NORMA TIV PENTRU UTILIZAREA MA TERIAlELOR LUCAARILE GEOSINTETICE DE CONSTRUC /I LA

NP 015-02 Inloculeljte C227-8&lNDICATIV

Totodata, proiectarea lucrarilor de construcrii ce Ingl?be;:J~.;1 materiale geosintetice implicii. ? serie. de c~lcule ~i \~e~ode sp~clhTce., 111 lucrare fiind puse la dispozitia proiectantilor principiile de dkgel e ;:J parametrilor caracteristici. Prevederile prezentului normativ servesc pentru: • clasificarea produselor geosintetice, cunoasterea :';1 verificarea comportarnentului acestora, • agrementarea produselor existente, . ,.. _ • stabilirea principiilor pentru utilizarea adecvata $1 eficientii a geosinteticelor la lucrarile de constru~tii. . . Prezentul normativ va fi urmat de 0 serie de ghiduri de proiectare a principalelor tipuri de lucrari realizate ell prod~se geos.inteti.ce. . .. Pentru aplicarea practica a prezentului norrnativ se impune preluarea si traducerea tuturor standardelor europene In domeniu, . Prezentul normativ inlocuieste si anuleaza prevederile en7 - fl8
< ••

1.

DelECT

Prezentul normativ se refera la principalele prod use geosintetice existente pe plan international ~i care se utilizeaza In prezent In dorneniul constructiilor in tara noastra. Utilizarea eficienta a acestor materiale implies cunoasterea tipurilor de produse si a functiilor pe care acestea le pot indeplini, datorita proprietatilor specifice. Fiind produse artificiale, modullor de fabricare, ca si materia prima joaca roluri determinante asupra proprietatilor lor. Prezentul normativ defineste principalele grupe de produse si functiile acestora in conformitate ell documentele elaborate de Societatea Internationala de Geosintetice (lOS). Caracteristicile ~i modul de obtinere a parametrilor definitorii fiecarei grupe de materiale sunt prezentate pe baza standardelor europene care, In mare parte, au fast preluate sau sunt pe cale de a f preluate pe plan national. Numai In cazul in care nu exista inca standarde europene publicate se face referire la alte norme internationale (ISO sau ASTM). Avand in vedere importanta tehnologiilor de punere in oped, de realizare a imbinarilor produselor, ca ~i necesitatea controlarii calitatii lucrarilor de constructii ce inglobeaza materiale geosintetice, sunt prezentate metodologiile ~i procedurile specifice de punere In opera, Imbinare si control existente si agreate pe plan international. Diversitatea tipurilor ~i functiilor materialelor geosintetiee au condus la utilizarea lor complexa si complernentara in dorneniul constructiilor ceea ee a impus in cadrul normativului structurarea posibilitatilor de folosire pe principalele tipuri ingineresti constructive. Aceste utilizari sunt exemplificate III lucrare, fad insa a avea un caracter exhaustiv.

C

2.

TERMINOLDGIE

2.1. Deflnltla materialelor geosintetice
Geosintetice (materiale geosintetlce) = produse cu structurii plan{l realizate din materiale polimerice si care sunt utilizate impreunii ell pamanturile, rocile sau alte materiale III domeniul constructiilor.

2.2. Functllle materialelor geosintetice
Functiile mecanice. materialelor geosintetice sunt in principal hidraulice
$1

,j;

I,

2.2.1. Filtrarea
Materialul geosintetic este utilizat in scopul de a perm ite trecerea fluidelor din masivele de pamant si umpluturi din materiale granulare, prevenind migrarea necontrolata a particulelor solide (Figura 2.1), evitandu-se cresterile excesive ale presiunii din porii pamantului.

Elaborat de:
UNIVERSITATEA CONSTRUCTII TEHNICA BUCURE~TI DE

Aprobat de:
MINISTRUL LucRARILOR PUBLICE. TRANSPORTURILOR ~I LOCUINTEI

cu

ordlmll nr. 1228 din 03.09.2002

74

75

2.2.4. Protectla

Materialul geosintetic este utilizat ca strat protector al unui alt strat sintetic sau natural (Figura 2.3)

Figura 2.1. Mecanismul

fi ltrdrii

2.2.2. Drenarea
. M.aterial~l geosintetic este utilizat pentru colectarea si transportul fluidelor din rnasrve de pamant ~i umpluturi de materiale granulare (Figura 2.2).

Figura 2.3. Principiul de actiune a geosinteticului
. .
'

ell

rol de

profeerie

' 2:2.,5.

,'.

,;\

SeparCirea

-::

~-':

Figura 2.2. Principiul drenajului in planul geosinteticului 2.2.3. Etan§area (impermeabilizarea) Materialul geosintetic este utilizat lichidelor sau gazelor dintr-un rnediu in altul. pentru a preveni migrarea

Mat:rialuJ geosintetic este utilizat intre doua materiale diferite pentruall'l1p~eqi9,~' a'hw~t~cullor, ca de exemplu un strat de material granular In contact stca! de'hiathial fin. In acest caz exista doua mecanisme care .....;'. ~>i'_,;i _,;h;' ': se pot dezvoltal.nillmpj ,~ .' (lr:""Ill.l~teri<:l:Nl; ~n.; ti~de sa patrunda, 'in ,golurile mat~rialuilli s.rapular,' diminuand astfel capacitate a sa drenanta, ca ~1 prQPri~ti!ilesale de frecare (Figura 2.4 a); (2) materialul drenant tinde sa patrunda 'in stratul fin, diminufindusi astfel rezistenta (Figura 2.4 b),

cuun:

76

77

2.2.7. Armarea (ranforsarea) Materialele geosintetice sunt utilizate pentru a prelua prin rezistenta lor la intindere eforturile pe care pamantul sau un alt tip de material nu le poate prelua. Principiul de functionare al armaturilor introduse 'in pamfint este ilustrat in Figura 2.6.

[a)
Fara geotextil

ell georextil

(b)
Fara gcotcxtil

Cu geotextil imp!i.cateinjuncpa de separare

Figura 2.4. Mecanismele

2.2.6. Controlul antierozional Materialul geosintetic este utilizat. pentru a preveni eroziunea suprafata a terenului ca urmare a siroirii apelor si/sau actiunii vantului. Fara geosintetic Cugeosintetic Figura 2.6. Principiul de

, .,

de functionare

a armdturilor introduse ill pamiint

,:! :
;ii·

iLl

i I· ,:
.!

,i:

Figura 2.5. Material geosintetic cu rol de protectie antierozionala 78

Principalele domenii in care este utilizat principiul arrnarii pamantului sunt: realizarea unor lucrari de sprijinire care stabilizeaza masivele din interior (Figura 2.7); stabilizarea pantelor (Figura 2.8) imbunatatirea capacitatii portante a terenului (Figura 2.9); armarea straturilor structurilor rutiere (Figura 2.10).

79

•._. umplute cu material granular. Paiul drurnului . Structuri de spnjin din pamdnt armat Umplutura repusa in opera dupa alunecare / . Geosimetic 3. .9..2. .'.7.8.material granular 2... Figura 2. Rambleu construit pe un teren moale annat cu geosintetice 1. Geosintetic 3. Acostamcut ". Teren de fundare 4.. beton sau alte material~ (Figura 2.1. Utilizarea materialelor geosintetice drum uri lor la armarea fundatiilor 2. Suprafata posibila de cedare .11).. Stabilizarea pantelor prin lucriiri de pdmdnt armat 80 81 .'< Figura 2.10. Functla de container Materialele geosintetice sunt utilizate pentru realizarea unor elemente de constructie compaete.8.): Figura 2. Rambleu 2. Tcren de fundarc 4.::ItIm Zk:!url dssprijin Culel de pod Figura 2. care se prezinta sub forma de elemente discontinui (saei) sau de elemente continui.

Sunt realizate in general sub forma de folii polimeriee continue. consolidate prin intertesere sau termosudare.Sunt realizate in general din polietilena (de inalta densitate) sal! polipropilena. netesute. Sunt utilizate in principal la ranforsarea masivelor de pamant (functia de armare). etc. poliesterul. Geotextile Oeotextilele sunt [esaturi permeabile realizate din fibre sau fire textile.2. conform terminologiei definitiile principalelor tipuri de materiale geosintetice.3. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool.) Oeotextilele pot fi: [esute.11.3. Geomembrane Geomembranele sunt folii sintetice eu permeabilitate foarte redusa. Sunt utilizate in special pentru functii!e hidraulice. mai recent. 2. Geogrile Geogrilele sunt retele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1 + 10 ern) pentru a permite patrunderea materialelor granulare. Geotextil inrudit Un produs geosintetic este eonsiderat ca fiind inrudit Cll un geolextil daca este un material geosintetic permeabil sub forma de banda. Forme tridimensionale rea/izate din geotextile. alcatuite din materiale polimerice. deexemplu).3. polietilena si poliamida sub forma de fibre sau fire (monofilament. tricoturi. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. 2. Geomernbranele sunt utilizate pentru functia de etansare (impermeabi lizare). Principalii polimeri utilizati sunt policlorura de vini! (PVC) si polietilena.1.3. folie sau similar care se utilizeaza In contact cu pamantul in domeniul constructiilor. utilizate cu functie de container 2.3. 82 83 . 2. poliester sau. multifilament. Prlnclpalele tipuri de materiale geosintetice deflnltll in cele ce urrneaza sunt prezentate.4.2. . dar pot fi obtinute si prin impregnarea geotextilelor cu elastomeri sau bitum. dar exista si geotextile realizate din tibre naturale (iuta. Polirnerii utilizati sun! polipropilena. dar si din poliamida. lOS.3. Figura 2.

Se pot include in aceasta categorie si produsele polimerice utilizate ca protectie antierozionala si care se pot prezenta sub diverse forme. polimeri. geotextile . geocompozite bentonitiee. ' 2.geogrile. Sunt utilizate de regula impreuna eu un geotextil. rnateri ale GGR Geog~la Figura 2.12.4. geotextile .5.1. permeabile. din care eel putin un material este geosintetic: geotextile . Geocompozite Oeocompozitele sunt combinatii de materiale.3. Saltele geocelulare Saltelele geocelulare sunt structuri tridimensionale polimerice. 3. geogrile sau geomembrane utilizate pentru armarea parnantului sau/si control antierozional.fibre sintetice. 84 85 . armare etc. Sunt in general realizate din polietilena §i au ca functie principala drenajul lichidelor ~i gazelor.12 sunt prezentate geosintetice.3.7. specified geotextilelor poate fi gasita In SR ISO Terminologia referitoare la masivele de pamant (proprietati fizice si mecanice) este cea proprie domeniului de Inginerie Geotehnica (STAS 395081). formate din nervuri ce se intersecteaza sub diverse unghiuri. Deflnltle GEOTEXTILE Oeotextilele sunt materiale textile permeabile realizate din materiale polimerice sau naturale utilizate la constructii In contact cu pamant sau aile rnateriale.geogrile. amestecuri pamant . Georelele Georetelele sunt produse eu structura plana deschisa sub forma de retea.geomembrane. 2. Geoconducte Geoconductele sunt tuburi flexibile sau rigide realizate din materiale polimerice si sunt utilizate pentru transportul fluidelor in diverse aplicatii ingineresti.6. Simboluri In Figura 2.3. Simbolurile principalelor materiale geosintetice in anexa 1 sunt date definitii referitoare la principalele tipuri de 2. 2. filtrare.georetele. geomernbrana sau alt material care sa previna patrunderea particulelor de pamant in interiorul retelei. Terminologia 10318:1996. Pot fi utilizate etansare. conform lOS (International GTX GMB Gemexl! Geomembrana simbolurile principalelor Geosynthetic Society). realizate din benzi de geotextile.3. geomembrane . 3.8.2. cu functii din cele mai diverse: drenaj.

la diferite geotextilele pot f utilizate: i: ziduri de spnJ In. Utilizarea geotextilelor de sprijin ('II rolfi ltrant ill spatele zi durilor ell barbacane.. anticapilare.~)t I Geotextilele pot f utilizate ell urmatoarele functii: .la puturi: filtre sau piezometre. pentruaccelerarea Figura 3.. x:. '*'.. ziduri de drurnuri.::&. [d) baraje. )(' ! xi x.. (Ieotcxtil lbi 7.... depozite drenante. x X l( .zid de sprij in din gabioane in geotextilelor figurile Cll 3. Utilizari ~"'B"".---j ... ~ x x x x x ~~~ x~~.#. M-McriZll drenant =?"'i:':<:""AW"".. 4.....J:(' rl:.. c .---_-''''' Xx Xl( . saltele bariere drenuri geotextilele de drenaj se utilizeazii ale diferitelor la: constructii: de deseuri.sprij inire temporara.=. 1..2.. Filtrare Drenare . depozite de deseuri.:-ut~-x:d '.. x x x X X X tipuri de construct] drumuri $1 cai 1< ferate.".. ~i. Protectie Separare Annare Control Container x .1 .(~. Drcu antierozional (.!ri:~~I. ~ x x· x X I XKXX..4 - 3.. In figurile 3.zid de sprijin consol idari i.)( / (iC~I:.::::_..-_="".. I :\·l~~..wA.1. x ~ I 3.'=-. constructii hidrotehnice etc..Ti iX Cu rol de tiltru.~:-F' '<.o. b .. d . .3. 86 87 .. a .l( )e . 6.3 sunt exemplificate aceste X X X utilizari.5 sunt prezentate exemple de utilizare a rol drenant. 5.C'/.t. sistemele sprijin. ..3../'" x r~~~~~~~~ I I a:::::::.~xlll .• ' . cai ferate.~ Cu rol drenant.zid de sprijin cu dren subteran._ --....

si sisternul de etansare .4. intre terenul de agregat de fundare si teren 1<1fundatiile de drurnuri ~l cfi i intre deseurile depozitate depozitele de deseuri. 110i I. kdrCH..tub drenant in strat granular geotextil In strat de nisip.Georexril _. tub drenant rolfiltrant in geotextil.3.] la de imbracaminte bituminoasa./ /' i.i. geotextilele se folosesc: sau a altor muteriule Figura .2. d . fa realizarea de b . rol de drenaj ('II (e) (d) ell Cu rol de protectie..drenaj... Utilizarea geotextilelor sistema de drenaj a .tub invelit in geotextil...1. geotextilele se utilizeaza: intre stratul ferate. Utilizarea geotextilelor fa diguri din materiale loca!«. .strat granular invelit Cu rol de separare. lucrarile de reabilitare a drumuri lor pentru a Impiedica sau intarzia transmiterea fisur ilor din stratul suport in imbracarnintea bituminoasa noua. Utilizarea geotextilelor ca filtru sub stratul de protectie a malurilor 88 89 .. pentru contra invelit rara c.Jj .) Figura 3. intre straturi Ie vechi ~i si corpul digurilor si rambleelor.. in protejarea geornembranelor poansonarii statice sau dinarn ice. Figura .

._.. la realizarea de structuri de sprijin din parnant armat.. ~. Figura 3. .pe pante... pod c ....:. Utilizarea geotextilelor pentrrl protectiu contra croziunii a ~ sub straturi de anrocamente la protectia sectiunii unui canal sau curs de apa. .:::::)_.. b.7). >' ~: '.. geotextilele contra se utilizeaza: protectia pantelor aplicatii (Figura 3. c . . la lucrari de reabilitare a pantelor alunecate.. Diverse IIfili.. d .~. ~ "..la protcctie de maluri. g. g . In arruarea imbracamintilor bituminoase la drurnuri.....I'h~· '.7.. 1<1 real izarea de taluzuri abrupte armate. e .lI. b..5. in Figura 3.~-:.perne armate sub fundatii.Cu rol de control pentru antierozianal.... . ' .~..' .. ..6. " ' ~- •3-. cai ferate.ziduri de sprijin din piimfint armat.. -- -. . ·.'iG( _ ==-.. eroziunii de suprafata in diverse 3) •• ~. <1) Figum 3. geotextilele se folosesc: ramblee sau depozite de deseuri fundate h) la drumuri.. pe terenuri slabe.. .:/"ili ale geotextilelor ell rol de armare a . b .taluzuri armate.." stint date exemple de utilizare a geotextilelor Cll rol de armare...".. . oj ':-1.. .. Utilizarea geotextilelor ca barierii capilarii Cu rol de armare..armare la traversarea unor cavitiiti Figura 3. d .In pile de 90 91 . f. _ . .Mmarea imbriicfim intj lor bituminoase.\_ .

. la constructia pragurilor in albie. Pentru geotextilele speciale.3.jmai rar. d .~i:i~Q:il. prin topire sau dizolvare. la protectii costiere. b.• se utilizeaza si alte forme cum ar fi benzile taiate din folii sau benzi extrudare.9.3.multifilamente [esute. materia prima este prelucrata sub forma de filamente. tipuri 3. e .Cu rol de container se utilizeaza: la consolidarea ~i protectia malurilor.~. cu rot de container ::~'" ci. fire si fibre. foliile si elementele profilate din material plastic.benzi.pi loti in terenuri moi.1.~. e . ~. in stare de tluid vascos. Filamentul este un fir continuu obtinut prin extrudarea directa din polimerul adus. e . Materii prime.v e. poliamida (PA) ~i polietilena (PE). la protectia fundatiilor sub apa. '-'::~t~. poliesteri (PES). f. b . .< . filamentele sunt supuse unui proces de etirare.diguri Figura 3.monofilamente [esute.~~~~. Pentru cea mai mare parte a geotextilelor. la constructia digurilor. Materii prime. d . tehnologii de fabrlcatle. pentru piloti in terenuri moi. Utilizdri ale geotextilelor 3.8 sunt exemplifieate rol de container. ¥~. Dupa extrudare. tehnologii de fabricatla Geotextilele se realizeaza de obieei din polimeri. Filamentul mai este denurnit "tibra continua".8. Polimerii cei mai frecvent utilizati pentru realizarea geotextilelor stint: polipropilena (PP). eu cfiteva utilizari ale geotextilelor b.fundatii sub apa. Diverse tipuri de [esdturi pentru geotextile a ..~. a .·~ .monofilamente [esute ealandrate. In Figura 3. care le imbunatateste atat caracteristieile de rezistenta mecanica. e . (f) Figura 3.aparari si consolidari de maluri.~~~.netesut termosudat 93 92 .netesut intertesut. cat si stabilitatea ia actiunea agentilor fizico-mecaniei.

polipropilenj. Fi:ul se obtine prin asocierea tilamentelor sau prelucrarea fibrelor.3. 94 .. se obtin geotextile cu desime si grad de acoperire diferit si implicit.3. poliester etc. materiale recuperabile~i refolosibile.2. A~ocl:rea. biodegradabile.3. urrnatoarele mari categorii: '. Acestea pot fiaplicate independent sau asociat. Caracteristica pentru geotextilele netesute. consolidarea chimica.ute. "'. produse realizate dintr-un amestec de polirneri: produse realizate dintr-un amestee de poli~eri '~i fibre naturale. Din punct de vedere al provenierqei materiei prime acestea pot fi: » materiale la prima intrebuintare (originate).drenante foarte bune. de regula 0 ra~ina sintetica. consolidarea prin coasere-tricotare.). Consolidarea prin coasere este 0 consolidate mecanica realizata prin executarea unor siruri de cusaturi in lungul paturii fibroase. Fibra rezulta din tiiierea filamentului Ia lungimi diferite. Principalele procedee de consolidare utilizate sunt: consolidarea mecanica prin intertesere. D~n pun:t de vedere al durabilitatii (durata de viata) geotextilelor acestea se Impart m: . diagonal si atlas. In anumite combinatii. Geotextile tesute Geotextilele [esute sunt materiale cu structure bidimensionalii. In general cele doua sisteme de fire sunt perpendiculare. . cu permeabilitati diferite. consolidarea termica. sau fibrelor constituente. ' . geotextile tricot~te geotextile retea » geotextile speciale. Tipuri de geotextile Geotextilele pot fi clas. constituite din fibre dispuse intr-o retea regulata.' ' » geotextile netesute geotextile te. Interteserea 'este 0 consolidate mecanica realizata prin introducerea in stratul fibres si apoi extragerea din el a unor ace speciale. care Ie confera proprietati filtrant . » » produse . Consolidarea tennica se realizeaza prin fixarea (imbinarea) la cald a filamentului. se face 3.f!lamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamen'tar) pnn rasucirea.eu . 95 Din punet de vedere geotextilelor se disting: al polimerului ulilizat pentru fabricarea » » » » produse realizate dintr-un singur polimer (polietilena. . care aga!iind fibrele le reorienteaza si Ie incalcesc. este structura lor tridimensionala.2. exista trei scheme principale de [esere: panzii. Fibrele constltul~ ma~eria prima pentru producerea geotextilelor netesute dupa tehnologia de mtertesere ("needlepunched") sau pentru realizarea fire lor prin til are (toarcere).1. cuprinzand geotextilele realtzate in amestec din polimeri si fibre naturale. In forma de spic. sirnilare cu cele ale mediilor poroase naturale. In » » » • Geotextilele netesute sunt paturi fibroase. cu structura tridimensionala.prin raport cu celelalte tipuri de geotextile clasice. In raport cu numarul de fire si de incrucisari pe unitatea de suprafata.durabilitate mare in care sunt incluse'geo~6xtilele realizate exclusiv din polimeri sintetici .2.'fieate dupa modul de fabricare. in punctele de contact ale acestora. a elernentelor respective. formate dintr-un aglomerat de fibre orientate dupa 0 anume directie sau la intfimplare. Geotextile netesute 3. Aspectul materialelor este identic cu al tesaturilor obisnuite. ee rezulta din incrucisarea si intrepatrunderea a doua sisteme de tire: urzeala si batatura.2. \ pro~use eu ~urata de viata limitata. . consolidate prin diferite procedee. 3. Consolidarea chimicii consta din realizarea unor legaturi intre fibre! eu ajutorul unui !iant chimie. In tehnologia textila.

Ele se utilizeaza in locul geotextilelor c1asice sau in combinatie cu acestea. 97 96 . elementele dimensionale ale rulourilor).1. Specifice pentru materialele tip trieot sunt flexibilitatea ~i supletea lor.structura In diagonala determinata de schema de [esere. Principala caracteristica a acestor vrnateriale este rugozitatea pronuntata. Tesaturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o . Caracteristici de identificare Identificarea geotextilelor deriva din necesitatea de. definit prin mod de fabricatie. realizate prin impletirea unuia sau a mai multor tire. Tesaturile din benzi sunt materiale realizate din benzi late de cativa mm. care presupune trecerea tire lor din batiitura peste doua sau mai multe fire de urzeala. Dupii tesere pot fi supuse unui proces de finisare.2.2.antnrea suprafetelor tratate ~i protectia acestora pana la dezvoltarea vegetanei. 3.legaturile dintre fire. Geotextile retea Geotextilele retea sunt materiale textile cu spatiiIochiuri) mari de ordinul a cativa em? realizate din benzi.tricotare. Tesiiturile tip atlas au un aspect neted. ' produsul in sine. Geotextile tricotate Geotextilele trieotate sunt materiale eu structurii. tipul polimerului. Au in general grosimi mari. la 4°C.1.2. precum si fabricantul produsului. . 3. grosime care desi sunt caracteristici fizice.Tesiiturile tip panzii sunt cele mai'isimple. ~at:nalde sunt destinate lucriirilor antierozionale ~i asigurii astfel msa. trebuie cunoscute de la inceput. tehnologia de realizare. In avans sau regres cu unul sau mai multe fire.. Densitatea speciflca (relativa) {Pf} Densitatea specifics este densitatea fibrelor din care este alcatuit geotextilul. Rogojinele sunt impaslituri groase ~ifoarte rugoase. . precum si marea lor defonnabilitate la solicitari de tractiune. tipul textil . Caracteristicile geotextilelor 3. Caracteristici fizice 3. geotextilele insamantate. . structura tesaturii fiind rectangulara.4. cum ar fi termofixarea prin calandrare sau fixarea prin acoperire cu 0 pelicula.i testarii se vor aplica prevederile SR EN 963: 1999. Materialele pot avea grade diferite de rugozitate.2. Pentru prelevarea probelor si pregatirea e~a. In acest standard sllnt prezentate ~i frecventele de esantionare recomandate. de regula cu 0 structura inchisa. Geotextite speciale Aceasta eategorie de geotextile include numeroase tipuri.n ~uno~~te rapid tipul si modul de prezentare.4. .ealizate din fire sau filamente destul de rigide. 3. [esaturile din benzi si materiale profilate.ntioanelor In vedere. dezaerate. caracteristic Schema de [esere are cele mai putine incruei§iiri de fire pe unitatea de suprafata. 3.2.definit dupa criteriul de fabricare.3.5.3. bidimensionala. folosind date le oferite de acesta. eu specificarea tratamentelor de consolidare si finis are. 3. Geotextilele insamfintate sunt prod use netesute care au Incorporate in ele serninte de gram inee perene si eventual unele adaosuri (t~rba?. alcatuire. Aceste caracteristici cuprind: natura ~i perforrnantele materiei prime. elementele dimensionale: greutate. dintre care rogojinele. materialele pot fi desirabile sau indesirabile. in ele se realizeaza 0 impletire continua a tirelor din biitiiturii cu fie care fir <tin urzeala.4. dependenta de ceaa benzilor constituente. la un grad de acoperire egal cu al celorlalte [esaturi.3. elementele privind modul de livrare ~i ambalare a ~roduselor (latimea de fabricatie. sub forma unor bucle i'nlantuite. tipul firului sau al fibrei.4.4. din material plastic. pana la 2~4 ern si 0 tlexibilitate Iimitata. la fiecare rand. fire sintetiee sau naturale asamblate prin procedee speciale diferite de cele clasice de tesere sau. .m. .3. Densitatea rei at iva se defineste de obicei ca raportul intre densitatea substantei si dens ita tea apei distilate. . In raport cu modul in care se realizeaza . ". sporite in raport eu cele ale tesaturilor.

0" . sub a presiune data (2.4. y (dintre fibre) si aria totala a probei. mecanice.200 kPa). densitii!ii si specifice se vor apliea prevederile total.91. determinare IIi unitati se vor aplica de lungime. unde: tlA = masa pe unitatea p = densitatea t = grosimea Porozitatea total a a geotextilului. Pentru detemlinarea ST AS 5 RR()(68.sunt reprezentate direct sau indirect suctiune. 3. geotextilelor de regula Marimea [esute golurilor ~i speciale.4. cat ~i pe baza de masuratori In cazul geotextilelor netesute.4. Pentru Peutru identificarea determinare I produsuJui se fcloseste cea mai 3.Valeri tipice ale densitati] poliester: 122-1. .2.14. Deschiderea echivalenta a porilor (0) In cazul considerate a produsului. Masa unjtara sau masa pe unitatea de suprafapi se exprima de regula 11~g/m ' ~I es~e calculata pleciind de la cantarirea de epruvete patrate sau circulare de dirnensiuni cunoscuts. A x 100 . doua fete ale nominata este m ica valoare SR EN 965: 1999. Masa unitara (fta) . Schema de incercare Standarde aplicabile: este prezentats in Figura ASTM D 1388-96. hidromecanice. porii acestora.J.90.4.2.0. a carer marime se urmatoarele metode: optice.5. libere solidi 3. ~e~rezinta masura interactiunj] dintre greutatea (masa) ¥eotextllulul ~l rigiditatea sa.7. . n = (1.2. -sunt spatiile dreptunghiulare. bine conturate de ciitre reteaua determina in acest caz se poate directe. SR EN 964-1: 1999 si . Pentru detenn inare se vor aplica prevederile 3.2. obtinuta. Gr~simea se defineste ca distanta dintre cele ll1at~rJalulul.6. golurile .3 s. In cazul materialului de a lasa sa treaca legata Se poate calcula cu formula: 3. golurile deterrnina atfit de prin prin calcul. 3. geotextilului. exprimata prin masura in care materia lui se indoaie sub propria greutate. polipropilenii: 0.4. Supletea .1.1 D. se exprima in procente.3. Schema de determinare a supletei 98 99 . de suprafata. 20.~ volumul 3. dintre este volumul de golurilor capacitatea nylon: 1. Suplerea.2.4.2.90-0. Porozitatea (n) Porozitatea se defineste geotextilelor ca fiind raportul porozitatea lichidele. Procentajul de suprafata llbera Se aplica suprafata libera doar geotextilelor tesute si reprezinta raportul dintre SR EN ISO 9863-2.10. pol ietilena: 0. se vor aplica prevederile . specifice (relative): .4. Grosimea (t) . Deschiderea pori lor se exprima Pentru 12956. ..p·t J f. prevederile standardului EN ISO Figura . Grosimea grosunea determmata pentru presiunea de 2 kPa. .2.05-1.

Pentru geotextilele netesute consolidate prin intertesere sau pentru cele ce contin rasini. 8 ). fie ca geotextilul este utilizat cu functie de armare (caz in care reprezinta principala caracteristicii mecanica).11 sunt prezentate cur b e tiipice a .. 0 excepris 0 constituie geotextilele tesute ~i cele netesute termosudate.:~"::.2. I Este 0 caracteristica fundamentala.~1 •••••• __ •• _ ••• I • ••• f LL N(-.12. Compresibilitatea Compresibilitatea reprezinta capacitatea geotextilelor de a se deforma sub actiunea unor solicitari mecanicenormale si este in general mai mare decat a pamanturilor.. r rnodulul de elasticitate (panta portiunii initiale a curbei a _8). compresibilitatea reprezinta 0 caracteristica importanta.3. _ i 30 ..I\. in timp ce aceleanetesute capacitate mai mare de defonnare. .3.8 pentru diferite tipuri tf i pe probe la intindere se poa e • ace G .. fie cu functii de filtrare.rI:.4.~~:ll~it~~~:rr~~~~n d:''l. in special pentru materia le impaslite.~:~~.(. legata de permeabilitatea acestora si de capacitatea de a retine particulele de pamant. ~0u1'!::·:i:'Li<.. r:pUI 900t0:<1. 101 .L_ ._... El -.J~ l":_lir~ t~I~.~. Pentru studiul compresibilitatii geotextilelor sunt aplicabile metodele traditionate din geotehnica (incercarea in edometru)..:~ B C !) d~n rl'U1tm:on>'Ii:·nft:_~ .)u. :___~~_~_· -"Ll~ll Detormatle speclflco 1%) fin V· ~ rlgura .ll f...so.1.. Detenninarea rezistentelor R"zistenta :a intindere Ct.ae~ii geotextilul.l A . existand lnsa ~i norme specifics cum ar fi ASTM D 6364-99..J..eo:':~~..11 Rezistenta fa lntindere a diferitelor tipuri de geotextitc .Jt 'G~:.3. de geotextile. (t >T __ ~ •••••••• . 3.:'J·. . Comportarea la tractiune se exprima in kN/m de liitime. prin rezistentele ~i deformatiiie la intindere dupa cele doua directii de incercare: longitudinal (pe directia deconfectionare) ~i transversal (pe directia perpendicularii celei de confectionarsj Din incerciiri rezulta: efortul maxim de geotextiluLui.:.'.. ~._I_UI f12'. Rezistenta la intindere Rezistenta la intindere prelua eforturi de tractiuns. drenare sauseparare (caz In care este 0 caracteristica secundarii).10' U " _ 1). Tr}. au 0 co t· I : .:~~. 100 Fonnele uzuale ale probelor pentru determ iuarea caracteristicilor de tractiune sunt cele prezentate 'in Figura 3.4. reprezintii capacitatea geotextilelor de a ! I in Figura 3. respectiv '" un efort ~orma I datorat ~1tor straturi naturale sau geosintetice aflate deasupi a.Ja::·'1't.curbe tipice alungirea la rupere (deformatia maxima. .4.t.3. f. intindere (rezistenta la intindere a (\ _ c.::~'·'I:lf. Caracteristici mecanice 3.nIHfti-}~_I~r. De aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate a aplicatiilor.' • ' Acest mod de mcercare pellllllt: Sll~~l:. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geotexti lelor se vor aplica prevederile standardului SR ISO 10319: 1997. Geotextilele tesute sunt mai rigide.:OI n.I.

