recomandiri privind linsitele modifiedrilor accepuute pentru degradarea chimicd a geomembranelor a) polimeri flexibili termoplastici (CSPE, PVC ete.) Caracteristick Valeri acceptabile ‘aracter a Debit (m7) a Modificare Ge mast (a) Zi0 Modificare de volum (6) 131 Caracteristic® Valori acceptable i Modificarea rezistenfei la wacjiune (0) <0 Modifcarea alungiit Ta rupere (96) 30 Modificares modululai (%) =30 Modificarea duritati <10 pancte| b)_ polimeri semicristalini, de ex. HDPE Caracterlstict Valori acceptabile 4.4.4.5. Degradarea biologica Degradatea biologic’ a geomembranelor poate fi produsi de animale, ciuperci sau bacterii, in general acest tip de degradare nu este relevant pentru cazul geomembranelor, dar in anumite cazuti specifice, eum ar fi de exemplu materiale realizate din noi tipuri de polimeri, poate util de studiat, 4.4.4.6, Degradarea termica Mai multe proprietiti ale geomembranelor sunt sensibile Ia variatii ‘Temperaturi_inalte. Geomembranele expuse la temperaturi inalte ale proprietatilor fizice, mecanice si chimice, Probele sunt testate in cuptoare, iar cedarea lor este definita prin modificiri ale aspectuli, Debit wmTh) =09) Modificare de mast (a) <05+3 Modificare de volum (%) <02+1 de temperatura Modificarea rezistenteiullime Ta taetiane (2) deteriorari inerente Ia punerea in oper’, sau stripunsi gi este nevoie de reparati id folia a Fost sfagints Imbinarea foliilor constituie principata zona sensibilé a unei etansiri, de aceea trebuie acordata o atentie deosebiti acestui aspect. Procedeul de imbinare a geomembranelor depinde de natura Produsului, de disponibilitatea unei tehnologii gi a aparaturii aferente, de fiabilitatea necesard, de conditile din santier, Procesul tehnologic de imbinare presupune un aport extem de energie de naturi termica sat chimic3, ce Teorganizeazi temporar structura polimeric’ a geomembranelor ce vin in contact. Rezultatul se apreciaz& tntr-o prima faza prin rezistenja mecanici ‘imbinari, Pe gantiere se wilizeazi doui tipuri prineipate de procedee, pe bazi de procese termice saut de procese de dizalvare- chimice. Jn Figura 4.8 sunt redate tipurile de procese gi efeetul produs in mbinare Pentru aplicarea acestor procedes este necesart obtinerea tinui agrement tebnic. ; Tabelul 4-9 cuprinde sinteza diverselor procedee de, imbinare in funefie de tipul'geomembranei 134 Tubelul 4-9. Sinteza procedector de imbinure u geomembranclor Tipal de geomembrans Procese termice Process chimice Gu extidere] etl aer eald | cu solvent] ew adeaie Policlorara de viniPVO)| Polietilend de joasi densitate (LDPE) Polietiiend de nalts densitate (HDPE) Sulfat de cloruri de potietifend rantorsata (CSPE-R) Polipropilen (PP) Legend: GEESE) ~ aplieabit SS seal (09 Suri prin extdene 6) Sua eimioe prin topire eT mF~E topire eu solvent Aopire eu sven de steven (6) Susie stent — OTe eu adezv solvent eu deri de sont 4) Suds cu adeniv Figura 4.8. Diverse metode de realizare « imbinivilor fa geomembrane 135 Inbindile realizate pe santor se verified prin urmatoatele operai A. Realizares de bina de probt. z B. Incercare de mosireprelevate din imbinaie C. Incereare intregl sistem de ibn “A: Redlizared de imbintii de proba © ‘Testul este de tip "distructiv’, mostra prelevati fiind incercata Ia! tractiune prin forfecare si exfoliere("jupuite"), ullizand un tensiometru de santier 1B Tcereaiea de iia prolavate din hichira” Pentru aceasta este necesard prelevarea de mostre din imbindrile realizate in sistemul de etangare propriu-zis. Testul este distructiv, creind Puncte sensibile in suprafata acoperita cut geomembrand, unde trebuie apoi tefficuld continultatea sistemulul {in Figura 4.9 este prezentaté o sintezi a modalititilor in care poate avea loc fenomenul de desprindere a imbinérii in eazul realizarii acesteia la cald prin extrudere, Tipurile de distrugere a imbinarii reprezentate dela (a) la (g) pot fi considerate corespunzatoare (atentie pentni (1) si (g) numai daca este indeptinita conditia de rezistent2), iar cele de la (h) si (i), la care se produce desprinderea foliei din "masa imbinirii", dovedese 9 executie necorespunzitoare, (CH ncereaven Tatra Sisley de inbinae! Incerearea intregului sistem de imbinate care se realizeaza printe-un test nedistnuctiv constituie cerinta majori de verificate, Metodele de incercare diferi prin sistemele gi tehnicile Folosite jet de act, camerd de vacuum, poansonare,ultrasunete ete). Pentru controlal imbingtilor, ea si pentru monitorizates luerdsi dupa firza de execujie, exista sisteme bazate pe realizarea unei refele de senzori (captori) sub geomembrand (Figura 4.10), Acestia sunt conectali prin fire electtice izolate Ia un ealeulator. Pentru verifica etansarea, o sursi de curent slectric este plasatépe geomembrand, sistemul de senzori aflati sub eomembrana masurind intensitatea curentului electric. Eventualele peforait ale etangirii vor genera valori anormale aleintensitait. Un program de caleul Permite analizarea datetor sub forma unor diagrame. tridimensionale, Puttindu-se determina astfel cu precizie pozitia defectelor, 136 RRZULTATE DESPRINDEREA ZU (2) ADNES. Rupr it ie pt me enh (gy ADMIS: Rapa spartans VG RESPINS. Rap di een heer Figura 4.9. Modulitigile prin care se poate produce degradarea imbindrilor realizate prin sudurd eu extrudere loblou de contrat sipton Figura 4.10. Controtul etansirilor cu refele de senzori (captori) Existii geomembrane care au fata in conductor este inedreat prin induct ; baleiaj electric (Figura 4.11) Orice alarmi sonors ferioar conductoare, Stratul , iar fata neconductoare este testati prin perforatie declangeazi o seinteie gi o erie tie isaonv ies 77 si PLZZ EIA geomembrana deteriorata Wi zl ee ca ZL Strat suport Figura 4.11. Sistem de detectare a defectelor prin baleiaj electric. Standarde aplicabile pentri controlul imbinicilor sunt: AST) i 5820-95(2001), ASTM D 6214-98, ASTM D 6392-99. uP 138 5. GEOGRILE 5.1, Definitie Geogrilele sunt geosintetice utilizate in generat pentru armarea piméntului, formate dintr-orelea deschisk regulats, cu deschiderisuticient de thari pent a permite pitrunderea materialelor cu care vin fn contact. Gouile au dimensiuni mult mai mari deeat nervurile (I -10 em). Inglobate in pimént sau in orice alt material, geogrilele actioneazs tat prin frecarea relea/material, pe ambele feje, eft gi prin interactiunes ‘mecanicd cu respectivul materia 5.2. Utilizari Principala functie a geogrilelor este cea de armare, find utlizare pentru Armarea stratului de agregate din flmdatia drumutilor; Armarea stratului de balast la cfile ferate; Armarea umpluturilor, rambleelor, digurilor gi barajelor; Armarea imbricimintilor asfaltice; Stabilizarea gi reabilitarea pantelor instabile; Structuri de sprijin (ziduri) din pimant armat; Gabioane; Saltele pentru construct realizate pe terenuri moi sau umpluturi neomogene, in seopul maririi capacitatii portante a acestora vyvvvyyy Unele din aceste ap! cajii sunt ilustrate in figurile $.1 ~5.3, 139 Figu wa $.2. drmaven eu geugribe a fianlupied wnt drums Figura 5.3. Salteu geocelularé din geogrite 5.3. Tipuri, materiale, tehnologii de fabricatie Schema de bazi a unei geogrile este aritats in Figura 5.4 Geogrilele se pot prezenta sub doul forme: => reele octogonale de nervuri fixate prin noduri = fisii octogonale din potimeri, suprapuse printr-un procede * special de extrudere gi etirare. Ele pot fi, de asemenea, mono- sau biaxiale (Figura 5.5) ceea ce le contra proprietiti mecanice diferite. 141 ED a gy Ay ae Figura 5.4. Schema debacti a unei geogrile. longitudinal ey ‘ransversali peopl monoaxialé eons bisxials Figura 5.5. Geogrile mono- si biaxiale. Pentru a se obfine un ansamblu monolit pornind de la 0 placi de bard extnudath (care poate fi constituild din polietileni de fnalti densitate, poliester de inal rezistenj& sau polipropilend), se folosces dout teh principale: |. prin fante sau goluri: se practick fante sau se stanteazi goluri ciroulare in placa de bezi si se etireazs, la temperatura controlatS, pe doud | 000 gem; Mexibile (cazul geogrilelor realizate prin procedee de jesere « firelor din potiester) eu valori < 1 000 gem, 5.4.2. Caracteristici mecanice 5.4.2.1. Rezistenta la intinderé Incerearea pentru determinarea rezistenfei la intindere se realizeazi 2 ana sau mai multe nervuri gi pe nodurk Nervufa este supust unui efort axial de intndere pi la upere. fn cazulgrilelor monaxiale,testul se realizeazi pe nervurie longitudinale Dack Srila este biaxial, trebuie testateambele nervuri, Cunosednd caracteristcie la tactiune nervurilor si dimensiunile solurilr, se poate caleula 0 rezistenta globus la intinders. In practic’, se fealizeazdincereri pe mai multnervrisimultan pentru» ine o pecans rai mare Valorilerezistenfei nodorilo variazi in general intre 0.18 2.68 KN, iar cele ale rezistenjei nervurilor intre 0.61 gid 4 kN! Geogrlele monaxiale au rezstenfe I intindere ce pot vari $1 370 KN/m‘ sau mai mult, Pentru determinarearezistentei la ftindore a geogrilelor se aplic aveleagi norme ea pentcu gectextile(pangrafil 343 3) intre 23, 5.4.2.2, Rezistenfa la fortecaré pe interfete Valorile parametrilor rezistenjei ta forfecare pentru interfata geogriliValte materiale se determina in laborator folosind aparatul de forfecare directa. int aplicabile aceleagi norme ca pent geotentile, | Pentru geugrilele priduse la data reductaniprezenhiti norma. Nu sunt valori de proiectare. 