~ :~t~~~i~~~e...jEDnrEE2Ji . 3..3. unei taieturi in care initiale.4.3. dintre se determ ina forta initierea respeetiv .r. Rezulta terra ASTM D 2261-96).4.~. . 100 (%) TgeotextiI ~.• _.. se cu in timpul care instalarii. aIe pro beIor ~ ~ in mcercarea de tractiune 3.-'-.I T cusatura..I""' ~ 1 3.··r[3: !=] W"YJ I • .' :'. de 75 mm se trage de cele doua pentru propagarea sfasierii (norma . Rezistenta imbinarilor De multe ori geotextilele eoasere. in care pe a proba Cll 0 tai etura parti ale taieturii..~... ~ geotextilul ce utilizeaza sub forma unei ernisfere. trebuie imbinate eel mai d .. 103 . geotextilelor [esute.. co.. Se determina in conditii de solicitare fara reprezintii capacitate» geotextilului de a sa si deformatie ce trebuie cit mai fidel situatia reala.3.3. •••....4.6. aplicabila forta medie unui aparat necesara pentru (ASTM tip pendul E::: preveder~:n.~.:" ••••••.I' \ suporta reproduca Rezistenta la obcseala .L·L······t¥J······...-. rezistent Rezultatele sunt 1 (T) ~'" . la determinarea rezistentei la intindere a geotextilelor. 3. poate duce la 102 perforarea geotextilelor.. Rezistenta la plesnire (Ia lntindere rnultiaxiala.• _ •• ~ •• ~ •. din aceleasi p~nete d ad esea pnn e ve ere ea si in pro t cen e.t··~>?:F. P8) Pentru une1e utilizari ale geotextilelor trebuie cunoscuta rezrstentn la ···$'·rF7':EQg. . (~~~\~f Incarcati perpendiculare Exista :' ~ pe planul sau.• ••••• co ".~~~~n!ei propagarea 0 1424-96).)::FlmlBIT1I2illllliWrm:2811rs! ~...m<Hj t .4..i··········~lif:l t j incarcari cieliee a ceda .4.incercarea necesara initiala necesara determina la intindere a imbinarilor se aplica ajutorul pentru sunt supuse la astfel de eforturi una din urmatoarele mcercari: eu proba sfasierii trapezoid (ASTM alii prin D 4533-91).. Rezistenta la sfaslere Geotextilele Se utilizeaza . Rezistenta la impact (soc) Caderea unor corpuri de tipul pietrelor. .12 ·e Forme uzual..' ·'·'.7..incercarea Elmendorf...: .incercarea eu proba "despicatii".'.P7@¥fml&.4.. planul sau: incercarea deformeaza incercarea eu ajutorul Standardul membrana gonflabila : }"". T .(:~X :-..-I ~ ~ ..! . 3.. pnn raportul intact. Rezlstenta la oboseala i~···'. a geotextilului . proba rectangulara de cauciuc palla la plesni reo care se deformeaza unei membrane ASTM aflata dedesubt.5. Imbinarile trebuie testate sectiunea curenta a materialului..:_..3. care utilizeazii 0 la eforturi 0 perpendiculare pe care . 2 metode de a supune geotextilul Mullen. prevederi referitonre american 0 So 17-99 coutine multiaxialji Figura 3..w··~mk5IJilUi$illffiW%@lDtl .e e a cusatum exprimate ~I.3. uneltelor etc.

unghiul de frecare dintre pam ant si geotextil.13.I f:'U t~P. planul cu a anume viteza ..14. 104 105 .. normala.Pentru detenninarea rezistentei la impact se utilizeaza un can metalic fixat intr-un aparat de tip CBR si care este lasat sa cada liber pe geotextil. fie un montaj de tip "plan inclinat" (pentru eforturi normale reduse). Rezistenta Ja poansonare statica In afara rezistentei la impactul dinarnic al unor obiecte. :::::ca x 100 .geotextil se definesc urmatorii .:. illcercareil CII planul iuclinat .I~IT:t': ~\Q. as tf e I de incercari se inclina . . . Pentru determinarea rezistentei la impact prin incercarea de perforare dinarnica se vor aplica prevederile SR EN 918:2000.coeziunea pam ant .SlLP~~~f{":~~.14.l:.. N Schema unui plan inc linat este prezentata In Figura 3.3. Incercarea este aplicabila in special geotextilelor netesute.:~tl-r:uta t<i: -ore •.100 1 tancp Figura 3.'". in raport cu cei ai pamfintului propnu-zls: Y ..>:iti'. Pentru caractenzarea f'recall I pamant .9.f!..-d~~ DiSpo.unghiul de frecare interna a pamantului. C~b·.4.') K :~{Ej m m :ii\. coeficienti de eficienta. 3.1 U'.8. Pentru determinarea rezistentei la poansonare statica se utilizeaza un poanson cu dimensiuni standardizate si unaparat CBR (SR EN ISO 12236:2000). • Y .1 0 ~t se ruasoa ra.cicare . . In cazu I uner . $ .. ."~. c·_ coeziunea pamfintului: a..~i. . Incercarea se opreste 1.: : eficienta pentru coeziune: E{. este necesara si cunoasterea rezistentei la poansonarea statica. Schema illcerciirii deforfecare directa in care: c .geotexti1.4.. materialelor asternute. Pentru caracterizarea frecani dintre geotextil si diferite materia le pam-intoase sau sintetice se poate uti liza fie un aparat de forfecare directa (uti Iizat in general pentru eforturi normale mari).3. r. 3. Rezistenta la frecare Materialele geotextile utilizate cu functie de arrnare preiau efortul de intindere prin frecare. c eficienta unghiului de frecare: E _ tana ~ . .deplasarea .13.. . deplasare considerata limita. Schema incercarii de forfccare directs este prezentata in Figura 3. Figura 3.

unde t = grosimea geotextilului.3.4. .1 k I t in S-I. forta functie de filtrare . Rezistenta la smulgere 3. \1') Aceastji Cll caracteristica este determinata se deformeaza pentru sub geotextilele este utiliz.tesute din fire monofilamentare -. Permitivitatea planul geotextilului.3. de lncarcare eficielJrei Tipul Tabelnl 3-/. Permitivitatea se exprima 106 107 . Deformatia este inregistrata pe unui geotextil 0 directa La data redactjir ii prezentului normativ incercarile de forfecare si pe plan inclinat sunt In curs de standardizare la nivel european. Caracteristici Solicitarea proprie lucrari. Gradul de protectie Se urrnareste evaluarea capacitiitii strat (de regula geomembranii). 24" (77%) din fire 0: = (t urzeala 26" (84%) Ct = 24" (84%) 26° (92%) ct == 23" (87%) .15.11.4. de a proteja un .. de incercare este ilustrat in Figura uti Iizarea perrnitivitatii \1' in locul coeficientului de perrneabilirate dintre cei doi pararnetrii fiind definita de relatia: III'" - k. Intruciit geotextilul incarcari. hldrautice (permeabilitatea perpendiculars pe 3.4. .t lt placa de plumb si se miisoara dimensiunea arnprentelor.de nisip.nisip geotextllulul Nisip de concasa] 4=311 Ct = 26" (84%) 0 de frecare ~i ale Geotextil Nisip rutunjlt Nlslp fin 4=26" <!F28" 0.10. = 25" (90%) Norme aplicabile: AST:vI D 4032-91 (1996).4.netesute consolidate intertesere 3. VlIlOIi orieutative ale unghiului (ill parantezh] pentru intcrfat«.ue preferntn pamantului ~i determina 3.netesute termic consolidate prin == 30" (100%) Figura 3. utilizarii la smulgere din terenul geotextiJelor ca elemente in care se afla incorporate este de armare in diferite tipuri de Aprecierea rnodului in care raspunde geotextilul la 0 astfel de sol icitare se face prin incercarea de smu Igere sau incercarea de ancoraj a unei epruvete de geotexti I plasata intre doua straturi de pam ant. gcotectil . Alte norme aplicahile: ASTM D 532l-92( 1997). ASTM D 0700-0 I. Principiul mctodci de suntlgcre ct.15. Incercarea se executa Ia diferite incarcari "plicate asupra necesara srnulgerii geotextiluJui din pamant. legatm.= . ~esute tarate ell a. Principiul metodei 3.4.4.in Tabelul3-1 frecare intre diferite materiale sunt prezentate valori orientative pentru unghiurile geotextile ~i diferite tipuri .1.

(t~lt. EN D 5567-94(2001)._ :. t: de testare._.. .<lBsui 1". n L--. . Colmatarea 2 x lO'~ Coeflclent de permeabilitate in plan (crnls) 6 x 10-4 2 x 104 x 10. Standarde de sarcina colrnatare din ce tipului de pamant debitul se ram ant _ in gradienri unt este de drenaj. Se impune 0 sarclnii .4.3 4 x 10- o t:l N.16.3.4. in loc sa se masoare In diverse puncte ale coloanei hidraulica sun! apoi transforrnan.rrnm0cl<1't ~. . •• : ••~••'\..i..rare... perioadf de rranz itie ce geotexti lelor variaza intr-o plaja larga de valori: 0._~ ii..02 . ••• _~ . 0 este permeabilitate in planul geotextilului produsul dintre .'flltG'.••• . fa 'T' b etu I . _ .4.10) releva 0 0 5493·93._i- •• ~. sunt prezentate in Tabelul ntru .. Permitivitatea se poate determina $i sub sarcrna "normala.2 variaza de la 10 ore pentru pamanrur] granulare. Valori tipice ale transmisivitiuii geotextilelor pentru I ") WI 11)0 efort normal de 4{) kPa o Ie-sur di:'r rTionQfi~Onle['d aj din n este Tip de geotextil Transmislvitate m) (m3/s Netesut termosudat Tesut 1.~__. AST\1 transmisivitatii se vor aplica prevederile ISO 12958: 1999. tipice obtinute (Figura 3.le 1:1 din -ntru izata dne[! .1 1CC 100U Pentru geotextilele utilizate cu functii hidraulice. Transmisivitatea Valori Pentru utiliza ln acest scop si lin permeametru pereti flexibili se exprirna 'in m3/s m.2 3 X X 10-8 10. ell kp si grosimea geotextilului. hidraulica constanta care este menjinuta 0 perioada indelungara de limp.. T ransmlSlVl '1a t ea.geotextil incepe sa se com porte ca in realitate.4. Daci\ curba devine aproxirnativ orizontala dupa aceasta perioada geotextilul este compatibil Cll 3. incercari de colma tare pe difcri te tipur: de geotex Ii [c 111 108 109 ._. geotextil. Figura 3. 8) Aceasta functie caracteristica (permeabWtatea in planul pamantu! testat in conditiile de 0 arc este importantii pentru geotextilele utilizate eu de incercare Daca panta continua sa tie descrescatoare. la 200 ore pentru pam5nturi CLI granulatie fina.Pentru determinarea constant ASTM permitivitatii se utilizeaza metoda si cea cu gradient variabil. Curbele sirnpla de incercare este punerea in contact a unei probe de 1\ III v parnant ~i a unei probe de geotextil intr-un cilindru. ! ClI gradient conform o metoda . --. Transmisivitatea geotextilului. 120 unei tipice ale rransmisivitatii deterrninarea 3·2. __ : ••_-.1 [n{(~J ~.! ! 1 __ ""-'--'--'.(J. Perrnitivitatea S·I.. __~.:·s'%'IJ1 '. Tricvtot din r!10notil":lmE<r:/ • .. apare In ce rnai importanra si rezulta ca geotextilul IlU este adaptat testat. hidraulici (aparat {}= k..J-_. aplicabile: ASTM D 1987-95..__'--'-'-'-L. ASTM 0510 1-0 1.\jr.2. poate Pentru a scurta timpul masura sarcina hidraulica Diferentels . t.'-'. coeficientul .8 Tesut monofilarnentar Netesut intertesut 3..2. ?rena~e) se determ ina capacitatea de colrnatare si ruodificarea proprietatilor hidraulice. dupa care sisternul pamant . conform EN ISO 1 ~58: 1999. "H_"~ _ ••• 10 Hrf!p~. Se poate triaxial).vv..

pe 0 perioada poliester poliamide sensibili "". 110 111 . de rezistenta A se consulta ~ianexa 7 a prezentului constanta. timpul unei instalari necorespunzatoan. exprimata microscopicii Modificarea si a rezistentei rezistenta epruvetei decontrol.1. . 50:.5. clasice.teren. Rezistenta la abraziune Abraziunea geotextilelor poate reprezenta. prin Incovoiere. mecanice care transmite rezistenta de cca 40%.3. Sensibilitatea la fluaj a polimerilor poliamide. care prevede rezultatelor mult.probe ani. prin interrnediul unui strat de agregate. si i se determina eu cele iuitia!e. sunt est" la fluaj. 3.5. a durabihtjitii vizuala.. uniforma. (pot fi utilizate EN 12226:2000. la fluaj din asa cum este cedari i sistemului geotextil .3. . reprezinta ~ deforrnatia . pentru se doreste extrapolarea se recomanda s~ ram. de de cca.4. proiectare.. iar da~a de viata de ordinul sunt expnmate ~O. fata Acest precizeaza care sunt metodele (sau altele este incercarii dad de aplicatia geotextilelor de fiecare tip de incercare: prin Ia intindere la intindere neexpuse normativ. rezistentei metoda 750 cicluri la abraziune blocului se extrage abraziune..5. ca pierderea : unei parti de evaluare fluajul din cornpresiune prevederil e standardului european EN 1897:2001.i polietilena in Europa. In unele cazuri.5. caracteristicile si hidraulice pOlipro~ilena:. unui efort se aplica incercarea normal. geosinteticele lOla :lceea. Deoarece ca ~i celelalte fabricate important din polimeri sunt cunoscuti a fi foarte creste polietilena.'0 LI din Standardul ciclice pe un platan incarcarea geotextilul comparate 100 ani.tirnp (Figura3. care obtinuta ill rnateriale timp sub incarcnre aplicabile). cu hirtie determinarea care utilizeaza Dupa oscilant.17).2. cauza din sub forma deformatie se poate Pentru . rotativii.OOOh sau mai specifica realiza durata de testare de. geotextilele. considerabil _ De este . la incarcari ordinea: pentru poliester. 3. Exista mai multe proceduri posibile cu membrana gonflabila.4. incercarile de durabilitate.'ina sub 25%. . Fluajul . .4. pe durate Rezultatele de tractiune supuse eo. geotextilul poate f fiind supus in multe cazuri Ia eforturi mult mai mari decat cele de ENV ISO Dupa 10722-1 200 cicluri prevede intre aplicarea 5 si 900 unei kPa incercari se extrage pentru a fi de detenninat aceasta caracteristica. Caracteristici de durabilitate proprietatile Rezistenta intact mecanice la abraziune si hidraulice se exprima pentru a fi comparate cu cele ini!i~ Ie: pentrn ca un procent si alte proprieriiti din rezistenta esantionului care sunt relevante Pentru standardului de evaluare examinare sunt procentual durabilitate. tar penrru la geotextil. standard pentru sunt aplicabile prevederile la rntindere studiata).. 3. Deteriorarea in timpul instalarf In deteriorat. sarcina polipropilena admisibila si pentru pentru care sunt supuse de rupere la intindere. tluajul din tractiune mcercarea eSle st([lld(lIdIZ"t. Se defineste material datorita frecarii cu un alt corp.4. lJl geosmtetrce. I OOOh. de curbe IO.'.~i cu cilindru eu platforma prin abraziune Pentru EN ISO 13427. Fluaj .. se vor aplica prevederile uniforma obtinuta proba si i se determine (abraziune abraziva). lunga de tlmf~. (alungire) pe .~ 0 prin EN ISO 13431: 1999. l_ 0 unei . Ca si in cazul incercarii tractiune cazul in realitate.

_ _l_~ .4. 109 !Imp (Sj Figura . t 1 9(1 ~.. Rezlstenta la factorii de mediu Produsele expuse la raze UV ~i alti factori de mediu pot fi degradnte Pentru detenninarea rezistentei geotextilelor la factori de med iu se vor aplica prevederile ENV 12224:2000. temperatunle ~nalte provoacii degradari ale polimerilor. la concentratii ridicate ale acestora si in conditii de temperaturi ridjcate (peste +20"C) geotextilele ar putea fi afectate de degradare. De asemenea. Log 11mp... 'r=: fbi Fluaj 10 60% din incarCQfo defluaj pentru geotex ti le rea liza te din diferite tipuri de polimeri .4.5.--_ .17. 3. Temperatura care provoaca fragilizarea geotextilului este cea la care 50% din probe cedeaza la impact. 112 113 .5 ... De joase afecteaza fragilitatea si rezistenta la impact. desi geotextilele . Standarde aplicabile: ASTM D 4594-96 (efectele temperaturii asupra stabilitatii geotextilelor). Numai in cazul in care microorganismele elibereaza in procesul de dezvoltare sau descompunerc.5. substante chimice din categoria celor ce degradeaza polimerii sintetiei (fenornen neidentificat in experimentarile efectuate.indiferent de natura polimeruluipot ti un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor.__ 3 4 __ . 1 pro t 1 z. Rezlstenta la degradarea terrnica Temperaturil~ asernenea._ _.Sj (C1) luG! to 20% din lncarca'9 F 3.. 3. ele IlU constituie 0 hrana pentru acestea ~i ca urmare prezen\a lor nu genereaza degradari ireversibile ale produselor.4.L..6.. Rezistenta la degradarea bioloqica Ioro r ! 1 an t PA __Ii~ ---------LT l 2 l_ . .~_.. Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi. aceasta incercare trebuie realizata atunci cand cerintele pentru 0 tunctionare corespunzatoare necesita rezistenta microbiologica sau daca geotextilele sunt fabricate din polimeri noi a carer rezistenta este pusa sub semuul intrebari i. Rezistenta microbiologica se defineste ca rezistenta geotextilelor (sau produselor inrudite) la atacul bacteriilor sau fungilor.5.curbe tipice Se apreciaza ca. iar dupa ce este dezgropata sa i se masoare rezistenta.4. dar conjunctural posibil). Pentru evaluarea rezistentei la degradarea biologica se apl ica standardul SR ENV 12225:2000 care prevede ca proba de geotextil sa fie ingropata Intr-un parnant activ din punct de vedere biologic.5.

1. dedesubt detectare ). gelive.4. evitarea geom embranelor. ). c ..etansare dubla strat de detectare a :.0- impermeabilizarea pentru lichide.1 .2. utilizate pentru etansare cu piimfinturi sau alte materiale. GEOMEMBRANE {al (bl 4..... tad protectie. Oetinitie folii. m ineralii.1. contaminarii etansare).etansare Cll geotextil etansare dubla cu strat de Cll f .etansare eu geotextil dedesubt. construcrii lor. Utllizarl Geomembranele au ca principals functie sau parti ale acestora.. Etansari verticale laterale la drumuri pentru la depozite a terenului de deseuri cu diversi pentru controlul (ecrane de scurgerilor ~i protectie minerals poluanti y Etansar] Etansari sub imbracaminti infiltratiilor asfaltiee. In pamanturi argiloase eu .> barajelor. zone ale Iichide unor (apa.. In umflari si contractii mari. fiind utilizate la: . sUbtiri..2..sistern simplu de etansare. Rezervor gouflabil dill gcolllenrhrililii 114 115 . tigurile 4. Etansari Etansar] de rezervoare sau bazine pentru in alte solventi). minerals. In contact 4. ). if) constructii Etansari hidrocarburi. pamantur] sensibile la umezire. la depozite de deseuri menajere sau de baza ~i suprafata si protectie a scurgerilor.etansare CLl protcctie d .. :.4. la canale pe de transport sau paramente Figura 4. Geomembranele cu permeabilitats sun! produse polimerice plane.4 sunt prezentate exemple de folosire a Figura 4. sau galerii. in domeniul lei· (u) (impermeabilizare).Diverse tipuri de etansiiri pentru bazine de lichide digurilor sau a . e- b . sub forma de foarte scazuta. Etansari la tuneluri Etansari industriale..

Terrnoplastlca . ~ cost moderat.Termoplasrica ranforsare. .presLipune dintr-un singur strat.3.comportare .greutate .comportare modestii la temperaruri foarte buns Ia factorii ridicate.Etllena propllena buns la factorii climatici. Etall. . si dezavantajelor Tabelul d-l.'jarea tuneluri lor cu geomembranh • comportare . EPDM . .buna rezistenta la fisurarea echiparnent . Principalcle tip uri de geomembrane AVANTAJE .posibila desfacere a straturi lor componente.rezistenta chimica . .imbinare .rezistenta . tara - comportare proasta In fac torii climatici.4.cost moderato .pierderea componentilor grosimi. chimica buna. .Pulietllena clorurata buna la factorii climatici.repararea pe santier 116 117 . rezistenta.rezistenta . E\'cmplu de sistem de etansare cu geomemhralJa fa depozite de deseuri solide " greutate dintr-un plastifianti in timp. buns la fisurarea la rece. Dnm _.Caucluc termuplastlc . redusa cand se realizeaza [a rece. .3. procedee de fabricatle In Tabelul 4-1 sunt prezentate de materialul lor. . Figura 4. materii prime.rezistenta chimica buna. CPE . diena terpoltmer slabe la temperaturi special este difici la. usoara. buna la fisurarea la rece.Imbinare -.4. Tipuri.perfcrmante ridicate. . Figura 4.fiabilitate redusa a imbinarii.se produc DEZA VANT AJE PVC .comportare climatici. pentru irnbinare.rezistenta buna la imbinare. principalele tipuri de geomembrane cu specificarea clasificate avantajelor in functie din care sunt alcatuite. buna. .cost redus.rezistenta .Pollclorura de vinil .comportare slaba la temperaturi joase si ridicate " comportare . CSPE . intr-o gama largji de redusa singur cand se realizeaza strat.Polletllena clorosulfunata . .

.suprafata lisa cu frecare redusa. Geomembranele din CSPE se produc tot prin calandrare in 3 .6). fara insertia unei retele. astfel incfit sa creasca coeficientulde frecare CLl stratul suport. Geomembrane este in~~alata pe panourile de cofraj CI L crampoanele orientate spre interior. formand protuberante pe suprafata . late de panii la7.contractiez dilatare termica mare . betonul fiind turnat peste acestea.imbinare buna prin 'incalzire.5 mm. .sensibila la fisuri din solicitari.3). cutarea stratelor de suprafatii in cazul geomembranelor In acest Il1LLltisll:1f Jcoperi le:l fel. Dupa stabilizarea termica cilindrul se taie pe generatoare obtinandu-se folii de pani la 10. VLDPE . stropirea la cald a geomembranei gata fabricate CIL un polimer • • poate creste care formeaza protuberante.5 este prezentat un ecran etans realizat d!n geomel1. Imbinarea este asemanatoare celor de la palplnnse. alcatuit din doua folii imbinate tip tata mama (1. galerii subterane etc) se pot folosi geomembrane cu "crampoane" care ~enl11t prinderea (Figura 4.5. termoplastlca .comportare buna Ia factorii climatici.gama larga de grosimi.contractie/dilatare termica . LDPE.imbinare sirnpla prin incalzire ~j moderata. MDPE. termoplastlca .5 mm.cost redus. .rezistente chimice modeste. . Geomembranele din PVC se fabrics intr-un strat sau mai multe. prin calandrare.LOPE si VLOPE sunt rar folosite. cu stratul suport sau ClL de la cca 10° la 35 In Figura 4.EPDM Cauciuc 'termoplastlc . • Extruderea masei plastice prin dispozitive circulare.HOPE. Pentru manrea mgozitii\ii suprafetei. extindere. intre care este introdusa 0 retea de ranforsare din fibre de pcliester sau nylon. unghiul de frecare c . MDPE si LDPE se produc utilizfind doua tehnologii: • Extruderea masei plastice prin dispozitive speciale plate din care ies folii cu grosimi intre 0. . HDPE Polletllena de inalta densltate .5 straturi de polimeri. . Figura 4. 119 118 .alungiri rnari. .cornportare bun a la fisurare.rezistenta chirnica excelenta.'br. se util izeaza urrniitoarele rehnolog ii: • activarea unui agent care se atH in masa polinierului ~i care sc umfla. joasa ~i foarte joasli densltate .cost moderat.rezistenta la fisurare la rece sub 60° F (3rC).5 ~ 2. la iesire produsul fiind insuflat cu aer astfel incat se formeaza un balon cilindric. cele mai late care se producin prezent. extrudere. .Pulletllena de medie. canalizari din beton. . Geornembranele din polietilena .11l~ (2). Ecrane impermeabile dill geumemhl'lIIli: La etansarile structurilor din beton (cuve. Astfel de ecrane pot fi realizate pe adancimi de panii la 40 111.5 m lii!ime.Semlcristallna. . avand 0 gro~1111e e: d 1. .imbinare usoara prin incalzire si .Semlcrlstallna.5 m. .15 .rezistenta termica buna. . In zona 1mbiniirii este introdusa 0 garnitura (4) care seumtlii in prez enta apci ~1 = asigurii etan~area.gam a larga de grosimi.

1. care au striuri. care si pana la 5 mm.85 ~i 1. numarul de mostre ~i de masuratori se va rnari. permitand ~I detectarea mai rapida a unor eventualedefecte.5: ~ ~ ~ 4. greutatea specifica este de eea 400 . Deterrninarea grosimii se realizeaza prin rnasuratori pe rnostre decupate din mijlocul unui rulou si se exprimii ca 0 medie a acestora. Pentru determlllarea dimensiunilor se aplica prevederile EN 18482000 . . Geomembran~le sunt in general de culoare lnchisa (produsele pohmence su~t d~ culoare neagrii datorita aditivilor pe baza de negru de fum care Ie protejeaza contra efectelor nocive ale razelo r UV) dar ex' t~ .2. Nurnarul rulourilor testate este convenit cu beneficiaru]. 0. ~ e ~are reduc absorbtia de ciildurii.6.1. ~i respectiv dilatarea terrnica.1.2500 g/rn". 120 121 .500 g/m".4.5 111111.95. Aeeste earacteristiei pot oferi inforrnatii si ell privire respectiv la robustejea geomembranei. geo b Ib "'" IS a ~I ~e~ rane.1. iar la cele foarte groase de 2 111m atiuge 2:2001.40. Grosimea (t) Geomembranele au grosimi dimensiune denumindu-sefilme. Pentru preleva~ea probelor se aplica prevederile EN 13416:2001. 0 grosirne rna re asigurand 0 robustete sporita. Geomembrane cu erampoane 4. Figura 4. mai mari de 0. Caracteristici fizice 4.4.4. Pentru determinarea grosimii se VOl' aplica prevederile SR EN 9041: 1999 si SR EN ISO 9863-2: 1996. Densitatea (p) ~i masa pe unitatea de supratata (~lA) .3 mm.4. Astfel. Caracteristicile geomembranelor ~I cauciuc butil policlorura de vinil polietilena de inalta densitate (HDPE) 0. la rezistenta.5 mm (sub aceasta se folosesc de obicei In constructii] TIU Grosimea uzuala pentru geomembranele ce intra In structurn sistemelor de etansare variazii intre I .4. sau la geomembrane multistrat. la geomembrane de 0. Alte standarde aplieabile: ST AS 5886-68. in concordanta cu prevederile din caietele de sarcini si prevederile contractuale eLIturuizorii ~l beneficiarii. Densitatea depinde in principal de polimerul din care este realizata geomernbrana si. dar 0 flexibilitate redusii. ca valoare. Masa pe unitatea de suprafata difera in functie de natura materialului grosimea produsului.92. 1. La geomembrane vechi. variaza intre 0.

Caracteristici hidraulice 4.4. probe le avand forme speciale (dublu T . . 4. gaz-cromatografica).4. banda). E]\ 1931 :2000.1. ealorimetrie). alungirea la limita de curgere si se calculeaza modulul de deformatie. ~. Testul cu latime constanta. metode asociate cu determinarea concentratiei de 'substanta chimica pe cele doua suprafetele opuse ale geomembrane] si calculul fluxului de difuzie ~i a penetrabilitatii.desorbtiei prin geomembrane. _ rezervoare de lichide chimice de cornpozrtie cunoscuta. evaluarea impermeabilitan] relative a geomembranelor reprezinta un factor important. Ruperea geomembranei are loc In zona centrals si. al principiului metodeior si aparatelor de Rszistenta la intindere Din punct de vedere masura.2). metode electro-mieroscopice (marcatori atornici.15 rn/s). alungirea la rupere. " Atunei cind se iau in considerate alte lichide in ~fara de apa trebuie avut In vedere fenornenul de selectivitate. Permeabilitatea Penneabilitatea geomembranelor. Valoarea obtinuta dintr-un test asemanator cu eel pentru vapori de api se numeste transmisia vaporilor de solvent.concentratie). acest test furnizeaza inforrnatii despre comport area la tracttune numai dupa 0 directie. microduritate. se deosebesc: I) 2) 3) metode fizice (densitate optica. Pentru determinarea transmisiei de vapori de apa prin geomembrane se vor apliea prevederi le EN ] 931 :2000.2.2. in sensul legii lui Darcy (k). dar intrucat nici un material nu este impermeabil. Pentru determinarea rezistentei la intindere se utilizeaza aceleasi principii ca si in cazul geotextilelor (paragraful 3.dumb-bell.3. metode care implica mjisurarea curgerii stationare ~I determinarea fluxului de difuzie a coeficientului de difuzie. este extrem de scazuta (de ordinul a 10. 4. bazate deci pe cinetica sorbtiei . valoarea rezistentei la limita de curgere.Lz). Metodele geomembranelor a) experimentale de se grupeaza astfel: determinare a permeabilitati] foarte diferite a transrnisivitatii vaporilor de solvent fata de cele obtinute ill cazul apei. Se mascara: valoarea rezistentei la rupere. vacuumetrie. Se vor aplica prevederile EN 12311-2:2000. Se utilizeaza si la geomembrane testul folosit pentru geotextile. metode chimice (variatia concentratiej. indicativi reaetivi).. cu 0 mostra de latime constants (paragraful Le. rezervoare de hidrocarburi. cromatogratie.in caz particular prin determinarea de aceeasi concentrape (izo . variatia indicelui de refractie. Caracteristici rnecanice b) c) d) metode bazate pe masurarea distributiei concentratiei agentului dedifuzare pe toata grosimea geomembranei . Testul cu dublu T. refractie.3.4. spectroscopie. etansare de baza la depozite de deseuri (contact Cll lix iviati ): etansare de suprafats la depozite de deseuri (contact ell gazele de fermentatie). micro-analiza prin raze X. in special la solventii organici. rezervoare de radon. fota-electrica. metode care se bazeaza pe inregistrarea cantitatii de substanta difuzatii absorb ita de proba in procesul de difuzie.4. . EN 1928:2000. datorita latimii mic i din aceasta zona. anomalia cineticii sorbtiei.4. o incercare de permeabilitate la solventi se realizeaza atunci cand geornembrana este utilizata pentru: .1.4.3. Se vor aplica prevederile: EN 13111 :2001. Marirnea moleculelor si atractia lichidului fata de materialul polimeric al geornembranei poate duce la valori 122 123 .

3.e~~~. ~ U @ 21 > A.:~e~~~:~::l~ad:r ~~I~:~:~~~att~i~~.la cedare ' ** .f) W U @ 22 II > A. ~= 610 nun > A. Testarea imbinarilcr se face prin lncercari de forfecare sau prin incercari de "jupuire" (exfoliere. U g..ultima rezistenta masurata * . imbinarilor ~a:~~~:.:j rnatii :i Val~n' orientative ale rezistentelor fa intindere ale diverselor geomem brane Testul dublu T Teste cu Uitime constanta Test tridimensional I 4.e Testul . variind intre 18 s i 130 N. Actiuni ~idefer... r. cele doua piirp ale sudurii supuse fiecare la trae!iune. iar in prezent se produc cu la!imi de pana la 10. U A.4.3 24 19 7.3. 4. geomembrane Ie trebuie sa acopere de obicei suprafe]e mario si de aceea. Incercarea de forfecare este rnai patrivitli pentru realizarea unor incerciiri de perfonnanta (in conditi i speciflce amplasamentului).ee). pentru determinarea rezistentei la initierea sfasierii TabeluI4-2.2. Hortul 0.pentru HDPE . Pentru detenninarea rezjstentei la sfasiere se vor apl ica preveden le STAS 6127/87.4.f) U > g: u 23 r. Rezisten~a :.nu s-a produs ruperea 124 .. 23 16 ~ % II caracterizare L r Defurmatia ultima 300 100 700 300 58 600 300 51 >500 ** 100 47 Tncercarea sudurilor la forfecare [ncercnrea sudurilor la jupu ire Figura 4. valorile obtinute pentru lncercarea de exfoliere sunt mai mici decat cele din ineercarea de farfecare. Scheme de incercarc ale suduri lor in general. tmbinarile sunt numeroase ~i constituie unul din punctele sensibile ale lucrarilor.3 In lucrarile de etansare... desi se livreaza la lungimi importante. Pentru incercarea de "jupuire" se trage de cele doua foiii sudate in sensuri opuse (Figura 4. r. ENI23IO-2:2000. 23 9 28 19 8. intindere pentru cateva tipuri d ezen a e bra on orientative e geomem rane.3rnm I 25mm W A. v pentru determinarea rezistentei in rezistenta la lntindere a propagarea sfasierii Rezistenta la sffisiere determinata cu proba trapezoidala pentru geomembranele subtiri. sub efectul unor intinderi margini.7.la ruperea rete lei . 13 120 100 47 maxima Efortul ultirn 0.7). " tridimension a 1. In ale rezistentei la In Tabelul 4-2 sunt pr ttl' . In cadrul Incercarilor de forfecare.f) I 200 nun HDPE U A. l a instalarea Asemenea solicitari pot apare in special sau taieturi accidentnk pe geomembranelor. Rezistenta la sfa§iere Pentru determinarea teste: acestei rezistente se folosesc doua tipuri de cu pro~a de forma trapezoidal a cu taietura de initiere. STAS 4030-1179. 125 Nota: . .5 111. incercare de desprindere In unghi de 900). la rafale puternice de vant. S e d etermma .~/:r ~ex~~~~~~:!~.i comportarea 6.. iar ineerearea de exfoliere este mai curand un test de (In conditii standard).pentru CSPE .3. Rezistentele reduse obtinute prin acesre teste pun 111 ev identa preeautiile ee trebuie luate in aceste faze..6 21 "'* .. cu proba de tip "despicata".pentru PVC . U g: r.f) @ 16 W 23 300 maxim '" ~ DefDrrnatia % 39 17 20 300 35 35 19 300 30 30 19 15 8.. determinfind forfecarea zonei sudate. Pentru geomembrane ranforsate testate pe niostre "despicute" rezistenta variaza intre 90 si 450 N. neranforsate este relativ scazuta.

9 12.96) 21 (0. masurandu-se energia la care are lac penetrarea (norme ASTM 0 1822-99.5 19. Valori orientative interfata geomembrane .10). .iin cazul geotextilelor (paragrafele 3.5 9.1 > 21.6.4.2 14.4.91) 25° (0.1 8. 4.1 11.2 7. Rezistenta la poansonare statics Geomembranele sunt foarte sensibile la degradarea ca urmare a unor actiuni mecanice cum ar f lovituri produse de caderea un or obiecte (agregate minerale.3 11.Nisip nil cu mlcaslsturl cu ClI <1l = 30° <1l = 26° .81) 25° (0.6 11.' 127 126 . anrocamente.3.1 6. cuprinsa in norma ASTM D 1424-96.77) 27° (0.4.79) 0 EPDM PVC rugos PVC lis CSPE HDPE'lisii~1' 23° (0. Alte norme aplicabile: EN 12691:2001 In Tabelul 4-3 sunt prezentate valori ale rezistentei la impact pentru diferite geomembrane determinata conform ASTM D 1424-96.5 mm) PVC (30 mil = 0.24° (0. R7) 1]0(0. 4.icare variaza intre 45 .3.9 si 3. lovituri ale echipamentelor utilajelor sau circulatia lor. avand ca scop obtinerea de val~rj pentru pro!ectare In caw! 111 care geornembrane!e se instaleaza pe pante In Tabelul 4-4 sunt prezentate eficienta definit 'in paragraful 3.5 sunt prezentate detalii referito. ca :. pe care este aplicata 0 foqa de cornpresiune.3. D 746-98)..5.3.9 18.1 > 21.2 90° >21.3 11. in care un brat oscilant cu cap conic este lasat sa cada pe 0 mostra din produs.9 mm) (20 mil Tipul de parnant Nisip grosler ~ mare . Se stabileste marimea actiunii ce produce ruperea :. Valori orientative ale rezistentei 1424) pentru diverse tipuri de geomembranii Tip geomembrana la impact (ASTM D Pentru deterrninarea rezistentei la poansonare se folosesre 0 mostra circulara de geomembrana. Normele aplicabile sunt: ASTM 0 1709-01.S6) 24°(0. Rezistsnta la impact (soc) 4.1.6 13. Pentru a proteja geomembrana fata de asemenea actiuni cea mal buna solutie este utilizarea de geotextile de protectie. testul "Elemendorf" saucel al pendulului.4..75 mm) HDPE (40 mil = 1 mm) EPDM annat (36 mil = 0. Tabelul 4-.2 0 (Etich:nta E'f> = tgo/tg$) PVC = 0.9 mm) CSPE annat (36 mil = 0.5 9.4. fixata pe un inel.re !a modurile de Irnbinare a geomembranelor ~imodul de test are a integritatii lor. EN 12317-2:2000.88) 25° (0. Rezistenta la forfecare pe interfata Ingercare~se realizeaza 111 aparatul de forfecare direcra.9: valori orientative pentru raportul de tah~/ti/ 4-4. PentriJ determinarea rezistentei la poansonare statica se VOl' aplicn prevederile EN 12730:2001.7 > 21.9 13.1 > 21.Pentru testarea rezistentei sudurilor se aplica prevederile standardelor EN 12316-2:2000.7 45° 14.4.3. elemente de beton).9 60° > 21.3.63) . <. In paragraful 4. 0 varianta a acestei incercari este cea a lui Spencer. determinand momentul ruperii. D 5628-96. ()' tu Rezistenta la impact (Joules) pentru diverse unghi~ri ale conului 15° 30° 8. Pentru determinarea rezistentei la impact se foloseste 0 metoda dinarnica. sau chiar circulatia oamenilor.4.450 N pentru geomembrane subtiri si intre 200 pana la 2200 N pentru geomembrane grease armate.2 19. in special a celor pe senile.piundnt Valorl Tipul geomembranel ale unghiului de [recure. Se pot utiliza ~i alte metode de determinare ce utilizeaza greutati care sunt lasate sa cada pe materialul geosintetic de la anumite inaltimi.81) 18'" (O.7 12. care se produc in special in faza de montaj.

f) . at gile . d.prafuri anorganice si nisipuri foarte fine.. E". lichidelor Functia principals a geomem b rane Ior este 0_ cea •• de bariera contra 1 adeziunea geomembranaJargila. 1990) Tf pul d. ell pietns. j~p·ract. E. Degradarea chirnica E'f! . LInde geomembranele trebuie de eficientii este dat de: cum ar instalate In faza de montaj. raportul P argile nisipoase. 94 0 39 E. care pot derermina mteracuuru 128 129 .in grade _ ML . 100 ¢ E.. P.. ..I K~ E. coeziunea argilei.unghiul Ca C- <argila.I(a £.· t mai multe . r <>JeL ·~I' E9 c geolllelllhnlll(i Tabelul q-s: VlIlorl .eficienta contactului.nisip cu coeficient de neuniformitate 1111C. .. 0 E~ 77 ~(> 14 IJ 8 70 65 53 57 77 7 g 2k i2]0 17 I') I~ I~ 0< 24 2) 23 71 67 67 5~ 17 13 10 9 40 70 90 14 IR 29 15 27 ~o 9[1 75 j . . p.5 8 5 5 9 100 3~ 100 12 100 34 E.substan]e chimice chimice dificil de estimat.Atune] cand geomembrana este asezata pe un geotexti I. argile prafoase. ..in kPa. uneori pe argile impenneabile. Cll _'. saci de nisip.4.de slabe SP . E. c E. E~ 100 c IJICL ® sr ~ell 1-:. ale-raportului de eficienta In Tabelul 4-6 sunt prezentate orientativ valori pentru diverse interfete geomembranii/pamant.1.geotexti] on·cn/afivc ale unghiului clefioecare III illtcl.conform datelor din TabeluI4-5.2 2. Valeri orieutative privind eficienta contactului geomembrana/pitmiint (Koerner. ~U .12 ~() ~2 (l~ 12 60 21 26 15 100 14 16 57 111(1 0 sa monof lament fesLlt din benzj 17° 21° Legenda: P .. 111 lichidul la care geom em bra rana tre b ure sa reziste . 0 23 20 c JO II)Il Ii J6 E~ 2) c 100 2~ 11111 ~:-: 11111 c I~ EPD M 23° 180 PVC rugos Tipul de geomemhrana PVC PVC lis CSPE 150 2]0 90 ]30 HDPE lisa CSPE EPDE IIDPE HDPE rugoa- impiislit netesut tennosudat tesut 23° 200 110 28° 2)0 180 100 . Caracteristici in care: de durabilitate K este eficiema 1'i .7 31 89 40 100 3. arg. E ..7 55 :n ~7 5 42 17 88 26 6~ 2 100 ]5 92 II 92 ~ 69 E..1. _ -cr i rnedie sau scazura..l E ~ c". E<p . pentru a evita alunecarea.4. . 4"7 sunt prezentate infonll~~[] r~t~rltoare a [eZIS erua diferitel~r tipuri degeomernbrane la divers~ ~lledll chimice. cum ar f pneuri uzare. e ~ CL ~ML E. G . q.i~a pot apare asp.. E ::: tan (j 'P tan <I> ' cOlllponentei coezive fina putjnji sau lipsa CH .l(. argile grnse plasticitate 4. l1ISIP ti etansarile pentru depozite de deseuri. 4. III icsorare Eletu Tahelul d-b..4. E~ tJ.80 I1 6° 100 100 3. mare._ .unghiul ¢ .argile anorganice _.argile anorganice ell plastieitat~ ietrisuri.pamant. . 0 poluate. (D.1 ~() E. 100 96 ~.geomembrana. sau arailcase Cll 0 oarccare plasticitate P CL . In Tabelul. ecte specifice: ."'~nt (!J c in cc n- ML ~CL E~ q.4. pana la acoperirea definitivii.In %. In cazuri deosebite. c . . rusipun fine pi afoase Cll lie 240 geomembranele trebuie ancorate la partea sllperioari'i ~i lestate provizariu cu elernente compatibils. de frecare de frecare geof!1embraniilargila. 1(1) <I> 24 0 24 2.lC( Tipul de geutextil suport netesut rlr Glr 9 c ~._ . ii este torrnnt . interna al argilei. q. c ~ -.. se constata a a unghiului de frecare la interfata produselor. I.

EN 1847:2001. 17 l~ este realizata este i'mbinata din ~lai multe tipuri de materiale..9 alifatice Debit (glm?/h) Moditicare Modificaredemasa (%) de volum <1. Tabelul 4-B'.. Solvenli clorina]i Solventi oxigenali Solventi de petrol bru]i Alcool I x x x x x x x x x x x x x X x x x x x x x x x x x X x x proprietii!ile chimice structura polimerului). EN ISO 175:2000.. Standarde aplicabile: determinarea modificiirilor x x x x X x x x x x x x x x x ST AS 6339/80 . chimica duratii au de timp mai fost luate in I care nu Testarea presupune imersarea geomembranei intr-o substanta pe 0 perioadii de 30. cu adaos din alt tip de material.0 <10 130 131 .. '/01 modificarilor tnurete . gunice x X x x x x .. masa. pe 0 geomembrana va ti.rezistenta buna Hidrocar . duritate) la sTa~iere. (%) . PYC.60.. pe tipuri de geomembrane. in tractiune. conditii extreme de temperatura considerare In timpul incerciirilor.90 sau 120 zile. Ja latime.. etc. limitii Acizi: . X gunici Uazc: .mctiona ca bariera mare decal cea co~siderata in teste.) Caracterlstlca . _.compOZI~la cunoscuta. dupa care se determina: proprietatile proprietiitile poansonare fizice [grosime.anor .. rei:" 'iTictrocarburi aromatice I 2 III caZLI] depozitelor de deseur] x x 3 x 4 X 5 X (..a- x x x x: x x x x x. nrgaruct -anor- x x x x x x x x x x x X x X x X x x x x· x x x X x X- X x X acceptate In Tabelul 4-8 sun! prezentate recomandari de valori pentru diferite caracteristici. Recomanddn pnvuu I . huri J7· 70° J7· 70· J7· 70· J7· 70" 37· 70° 37· 70" 37· 70· :\70 70° 37' C C C C C C C C C C C C C C C CC x x x x x x x x x . Valuri aceeptahile <0. EN ISO 14030:200 I.. X 7 x X 9 10 11 12 13 14 IS 1(. :.org.. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x X X TaheIIl14-7. mecanice ~i impact) (rezistenta (pentru Iungime.x x x x x x X x x x X MClalc grele Poli"Ulena Polidonlni de vinil (PVC) Siiruri x x x x xIx x X x X Subslanta chimid x x I x x Legenda: x . pentru degradarea chimicii (J gcomembnmelor 70° C acceptatc a) polimeri flexibili tem1Op'~astjci (CSPE. hl/flrmarii referitoare la rezistellla fa medii chimice a tutor tipuri de geomembrane Calldllc huliJ poJj~tiI"na clorurata (CPE) Poli~lilena sulfoclo rurali ((:SPE) Tipul PoIiCJIelini termoplutid geomembranei Cauciuc }~tiJ~nii Neopren c1oropropiprenle lui vulcadiena obat terpch mer (EPDM) nice . geomembrana geomembrana chimica (exemplu exacta a lichidului nu este suficient menajere).

polimerice la a radioactivitate mai mare de 106 . Oegradarea blologica Degradarea biologics a geomembranelor poate fi produsa de animale.4. Deqradare. 4. creand un radical hidroperoxid care trece ill stru~tu~a moleculara apolirnerului. poate util de studiat. dar in anumite cazuri specifice.4.iar normele ASTM D 1435-99 ~I D 4364-94 incercari de degradare in aer liber.ranele nu sunt utilizate pentru depozitarea deseurilor putemic radioactive datoritadegradarilor polimerilor prin ruperea Ianturilor .4. . ENV ISO 13438: 1999. N ormele ASTM G 155-00 ~i G 154-00 prezinta incercari a~celerate de laborator. In general acest tip de degradare nu este relevant pentru cazul geomembrane lor. 4. Singurul efect notabil este eel a! lucrabilitatii.datorita razelor UV Este dificil de estirnat gradul de degradare datorat razelor UV. . dupa ce"': esantioanele au fost supuse diversilor factori de mediu.5. deoanece flexibilitatea se reduce.4. Temperaturi joase. se utilizeaza agenti antioxidanti.2.6. 4. greutatii. iii.3. Standarde aplicabile: ASTM D 5885-97.] 01 rads' .. Fisurarea sub actiunea factorilor de mediu Se obtine din incercari specifice pe tipuri de produse.. 4. Temperaturi Tnalte.r.4. Probele sunt testate In cuptoare. Degradare datorita radioactivitatll Geomemb.4.sudurile sunt mai dificil de realizat. special pe baza incercarilor de laborator. cum ar fi de exemplu materiale realizate din noi tipuri de polimeri.4. Pentru Tntarzil!rea·· procesului se recomanda acoperirea cat mai rapidft geornembranei dupa asternere. ale geomernbranelor sunt sensibile Ia variarii 4. dirnensiunilor sau altor propr ietati care produc degradari ale materialului astfel incfit acesta nu mai poate fi utilizat pentru functia peutru care a fost definit. Degradarea terrnica Mai multe proprietati de temperatura. iar cedarea lor este definita prin modificiiri ale aspectului.4.. ' . EN 1296:2000.. iar. 'Degnidarea prin oxidare este datoratii radicalilor liberi care se comb ina cu molecula de oxigen.4.4.4. Pentru a combate acest efect. mecanice si chim ice. Se vor aplica prevederile EN 1107-2:2001.: I .4. Pentru ternperaturile uzuale degradari le geomembranelor nu sunt sernnificative.4.I 132 133 .7. . Se evalueazas. ciuperci sau bacterii. rezistenta esantionului expus fata de cea a probei de control (intacta). Degradarea prin oxidare .4. Geornembranele expuse la temperaturi inalte sufera modificari ale proprietatilor fizice.

I in opera. de aceea trebuie acordata 0 atentie deosebita aeestui aspeet. Procedeul de imbinare a geomembranelor depinde de natura produsului. de conditiile din santier. pe baza de procese term ice sau de procese dedizolvare . In Figura 4. a lixiviatului si/sau gazelor. de. . . Siuteza procedeelor Tipul de geomembrane de vinii(PVC) de imbinure a gcotnembranelor la care sunt livrate. imbinarii. respectiv 10.chimice. Rezultatul se apreciaza 1ntr-o prima faza prin rezistenta mecanica a (a) Surluri pli n ex trudere pana duhla la cald si Illpli"i lit cald (b) Suduri iermicc prin ropire Pe santiere se utilizeaza doua tipuri principale de procedee. necesitand colturi la schimbiirile de directie sau de nivel. => dimensiunile => formele variate ale suprafetei de etansat.4. Diverse metode de realizare a imbiniirilor III geomembrane 134 135 . de disponibilitatea unei tehnologii si a aparaturii aferente.I) Suduri cu adezi v L. de fiabilitatea necesara.8 sunt redate tipurile de procese ~i efectul produs in . Tabel~l 4-9 cuprinde sinteza diverselor functie de tipul geomembranei. cand folia a fost sta~iata fmbinarea foliilor constituie principala zona sensibila a unei etansari.. imbinare adevi v de contact Figura 4.8. racorduri eu diverse => deteriorari inerente la punerea sau striipunsa si este nevoie de reparatii.5. => existenta unor puncte de trecere obligate prin etansare pentru sistemele de drenaj eonstru ctii. imbinarea geomembranelor Imbinarea foliilor de geomembrane este irnpusa de urmiitoarela considerente: folosite in sistemele de etansare latimi de maximum clinuri si Policlorura Tabelul 4-9.5 m ~i lungimi de maximum 150· 200.:U tori re cu sol vent topirc ell solvent de structura (c) Suduri ell solvent Pentru aplicarea agrement tehnic.. lmbinare. => tehnologia de executie care impune realizarea unor rosturi de lucru. acestor procedee este necesara procedee obtinerea unui in cu adeziv solvent (. Proeesul tehnologic de imbinare presupune un aport extemde energie de natura termica sau chimica. ce reorganizeaza temporar structura polimerica a geomembranelor ce Yin in contact.

Rupurrn in tonin superioara. dura zona J. Pentru a verifica etansarea.Ruprum ill roain supcri. Modalithtilc imbinarilor realizate PI1'/I s/tdllril 1'1111 care se poate produce CII extrudere. Tipurile de distrugere a irnbinarii reprezentate de la (a) la (g) pot fi considerate corespunzatoare (atentie pentru (t) ~i (g) numai dacii este indeplinitii conditia de rezistenta).9. B. ultrasunete etc.:::.cn-t Pentru aceasta este necesara prelevarea de mostre din imbinarile realizate in sistemul de etansare propriu-zis. Pentru controlul imbinarilor. (h) RES PINS.' li) RESPINS· Rupillri! dill adelell'" Figura 4. mostra prelevata fiind incercata la' tractiune prin forfecare ~i exfoliere ("jupuire"). In Figura 4. sistemul de senzori aflati sub geomembrana miisuriind intensitatea curentului electric. in zona de separate (h) ADMIS . Un program de calcul permite analizarea datelor sub forma unor diagrame tridimensionale. dovedesc p executie nec orespu n zatoare. poansonare. Realizarea de imbinari de proba. creand puncte sensibile in suprafata acoperita cu geornernbrana.Ruptura in foaln superioar. Metodelede incercare difera prin sisternele ~i tehnicile folosite (jet de aer. operati i: DESPRINDEREA REZULTATE (a) A))MlS .9 este prezentata 0 sinteza a modalita]i lor in care poate avea loc fenomenul de desprindere a imbinaril 'in cazul realizarii acesteia la cald prin extrudere. camera de vacuum.Imbinarile realizate pe santier se verifica prin urmatoarele A. putandu-se determina astfel cu precizie pozitia defectelor... iar cele de la (h) si (i). la care se produce desprinderea foliei din "masa imbinarii".). Acestia sunt conectati prin tire electrice izolate la un calculator. exista sisterne bazate pe realizarea unei retele de senzori (captori) sub geornembrana (Figura 4.'i) (daca Iudepliuestc \g) ADM IS· Rupeura (dacti indeplincste inunbinurc condiriu de rt~Zisl(':n~"d Incercarea intregului sistem de Imbinare care se realizeaza printr-un test nedistructiv constituie cerinta majora de verificare.h:ll!. osu~sii de curent electric este plasata pe geomembrana. Incercarea intregului sistem de imbinari.~ imbiuarc (t) ADMIS· :"." Rupiura III imbinurc conditia de rezi!-.. utiliziind un tensiometru de santier. C.Ruprurf din "<1. unde trebuie apoi refacuta continuitatea sistemului. dcgraslarea 136 137 . ca ~i pentru monitorizarea Iucrarii dupa faza de executie.. intcrioun. Testul este distructiv."""!.1 0). Eventualele perforatii ale etansarii vor genera valori anormale ale intensitatii. Incercarea de mostre prelevate din imbinare . (d) ADMtS- Ruptura in toaia iufcrioarri (e) AOMIS- Ruprura in toai. (e) de: la capatul Irubinfini ADMIS. in zonu Testul este de tip "distructiv".l.

Controlul etansdrilor ell retele de senzori (captori). cat si prin interactiunea rnecanica eu respectivul material. Existii geomembrane care au fata inferioara conductoare.11.Gabioane.3. Geogrilele sunt geosintetice util izate in general pentru arrnarea pamantului. cu deschideri suficient de mari pentru a permite patrunderea materialelor cu care Yin in contact. Saltele pentru constructii realizate pe terenuri moi sau umpluturi neomogene. ~ Armarea . Unele din aceste aplicatii sunt ilustrate 'in figurile 5. Stratul con~u~tor est~ inc~rcat prin indu~tie. Utilizari Principala functie a geogrilelor este eea de annare. ~ Structuri de sprijin (ziduri) din pamant annat.5.. digurilor si barajelor. Sistem de detectare a defectelor prin baleiaj electric. ~ Stabilizarea si reabilitarea pantelor instabile. 5. sunt: ASTM D if. fiind utiliznre tensi une 15-30k V pentru: ~ Armarea stratului de agregate din fundatia drurnurilor: ~ Armarea stratului de balast la caile ferate. 138 139 .11) Once perforatie declanseazji 0 scanteie si 0 alarma sonora. formate dintr-o retea deschisa regulata. geogrilele actioneaza atai prin frecarea retea/rnaterial.0efinitie capton Figura 4. ~ Armarea imbraciimintilor asfaltice. Figura 4. Golurile au dimensiuni mult mai mari decat nervurile (I -10 ern). iar fata neconductoare este testata prin balela~ electr:c (FIgura 4.1.10. ~.umpluturilor. GEOGRILE 5. Inklobate in pam ant sau in orice all material. ASTM D 6392-99. . rambleelor.1 ~5. ASTM D 6214-98.. }. in scopul maririi capacitatii portante a acestora. Standarde aplicabile pentru controlul imbinarilor 5R20-95(2001). I'.2. pe ambele fete.

sau biaxiale (Figura 5..- . . de asernenea. ~. _--- __ ...1_ Sh'lIcturi.3. de spn"jin din piimtint armat cu geogrile Figura 5...2.---_.. ~ fasii octogonale din polimeri. materiale. _ . _ ...5) ceca ce I~ confers proprietati mecanice diferite. Geogrilele se pot prezenta sub doua forme: ~ retele octogonale de nervuri fixate prin noduri. tehnologii de fabrlcatle Schema de baza a unei geogrile este aratata in Figura 5. Tipuri.4.. Ele pot fi. Armurea ('II geogn"Je afilllt/utiei 1IIIIli drum 140 141 .. mono. _ _.... Saltell geucebdara dill gco&Tn·'e 5. suprapuse printr-un proccdeu special de extrudere ~i etirare. Figura 5.~-----~-~-~ Figura 5.3.~--~~-~.

7L r«: inala Figura 5. 1~. Schema de bazii a unei geogrile.he~ter de inalta rezisten!a sau polipropilena).4.1.6. 5. • dimensiunea golurilor (variaza de obicei intre 1 si 10 ern). • grosimea. impletite. f!A (variaza intre 200 si I 000 g/rn"). nervura longit nervura transversals Figura 5. • procentul de deschideri (40 . la temperatura controlata. 2~tehnolo?ii care constau din producerea de benzi independente se dispun In retea. rornboidala (Figura 5. t (In gama 2 • 20 mm). Caracteristicile geogrila monoaxiala geogrilelor se utilizeaza In geogrila biaxiala Pentru determinarea caracteristicilor geogrilelor general aceleasi tipuri de incercari ca in cazul geotextilelor.6). • tipul nodurilor: continui integrate. de retea: patrata.. apoi in sens transversal). . iar cele impletite sunt flexibile. care Principalele proprietati fizice ale geogrilelor sunt: • tipul structurii: monoaxiala sau biaxiala. ~~aca de baz~ ~l ~e etireaza. se folosesc dou1i tehnici principale: .5.exprima capacitatea geogrilelor de a se deforma in planul lor. _ Pent~ a se obtine un ansam~lu monolit pomind de la 0 placa de baz. sudate.oluri: se practica fante sail se stanteaza goluri c~rcul~re" "'. • masa pe unitatea de suprafata. • rigiditatea (supletea) .4. pe doua directii (mtal In sens longitudinal.4. tar la noduri sunt sudate sau impletite.prin fante sa~ g. Geogrile mono- # biaxiale. nodurile continui integrate si cele sudate sunt rigide. alungitii. Diverse tipuri de geogrile 5. urmarind forma neregulata a stratului suport (vezi 142 143 .95%). Caracteristici fizice Figura 5.--.J/Z /Z /Z _J/ Geogrilele se pot realiza sub diverse forme dreptunghiulara.a extrudata (care poate fi constituita din polietilena de inalta densitate po.

valorile unghiului de frecare intre 0 geogrila si nisip uniform indesat avand cD = 44° variaza intre 37 si 46°. Figura 5.4..paragraful 3. ca si de configuratia nervurilor care poate im'bunatati gradul de "inclestare" a agregatelor in grila (Figura 5. . • rezistenta pasiva pe partea anterioara a nervurilor transversa le (TRb)' 5.13). .3.68 kN.7): • forfecare pe cele dou a fete ale nervurilor longitudinale (superioara si inferioara) {LRJ.2.8). produse la data redactarii pezentului nonrutiv.61 si 4.2. Daca gri la este biaxiala. .4 kN'. • forfecare pe cele doua fete ale nervurilor transversale (TR. ell valori ale eficientei cuprinse intre 72 si 100%.4.2. I Pentru geogrilele valori de proiectare. Pentru determinarea rezistentei la smulgere a geogrilelor se aplica aceleasi norrne ca pentru geotextile. trebuis testate'ambelenervuri. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geogrilelor ace leasi norme ca pentru geotextile (paragraful 3.1.2. Tn practica.. . ca ~i standardul ASTM D 6706-01. ~I ~e~gri lele monaxiale au rezistenp. .4). . Din acest punct de vedere. geogrilele doua categorii: - pot fi grupate in rigide (cazul polietilenei sau polipropilenei)cu vafori > 1 000 gem: tlexibile (cazul geogrilelor realizate prin procedee de tesere a firelor din poliester) cu valori < 1 000 gem. In ca~ul grilelor ~o~axiale: testul se realizeaza pe nervurile longitudinale. Exists 3 mecanisme implicate in rezistenta geogrilelor Ia ancorare (Figura 5. .4.4. WI' Valorile rezistentai nodurilor variaza in general intre 0.7.4.).2.4. . _ Valorile parametrilor rezistentei la forfecare pentru interfata geognla/a Ite materiale se deterrnina in laboratnr folosind aparatul de forfecare direetii. Principiul incercarii este acelasi CLl eel pentru geotextile (Figura 3.multe nervuri si pe noduri.3. Nervura este supu'~a unui efort axial de inti~dere pan a la rupere.2. Rezlstenta la forfecare pe interfeta . 5. . Caracteristici mecanice 5. cele ale rezistenrej nervurilor intre 0.2).18 si 2. Mecanismele implicate in rczistenta geogri/e/or /0 smulgere Gradele de mobilizare a eelor 3 componente depind de relatia efort deformatie a nervurilor longitudinale. se poate calcula 0 rezist~nta globala la intindere. Cunoscfind earacteristicileo!a traetiune~':nervurilor si dimensiunile goll~f1lor. De exemplu. se aplica . . Sunt aplicabile aceleasi norme ca pentru geotextile. '. la fntindere ce pot varia intre 23 370 kNlm sau mai mult. Nu sunt 144 145 . 5. Rezistenta la intindere incercarea pentru determinarea rezistentei la intindere se realizeaza pe una sau mai. se rea~lzeazii incercari pe maimulte'nervuri'simultan pentru a obtine 0 precizie mal mare. . de flexibilitatea si proprietatile efort defonnatie ale nervurilor transversale. Rezistenta la ancorare (smulgere) Principala calitate a geogrilelor este rezistenta lor mare la ancorare datorita inclestarii mecanice cu rnaterialul cu care vin in contact.

rup.---.-___ Figura 5. Modul de "inclestare" a agregatelor in geogrild.9. maleculelefiind aranjate in zone crista line care alterneaza cu zone arnorfe.:::..4. la temperatura Tb va apare mai devreme..=-.deformatie . Ffuajuf (curgerea lenta) Datorita faptului ca toti polimerii din care sunt fabricate geogrilele au lanturi moleculare lungi. curg ora ItntO . 146 147 . efort .:=-. sunt necesare incercari de labarator pe termen foarte lung.Figura 5.deformatie . elorl un. _---··0"1 limp. dad temperatura creste de la T1 la T2 > TI· Rezulta ca tluajul poate f accelerat in laborator prin cresterea temperaturii.urgtrt ltntd 10 ace-t!iO~' dtforlllo!'t lzodeforrnatil 5.'o<""'lil splcilic~.'Eo. ! ~ i~~ i~ 1. Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si.i'n ti ~. Sistem tridimensional pentru reprezentarea caracteristicilor efort ..3. Pentru a = constant. Caracteristicile geogrilei. la tJ < '2. ceea ce provoaca a sciidere a sectiunii transversale si 0 concentrare de eforturi care conduce la rupere cand este depa~itli rezistenta polimerului. i (.~~~gt'---- ! .! Daca forta care provoaca fluaju] este de tractiune. Caracteristici de durabilitate 5. comportarea acestaTa la tluaj reflecta gradul de cristalinitate.3. Camportarea la t1uaj depinde In mare masura de temperatura. pot fi reprezentate intr-un sistem tridimensional (Figura 5. ale materialelor geosintetice.. CtJr~td~ rurgm lentil to ocolot. E tiL--~'_~ ~~ Coefj..timp. in general. deforrnatia care era asteptata sa apara dupa tirnpul z.rt 10rllisltntd w O.9) in care se utilizeaza curbe de tipul: /CUrbt!Jle SHERBY DORN / turhl d.8.4. geogrila se deformeaza in timp.! limp.1. pentru a temperatura constanta.~dt t. Cresterea ternperaturii irnplica cresterea vitezei eu care se dezvolta tluajul.l~r lzoefortur' "'n =-_-----0". Cij".~~7p.limp pentru geogrile.blng' L-L-~T.

..>. • degradare prin hidroliza .. ~'. I -. Utilizari ti de drenaj georetelele se utilizeaza singure sal! in nc Ie .. • • • • • • densitate. ..2.'. ".: •• '. :"":C ". degradare chimica degradare radioactivi degradare biologica degradare datorita razelor UV degradare prin tisurare .... .. perforat Metodele geosintetice. '..-" .' .-.. nf~J.. . ' .re sunt deacelasi tip ca la celelaItemateriale de lnalta "fIn 19un'1e 6 ..'.~.f: izocrone . in functis de factorul ee a provoaca... " .N-V~XiXj(·xX~ Gcocompozii " ---:-. d'ica pa -trunderea parnantului in . descriu rnodificarea in deform aria materialului la diferite momente... depinde de tipul de polimer si...!\.til ~ .E. . . · . : .. se interseeteazii.r:~:fl.aplicabila pentru polimeri de tipul 6. Ele indeplinesc in general functii e .l t.:: -.. . . forma~e dil:_t~'e .:.'.:te de fu~dare (de exemplu pamanturi senslbll~ la mg let sau l a structii (ziduri de sprijin. ... :.. Coeficientii curgerii lente pot f determinati prin trasarea unei linii drepte la curbele de izoeforturi pentru 0 deformatie.-:. '.in planul 0 . Figura 6 .~. descriu moditiearea capacitatii portante a materialului la diferite nivele de deformare.' . unui drum 148 149 . . baza rambleelor e:c). 5'Y. ap ca rmpie com romite buna funetionare a produsului.'.I G eore.~ : . panii cand se dezvolts vegetatta. deschiderile rete et. '.. I' ft re " .. • .aplicabili pentru poliesteri..t. ~I pante or. : . descriu modificarile la diferite momente de timp. Din aceste curbe se pot deduce alte doua:curba Sherby _ Dorn (viteza de deformatie functie de deformatia specifica. :.:ei:t:~ee:s~ii categorie pot fi incluse plasele ~i retelele polimerice cu rol de protectie antierozionala.... 6.... •• ' }{ l:·j. :~~···(~(!(It~.. 5.::. ca si a celorlalte geosintetiee. • ..:-: .in planul E .' . Standardele aplicabile sunt aceleasi ca si in cazul geotextilelor...··-·:·-j(jXx:Xj~~. •• . can ·S ruanda asocierea eu un geotextil sau 0 geomernbranji pentru a e reco .. •• C eoretea :-.1. georetelele se utilizeaza pentru pro~ecp~ 1 I permanent sau temporar..>.xxx)dQ(X .~:. ~ -..' ." .: :':' .' . poate fi: • degradare termica . ••••• :. ~(_.. Degradarea geogrilelor Degradarea geogrilelor.In planul 0 .. ..' .. ~~-:. 6.SZ-~ . depozite de de~eu~l.t.. I . .:.~. i) 'i le asociatie ell alte materiale geosintetiee (geat~~tile de ~bl~el) pentru ter~. prin oxidare . . '.-.d. " X:·.3.' : .se produce in cazul polietilenei degradare datorita operatiilor de punere in opera de incercq. 8. Deflnitle Georetelele sunt produse cu structura plana deschisa. ell ro I . III C U fu • degradare poliolefinelor._.curbei • 0 ... 8) si curba coeficientilor de curgere lentil.. p Cu funetie an~ierozionala. ~..' . '...'. w.: j" ."" 5%' . functie de logaritrnul timpului. . . -'...4.<... . . :'.-. .X.l:!lai . GEORETELE • izoeforturi .63 sunt exemplifieate . ·'.:~ . pentru diferite niveluri ale efortului o.' - " ".. .' .2..t ect utilizata pentru drenarea fundafiei .. «. din configuratia in timp a • Izodeformatii . t ti ce • aeest eaz e Ie se pot asoeia cu alte materiale natura e sal! geosm e I . <. -.::--. iI" . aceste functii ale georetelelor."':.· '. Georextil ) ..

..--- .---_... n~~. avfind unghiuri care variaza In general intre 60° ~i 80° (Figura 6.. ~.....1:. . 150 151 ... materii prime.:.- _.. _/ <.4)..3.::. _' ~ ~-_. Figura 6. ... . i_. Schema unei georetele... ~---~ . Figura 6_2_ Utilizarea georetelelor 1(1 sisteme de acoperire a depozitelor de deseuri so/ide Structura georetelelor este asemanatoare ell a geogrilelor... . ~.4. dar forma deschiderilor In cazul georetelelor este rornbica. ' 6. ~/' ~.c~:ri -....i->': .. .. tehnologii de fabrlcatle.Tipuri... : .3_ Georetea cufunctie antierozionala pe talu: ..':' Figura 6.".' ".s .

4.941 g/cm '..te. LegMura dintre fire 0 0 Plasele sunt Caracteristicile pe care Standarde resiune prezinta importanta datorita de comp . Rezistenta la compresiune . Caracteristici flzlca Principalele • • • proprietati fizice sunt: Transversal Longitudinal Alilliat densitatea polimerului (p).. mare sdple!e~i fl~xi.'L din polimer dintre solid. . Caracteristici mecanice 6. protec!iec(mtra raze lor UV) ~i 0.5).4.bili1i. 152 153 . P enrru monofilamente sudate tennie.'.4.3.J .. grosimea (t) .~' l Omm. ca :.g tetic~ in aparatul de forfecare .ariaza in functie de tipul de georetea si de grosirnea sa. hi1d rau liea.4.0.3.4. (au grci~ime mai mare si in unghi drept. •d ...i 'J' .ton:n~ unghiurilor etc. tru alte materra e geosm . 0 eoretea si un alt material se Rezistenta la forfecare ~mltre . functi« de proeentul de negru de fum ~i de aditivi. nervuri lor rezistentei III intre sensibils la variatiile'de §. baza este transnustvitatea.. 6.. 6.4. din: 6.10 mm. ipala functie a georetelelor de fiind transportul . acestea.ce Ie .:.2.ilor...isticilor georetelelor se folosesc aceleasi ca in cazul geotexfilelor ~i geogrilelor. grosimea efort' normal nu este foarte masa pe unitatea de supiiafa!f"<J. a capacitatii de transport a are redueerea secpunu asupr . tarea nervurilor fata de directia e directs (3. 9) alunecare ~l este influentata e orren . Rezistenta la forfecare .3.• . ceea.>1 ~en. 6. determinari (Figura 6.4. . caractenstica ruWl.4. Rezistenta la tractiune c aracteristicilor de tractiune .v$riaza Directia lie sol icitare aSlipra ! Figura frecare.3. Ele au precum ~i 0 transmisivitate foarte mare.2. .933 .-+ -+ -+ -+ Georetelele nervuri au grosimi de cca 5 .variazii intre 0.1. aplicabile: 64 99 - .mai mad ~i sunt din fire tlexibile multifilamenta~e sau·multifilare. 7S% aditivi . ': .1. a deschide. influentei lichidelor. () de fluid in planul .au iptersectiile '. Deexemplu. .4. ASTM D 63 se face prin termosudare sau innodare. Iubrifianjl). pentru 0 georetea de 5.l. 6.. 6. <O:.5. · se rea Iizeaza . . Ele pot fi alcatuite solide extrudate.d detennma.v. . realizata prin iextrudara variaza intre 680. Caracteristici hidraulice 6. Influenta • orientarii . Caracteristicile georelelelor Pentru detemlinarea caracter. ele au golurl . Transmisivitatea masa • dimensiunile dimensiunea n ervuri lor.1).2.1 mm grosime. L "::".2. t er na In pe interfata . Deterrninarea confera nervuri solide trefilate 0 rezistenu sporita. . 0 Georetelele sunt realizate 2% negru de fum (pentru (antioxidanti. formate varianta a georetelelo-.1. 6.ca ~l. in general din polietilena eli adaosdecca geogrile (paragraful 5.4.25:" 0.2. . nervuri din polimer spongios extrudate deei debitul transportat este mai mare). . P· lor.2.t. -] 020 g/m~.

. carac errstici se aplica 6.3. .i S .4.' ~" a a mlgrafll '. ~ determma valoarea debitului d . Actiunile de tip dinamic pot agrava acest fenomen.. contmuare I. 3. pe termen lung .4. Piitrunderea geotextilului Pentru corespunzatoare ill deschiderile georetelei..4. Caracteristici .e er e a transpotta in trei fenomene: evitarea aeestui fenomen trebuie realizata a geotextilului (netesut. georeteaua materialele nu sectiunii prin patrunderea rnaterialelor ceea ce prive:. d lichidul.6. In de durabilitate Figura 6.2). ----. este functie de orientarea si tipu] I r~t'J .ura..5 si 5. argilei prin geotextilul (argi Ii'!. mtereseaza . ansportat cazu geotextdelor.te materialel Ag ti d .I11. . standard~lui ASTM D 47 I 6-01.. chimice exista mecanisme un standard ca si la specia I celelalte pentru evaluarea rezistentei ASTM D 6388-99. .. resi ne mentinut constant:. (EP' al transmisivitatii: A) lJnpune vine adiaeente In deschiderile georetelei ~i in contact " Urmatoarele m icsora se. (F. . 6.'?. mportarea III trmp.:> 3xlO·4 sunt 1112/S In general. pentru pentru ut~l~z~ri la depozite de deseuri: 0 .. penoade hmglde timpi de .. . mcercare :. Fluajul (curgerea lenta) Fluajlll reprezinta in acest caz reducerea . Pentru evitarea impiedicarea acestui fenomen trebuie realizata 0 dimensionare adecvata geotextilului..-. I cazu georetelelor. eu modul de deformatie Trebuj~ avute in vedere tluaJul.ig..~.2.~ ega un or dinrre nervuri . tmde k este coeficientul de permeabil'( t. valorile debitului tr mai mari de cat in 1 '.4.' . de materialul dimensionat Cll sectiunii de In deschideri' dator t. pnn patrunderea materialelor care a copera ~ Dad georeteaua compactata. .4. Colmatarea cu material argilos curgere .:>3x J 0-5 m 2/s utillzan la b ' (I . geocompozit tread prin geotextilul geotextilul nu este coreet este in contact cu un material argiles bentonitic).4. este acoperita pot patrunde eu un geotextil S<lU 0 punct de vedere • • _' manrne dlll S..4.. ~:?)'.llitie~tiv sec!iune~ eerinte .4. 6.4..' 0 normade-eomp'O . Degradarea geore1etelor Degradarea geosintetiee Pentru georetele: georetelelor (paragrafele se face prin aceleasi 3. . 2.'.' . 154 155 ..U. Obturarea adiacente prevederile Dad in din geomembrana.' vlatii a lueriirii. 0 alegere mare). upa..1 se extrapol ~ I -.1 capacltatea georet J .. Pent d' I a e. tine sa vine 111 de separatie colmatfind-o (daca care si a 6. ob~urarea adlacente colmatarea georeteaua.1 .pentru co "'.4..' .curgere. sub actiunea unui ef rt . e ~u care georeteaua entia e medin Ineercarea trebuie sa fie realizata In ac eleasi condJ!lI ca in realitate . 1 .• . pe term en lung a groslmll . . e = k ·1. exista posibilitatea ca particulele si sa ajunga fata in georetea.3. . . rar t .4. azine acur] de aculllulare): 0.4 . defonnatia .groslnleat ru etermmarea acestei teri . n ru urate aproplate de durata de georetelel contact).4. . eaza rezu tatele pe t d .. '.A. de CIrca 3 ordine de 6.~----.