144 De exemplu, vatorile unghiului de fresare intre 0 geogrilt si nisip uniform indesat avand = 44° variaza intre 37 si 46°, cu valori ale eficientei cuprinse intre 72 gi 100%. 5.4.2.3. Rezistenta la ancorare (smulgere) Prinsipala cata a geogror ete extents lor mare nance ca rec Teer ete acl e eel penn goto (Figs a ir ilelor la ancorare Existi 3 mecanisme implicate in rezistenta geogrilelor \cora Figur 5.7 oe . tare pe cele dowi fefe ale nervuritor longitudinale (cuperioart gt inferiar) (LR) + Tyfecst pe cele don fee ale erator transverse (TR) {reristenfa pasvd pe parca anteoard a nernniorwansverale (TR,). Figura 5.7. Mecanismele implicate in rezistenta geogrilelor la smulgere Gradele de mobilizare a celor 3 componente depind de reafinefort- eformatie a nervurilot longitudinale, de flexibilitatea si proprietitile efor - EELSeeec rl iaabeeeaetene cane aa ccoate tesco a nceSORCEEE poate imbundtafi gradul de “inclestare” a agregatelor in grit (Figura 5.8). Pentru determinarea rezistenfei la smulgere a geogrilelor se aplick aceleasi norme ca pentru geotextile, ca gi standardul ASTM D 6706-01 145 Figura 5.8, Modul de “nelsarea agregatloringeogrt trata Ee 5.4.3. Caracteristici de durabilitate 5.4.3.1. Fluajul (curgerea lenta) int ele io wee Datoritk faptului ed tofi polimerii din care sunt fabricate geogrilele au lanfuri moleculare lungi, moleculele fiind aranjate in zone cristaline care altemeazi eu zone amorfe, comportarea acestora la fluaj reflecth gradul de cristalinitate Bente aE Dacii forts care Provoacd fluajul este de tractiune, geogrila se deformeaza in timp, ceea ce provoaci o scidere a sectiuni concentrare de eforturi care conduce la ny polimerutui Lam crevooe PO, pce breath ame pie tansversale gi o pere cind este depasit& rezistenta Comportarea Ia fluaj depinde in mare misura de temperatura. ‘Cresterea temperaturii implica eregterea vitezei cu care se dezvoltt fluajul, Pentru of = constant, deformatia care era agteptatit si apara dupa {impul f 1a temperatura 7;, va apare mai devreme, laf, 7), Rezults c& fusjul poste fi accelerat in laborator prin cresterea temperaturi Pentru a objine caracteristicile de curgere lentd ale geogrilelor si, in general, ale materialelor geosintetice, sunt neessare incercisi de laborator pe termen foarte lung. Caracteristicite geogrilei, efort - deformajie - timp, pentru o femperaturd: constanti, pot fi reprezentate intr-un sistem tridimensional (Figura 5.9) in care se wtitizeszi curbe de tipul Ato ent. 4 Figura 5.9. Sistem tridimensional pentru reprezentarea caracteristicilor efort - deformatie - timp pentru geogrile. 147 146 + Hzecrone - in planul o ~ «; descriu modificdrile din configuratia curbei o -¢ la diferite momente de timp; : ain madeformatll - in planul « - 4; descriu modificarea in timp a capacititii portante a materialului la dferitenivele de deformare: veforturi - fn planul e - f; deseriu modificarea in deformatia ‘materialului la diferite momente, pentru diferite niveluri ale efortului a. Din Aseste curbe se pot deduce alte doui: curba Sheiby - Dom (viteza de ‘feformatie functie de deformatia specifies, c} si curba coeficientlor de ugere lent Coeficientii curgerii lente pot fi determinati prin trasarea unei linii GtePte la curbcle de izoefortr pentru o deformati,e,funetie de logaritmul timpulu. Standardele aplicabite sunt acelesgi za si in cazul geotextilelor 5.4.3.2. Degradarea geogriléior Degradarea geogilelor, ca sia eelotalte geosintctice, depinde de tipul 4 polimer si, in functie de factonul ce o provoaed, poate fi © degradare termica ; @ Clesradare prin oxidare ~ aplicabli penta polimeri de tipal poliolefinelor; © degradare prin hidroliza -aplicabila pentru poliesteris © degradare chimic& © degradare radionetiva © degradate biologicd © degradate datorité azelor UV © degradare prin densitate; ate - se produce in cazul polietilenei de inalta © degradare datoriti operatilor de punere in operi Metodele de incercare sunt de atelag tip ca la celelalte materiale geosintetice. 148, 6, GEORETELE 6.1. Definitie shi, emai fe elles prodise cu stu plan esc, fona eeafimeyare ee inet Bl dein pol et drenaj Tot n aceasta categorie ptf inclu plasele i reteelepolimerice cu rol de protectie antierozionala, 6.2, Utilizari fi le se ulilizeazt singure sau in Cu functie de drenaj, geore{etel cent asociafie cu alte materiale geosintetice (geotextile de obicei) pentru terenuril Giles gues ceases ese elect Seapine in figurile 6.1 ~63 sunt exemplifcate aceste functi ate peorejelelor Ju et . SSR 64 Geocomporit Cexatcn a CGooteant Gent Georetea 5 Goctest Dee perfat Figura 6.1. Georefea wilizaté pentru drenarea fundagiei umai drum 149 Figura 6.3. Georefea cu functie ante ional pe ta 6.3. Tipuri, materli prime, tehnologii de fabricatie, funcfii Structura georefelelor este asemanstoare eu Figura 6.2, Utilizarea georetelelor la sisteme de acoperire a deschiderilor in cazul georefelelor este rombic’, avi depocitelor de degeuri solide ; in general intre 60° gi 80° (Figura 6.4) Figura 6.4. Schema unei georefele: 151 Georetelele au grosimi de cea 5 nervuri solide extrudate, ervuri din polimer spongios extrudate (au grosime mai mare si deci debitul transportat este mai mare), nervuri solide trefilate- au intersectiile conterd o rezistenta sporiti, monofilamente sudate termic. + 10mm. Ble pot fi aledtuite din: whi dreps, ceea ce le vvve Georetetele sunt realizate in 2% negra de firm (pentna (antioxidanyi, tubrifiant) ‘general din polietilens cu adaos de cea Protectie contra razelor UV) $10,25 0,75 % aditivi Plasele sunt o vatianti a georetelelor; formate din fire flexibile multifilamentare sau ta se face prin termosudare sau innodare. Ele au 0 Precum si o transmisivitate foarte mare, ele au gohiri mai mari gi sunt ultifilare. Legdtura dintee fire. hate siplefe gi lexibilitate, 6.4. Caracteristicile georetelelor Pentru determinarea earacter ' silor eoreteleior se folosese aceleasi determinari ca in cazul geotextielor gi -geogrilelor. 6.4.1. Caracteristici fizice Principalete proprietat fizice sunt: densitatea polimerului (p) - variszl intre 0,933 - 0,941 gem’, funefie de procentul de negni de fum gi do aditivi; * grosimea (t) - varisz intre $:= 10 mm; grosimea nu este foarte sensibilf la variatite de efort normal masa pe unitatea de suprafats (j4.)- variaza in funejie de tipul de {eoretea gi de grosimea sa. De exemplu, pentru o georetea de $1 mim geosime, realizati prin-extrudare din polimer sol atin intre 680-1020 wm? + dimensiunite nervuritor, a ungh dimensiunea deschidefilor, forma etc wilor dintre acestea, 6.4.2. Caracteristici mecanice 6.4.2.1. Rezistenja la tractiune Determinarea caracteristicilor de tractiune se realizeaza ea si penin geogrile (paragraful 5.42.1) 6.4.2.2. Rezistenta la compresiune Caracteristicile de compresiune prezintd importants datorité influenfei pe care o are reducerea secfiunii asupra capacitajii de transport a lichidetor. ‘Standarde aplicabile: ASTM D 6364-99. 6.4.2.3. Rezistenja la forfecare interna si pe interfata a gi tn alt material se Recistenta Ia forfecare dintre © georetea gi th al se determina, ca si pentru alte materiale geosintetice, in aparatul de fortecar directa (3.4.3.9) si este influentati de orientarea nervurilor fata de directia de aluneoare (Figura 6.5) udinal Aliniat ‘Tramveral Lo Direct de soliitare Figura 6.5. Influenta oriemtirit nervurilor asupra resistenpei ti frecare 6.4.3. Caracteristici hidraulice 6.4.3.1. Transmisivitatea Principala funcjie a georefelelor fiind transportul de fluid in planul lor, caracteristica hidrauliok de baz este transmisivitatea, 0. 