'. in insusi procesul de fabricatie a geocompoaitului. care sunt umplute eu material granular. In re geomemb -. eventual.geomembrane' geot t'l I degradiiri mecanice frecarea di t . materii prime Principalele tipuri d ' • '. eventual armate cutihre de stlda: aplicate la annarea imbracamintilor bituminoase ale drumurilor. n er I Ul11moase' geogri I I .mu e III eplinesc functii d filt renaJ (aceasta din urrna mult imbt _~. ' e e maresc rezrstenra s ICI mecanice reduse. naturale sau polimerice. Definitie GEOCOMPQZITE Geocompozitele sunt combinatii d ' lor eel putin un produs geosintetie . utilizate in scopul imbunatatirii proprietatilor mecanice ale pamantului: .bltum. Geocompozile 7. . geotextIlelor cu caracteri ti . formand 0 bariera etansa si eficace.a a recare sponta.3. ' 7. cu materialele geosintetice care au rol de protectie si.I f' .2. n. Exista si alte variante de produse compozite ce inglobeaza rnateriale geosintetice si dezvoltarea lor continua. " realizate din acelasi mat 'I' ' e e oua trpuri de geosmtetice pot f b ' -. rta e or componente tf I' " materrale care sa ri'ispund-' ' astre meat a unor cennte precise. Proprietatile lor sunt insa de multe ori modificate datorita asocierii lor cu alte materiale. :.3. h p[~satii Intre doua geotextile.Prineipiul de funetionar~ al . Functia de etansare este asigurata in general de bentonite. _ e meat sa formeze 0 • .1.geogriltl. _ . . In ~ateriare pohmence: miezul ' drenaju] Geotextilele afl t po lmenee extrudate . benton ita.. tonne tridirnensionale din materiale geosintetice umplute cu diverse materiale • geogrile sau gentextlle .. Materialele geosintetice ce intra in componenta geocompozitelor sunt eele de baza. care asigura ' I a e pe una sau pe amb I f ' filtrare.0efinilie benlonilice . ie . e materials care au In cOlnponenta 1mbinarea se obtina ' . ' • geuttlxtile cu mlez drenant dO . :.3. acoperirs Geotextilul asigur. funclii. care prezintii 0 penneabilitate foarte scazuta datorata capacitatii ei de umflare. rana ~l stratul supon sau cel de contact cu geomembrana. Aceste produse aliaza un material natural.1. 7.b ' geomembraneJe f 'd' ciaza entonita ~i geotextilele sau ... " e I rare. .i se folosesc In scopul imbunatatiri i capacitatii portante a terenurilor slabe. anera ImpermeabiLl cu reziste t. 7." geutextlls . . ena ~l se termosudeaza astf I' . sa 7. d ' . . c I d ".ex 1 U mare~te rezistenta la . orman 0 etan~are foarte eficace geotextile . cunoscute sub numele de en onl Ice ele asoci . ' Geocompozite B t iti DI a. geomembrane .podate.' pro fl ate. . • geocelule: structuri tridirnensionale.asociatii de fibre polimerice si pamant. Ulilizari Geocompozitele bentonitice sunt utilizate peutru a indeplini functii de etansare la diferite tipuri de constructii: 157 • 156 geosintetice .pam ant: . propnetatilor ~i functiilor mate ' I [ geocompozltelor este . sub forma de fagure. ' ° este format din materiale I' .2. a ~l renaju] lichidelor care astfel TIU mai vin In .ide etansare. Tipuri. _.7. sau georeteaua" • X I U poate fI plasat deasupra sau Geocompo~itele astfe] obt' t . e geocompozlte sunt asociatii de: geosmtebce bentu ·c.1 • geotextOI Unatatlta pnn prezenra geotexti lelor).geogrile: sum folosite _' pamantului sau a imbracami t i bitumi pentru lucrari de armare a .i d '. e e ete asigura functia de Geocompozitele bentonitice sunt produse prefabricate ce asociaza materialele geosintetice si bentonita. alcatuite din benzi de polimeri sau geotextil. omogen si rezistent la poansonare. separare :.georetele' geote fl I sub georetea. care este supusa unui efort normal de compresiunein timpul hidratarii pentru a permite controlul variatiei de volum. printr-un material user de pus in opera.

. ~ rezervoare ingropate: ca etansare simpia sau combinatii in zona din jurul rezervorului. b entc.3. bariere verticale de etansare. 7. ozite bentonitice: til . stocare a lichidelor poluate.~ depozite de deseuri: sub geomembrana. rutiere. Tipuri. deasupra geomembranei ca protectie contra degradarilor mecaniee.geotextJl. utiliziirile geocompozitelor Figura 7.. tehno Ioqu de fabricatie . tuneluri. • Asamblarea se poate face prin: Figura 7. . in etansarea de baza ~i in cea de suprafaja. decantare. de agrement): ca etan~are simplii sau component al sistemului dublu de etansare. rigole: ca etansare simpla. materii prime.3.hen ton Ita . geornem h rana. Utilizarea geocompo zitelor bentonitice fa etansarea calla le lor In figurile 7.geotexhl. Utilizarea geocompozitelor hentonilice baza a depozilelor de de~'eun' solide fa eta1!§area de 158 159 . Uti lizarea geocompoZ/ '01 te g zonei din jurul rezervoarelor ingropate 0: .bentonlta . Exista urmatoarele tipun de geocomp.3 sunt exemplificate bentonitice.3. ~ ~ ~ protectia pinzelor freatice ~i a zonelor de captare.1.. ~ canale. ~O~ t ~ • • ~.7. deurgi la compactatii pentru etansarea de baza: ~ bazine (de. in asociere cu un strat.mitice la etansarea t Fi ura 7.2.1 .

. stratul de bentonita este lipit pe eel de geosintetie aJutorulunul adeziv solubil in apa (Figura 7.mfen?r. Caracteristicile Pentru caracteristicile geocompozitelor bentonitice se face referire la si ale ansamblului. int~rfesere: fibrele geotextilului superior sunt ancorate In geotextIlul .• _ coasere: ansamblul este cusut la distante egale. • sandvis rnultiplu geotextil/bentonitiilgeotextillbentonitaigeotextil.3.::~ . ~:::::~:::::::::~---- eventual geotextil a ~ . Gd·ef·o~embrane~epot fi. grosirm ~I valori ale masei pe unitatea de suprafata. q3E!i1t--~:: geotextile bentonita+adezill .jv _-!=j~" !~. Exista si produse care contiu bentonita calcica sau calcica activata (transforrnata 'in bentonita de sodiu prin procedee chimice) sau eu aditivi ce ii maresc rezistenta chirnica. Ansamblul este consolidat prin intertesere. t .0 kg/m". Dupa fabricare sunt rulate pe un rniez metalic sau din material plastic si acoperite Cli un film plastic pentru a preveni variatiile de umiditate.4) bentoni t eu iHaooziY. plus un geotextil suport. Cant ita tea de bentonita variaza de regula intre 3..rinter ~esttte geotextile Figura 7.4.i. fi~rele ~r~ec~ndprin stratul de bentonita ~i conferind ansamblului 0 rezistenra sponta $1 garantia integritatii produsului (Figura 7. netesut ranforsat prin intertesere. Un al doilea geotextil acopera acest sandvis. • cu geotextil impregnat cu bitum si suflat cu ardezie pentru imbunatatirea caracteristicilor de frecare pe interfata cu alte materiale. ..~ til.t. Geocompozitele bentonitice sunt fabricate III prezent 111 rulouri ell latimi de la 4. a fost adaugat pentru a preveni uscarea 'componentei bentonitice ~i aparitia fisurilor..5. I.!1!u. lipi~e. continue. ?~otexti~ele folosite pot fi tesute. Produsul a fast dezvoltat pentru a impiedica migrarea laterals a bentonitei hidratate sub eforturi neuniforme. Al treilea geotextil. eli deschideri mari. • georetea sudata termic pe un geotextil. netesute.4.tu. • . Geocompozit bentonitic lipit.it. ~ bentonit a @=Zt%J%!1:====:::. t Cll diferite 7. putand fi mai mare in cazul produselor speciale. Geocompozite bentonitice cusute. . Exists si aIte tipuri de geoeompozite: • cu bentonita prehidratata si aditivi chimici pen tru 0 rnai buna comportare in prezenta agentilor chimici. 6. a defini un geocompozit bentonitic componentelor (benton ita. fie prin cusaturi (aneore) (Figura 7. '___~embran Figura 7. cu grosimi si ex un I erite (neteda sau rugoasa).6). Bentonita se poate prezenta sub forma de granule sau de pudra ~i este de cele mai rnulte ori un montmorillonit sodic. de asemenea. Ea poate fi continuta intr-un geotextil netesut user. geosintetice) 160 161 .2 si 6. Geocompozit bentonitic intertesut. care are rol de "rezervor" si mentine bentonita 111 tirnpul transportului si instalarii. in functie de climat si de conditiile de stoeare.. :. • ell gel de bentonita realizat prin transformari polimerice..0 m la 5.. . arnestecat eu nisip.:. he punetuale bentonit a sau ancore Figura 7.~.2 m si lungimi intre 30 $i 60 m.'.~=---.. de diferite tipuri. Umiditatealbentonitei la livrare variaza 111 general intre 10 si )8 %.5). compozite etc. deschiderile fiind umplute cu bentonita.: mu~:tt":!3I"Dl" tu..

ru caracterizarea bentonitei se determ ina: . stabili d rmanja acestea din urma pentru a c 1 1 Pent un produs sau altul corespund cerintelor unei anumite lucrari). n capi 0 e e precedente: • tipul geotextilului/geomembranei. Ineercarile realizate pe plan international au pus in evidenta valori foarte scazute ale permeabilitiiti i. cand sunt hidratate. 163 . rea e a sor tie pe placii sau testul (testul H f 0 • volumul sedimentului activare a bentonitelor). • Permeabilitatea la nivelul suprapunerilor: geocornpozitele benton itice se imbina prin simpla suprapunere. analiza la microsco r. In cazul prezetni unei geotTerrUf'dre nu exista 0 curgere propriu-zisa pnn acnasta. W (STAS 191311-82). In stare uscatii. mann pentru stabilirea . Masurarea acestui parametru poate f dificila datorita posibilitatii de pierdere de bentonita in rnomentul taierii esantionului.1 de perfo C( . Produsele cusute.7.lichide (STAS 1913/12-88). nu all a grosime uniforms pe toata suprafata. • tipul (prin difractie de raze X. • • • • . In majoritatea cazurilor se utilizeaza normele existente pentru pamanturi argiloase. incerearea de permeabilitate trebuie sa se desfasoare in conditii cat rnai apropiate de cele existente in realitate. • capacrtatea de absorbtie (incerca d b bti .t-.3. Pent. • Pefmefhilitatea dupii deformatie: aceasta problema se pune In special in cazul utilizarii geocornpozitului ill acoperirile depozitelor de deseuri. Caractetizarea bentonitei • Grosimea sub un efort normal dat. performantele hidraulice ale suprapunerilor sunt praetic identice cu eele ale materialului 'in sectiunea sa curentji. [ cuprinse intre 5 §i 16%. functie de lichid si de marimea efortului aplicat. • 162 • Permeubilitate'. in general.1. Parametrul flux este preferat deoarece pentru calculul aeestuia nu este necesara cunoasterea grosi 111 i i produsului. Exista putine rezultate disponibile In acest I Rezultatele fTCzentate tie refera la geocompazjlele ce conlin guntextile. ~LA (ASTM D 5993-99)' pierderea de lichid (ASTM D 5891-01) . atunci cand recomandarile si/sau cerintele de proiectare au fost respect ate. exprimata prin coeficientul de pern1eabilitate k (sau flux = debit pe unitatea de suprafata). cat si la nivelul suprapunerilor.3. aceeasi valoare a permeabilitatii a fost obtinuta pentru 8 < 1%. • grosimea geotextilului/geomembranei. pentru deformatii..10-12 mis.diferentiala. pe t I errte tipun de. transferul faciindu-se prin difuzie (vezi capiloluI4). Caracterizarea materialelor geosintetice Pentru materialele geosintetice .4. Se pot aplica normele valabile pentru geotextile.' p. n~asa pe unitatea de suprafata. entru prelevarea probelor se aplica prevederile ASTM D 6072-9ti.4.3. • masa pe unitatea de suprafata.. • earaeteristieile fizice si mecanice ale geosintetieului. caz in care suportul fiind compresibil exista posibilitatea aparitiei tasarilor diferentiate. • Permeahilitatea la gaze: este 0 caracteristica irnportanta atunci cand produsul face parte din aeoperirea unui depozit de deseuri care produce gaze din procesul de fermentatie. .. umflarea libera sau sub e for t normal de compresiune I dif . de ordinul a 10-11 . . ana rza terrnica • compozitia granulometrica (ST AS 1913/5-85)' • ..geosintetic identifi~: andsamblu! ~eosint~tiee/bentonjta se real izeaza incercari de re. 7. bentonitic (geotextile sau eomemb ce Il1 ra In comp~:I!la geocompozitului prezentate 1 '1 I I g rane) se determina conform normelor . Caracteristicile ansamblului benton ita .2. In cazul geocornpozitelor lipite. n 11l Enslin _ DIN 18132). e caractenzare :. gradului de capacitatea de schimb cationic' umiditatea. 7. Cercetarile (La Gatta si altii (1997» au demonstrat eli geocornpozitele intertesute au avut permeabilitati inferioare valorii de 10-9 m/s (valoare maxima admisa In general pentru depozitele de deseuri). Standarde specifice aplicabile: ASTM D 5887-99. incercarea cu bleu de metilen). cu adaugare sau nu de bentonite suplimentara. atat in sectiune curenta.3. un geocornpozit bentonitic are 0 grosime ce variaza intre 5 ~i 10 mm. iar pentru produsele cusute pentru 8 < 5%.4.

4 3.38 23 3. tf eparate pnn urn area . til lor (paragraful 3.. • • Rezistenta La intindere: se deterrnina ca pentru geotextile (paragraful 3. Princtpru me • Re:::. .8 HO] 2. care au un rol hotarator.2 45 4. • Rezistenta laforfecare: se determina atunei cand geocompozitul se foloseste pe taluzuri.efortul normal cr a variat intre 0.4 13 7.).5 ~j tr: l"lgura 77 . .~ dimenslllnt po I r _d . lncerdiri de laborator au relevat coeficienti de permeabilitate intrinseci de ordinul a I OJ5 .7. tii ell acelea~i metode ca ~I 111 Rezistenta la poansonare poate fl eternuna c . .3..9 0 23 4. Trebuie luata in considerare atat rezistenta la forfecare interna (in planul bentonitei). izare) poansonate acct en a.istellta la .45-69 OBI geomembrana ~ neteda 9. .2). I~ aVI'·I·de ex/c) liere.8 HO] c [kPa] 26 50.> Nota: . tucercan .. Standarde speciflce aplrca I e.9 0 2.7 kPa si 140kPa. a .9 c (kPa] HOJ c [kPa] 36 68. functie de produs . aceleasi determinari ca ~i In cazul geotextllelor (paragra I . t cazul geotex 1 e . b t itei defectele de nnci id tid r datonta prezentei en 011 .45-69 OB/geomembran 0 a rugoasa 22 0. intertesere. cu o rara a HOJ c [kPa] 16 19 5.3 ( .9 0 2.i de efortul aplicat. ..domeniu.l Rezistenle rezidualii Rezistenla de varf Intervalul lnterfata c [kPa] c [kPa} HO} de o [kPa} 0 8. cusaturi etc). cat si pentru diferite interfete constituite de rnaterialele posibil a fi utilizate in 'contact cu geocompozitul.. PnnclplU . Rezistenta la forfecare interns este dependents de umiditatea bentonitei ~i de tipul de asamblare (Iipire."cu 0" se refers la probe hidratate sub acelasi efort normal ca eel sub care s-a produs forfecarea.1 30 8. etc. iar Tabelul 7-2 pentru diferite interfete. t live ate rezistentei /ll _t(JI/ecare pelltm Va Ion orienta '. . Valori orientative ale parametrilor in tern a pentru 4 gcocompozite bentonitice (GB) Proba uscata Hidratare cu apa fara 37 7 (i .6 42 14 10 9. rezistenta la intindere a geocompozitului este rnult mai mica decat cea a rnaterialelor geosintetice.I forfecare pe interfatii se IItilrzeazfl Pentn.3.. tl bentonitei (autocicatnzare. fl g . Valoarea rezistentei la intindere va fi determinata in primul rand de materialele geosintetice. bile: ASTM D 6496-99. ire"): · r re ("JLlpUlre .8 31 7 37 5.6 39 4. 165 164 . Datorita componentei argiloase.2 Cll (J Figura 7.4... coasere.45-69 GB/geore1ea . ..4 32 11.8). . in functie de tipul lor. 'l' b I I 7-2 tn rezistentei fa eocompozitele bentonitice pot. f • Rezisteniu fa e'l_"() te .I O~J9 m? pentru umiditati apropiate de saturatie. . interfala geocomp0::.8 30 3.\Of~(~ • Geocompozit Bentonitic GBllipit GB2 cu geornembrana GR3 intertesut GB4 intertesut Hidratare cu lixiviat rara o 0 4.4. 0 8. Tabelul 7-1 prezinta valori orientative ale parametrilor rezistentei la forfecare interna in diverse cazuri. ' I' erciirii este prezentat In ansamblului (intetesere. ca racter··lzeaza reZlsten.6 ]9 4. cu efort normal sau tara.jldivene tIIateJilile geoslIltetlce t entoni IC J' . -e: pomJ..7 3. ~ "rara a" se refera la probele hidratate rara efort normal. forfecare Tabelul 7-1. . I (I e ut :h iti (GB.1 determinarea rezlstentel ~ ful 3 439).

. valori care difera de la 0 tara la alta sau de la un producator la altul. d hi lice agresive poate a uce -" contact cu lixiviati sau a\te pro use c 111 pusa III 'I' _ . p -ilor . • Hezistenta fa cicluri de umezire .8. bentonitei." In acest eon ex . Incercarile realizate de fabricanti au pus In evidenta 0 buna eomportare din acest punct de vedere.. d f t l1lomentul contac u UI _ hid tare a bentonitei inainte ea I " ·d nta faptul ea 0 pre I ra d domeniu au pus 111 eVI e . inant Toate cercetarile realizate m 1 ' cu lichidul contarnman ' . d e P recipitatie ~l obtutarea pori fenomene . bentonita se umfla si isi regaseste proprietatile hidraulics initiale. :1' 7..a geocompozl it e I0 r bentonitice se realizeazii pnn Punerea 111 opera . reducenlmporan . Realizarea suprapltllerilur 166 167 . bazine de decantare sau de stocare a liehidelor poluate. datorita prezentei materialelor geosintetice care sunt rezistente la eroziune. respecuv na .. bentonita poate fi spatata. In general.5. . . l~~or •s~ \~~11 1 funda~ental modificate. _ alterarea structurii argi'I oase datorita influentei asupra complexului de adsorbtie. Mg2'. Modificarea proprietatilor argilelor ea urmare a interactiunilor chirnice rezulta din: • . I as e. ort imbinarile rea izan derulare pe suprafata sup" " 1 150mm dar pentru cazul -.5%.i pierde eapacitatea de umflare. Daca umiditatea este supetioara acestei va lori. In conditiile in care un geocompozit bentonitic are 0 grosirne de circa I em in stare saturata.n~ eta prin alti catiOl~i (Ca". Factorul eel mai important este umiditatea bentonitei la sfarsitul fazei de uscare: s-a observat ca. mieroorganisme. cele mai multe geocompozite bentonitice au 0 buna comportare din acest punct de vedere. .dezghe] este important pentru regiunile reci. • Rezistenta la eroziune. " i d hid tare si um iditatea bentorutei III . Pentru simularea deteriorarii la punerea in opera in materiale granulare se aplica prevederile standardului ENV ISO 10722-1: 1998. Standarde specifice ap rca I e. pasta de bentonita in zona suprapunew (Figura 7.8).. Totusi._ Mecarnsrnu prepon e d' 1 contin benton ita sodica. are grosime suficienta. -' d't' t' te tre Ule reea e " _ aparitiei tasanlor I erenua _ unei cantitati de pudra sau ' Pentru unele produse se eere ?res~rarea . cationul N a~ fiind. . . aceasta problema se poate puneatunei cand stratul de acoperire nu. iune dintre bentomta si [ix iviat 'I d rent de interactiune 1 . _ Latlmea mmima a supra b' I ulatii si marita corespunzator. '. _' I· • du-se prin suprapunere. fabricantii de geoeompozite bentonitice recomanda anumite valori Iimita ale granulometriei materialului care va veni in contact eu produsul.dizolvarea constituan!llor de catre aCIZl sau . K'). . de Pentru caracterizarea cornportarii in timp se determina: • Rezistenta la cicluri de inghet . daca bentonita are In acest moment umiditati sub 4 . _ . provocand astfel un punct slab.• Rezisten!a la compresiune localizata: se deterrn ina pentru a evita ca benton ita sa migreze in lateral in cazul aplicarii unei forte concentrate._ I· b'\ 'ASTMD6141-97.. ' it t pro use or este schimbul cationic. daca geocompozitul este hidratat si apoi uscat pot apare fisuri ~i permeabilitatea creste Fisurile aparute in timpul fazei de uscare dispar cand bentonita este rehidratata. dacii produsul este expus unor forte de eroziune. Punerea controlul calitatll A In opera a geocompozitelor bentonitice si - • Comportarea in prezenta materialelor granulare: In general.uscare. rt teste hidratarea initia 15 a Proprietatile bentonitet putan . In genera. ea I:. cu grosime mai mica de b'entonita. Bentonita Figura 7. MaJ1o.3. t te ale permeabi itatu. ' baze ure. .dezghet este penueabilitatea. " . Caracteristica influentata de ciclurile de inghet . t t un aspect un por an . • Compatibilitatea chimica: in special in cazul utilizarii geocompozitelor bentonitice pentru etansari de fund la depozite de deseuri. tura lichidului e I ra. valori mari ale tasarilor provocate de materialele granulare pot altera performantele hidraulice.punerilor este.dezghe]: Comportamentul geocompozitelor bentonitice la inghet .

Figura 7. re 111 o~ re dimensionat in consecm!a. daca stratul de forma (baza) nu este corespunzator. (nylon). . UI co . eventual. Ea este fermata dintr-un strat de forma (baza) compactat si.9). . . • calitatea etansarii In dreptul suprapunenlor.asu fa omogenitiitii proprietatilor ceea ce poate avea a intlue~ta neta. utilizate entru drenaj sunt formate dintr-un til~rll Geocornp~zltel~ . Acest strat trebuie P~I~ III opera ea • instal area geocompozitulu~ b~nt~nltl~i azelor susceptibile de a influent» Pentru eliminarea [ichide ofd~I sla~ gt' bUI' realizat un strat drenant e comportarea . I' '1 a sau poliamida Miezul poate fi fabricat din polietilena. 'lomerat de fibre sau monofilamente. Structura de lestare si protectle. ca si ancorarii la partea superioara a taluzurilor.trebuie luate precautii speciale dad este vorba de 0 geomembranatexturatli (rugoasa).n '. punerea sa in op~ra). d fclosite pentru rena]. p I" tl . Cnntrolul de calltate trebuie sa se refere 1a: Geocompozit ~ Strat granular ~ . argila. drenaj. exp I t a_ a pro u su U I...sta ~ . I . _ raeordarea la eonstnletiile anexe. ice) miez cu proeminente (simetrice sau asimetnce . Stratul suport poate fi constituit de asemenea din materiale geosintetice.punerea 'In opera a stratului de protectie ~I lestare. .rcll a III U. a carei frecare importanta poate duce 1a antrenarea geocompozitului. .' fltll Astfel de drenuri sunt denumite dr~nu. praf etc. astfel incat sa se asigure continuitatea imbinarii. drenaj si earacteristicile 10f. de . Cand 0 geornernbrana este pusa in opera peste geocompozitul bentonitic. . 7. etc .Unele produse au deja incorporata in geotextilul superior 0 cantitate suplimentara de bentonita. rigole.9. po ipropi en. Geocompozite folosite pentru filtrare !ji drenaj .• Figura 7. granulometna ~l _ calitatea stratulul suport (tipu e rna e angularitatea acestuia. Contactul geocompozitului bentonitic cu un material granular grosier poate duce la a neunifo~itate din punct de vedere a1 umflarii si al umiditatii. 168 169 . miez ondulaL . • ag . stratul suport este realizat dintr-un pamant de umplutura (nisip.d 1 Miezul poate fi eonstltllit din: geotextil ~i un miez prtn ear~ el. • retele cu ochiuri.' .) a carui granulometrie trebuie adaptata pentru a nu se deteriora produsul.eoeompozite In Tabelul 7-3 sunt sintetizate principalele npun g '. Tn acest ultim caz. Racordarea in puncte singulare Structura suport: trebuie sa tie stabila si rara elemente agresive. o atentie sporita trebuie acordata punerii in opera in zona punctelor singulare (treceri de [evi.4.calitatea prodllsu. In mod curent se utilizeaza materiale naturale sau structuri prefabricate. . dintr-un strat suport. 'i h marie tipuri de geocompoZlte e In Figura 7..10 sunt reprezentate sc e . ( nfonnitatea cu fisele tehnice). Id t rial granular. "t de repede posibil dupa hidrauliee. • • • eoloane. . _ _ respeetarea planului de punere m opera. .

simctrice • 170 rlgura V' 7]0 . trebuie sa suporte geotextilul. transmisivitatea lor reducandu-se continuu cu cresterea presiunii aplicare.e asimetrice • idem proeminente poate ceda pe transmisivitatea 0 simetrice • • • fata. Miezul se poate tasa sub actiunea presiunilor excesive. Aceasta presiune critica variaza intre SOkPa si c'lOOkPa. Geoeompozitele drenante ClI m iez alcatuit din fibre de calibru mare nu prezinta 0 valoare critics a presiunii. reducand astfel ~i mai mult sectiunea. redu:and pe aceasta eoloane polipropi lena parte transmisivitate mare poate eeda hrusc sub incarc<lre. TaheluI7-3. Geocompozite . Sub actiunea incarcarilor transversale geotextilul poate patrunde in corpul drenant. trebuie sa permits circulatia t1uidului pana la punctul de colectare fad ca nivelul sa creases in miez. Tlpul de mlez retele cu ochiuri Tipuri de miezuri pentru geocompozitele Polimer polipropilena sau polietilena poliamidii sau polietilena Caraeterlstlcl de drenaj ~ Tipul de mlez >= Pollmer polipropilenii Caracteristici inent eu proem1l1en. 171 . ceea ce duce la reducerea considerabila a sectiunii utile. proeminente . presiunile maxime ce pot fi aplicate vor fi limitate la un procent din presiunea critics. mai ales pentru eforturt de forfeeare poate c~da datorita t1uajului progreslv de obieei subtiri pot rezista la presiuni laterale mart transmisivitate midi • ondulat polipropilenii sau polietilenii • • • Geotcxtil Retca ell ochiuri • transmisivitate midi Miez dill coloane • • mica rezistenta medie la fluaj transmisivitate medie spre aglornerate de fibre • eu proeminente simetrice polipropilena bune pentru presiuni laterale mici pana la medii fluaj important transmisivitate mare poate rezista la presiuni Iaterale rnari poate ceda brusc sub incarcare poate ceda datorita fluajului prcgresiv comportarea poate fi afectata de eforturile de forfecare • • • • • lB1fM0!)mtl~~i~~W.Miezul geocompozitului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: trebuie sa reziste la eforturile aplicate (normale si de forfecare) fiira sa cedeze. sub incarcare continua de lunga durata nu trebuie sa i~i reduca sernnificativ grosimea (tluaj). functie de tipul miezului.)~ Miez cu 1" ••. In acest caz. de drellqj.

Exista sisteme tempo rare de control antierozional din materi a!e geosintetice. Pentru toate aceste ti uri . in functie de durata curgerii. de drenaj Figura 7. De-bit. Astfel de sisteme sunt utilizate pentru pante moderate caracterizate de viteze TIl ic i ale curgerii.. celule. erfonnant I ./1. produsele obtinute prezentand urrnatoarele avantaje: • rezistentii buna in exploatare. • degradarea progresiva si controlabila. exernplu: . chiar ~i in conditi i de eroziune severa.11 sunt prezentan. iar in cateva din materialele destinate In spatele zidurilor de sprijin.lO:J. sub terenurile de sport. 0 alta categorie de geoeom ozite f . Acestea sunt alcatuite de obicei din saltele.12 sunt date vitezele maxime de curgere ce se pot utiliza in proieetare. p. orient . de drenuri compozite este I ti P itat dezvoltarea unui tIP special . Utal~nMla dol-saonhn Deplfidtt 00 I::Ol1d~~"B amplaS. ce ru ier. grile. care au ca [01 mentinerea solului si asigurarea insamantarii.. • asigurarea unei acoperiri pentru a evita supraincalzirea sa lara. imbracaminti din iuta). • In Figura 7. pentru drenaj vertical sau orizontaJ. care exista !? curgere plana. Tabelul 7-4. Chid de proie t . .1nitl''1luil 120 140 160 180 Figura 7. plase. Alte sisterne sunt pemlanente si controleaza eroziunea chiar si In lipsa vegetatiei. . talas. . sosele sunt direct lezate d' e e ~I urata de vrata a unei .' atrv.le e viteza de curgere. 1994}.' ~'. mljslm 2>10' r~7?0~0'7"'7"'C'7"'--"'~0""""'7'7"'77:C'77":"'7""""'~'=~ {lto"PIUdt.sau fotodegradabile. • mentinerea umiditatii necesare pentru a favoriza gerrninatia plantelor. . Eroziune temporara si materiale destinate dezvoltarii - \ Material paie sau fan slab legate eu asfalt sau adeziv dispozitive de marire a aderentei "i stabilizatori pentru pam ant geofibre arnestecate cu pamfint 172 173 . piltln cand vegetatia se dezvolta. drenunfe plane care se fol ' ... n~J ~ s ratu llJ de sub pavaj. Aceste materiale naturale pot fi inlocuite eu cele geasintetice intre care plasele si georetelele polimerice (capitolul 6). Geocompozite pentru controlul eroziunii de suprafata Asocierea materialelor naturale si a celor geosintetice s-a dovedit eficace pentru controlul eroziunii de suprafata. pentru cele trei tipuri de sisterne antierozionale. de • • • • 7. Sisternele clasice de control a eroziunii sunt alcatuite din materia le naturale care asigura cresterea si dezvoltarea vegetatiei (paie.5. e capacltatea de dre . domenlIle de aplicare ale I1C. p de drenuri extsta un geotextil care joaca rol Tipulde eroziune I. In Tabelul 7-4 sunt prezentate controlului eroziunii. d . t I' . td ~ v ' c tare pentru geocompozifele I' upa rcoerner. acestor tipuri de drenuri fu ti d . sub etansarile cu geomembrane' bariera anticapilarii.. de filtru. Diferite materiale utilizate in controlul eroziunii Un domeniu de ap1icatie care a necesl .. materialele fiind bio. olosite pentru drenaj sun!" osesc In cazurile In . '.

dind sunt Ingropate In teren.puse pe teren si umplute in interior cu pam ant saltele de ranforsare eu gazon .6. If. Fibrele sunt mentinute rf I ..: . Eroziune permanents 0 de protectorc emulsie bituminoasa (eu pe1Jh-fI ~ semitort din fibre stabilizate la razele ultraviolete negru de fum sau alti aditivi chirnici) ~i materiale destinate dezvoltarii vegetatiei . . c u fibre de sticla sau metal.slab armate HI. vitezei scade odata CLl gradul de inierbare. Eroziune permanents si materiale destinate dezvoltarii vegetatiei puternic armate salte!e pentru controlul eroziunii ~l dezvo1tarea vegetatiei . . .• li til la) Mlezul contel<1 strat de poliolefma (polipropJlena sau po ie 1 et .retele biaxiale din polipropilena sau polietilenii. coasere sau alte metode.. fibre In sem itort .tibre continue arnplasate pe terenul de protejat. ..~kml' P·l~I~.-----. E e cons au . Cea mai bllnj Llln~tare.1. Geocompozite utilizate pentru armare 7.I t In fibre de po les er sa . •.a ta In cazul saltelelor antierozionale-.umplute si acoperite cu pam ant geocelule umplute eu pamant insamantat geocelule saltele formate din doua geotextile cusute intre care se pune 0 umplutura din parnfint vegetal blocheti de beton blocuri de beton anrocarnente gabioane CLl . . perforrnan!a a fost constat~ if tru saltele antierozlOna le din Standarde aplicabtle spec! Ice pen geosintetice i'nierbate: ASTM D 6454-99.(nu absorb umiditatea. se pun pe una sau pe ambele fete ale unei saltele din paie. difen te ma erta . ntativ ale vite:elor maxime Figura 7.r. . bumbac.i ' S. . sunt "capsate" pe teren) prezentate In capitolul IV saltele pentru controlul eroziunii . I' utili-ate pentru cOlltrolll! eroZ1WIII. Compozite pe baz3 de geotextile t fi asociate cu al\1 Geotextilele folosite In scop de armare po po I· linen. t cateva tipuri de geotextJle annale ell enta in Figura 7. . Deasupra se toarna sau alt stabilizator..Vitezu de pr(>ieda r~ Tipul de erozlune vegetatiei ~ Material pe rermen hu. fibre de cocos sau fibre polimerice. t -. ~a on une . ~ ~ - 7..alti pohmen. 175 174 ./2. t Ll nylon Incorporate intr-un . foarte bune care scad atune I Fibrele de sticla au propneta\l mecanlce rezistenta. . . pam ant vegetal In interspatii ansamblului .IPHiHo:' retele ~i plase biaxiale din polipropilena sau polietilena .13 sunt prez e I.e - ~ 2 to 20 50 lore) Dum!a curgerii prin lipire.glll~'s) ---. nu I~i modifica dirnensiunile In tirnp.6. .!~11.

~ b forma unui ansamblu de celule cu secnune const..14 f?i Figura 7. .13._~IIs po!ioh!fill~ din mJQ din polL~ster sau ny lou Co In velis din poliolefina ===~==. granu ar. sau alti polimeri. . fihre continue pentru si "microarrnare".l'Gu alti po limen' utila in cazurile in care elementele datorita. .1.~ acitatii portante a terenului e lEI 't utilizarea maxima a cap . este . 15 .e di b erI-I' de geote'(til. ~ d I ru solida si stabila pentru utilajele fundare moale \>1 asigura 0 platform a e uc terasiere.2. Saltele geocelulare tridimensionale din geogrile • geocelute. .Geotextilele pot f annate fi'i eu fibre metalice.arnestecuri din pamant granular si fibre continue rambleelor ~i pantelor.=====J~ \ 0 0 ~ BCl1Zj diu poliesrer fnvdis din Figura 7. 7 . Figura .zl~ta su tii b din geogrile umplute cu material .d tnung iu ara s . cu clemente polimeriee pot rezulta cornpozite • • de poliester denurnita fibre ~i plase dJscontinue.rue!le care se pre. Compozite pe bad mlnerata Prin rnixarea de arm are ca: pamantulu. Sub aceasta denumire sunt incluse saltelele celulare tridimensionale realizate din geogrile si celulele tridimensionale alcatuits din benzi de geotextil. Celule tridimensiona /. 176 177 . stabilizarea . 111 ~. sunt elemente .' '.2. C'. 0 astfe] de armare. de exemplu. . 7.14. ambele umplute eu parnant sau material granular (Figura 7. Sa/tea celularii din geugrile Geotexnl 7 Figura 7. Diferite produse cumpozite realizate dill geotextile arm ate cu alti po limen. . de S ltelele tridimensionale rea I'iza t e diIII g eogrile a.15).6.6. o o benz] SHU din pol iester nykn im-'I. e p~rm~ _ . obisnuite de macroarmare Iimitarii spatiului eu geosintetice nu pot fi aplieate In Zona de ancorare. 'h" "I ~ au rornbica eli pere 11 \>1 aza . 7. .

Se continua umplerea aSlgur~ndu-se ma imn.t 0 inferior6inJ'~~:r~:.· se IIItroduce 0 bad metalica.rnecaruce: Saltelele geoeelulare trebuie sa posede urmatoarele caracteristici se I.I~%plU intii doua rfmduri de celule pima I~ ju~iitatea " ~It' . .. h·. 3. Una din marginile fiecarei diafragme transversale este legata de baza cu ajutorul unui snur. obtinuta prin patrunderea partials a umpluturii macrogranulare din saltea in oehiurile geogrilei de la baza. ... 2.'-' 1 \ \I '1 -' ..a e. eu seop.za~ printre doua diafragme transversale succesive.' -. Imbinartle prin innadire ale tronsoanelor de grila se fac prin introdueerea intre nervurile grilelor a unor bare pe toata Hitimea grilei . . crescand astfel numarul diafragmelor de geogrile pe unitatea de lungime .2. peste grila de baza. acestea se prezmta s ranse.2. diafragrnele diagonale cuplandu-se alternativ la cele transversale. Se ridica 0 diafragma transversala in pozitie verticala rotind-o in jurul legaturilor. Se prevede in general 0 suprapunere minima de JOOmm intre rulourile adiaeente. tme III 0 . Rezistenta la tractiune a unei saltele eu celule triunghiulare este mai mare dedit in cazul eelulelor patrate. decarece 0 celuls triunghiulara este realizata prin inc1uderea unui perete diagonal In celula patrata..e formeze d' " du-Ie in spatiile celei transversale. Prin aceste oe iun . . se forrneaza celule triunghiulare.nale ~i b. pot fi realizate din fli. pentru lungimi superioare pot fi prevazute puncte intermediare de tensionare . .' lute ell din pam ant armat sub forma de alveole din geotextll.i apoi urnp material granular etc. Trebuie aplieat un strat lucreaza pedpart:a s~\e~oa~~~~~ u grosirne deasupra eelulelor inainte de a protector m paman e circula pe ele. Derularea grilei de baza paralel eu Iinia centrals 11rambleului.2):. 4. indoita la eapatu ochiuri.:n de geotextil sau de po I exemplu). la distante de cate 2 m. Legatura 178 rampe de ~c:es etc'd . ind ind pe toata inaltimea nervurile diafragmei diago.16. respeetiv de distantele Intre pereti. t Iute eu rna ena I mineral (nisip. Rezistenta structurala a saltelelor depinde de forma celulelor si de dimensiunea lor. desfasurate pe amplasament . f-~-. e a limeri (HDPE de de fundare.2.16). e. rigiditate sufieient de mare pentru a asigura repartizarea practic uniform a a incarcarilor pe terenul de fundare. v execurie: Executia saltelelor geocelulare presupune urmjitoarele etape de 1. se ancoreaza la unul din capete ~i se tensioneaza. -t t " ainte ca eel dill spate ca rindul din fata este intotdeauna umplut pe juma a e 111._11 :~ 1 I I I J I Figura 7.6. .saltelei se a~azii in pozitie verticals un rulou de geogrila de b!lzii~i. 7. Un rol important in evaluarea calitatilor mecaniee ale saltelelor 11 are interactiunea eu terenul a geogrilei de baza. _p I lelor gata umplute. duse ee permit realizarea de structuri de sprii in Exista proee ee ~l pro . ast e mea s~ s _I In r~ ~ean. deruliindu-I ~i deplasandu-] in zig . 5. . Structuri de sprijin din pamfmt annat ell alveole de geotextil. Urn lerea oate fi facuta cu 0 instalatie mecaruca C. rezistenta la tractiune suficient de mare pentru a permite mobilizarea integrals a rezistentei la forfeeare a pamantului aflat la baza lor._ . 179 .). frecare importanta la baza saltelei. t' ca 0 armonica. exprimata prin raportul de eficienta la frecare (paragraful 5. bl Ele sunt folosite pentru diferite aplicatii eu seop de arrnare: ram ee. 3. 2.4. Diafragmele diagonale NU se prind de grila de la baza. Pornind dela 0 margine a ... fiind Cand sunt livrate. Derularea diafragmelor transversale una langa alta pe directia latimii rambleului. Celule tridimensionale din geotextil sau alte materiale . 1 d rmare a terenurilor slabe Astfel de celule tridlm~nslO~. suprapuse ~l ump pamsnt (Figura 7.• f I" "t .1l e sa he :ornplet. p. Lungimea maxima tensionata normal este de 30m. .: Se umple primul rand pfma sus.. .

7. beton).1. materii prime Geoconductele.1.. sunt conducte realizate din materiale polimerice utilizate pentru drenaj . PP. cu grosimi ale peretilor de 1 -7.Exi~ta 0 mare varietate de cornbinatii de materiale naturale ~i geosmrence sau doar de materiale geosintetice care pot fi utilizate ca bariere hidraulice: geotextil/bitum: geotextilul bitumul etansarea geotextiVgeomembranii asigura rezistenta la tractiune. iar pentru cele pe baza de bentonita cele din paragraful 7. C.7 rnrn. iar cele din PP diametre de 20 -7..1) sau cu alte forme 'in suprafata si eu sectiune cu diferite tonne ~i pot fi irnbracate in geotextil.::1 reducerea grosirnii acesteia.125 mm si grosimi ale peretilor de 2. Compozite ca bariere pentru Iichide sau vapori . Definitle. rar geotexti V geomembranii! geotex ti 1 geomembrana HDPE/tabla de plumb/ geomembrana HDPE asociatij de geotextile/bitum/nisip in strate succesive geotextillbentonita sau geomembraniilbentonita Geocompozitele Bentonitice prezentate in paragraful 7. Prin tehnologii speciale se realizeaza tuburi perforate. fixate pe un ?eotex~tllntertesut $1 Impregnate sau nu la fabricatie cu bitum pot f utilizate In lucranle de drum uri . Aceste geocompozite sunt elements de arm are subtiri care reduc sensibil :aga~~el: ~i . Se folosesc ca eleme~t anti. 180 Figura 8. in acceptiunea prezentului normativ. GEOCONDUCTE PENTRU DRENAJ 8.8 -7. Compozite pe baza de bitum .asig~lfii intarzierea transmiterii fisuril~r si crapaturilor din ImbraCaml~!lle bl~~inoase sau de beton de ciment existente degradate.::1 un geotextil care reprezinta rezervorul de bitum.fis~r~ la armarea imbraciimintilor bituminoase ~i due la cresterea duratei de viata '. riflate (Figura 8.25 mm. HDPE. in straturile de ranforsare bituminoase. tipuri. . conductele din PVC au diametre nominale intre 200 mm si 400 mm.6. Astfel. Conductele realizate din materiale polimerice sunt flexibile in raport cu cele alcatuite din materiale traditionale (metal.5 mm . cele din PE diametre intre 20 mm si 630 mrn. CLl 0 grosime a peretilor intre 1. sau din straturile stabilizate cu Iianti hidraulici. polibutilena (PB). Tuburi riflate 181 .2 mm.::iautostrazi pentru ranforsarea structurilor rutiere.3.ompozitele ~itum • geogrile sunt folosite In domeniul rutier ~i contin un eon '.::i 29.57. Pentru detemlinarea proprietatilor fizice si mecanice ale compozitelor pe baza de geomembrane se aplica metodele prezentate in capitolul 4. Pentru fabricarea conductelor din materiale geosintetice sunt utilizati urmatorii polimeri: PVC. 7.7. Conductele din materiale polimerice au diametre si grosimi ale peretilor ce variaza intr-o gama larga.3. ?eocompozi~ele confectionate din fibre de stida. acrilonitril butadien stiren (ABS) ~i acetat butirat de celuloza (CAB). 8.3.

SDR definit ca: 182 .:. valori ale grosimii si tolerantelor recomandarile fabricantului.2.1. Pentru tuburi profilate. UtiJizari transportul Tuburile din materiale de fluide. 1 8. polimeriee se utilizeaza pentru drenaj sau peretilor. .. Grosimea peretilor .1.1.• preve ell e nod:~~~~ Dendsi~~ltea aplica 3.4. 8. I).4..ituburi de drenaj. Acestea din urma sunt perforate . .3.2.3.i n cazul grosimii peretilor. Caracterizarea caracterizarii metode: proprietatilor polimerului polimerului conducta se vor respeeta din care este realizata urrnatoarele 8. . indicelui greutatii de topire.. moleculare .lexibile pril~ igura s.3.3. t e.ieu suprafata neteda se poate determina pe baza preciziirilor euprinse in norma ASTM D aplica Permeabilitatea aceleasi la vapori ca ~I principii In cazul geomembrane lor (paragraful 4. a B..2. lor exterior. SDR sunt extrem d e vana. Norma ASTM D 2447 ·01 contine pentru tuburi din PE.. Caracteristici fizice 8. DiametruJ Tuburile din materl~le plastice sunt in general definite prin diametrul iar una din normele aplicabile pentru determinarea acestuia este D 2122·98.:.. raport cu cea clasica • rtgl .1.i400 mm. .2. mic se Iivreaza In role de 25 m panii unde SDR =-.ata modurile de cedare ale unei conducte f.d a (beton de..48 cmvrn.2.1. exernplu . un suport lateral si cand exista un astfel de suport. termogravimetrica.3. 183 .3. rar t es t e grosimea minima 40.:. Tuburile de drenaj de diametru la 250 m lungime. 8. concentrate) 8. 5 Se Grosimea peretilor unui tub cu sectiune constantii .3.1.. • • • • • termodiferentiala. ASTM cromatografie si ale tolerantelor Ca .Se pot distinge tuburi de evacuare . I). Caracteristici mecanice 8. spectroscopie In infrarosu.:.3. Sl U'.3 . eu sectiuni de 18 ..3.1. eromatografie determinarea determinarea de I ichid sub preSIune. ~i In acest caz este dificila realizarea I masuratorii pentru tuburi profilate ~i trebuie urmarite recomandanls fabricantului In aceasta privinta. de gaz.:. Caracteristicile geoconductelor' 8.2.6. Densitatea d li rul din care este realizat tubul.4. de la 8 pima la maximum 8. Raportul dimensional standard tuburi se utilizeaza raportul incercarea la compresiune localizata (sarcina Pentru compararea diferitelor dimensional standard. Norma ASTM D 2447-01 cuprinde valori ale diametrului admise. t D este diametru Valorile D 1 exterior al tubului.1.3. Se p:nr~I I:. .ipot avea diametre cuprinse intre 50 IVm .e ruateriale geosintetice (paragraful B. In scopul se utilizeaza • • analiza analiza 2 I22·98. cind nu ex ista it atii: . F:' 82' ar. . )' In d oua.

3) pentru tuburi rig ide.-.3....tkxibik trctata laleral Figura 8. •. dar in schimb apare 0 deformare.2. 8.:OIlUucte . ".:o-. Rezistenta la factorH de mediu A se vedea paragraful 4..3.3..2. Tncercarea la compresiune sub forte distribuite Pentru a modela efectul terenului pe care reazema conducta san care este pus in opera deasupra ei exista diverse scheme de incercare (Figura 8. 8.3.\ .2.1.3.2. §f (c) COlllpOrLarca unci <.deformatie utiliza norma ASTM D 2412-96a. Tncercarea de fluaj (curgere lenta) Ori~are dintre incercarile deja mentionate in acest c~pitol po~ fi realizate pe perioade mari de timp pentru a estima evolutia diversilor pararnetri masurati la fluaj.4.4. Caracteristici de durabilitate 8. Tncercarea la presiune hidrostatica Aceastii incercare consta in aplicarea unei ~resiuni. In cazul conductelor polimerice flexibile se ia in considerare acoperirea de pam ant pe intregconturul sectiunii: 184 185 .3.y .-)-'···· r ~ ~~\.. de aceea rigiditatea conductei este calculata la deformatii de 5% sau 10%. 98 97 Pentru realizarea incercarii se poate aplica norma ASTM D IS . Pentru detenninarea curbei efort .2 referitor la geomembrane. ..3.. . . Scheme de inciircare a conductelor 1 8. In acest caz se poate 8. iar pentru calculele ulterioare ASTM D 2837-01 ~i 2992-01.3. La tuburile flexibile din materiale polimerice nu se formeaza fisuri ca la cele rigide... Modun1e de cedare ale conductelor rigide jlexibile rupere sau deformare.2. ~ ~r (a) Ccrlareu unci couducie rigidt: (b) Cedarca unci conducro flcxibiJe libere FIgura 1::" 8 . hidrostatice in interiorul conductei panii la cedare. care poate survem pnn pierderi de fluid.3...•.

3.4.3.4. Se poate utiliza 0 varianta adaptata a normei ASTM D 2412-96.42 4. care utilizeaza 0 greutate ce este lasata si cadi de la diferite iniiltimi.6. unde miscarea particulelor de pam ant pcate provoca degradarea suprafetei tubului. '.36 0.4. ASTM D570-98.7. In Tabelul 8-1 sunt prezentate valori ale vitezei de degradare prin abraziune a tuburilor din materiale clasice ~i polimerice. ~ tubul este profilat. exista rnai multe metode de incercare.8.4.3. trebuie luata In considerare posibilitatea cedarii prin oboseala.9.10.4.3.3.99 1.02 0.3. Metode de imbinare Principalele metode de imbinare a tuburilor din materiale polimerice sunt prezentate in Figura 8.3.06 0.46 0 0. Abraziunea interna poate apare in cazul conductelor ce transporta noroi de foraj sau din activitati de dragare etc.3. Rezistenta biologica A se vedea paragrafuI4.1 rnIs 4.3.6.11. Rezisten\a la actiunea razelor UV A se vedea paragraful 4. Rezlstsnta Ja abraziune punctul slab.3.4.81 0.3.17 A se vedea paragrafu1 4. Otel Aluminiu Polietilena ABS 8.6 m/s 0. Rezisten\a sudurilor geosintetice.65 1. 8.5.3. imbinarea este reahzata cu aJutOlu.06 0.3.3.4.: 'imbiniirilor conductelor. Rezisten\a la medii chimice Abraziunea externa a conductelor din materiale polimerice nu este considerata a fi de interes pentru cele mai multe situatii in care incarcarea este de tip static ~iexista 0 umplutura de pamant care asigura transmiterea acestor incarcari.10 0. 8. 8.5. 187 Acrilic 186 .86 1. De aceea lncerciirile ~~ca~ic~e. In acest caz se rea izeaza 0 mcerca flca Norma ASTM D 3212 se refera la modul de mcercare a etansaru h .07 2..8. 8.l unoi D aca.1 rn/s 2.3. 0.48 0. sudurile pot reprez~nta Ca ~i in cazul altar materiale Ca si in cazul altor materiale geosintetice.14 7.04 .4.6 m/s 4.. Tabelul 8-1.51 0. pe~tru seC!lUnea curenta se realizeazi ~i pe sectiuni care comports imb man pnn sudur~.07 0. 8. Rezistenta la oboseala Pentru tuburile flexibile din materiale plastice supuse la incarcari ciclice.]. .4.3. I' ~. Degradarea a fast estimata prin reducerea grosimii.4. 8. Absorbtia de apa btie de lichid.3. Valori orientative ale vitezei de degradare prin abraziune a diferitelor tipuri de conducte Material Vlteza de degradare (mm/an) Nisip mare cu vlteza Nisip fln cu vlteza de: de: 2. 81 0. o norma special pusa la punet pentru tuburile din materiale polimerice este ASTM D 2444-99.3.3. conform Se poate detennina printr-un test d e a b sor . Rezistenta la impact Pentru realizarea de teste de abraziune se aplica standardele referitoare la geotextile ~i pot fi adaptate conductelor. 8. ~ elemente prela bri t e. valabil si pentru geomembrane. 8. re de ineovotere.4.3. Proprieta\i termice A se vedea paragrafu14.

*.. ~ . Principalele metode deimbinare 188 . "i] ..0(":00 000000 c i'"'''' • '.'.E. imbinarea si instalarea sunt mai u:...[i".11:U ..... . ~ ...-._ ..043199.. se recomanda a fi compactat la un grad de cornpactare de cca 95% pentru a preven i fenornenele de subsidenja si tasare in exploatare. . 'M-' n-:.) '"' 0 0: j _...._s._ .. ~~.. 0 Q '.. _ _.5.or geoszntetice '.- Incercarile de laborator utilizate pentru determinaren caracteristicilor fizice. Prfil infiletaj'e " i'" 000 O· : I {V r-. datorita greutatii lor scazute..' .~.:rt. L L. U .J L 9.''''. _ j'" f .1\ . J 1 /0(:.. .or de reaJizat In cazul conductelor din materiale polimerice fa~a de conductele din materiale traditionale....-. . Cu suuuracapb.m j < •.. ceea ce duce la obtinerea unor valori superioare celor reale. ......... HllliJ. DF48 I.:. l... ca de exemplu: variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic..... lJ'!f tf ' ~ : :- r- "'j.i _ a tubu rt il...... nivelul de efort impus in geosintetic.J. / c.. cap CALCULUL PARAMETRILOR DE PROIECTARE MATERIALELOR GEOSINTETICE A "'\"...._. Umplutura primara este de obicei realizata din material granular 9i necesita masuri speciale la punerea in opera la contactul cu tubul...m . Se pot consulta urrnatoarele norme: ASTM 0 2774. /1 £1.J..) ! I' '..-~..r. -4 .f..4. Pentru a se tine cont de aceste diferente in activitatea de proiectare se folosesc valori de calcul obtinute prin adoptarea: • fie a unui factor de siguranta global ce se aplica la sffirsitul procesului de proiectare. ·__·_·· .in: ... j' . o ()0 . AWW A M23. _ ...._ / f''''. Punerea in opera Pregatirea stratului suport... mecanice si hidraulice ale materialelor geosintetice sunt realizate in conditii idealizate fata de realitate. U J' . :_~.-. Pentru aceasta zona se utilizeaza material de calitate mai slaba decat pentru umplutura primara si se poate realiza mecanizat. .!o .. n .~ _ .."! I .. in cazul in care este realizat din pam ant.....- _. m... 0 0 0 ..Ill :: 1 +. ~ x: cc Cu 1n3nsoanc de UDltE =t: \ ..._ . PPI TR 31..... 11 ·i.J ..J j'. 189 Figura 8...• _ .if\"'=r\~":+.r7:n~'....-~... . 1i ' '...:"( :. ' n :[ -+t .._.. . a lungimilor relativ mari si a usurintei de imbinare.. / i oo ~_L. • fie a unor coeficienti partiali de siguranta cu care sunt afectate valorile rezultate din incercari... u LJ ~-~ ." 'or -.: ... J' . k-r~ i .. ..~ ... Stratul suport..''\D' 0 0j _ .r""-=.. _.'1 '.L..' . ::. 0 -x. . to ate din SUA ~i Ohidul MLPTL OP . Coeficientii de siguranta trebuie sa La in considerare numeroase elemente. Umplutura secundara asigura rezernarea si transferul incarcarjlor..I-J·· ..n i. ..- eu sudurl1 prlu c1cctrofuriullc . () {) . ~...._ .... r».. ~ ..~.. B. PPI TR 8...JIIIIIIIt...

3.5 1.in T ult este rezistents la in tindere ul tirna obtinuta di ~.1-2. timpul determinarii proprietiitilor mecanice ale matenalulUl.0 10 1.1-2. geosmtettc.2.1.1.2 .0 -l.5 .5 .0 1. Coeficienrii Tabelul 9-1.0 . 'qllll este debitul ultim determinat q.II 1.0 1.2.0 . ' f enomenu FIS~L este u~ coeficient partial de siguranta ce tine cont de aparitia UI de fluaj.5 1.5 1.1-1. la Separare Protectie Drumuri nepavate Z iduri de sprijin Ramblee Imbunatatirea 1.0 1.3 1. Valori orientative ale coeficientilor partiuli dc siglll"i1n!r! aplicabil! rezistentei fa lntindere a geotextilelor uti/hate III diverse domenli (Koerner.0- 12 1.2 .0 .5 1.5 2.0 .0 10 1.5 1.0 .0 2. de domeniul de apl icare.1 . FS t ' III mcercan.JILl este debitul adrnisibil 191 .5 1. al exploatarii si al tipului de material.unghiului de frecare intemii a materialului um~lu~~ra mtr-o lucrare de pamant armat.5 . gu realizare: .1 .2.3. pentru calculul debitului adrnisibil se poate utiliza 0 formula sim ilara: FSpc este un co e fici t partia I de siguranta ' icren degradarea chimicii .2.5 l.1. " Se exemplificii obtinerea intindere a unui geotextil: ' valorilor de calcul pentru rezistenp.1-1.dm este rezistenta Ia intindere admisibila care va fi utilizata prOlectare.5 1.5 . vanabllttatea m~rimii particulelor materialelor granulare contact cu matenalul geosintetic de de Coeflclentl FSFL partialt de sigUJ'anta FSJ)ll in FSDC varia~ilitatea c?efi~ientului de' frecare dintre urnplutura si ~aten~lul.un e: DB 1 d capacitatii portante Stabilizarea pantel or Pavaje Cai ferate 1.0 1.0 .5 2.2.3 1.l .0-1. de conditi ile concrete pentru a nu supradimensiona lucrarea. care trebuie alese ell mult discernamant.0 .0 t. in functie de materia lui utilizat.influenta efortului asuprarezistentei pe tern:~n scurt. din incercari.5 1.0.DI es ~ ~.2 1.0 2. proba~i1itatea ca materialul geosintetic ultraviolete pe perioada executiei sii fie expus la raze Posi~ilitat:a ~a temperatura 'sa' varieze altfel decat a fost preva~t m.1. " .1.0 10 1. mediu sau lung.0.3.0 .3 - I I Tadm == Tult FSDI x FSFL x FS DC x FS .0 .2.0 1. 190 care va fi folosit 'in proiectare. FSDB este un coe fici rcrent partial de siguranta degradarea biologicii. FS{. 1994) Dornenlu de utllizare FSm pro~ab!lltatea ca perioada supunerii la efo!'t sa fie mai lunga decat cea prevazuta In proiect.5 1. este un coeficient partial de siguranta ce tine cont de fenomenul de colma tare.1. ce [ine cont de ce tine cont de Pentru eazul in care materialul geosintetic are 0 functie hidraul ica.2. care poate varia cu conditiile de teren In specia] m prezenta apei. polimerului la intindere partiali de siguranta aplicati sunt alesi in functie de specificul amplasamentului.1 .3 1.0 l.1. di ti I .4.0-15 1.5 1.2. Se subliniaza caraeterul orientativ at acestor valori.1.0 .0 1.2. Tabelul 9-1 confine valori orientative pentru coeficientii partial i de siguranta aplicabili geotextilelor utilizate in diverse domerui.5 1.2 1. .0 1. T. Cll diferite functii. ' efectul deteriorarilor produse in timpuI'instalarii efectul deteriorarilor ce se producde-a lun 'I duratei exploatare.0.n coeficient partial de siguranta ce tine cont de degradarea III lmpu mstaiam.0-4.

.5 1. FSFL FSj 1. nu afeeteaza poate fi blocata periodica.1 1. 1994) . muare sunt prezentate unele .2 1.0 2. n cazul geote til I I tru. partial de siguranra ce tine cont de de bacterii. partiali ' de stnlctura siguran~a blocat cu un coeticient de siguran!1'i de 1. eaci dad performantele i.O 4.5 kN/m. ui tr frat sau drenat de t '1 . partiali aplicabili debitul .1.0 1. .2 1.5 1. Exemplul I.3 2. de siguranpi sigurant suticient se va aplica 0 solicitare de proieetare de de siguranta de 1.0 de sl e slguranta ~ ~ FSCB 1. 0 Daca materialul atunci un coeficient devine poate fi smuls din terenul in care este forla de 50 kN/m.0 3. "! icientilor de sigurtllltii ' .0 1. rezult:ind siguranta .1 1. cre~tere de siguranta astfel incat este ales un geatextil 1.0 la depozitele de 5.1. a creste de asemenea.• materialelor adiacente In d 1 id ' .90 % dura 100 ani). .0 S. Oar. .3 .( slgl~ran(a ce (me cont de patrunderea FS es: 11 err e materialului geosintetic. ( oerner. colmararea chimica.5 2..3 3.2 5 ori mai rezistent ar fi fast necesar 1.1. Api icarea acestor factori de siguranta globali .2 1. lve a e coeficientilor u I izate III diverse dornenii. acest mod.50.2 1. X I e or [esute eu rol de onventional.0 1. de parnant de 100 kN/m drenului.0 3.5 2.0 1. .0 3. Tinand cont ~i de alungire. arnplasate intr-un dren conventi .i pierde gou!.3 care pare suticient pentru 0 de pamfmt. '.0 controlul 2..0-4.0 1.0 1. din rezistenta anumite depozite 100 ani.44.0 2. • functionalitatea marerialului geot til I' ar a se lua III considerare -I . factorul In 2. La Exemp\ul vedere material cedarea [ucrare annat armaturii trebuie Dad sa se aiba se utilizeaza in un prin smulgere sau prin ruperea cu rezistents la lntindere se va limita solicitarea la 75 kN/m.1.poate de tluaj. La evaluarea a factorilor dedit 2.. rezultand la rupere T(/belul 9-.0 -4.1.0 1. FSn este un coeficie n t nartial parua d e siguranta ' ce tine cont de tenomenul f considerata peste situatii de mai mica tesatura importanti'l. . .0 ..aI'on orientative ale co 1" 2 . de mari astfel incfit de sigurant Exemplul ajungand la 4. In proiectare este neees . coer rcient . . aceasta de filtrare.0 1..0 1. 1'1.0-1.5 2. exemple in acest sens. e geo exile III diverse domcnii T" 37. Dar trebuie luat in considerare si un coeficient de la smulgere.2 1.0 4.0 10..5 1. coeficienti partiali de si • dest I d' ..0 2.0 10.5 1.0 2. _ e siguranta poate conduce la u e man In conti . prin proiect de reellratare 0 se va limita durata va prevedea posibilitatea 2.2 .0.2 1.0 .0 1. deteriorarea polimerului in sine f '\93 192 . Cl' .0 coeficienli a. tili • . Astfel de facton nu mai este neeesar sa fie aplica~i dev in ~i a Iti Domenll de uttltzare FSc Filtre zidurilor Filtre drenuri lor Filrre pentru eroziunii Filtre deseuri Drenaje Drenaje gravitationale sub presiune 2.e slguran!ii ee line cont de FSC8 este un co 1Illata rea biologica. de deteriorarea FScc' 1. In acest caz.3. potentialului polimerilor initial.2 dad rezulta se are in vedere 0 (80 .5 1. este un coeficient partial d . V.2 1. Tabelul 9·2 coniine pentru geotextile valori oriental' I •. .0 10. ex I.2 1. factorlll de K. in i cu precipitat chimici sau de vla\a ~i se FSr este un coeficient partial de " • .0 in spatele de sprijin asociate Coeflcfentl ' partlall . de degradare pe terrnen lung.6.0 .2 .

1. reran slab L_.c-.1.._ /0 _ [undatiil« lin III/Uri/Ii/' de filtraTe $i drenaj . Drumuri fund ate pe terenuri slabe 10.i a unui lor de sub de drenaj a stratun • drumuri 10..i ~l 194 migrarea particulelor in stratul agregnt perrnrte 195 .10.1.1 G"(Jt<>\il utilizat t ~ . ·~r7 '·.-:9 j/ . 10. cic1urilor de F·IglIJ'a j(j .1..!~~~):~~!~ __ J .0biect In cazul drumurilor La lucrarile aferente realizarii geosintetice sunt utilizate in principal fundate pe terenuri slabe materinlel e ~eosillte[tCC lor. in functie de tipul acesteia. rol de ann are pentru materialele imbunatiitirea sunt previizute urrnatoarele pentn! cresterea intre capac itiitii port ante a rerenun stratul functii: de separare de fundare si in cadrul structurii Principiul este de sporire a capacitatii exterioare. lirnitand deformatiile asociate. Amenajarea drum uri lor necesita adesea santuri de garda pentru colectarea ~i evacuarea apelor pluviale a carer sectiune po ate fi protejatii cu geosintetice.2. datorate variatiilor inghe] .. Tipuri de materiale geosintetice utilizate la lucrarile de drumuri §i rolul lor 10.3.:.drum. Utilizarea materialelor geosintetice la lucrarlla de 10. ..1. In acest caz se pot uti1iza la baza rambleelor saltele geocelulare.. • • Solicitdri fizice. . sunt legate de capacitatea si duruta de \'i:l!.dezghet. terenului rutiere. Elemente specifice lucrarilor de drumuri Pentru asigurarea calitatii si durabi litjiti] lucrarilor rutjere ce materia le geosintetice trebuie avute in vedere solicitjirile specifice acestor construct] i ~i cele cu caracter general: inglobeazii G80textil • Solicitdri mecanice specifice datorate caracterului ciclic al contactului roata . Solieitori chimice de temperatura..__ ell separator .ETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUCT!'I • Solicithri hidraulicc .1.·-"·-·T- FJ . indepl ini nd sau reabilitiirii Cll drumurilor. de care impiedic. raze IN etc.. structurii de a prelua incarcar] Ie Condiriile de amplasament pot conduce la necesitatea realizarii unor ramblee inalte pe terenuri slabe..-----.1.pertormuntele drum pavaJ. -/. in functie de inciircarea pe osie si modul de transmitere al acesteia in structura rutiera si Ia terenul de fundare.3. UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINT.~_ u .se urilizenza fine geolextJie.

Mecanismul de curgere printr-un dren de margine pentru sosele este complet diferit de eel aJ unui dren _ fitil sau plan. ~/ ._ GeOs:nteiic t'll. cu geosinletlc L_'.. G90sint(3~c Suprototo de cedore probabllo./ .<.. J:i.. Curgere de suprafata ~ mcoroore De osle ~ . . Curgerea este initiata in stratul granular de sub pavaj."" '-...m fundore de .geotextil. SlIprClfatade (Eldora.::..~\"lllil/'--.......:.:.~~-=~ 1 GeosintHlic o~e _m~ ... Elect .- I ?' de membrana lei Reducerea fogaselor . reducand astfel fagasele..( mJ . geocompozite de In cazul fundatiilor de drumuri._' _ .-..confinarea laterala a patului drumului...//..J h.7 1111m-_/'nccrcare~ \~.19ura 103 Mecanismele de armare prin geosintetice in ca::111 . .". L ~J....: ----': .. Figura 10..__'.. 7 \ / ! . . . armarea asiguratii de materialele geosintetice se realizeaza prin trei mecanisme posibile (Figura 10.... __ -. -......sporirea capacitatii portante a sisternului rutier prin modificarea suprafetei posibile de cedare. ' ~-~ Terc..: .. prin filtrul ..or _ . limitore a defoffTlotlitor lolerale (a) Limito1<lO delolrr!otiilor lolerale L =r::.J ..3): ~. Mecanismul de curgere printr-un dren prefabricat margine de de arrnare . < . In .. Curgerea propriu-zisa prin dren are loc doar in portiunea inferioara a acestuia.>-:./ //"::..: : \ \----.~~ =_. fundatiilor drumurilor. F..-7'"-.se utilizeaza geotextile..""' ="--=-~-:. Lm- 1-::':._..: .:: ==- ~~- jlll!!1 GoosinteNc cu rot 00 .». tore geosinlelic Ib) Crestereo ccpocnnn porlonte Figura 10.'-. ---.. - .._.. Se pot utiliza §i compozite de drenaj ca drenuri de margine.. geogrile.t t vgeosintetic \. dupa care lichidul trece prin miezul dispus vertical.. datoratii freciirii si inclestarii dintre armaturi si stratul de agregat.. .._~ ~ ~ \ -. I .2 schematizeaza acest mecanism..- j~ _ ! .suport pentru sarcina pe osie.2. .:..../ . 196 197 ..-......' Fagos _ ....c..-.__..' :.mcorcore pe osie \.drenarea excesului de presiune a apei din pori deterrninat de incarcarea dinamica.