153, O=k-t, nde k este coeficientul de permeabilita Pentna determinarea acestei standardului ASTM D 4716-01 Incereatea trebuie si fie Pea ce priveste materialele cu o: Agentia de mediu din § Punet de vedere al transmisivit e, iat 1 grosimea.* cancteristici se aplieé provederile realizaté in aceleagi conditii ca tn realitatein "fe georeteaua vine in contact, UA. (EPA) impune urmatoarele eerinfe din rere cliziti a depozite de deseuti: 0 > 3410 m'vs * Pent wii la bazine (acuri de acumulare) 0 3410 mis Jn general, vatorite debut i nea i ansportat sunt de cirea 3 oxdin ime mai mari decat in cazul geotextilelor, ae 6.4.4. Caract istici de durabilitate In cazut geor tclek aval ertarea th timp, ‘ntresen formatia pe termen tung si capacitates eoretelei de» tt ‘continuare lichidul. mnspons fn ‘Trebuie avute in vedere 1. fluajui trei fonomene: 3. colmatarea datorata mi Beoreteaua 6.4.4.1. Fluajul (curgerea lent) Se determina valoarea debituli dupa. perionde lumgi de timpi de incercare gi se extrapoleaza viatS a Incriit, 4 reaultatele pentru durate apropiate de dursta de 6.4.4.2. Obturarea sectiunii prin patrunderea materialelor adiacente Dacd georefeaua nu este acoperiti cu un geolestil sau © geomembrani, materialele adiacente pot patrunde in deschiderile georetele si ‘micsora semnificativ sectiunea de curgere (Figura 6,6), Figura 6.6. Patrunderea geotextilului in deschiderile georefetei Penta evitarea acestui tenomen trebuie realizati o alegere corespuncitoare a geotextilului (nefesut, cu modul de deformatie mare) 6.4.4.3. Colmatarea cu material argilos Dac& georeteaua este in contact cu un material argilos (a compactati, geocompozit bentonitic), existd posibilitatea ca particulele fine 1 lteacd prin geotextilul de separatie gi si ajunga in georefea, colmatind-o (dacd geotextilul nu este corect dimensionat fa{3 de materialul cu care vine in contact). Actiunile de tip dinamie pot agrava acest fenomen., Pentru evitarea 1 impiedicarea acestui fenomen trebuie realizati o dimensionare adecvata a geotextilului 6.4.4.4. Degradarea georetelelor Degradarea geore(elelor se face prin aceleasi mecanisme ca si ia celelalte geosintetice (paragrafele 3.4.5 si 5.4.3.2) Pentru evaluarea rezistentei chimice exist un standard special pentru georefele: ASTM D 6388.99, 155 7. GEOcomPozite 7.4. Definitie Geocomporitele sunt itele sunt combina ce materia 7 tor cl putin un prod eo comiai ce materi are au in componenta Principiul de time Pr le fuunctionare al Proprietatilor gi functiilor materialelor c Materiale care 3% riepundi unor cerinte Erocompozitelor este imbina “omponente, astfel ineit si se ol precise, wea 7-2. Tipuri, funcfii, materii prime Principle puri de yeocomposite nt soci de ocee oni tmntoe = bentonite cine sam : pozite Bentonitice, ele asociazi bentonita si te Hisle_ seu geomembranele, formand o ‘etansare foarte eficace. eenceccceeeeetta day oc, ttle georetete: sooo sub_gcorcen sa gertnun pone ha Goconporitee ase ebinatefuspinese mati de hikes See 2 di urna mult mbunattt prin presente gece + suites -geomembrate deardr mestice, estan dine gamer acoperire. Geotextilil asi contact cu geomembrana, * _ geomembrane- geugrile: cele dou’ ti Tealizate din acelagi material | Material si se termosudea7K astfel inedt si for ' impermeabili eu rezistenta la frecare sporit Tener _ * geutextile - geogrite: sunt folosite poate fi plasat deasupra sau lasati intre douk geotextite, ipuri de geosintetice pot fi penn lust de aemare a bituminoase;geouiee ma eolevtilelor cu carcerisici mecange rade, enn MASH risen ‘eotetile cu mlerdrenant din materiale polmeriee: nea |e format din materiale potinece extant, perenne eal dhenajul. Geotextilele aflate pe una sau pe ambele f z : seo ele Fete asi fanein de + geosintetice - pimant: 156 = geocelule: structuri tridimensionale, sub forma de fagure, alestuite din benzi de polimeri sau geotextil, care sunt umplute cu material granular, ise folosese in scopul Imbundtiirii capacitatii portante a terenurilor slabe; ~ asociafii de fibre polimerice si piméat, utilizate in scopul ibundtatirii proprietatilor mecanice ale paméntului; - forme tridimensionale din materiale geosintetice umphute cu diverse materiale © googelle sau geotextite ~ bitum, eventual armate cu fibre de sticla: aplicate la armarea imbricimintilor bituminoase ale drumurilor. Exista gi alte variante de produse compozite ce inglabeazii materiale geosintetice si dezvoltarea lor continua. “Materialele geosintetice ce intra in componen{a geocompozitelor sunt cele de baz. Proprietiile lor sunt insi de multe ori modificate datorita asocierii lor cu alte materiale, naturale sau polimerice, in insugi procesul de fabricatie a geocompozitului, 7.3, Geocompozite bentonitice 7.3.1. Definitie Geocomporitele bentonitice sunt produse prefabricate ce asociazi materialele geosintetice si bentonita, formand 0 bariera elansi yi eficace, print-un material ugor de pus in oper, omogen gi rezistent la poansonare, Aceste produse aliaz4 un material natural, bentonita, care prezinti 0 permeabilitate foarte sciizuté datorata capacitatii ei de umflare, cu materialele ‘geosintetice care au rol de protect gi, eventual, gi de etangare. Functia de etangare este asigurati in general de bentonita, care este supusd unui efort normal de compresiune in timpul hidratirii pentru a permite controtul vatiafiei de volum. 7.3.2. Utilizari Geocompozitele bentonitice sunt utilizate pentru a indeplini functii de cetangare fa diferite tipuri de constuctii 187 ® depozite de deseuri: sub geomembran’, ih eet de supratus3, deasupra geomembranei ca protectie conine Pentru etangarea de baz’; % _bazine (de. decantare, stocare a | ‘agroment): ca etangare simy ctansare; lichidelor poluate, rutiere, de pli sau component al sistemutui dublu de ® canale, rigole: ca etangare simpli; ® rezervoure ingropate: ca etangare simpli sau combinat din jurul rezervorului; % Protectia pinzelor freatice gia zonelor de captare; > tuneluris > batiere verticale de etangare. zona In figurle 7.1173 sunt e bentonitice ‘Xemplificate utilizirile yeocompozitelor > Gsoweubrans Gencompari hetenfde Figura 7.1. Uslizarea geocompozitelor bentonitice la etanyarea de hazii a depozitelor de deseuri solide Geacompait bentonite lor bentonite Ia etangaren igura 7.2. Uiisoren geucompost es canalelor faerie 2 (Geocnapoi Benton eee nnd rcerseralor gop 7.3.3. Tipurl, materii prime, tehnologii de fabricatie Exist urmitoarele tipuri de geceampozite bentonitice: + geotextil- bentoniti -geotextily rand - bentoniti - geotextil. = geomen Asamblarea se poate face prin’ 159 + lipire: stratul de benton; ajutonil unui adeziv solubil entoniti este lipit pe cel de geosintetic cu in apa (Figura 74) bentonit a+adezi Loot bentonite taderin____prerinaennnen nama Pt + geomembmn a Figura 7.4. Geocompusit hentonitie lip. ental geotextil + interfesere geotextilul inferior, ansamblului o rezister ere: fibrele geotextilului superior sunt ancorate in fibrele trecind prin stratul de bentoniti si conferind "HG sporita gi garantia inegrititi produsului (Figura 7.5). geotextile bentonit & inter fesute Figura 7.5. Geocompozit bentonitie interfesut oasere: ansamblul este cusut la : sistant gale fe prin cust ‘continue, fie punctuale (ancore) (Figura 7. 6). - : ; eoteatile bentonit a ews sau ancore Figura 7.6. Geocompozite bentonitice cusute. Geotentilele Folosite pot fi fesute, neteste, comporite ete, eu diterite rosimi $i valori ale masei pe unitatea de ‘suprafafa. E Geomembranele pot fi de asemenes de df texturi diferite (neteda sau rugoas’). eee 160 Bentonita se poate prezenta sub forma de granule sau de pur gi este de cele mai multe ori un montmorillonit sodie. Existi si produse care contin bentoniti calcie’ sau caleicd activaté (transformatd in bentonita de sodiu prin procedee chimiee) sau cu aitivi ce fi marese rezistenta chimica. Canttaten de bentonité vatiazX de reguld intte 3.2 si 6.0 kg/m’, putind fi mai mate in cazul produsclor speciale, Ea poate fi confinutS intrm geotextil netesut ugor, deschideri mari, care are rol de "rezervor" gi mentine bentonita in timpul transportului gi instal Geocompozitele bentonitice sunt fabricate in prezent in nulourh cu latina de la 4.0 m Ia 5.2 m gi hungimi intre 30 gi 60 m, Dupi fabricare sunt rulate pe un miez metalic sau din material plastic si acoperite cu un film plastie pentru a preveni variatile de umiitate. Unniditatealbentonitei la tivrare varieza in general inte 10 94 18 %, in functie de elimat si de condi de stocare Exist gi alte tipuri de geocompozite: + cu bentoniti prehidrataté gi aditivi chimici pentru o mai bun’ comportare in prezenta agentilor chimict; ‘© cu gel de bentoniti realizat prin transformari polimerice, amestecat cu nisip, plus un geotextil suport, + georejea sudati termic pe un geotextil, deschiderile fiind umplute cu bentoniti. Un al doilea geotextil acoperi acest sandvig. Produsul a fost dezvoltat pentru a impiedica migrarea lateralé a bentonitei hidratate subs eforturi neuniforme. © sandvig multiply geotextil/bentonita/geotextil/bentoniti/geotextil Al weilea geotexlil, nefesut ranforsat prin interfesere, a fost adSugat pentru a preveni uscarea'componentei bentonitice gi aparitia fisurilor. Ansamblul este cconsolidat prin interfesere, © cu geotextil impregnat cu bitum si suflat cu ardezie penta imbundtiirea caracteristicior de frecare pe interfata cu alte materiale 7.3.4. Caractoristicil geocompozitelor bentonitice Pentru a defini un geocompozit bentonitic se face referire Ia ccaracteristicile componentelor (bentonits, geosintetice) si ale ansamblului 161 7.3.4.1. Caracterizarea bentonitei Pentni caracterizarea bent et tonitel se determiné ___* tipul (prin dttactie de raze X, analiza ls misroscop a diterentiali,incercarea cu bleu de metilen); * rear ‘omporiia granulometricd (STAS 1913/5-85); lumflarea liberi sau sub efort normal de com iferite tipuri de lichide (STAS 1913/12-88); en Enslin — DIN 18132), ratte 7 + sohitseimenn (est Hota activare a bentonitelor); tt + capacitatea de schimb eationie; umiditatea, w (STAS 1913/1-82); * masa pe unitatea de suprafafi, y. {ASTM D $993.99); + pierderea de lichid (ASTM D $89/-01). absorbfie pe plac sau testul pentru stabilirea gradului de 7.3.4.2. Caracterizarea materialelor geosintetice Pentra materiale goosnttice ce int Tn compari bentonite (gotentte sat geomembrane) se dtemninl coon rowaln prezentate in eapitolele precedente: ‘* tipul geotextilului/geomembranei; ‘+ grosimea geotextilului/geomembranei ‘© masa pe unitatea de suprafatas * caracteristicle fizice si mecanice tle geosinteticului 7.3.4.3. Caracteristicile ansamblului bentonita — geosintetic seni gtnbM scsineicetenoni se reas idemificte, de carscenizae gi de perfovman acentes din und peoa Sa dt un prodr a al eovespnd conor ane antler), nn pelevarenprobeor esl teelere ASTM D 60729 incerciri de * Masa pe unituten de suprafata si masa total: Soon bole de suman 3 masa total a rutouli (ASTM D 162 + Grosimea sub un efert normal dat. In sate usest8, un geoeompozit bentonitic ate 0 glosime ce varia inte 5 qi 10 mm, Misurarea acestu: parametns poate Fr afilla datorttpositiitap de pierdere de bentonit Tromentl Geri esantionulu, Produsele cusule,cind sunt hidraate, nu a 0 frosime unifomma pe teat suprafafa. Se pot aplien normele valabile pentra seotextil = Permeabjitat!, exprimsté prin coefisientul de_permeabil (sau flax ~ debit be unitetea de suprafaja). Parameinal flux este preferat deoarece pentru calculul acestuia nu este necesari cunoasterea grosimi prodisului In majoritatea cazurilor se utilizeaz’ normele existente pent pimanturiargiloase. Incercaren de permeabilitate trebuic si se desfSgoare in ‘ondiitcét mai apropiate de cele existente in realitate. Incercivile realizate pe plan international au pus in eviden{i valori foarte sezute ale permeabilititi Ge ordinul a 10" - 10"? ns, functie de lichid si de marimea efortului aplicat Standarde specifice aplicabile: ASTM D 5887-99, * Permeabiltatea 1a sivelul suprapunerilor: geccompozitele bentonitice se limbin’ prin simplX suprapunere, cu adiugare sau nu de ‘entoniti suplimentara, In general, atunsi ednd recomandarile gi/sau cerintele de proiectare au fost respectate, performantele hidraulice ale suprapunerior Sunt practic identice cu cele ale materialului in sectiunes sa cuenta + Permesbilitatea dup deformayie: aceasta problem se pune in special In cazuluilizSrii geocompozitului in acoperrile depozitelor de ddegeuri, caz in care suportul fiind compresibil exist’ posibiltatea aparitel tasirilor diferentite, Cercetirile (La Gatta gi alti (1997)) au demonstrat © eocompozitele interfesute au avut permeabilitii interioare vatorii de 10° m/s (valoare maxima admisi in general pentru depozitele de degeuri), atét in dcctiune curenti, eat gi ln nivelul suprapunerilor, pentr deformatii, « cuprinse intre 5 si 16% In eazul geocompozitelorlipite, aceeagi valoare 2 permeabilittii a fost obtinuté pentru © < 1%, iar pentru produsele cusute pentnue <5%, «© Permeabilitatea la gaze: este 0 caracteristic’ importants atunci and produsul face parte din asoperirea unui depozit de dejeuri care prodice gaze din procesul de fermentatie. Exist& putine rezultate disponibile in acest * Revullatele prezertate se referd la geocompazitele ce conjin gestextile. Tn ceazul prezefei unei geomembrine na exista © curgere propritezisa prin aceasta transfer facinduse prin difuzie (vezi capitotul 4), 163, domeniu. Incereiri de Iaborator au televat coe intrinseei de ordinul a 10'- 16° > ie de produs si de efortl aplicat. eficienti de permeabilitate Pentru umidititi apropiate de saturate, * Resisterja ta iutinderes (paragrafil 3.4.3.2), eu efort norm: atgiloase, rezistenta la intindere cea a matetialelor geosintetice. V; determina in primal rind de ma hotirtor, in functie de tipul lor + Rezistenta la forfecare: se determin’ i foloseste pe tahizuri Tiebuie luatd in considerare atit anion la forfecare mnateraie Pana bentonite), eit si pent diferite imerete coroner de Frenele Posibil a fi uliizate in contac: cu geacompocita Rezistenga la forfecare intern este dependent de um dates tenons si de tipul de srenane, Mipite, conser, intertesere, etc). Tabelul 7-1 presiats valori iat Tabet year reistenge la frteeateintems in diverse cecrgy ‘ar Tabelul 7-2 pentru diterite interfete Tabetul 7-1. Val forfecare interni pentru 4 se determina al sau firs lui este mult mai mica decat ca pentru geotextiie Datorita componentei ‘aloarea rezistenfei ia intindere va, fh Merialele geosintetice, care au un tol atunci end geocompozitul se lori orientative ale parametrilor resistentei la Sevcumpacite hentanitiee (CB) Geocompoait | Probi | Ficraare av api [ —Widramrs ca NWT Bentonitio | wscatt Miao fino Bri or | 3?) 16 o 7 To etkral[ 728 [asp a Gidea or) [36-1 10 [39] 30 Spend fe tePal 686 7a apa GBR $0) aa interfesut c [kPa] 14 56 49 49 U9 GBs $i) [26 [15 0 Bo Setest __feikPal| 04 Ta} a aa ts i Noth "cu 0" se refer’ Ja probe hidratate sub acelagiefort normal ea gi cel sub care s-a produs torfeca “Bird o” se referd Ia probele hidratate fara efort normal; + efortul normal a variat intre 0.7 kPa $i 140kPa fentative ale resistentei ta forfecure pentru Tabelul 7-2. Valori orientativ tent ta forfour interfata geocompocit bentonitic (GBV/diverse materiule geosintet ers ESTE Inara” Revie de 3 fee de o [kPa] 4s e(kPa]] p[*) ¢ [kPa], oy sae aa geomenbeank rete Bete Gigante] RTS] Ignst z i i Gigante RTO ae fort terfapi se utitizenza rea reristentei la fortecare pe interfa azul geotextilelor (paragraful 3.43.9) Pentru determi aceleasi determina ca si cmnpeale benonice Seeaete emien eee eve Cetra sr dtr rae temo. detetel En Gimensiuni pot freparate prin. uflaren bentonite. (auosiatiz , Retina Lt posnsontee poate ft dterminal ct aceleagh mode ca Sige aek)9438 “ese te eive Cri) crea eit ansanb!{ineeoe, car! ee, Pep ect tent rezistenta senile eotey begionita Figura 7.7. Principiul incercirii de exfaliere. Standarde specifice aplicabile: ASTM D 6496-99. 