Z~:~~~~. .lt Pavaj ex istent Dale do beton Teren de fundare Rest a) lisurare prin trunsmirere b) formarea fagasclor redueerea grosimii stratului d e agregat necesar (functia de se~arare si armare).. .._)\ ~ 198 "-. . zonelor de cedare p lastica r v. -:~:.. .-.g~ocelulara .>__ .~''_':"':': ~~:'.tile impregnate eu emulsii bitllminoase sau geogrile. m stratul de agregat (ftmctia reducerea adancimii exeavatiei nee "~ eventua1'elor material .•• '. esare pentru mlaturarea arm are).4.. / • ..1. De asernenea. separaTe $1 armare) sponrea rezisten!ei patului drumului in f' . cat ~i pentru repararea lmbracamintilor existente. . ~ . ). ..:.....:-"" .•. geotextilele pot indeplini si 0 functie de protectie.....:.. . . elastiee. integritari] imbracamint .5..•~~... . Utilizarea materialelor geosintetice determina: sporirea duratei de viata a irnbracamintilor scaderea costurilor de intretinere.... functii... en ia e eu rol determi t~ ...'1. .' reduee!~~ eforturilor pe funda ia d . ... sportrea cfortului ca urmare a inalta rii coustructie] _... are in timpul executisi .-71/ '~"".... penetraru agregatului in strat I d t ~ ~mulU1 ~l prevenirea de separare).. "......~1..dezghet asupra pamanturilor " e e ec ciclurilor de patul drurnului. nan III mentinerea el ru iere runctia de armare) re d ucerea lucrarilor d intreti " a drumul ..• Figura 104 Saltea geocelularii sub un rambleu . ~al~eil. Se pot utiliza geotex.....' directia dedezvoltarr.. -.:'~.... Figura 10._. . Utilizarea geogrilelor la pavajele noi La imbdicil. redueerea tasarilor difer ti t Imp (~netIa de arm are)..... Geosinteticele se folosese de asemenea la reabilitarea drumurilor... u e pam ant de dedesubt (funetia prevenirea rnigrarii particulelor fine ~ de separare si filtrare). 199 . dfind astfel posibilitatea ea straturile bituminoase sa fie exploatate in dorneniul deformatiilor mici. il .__\. cu rol de armare si pentru tratarea rosturilor necesare pentru latirea partii carosabile.: ::":.. datorita deformabilitatii geosinteticului in plan vertical si a rezistentei mari ~i deformabilitatii reduse in planul sau.:::-::~~:~=:=::::::~::~:::::~ _... evrtarea deranjarii terenului de fund " . e m retmere ~I prelungirea duratei de viata Ul..3. " ~ .. .Z:k. ".... _ .. saltele geoeelulare sub un bl' ~ 1 terenului pnn utilizarea unei ram eu ina teste prezentat in Figura 10.. Armarea imbrikaminti10r rutiere Geotextilele si geogrilele pot fi utilizate pentru a intarzia propagarea fisurilor imbriiciimintilor rutiere bituminoase (functia de armare)..-:-.. Incarcarea data isura transmisa ______ ~-~----Goognl" ABC... lucrarilor (funetia de . .... cat si prin preluarea eforturilor de intindere in plan orizontal.~ "h4_"_~.' f' ("' ."- "0 .•.. e neeorespunzatoare (funetia de separare si v 10.. atftt pentru lucrari noi...2. cum ar fi cea de bariera 'I r~n e de drumun pot indeplini ~i alte "h capl ara pentru a reduc 1': tul ... mg et ._J..'.mintile rutiere noi sau Ia repararea imbracamintilor existente materialele geosintetice se utilizeaza cu urmatoarele functii: etansare arm are protectie Geosinteticele utilizate cu rol de ~ pentru imbracamintile bituminoase actioneaza atat prin absorbirea eforturilor verticale transmise. gelive din terenul de fundare sau chiar Efeetul sporirii capacitatii portante a "... ...Utilizarea materialelor geosinteti ~ fundare a drumurilor are u ~t I ee pentru Imbuniitalirea terenului de rma oare e efecte: .. • rutiere IncW'carea data do roara Strat 11t!:uprafatu s Geosintetieele utilizate la lue ~ '1 ..• .

prin raport cu trebuie a. Punarea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarlle de drumuri Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe terenul compactat §i nivelat in prealabil... ¥ . Pentru alegerea materialelor geosintetice utilizate la lucriiri de drumuri vor fi aplicate prevederile SR EN 13249:2000.I izeaza geotextIle. .:Ie asigurii acoperirea rostului dintre t . ep mit in Iucrare. posibil. . Pentru geosinteticele utilizate cu rol d '. criteriile A I In . Latimea pe care se realizeaza suprapunerile este functie de caracteristicile mecanice ale terenului de fundare (Tabelul 10-2 pentru cazul in care sunt utilizate geotextile) ~i de orientarea acestora (longitudinala sau transversals fata de axul drumului). geogrile sau geoeompozite cu rol A Tabelui 10-1.1. eu durata de arm are. 10. .~tnibre de sticla. fixate e f ).5. rezistenta la poansonare statica. mle~oreaza adanci . moa~e sau d~ beton de ciment existente degradate sau din stratunl~ st~bllizate eu uanti hidraulici. . . simple §l duble. trebuie avuta In vedere rnobilizarea rezistentei la intindere cu deformatia. e ere caractenshclle meeanice ale terenului de fund upa cum se prezmta in Tabelul 10. '. ~.0. funetiilor p~ e~r. rezlstenta la intindere caract .90 30-60 < 30 Caracterlstlca CBR a terenulul 2-3 1-2 <1 Filtrare ~i. in anexa 6 sunt prezentate cerintele UE pentru materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. Fata de cele prezentate exista precizate in standardul SR EN 13249:2000 caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de drumuri acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. Eventualele schirnbari de pants ale profilului vor fi raeordate astfel incat materialul geosintetic sa poata fi in contact cu terenul in orice punct. a oare e nctii: Intarzie transmiterea fisurilor §i crapaturilor din imb ~ ~ intil bitumi racamin I e . posibil. A".~ . a fi d I' . fluajul si Pentru geotextilele care ind lines fun "1 armare alaturi d' ep c ctii e de separare §i de -=== a n e cerintele de comporta t ' cerintele legate de deschiderea or' ~en mee~~l~ trebuie urmiirite ~i materialul cu care va veni in cont~ct.1.m st~aturile ~itumin~ase de deasupra. t im racarnintils bltuminoase ale drumuri] . tn functie de rolul prevazut Pr mcipa I e d e a 1egere se diferentiaza. autosttiizilor. In ceea ce priveste utilizarea geosinteticelor ca strat antifisura.1.llor §I de permitivitate. 200 201 .:. un or §l A Rezlsrenta la forfecare nedrenata a terenulul (kPa) 60. ti 'I d fr e armare sunt pnontare durabiIitatea. separare ~1. ca si incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor.4. armare Toate functiile m!resc dw:ata d: exp!o~tare a imbracamin!ilor te uc groslmea Imbracamintilor bituminoase bituminoase' ' "'" t 1. ~r!terii de alegere a materialelor geosintetice ut I sza a a lucrafl de drumurl . . Functii posibile ale materialelor r=--' geosintetice Functll puslhlle Se pot utiliza geoco .e geosintetieele le indeplinese in lucrare d~ . de exploatare mare se utili ~ I~IOoase. ulati anelmea §l amploarea raga§elor produse de elrc atie pe b ~ ~ . pe un geotextil care pot indep~~ol'zurm~tO eCltlOfunate.t l nfecti . ' ens ICI e e ecare pe interfata. largire intarziind transmi . In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. in stratutile de tanforsare bituminoase. caracteristicile de frecare §i de fluaj din tractiune)._t:t~~il:e. separare Filtrare.!Ul~. are. S ructura rubera existents §l zona de La realizarea de tr:~:~~~:e::t~:..

heV dm t. la [ucrarlle de rialelor geosintetice 10. lelor geovintetice laJimdllfia lwei Figura 10. • . '~.6). Sarcinile ating valori importante. Obiect bili -" ' odernizarii cailor .I:r" I""T/""T r-L} .35%. tr:=:I1. Utilizarea mate cai ferate 10. '"._-I~co ~ >\'~'.1. manu . < ~" 'I. a carer grosime totals in cazul platformelor "grele" depaseste 100 cm. tar unghiul de distributie a sarcinilor se mareste.5 .' platforme pentru conuunere Criteriile asemaniitoare de alegere si principiile d e puner e in opera sunt eu cele de la lucrlirile de drumun.L= = t ..lo ~. functie de caracteristicile terenului de fund are ~i a solicitarilor din exploatare. se obtine 0 repartizare mai favorabila a sarcinilor. • """". in combinatie Cll rezistenta la rupere a geogrilei. ' 'I de eo rrila se adoptii de regula de 25~O em. matenalele geoslUt itat tantii redusa largirea corpulul .. 10. in special in cazul platformelor destinate depozitarii containerelor. 'f drenaje.::? ~: "'. tm zarea ma erta . _ c.po. w B!~::. Alcatuirea de principiu a sistemului rutier cuprinde in principal imbracamintea ~i patul de fundare. ~ •. 'li t . Prin structura geogrilelor se realizeaza 0 inclestare cu materialul granular din fundatie si.'." ».Tabelul Ill-L Latimea suprapunerilor geotextilelor pentru lucrdri de drum uri " .' '.a s a I I • contra ravinarilor ~i caderilor de stanci.=~. .i mite conditi I de amp asamen .. • I t I zarea L a Iucran e l' .. cat ~i vertical a materialului ce formeaza patul de fundare..I < 0.•••. t bTtatii pantelor ~i protejarea lor utilizeaza geosintetice pentru cre~~ere.5 c.'c Toate capetele rulourilor se vor suprapune pe 900 mm sau se vor coase.~ "··.1 '. cat ~i pentru deplasarea echipamentelor de manipulare si transport. .. . .". in acest fel se diminueaza considerabil tendinta de deplasare atat lateral.=.3. . colateral se ._.. h1ldrOl trc~ ~ la alte lu~rari.. rol de separare ~ifiltrare (Figura t 0. 'I 1 tfonnei caii cre~terea portantel rambleului. grosimea acesteia se poate reduce eu 25 . extinder~a dlme~slUm ~r ~ a I ea latfo~ei la sistemele de zo platformei ~i separatra s~r~. Dispar de asemenea concentrarile de eforturi. " .tunlor. Utilizand a fundatie armata cu geogrile.3. Dlstan~a dintre s~l~tun e in ~o~binatie cu materiale geotextile care all Geognlele se uti izeaza .I~l_. 203 202 . d baza Cll capacita e por ) " rambleelor pe terenun e .900 mm 900 mm sau cusiitura Cusiitura >2 1-2 0.~ .__.'I aferente realizarii sau rea 1 itam ~I m " . etice sunt utilizate in prmcipa pen ru rea I " ferate. Prin solutia de alcatuire a platformelor trebuie sa se asigure pe toata durata de exploatare prescrisa indeplinirea conditiilor de a nu fi depasite eforturile de tractiune admisibile la baza imbracamintei (pentru sistemele rigide) ~i eforturile de compresiune admisibile pe terenul de fundare (pentru sistemele nerigide).2.e~cn Caracteristlca CDR a terenulul de fundare Litlme minima 300-450 mm 600. . Utilizarea materialelor geosintetice la platforme Platformele sunt utilizate pentru depozitarea propriu . D. ~'lol'Q .6.zisa..

de regula. limitarea §i uniformizarea tasarilor pe durata de serviciu a terasamentelor. . avand ca efect accelerarea consolidarii. Materiale utilizate la lucrarile de ciH terate §i rolul lor Tn cazul realizarii rambleelor de cale ferata pe terenuri cu capacitate portanta redusii. . a e~r. _ benzi drenante sau geocompozite pentru realizarea drenunlor fitil. materialele geosintetice sunt utilizate pentru: . impiedicarea aseensiunii particulelor fine din alcatuirea parndnturilor de fundare.10. _ saltele geocelulare pentru cresterea capacitatii portante a terenului de fundare.asociate de contactul materialelor geosintetice eu pamanturi cu diferite tipuri de agresivitate (pamanturi acide. care patrunde in pori. • solicitdrifizice . Densitatea retelelor de drenuri fitil se stabileste ~n functie de grosimea straturilor moi. Solicitarile dinamice variabile provenind din traficul feroviar produs in infrastructura caii un "efect de pompaj" care poate cauza deteriorarea rapida a patului de balast.3.geocelule sau geocompozite de armare.. ciclurile V· r tgura 10. _ georetele eu functie mixta de separare. inglobate in straturi portant~ realizate din materiale granulate (pietris. 204 Aceste materiale sunt. _ geotextile netesute eu functie de separatie si filtrare.impiedicarea deplasarii laterale a straturilor din baza rarnbleului. viteza de circulatie si modul de transmitere a sarcinilor la fundatia caii ~i I sau terenul de fundare. pamanturi stabilizate cu lianti hidrauliei. .or grosime se stabileste in functie de conditiile concrete ale fiecai L11 amplasament (Figura 10. . '" .consumarea rapida a tasarilor datorita consolidarii primare a straturilor noi supuse unor sarcini pennanente. caracteristicile pamantului de consolidat. . gradul de A • 205 . expunerea la raze ultraviolete. astfel incat patul caii devine contaminat si ineficient datorita scaderii considerabile a rezistentei la forfeeare a balastului. etc.2. ~n baza rambleului.determinate de punerea in opera §i de trecerea ciclica a materialului rulant feroviar. Specificul lucrarllor de cai terate _ cresterea capacitatii portante si a stabilitatii totale a rambleului. de inghet .dezghe]. _ geogrile monoaxiale si biaxiale eu rol de annar~.3. . • solicitdri hidraulice 10_3. filtrare ~l armare. nisip. .determinate de variatiile de temperatura. prezenta apelor subterane agresive) sau eu materiale pulverulente ee pot sa cada din materialul rulant pe timpul transportului.7).geotextile tesute cu functie de armare. Lucrarile din infrastructura caii care inglobeaza materiale geosintetice trebuie sa fie apte sa preia in conditii de deplina siguranta solicitarile specifice acestor constructii §i cele cu caracter general: • soliei/an' mecanice . • solicitari chimice . pietris nisipos. in functie de incarcarea pe osie. piatra sp~rta refo\osita din prisma de balastare a caii) dispu~e.7 Realizarea rambleelor de cale [eratii pe teren de bazii cu capacitate portanta redusii Pentru asigurarea indeplinirii scopului propus in functie de situatiile concrete se utilizeaza urmatoarele materia Ie: . Trecerea ritmica a rotilor trenurilor determine oscilatii verticale in patul de balast care poate pompa in sus fractiunea fina din terenul de fundare.

Infiltrarea si stagnarea apel?r. 9 ~l Figura . se ~hl!zeaza g~ot~xltle netesute cu functie de separare si filtrate (vezi figurile Figura 10.l:~~jr.ireabilitare a terasamentelor de cale ferata existente este necesara extinderea dimensiunilor platformei caii la ~oile valori impuse de suprastructurii.. se realizeaza prin eompletarea cu material de umplutura nou.mare~aefectul. platform a caii a fost penetrats de piatra sparta din pr~s~a de bal.terea capacitiitii portante a platformei liniilor existente la noile valori impuse de circulatia cu viteze si sarcini pe osie spor!te. . fira extinderea a~prizei ~~istent~. din materiale e~~ziv~.consolidare necesar. Pentru cre:. geocelule. In cadrul lucrarilor de reparatii :.f In profil transversal sau de cresterea numarului de linii.ul de pornpaj determinat de circulatia materialulu! rulan~..f. fie prin interpunerea geosinteticelor numai pe 0 banda de 0 anum ita latime. Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c.. formandu-se pungi de balast cu ~o~e ~1 dlmenSlU!:! variate neregulate. pe langa geosinteticele cu functie de armare se folosesc si geosintetice cu rol de separare ~i filtrare. stabilitatea taluzurilor poate fi marita pe principiile pamantului armat. Aceasta se poate realiza fie prin interpunerea pe 0 anum ita inaltime din rambleu a unor geosintetice intre straturile elementare de umplutura pe toata latimea sectiunii transversale. In cazul completarilor eu materiale de umplutura coezive. 10. Pentru impiedicarea colmatarii materialelor necoezive din fundati~ ciii cu particule fine din straturile suport.. Se fclosesc geotextile netesute.8). . determinata de schimbarea pozitiei axei caii liniei c. Una din solutiile tehmce folosite este aceea de a se realiza taluzuri din pamfinturi necoezive cu pante aspre (2: 1.10). geogrile monoaxiale.f existent §i cresterea capacitiiiii portante a platformei Figura 10. care migreaza ca ~r. Se pot utiliza geosintetice cu functie de armare a stratur~lor portante.in.e a suprastructurii. in cazul completarilor cu materiale de umplutura necoezive se folosesc geosintetice cu functie de armare ca: geotextile netesute. .~~L . x-?:~~~~ Figura 10. existente sunt numeroase cazunle in care terasamentele ~u fost executate in conditii precare. me!eo.'YH~Rt~H~1U'.fjl:lJ. Pe reteaua de linii c.astar.f de debleu utiliziind geagrilc . Acestea se arnplaseaza la baza rambleului pentru impiedicarea colmatarii pernei din materiale necoezive care se interpune la baza rambleului nou. dispuse pe unul sau mai multe randuri.. Pe durata exploatarii liniilor. eu caracteristici de rezistenta slabe sau mediocre. Pentru limitarea suprafetelor de teren ocupate. geogrile biaxiale. geocelule. de realizare a consolidarii primare ~i de in cazul realizarii unor ramblee cu inaltimi mai mari sau din materiale de umplutura cu proprietati mecanice mediocre. Cresterea capacitiuii portante a unei platforme c.8. Lucrarile sunt necesare atat la ramblee cat si la deblee. Liirgirea eorpului rambleului. 206 207 . 3: 1) armate cu geosintetice.9. noile taluzuri se pot realiza cu pante mai abrupte a carer stabilitate este asigurata prin utilizarea de materiale geosintetice (Figura 10. timpul caracteristicile geodrenului.nce m ace:te pung! me~!~ne pamanturile In conditii de urniditate ridicata ~! agraveaza starea tehnica a terasamentelor . geocompozite de armare.

W • W - in cazul folosirii geogrilelor pentru realizarea de pante abrupte sal! structuri de sprijin se fclosesc criteriile pentru aceste tipuri de lucriri (vezi paragraful 10. ca: . Cresterea capacitatu uti tzan geocelule portante a platformei c. au ~eo~ompozlte bentonitice. Pentru situatiile cand este ~ terenului inconjuriitor de efecteie ne~ecesar~ asanarea ter~samentelor sau a in zona caii ferate se executa luc dvod~atibl~e pr. Pentru armarea ~i consolidarea tera crestere a capacitatii porta t If s~mentelor se executa lucrari de drenarea pungilor d~ balast. In anexa 6 sunt date cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. Pentru lucrarile de cii ferate se aplica prevederile standardului SR EN 13250:2000. ' In aldituirea drenurilor t til avand caracteristicile tehni ' obo ru I tre se folosesc geotextile netesute Ice coro orate cu pararnetrii tu '1 dreneaza. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. I a. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conforrnitatii materialelor. In cazul folosirii geogrilelor pentru cresterea capacitatii portante a platforrnei caii sunt determinante: _ rezistentele la intindere pe ambele directii principale. paman n or care se drenaj.drenur~ transversale.5). rezistenta la poansonare statica. ceade~. esute cu rol de fiItru. pungilor de balast cat ~i p t hi droi n e lee pentru hldrolzolarea ru realizate in siipaturi in roci us end I rolbZ?llarea platformelor de pamant sor ezagrega I e sub actrunea apei.drenuri longltudinale marginale caii: . _ izotropia fortelor maxime de tractiune pe ambele directii. arm are ~ifiltrare. n e a p at ormei. _ izotropia deschiderii ochiurilor pe ambele directii principale. Principala functie a geogrilelor folosite la lucrarile de cai ferate este tili . rezistenta la abraziune).1I portante se folosesc materialele descrise . I rOlzo are geomembrane s . Pentru corpul drenant . iar pentru transportul ~e Plot folosi georetele sau geocompozite de apei co ectate geoconducte perforate. in care sunt precizate In plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de cai ferate acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. In functie de locul ~i rolul pe care il indeplineste geosinteticul in cadrul aplicatiei si de solicitarile specifice lucrarii respective. _ limita inferioara a deschiderii ochiurilor in ambele directii principale (in corelatie cu curba granulometrica a umpluturii drenante).10. unde filtrul suborizontal h' e ne. ran e I ente tipuri.f. 208 209 .ezentel apelor subterane a~e '. Daca ele sunt incluse In lucrari de combatere a eroziunilor sau de drenare se vor folosi criteriile pentru aceste aplicatii.3.dFigura 10. este alcatuit din geotextil te ce fie cu slituri drenante. caracteristicile de frecare si de fluaj din tractiune. dublate de hidroizolarea si Pentru crestersa capaciCC mai sus iar pentru hid . Drenarea pungilor de balast se oatefa .drenun de platform a etc. de interceptis ~'idescarcare: .4. fie din drenuri forate netesute. ec ipate cu geoconducte perforate ~i filtre din geotextile Geomembranele se utilizeaza i]" db' .10. Criterii de alegere a materialelor utilizate la lucrarlle de dii ferate geosintetice Alegerea materialelor geosintetice ce urmeaza a fi utilizate la aplicatii in domeniul cailor ferate se face pe baza unor criterii diferentiate. Principalele functii ale geotextilelor folosite la constructia cailor ferate sunt cele de separatie. _ izotropia fortelor de tractiune pe ambele directii principale pentru alungirea de 3%.

· limita superioara a deschiderii ochiurilor (pentru irnpiedicarea deformatiilor prea mad ale urnpluturii drenante piiniiJa intrarea in lucru a armaturji); .· alungirea la rupere; Principala functi.. a geomembranelor folosite la lucrarile ferate este cea de etansare a platformei caii. Caracteristicile deterrninante sunt urmatoarele: · materialele din care se fabrica geomembrana; · forta maxima de tractiune pe ambele directii principale; · permeabilitatea - perpendicular pe planul de pozare; - alungirea la rupere; - masa unitara; - grosimea. de cai

10.4. Utilizarea hidrotehnice 10.4.1.0biect

materialelor

geosintetice

la

lucrari

. lele tipuri de constructii hidrotehnice la care se urilizeaza P· nnClpa ',--, _ -1 de materialele geosintetice sunt barajele, lucrarile conexe, .lucra~l ~.: d: regularizare ale raurilor (diguri, epiuri, praguri de fund, pro,teq~t), aparall maluri pe cursun , de apa, canale navigabile ~i lacun, digurile mat itnne, cheurile etc.

10.4.2. Elemente specifice constructillor

hidrotehnice

10.3.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarile de cai terate
Punerea in opera a materialelor geosintetice la lucrarile de cai ferate se face respectand regulile generale de punere in opera specifice functiilor pe care acestea trebuie sa Ie indeplineasca, ~i care au fost precizate incapitolele anterioare, Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare simpla pe suprafetele pregatite in prealabil. Suprapunerile la capete, transversal ~i longitudinal caii, se realizeaza pe diferite latimi, in functie de tipul de geosintetic, pe baza detaliilor de executie ale fiecarui amplasament. La lucrarile de sporire a capacitiitii portante a platformei caii s-au dezvoltat tehnologii de executie mecanizatii Cll trenuri de lucru specializate care efectueaza sapaturile pentru indepartarea materialelor coezive ~i umpluturile cu materiale necoezive, rara demontarea cadrului ~inii - traverse, sau cu utilaje grele de cale care executa ciuruirea prismei caii, Utilajele sunt prevazute cu dispozitive speciale de fixare a rulourilor de geosintetice (geotextile, geogrile) asigurand derularea mecanicii, la pozitia prevazuta, a acestora, in conditii de productivitate sporita,

Contactul permanent cu apa, ca actiune statics si/sau dinarnica , ~ cerinte suplimentare la utilizarea geosinteticelor la cons~ructiile ~:~;:::hnice, ~rin raport cu cerintele generale impuse la celela1te ltpllrl de constructii. Solicitiirile urmatoarelor aspecte: spectifrce _ la acest gen de lucrari se datoreaza

- la baraje: • corpul barajului este supus presiunii permanente a apei datorita diferentei de nivel intre biefu! amonte ~l eel aval; • taluzul amonte se afla in contact direct ell apa din lacul de acumulare, tiind solicitat de presiunea apei, de valurile ce apar pe suprafata lacului, variatiile de nivel et~_; • in corpul barajului drenate controlat. - la protectii de taluzurl: _ • ,__ . . t~ su b forma unor pante , eu inclinari • malurile se prezm a diferite de la 1:1,5 • circulatia apei se produce transversal taluzului prin infiltratie ~iexfiltratie se inregistreaza infiltratii _ care trebuie

210

211

- circulatia apei produsa de valuri §i variatiile de nivel au loc concomitent si in planul taluzului -la baza taluzului se poate produce fenomenul de eroziune - taluzul poate suferi uncle deformapi pilonare al valurilor (tasari) sub efectul de

10.4.3. Materiale geosintetice utilizate la constructll hidrotehnice ~i rolullor .., . e materialele geosintetice sunt folosite In constructiile ~~droteh~l; r dar si pentru cele rnecanice. preponderent pentru functiile lor hjllrau)C ICael~ utilizeaza 0 gama larga de se . j 1 dl mater a e 0 ~ ,,d La bara ee In ~ 'I ~t §i pe taluzuri, indeplinin materiale geosintetice, atat in corpul lucran or, ca functiile de (Figura 10.11): , ~ ,. , ' • asigurarea stabilttatll taluzunlor • _ • • • • (a)

- in cazul sacilor umplut] cu nisip apare §i efectul de antrenare a elementelor individuale de catre curenti - apa poate fi poluata - la pragurt de fund: - corpul pragului trebuie sa fie etan§ - in aval trebuie realizata curentului de apa
0

risbetma

supusa

antrenarii

filtrate (b, c, d) . ~e vertical a si orizontala (b, c, I) separare (e, f) depresionare (e) etansare (g) protectie antierozion~la (e) . stabilizarea piciorului taluzului aval (h)

- malul cursului de apa trebuie protejat - fa digur! de protectie, de diriJare ~!eplurl: - actiunea curentului produce afuieri principal in Zona capului epiului ale albiei raului in

- corpul constructia] asezat pe fundul albiei trebuie sa aiba la baza un filtru invers - Ia baza taluzului atacat de curenti se prevede protectis fmpotriva afuierii - la dtgurl maritime: - digul produce tasarea greutii.tii proprii terenului de fundare
0

saltea de

sub efectu]

- particulele fine ale fundului marin au tendinta de urcare prin nucleul de anrocamente - sub efectul valurilor lungi, in cazul terenurilor apare tendinta de antrenare a nisipului nisipoase,

-Ia piciorul taluzului se produc afuieri din cauza curentilogenerati de valuri - la cheuri: • apar curenti de exfiltratie dinspre umplutura spre bazin, din cauza variatiilor de nivel - in cazul terenurilor slabe de fundare se impune realizarea unui filtru invers la nivelul inferior aI patului pentru

17" rlgura JO . JJ . Utilizarea materialelor materia le locale

. geostn t01 ti ce Ia baraje dill

. ., a] se utilizeaza materiale geosintetice La lucrarile de pr,~teC!~lde m 0 12)' drenare, filtrare, protectie :;;1 urmatoarele functii (FIgura I, .

212
213

separare, materialul suprafata taluzului;

geosintetic

(in general geotextil)

fiind pozat pe toata
1+3.5.

In zona protejata de deasupra nivelului apelor mad se utilizeaza si geosintetice biodegradabile.

.. '7:;~~~~i~~i~:~s) ~1.
Q iTl€diU.

e. . ,... ··-,::N.corep.

_

...

c

. .~ 1 - pnsm pia t ra b ru tii, 2 - bloc de beton, 3 - otel - beton pentru ..' di legitura intre blocuri, 4 - saItea di~ ge.osmtettc, 5 - saci In geosintetic umpluti cu nisip, 6 - protectie dill anrocamente

Figura 10.13. Utilizarea rnaterialelor geosintetice dirijare submersibile
;..
.-.-

la diguri de

..

~~.--....

..

_____

....

__

.. _ ....

1- 1

.(:~.-.-

a.
A-A

1 - prism din anrocamente 2 - saltea din gabioane 3 - gabioane

4 - placare cu beton

.-'-'--~.-

-,-

5 - geosintetic 6 - umplutura
11

:-,"-"'4t;:··
.r_ ......

l'·:-:-J~l;
..

Figura 10.12. Utilizarea materialelor geosintetice

la protectii de mill

materialele geosintetice se utilizeaza la piciorul bermei, in alcatuirea saltelei impotriva afuierii sau sub toata baza digului, eu rol de filtrare §i separare, necesitand si 0 anumita rezistenta Tn figurile 10.13 - 10,15 sunt prezentate solutii constructive pentru diguri de dirijare §i epiuri ce inglobeaza materiale geosintetice.

La diguri de diriJare, epiurl si dlguri maritime,

-,.~-.;~~:

]:

b.

1'- saltele din fascine (gabioane, geosintetice), prevazuta in nucleu

2 - piatra bruta fa realizarea

Figura 10.14. Utilizarea materialelor geosintetice epiurilor

214

215

16). • comportarea la solicitari mecanice: rezisten]a la poansonare (sub efectul blocurilor din stratul de protectie).c(] Figura 10.i."·'. asigurarea stabilitiitii stratului pe taluz (verificare laalunecare). Criteriile fundamentale sunt: • comportarea la solicitarile hidraulice asigurand penneabilitatea necesara pentru filtrare.. fiind dispus pe taluzul interior al prismului descarcator (Figura 10.refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. . strivirea sub efectul greutatii stratului de protectie. ~At~t la .~~~:!:~:~~.4. 10..protectia antierozionaEi a malurilor apelor curgatoare sau Iacun cat ~l la diguri de d' . Figura 10. Utilizarea maten'alelor geosintetice Mater!alele geosintetice cheurl cu urmatoarele functii: • .. :. *=- +Il. epiun. ... In standardele mai sus amintite sunt precizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor hidrotehniee aeestea se . In functie de tipul de lucrare hidrotehnica se vor aplica prevederile urmatoarelor standarde: SR EN 13252 :200 I (pentru sisteme de drenaj). Criterii de alegere a materialelor ... t ' '1 injare.<~::. SR EN 13253:2001 (pentru sisteme de control a eroziunii externe). p . tn anexa 6 sunt prezentate ~i cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii.( ..··:·::. deforrnabilitate (pentru preluarea tasarilor).16. poluanti etc.~:.. diguri manne se pot folosi saltele din ~e~ ext! e um~l~te ~u beton sau mortar. • comportarea la solicitari fiziee: variatii de temperatura.4. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. 216 217 .~~ la diguri maritime de se pot utiliza in alca~uirea lucrarilor • • filtra!'e !i sepa~are. . in spate Ie peretilor de palplanse. _.'> . geosintetice - utilizate la constructll hidrotehnice Pentru selectarea materialului adecvat trebuie sa se tina seama de solici tarile specifice lucrarii respective. asigurarea separarii straturilor cu granulometrii diferite. care pot fi etanse sau ermeabile rigide sau flexibile. Pentru alegerea corecta a standardului aplicabil vezi si anexa 6. rezistenta la poansonare statica. SR EN 13255:2001 (pentru canale). In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. Uti Iizarea geosi nteticelor cu rol filtrant la cheuri . caracteristicile de frecare). filtrare si separare sub nivelul inferior al patului . In functie de necesitatile locale .15. . • comportarea la solicitari chimice prin raport cu ealitatea apei: pH. filtrare.~:~~:>:~':":. SR EN 13254:2001 (rezervoare si baraje)."·':~::::::·:·'~.. • • impenneabilitate (unde este cazul).

10.4.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la constructme hidrotehnice La punerea in opera se va da atentie pregatirii stratului suport pentru evitarea perforarii materialului geosintetic de eventualele denivelari, Pentru continuitate se realizeaza suprapuneri, ceea ce conduce la 0 marire a suprafetei de material necesar. astfel ca Partea terminal a a protectiei din material geosiritetic se va amenaja sa "Iimiteze" propagarea afuierii,

Geogrila

Pentru lansarea pe pozitie la lucrarile subacvatice, geosinteticul se va fixa pe un cofraj de fascine, care asigura plutirea si rigiditatea in plan orizontal. Pentru lucrari la adancime se vor utiliza cilindri sustinuti de utilaje plutitoare, de pe care se deruleaza geosinteticul. Fi19ura 10 . 17. Structura de spnjin din piimdnt annat

10.5. Utilizarea materialelor geosintetice consolidare a masivelor de pamant,

la Iucrari

de

10.5.1.0biect in cadrul Iucrarilor de consolidare a masivelor de pam ant afectate de fenornene de instabilitate (alunecari de versanti sau taluzuri), geosinteticele sunt folosite in sisteme constructive ell rol stabilizant de tip "pamant armat", ca si la lucrari adiacente pentru drenaj, protectie etc. in categoric structurilor de piimiint armat se includ: - structuri de sprijin (Figura 10.17) - culei de pod (Figura 10.18) - taluzuri noi sau vechi in care se inglobeaza geosintetice arrnare (Figura 10.19)

cu rol de

versanti instabili sau potential instabili care se arnenajeaza prin utilizarea de geosintetice cu rol mecanic (Figura 10.20).

Figura 10.18. Culee de pod din pamiint armat

218

219

t
1;1"'--%1: :=~:: __~_

1
~ ::~_

'.

terenul de fundare, elementele de fatada, conexiuni

a} Ronforsoreo unci umptl1turj in cazufunei consfructli nol

Figura 10,19. Taluzuri din piimdnt armnr

Eiemente de fstada
Teran

Fundatla zldulul

Taren de fundara

Reabili tare de pante afectate de instabilitate
Figura 10.20. Repararea cu geosintetice a pantelor alunecate

Figura 10.21. Elementele componente annat

ale unei structuri din pamiint

10.5.2. Specificul lucrarltor din pam ant armat
. ~Iementele componente geosintetice sunt (Figura 10.21): ale unei structuri din pamant arm at cu

In cazul structurilor de sprijin, culeelor ~i pantelor abrupte annate cu geosintetice se utilizeaza elernente de fatada pentru a preveni eroziunea de suprafata, ca ~i pentru a asigura estetica lucrarii, , ~ Pentru ramblee se utilizeaza mai putine stratun de armatura ~l nu
¥ •

pamantu] arrnat constituit dintr-o alternants pamant compactat (in general necoeziv) geosintetice, umplutura din spatele structurii de pam ant armat, terenul natural din spatele intregii structuri,

de straturi de ~l armaturile

exista, 'in general, elemente de fatada, , . ~ Principalele solicitari la care sunt supuse geosinteticele m lucrarile de pam ant arm at pentru consolidari sunt: ., . • Solicitdri mecanice - preponderent de tractiune ~l de forfecare
¥ '

• • • •

Solicitdri fizice Solicitari hidraulice Solid tan chimice Solicitdri biologice

220 221

Pamanturile arm ate sunt fundamental diferite de sistemele de sprijin conventionaje, care sunt "stabilizate din exterior", prin faptul ea utilizeaza un mecanism diferit de sustinere, masivele fiind "stabilizate din.Interior", Un sistem "stabilizat din exterior" utilizeaza 0 structura exterioara masivului ce trebuie sprijinit care va prelua fortele destabilizatoare (zid de sprij in, spraituri etc.), Un sistem "stabilizat din interior" implies armaturi in interioru] masivului care se extind dincolo de suprafata potential a de cedare. 10.5.3. Tipuri de materiale geosintetice de pamant armat ,i rolul lor 10.5.3.1. Structuri de sprijin Materialele geosintetiee utilizate in cadrul Iucrarilor de sprijin din pamant arm at pot indeplini functii de: armare (functia principala), drenare, filtrare. Materialele geosintetiee folosite ell functie de armare se pot prezenta sub forma de benzi, folii sau grile ~i pot fi geotextile (tesute si eu rezistenta la intindere mare), geogrile (mono- sau biaxiale], geocompozite de arrnare, In general sunt utilizate materiale eu deformatj] mari la rupere, mai mari decat deformatis maxima ce poate apare in terenul nearmat. in Figura 10.22 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armaturi. Structurile de pamant ancorate utilizeaza mai multe straturi de benzi polimerics tlexibile (sau bare metalice) care se rasucesc la fata zidului pentru a forma 0 ancora (Figura 10.23). Arrnaturile sub forma de folii sau grile sunt in general instalate pe toata la!imea, spre deosebire de arrnaturile sub forma de benzi. in primul caz, forta total a rezistenta mobilizata va fi functie de numarul de straturi ~i de distanta pe verticala intre ele, iar in al doileacaz ~i de distanta pe orizontala, In cazul utilizarii geotextilelor ca armatun, acestea pot indeplini si 0 functie de drenare. Pentru drenarea masivului din spatele geotextile, georetele sau geocompozite de drenaj. structurii se pot utiliza utilizate la lucrarile

/~~/1
(_ O..: -r-." ·····~-··

L_

a) [lenn

_V
~
.,,/

t..= _.,. .
7•.

..

-(~)/
'_..,.

i~

'-'j

,
b) Folu

;~././

V
'1'

/:t~-{r"d;,"I' -t=.~"~ '._~.,. " .- .._
Blemente
)R

b) Ancore triuflghiulare

EkmclIlc srunsversa le

c) Grik sa\Hc:.rck

Figura 10.23. Tipuri de ancore

222

223

"Z i .')t~\:Jl\ . 225 . Un alt rol conex este si eel de drenare a pantei.. . ~m\~~) a) rambleu I~f<.~~::~.. Extinderea dimensiuni or p I'" armate eu geosintetiee Figura 10. Materialele geosintetice utilizate in dreptul marginilor taluzurilor asigura 0 rezistentii lateralii sparitii in timpul compactiirii. In Figura 1O...! .. '~""l.:Z~ b) debleu .'l'1!M~f§(!. . geogrilele sau compozitele de armare. \~~~~::~.25 sunt aratate solutii de 1mbunitiitire a stabilitatii taluzurilor de rambleu si debleu prin armare cu geogrile.24. Materialele utilizate sunt geotextilele (in special cele [esute.~l~~! ..~:~K=t -. :'-?~~.~. cu rezistenps man). Pentru armarea pantelor se pot utiliza ~i amestecuri fibre polimerice continue sau discontinue.2..'J.~}(j~!".24 si Figura 10.-:..5...z.3.iJ~t.r~~:~:. . de pam ant cu -. In Figura I0. is: a':Jorme ef eli taluzuri rtgura 10' 25 .!1!. ele asigurii 0 protectie contra eroziunii de suprafata. De asemenea..10. ·~~1~tt. . Pante armate Rolul materialelor geosintetice inglobate este eel de annate. armate si protejate de geosintetice. pentru sporirea stabilitatii pantei. Utilizarea geogrilelor pentru imbundtiuiren stabilitiifii taluzurilor de rambleu 224 .26 ~1 F'igura 1027 sunt prezentate so Ilit" pen t ru t a luzuri .a~:~?~ \j.

materia lei or geosinretice utilizate pentru armare sunt rezistenta la intindere Mecanisrnul de transmitere a inciircarilor si tluajul din tractiune.!~qiEllaill. Rezistenta pentru imbinarilor constituie un element ce trebuie a geosinteticelor care sa simuleze conditiile ~I 1a de reale din santier. realizeaza pjimant arm at si care trebuie avuti in vedere la alegerea rnaterialelor geosintetice.5 .! eu \lil!)ciiijkj' Armiituri Cornpozitie Durabilitate Forma Caracteristieile suprafetei Tt'ren Caraeteristici Constructle Sisternul de construe! ie Cornpactarea Manipularea geotehnice Cornpozitia mineralogica Figura J 0. de . Protejare{~ .4. intervine crireriul ita!i i specificat a fi asigurat in lucrare. Factorii care afectcazd comportarca structurilor dill pdnuint armat PF. Criteriile de identificare alegerea preliminara.4. Factorii care afecteaza si durabilitate comportarea sunt cele pe baza ciirora se unei structuri de sprijm dill Figura 10.1. Curba efort . a e armare.)tectfe tal~z~ <:t:geccE. Proteiarea taluzuri for de deh/ell Cit geocelule uti!" rza t 1 °. ea si la proieetarea structurilor ce Ie inglobeaza sunt prezentati in Tabelull0·3. "1" ' pnncipa a functie .26. de la teren la armaruri este dependent de caracteristicile de free are. .27.10.f r erodate.9.5.. Tabelul 10-3. ~r!terii de alegere a materialelor 1 e /a ucranle de 'pitmant armat geosintetice Dimensiuni Rezistenta Rigiditate Dlstrfbutla Amplasare Interdistanta Orientare I arrnaturtlor Starea terenulul Stare a de indesare Starea de umiditate Starea de eforturi Conditiile de drenare Structura Geometria Conditiile de fundare Sunt prezentate crlteriile legate geosintetice respectl'v ce d .. permenbil Cand armaturile au si rol drenant. asttel incat rezistenta In frecnre interfata armaturiilteren constituie un criteriu definitoriu. a matenalelor 226 227 .:/.~i tfacerea taluzurilnr de deh/ell c. ttfdc({lId geosillfetice .deformatie a materialelor polirnerice din care sun! realizate materialele geosintetice fi ind iufluentata caracteristicile cele mai importante pentru alegerea de temperatura si timp. Pentru conditii speciale de exploatare se pot rea liza incercari performanta in plan. Structuri de sprijin .fUre<--' J'f.

!nthll mecanic al geosinteticelor. Pentru detenninarea cerintelor referitoare la materialele geosintetice utilizate la constructii din pam ant ~i structuri de sprijin se vor aplica prevederile standardului SR EN 13251 :2000.' .~: .10.. prezenta unor ape subterane agresive. caracteristicile de frecare). zzzz . In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazullucrarilor de pam ant si a structurilor de sprijin acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. caracteristicile de frecare pe interfata material geosintetic/pamant.5. La compactarea straturilor de pamant trebuie sa se tina cont de armaturile deja instalate 1.5. elemente speciale de legatura (Figura 10.~.28. rezistenta la poansonare statica. i::. iar pentru geogrile sau alte tipuri de retele. Pante armate Principalul criteriu II constituie comportamf.-. Structuri de sprijin Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe straturile de pamant compactate in prealabil. comportarea la fluaj si durabilitatea. In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate eu diferite functii. ~. ~z:::::::.:. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la Iucrarl de parnant armat 10..5.·~--·-~-~-'-l-~--. / /i' . definit prin: rezistenpi la intindere.. Tipuri de cusdturi 228 229 ...:::-------:---:'-:<. Imbinarile armiiturilor pot prefabricate sau realizate pe santier In timpul executiei Pentru geotextile se folosesc In general cusaturi (Figura 10..5.~.>i aceea nu este permisa circulatia cu utilaje peste de materialele geosintetice care nu sunt acoperite cu eel putin 10 em de pam ant.~::::---.~. "'~-'-':~':=4 ~ . ~ 10.5. /J" ti Figura ]0. printr-o manipulare a rulourilor astfel Incfit sa nu se produca deteriorarea materialelor.-.1. ca si lncercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor..2.4.r !-~'\./ . In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitati] materialelor geosintetiee utilizate la lucrari de constructii.29).28). Dintre caracteristicile legate de durabilitate trebuie avuta in vedere rezistenta chimica prin raport cu pl-l-ul terenului..

deplasari a Ie elementelor de fatada.5..30. ~ In c~z~11 ex~s~el1teiun. Un caz special reprezinta utilizarea membrane lor impermeabile la fund alia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea aparitiei unor scurgeri accidentale din rezervoare (Figura 10. amestecul respectrv se pune in opera prin pulverizare.ZIdin polimer sau material. n c~n~~~~::~~r[j .or eforturi scazute este acceptatii suprapunerea simpla. Pante arm ate P.t'J~(J ~ ~hol de egc. Solutia este eficienta in cazul unor constructii la care in timpul exploatarii incarcarile inregistreaza 0 variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10.i coo ~~~~ra . Geognlele se supra pun pe distanta minima precizata de fabncant~ care se po ate mari in cazul unor deplasari importante.raz.31).-~-__".1ltC.i:jterre oe gaz .in direc!ia principal a de incarcare.'-\--.. De asemenea.32). ..l~ IJy. Elemente de legiiturii pentru geogrile . -~. -------- \\ . ~Aa:{:·doi(f.. armiiturile sub forma de folii trebuie asternute .u~erea In opera a straturilor de armatura din materiale geosintetice este aserl!anatoare cu cea de la structurile de sprij in din parnant annat.liza:e Figura 10.30)..(J:1db~ ~:r. ~ G"::lOfT'Jf\t~lb1Cf:!J e o COf~f. .5.. In cazul. atentie ~a~ginilor materialelor care se pot desira.a .. . deteriorari ale acestora. 10. Atll~ei cand este necesara taierea unor bucaf de geosintetice. .6. Toate ~ipurile de strueturi din parnant arm at trebuie supuse unor I11SpeC!llperiodice pentru a detecta dad existii tasari excesive. Pfl~clpala metoda de protectie este cea vegetala obtinuta pnn msamantarea pantei. In acest caz margim le se vor hpj eu banda adeziva sau vor fi tratate termic.29. Utilizarea materialelor geosintetice pe/ltru imbuniitdtirea conditiilor de fundare ale unei structuri 230 231 . jmbina~ile tf~b~ie realiza~e astfel incat sa aiba rezistente mecanice si dl_[rabtl(t~te maxime tata de matenalul in sectiunea sa curenta. In cazul pantelor armate..2.nlJ . dar niciodata m directia de tractiune maxima. probleme de drenaj etc. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Geogrila Element de It:!!a'tlll. adica perpendicular pe fata umpluturii.K. "Materialele g~os~ntetice trebuie protejate contra vandalismului ~i a aqlu. utilizarea materialelor geosintetice este eficienta pentru a omogeniza conditiile de fundare pe un teren ale carui caracteristici variaza in plan (Figura 10.elor UV. se va acard. Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii cu suprafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se creeze un strut rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul celor admisibile. In directie transversalii este recomandatii realizarea unor suprapuneri pe 200 ~ 300 mm (chiar 500 mm dad sunt de asteptat deplasari Imp?rtante)./ alt Figura 10.. utilizarii amestecurilor de pam ant cu fibre polimerice. .10.

. Pante arm ate Punerea in opera a straturilor de armatura din materiale geosintetiee este asemanatoars cu cea de la structurile de sprijin din pam ant armat.. pentru a omogemza con ditiil e de fundare pe un teren ale carui caractensuci 1. '!:'. . M. 10. imbundtiuirea conditiilor defundare ale unet structurt 231 .• exploatarii i~carciirile inregistreaza a variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10. .. adica perpendicular pe fata umpluturii.30)..~ >t'J'.:::i:"''''' . tn cazul existents] unor eforturi scazute este acceptata suprapunerea simpla. se va aeorda atentie marginilor materialelor care se pot desira. 230 variaza in plan (Figura 10.11 y Figura 10. rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul ce lor admisibile..10.:~~::~..."Jr:!J ~.:_ . amestecul respectiv se pune in opera prin pulverizare.. •• ~.~~~!!r~~."..~~) Merit·dol orond~or S:!:x.29.. (~::}~r~ tJrr':p'uturo ~~~ "" +:10:«: G9()fJ~.... Un caz special it reprezinta utilizarea membrane~or lmpermea. deteriorari ale aeestora. armaturile sub forma de folii trebuie asternute in directia principals de incfircare. Materialele geosintetiee trebuie protejate contra vandalismului ~i a actiunii razelor UV..:::. Principaia metoda de protectie este cea vegetal a obtinuta prin insamanrarea pantei..~o Utilizarea materialelor geosintetice pentnl J.:~.:·.2.=v~ .I:J[o .'~~'~:·..6. dar nicicdata in directia de tractiune maxima.. I in fimpul Solutia este eficienta in cazul unor construct II a care In ... Geogrilele se suprapun pe distanta minima precizata de fabricant."". _1..300 mm (chiar 500 mm daca sunt de asteptat deplasari importante).~y:~~ AW"'~~ V~~~~" v:·..= <:. In cazul pantelor armate.este efic~e~ta . .· . .. . In acest caz margini Ie se vor lipi cu banda adeziva sau vor fi Ira tate terrnic. Elemente de legiiturii pentru geogrile Imbinarile trebuie realizate astfel incat sa aiba rezistente meeaniee si durabilitate maxime fatii de materia lul in sectiunea sa curenta...~·xht~nt~ d0 gal...110100 egalizor" :.:. . Atunei cand este necesara taierea unor bucati de geosintetice..~..~~:"T:i. I·lgura 10 .~~~7:..5..~.. In directie transversala este recomandata realizarea unor suprapuneri pe 200 . Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Element de legatura din polimer sau alt material ____)_ Geogrila . I e ... --"i..31). In cazul utilizarii amestecurilor de parnant cu fibre polimerice. coo G80·:·nef!I~){:. Toate tipurile de strueturi din pam ant armat trebuie supuse unor inspectii periodice pentru a deteeta dad exista tasari excesive.~r~~."~:. utilizarea materialelor geosmtetl:e . _ .. De asemenea. bil I. probleme de drenaj etc.1 fundatia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea apantrei unor scurgeri accidentale din rezervoareff'igura 10}2). ." .. deplasari ale elementelor de fatada./ Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii ell su rafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se cr~eze un strat p.:.. e C! COrJr_kJG:e f.. =~ V'.. care se poate mari In cazul unor deplasari importante. .....e~ ....5. ~7..

..~.7..0biect materialelor rezervoarelor geosintetice la depozitele Figura 10..drenaj ale depozitelor . de a-l dftma si a-I c:?le£ta....o~.:~7. .. In activitatea de depozitare controlata a deseurilor solide (menajere sau industriale) materialele geosintetice se utilizeaza la sistemele de etansare . _ •... ea si incercarile ee tr~buie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor In anexa 7 sunt prezentate de~aliile referitoa~e la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice uti lizate la lucrari de constructii. Nte .. Armarea ell geogrile a patului de fundare a unor silozuri Pentru determinarea cerintelor referitoare la materialele geosintetiee utilizate la I~eriiri de fundatii se vor aplica prevederile standardului SR EN )3251 :2000. .....33): Sistemul de etansare . In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de fundatii aces tea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor rezistenta 'la poansonare statica. lmpermeabilizarea fundatiei petroliere 10.noi.. caraeteristicile de he care).f -: ~.2...-:::~~...7...·~ . .. . 10..7. Specificul sistemelor de etansare . W.••••. cu rolul de a asigura 0 etansare suficienta fata de lixiviatul produs in interiorul masei de "' 'de~euri.... (1JII....:'Of l=:::~.'i··~ i~ . 233 232 ...'..~.drenaj de baza este realizat deasupra barierei naturale (geologice} ( ) . L~:.3 I..32. In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii .. ."~1 ~~ ~'1 C4-.oo. ca si in cazul extinderii sau reabilitarii unor depozite existente....<.......~~( Fira impermeabilizare Impenneabilizare eu geosintetic de produse Figura 10. ~ .. Utilizarea de daseurl sollde 10.1.drena] de bad.. Sistemul de etansare ...~:-. ·~~ ..drenaj ala depozitelor de deseuri solida Depozitele de deseuri controlate ("eco1ogice") sunt alcatuite din (Figura 10....E!i~iill====1~~:4· -)' :r~ . .... ~·~t<l: ..:.~.:~.. ~J.:. .

existente pe amplasament. Tipuri de materiale geosintetice depozitele de de§9uri §i rolul lor utilizate la In alcatuirea unui depozit de deseuri practic se regasesc toate tipurile de materiale geosintetice pentru asigurarea urmatoarelor functii: Figura 10.> Solicitdri fizice . cu permeabilitate si transmisivitate mare.a . De ace. indeplinind u~atoarele functii: reducerea infiltratiilor allelor di~ precipitatii catre corpul depozitului. 'cat si la etansarea de suprafata). de umiditate.erozionale. anti .a.impiedicarea emanarii gazelor toxice pr~d~sein interiorul depozitului ~i coleetar'e~ lor. la etansarea de 234 235 . colectarea si transportul lichidelor. J. Etansare Durabilitate. respectiv: .7.de etansare .rnasa proprie si tasarea deseurilor sia terenuluide fundare ' J.vanatn microorganisme.la etansarea de baza ( 'in asociatie cu geomembrane sau argila compactata). avand In vedere durata de viatii a unuidepozit de deseuri.33.drena] de suprafata. Aceste straturi sunt grupate in doua mari categorii: straturi de etansare.> existente int~~un ' Solicit~ri mecanice -le~atedepunerea in opera.. de penneabilitate foarte scazuta. Bariera 'naturala trebuie sa aiba un grad redus de permeabilitate.drenaj se realizeaza in sistem multi .at~c~llixiviatului asupra structurii Se utilizeaza: geomembranele . straturi straturi straturi multi bariera exista ~i aJte straturi cu functii de protectie a stratului de etansare: de filtrare. atat materialele utilizate. Pentru a asigura durabilitatea.3. de armare. straturi de drenaj. • • Corpul depozitulul depozitate este constituit din masa de deseuri J. Sistemele de etansare .> Solicitdri chimice .'.'in general 'in asociatie eu materiale minerale (argile compactata) sau alte materiale geosintetice eu functie de etansare (la etansarea de baza. raze UV etc. ~ Sistemele de etansare . . . sistemele de etansare .drenaj. integrarea in pelsaJ a amplasam~ntuluidUpa inchidere. In structura complementare: straturi straturi drenaj. reprezinta 0 banera fizica intre exterior ~i deseurile depozitate.se define~\e in raport eu solicitarile depozit de deseuri. . pentru a evita colmatarea de separare. prin asocierea mai multor straturi din rnateriale diferite. . J. in special cele de baza sau de taluz 0 da:a re~lizate nu mal sunt vizitabile ~i reparatiile sunt imposibile. . care asigura reduce rea gradientului hidraulic pe etansare.mul.> Solicitdri hidraulice de temperatura. . Si~h~. cat si structurile din care fac parte trebuie sa fie durabile.barierii. care impiedica pierderile eventuale de poluanti si reline anumite substante chimice.drenaj de suprafata si de baza se extind pe intreaga suprafata laterala a depozitului (taluzuri in cele mai multe cazuri). Structura unui depozit de deseuri controlat . avand capacitate mare de evacuate. geocompozitele bentonitice . straturilor de 10. A. .

. Problema armarii apare in urmatoarele situatii: realizarea unor taluzuri abrupte. Daca deasupra geornembranei este utilizat un strat suplimentar de etarisare din geoeompozit bentonitic. aeesta indeplineste ~i functia de separare.34 ilustreaza prinelp~ I e Ie "'" ti rune . de ~1' In . geoeompozite de armare.. realizarea de strueturi anexe 'de sprijin din pam ant armat.. imbunatatirea stahilitatii etansarilor minerale subtiri pe pante... ... acesta indepline~te si functia de protectie.)~~~~". . " . geotextile.drenaj se utilizeaza in general geotextile. geogrile mono. . Utilizarea materialelor geosilltetice deseuri fa depozirele de 237 . Drenaj sau argila Se utilizeaza: geotextilele georetelele geoeompozitele dedrenaj (si eu functie de filtrare) tuburile din materiale geosihtetiee (geoconducte) C. Pentru separarea deseurilor de sistemele de etansare . saltele geocelulare din geognle sau geotextile. B.-. sporirea capacitatii portante a'terenului pe care se construieste depozitul.' etansare .. Separare . . Protectie contra eroziunii Se utilizeaza: geotextilele geoeompozitele D... Daca pentru drenare se utilizeaza un geoeompozit de drenai. Armare -GDolill~l.~~ /~ .drenaj adoptata In diferite tilri pentru depozite de deseuri menajere ~i industriale. de drenaj Pentru protectia etansarilor realizate eu geomembrane se folosesc in general geotextile netesute de grosime mare. ... saltele alveolare din geotextile.--~-. Protecfie In acest scop se pot utiliza: georetele eu funetie anti-erozionala.diIB 236 ~4 Figura 10 . geotextile Cll rezistenta mare la intindere.. Figura 10. / Oe~nlOt de ummate- G.sau biaxiale. E.36 este prezentatii structura sisternelor '..o».- G"'i)l-. .II ale materialelor eosintetiee in eadrul unui depozit de deseuri. g • F'Igun '1e 1035 '{ 10..x~~ c1911ILrare\_ cur..suprafata (singure sau in asociatie eu geomembrane cornpactata).Oft'liiul1buma pril't'l-ill ~ Gl!odnu'l- <... .. F. a1 '.i~ da (11. G. Filtrare Se pot utiliza: •.

.sunt prioritare caracteristicile de free are ~I comportarea la tractiune.\ 10. Structura sistemelor de etansare . La toate materialele geosintetice se va verifica compatibilitatea starii de eforturi si deform alii ell proprietatile mecanice ce asigurs comport area materialului in suprafata .J:lM'~ .35.n'~ li:arJ .exigentele de natura mecanica primeaza fata de cele legate de compatibilitatea chimica... •••• ! f·······i~ -! ~ " ~~'1<}····~t.• ..'.. . pH-ul.....~Nn_~~'LL.. __ ~_ •••••••• _---_ •••• _.:o.. .tII U"Dt'[ .rr- .:-tlli'(' I i i ! de poe atll.m. se iau in considerare criteriul de filtrare.~~01m. Figura 10. .... utilizate pentru functiile rnajore ><I~~:V. I ! l1'..::!. H.-~"\.... Structura sistemelor de etansare ~ drenaj de baza la depozite de deseuri menajere in..'~II\i._ -!I ~ . drenaj. .1 protectie ..'~ _11·.4. Criterii de alegere a materialelor geosintetice utilizate la depozitele de deseurl Criteriile se refera la materialele (etansare.•• AAb~'i~ ..h"".drenaj de suprafata si posibilitatea de a se adapta la tasari diferentiate.r~~. 10..7... ~ . LIA Wi. :E ..'I: - (. m "uh ('Ulof..7.:. Se vor avea in vedere parametri cum ar fi: concentratia. a hidrocarburilor etc..:1":~b ~j:'~~ ~~. prezenta solventilor.~: :~ . protectie). conditiile critice de colmatare.Ic~lil ·IQC.' HHfft Argil... _.'J!~ IT.. t:. . : '8':1 _.:~" [t •• __ ..HAI"f_~'\lt r.. 238 239 .C-OlII-Cmb..I. .::::~ I ! j-"~"~ ~ I. o c .'i:...••.uw-ouJbraAIi.~~11 St'~f ~ "ri ~~..:-o:-£( . (..JJ:lh16U1"II~ Figura 10.~.••• _'•• _ :~ . . . .. "" .....USTRIA ··fII ...a'.._. ::r. .. _... comportarea la solicitari mecanice fiind definitorie .. Materiale geosintetice eu functie de etansare t-:LVL'r.. • Z b H M'=" . Trebuie asigurata stabilitatea generals a sistemului de etansare . In caz de incertitudini se pot realiza incercari de compatibilitate chimica pe term en lung.2.:. .J-. ca si compatibilitatea chimica: a materialelor.drenaj de bazii la depuzite de deseuri industriale in diferite fiin Criteriul fundamental este asigurarea unui strat suport corespunzator structurii de etansare utilizate..cI.Un --- "L~ :c. ~..--<:) ...4.diferite fan . In cazul In care materialul geosintetic protejeaza 0 structura de drenaj.--..)... de dr1)II~J (d... . pe pante . td""""~ . A.t\·~ . '\.\U.\tARl!: .•. ........ respectiv asigurarea unei protectii suficiente.i. temperatura lixiviatului. I~~ ::&.. ...36.. Criteriile de alegere si dimensionare se diferentiaza in functie de pozitia materialului in cadrul depozitului: la baza depozitului criteriile fundamentale sunt compatibilitatea chimici si perfonnantele mecanice in conditiile si pe durata de exploatare.: . l .Ii ..'!11 _ c " ! .l'II.1...4. .'It ...:: 10.i~i£. Materiale geosintetiee utilizate ca strat suport :....7.jllrl"r..

temperaturi extreme).i e sensul irnpus de d Iocalizarea defectelor care au Pe pante derularea materialelor se va face de SUS. iar I!niile de . vant violent.~i . geosintetice la depozitele de care sa perrnita localizarea lucrarii . In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. i : ...4. Operatiile de manipulare vor fi reduse la 'minim pentru a evita deteriorarils.i alegerea materia:lelbr din cadrul componentei de drenaj trebuie avute in vedere: debitul de fluid eforturile meeanice impuse structurii (rnentinerea capacitati] de drenare sub eforturile aduse de structurile de deasupra). se rea I· izeaza~ as tfel incat sa se asigure conhTIllltatea sisternu de etansare .:. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la depozitela de de§euri Pentru punerea in opera a materialelor deseuri este necesara realizarea unui "plan" Imbinarilor (sudurilor).. a de-a lungul liniilor de cea mal mare panta. compatibilitatea ehimic... acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. [inand cont de geometria tehnologia de montaj. intemperiilor.. Planul serveste si pentru fost reparate.drenaj. asamblare se pozrtioneaz t ncoreaza in transee de ancoraj Geosinteticele asternute pe pan e se a dimensio~:~eo~~~...:.. zapada.7. de \e~l:.7. Nici un material geosintetic nu va f introdus in lucrare in conditii climatice nefavorabile (ploaie. materialele se vor se vor lesta pentru a nu fi antrenate de vant ~i se vor acoperi cat mai repede pentru a evita degradarile datorate raze lor UV.5. Materiale utilizate eu functie de drenaj Pentru dimensionarea .-. [n standardu] mai sus amintit sunt precizate Tn plus caracteristiei relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul depozitelor de deseuri solide. In anexa (i sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. conditiile critice de colmatare. 10. Pentru detenninarea cerinjelor referitoare la materialele geosintetice (cu exeeptia geomembranelor) utilizate la depozite de deseuri solide se vor apliea prevederile standardului SR EN 13257:2000. rezistenta la poansonare statica. caracteristicile de frecare si rezistenta la foe). Dupa instalare.i eu lichidele transportate. 240 241 . a punctelor singulare etc. ca ~i Incercarile ce trebuie realizate pentruevaluarea conformitatii materialelor. treceri. . In jos. 10. conducte etc..de.u~z~::ctele singulare reprezentate .3.

Ma~erial plastlc (masa plastid) . polipropilena) sau pornind de la copolimeri. catalizatori etc. elastomerii sintetici fibrele vopselele. !erpolimer ~ produs macromolecular trei tipuri de rnonomeri. .cornpus macromolecular obtinut in reactia de polimerizare prm inlantuirea unui numar "n" variabil de mole cu 1e d e monomer.910 ..materiale plastice care au inglobate fibre ~au te~atun ~e le confers proprietati de rezistenta mult superioara celei a rnaterialului plastic de baza.925 cea de densitate medie 0. ' .e ranforsate . rmca umtate care se repetii . In iar f~rmarea se fac~ In general prin ciildura ~i presiune.reactia chimica prin care moleculele unui monomer sunt legate intre ele pentru forrnarea unei molecule mai mari. Homopl~li_me r .materialul care mai mult sau mai pLL\lI1 poate deveni moale prin incalzire si se poate intari prin racire intr-un domeniu de ternperaturi caracteristice acestui material plastic si care In stadiul mon le este capabil de a lua forma dorita. Polietilena de joasa densitate poate contine in structura 15 la 20 ramificatii la mia de atomi de carbon. • _ Po~imer .926 . d ar .polirnerul constituit din repetarea unui singur tip de urntate monomenca. Polietilena de densitate mare.941 . . Conventional nu sunt considerate materiale plastice: cauciucul. .85 %).TD) .numarul (mediu) de unitati rnonomerice mtr-o rnacromolecula .ale plastic.ANEXA 1 TIPURI DE POLIMERI Deflmtli . . Macromoleculii . care " sta d'lUI de preparare sau prelucrare este fluid. care poate avea ~l ramificatii laterale de catena. Polietilena de joasa densitate are densitatea de 0.rnolecula capabila de a reactiona cu molecule identice sau diferite pentru a forma poli Imen.ezultat din polimerizarea Material plastic termorigid . datorita caracteristicilor sale de curgere. . adezivii. Pollmerlzare .tate~I.965.pclimer sintetic cu structure liniarf format numai din C si H si eu un numar oarecare de ramificatii.polimerizarea in cursu I careia se obtine un copolirner. .1 contine ca ingredient esential un polimer sintetic cu rnasa macrornoleculara . se Inmoaie in jurul temperaturii de 115 "C ~l devine casant la ternperaturi sub -25 "c. " . aceasta neregularitate dand nastere Ia cristalinitate mai redusa (50 . Unele proprietati fizice foarte bune ca de exernplu rezistenta la agenti chirnici si rezistentele mecanice depind foarte mult de metoda de fabricatie respectiv de tipul de catalizator folosit pentru polimerizare.1 este cea mal. . ceea ce da nastere la maximum de cristalinitate (cca. obtinfmdu-se polietilena de medic '. printr-un mijloc oarecare de form are sau extrudere. 242 243 .Ocompactitate a catenei moleculare. m ~re ~I. Ma!eri. . liniar.. din polimerizarea a . In funcrie de densitate si sistemul de polimerizare este obtinuta prin polimerizarea etene i in diferite conditii : la presiune mare de 1000-2000 at si temperatura de 100-300 "C in prezenta oxigenului molecular sau a unor peroxizi ca initiatori _ obtinandu-se polietilena de joasa densitate (PE. care se descompune I~ temperatura de cca. 95 %) precum si rezistente mecanice.Copolimer . a carei masa moleculara este un multiplu a celei din substanta originala. 300 "C.este polimerul cu structura 'In deusa diImenSJUm. 0 m structura pohmerului. Pollmer . rezistente la acizi chimici marite... !"ooomer . _. Grad de pollmerlzare .materia lul care in stadiul finit este solid .molecula gigant de dimensiuni coloidale .3 atm.>1 1nalta densitate (PEMD. PEID) Polietilena este un material termoplastic. Cristallnltate " .produs macromolecular rezultat concornitenta a doua tipuri de monomer distincte: . Copolimerizare .0.familia de polimeri obtinuti din olefine pure (cu polietilena. sau la temperatura ~i presiune obisnuita in prezenta catalizatorilor. '.0.ereoregul_a~l. Polloleflne . in care rnonomerii olefinici constituie partea principals..940 iar cea de inalta densitate 0.materialul plastic care poate f transform at intr-un produs infuzibil si insolubil cand este supus caldurii sau alter mijloace ca : radiatii. . . Material termoplastic .forma de structura moleculara a u nor po I" _ 1men care arata 0 st. la presiune de 2 .. liniara are relativ nurnai cinci ramificatii laterale la mia de atomi de carbon.0. Pulletilena PE (-CHt-CHt-)1l . Notiunea se poate atribui formarii de cristale solide cu 0 forma geometrica definitii.

polimer liniarii.) " . de mare) la un contimit mare de clor mare Copollmer Izobutl enaI leeular 'I ~ i 2 % izopren. intretine ard~rea. " contine . PolietHena cloruraHi PEC . printr-o rezistenta foarte buna ' stl 11 butadlen st iren SBS . polietilena) Un dezavantaj al polipropilenei este la actiunea razelor llitraviolete. ciirui lanturimoleculare succesiunea elementare respecta aceea~i ordine. 'I t1 ibi Iii. derivati t' ~ 'gidii sau plasti Ja a ~1 . amestec ilic)bitum I . mo 11 f f I sit pentru Copolimerul EV A poa~e 1 0 0 adaos pentru a obtine biturn-polimer. etc" a:. Polietilena clorurats poate fi vUlCanizata eu peroxizi. _ realizarea de geomembrane ell sau tara armatura.polimer cu structurii spatiala neregulatii in ale ciirui (-CHl. . bi l in functie de rapol Ll ietatil polimerului sunt vana 1 e m runc] . si este utilizata pentru plastifianti. Policlorura de vinil supi "d I I idrie In ceea ce pnveste d gaJare de aCI c or 1 . fabricat . ~ PESC ~i sulfonarea partiala a polietilenei. esten. Polimerul se polimerizarea clorurii de vinil p if 't' i este sclubil In cetone. PP sindiotacticii . nesaturate ale izoprenu ui. (Ill genera I pe b a za de 'I un copolirner ester al acidului acrilic . prin c lorurarea ciirui lanturi macromoleculare succesiunea unitii!ilor structurale elementare se repeta constant de-a lungul lantUlui in pozitie al ternantii . _ a I 40 poate obtme 111 orma n c . Acest copolimer se caracterizeaza la actiunea razelor ultraviolete. acetat de vinil. care permit 0 eventualii vulcanizare. Proprietati e co '11 t za t1exibilitatea la ternperatun di t eele doua re obtinerea de toll • .ea d luI de elasticitate.polimer cu structurli unitatilor structurale formii are un grad de eomponente care In u~I~. format numai din continand un radical metil lantul In ale policlorura rea I'izarea de geomembrane este uti lizat adesea In arnestec Cll PolipropHena carbon (CH3). d este stabil tata e aelZ1 . instabila degradandu-se Cll e .. 'd izi baze ~i alcooli pana a .polimer cu structurii spatialii regulatii. se autostinge. 11\1 Ia foe PVC se caracterizeaza comportarea ' . . 0 rezistenta mica (comparativ cu EtlJena-propilena_dlena terpnlimer EPDM. . rezistenta la ~oc.copolimer obtinut .CH . stabilizatori pigrnentt ~u_ fl Ja~. 'I' • ecial pentru fabricarea ' tiren si este uti rzat 111 sp pornind de I a suren 'i butadiena: biturnului aditivat. propilena ~i un monomer diena. Lantu macrorno din 98 Yo izobuti ena ~ I ' Ii permite vulcanizarea. ceea ce 0' . Produsele cu un continut peste 45 %clor au 0 rezistentii' la flacari.aceastii cristalinitate ~i 0 densitate mai mica. Iantul macromolecular cuprinde duble legaturi nesaturate. ." I. de etilen. Acestj polimeri pot avea proprietati de elastomeri la un continut de 30 _ 40 % clor.blt um ECB . ..se obtine din etilena i ~I . sau ca spatiala regulatii in ale Polletilena sulfoc lata nrur . W izopren (caucluc i h u til) . In 'II ' tilena acetat d ~ van EVA . Pohelorura de vinil po I' irner obtinut . Copolimer .lI de. modul superior.ev1l1e . PP (-CH2-CH-)n . rezistenta la tlexiune mai buna. () 'd ' halogenati.CH3 J Pentru sintetie. lSa la ~ctillnea caldurii peste 160 C . ' A i lanturi macromolecuJare succesiunea unitiitiJor structurale nu respectii nici 0 ordine.polirner sintetic obtinut pnn I CI "in rezenta peroxizilor organici. Policlorura Terpolimer pe baza de etilena. si hidrogen.vI~1 eXI. Polipropilena homopolimer in comparatie cu poJietilena se caracterizeaza ca avand rezistentii mai mare la intindere. joase. saturatii. _ prin faptul c3.eopolimer . legaturi 244 245 .SO "C.. preCUITI ~i 0 rezisten!ii mai buns la ciilduri si la agenti chimici. ! Copollmer e . bT ti etc. rezulta din arnestecuri de po~imer C. de vinil. aceasta forma are un grad de cristalinitate mic si 0 densitate mare. cu structurii In functie de asezarea radicaJiJor metil in raport cu macromolecular se Intilnesc urmatoarele trei tipuri de polipropilenii: PP izotacticii . Copollmer s re . CLl care se obtine prin substitlltia atomilor de hidrogen de pe catena liniarii a poJietilenei eu atomide clor. sau proprietiiti termoplastiee (rigiditate (68 . PP atactica . .75 %).polimer etilenic'.