165 * Rezistenta ta compresiune localizati: se determina pentru a evita a bentonita si migreze in lateral in cazul aplicrii unei forje concentrate, Provoednd astfel un punct slab, cu grosime mai mie de Bentonitd Di hier de peforneps amasee Pentni caracterizarea comportirii in timp se determina + Resistenta la cichui de ingiet - deaghet, Comportamentl Seocomporitelor bentontice la Inghet ~ dezghe este important pentes Feeiunile reci. Caracteristicainluenjati de ciclrile de tnghe-dezghet este ermeabiltatea, Inceririte realizate de fbricanti au pus in evidenta » bunt comportare din acest punct de vedere, + Recistenya la cicluri de wmesire- uscare: duck geocompozitl este bidratat gi apo’ uscat pot apare fsuri gi permeabiltatea erent. Fstile apart in timpul faze de uscare dispar cénd bentonita este rehidratata. Factoral ost mai important este umiditatea bentonite la sfirgtul fazei de usvare: sa bservat ci, dack bentonita are in acest moment umidiiti sub 4%, ea it pietde capacitatea de umflare, Dacd wnidtatea este superioard acestei velony bentonita se wif gigi regasegte propritiflehidraulice inijate + Recistenya la erosiune: sceesti problemi se ponte pune atunci cand stratul de acoperire nu are grosime suficienti, In general, datoriti prezentei materialelot geosintetice care sunt rezistente la eraziune, cele mat matte seovompozite bentonitice au o bund comportare din aces! punct de vedere Totus, daex produsul este expus sor foe de eroziune, bentonite poste Fi splat + Comportarea in precenta materialelor granulare: in general, fabricenti de geocompozitebentonitice recomandi anumite valoi limits ale granulometiei materaluui care va ven fn contact cu procul, valor! eae diferd de a o fart alta sau de la un produestor la altul tn conditie tx care tun geocompozit bentonitic are ogrosime decirea lem in stare satutati valor smart ale tasitilor provocate de materialele granulare pot altera performsetele hidraulice. Pentrs simularea deteroriri la punerea ia oper in materiale granulate se aplicd prevederile standarduluu ENV ISO 10720-1:1998 + Compatibilitatea chiniod: in special in cazul utilizici geocompozitelor bentonitiee pentru ctangiri de fund la depozite de deseuri, Bazine de decantare sau de stocare a lichidslor poluate. Mo Proprietitloragilelor ca urmate a interathnilor ehimie reauls din 166 alterarea structurit argiloase datoriti influentei supra comple deadsorie, a _Siaencomtonio dec acesou be pte, eeNmene de peipaie gi obtuTes po SA coo de interactiune dintre bentonita si fixiviet ae Majontates,produseer contia betons sii Se ee Sin agar schimbat pin ah ctini (C=, Me. X°) cational 3 roprietiile bentoitei puting rere Soest context, un aspect importa son bentonite respect rata iid de hirtare mitten Petes a ommentil ctului cu lichidul contaminant. Toate cercetirile ane rehidratare a bentonite inainte de poate aduce itt andamensl osiste i teste hidraturea initiala + mrereni cont ° ron apis in vides fp 3 0p bent sort tact cu Tikva su alte produse chimice 88 pus ; sean ale pemesbii rene ejadeopectce apical: ASTM D 6141-97 7.3.5, Punerea in opera a geocompozitelor bentonitice si controlul calitatit 4 zitelor bentonitice se realizeazs prin Dieanttugee ave se prin suprapunere. aoeerspmtaye suport, imbinavile cealzandu-se prin saprap vs Ss minim 95 este, fn general, 150mm, dar pentru ea espunzitor derular i erilor Latimea minima a suprapuns 150mm 3 apatite twsirlor diferent rebule esas i mri coespunies Pentru unele produse se cere presirarea pasti de bentoniti in zona suprapunerii (Figura 7.8). Bentonit Gevcompezit bentonite Figura 7.8. Realizarea suprapuneritor 167 Unele produse au deja incorporati in geotextilul superidr o cantitate suplimentara de bentonita, astfel incst s8 se asigure continuitatea imbindri © atentie sporiti trebuie acordatS punerii in opera in zona punctelor singulare (treceri de tevi, sigole, etc. - Figura 79), ea si ancorarii Ia partea superioara a taluzurilor. Conducta de evacuare ar Geocompoi Figura 7.9. Racordarea in puncte singulare Structura suport: trebuie fe sabili gi fra elemente agresive. Ea este formatd dintrun strat de forma (baz3) compacta gi, eventual, dint-un strat suport, dacd stratul de forma (baza) nu este corespunzitor, [n acest ultim caz, stratul suport este realizat dintrn pamant de umpluturd (nisip, argila, praf etc.) a cari granulometrie trebuie adaptaté penira anu se deteriora produstl Stratul suport poate fi constituit de asemenea din materiale geosintetice ‘Structura de lestare si protectie, In mod curent se utilizeazi materiale naturale sau structuri prefabricate. Cand 0 geomembrang este pusi in opera este geocompozitul bentonitic, trebuie Inate precauii speciale dac& este votba de o geomembrani texturaté (rugoasi), a cirei frecare importanté poate duce Ia antrenarea geocompozitulu Contactul geocompozitului bentonitic eu un material granular grosier poate duce la o neuniformitate din punct de vedere al umflarii gi al umiditii, 168 jetatilor renth nefasti asupra omogenitatii propricti ceea ce poate avea o influent nefasti asup a ron er Ridraulice. Acest strat trebuie pus in opera eft de repede py pf instalarea geocompozitului bentonitic. Pentru eliminarea lichidelor silsau gazel comportarea in exploatare a produsului, trebuie realizat un dimensionat in conseeint’, Jor susceptibile de a influenta strat drenant Controlul de calitate trebuie si se refere Ia: iformitatea cu figele tehnice), - calitatea produsului (con! ee) ae ~ calitatea stratului suport (tipul de material angularitatea acestuia, punerea sa in operd), " respectarea planului de punere in oper, * calitatea etangarit in dreptal suprapunerilor, = racordarea la constructiile anexe, in oper a stratuli de protect gi lestare. ppunerea i 7.4. Geocompozite folosite pentru filtrare si drenaj ina drenaj sunt formate dintr-un filth ~ composite wilizate peat ee ancu ole yate fi constituit din: geotextil si un miez prin care circu fluidul. Miezul po: . refele cu ochiuri, aglomerat de fibre sau monofilamente, ‘miez cu proeminente (simetrice sau asimetrice), coloane, miez ondutat Miezul poste fi fabricat din polietilen’, polipropilen’ sau poliamics nylon). a ‘Astfel de drenuri sunt denumite drenuri ~ fitil on fe Tabelul 7-3 sunt sintetizate principalele tipuri de geoeomp: folosite pentru drenaj, gi earacteristicile lor. ematic tipuri de geocompozite de Th Figura 7-10 sunt reprezentate schematic tipuri de geocomp: drenaj 169 funotie de tipul miezutui, Sub act Compul drenant, reduednd astfel si mai mult sectiunea, Miezul geocompozitulul trebuie si satisfacd urmatoarele cones ~ febule sf reziste Ia eforturleaplicate (normale gi de forFecare) fird 54 codeze; sub ncieare continua de hun sermnificativ grosimea (Hluaj); ~ _ trebuie si permiti cireulatia fluid 128 durata nu trebuie 4 igi reducd Hi pana la punetul de colectare fird ca nivelul si crease’ in miez; ~ _trebuie si suporte geotextiul Miezul se poate tasn sub actiunea presitinilor exevsive, ceea ce dice la inca inciredrilor transversale geotextilul poate pitnunde in Pabelul 7-3. Tipurk de miezui pentru geocompositele de drenaj efele cu ochiuri | polipropilens Pe ‘Wansmisivitate mick sau © tezistenta medie ta fluaj polietilena Fpomerste de” | poliamidt sau s ——gansmisiviate medie pro Fibre polietilen’ | mica © bune pentru presiuni laterale ‘ici pand Ia medii _ ftuaj important 170 eu proeminenfe | polipropilend > simetrice © comportarea poate fi afectata de eforturile de fortecare ttansmisivitate mare © poate rezista la presiuni Iaterale mari © poate ceda bruse sub incdrcare * poate ceda datorita fluajulut progresiv Gar Tipul de male [Poller ——— a vente | polipropilens | » idem proemin ssimetne © poate ceda pe o tat, reducdind = transmisivitatea pe aceastt parte ipropilonk |» transmisivitate mare on eae: poate ceda bruse sub incrsare, nai ales pentru eforturi de forfecare © poste ceda datorta fhnjului progresiv ropilent | do obicei subjir Reet] sci ce: omen presale oletitens mari 7 + _transmisivitate miei Geotertil _Retea cu ochiur Micz din coloane oy Miez eu proeminente simetrice Figura 7.10, Geocompocite de drenay. ° drenurite pl exemplu care exist’ 0 curgere plani, de alld categorie de geocompozi folosite pentru lame care se olsen cazuri in care ene ene a + inspateteziduritord le spr 4 sub teronurile de spo + sub etansrile cu geomembrane * barierd anticapilara; : * pentn drenaj vertical sau orizontal Jn Figues 7.11 sunt rezentate, orientativ, domer ene otientativ, domeniile de aplicare ale tie de viteza de curgere, Figura 7.11 Cd ide proictare per gevcompatete de dn (dupa Koerner, 1994), Peeeeeee eee Un domeniu de apticay de dren cot d alicsie crea necesiat dervot 3 fe el nite Parornan see sun det inate de cpteaien ded rae in ote eesti de dura ea unui tip special lurata de viaja a unei tului de sub pavaj seotextil eare joaed rol de filer, 7.5.Geocompozite pentru controlul eroziunii_ de suprafata Asocierea materialelor naturale si a celor geosintetice sa dovedit cffcace pentru controlul erozivnii de suprafafs, produsele objinute prezentand urmatoarele avantaje ‘+ rezistenfii bund in exploatare, chiar si in condifii de eroziune + menjineres umidititii necesare pentru a favoriza germinatia plantele, + asigurarea unei acoperiri pentru a evita supratmealzirea solar, ‘+ degradarea progresiva si controlabils Sistemele clasice de control a eroziunit sunt aleatuite din materiale naturale care atigurd ctesterea si dezvoltarea vegetafici (paie, talus, ‘bricdmingi din fut). ‘Aceste materiale naturale pot fi inlocuite cu cele geosinteticeintre plasele gi georefelele polimerice (capitotul 6). Existh sisteme temporare de control antierozional din materiale geosintetice, care au 8 fol menfinerea solului 5 asigurareainsimin{i, pan ‘ind vegetatia se dezvolti, materiale fiind bio- sau fotodegradabile. Astfeh de sisteme sunt utiliza pentru pante moderate caracterizate de viteze mci ale curgeri ‘Alte sisteme sunt permanente i controleazi eroriunea chiar sin lips ‘vegetajiei, Acestea sunt aleatuite de obicei din saltele, grile,plase,celule fn Tabelul 7-4 sunt prezentate cAteva din materialele destinate controlului eroziuni, iar Figura 7.12 sunt date vitezele maxime de eurgere ce se pot utiliza in proiectare, in funcfie de durata curgerii, pentru cele trei tipuri de sisteme antierozionate. Tabelut 7-4. Diferite materiale utilizate in controlul erociunit Tipe det ‘Material eroziune T ave sau fin slab legate eu asfale au advan Eroziune tem- | dispozitive de mirive a adorenfet si stabilizatorh porarésimate- | pentru pamant fiale destinate) — geofibre amestecate eu pant dezvoltri 173 Tipul de a eroziune veeet etele 31 plase biaxiale din polipropilent saw polietilend - (au absorb umiditatea, nu igi modifi dimensiunile in timp; sunt “eapsate" pe teren) - rezentate in capitolul IV saltele pentru controlul eroziunit - refele hiaxisle din Polipropilend sau polietilend; se pun pe una sau pe ambele fee ale unei saltele din paie, bumbae, fibre de c0¢08 sau fibre polimerice. Fibrele sunt menfinute Prin lipire, coasere sau alte metoda. fibre in semitort - fibre contiaue amplasate pe terenul de protejat. Deasupra se toarnd o emulsie bituminoasi saul alt stabitizator, moat Semitort din fibre stabilizate Ta razaTe ultravicleve (eu el negra de fur sau ali aditivi chimici) permnentiai | saltele pent contolul eroziunit gi dezvoltarca le Vegetatiei - puse pe teren gi umplute in interior eu cenit pimant lezvoltiri i saltele de ranforsare cu gazon - umplute si acoperite cu pimint geocelule umplute eu pimént insdmantat ; geoeelule toa saltele formate din dow geotextile cusute inire care Bemanenti 6! | se pune owmplatur din pnnint vegetal destinate dezvoltirii vegetati puternic armate blocheti de beton cu pimfnt vegetal in interspati blocuri de beton : anrocamente sabioone Viera de piers ST etn ate ures eezei oe) Figura 7.12. Valori orientatiy ale vitezelor maxime de protectare pentru diferite materiale utlizate pentru contratul ero. Limitarea vitezei seade odati cu gradul de inierbare. Cen mai buna in eazul saltelelor antierozionale, performanfi a fost constatata in cazul Standarde aplicabile specifice pentru saltele antierozion: ecsintetice inierbate: ASTM D 6454-99 wale din fate pentru armare 7.6. Geocompozite ut 7.6.1. Compozite pe baza de geotextile Geotentitle folosite in scop de armare pot fi asosiae i alt potimeri u fibre de sic au metal In Figura 7.13 sunt prezentate citea tput de yeotextile armate ev alti polimeri. Ele consta in fibre de poliester sau nylon Tacomporate fat tirade" polioteint (polipropilen® sau polietilend), Miezal confer ansamblului rezistenté. Fibrele de sticlé au proprietiti mecanice foarte bume care sead atunci ‘find sunt ingropate in teren, 175 Geotertitele pot fi armate gi cu fibre metalice, sen mele dipahlie ae dnp aha Figura 7.13, Diferite produse composite realizate din geotextile ‘armate cu ali polimen. 7.6.2. Compozite pe baz mineralé . Prin mixarea pimantului cu elemente polimerice pot rezulta eompozite de armare ea * fibre si plase discontinue; «fibre continue - amestecuri din pimant granular gi fibre continue & Poliester pentt stabilizarea rambleelor gi pantelor. O astfel de armare, intarzie transmitereafisurilor gi cripiturlor din imbr3etmingite bituminoase sau de beton de ciment existente degradate, sau din straturile stabilizate cu lianji hidraulici, in straturile de ranforsare bituminoase; ‘micgoreazi adincimea si amploarea figaselor produse de circulajie pe imbriciminfie bituminoase ale drumurilor gi autostrizilor, mérese durata de exploatare a imbricSmintilor bituminoase; redue grosimea imbricamingilor bituminoase, 10.1.4. Criterii de alegero a materialelor geosintetice utilizate Ja lucrdri de drumurt {In fanetie de rolul previzt a fi indeplinit in lucrare, erteriite principale de alegere se diferentiezi Pentru geosinteticele utilizate cu rol de armare sunt prioritare rezisten{a la intindere, caractersticile de frecare pe interfatS, fluajul si durabilitatea Pentru goctextilele care indeplinese functiile de separare si de amare, slituri de cerinjele de comportament meeanie trebuie urmatite 5 serin{sle legate de deschideres porilor si de permitivitate, prin raport cu materialul cu care va veni in contact La stabilires functiilor pe care geosinteticele le indeplinese in huerare lrebuie avute in vedere caractersticile mecanice ale teremului de fundare, dup cum se prezinti in Tabelul 10.1 Tabelul 10-1. Funcii posibile ale materialelor geosintetice asia Toreare| Carrera CHR | Fonsi psi tedrenathcterenaal | forenull 330 23 Tae aT nae 3 ian bere posibil, armare 35 ai Faas ineie—| In ceea ce priveste utilizarea geosinteticelor ca strat antifisuri, vine nso noir extn nine oa Pen age maa genome wt false prevederie SRD a mann ain pletnate exile UE_ pens otal ecient eae ft Fs ee presets xh previzate in standardul SR EN 13249:2000 caracteristici ee Brute nid ite cen rior de sess iets nine nbn, ene porn ae Chace de hecare de sin ashe), ex eee Satan earen confi ater | Inanexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de ; duraitisi matrselorgesintetce late Ia ride consi 40.1.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarile de drurmuri Matrtl yeositie sep ep sn deve sing ema pe eel eat vt sel Rete hin Gb pan ale prot vorf racordate afl Init material gesinteti eat hn contact cu teen in ce punt ci e Litimea pe care se realizeaza suprapunerile este functi - exter ers se rile fra Cael 14 pence Inca aim teste geet ide eientzenacesar Longtail tunel fal eal dram) 201 Tabelul 10-2, Lapimea suprapunerilor geotextilelor pentru lucrari de drurwri Caracteristlca CBR a terenulul de Lafime mili fundare 2 300-450 mm 1-2 ‘600-900 mm 05-7 300mm sau cusiturk armare (functia principald), + érenare, ~ filtrare. Materialele geosintetice foloste cu functie de armate se pot prezenta sub forma de beni, flii sau grile si pot fi geotextile (fesute si cu rezistenfa la intindere mare), geogrile (mono- sau biaxiale), Aeocompozite de amare, In general sunt wtlizate materiale eu deformajii mati la rupere, mai mari decdt deformatia maxima ce poate apare in terenul nearinat, q In Figura 10.22 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de anmituri {in cadrul lucrarilor de sprijin din ‘Structurile de pimnt ancorate utilizeazi mai multe strturi de benzi Polimerice flexible (sau bare metalice care se risucese la faa 2iului penta a forma 0 ancora (Figura 10.23) Armiturile cub formé de foli sau grile sunt in goneral intalate pe {oatilifimes, spre deosebire de armiturle sub forma de benzi In primul xe forte total rezistentd mobilizat va fi funotie de numaul de straturi gi de Solicitiri mecanice - legate de punerea in oper’, masa proprie gi tasatea dejeurilor sia terenului de fundare > Solicitéri chimice ~ atacul lixiviatului asupra strcturii > Solicitiri fizice — variayii de temperatura, de umiditate, microorganisme, raze UV ete. > Solicitiri hidraulice Pentru a asigura durabilitatea, sistemele de etangare — drenaj se realizeazi in sistem multi ~ barierd, prin asocierea mai multor straturi din materiale diferite. Aceste straturi sunt grupate in doud mari categorit + straturi de etansare, de permeabilitate foarte sedzuta, + stratari de drenaj, cu permeabilitate si transmisivitate mare avind capacitate mare de evacuare, care asiguri reduceres gradientului hidraulic pe etansare, colectarea gi transportul lichidelor. fn structura multi — barier’ exist si alte straturi cu fiunetii complementare: = straturi de protectie a stratului de etangare; + straturi de filtrare, pentru a evita colmatarea straturilor de rena); = straturi de separare, ~ — straturi de armare; = straturi anti - erozionale, 10.7.3. Tipuri de materiale geosintetice utilizate la dopozitele de deseuri si rolul lor fn ledtuirea unui deporit de deseui practi se regasesc toate tipurile de materiale geosintetice pentru asigurarea urmétoarelor Funct A. Etangare Se utilizeaza: = geomembranele ~ in general in asociatie cu materiale minerale (argila compactatd) sau alte materiale geosintetice cu functie de etangare (Ia etangarea de bazi, cit gi la etansares de suprafata) = geocompozitele bentonitice - la etangarea de bazi (in asociatic cu geomembrane sau argili compactati), la etangarea de 235 suprafati (singure sau in asociaye cu geomembrane sau argili Se pot utiliza compactata), = ggotextile cu rezistents mare la intindere; = geogzile mono- sau biaxiale; = saltele geocelulare din geogrile sau geotextite; Si geocompozite de armare + geotentlele ~ geortelele ~ geocomporitele de drenaj (Gi cu finete de filtrare) = tuburile din materiale geosintetice (geooonducte) In acest scop se pot utiliza ©. Filtrare -— geotextile; ~ _ saltele alveolare din geotextile G. Proteetie contra erusiunit Se utilizeazi ~ geotextilele ~ geocompozitele de drenaj Figura 10.34 ilustreaz’_prineipalele fia geosintetice in cadrul unui depozit de deseuri 4 fin Figurile 10.35 si 10.36 este prezentati structura sistemelor de ‘etangare ~ drenaj adoptaté in diferite tari pentru depozite de deseuri menajere si industrial. ii ale materialelor D. Protectie Pentru protectia etansirilor realizate en geomembrane se folosese in general geotentile netesute de grosime mare, Daca deasupra geomembranci este mtilizat un strat suplimentar de etarigare din geocompozit bentonitic, avesta indeplineste si fumetia de protectie, lethal’ . Separare Pentru separarea deseurilor de sisterele de etansare — drena) se = uiilizeazi in general geotextile. Dac pentru drenare se utilizeaz3 un ae eacompozit de drenaj, acesta indeplineste gi funotia de separare. soe F Amare Problema armarii apare in urmatoarele situa: + realizarea unor taluzuri abrupte; realizarea de structuri anexe de sprijin din pAmaat armat; fmbundtitirea stabilitati etansarilor minerale subjiti pe pante; sporirea capacitatii portante a terenului pe care se construieste eporitele de ‘igura 10.34. Urilizaren materialelor geosintetice la depocitele depozitul Figi ere 237 Figura 10.35. Stuctura sistemelor de etunsare ~ drenuj de bazit la depazite de deseuri menajere in diferite fart i, sagt ot . Wheetatretanit Figura 10.36. Structura sistemelor de etangare ~ drenaj de bazié la depoaite de deseurt industriale in diferite fri 238 10.7.4, Criterii de alege: utilizate la depozitele de deseuri a materiatolor geosintetice Criteriile se refers la materialele utilizate pentru functiile majore (ctangare, drenaj, protectic), 10.7.4.1. Materiale geosintetice cu functie de etangare Criteriile de alegere si dimensionare se diferentiazt tn functie de pozitia materialului in eadrul depozitului la baza depozitulul — criteriile fundamentale sunt compatibilitatea chimicé si performantele mecanice in conditile sippe durata de exploatare. Se vor avea in vedere parametti cur ar fi: concentrajia, pH-ul, temperatura lixivietului, prezenta solventilor, a hidrocarburilor ete, [n caz de incertitudini se pot realiza incercéri de compatibilitate chimica pe termen hing, + pe pante — sunt prioritare caracteristicile de fiecare si somportarea la tractiune, La toate materialele yeosintetice se v2 Verifica compatibilitatea stiri de eforturi si deformajii cu proprietitile mecanice ce asiguri comportarea materialului in suprafafd ~ exigentele de naturi mecanied primenza fs cele legate de compatibilitaten chimica. Trebuie asigurati stabilitatea generala a sistemului de etangare — drenaj de suprafafa gi posiblitatea de a se adapta la tasdri diferentiate 10.7.4.2, Materiale geosintetice utilzate ca strat suport si protectio Criteriul fundamental este asigurarea unui strat suport corespunzitor structurii de etangare utilizate, respectiv asigurarea unei protect suleiente, comportarea Ia solicitiri mecanice find definitorie. Jn cazul in care materialul geosintetic protejewz’ o structurd de Gronaj, se iau in considerare criteriul de filtrare, conditile critice de colmatare, ca si compatibilitates chimick a materialela 239 10.7.4.3. Materiale utiizate cu functie de drenaj Pentru dimensionsrea gi alegetea_materialelér din _oadrul componentei de drena} trebuie avute in vedere: debitul de fluid, eforturite ‘mecanice impuse structuri (menfinerea eapacitiii de drenare sub eforturile ‘aduse de structurile de dessupra), compatbilitatea chimied cu lichidele ‘ransportate, conditile critice de colmatare Pentru determinarea cerinjelor refertare la materalele geosintetice (cu exceptia geomembranclor)utilizate lu depodite de dese Suice ve yor aplica prevederile stendardului SR EN 13257-2000. In. anexa. 6 sunt Prezentate cerinele UE refertoare Ia matesslele geosintetice utilizate eu diferite funeti in standardal mai sus amintit sunt precizate in plus caracteristici relevante pentru anumite condi’ de utilizare (in cazul depazitelor de degeurt solide, aestea se refer la rezistenfa la intincere a Imbindilr,rezistenfa la Poansonare staticd, caracterisliile de frecare gt rezitenta la foc), os gi Incerearile ce trebuierealizate pentru evluarea conformititi materialelor In anexa 7 sunt prezentate detail referitoare la modul de evaluate Alurabiitti materatelor geosntetice utiliza la lucrivi de constrasti 10.7.5, Punerea in opera a materialelor geosintetico utilizate la depozitele de deseuri Penteu punerea in operi a materialeler geosintetice la depozitele de degeuri este necesaré realizarea unui "plan" care si permiti localizarea imbinirior (sudurilon), inn cont de geometria luerSrii gi de sensul impus de fehnologia de montaj. Planul serveste si pentru localizarea defectelor care au fost reparate, a punctelor singulare etc. Nici un material geosintetic nu va fi introdus in luerare in conditii climatice nefavorabile (ploaie, zipadi, vint violent, temperaturi extreme), Operatiite de manipulare vor fi reduse la minim pentru a evita deteriorate, ‘Dupa instalare, materialele se vor se vor lesta pentru 4 nu fi antrenate de vant gi se vor acoperi cit mai repede pentni a evita degradirile datorate razelor UV, intemperilor. 1h js, ia Finite de Be pants certares materiale sv face de si ssamblae se pono de ung ilo de mal mate pet Geesintticele asternute pe pante se ancoreazi in trangee de 9 limensionate corespunzator. ee i Racordarea in punctele singulare reprezentate de trece sie conducte ele, se realizeazd astfel inet sB se asigure continuitatea si de etangare ~ drena} 244 TIPURI DE POLIMERI Definiii Peimer- comps maeromelesa tnut in eta de plimeriae Prin lees i amie ani de moll de ono {smopalimer = polmeral consti din epetares in unitate monomeric3, ite pate eae Copolimer - produ tacromotecularrezitat i romolecilae rezutat in polimerizarea concomitenta a doula tipuri de monomer distincte; a a ‘Terpolimer - produs macromoleculat re piltat din pol adres easel ilar rezultat din polimerizarea a Monomer ~meleclscapabil de section eu mofeee denice sau diferite penta forma polner i este cea mai mich unitate care se repets in structura polimenului, _ Poimeraar~ ese potimera cu srt in dus dimension, dar care poate avea gi ramificatii laterale de catesé, : Copolimerizare ~ polimeiarea in cust cbtia sane usu cdteia a6 obj un Cristalintate «forma de strvetrd molecule unr polimer eave ara osterereguaritae go eompactiateasatene moleculae, Nofumnen se Pate atrial fori de crisale solide uo fort geomettck dein Grad de polimerizare ~ numérul (mediu) de unititi monomerice 1-0 macromolecula, ‘Macromol i — molecu gigant de dimensiuni coloidae. ve son Met laste (mast plas) — ‘materi eae fn sta Fnit este solid gi contine ca ingredient esen{ial un polimer sinetic cu mass macromoteculara mare scar in stadul de prepaare sau preluerare est ud, it Fomate se fase general prin dur prsiane, Conventional ns sunt considerate materiale plastice: cauciueul, elastomerii sintetiei, fibrele, vopaslele,adeavii feet Materiale plastice ranforsate — materiale plastice care au inglobate fibre sau fesaturi ee le confer’ p a ce le confer proprietati de rezistens& mult superioara celei ‘materialului plastic de baz : [ ie Material plastic termorigid - materislul plastic care poate 1 transformat intr-un produs infuzibi gi insolubil e&nd este supus efilduril sau altor mijloace ca : radiaii, catalizatori ete Material termoplastic ~ materialul care mai mult sat mai putin poate deveni moate prin inealzire si se poate intr prin récire inte-un domenitt {de temperaturi caracteristice acestui material plastic si care in stadiul mosle este capabil de a lua forma dori, datorité caracteristicilor sale de curgere printr-un mijloc oarecare de formare sau extruder Polimerizare ~ resctia chimicé prin care molectlele unui monomer sunt legate intre ele pentru formarea unei molecule mai mari, & cirei mast mmolectlara este un mullipla a celei din substanta original Poliolefine - familia de polimeri obtinuti din olefine pure (ex polietilena, polipropilena) sau pomind de a copolimeri, in care monomer ‘lefiniei constituie partea prineipala. Polietitend PE (-CH,-CH,-), ~ polimer sintetic cu structura liniars format numai din € si H gi cu un numér oareeare de ramificati. In fumetie de ) Determinarea rezistentei de proiectare pe termen lung a Geomembrane GMI Control sudurior prin metoda ultrasonics GM2 Grosimea de acoperire pentru mobilizarea ancoriri GMB Incercarea Ia poansonare hidrostati la sear@ mare GMé Incercarea tridimensional la tractiune a geomembranelr (vedi ASTM DS617) i i GMS (a) Incercarea la tracfiune constanté a risinilor polioletine (NCTL) sau a geomembraneior(1992) (vezi ASTM DS397) : GMS(b) Incercarea NCL intr-un singur punct a raginilor polioletine sau a geomembranelor GMS(e) incercarea la tracfiune constant’ a sudrilor jcomembranelor polioletine Boman OMS Incercarea cu canal cu aeraub presiune pent sudurile duble ale geomembranelor a : GM? Tratarea accelerat a benzilor de sudura prin metoda fuziunii chimice . GMB Misuratea grosimii miezului geomembranelor texturate GMB9 Sudarea geomembranelor pe timp friguros Geocompozite bentonitice GCLI Masurarea umflirii componentei argiloase a geocompozitului bentonitic GCL2 Permeabilitatea geocompozitelor bentonitice Geocompozite GCI Incercarea sombinaté de eurgere prin mieauti denante C2 Debitul de eurgere su sareins printr-un dren fii GC Bhcienfa drenuitor fit GC4 Comportarea le compresiane 9 érenurilor de margine prefabrcate sa drenurior plane : GCS Sistemul antierozionale pentru protectia impoteiva eroziuni prin impnctlpisiturioe de plosie gia transport de secimenie ‘GOS Sistem anterozionale pent canal de cirgere ca vite mre 265 Caracteristici impuse pe tipuri de func! Legenda: 1H: impus A: relevant in toate condifiile de utilizare Sc relevant in anumite conditii de utilizare Caracteristicl necesare pentru functia de filtrare aracteristcl ©) Metada de festare | Flere “ENISO 16319 EN ISO 10319" ‘Rezisienta la tracgiune ‘Alungivea la incdrearea maxima ENISO 10321 Penetrare static’ (CBR test) Rezistena fa periovare dnamisi (incereare de impact cu conul) ete prEN ISO 12957-ig) 2 ENV 180 1072241 ENISO 12956 | ‘Deschiderea porilor Permeabilitatea apei perpendicuiari eerie ENISO 11088 j i Recistenta ta degradari provocate de factorii de mediu i i | | . L “microbiologica 268 istoda de tostare'{"Separare NBO TI ‘EN iso 10319 "8 i Garactoiiie lcabiaje ia actine trian (180 | ficzisienie lor Ten 180 10321 s feudurilor [ ‘paEN 180135871 a2 | NV'ISO 107221 s IRezistenja maxima ‘buduilor [Penetrare statics (CBR test) 1) 2) ~~ ENISO12236 | 269 Rezistenta la perforare dinamiea (incereare de impact eu conul) Caracteristici de frecare |Fluaj din tractiune Defecte provocate in timpul instal |Permeabilitatea apei perpendicular pe plan ‘Durabilitate i 7 ‘nce 8 _Rezstenia la dgradiriprovocate de factorii de mediu iBN 13438 ezistengi la degradare chimica ENV 12447 istenfa la degradarea microbiologiea EN 12335 Caracteristici necesare pentru functia de protectie ‘aracteristict ~ Gane [Nieto de tsiare Reais a tachane en EEN SO 10319 Alungitea Ia incdrcarea maximi 0 ‘Rezistena a tacione a imbinirilor gf sudurilor *# EN 150 10321 [EN ISO 12236 Penetrare stated (CBR test) _Revistens ia peviorare dnamiad™ (incereare de impact eu cont) Catacteristici de frecare _Efienp protest una gece [comact ou 0 geomenirans 270 s Protectie on H |Veri eticienta | proteciei H 4 i i ( ‘Metuda de stare ‘Barbie ‘fanexa B eee eee nee eee jRezistena a degiadaveachimich ENV 12487 cites i degradarea ew ayn “t ~~ Metada de incereare ‘Rezisenta le taciiune SENSO 10819 ‘Elongaia ln ncdrearea maxima” EN 180 10319 [Rezimin ction sibinlor px 150 3a) ‘sudurilor ‘Caracteristici de frecare fee Ba Flaaj din wactiune TENV 1897 ‘Bogrediiprovocte i tinpal natal ENV ISO 10723°7 Permeable apel perpendicular pe | s-0vvage ‘plan ‘Permeabiltate in plan “EN ISO 12958 ural ~JanexaB ‘Rezistenta la degradiri provoeate de (- a [actor de media EN B38 eae a ‘Rezistenta la degradarea microbiologiei [EN 12225 | Pratectie H A s mim >> an ; “/Materiale de! Materiale de # a Materiales Geocomporte | | [Permeabitatea ia “api ‘Revistena ia |imtindore exangare | atagare SEPOMPOZE | angarg | Polimerice | bituminoase | Pemonitice | (Caractere Gee GB GtiR-e* teeangs PXEN 14150 PrEN 14150 snips | u [ison s7 JEN i231 1 EN ISO 10319 ENISO” PEN Iso. FPenetearea statied | gEN Iso 12236 | x= | 12236) 12236 ‘Grosime fideo bauae | PIEN 1899-1 i EN 964-1 A Maca “pewitaica peEN 183" 1 desipaye 2 ENTE WLOOI89000 | A Elongatia 27 pBN 125111 EN'ISO 1319 | | Efortul a rupere asap | (Degradarea™ ‘Micro organise” : [Begradve prin) "iN | pr 180 joxidare: _Jso1s4se | 13438 [Rezistenta poEN 14151 | EN 1415 PaNIAISI |S ‘nupere 15034 prEN 12310-1) IRecstnte ta i Lisiere (esis : [orfeae din’ pENISO. pENISO | peNIsO |g Tncerears de “12957-1 “iaost1 "post forfecare directa 272 ‘incercarea pe plan ‘omportament ia, ANEXA 7 EVALUAREA DURABILITATII MATERIALELOR GEOSINTETICE In sera de standarde ce cx Eeosintetice uilizate in diverse do ext rind cere refetitoae [a materiale (SR EN 13249 - 13257) sunt date in referitoare ia module evaluare a dur lor. Evaluarea durabilititii se face conform EN 12224 si este necesari fn anumite cazuti de ullizare a matetalelor goosinttiog hous Aceste evalu se determin’ timpul maxim de expunere 9 conifer material poate fi utilizat pent durata de explotare prints prevederi Tmpi maximi de expunere a geotextilelor si produselor inrudite frit acoperire Domeniu de aplieare | Rezistenta ‘dupz | Timp maxim — de incercarile de | expunere dup punerea durabilitate in opera ‘Aplicajii in eare > 80% Tung rezistenta pe termen 60-80% 2 siptiman: lung este un parametn: <6 Tai semnificativ Alte aplicaji SH0% Tient 20-00% 2 saptimanl =20% Tai | In diagrama de mai jos este dat durabiliti{ii materialelor geosintetice. detaliu procedura de evaluare a Diagram de evshuae a Gevtenin ene acoperit mal pain sbi geurewicler “Testes enon a degrada. Brest alien aman ev p15 temperate ms aid ios penta? so penada ai snare de Cousens vt lt pote Fi esonst Geotoesit Gre rales it PED Pao stay PAGS [Petcrninarts eaten] a, TW biceol@s confor ENV 12447 Da Dewooninaree cp ne ve 275 nmearaa ‘folosit penw cada as Lung de 22 deat su terperaina manta este ms mare de 25°€ su este flo parma eae ‘alicia su exe rele incor ‘de if pele stdin inate ila sou exe ‘apa la mai acide “au aealine fDstrwinares wane] la eyradreaehimica fann ENV O12 esd Dae RESET) Tadegaducs chine onfarm ENV 180126 toda Venicarea een Tsactunen roorgonismclg enfin EN 2228 Detecniarea Iw oxaare ere Sominenn BIBLIOGRAFIE Koemer, RM. ~ Designing with geoiynthetics, Editia a Ila Prentice Hall Inc., 1994, 783 p. Gizdaru, A, Manea, S., Feodorov, V., Batali, L. Geosinteticsle in constructii. Propriatiti, utilizari, motode de calcul, Ed. Academiei Romine, 1999, 329 p, Kellner, L., Gizdaru, A., Feodorov, V. ~ Geosinteticele in construetii, vol I, Ed. Inedit, 1994 Ingold, T.S. ~ Geotextiles and geomembranes manual, Ist edition, Elsevier advanced technology, 1994 IGS ~ Recommended descriptions of geosynthetics functions, geosynthetics terminology, mathematical and graphical symbols, a7 ust, jouuogieyd 1S up> e exeouaju eaned asymp auuteu! 9p eluareyIp arse are19) igs nnuod ‘eiuearwop 2is9 91g041 ap vaivo1youy ase9 rujued vauujjyut ays9 ole 9p avez aye 16 uniUNUp nnuad ~"H{ WuMyDAUS LoUEL}fEUL — HL -LION, Ti ep umpnar ‘sce fp vised gente aeons een 95ze1 fMIARELBI| ygroydeou was] st uajoun, SOZET] APRPIT UNAS Nal op suzodoa Tscel] apYOS wHAkep] Naas| ap ayzodog seer sce Na us| nays] xras|” sseet sas] ageuea| stl ‘ine oscet sauls|_8 amonazml TsINT] NTS! his ett ec Osce NTIS osces wire, Nays, eva Tse NT ys Veit 2d cree NTIS evcet| yon ap ace ret ra saisfour # prensa ius ap uimshats ‘#€iepuny| aueamans Sugted| trionnyeues| — yunyzese| — fruaap ap iieson a |i# tanjaumg | ynjostes op auaysis [papas] ap niuanind, lgeoyde ininpsepueys eoreByy HLONN SLNIa4IG ND SLVZIILN SDUSLNISOAD STS TVINSLVW V7 SevOLS43y 3 av SLNIYSD 9 VXSNV ening ead ogi te oqo od up sissies mngpno e sistas ee nde we ‘stelooue Jojaan>IUIS09H so[FUNINatIOD Jajuaysiza4 vs we 2 slza1 voxPUlIDIOG gg: sojaouensad esto ep ioensumouitoeaminne oe (iZesq WLS¥ #294) (161) Bap su¥s9}.0§ 9p varesi2ou wud aiapioiun ad ngse1y eoseuins}eg 980 loss qs 1ojsonseeoe eared see Ymtoo jeusou uoje gh vl aloha td aruanjog so Toppanenusead ate soyursout sojfuewuoyied © ues) adn ce ad asiezuo nowy toe {pusd ns) edu wud sjosneyjsod e aadna mehr eID eiuaisiz9y [SQ aon aqups095