Partea I: Straturi individuale . . 2. 14. EN ISO 9863-2: 1999 . SR EN 13251 :2001 . actiunea agen!ilor chimici .ANEXA2 STANDARDE ROMANE I.n.1999/CI :2000 . inrudite. * SR EN 965'1999 PGresmnJ ~tabl!lte. Incercarea E~antionare 0 la sisteme control a eroziunii si produse lnrudite. Determinarea masei foilor si impuse pentru utilizarea la sisteme 25. CIVI e: mdustnale ~I agrozootehnice.Geotextile si prod use inrudite. ST AS pliicilor 7201-65 . SR EN 13253:2001 . roduse textile tesute ' rezlstentei si a aillngirii 1 I'. * SR ENV ISO 12225 :2000 .Geotextile impuse pentru utilizarea la constructii .CallClUc vi' sfasiere pe e u canrzat.Geotextile i rod • grosimii la presiuni stabilire P t 1 p ~~e I. Caracteristicile Caracteristicile . ennmarea rezistentei la 0 tractiune pentru imbinari/cusaturi prin metoda benzilor late 19. Detenninare grosimii I '. STAS 6127-87 _ oM' e . '" SR EN ISO 10321: 1999 ~ Geotextile. Caracteristicile I I. ar ea . p • . STAS 6139-86 . di iduale di . e ermmarea rezrstente] la S CI epruvete Delft) .79 .Geotextile si prod use inrudite. Deterrninarea rezistentei 4 . 3. 9 80 . e ermmarea rezlstentei la ST AS 633 _ l~ ma ena e plastice .Materiale 1. eo~e~tJ!e ~I produse inrudite. ST AS 5886-68 . atenale plastice D term i . de perforate statica (Incercare CBR) 21.Produse Ie til D ' STAS 6143-85 P x ue. Lucrari de hidroizolatii Dt I. ex I e ~l produse inrudite. 7.I: 1999 . 6. 8.Materiale It'.Geotextile prin incercarea in sol * SR EN ISO 12236:2000 Metoda de ingropare lncercare ile ~i produse inrudite.. Vocabular Incercarea la tractiune a benzilor la late 18. unghiul~rii ~i semiluna _' Cauciue vulcanizar D termi . a rezistentei microbiologice . sr netesute. eterminarea 15 *SR aja . Partea I' M etermmare a grosimii straturil . Determinarea rezisten!ei la ST AS 403~~~.Matenale plastice Det . Caracteristicile 28.Geotextil' ~i rod '. d' a presrum stabilite. Caracteristicile fundatii ~i structuri Caracteristicile Caracteristicile externe de din parnant.Geotextile impuse pentru utilizarea (protectii de mal. ~i produse de drenaj si produse de 9. Determinare 13. . SR EN 13255:2001 . SR EN 13252:2001 inrudite. 29.erml1lare~ Impenneabilitiitii ~. SR EN 13254:200 I .Geotextile Standarde euro ene 1internatlunale ado tate ca standarde romane 10. *SR EN 964 I. * SR ISO 10318: 1996 . 5. sfa~lere pe epruvets rni '( .:e ~antalo. i!e impuse la constructia de cai ferate 23.~:~~eui~~n~lte. . irnpuse impuse pentru pentru utilizarea utilizarea marcate la tuneluri .Geotextile.G .Geotextile ~i produse inrudite. impuse pentru utilizarea la constructia de canale SR EN 13256:2001 . etoda de or In IVI uale dill produse multistrat 0 ~ subterane 0 Standardele 247 . solide prin traducere.Geotextile a epruvetelor 246 * SR EN 964.. 999 . sta~lere a foilor tlexibile di teri 1 . SR EN 13249:2001 . pe~t~~ar~~i~~I. p astrce.Geotextile ~i produse si produse inrudite. de determinate 20.n~dlte.Constructi' "I' . * SR EN 918:2000 . volumice) ~i a densiUitii relative as Ice.Geotextile ~i produse impuse 22. inrudite. eotextile ~I prod use J dit D masei pe unitatea de supraf tnru I e. Caracteristic de drumuri si a1te zone de tratic Caracteristic inrudite. Detenninarea ST AS a ~pere a trac!lUne 403011. Determmarea densitiitii (rnasei 16.Geotextile la depozite cu asterisc si constructii ~i produse de deseuri sunt preluate SR EN 13257:2001 inrudite. (incercarea pri: C~d~. TAS 2921-76 . peree) 26. '"SR ISO 10319: 1999 ~ Geotextile. 17. etermmarea grosimii . . use inrudits de si impuse pentru utilizarea la constructia de rezervoare ~i baraje 27.Geotextile sprijin 24. pentru utilizarea la constructii (cu exceptia cailor ferare si a asfaltului annat) SR EN 13250:2001 .i~ii pregiitire 12.Strahm mdlvlduale .Geot til Determinare grosimii la " .

...'" NN M. :::l W W o 0:: o ~ a ~ l- II) 00 00 00 0000 ~~!!!(!l ...! " c: OJ .I ZZ z w Z NN N'" "IN -e . a ANEXAJ STANDARDEEUROPENE I.IlJ...Iww ww o~ zz ww ..lJ.U w Z e. "'''I 248 249 .. NO') ~<:"'! zzzz t:: u zz lJ..IlJ. ..

.'" '" 250 . '" o "' N tn 251 .

01593-99 Specificatii pentru foliile si rnembrane]e din PVC nerigide -ANEXA 4 STANDARDE ASTM I.12. D 1435-99 Deteriorarea materialelor plastice datoritii expunerii la aer liber plastice prin tehnica 23. I3 . 6. 22. 8. 01204-94 Determinarea modificarilor dimensionale lineare a folii lor tennoplastice nerigide sau membranelor la temperaturi ridicate 01238-01 Oetenninarea indicelui de termoplastice prin extrudarea plastomericii 01388-96el topire prin materia le 01822-99 Metoda de determinate a energiei de impact necesare pentru a produce ruperea materialelor plastiee si a materialelor de etansare 01938-94 Metoda de determinare a rezistentei la propagarea une i fisuri a filmelor plastice si foliilor subtiri prin metoda sfasierii unice a 19. D1790-99 Metode de testate prin impact a fragilitatii temperaturii a membranelor din material plastic 18. 02136-94(1 ~98} Metode de testare pentru [esaturile impregnate incercarea la indoire la temperaturi scazute 24. D 1777 -96 Miisurarea grosimi i materialelor textile datorate 3_ plastice ~ fisurare 17. 02240-00 Masurarea rigiditatii cauciucului cu durornetrul _ 11. 01505-98 Oeterminar~a densitatii materialelor gradientului de densitate 252 253 . 01693-01 Metoda de testare pentru fisurarea dill actiunea factori lor de mediu a materialelor plastiee dill etilena 15. la gaze a D2122-98 Metoda de determinare a dimensiunilor conductelor din materiale termoplastice 10. D 1598-97 Metoda de determinare a timpului de cedare a conductelor din material plastic sub presiune interna constants 01004-94a Oetenninarea rezistenjel membranelor din material plastic la sta~ierea initiata a foliilor si 14. 7. 01987-95 Metode de testare pentru colmatarea biologicii geotextilelor sau f ltrelor formate din pamant si geotextile 21. 02102-96 Metoda de determinare a contractiei 01424-96 Metoda de determinarea rezistentei la sfasiere tesaturilor cu ajutorul aparatului eu pendul (Elme~dort) DJ 434-82(1998) Metoda de determinare a permeabilitii!ii filmelor si foliilor plastice fibre lor textile si racordurilor 9. 01709-01 Metode de determinate plastice prin metoda sage!ii a rezistentei la impact a filmelor 2. Metode de testare a rigiditii!1i fesaturilor a 20. 4. DI 042-01 a Metoda de determinare a modificiirilor dimensionale materialelor plastice in conditii de exploatare accelerata 01149-99 Oeterminarea degradani superficiala datorata ozonului 01203-94(1999)el plastice. utilizand materialelor ale 16. Determinarea pierderilor volatile din materialele metode cu carbune activ 5.

a rezistentel la impact op astrce cu ajutoni] unui berbec 02447-01 Spe T t" . 04355-99 Metode de testare pentru degradarea geotextilelor datorata expunerii la razele ultraviolete si apa (aparate tip xenon -arc) 40.J e eonmare a rezistenlei rna ena elor plastice ell pendulul Izod concentrata 41. 04595-86(200]) Determ inarea proprietatilor geotextilelor pe probe eu liitime mare de intindere a Determinarea efectelor temperaturii asupra stabilitatii 34. bazate pe diametrul teri ex enor di I" _ n po letdena.. -. 03774 . a a.lmll tesatunJor . condllcteJor . .. condllctelordin 38..Intindere . lesatunlor prin metoda Cll pr b. 0256-00 Metoda de d t . CI Ica.a~el e prOlectare hidrostatice de stlcla rasim temlOplastlce annate ell fibre 03773-90(l996)el [esute M d eta e de deteoninare 31.d . o e e etermmare a pro riets '1 . 04364-94 deteriorate 28. 04491-99a geotextilelor Metode 32.. 0226 I ·96 Metoda de d t . 04158-01 Ghid pentru determinarea rezistentei materialelor textile (abraziune uniforma) la abraziune a 26. 04437-99 Metode de detenni~are a int~gritii!ii sudurilor realizate pe santier pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane din polimeri 42. 02444-99 Metod.1 80. 04551-96 Specificatii pentru membrane tlexibile din PVC folosite la rezervoare de apa 47.d . D4439-01 Terminologie standard pentru geosintetice de determinate a permitivitiitii la apa a a 30. D4545-86( 1999) Procedeu pentru determinarea integritatii sudurilor realizatein labrici\ pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane 46. . 04533-91 (1996) Metode de determinate geotextilelor pe probe trapezoidale a rezistentei la sfasiere a 33.rezlstentei la sta.i 36. 0413-98 Metd dd . din materiale plastice' aze: e prOlectare pentru conducte D2992-01 Metod-a db' 0 lmere a b e .i racordllrilor term 1 . materiale plastice prin i_a caractenstlcllor ncarcare ClI pJatane paralele 37.25. 02837-01 Met o d. D3776-96 Oeterminarea tesaturilor 35. D4594-96 geotextilelor 48. la impact a 39. urntatea de suprafala (greutatea) a 0412-98a Metoda de testare a .d d a e etemlinare .96 Metode de detemlinare masei p e l-t'" _. 45..• d .iere a constanta de tractillne) 0a esprcata (apararu] eu viteza 02412-96a Metoda de determinare . t . pent~ conducte si racardl!~i din _ .adeziunea la straturi tlexibile p atl or matenalelor plastice 254 255 . e enmnare a . 04354-99 Procedeu pentru prelevare vederea testarii de probe din geosintetice III 27..ll pentru conducts 40 . 43. a lungimii materialelor 44.db' a Imere a b ae . . Metoda accelerata pentru realizarea in aer liber a incercarii de a materialelor plastice utilizand lumina solara 29. termopJastice si a elast'l caucluclIlllJ vulcanizat omen or tennoplastice . programele '.

d nn meto a 58. pentru ~eterm inarea rezistentei la ere :.pam an pnn metoda gradientului variabil a sistemului Determinarea permitivitiitii geotextilelor sub piramida 256 257 ..geosintetic prin metoda forfecfiri i directe 54.. ~e:~~:e8....~t . 65. 05141-96(1999) Metode de determinare a eficj ente i de filtrare ~i a debitului printr-un geotextil utilizat pe ecran de retentie a turbiditatii utilizand pamantul din amplasament 62.i manipularea 66. D5l 0 I-? I Deterrninarea potentialului de colmatare geotextil . uctivitatii hidraulice a materi I I poroase saturate utili izan d un permeametru cu pereti flexibili a e or 1 60. geomembranelor :.1 a a ungiru geotextilelor 50. Ia poansonare .49. a rezistentei la impact a probelm Cll ajutorul metodei Gardner a rezistentei materia leIor Metode chimici de evaluare 59. D5321-92( 1997) Oeterminarea coeticientuilli de frecare teren geosintetic sau geosintetic . 048. D5323-92(1999) Metode de determinare a modlllului deformatie de 2% pentru geomembranele din polietilena secant In geotextilelor 68. . a a raziune eu ar re a razrva sau metoda blocului) a 70. _ 04716-0 I Metoda de incerca re pen t ru d etermmarea . . 04833-00 Determinarea rezis t entei. rupere prin smulg . . 04885-0] Oeterminarea probelor benzilor late rezistentei irnbinarilor a geotexti lelor ' :. 111 ~Ian p~ unitate de suprafata a geosinteticelor e~ea J itatu gradientului constant pnn metoda 51.e 57. rigide de materiale plastice D543-95(2001) plastice la reactivi 71. 04751-99aOetermlnaread 53. 05322-98 Proceduri de imersie pentru evaluarea la lichide rezistentei chimice a geosinteticelor 67. . 04632-91 (1996) Metode de testate . D5493-93(1998) sarcina 72. D5262-97 Metoda de evaluare a comportarii lara [ncarcare norrnala. bili ~ . dill 61. t. cauciuc _ Efectullichidelor pne ap or matenalelor 52. 05199-01 Masurarea grosimii norninale a geosinteticelor Determinarea masei pe unitatea de suprafata a 63. 04873-01 Ghid pentru identificarea ' depozitarea I '1 ru oun or de geosintetice si a probelor 56...s\:~:~e~etode .1 produselor inrudite 55. 0471-98el Metod e d e d eternunare a pro . I .84-96 Determinarea rezistentei realizate prin coasere sau termosuda. D5084-90 Masura rea can ducti . D5494-93( 1999) Oeterminarea rezistentei la poansonare a geomembrane lor prntejate si neprotej ate Cll geomembranelor p. a geosinteticelor la fluaj din tractiune. 05420-98a Metoda de determinate plane. _.p . D5397-99 Evaluarea rezistentei la fisurare din factori de mediu a geomembranelor din poliolefme utilizand incercarea la sarcina de tractiune constanta 69. 04886-88(1995) D e t ermmarea .'1 . rezistentei lb' geotextilelor ( h~ ti b .05261-92(1996) geotextilelor esc hideri aparente a pori lor geotexti lelor I em de evaluare a respectarii cerintelor impuse 64.

. D5818-95(2000) Metode de prelevare a probelor pentru evaluarea defectelor din instalare de geosintetice 94. . Ghid pentru obtinerea pro bid or e geoc ompozit bentonitic e 258 259 . groslmll. componenta argilcasa a unui geocompozit bentonitic Deteriorarea din 83. D570-98 Determinarea 81. geocompozitelor bentonitice pen t III controlul cali\~L\ii In etuva a geomembrane lor d e t enmna. D5888·95 Metode de . D5885-97 ~ o~ . de D5890-01 Metode de testate pentru 92.D5747-95a Ghid pentru geomembranelor la lichide evaluarea rezistentei chimice a 93 D5891-01 Metode de testare pen t ru . D5514-94(2001) Detenninarea rezistentei la poansonare geosinteticelor prin incercarea hidrostatica Ia scara mare 75.73.1 D5628-96 Metoda de determinare a rezistentei la impact a probelor plane. 82. pierderea.. . D5596-94 Metoda de evaluare microscopies fum in geosinteticele poliolefine 77. D5819-99 Ghid pentru selectarea metodelor de testare evaluarea experimentala a durabilitati] geosinteticelor 85. 05970·96 .. D5820-95(2001)eI canal de aer pentru 95. ti Ie realizate din poliolebne pnn : ducere a oxidarii la geoslllte Ice . miezului line! Metode de testare pentru evaluarea sudurilor cu . D5496-98 Metode de efectuare pe teren a incercarii la imersiune a geosinteticelor 74. D5886-9 ( I . geotextile I or d a t on·c e xpunerii In aer liber a masurarea masei unitare a 84. D5993-99 Metode d e les t are pentru geocompozitelor bentonitice 96. 06072-96 masurarea . d fluid prin geomembrane pentru determinarea transportu UI e aplicatii specifice . rigide de materiale plastice prin metoda sagetii Metode de control a sudurilor geornembranelor cu stocarea ~i transporrul 79. D5721-95 Determinarea poliolefine absorbtiei de apa a materialelor imbatranirii plastice 05889-97 Metode de testare .. D'i884-01 Metode de testare pentru st~~iere a geomembranelor ranforsate detenninarea rezistentei [a M t de de testare pentru determinarea limp_ullil de 87. D5641-94(2001) vacuum 80. D56I7-99 Determinarea geosinteticelor 78. 'rea indicelui . debitului 89 D5887 99Metode de test are pen tru masurarea . D5567-94(2001) Metode de testare a coeficientului hidraulica (HeR) a sistemului terenigeotextil 76. geocompozit bentonitic saturat folosind penneametru flexibili 90. D5994-98 Metode pentru geomembrane texturate 97. de lichid .testare geocompozitelor bentonitice 91 pentru a dispersiei de negru de Ia intindere multiaxiala a Cll printr-un t pere. :~etoda terrnica diferentiala la Inalta preslllne 5 2001) Ghid pentru selectarea metodelor de testare pentru 88. urnflare a componentei argiloase dimtr-un geoc ompozit bentonitic . rezistentei de conductivitate a 86.

Ghid de instal are a geocompozitelor'bentonitiee . geomembranelor bituminoase prefabncate Specificatii 11 6 . ·06461-99 retentie a turbiditatii 117.98. 06088-97 margine 06102-97 Ghid pentru punerea in opera a drenurilor compozite de 99. . 06213-97 Iichide Ghid pentru evaluarea rezistentei chimice a geogrilelor la . m:to de Ior de testate 112. 06392-99 Metode de testare pentru realizate folosind metoda sudurilor geomembrane lor neranforsate sudurii term ice Ghid pentru selectarea. jupuire a geoconjpozitelor bentonitice intertesute . c hiirm ice a geotextilelor 100. 06389-99 la lichide . 06241-99 Metode de .. 06636-01 Metode de determinare geomembrane ranforsate a adeziunii dintre pliurile unei 260 261 . Ghid pentru evaluarea rezrstentei . D6497-00 Ghid pentru conexiu~i mecanice elernente de traversare si structun la a Ie geomembranei ell de tractiune a materialelor Ghid' pentru evaluarea rezistentei chimice a georetelelor la . 110. 06140-00 Metode de detenninare a adsorbtiei de asfalt a produselor utilizate la imbraeiiminti asfaltice pe intreaga latime 101. a 105. 119. 06364-99 Metode de testare pentru detenninarea term en scurt la compresiune a geosinteticelor ] 07. 06434-99 geomembrane flexibile din polipropilena 113. 06574-00 Metode de testare pentru d e t ermmar ea transmisivitatii hidraulice (in plan) a geosinteticelor 121. geosintetice Metode de testare a rigiditatii saltelelor antierozionale rnierbate din 103. d eterminare a rezistentei . meta d e Ior 115. 06454-99 Ghid pentru analiza eomponentei argiloase geocompozit bentonitic pentru detenninarea compatibilitiilii la lichide a unui chimice pentru 102.. D6496-99 Metode de testare pentru. 118. 06214-98 Metode de testare pentru determinarea integritiitii sudurilor realizate pe teren folosind metoda sudurii eu solvent 104. . 06365-99 Metode nedistructive pentru geomembranelor folosind testarea cu seiinteie 108. 06243-98 Metode de testare pentru detenninarea rezistentei la forfecare a unui geocompozit bentonitic folosind metoda forfeeiirii directe 106. 120.testare pentru determinarea poansonare a geotextilelor ~i produselor inrudite rezistentei la tru determinarea comportarii 06454-99 Metode de testa~e ~ena saltelelor antierozionale termen scurt la· j compreslUn geosintetice Inierbate de incercare pe din D6455-99 Ghid pentru alegerea. 06141-97 determinarea integritiiti i 111. 114. 0638-01 plastice 109. 06388-99 Iichide Oeterminarea propri~tatilor comportarii pe pentru materialele utilizate la ecrane de 06495-01 bentonitice Cerinte referitoare la incercarile pe geocompoziie testarea sudurilor .

trieotate circular utiJizate 128. 0696-98 Determinarea coeficientul de expansiune terrnica lineara a materialelor plastiee Intre -30°C si +30°C eu ajutorul dilatometrului 129.' 'E96-00 Metode de testate materia Ie pentru transmisia vaporilor de apa la 123. D6637 -0 I Metode de testare pentru determinarea rezistentei intindere a geogrilelor pe 0 nervura sau pe mai multe nervuri la 134.lumina fluorescenta pentru expunerea la UV a materialelor nemeta Ice 137. D6638-01 Metode de testare pentru deterrninarea fortelor de legatura intregeosintetice folosite eu rol de ranforsare I?i bloeuri modulate de beton 06685-01 Ghid pentru alegerea metodelor de incercare a tesaturilor utilizate pentru beton D6693-0 I Metode de testare pentru deterrninarea rezistentei la intindere a geornembranelor neranforsate din polietilena I?i a geomembranelor flexibile din polipropilena D6706-01 Metode de testare pentru smulgere a geosintetieelor din pamant D6707-0 ISpecificatii pentru geotextile pentru drenaje de suprafata miisurarea rezistentei [a 135. D751-00 Metode de testare. F904-98 Metode de comparare a rezistentei . 125. G155-00 ae 1 Procedura de utilizare expunerea materialelor nemetaliee a aparatului cu xenon pentru 124. 0882-0] Metode de determinate foIiilor subtiri din material plastic a proprietatilor relative) si a cauciucului _ de intindere a 262 263 1 . 0792-00 Determinarea greutatii specifice (densitatii densitatii materialelor plastice prin disloeuire 132. G 154-00 Ghid pentru utilizarea aparatului euI . 0746-98 Determinarea prin impact a sensibilitatii materialelor plastice si elastomerice la fragilizarea datorata temperaturii 130.a tesaturilor impregnate 131. 127.122. 126.iegiitu~ilor sa~1 a adeziunii pliurilor pentru produsele laminate realizate din materiale flexibile 136. 0814-98a Metoda de determinare a proprietatilor Transmisia de vapori de lichide volatile 133.

4 Permitivitatea geotextilelor sub sarcina (1991) (vezi ASTM la fluaj din tractiune a geotextilelor (1992) (vezi geomernbranelor poliolefine GM6 Incercarea eu canal cu aer sub presiune pentru sudurile dub le ale geomembranelor GM7 Tratarea accelerata chimice OM8 Masurarea grosimii miezului geomembranelor GM9 Sud area geomembranelor pe timp friguros Geocompozite bentonltlce argiloase a geocornpozitului beutonitice texturate a benzilor de sudura prin metoda fuziunii ASTM D~ig2)fneercarea OT6 Smulgerea geotextilelor .ra.rcarea la fiuaj din tractiune a geogrilelor rigide (1991) GCL! Masurarea umflarii componentei bentonitic OCL2 Permeabilitatea Geocompozite geocompozitelor la fiuaj din tractiune a geogrilelor flexibile (I 991) . GT7 Determinarea rezistentei geotextilelor de proiectare pe termen 1 ung a GT8 Filtrarea fractiunilor fine utilizand filtrele din geotextile GeogrUe GGI Rez!stenta la intindere a nervurilor geogrilelor GG2 Rezistenta nodurilor geogrilelor (vezi AS~~36~2~n2~ercarea (vezi AS~~3~~2j:. terenlgeotexttle geotextilelor . USA) (vezi la filtrare prin incercari de eurgere sau sistemelor Colmatarea biologics a geotextilelor (1987) (vezi ASTM D1987) ASTM D5617) OM5 (a) Incercarea la tractiune constanta a rasinilor poliolefine (NCTL) sau a geomembranelor( 1992) (vezi ASTM D5397) GM5(b) Incercarea NCTL intr-un singur punct a rasinilor poliolefine sau a geomembranelor GM5(c) Incercarea la tractiune constants a sudurilor D5493) ~~3 Deteri.o.ANEXA 5 Geomembrane GMI OM2 OM3 OM4 Controlul Grosimea Incercarea Incercarea sudurilor prin metoda ultrasonics de acoperire pentru mobilizarea ancorarii la poansonare hidrostatica la scara mare tridirnensionala la tractiune a geomembranelor PROCEDURIGRI Geotextile pe terrne~~~:erfonnantele OT2. (GEOSYNTHETIC RESEARCH INSTITUTE. de proiectare .' . rezrstentei .rea geotextile~or prin expunere In aer liber . rezis t enteii d e proiectare pe term en lung a pe termen lung a GG4(a) Deterrninarea geogrilelor rigide OG4(b) Deterrninarea geogrilelor flexibile GG5 Metoda de incercare a geogrilelor la smulgere Georetele GN1 Comportarea la cornpresiune a georetelelor GCI Incercarea cornbinata de curgere prin miezuri drenante GC2 Debitul de curgere sub sarcina printr-un dren fitil OC3 Eficienta drenurilor fitil GC4 Comportarea la compresiune a drenurilor de margine prefabricate si a drenurilor plane GC5 Sistemul antierozionale pentru protectia impotriva erOZllLl111 prin impactul picaturilor de ploaie si a transportului de sedimente GC6 Sisternul antierozionale pentru canale de curgere cu v iteza mare 264 265 .

.

."........=.:oc.r .: ~ (.··::.a. '..: ip..'~:':..:r~ ..:::.C":o:.-.._~:. :::::._. ••• LO_LO__ ~.:.:.'.:..::'..~:.~~~~~·~..._L~LO_L~L~U_L~LO..:.:.1 •..::.:....:.~~::.:. i Rezistenta la tractiunelEN '1··::·::··::·::·:··::··::·::·:::.c:..r R......~..[Rezistenta la tractiune 2) ..:..."'l : '.()12~36 ·~[-~~-1I ·1 -••• ·_•• LO••••.::..:::..::..:.:c..c....'. ::•.::.-:.::...t.~.~..:~.::.... ...::.:.:.::.c ..:."::~c.c...:."::.::.~.. :.::..ii(CBR.::::::::::..::.-.:.c. ~~N ISO 10319l ! R~~i'~~~'~i'a'~~~i~i~'i~bi~i~il~r'~... .are..-..::.:.. .....:...~....:::.~~.:. ..:: ::..~.:::::::::::::.:.:•• ::.-_L il~e~~tr.\~...IRezis~enta la tractiune a imbinarilor si .~. : : : : :...:.""'=r.:~.'..~... '.. Rezistenta la perforare dinamica!EN : (incercare de impact cu conul)i '.• i .:.c.1.i:»: .::.•....~. ..·:.:.c:..'.::.·::·:::·::..: •..'....'.' " 13438i 12447 12225 :!Degradarea in tirnpul instaliirii1ENV .:.:::. •.-.::::..:".:..::.......:.:n:n .~.....:.:::. S H ..: ....:.....·..~.: .:.•. .i'g:..=:.".·::·::~··'····:::::. ::::. .:::. :'. ... j :.:::::::..•.::. 1 !i·~~~~l.::::.: i l' s ISO 10722-1j A ..[~ .:.::~~ •..::.•:....::..~"I". ·i ...:._:__:-~::__:~'-.:.~: .: .•.':''_:_:'_:'_:'_:_.::~::..':..c.~:i:~i:~~..c. :..:. .:..~~~. r ~ !:~ .:::.. 1 :r..·~~~i·l~·~·~·····~···"····~·····~::'·~······-~·..".::::.....:::::::::::...:.::. ~ l j ' :I. :. ~:~l ..::..::~ .... .Caracteristicl necesare pentr" f"netia de separan:~ Caracteristici impuse pe tipuri de func1ii Legends: H: impus A: relevant in toate conditiile de utilizare S: relevant In anumite con'ditii de utilizare : II:...:.:..:.. .::::.. : ..:. ::.:...e..~ .:..: ~~~.:::::::... ·.:..:~: •.::.:.....:...:":~:.. .. .:.t.:: .·::.:.:. : sudurilor : ~~ .'::''':''~~'''...•.-•:.c~. : Alungirea la incarcarea maxima JEN ISO 10319 1 A' ..•..:..•.l::··:··:·:·:·~·::..'-:' ''':. . :._:'':':_:'':'_..:.:.: .''''''. d. ..::...':_':..::.·.::::..: . ::.".. .~:.."::::.•.:.' .. : ::'... c...::'.~i.:!EN'iso"j'o3.::: :1···· "'' ' ~.-.::'.·~..iTit·~t~~··~p~i·i~·p·i~~·~·~~~·i·······JENfs·O··iJO·58············!:········:··· '" .·:..: .·.:~ ..:.:.:..::.":~::.::·... ::.:."'..":"::H:.'.::.re....::.''':.:.:•.:..:.~'~.~:..:.:... .c.:.":. •. :: ..::.:.~· ' ' ' ICI :r::·::.::.··....::..'.::. . ~.''':"-~:.·:. :(..p :..::::..~._ .... .. .::"":.::~.. ....::c.•....~..:: .._~.::::::......_L_.:.:..:••:..:::.....I''':":.·. • ~ezi·st.:: ..~ ~ : :...!...st~tic.c.~L • •• .:.' ~.._....~. •.~..• ~.:::.:.are.::. :...:.:~........ .ls.. 9}6-·······::~.:..::.::"::...~..:._:_~':.~ '... ":':":':"':"':':':':":':":':':':':'~:":'':':.:::::.:....::.:.~~.. : ~!Rezistenta la degradarea microbiologica.~nta la d~gradari provocate de'!EN •factorii de mediu 'i:: la degradare chimicalENV ·l:~~. ·• ~..: ~ : . •• F •..•.:..:=: dEN ISO 122361 ..·..::::.-.L~~~.::..-..'.:..:..•.:=c._~~.. : •.:.. c 918! A ~ I"'....::::. .::..:. ISO 10321 1EN sudunlor. .::::.t'~~.:.:... _.:.::.:...c ..[Penetrare statica (CBR test) Caracterlsticl Decesare pentru functia de tlltrare ~..c..:..::..•.::...::::..:....C ar...:.."."". f.•.:.:.~:.:.. .....'' .:.. ::..:.. ~Rezistenta A: Sj ~ ..~..••...: '.. :...dad..::··::.".:: -2 . r"...:~ .::~.::::::...' S! Decesare pentr" ("Detla d~ armar~ ""'~" irw''''Y~~'~-car~~i~~i~ti~i''''--'''-~ '_""] rMri..c.~.te....::::.test)1)..~ ISO 103 J 9 '.:.·.C"i"·'·':':_c.•. H 1 :!Ai:~~~:i~~~::i~:i.~..::.:•• L~_AO.. _-.::: .::::.-..E·N·"iso·:1·2·95·7~·i·.[p~·~·~·~h. .'.~~~~:..:::.•.. .:.:~.. :: . .:.:.:.:.........::.....'.-"..-::::.:.:.....:...:...:...:.:...:::.•. J.:.::::::..•..:..:.:::"c...'.:::...:..~.•••••• _ _..::c.::. ..:: .:::..::. ••.::.:. ':.....2) !E~[S....-...:' . i l1 .:..LO.Ebl Caracterlstiel · . ::~....:..:::::. .t.:.: : .':_:__:-:-:__:~'-:-:.."..: ...~~:i~~::.:..·::......::.~~:i~~~~~.-:'_......:~..::. .:......:'''':'''~.....:~....~...:..~ .:::...::...:... 269 ...~LL~~.: .:::.:.:·'.::: .:Hi~.•.:..~':'':..c.~ . L~ • .: ...c:.~c......:..::::::.::~:..:.-:.•._ ~.:.::.. :\ ...

.:.... :::.: :.:l..j fEN 13438 . .:..~':".•..:. • ~:..:.~..:..:....I...rENV~i'2447~·_·NN~ __M. . .••...!~E~~{.:.c."] ~ 270 ~:.."...)i"..:._:..: ::.::..~.. .:.:....:...: .._.cc.~~::::::..:..·.:.} .._~~.:.~f~.:.:.:...·:.r~~~.".:":.-.. ) .~..: L a: .~~~~:~~~~j~~~O~7~~.fi~~j~rJf::!=~~:~:-~1 'rEN ......ri·b·i-~i~ii·~~ . ~~:.:.' :~.:. ...:..~~~...:__:_:.c.:..:......j A lRezistenta la degradarea chirnica :lENV 12447 ) ~.•..~~~'i~it''''':·":..~'~~~t~'.c.":.... N ..~ 'IRezistenta la degradari provocate de • factorii de mediu ~f:.:::::#~~d..~..·~:.~ (.: :.~:. ..'=~." .:.~:~Jt=::·:':~:~':::~: . .:.:..:.:-: :::....c..~c~c..:..·· ..~t~~t~:\.:~:.[ : W'ncercare de impact cu conul) .:.: ::-.: .... ••••••••••••••••• :jEN 918 :' ..~~~~~~:'~ •••••••••••••••••••.:~ '1·" H: . ........ ••• ~••• I ••• ~••• ..c.:...:.~~. .. : ·[·~·::~·:·.iiMetuda de testare] :lanexa B ..~:..:.:.:'....:..'..::J...-~._-.:...:.:.:. :jCaracteristici de frecare1p..._~.....-~: ~.:.:..cc::.:::::.••••••••• ![••....:.:.:~:..~~:~~s~t:d~~l.-....:..:': ••••• : :I'~~'~......:.:... n~cesar~ p~ntru functia df: drenai .."..'.::~~)lff.'T:.f' .. ..~...• : apei perpendicular pe T ·······································r···········._~~: ~~.:.. JI~~.: . ~ ~:~...~:.:.':::'::... :: ~~ ...:.c.".:..~. :.c.~i.-.. < . i· .~:~.."..".:..: ::...:-~...··c.!.:.. .:.:..:...~:.~~..::·~·:.:~ .::...: :..":.. .. :i(i?cercare de impact cu conul):EN • ' •• _A • ......: .. : ...~~·~· ~··¥·.-..: .:..."~:.. .~ . - - - ....:··.:e·· jPermeabilitatea :~plan:EN i!~~~~l~~\~i:.c.~~~..:._:....:...H·········· ' .:...:.".-. Prutectie :....:.[ .:.:2...c.:. ..i . ..~. ."""".:.: :.c..~i~g~iI.~~'~..... H : • i!contatt'cuogeo'menibr~na :: li~~. _ - ..c.c.f~~~~~~~~~~~~::~~~~~:~·{~'~~~i~:~·E~i§:~~~if:~ij~~::E~·~~~:·~~'::::.~.. ..1~~i~~~. .c.....~~~....~~~:~·i.: ·:1 271 ..c.~[~:.:....·. ::. ~~ ~ :..i~£~...::._:·~-:....~:.:.:.:. J Caracterlstlci necesare pentru functia de protectie· .''' ISO 11058 :1 A ii s..-:.:.. . ._......:.. :.'~~'.."'.".-._~::~..~:..: ._~.._:..::.:...:.~:.::cc.:.. ~ ...:: .~....~~~~~~.r . :.:.!~~~n ...:.::..~ :~...:::.._~: .:·i~' t~·~~t.=~c.:-.-..•-....•.~~:d..•.:.~:.. ..... •..:.:..:":._.:-:....~ •••••••••••••••••• ..'..:...rR~~. rl.!f:~'~'~~::JI ..~~:...::...I~:~.:.::...:ii Caract~rlsticl ifactorii de mediu ·jEN 13438 iiRezistent3 la degradare chimica·· ..••••• ··~'i..:..: :~~. '1 H •• .. ~·-··." .."""".i j .. ~sudurilor' ISO 10321 S .~.~:.. 'lDurabilitate .rEN 918 H 11 ~~~ :~~ i~:_:_~ ~... .~~~..:......~..~.:.~~~:.'.'.:. ... .~:·.."".m~~..::"·"'''''''''....~~:....~.:..:.: ..:.. .. •••••••••• .:-:_..T"-··"·'·S~·~·-"'~::: :.:..:.....I.:.~': :.:..:.::·..i~ ':::..:·:..•..··!I·... "..~t~····...··~.:.:...c.::._~.~t~~·t. :1 A ....·'~ti'~i. J. ..:::-:: ..-:....~ : ISO 12957-1:1 A ~j : <....:.:::.••.'.:-: : .. .: ':.~:..~~ ...._..·.-:': :.:. ~ •• ~ ••••• ": .:..': ...l~~~~ ••••..: . I. ••• ·"···"i :.:....._~ f:: ~..~:.~..:·~~...:..''':..: : ::....:·:..:.:.. :-~::~. .~~i~t~..~..·'·:'··'····'V~·~...: Caractertsticl .- . -..:..:......:.~.~c..~: :..- - : ·~············ . :...~:~~·i·~~·'~~~·..-:: :: ~: .:wiOOI89055 :._~.-..·:..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful