NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii

NORMA TIV PENTRU UTILIZAREA MA TERIAlELOR LUCAARILE GEOSINTETICE DE CONSTRUC /I LA

NP 015-02 Inloculeljte C227-8&lNDICATIV

Totodata, proiectarea lucrarilor de construcrii ce Ingl?be;:J~.;1 materiale geosintetice implicii. ? serie. de c~lcule ~i \~e~ode sp~clhTce., 111 lucrare fiind puse la dispozitia proiectantilor principiile de dkgel e ;:J parametrilor caracteristici. Prevederile prezentului normativ servesc pentru: • clasificarea produselor geosintetice, cunoasterea :';1 verificarea comportarnentului acestora, • agrementarea produselor existente, . ,.. _ • stabilirea principiilor pentru utilizarea adecvata $1 eficientii a geosinteticelor la lucrarile de constru~tii. . . Prezentul normativ va fi urmat de 0 serie de ghiduri de proiectare a principalelor tipuri de lucrari realizate ell prod~se geos.inteti.ce. . .. Pentru aplicarea practica a prezentului norrnativ se impune preluarea si traducerea tuturor standardelor europene In domeniu, . Prezentul normativ inlocuieste si anuleaza prevederile en7 - fl8
< ••

1.

DelECT

Prezentul normativ se refera la principalele prod use geosintetice existente pe plan international ~i care se utilizeaza In prezent In dorneniul constructiilor in tara noastra. Utilizarea eficienta a acestor materiale implies cunoasterea tipurilor de produse si a functiilor pe care acestea le pot indeplini, datorita proprietatilor specifice. Fiind produse artificiale, modullor de fabricare, ca si materia prima joaca roluri determinante asupra proprietatilor lor. Prezentul normativ defineste principalele grupe de produse si functiile acestora in conformitate ell documentele elaborate de Societatea Internationala de Geosintetice (lOS). Caracteristicile ~i modul de obtinere a parametrilor definitorii fiecarei grupe de materiale sunt prezentate pe baza standardelor europene care, In mare parte, au fast preluate sau sunt pe cale de a f preluate pe plan national. Numai In cazul in care nu exista inca standarde europene publicate se face referire la alte norme internationale (ISO sau ASTM). Avand in vedere importanta tehnologiilor de punere in oped, de realizare a imbinarilor produselor, ca ~i necesitatea controlarii calitatii lucrarilor de constructii ce inglobeaza materiale geosintetice, sunt prezentate metodologiile ~i procedurile specifice de punere In opera, Imbinare si control existente si agreate pe plan international. Diversitatea tipurilor ~i functiilor materialelor geosintetiee au condus la utilizarea lor complexa si complernentara in dorneniul constructiilor ceea ee a impus in cadrul normativului structurarea posibilitatilor de folosire pe principalele tipuri ingineresti constructive. Aceste utilizari sunt exemplificate III lucrare, fad insa a avea un caracter exhaustiv.

C

2.

TERMINOLDGIE

2.1. Deflnltla materialelor geosintetice
Geosintetice (materiale geosintetlce) = produse cu structurii plan{l realizate din materiale polimerice si care sunt utilizate impreunii ell pamanturile, rocile sau alte materiale III domeniul constructiilor.

2.2. Functllle materialelor geosintetice
Functiile mecanice. materialelor geosintetice sunt in principal hidraulice
$1

,j;

I,

2.2.1. Filtrarea
Materialul geosintetic este utilizat in scopul de a perm ite trecerea fluidelor din masivele de pamant si umpluturi din materiale granulare, prevenind migrarea necontrolata a particulelor solide (Figura 2.1), evitandu-se cresterile excesive ale presiunii din porii pamantului.

Elaborat de:
UNIVERSITATEA CONSTRUCTII TEHNICA BUCURE~TI DE

Aprobat de:
MINISTRUL LucRARILOR PUBLICE. TRANSPORTURILOR ~I LOCUINTEI

cu

ordlmll nr. 1228 din 03.09.2002

74

75

2.2.4. Protectla

Materialul geosintetic este utilizat ca strat protector al unui alt strat sintetic sau natural (Figura 2.3)

Figura 2.1. Mecanismul

fi ltrdrii

2.2.2. Drenarea
. M.aterial~l geosintetic este utilizat pentru colectarea si transportul fluidelor din rnasrve de pamant ~i umpluturi de materiale granulare (Figura 2.2).

Figura 2.3. Principiul de actiune a geosinteticului
. .
'

ell

rol de

profeerie

' 2:2.,5.

,'.

,;\

SeparCirea

-::

~-':

Figura 2.2. Principiul drenajului in planul geosinteticului 2.2.3. Etan§area (impermeabilizarea) Materialul geosintetic este utilizat lichidelor sau gazelor dintr-un rnediu in altul. pentru a preveni migrarea

Mat:rialuJ geosintetic este utilizat intre doua materiale diferite pentruall'l1p~eqi9,~' a'hw~t~cullor, ca de exemplu un strat de material granular In contact stca! de'hiathial fin. In acest caz exista doua mecanisme care .....;'. ~>i'_,;i _,;h;' ': se pot dezvoltal.nillmpj ,~ .' (lr:""Ill.l~teri<:l:Nl; ~n.; ti~de sa patrunda, 'in ,golurile mat~rialuilli s.rapular,' diminuand astfel capacitate a sa drenanta, ca ~1 prQPri~ti!ilesale de frecare (Figura 2.4 a); (2) materialul drenant tinde sa patrunda 'in stratul fin, diminufindusi astfel rezistenta (Figura 2.4 b),

cuun:

76

77

2.2.7. Armarea (ranforsarea) Materialele geosintetice sunt utilizate pentru a prelua prin rezistenta lor la intindere eforturile pe care pamantul sau un alt tip de material nu le poate prelua. Principiul de functionare al armaturilor introduse 'in pamfint este ilustrat in Figura 2.6.

[a)
Fara geotextil

ell georextil

(b)
Fara gcotcxtil

Cu geotextil imp!i.cateinjuncpa de separare

Figura 2.4. Mecanismele

2.2.6. Controlul antierozional Materialul geosintetic este utilizat. pentru a preveni eroziunea suprafata a terenului ca urmare a siroirii apelor si/sau actiunii vantului. Fara geosintetic Cugeosintetic Figura 2.6. Principiul de

, .,

de functionare

a armdturilor introduse ill pamiint

,:! :
;ii·

iLl

i I· ,:
.!

,i:

Figura 2.5. Material geosintetic cu rol de protectie antierozionala 78

Principalele domenii in care este utilizat principiul arrnarii pamantului sunt: realizarea unor lucrari de sprijinire care stabilizeaza masivele din interior (Figura 2.7); stabilizarea pantelor (Figura 2.8) imbunatatirea capacitatii portante a terenului (Figura 2.9); armarea straturilor structurilor rutiere (Figura 2.10).

79

Functla de container Materialele geosintetice sunt utilizate pentru realizarea unor elemente de constructie compaete.. Geosintetic 3.._..'.::ItIm Zk:!url dssprijin Culel de pod Figura 2.2. Tcren de fundarc 4. care se prezinta sub forma de elemente discontinui (saei) sau de elemente continui.1. Acostamcut ".8. Rambleu construit pe un teren moale annat cu geosintetice 1.. Teren de fundare 4.): Figura 2.8. umplute cu material granular. . Suprafata posibila de cedare . Geosimetic 3.9. beton sau alte material~ (Figura 2. Paiul drurnului . .material granular 2.'< Figura 2. Rambleu 2.•. Stabilizarea pantelor prin lucriiri de pdmdnt armat 80 81 .11). Structuri de spnjin din pamdnt armat Umplutura repusa in opera dupa alunecare / ..10. Figura 2. Utilizarea materialelor geosintetice drum uri lor la armarea fundatiilor 2.7.

polietilena si poliamida sub forma de fibre sau fire (monofilament.3. alcatuite din materiale polimerice. Forme tridimensionale rea/izate din geotextile. multifilament. Sunt utilizate in principal la ranforsarea masivelor de pamant (functia de armare). dar si din poliamida. Geogrile Geogrilele sunt retele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1 + 10 ern) pentru a permite patrunderea materialelor granulare.3. Geomembrane Geomembranele sunt folii sintetice eu permeabilitate foarte redusa. Sunt realizate in general sub forma de folii polimeriee continue. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. consolidate prin intertesere sau termosudare. 82 83 . poliester sau.4.Sunt realizate in general din polietilena (de inalta densitate) sal! polipropilena.3. 2.3. poliesterul. deexemplu). dar exista si geotextile realizate din tibre naturale (iuta. mai recent. utilizate cu functie de container 2. 2.3. 2. Sunt utilizate in special pentru functii!e hidraulice. lOS.3. dar pot fi obtinute si prin impregnarea geotextilelor cu elastomeri sau bitum. tricoturi. Polirnerii utilizati sun! polipropilena. Figura 2. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. Geotextile Oeotextilele sunt [esaturi permeabile realizate din fibre sau fire textile.2.1.11. etc. folie sau similar care se utilizeaza In contact cu pamantul in domeniul constructiilor. Principalii polimeri utilizati sunt policlorura de vini! (PVC) si polietilena. Geomernbranele sunt utilizate pentru functia de etansare (impermeabi lizare). netesute.2. Geotextil inrudit Un produs geosintetic este eonsiderat ca fiind inrudit Cll un geolextil daca este un material geosintetic permeabil sub forma de banda.) Oeotextilele pot fi: [esute. Prlnclpalele tipuri de materiale geosintetice deflnltll in cele ce urrneaza sunt prezentate. . conform terminologiei definitiile principalelor tipuri de materiale geosintetice.

7. Sunt utilizate de regula impreuna eu un geotextil. Simboluri In Figura 2. 3. geogrile sau geomembrane utilizate pentru armarea parnantului sau/si control antierozional. filtrare. geotextile .3. cu functii din cele mai diverse: drenaj.georetele. amestecuri pamant . specified geotextilelor poate fi gasita In SR ISO Terminologia referitoare la masivele de pamant (proprietati fizice si mecanice) este cea proprie domeniului de Inginerie Geotehnica (STAS 395081).4.12.geomembrane. Saltele geocelulare Saltelele geocelulare sunt structuri tridimensionale polimerice.6. Pot fi utilizate etansare. formate din nervuri ce se intersecteaza sub diverse unghiuri.geogrile.geogrile.5. armare etc. permeabile. geomernbrana sau alt material care sa previna patrunderea particulelor de pamant in interiorul retelei. Georelele Georetelele sunt produse eu structura plana deschisa sub forma de retea.3. 2. 2.2.12 sunt prezentate geosintetice. Geocompozite Oeocompozitele sunt combinatii de materiale. polimeri. Sunt in general realizate din polietilena §i au ca functie principala drenajul lichidelor ~i gazelor. conform lOS (International GTX GMB Gemexl! Geomembrana simbolurile principalelor Geosynthetic Society). Se pot include in aceasta categorie si produsele polimerice utilizate ca protectie antierozionala si care se pot prezenta sub diverse forme.fibre sintetice. Simbolurile principalelor materiale geosintetice in anexa 1 sunt date definitii referitoare la principalele tipuri de 2. Geoconducte Geoconductele sunt tuburi flexibile sau rigide realizate din materiale polimerice si sunt utilizate pentru transportul fluidelor in diverse aplicatii ingineresti.3. 3.3. Terminologia 10318:1996. realizate din benzi de geotextile. ' 2.1. geomembrane . Deflnltle GEOTEXTILE Oeotextilele sunt materiale textile permeabile realizate din materiale polimerice sau naturale utilizate la constructii In contact cu pamant sau aile rnateriale. geocompozite bentonitiee. geotextile .8. din care eel putin un material este geosintetic: geotextile . 84 85 . rnateri ale GGR Geog~la Figura 2.

Filtrare Drenare ..---_-''''' Xx Xl( . x x x X X X tipuri de construct] drumuri $1 cai 1< ferate. saltele bariere drenuri geotextilele de drenaj se utilizeazii ale diferitelor la: constructii: de deseuri. depozite de deseuri. constructii hidrotehnice etc. 5. (Ieotcxtil lbi 7.• ' . x:.o.=. ~i..Ti iX Cu rol de tiltru.!ri:~~I..l( )e .. 6.. cai ferate._ --.::&.-_="". Drcu antierozional (. [d) baraje.. b ..::::_..~)t I Geotextilele pot f utilizate ell urmatoarele functii: . a .4 - 3.J:(' rl:.. . anticapilare.. pentruaccelerarea Figura 3...#.)( / (iC~I:.~ Cu rol drenant.la puturi: filtre sau piezometre... Utilizari ~"'B"". x X l( . c .~xlll . '*'.la diferite geotextilele pot f utilizate: i: ziduri de spnJ In.3..1.5 sunt prezentate exemple de utilizare a rol drenant.sprij inire temporara. Protectie Separare Annare Control Container x ....C'/.2.~:-F' '<..(~.:-ut~-x:d '.3.---j .. 4...zid de sprij in din gabioane in geotextilelor figurile Cll 3.zid de sprijin consol idari i. ~ x x· x X I XKXX. Utilizarea geotextilelor de sprijin ('II rolfi ltrant ill spatele zi durilor ell barbacane..".. x ~ I 3. ~ x x x x x ~~~ x~~. In figurile 3..'=-..3 sunt exemplificate aceste X X X utilizari. . 86 87 . sistemele sprijin.. ziduri de drurnuri.wA.t. depozite drenante.1 . M-McriZll drenant =?"'i:':<:""AW"". I :\·l~~... d . )(' ! xi x../'" x r~~~~~~~~ I I a:::::::..zid de sprijin cu dren subteran. 1..

si sisternul de etansare . geotextilele se utilizeaza: intre stratul ferate. pentru contra invelit rara c.. geotextilele se folosesc: sau a altor muteriule Figura . lucrarile de reabilitare a drumuri lor pentru a Impiedica sau intarzia transmiterea fisur ilor din stratul suport in imbracarnintea bituminoasa noua. tub drenant rolfiltrant in geotextil. 110i I.i..drenaj. .strat granular invelit Cu rol de separare.. intre straturi Ie vechi ~i si corpul digurilor si rambleelor.Jj . kdrCH. rol de drenaj ('II (e) (d) ell Cu rol de protectie.3.Georexril _. intre terenul de agregat de fundare si teren 1<1fundatiile de drurnuri ~l cfi i intre deseurile depozitate depozitele de deseuri.4. fa realizarea de b . Figura . Utilizarea geotextilelor sistema de drenaj a ....tub invelit in geotextil.1.tub drenant in strat granular geotextil In strat de nisip.2.) Figura 3.. d . Utilizarea geotextilelor ca filtru sub stratul de protectie a malurilor 88 89 . in protejarea geornembranelor poansonarii statice sau dinarn ice.. Utilizarea geotextilelor fa diguri din materiale loca!«.] la de imbracaminte bituminoasa./ /' i.

." stint date exemple de utilizare a geotextilelor Cll rol de armare..6..:/"ili ale geotextilelor ell rol de armare a ...5.. b.. in Figura 3.... b ..perne armate sub fundatii. . b.7). ~..' . Diverse IIfili.:::::)_.lI._. In arruarea imbracamintilor bituminoase la drurnuri. . geotextilele se folosesc: ramblee sau depozite de deseuri fundate h) la drumuri. ·. pe terenuri slabe.la protcctie de maluri. ....'iG( _ ==-.. geotextilele contra se utilizeaza: protectia pantelor aplicatii (Figura 3.. .taluzuri armate... g ..\_ .. d . ~ "...7.. . eroziunii de suprafata in diverse 3) •• ~. pod c . ' . e . 1<1 real izarea de taluzuri abrupte armate. c . . la lucrari de reabilitare a pantelor alunecate..~. .I'h~· '.. . g.Mmarea imbriicfim intj lor bituminoase.Cu rol de control pentru antierozianal..In pile de 90 91 .pe pante. _ . . .~. " ' ~- •3-... Utilizarea geotextilelor ca barierii capilarii Cu rol de armare. -- -.. oj ':-1. >' ~: '.. f. cai ferate.". la realizarea de structuri de sprijin din parnant armat.:.armare la traversarea unor cavitiiti Figura 3. Figura 3... Utilizarea geotextilelor pentrrl protectiu contra croziunii a ~ sub straturi de anrocamente la protectia sectiunii unui canal sau curs de apa..~-:..ziduri de sprijin din piimfint armat.. d . <1) Figum 3.

b.9.8 sunt exemplifieate rol de container.monofilamente [esute. prin topire sau dizolvare. in stare de tluid vascos.< . e . e . . tehnologii de fabricatla Geotextilele se realizeaza de obieei din polimeri. e .monofilamente [esute ealandrate. Filamentul este un fir continuu obtinut prin extrudarea directa din polimerul adus. pentru piloti in terenuri moi. materia prima este prelucrata sub forma de filamente.aparari si consolidari de maluri..jmai rar.diguri Figura 3. la protectii costiere. Filamentul mai este denurnit "tibra continua". la constructia digurilor. In Figura 3. care le imbunatateste atat caracteristieile de rezistenta mecanica. Pentru geotextilele speciale. poliesteri (PES).3. (f) Figura 3. Materii prime. Polimerii cei mai frecvent utilizati pentru realizarea geotextilelor stint: polipropilena (PP). Utilizdri ale geotextilelor 3. a . la protectia fundatiilor sub apa.pi loti in terenuri moi. d .Cu rol de container se utilizeaza: la consolidarea ~i protectia malurilor.8. eu cfiteva utilizari ale geotextilelor b. tipuri 3. Diverse tipuri de [esdturi pentru geotextile a . poliamida (PA) ~i polietilena (PE).. Dupa extrudare.3. '-'::~t~. f.~~~~. ¥~. tehnologii de fabrlcatle.• se utilizeaza si alte forme cum ar fi benzile taiate din folii sau benzi extrudare.~~~.~. fire si fibre.benzi. cat si stabilitatea ia actiunea agentilor fizico-mecaniei.~i:i~Q:il.~.1.netesut intertesut. foliile si elementele profilate din material plastic. ~.·~ .multifilamente [esute. b .~. filamentele sunt supuse unui proces de etirare. e . la constructia pragurilor in albie. d . cu rot de container ::~'" ci. Materii prime.netesut termosudat 93 92 . Pentru cea mai mare parte a geotextilelor.v e.fundatii sub apa.

3. D~n pun:t de vedere al durabilitatii (durata de viata) geotextilelor acestea se Impart m: . In general cele doua sisteme de fire sunt perpendiculare. consolidarea termica. polipropilenj. biodegradabile.' ' » geotextile netesute geotextile te. In forma de spic.. sirnilare cu cele ale mediilor poroase naturale.2. 94 .). In anumite combinatii.f!lamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamen'tar) pnn rasucirea.eu . este structura lor tridimensionala. materiale recuperabile~i refolosibile. "'. geotextile tricot~te geotextile retea » geotextile speciale. Aspectul materialelor este identic cu al tesaturilor obisnuite. Caracteristica pentru geotextilele netesute. sau fibrelor constituente. care aga!iind fibrele le reorienteaza si Ie incalcesc. urrnatoarele mari categorii: '. ee rezulta din incrucisarea si intrepatrunderea a doua sisteme de tire: urzeala si batatura.durabilitate mare in care sunt incluse'geo~6xtilele realizate exclusiv din polimeri sintetici . In tehnologia textila. cu permeabilitati diferite. In raport cu numarul de fire si de incrucisari pe unitatea de suprafata. care Ie confera proprietati filtrant . Interteserea 'este 0 consolidate mecanica realizata prin introducerea in stratul fibres si apoi extragerea din el a unor ace speciale.3. formate dintr-un aglomerat de fibre orientate dupa 0 anume directie sau la intfimplare. consolidarea chimica. Consolidarea chimicii consta din realizarea unor legaturi intre fibre! eu ajutorul unui !iant chimie. produse realizate dintr-un amestec de polirneri: produse realizate dintr-un amestee de poli~eri '~i fibre naturale. poliester etc.2. diagonal si atlas. Fi:ul se obtine prin asocierea tilamentelor sau prelucrarea fibrelor. Fibra rezulta din tiiierea filamentului Ia lungimi diferite. a elernentelor respective.prin raport cu celelalte tipuri de geotextile clasice. Consolidarea tennica se realizeaza prin fixarea (imbinarea) la cald a filamentului. . Geotextile tesute Geotextilele [esute sunt materiale cu structure bidimensionalii. 95 Din punet de vedere geotextilelor se disting: al polimerului ulilizat pentru fabricarea » » » » produse realizate dintr-un singur polimer (polietilena. Geotextile netesute 3. .1. ' . cu structura tridimensionala. consolidate prin diferite procedee. In » » » • Geotextilele netesute sunt paturi fibroase. Din punct de vedere al provenierqei materiei prime acestea pot fi: » materiale la prima intrebuintare (originate). A~ocl:rea. . Tipuri de geotextile Geotextilele pot fi clas.'fieate dupa modul de fabricare. cuprinzand geotextilele realtzate in amestec din polimeri si fibre naturale.drenante foarte bune. \ pro~use eu ~urata de viata limitata. » » produse . Consolidarea prin coasere este 0 consolidate mecanica realizata prin executarea unor siruri de cusaturi in lungul paturii fibroase. constituite din fibre dispuse intr-o retea regulata. consolidarea prin coasere-tricotare. Fibrele constltul~ ma~eria prima pentru producerea geotextilelor netesute dupa tehnologia de mtertesere ("needlepunched") sau pentru realizarea fire lor prin til are (toarcere).3. Acestea pot fiaplicate independent sau asociat. se face 3. de regula 0 ra~ina sintetica.2. exista trei scheme principale de [esere: panzii. in punctele de contact ale acestora.2.3. Principalele procedee de consolidare utilizate sunt: consolidarea mecanica prin intertesere. se obtin geotextile cu desime si grad de acoperire diferit si implicit.ute.

realizate prin impletirea unuia sau a mai multor tire. sub forma unor bucle i'nlantuite. grosime care desi sunt caracteristici fizice. Principala caracteristica a acestor vrnateriale este rugozitatea pronuntata. 97 96 . sporite in raport eu cele ale tesaturilor.2. In avans sau regres cu unul sau mai multe fire. tipul firului sau al fibrei. Geotextile retea Geotextilele retea sunt materiale textile cu spatiiIochiuri) mari de ordinul a cativa em? realizate din benzi.definit dupa criteriul de fabricare.1.4. la un grad de acoperire egal cu al celorlalte [esaturi.Tesiiturile tip panzii sunt cele mai'isimple. Caracteristici fizice 3. Aceste caracteristici cuprind: natura ~i perforrnantele materiei prime. din material plastic.i testarii se vor aplica prevederile SR EN 963: 1999.3. dintre care rogojinele.m. ~at:nalde sunt destinate lucriirilor antierozionale ~i asigurii astfel msa. dependenta de ceaa benzilor constituente. Densitatea rei at iva se defineste de obicei ca raportul intre densitatea substantei si dens ita tea apei distilate. [esaturile din benzi si materiale profilate. .2.3. Geotextilele insamfintate sunt prod use netesute care au Incorporate in ele serninte de gram inee perene si eventual unele adaosuri (t~rba?.antnrea suprafetelor tratate ~i protectia acestora pana la dezvoltarea vegetanei. precum si marea lor defonnabilitate la solicitari de tractiune. in ele se realizeaza 0 impletire continua a tirelor din biitiiturii cu fie care fir <tin urzeala.5.ealizate din fire sau filamente destul de rigide.3.4. . eu specificarea tratamentelor de consolidare si finis are. fire sintetiee sau naturale asamblate prin procedee speciale diferite de cele clasice de tesere sau. Tesiiturile tip atlas au un aspect neted. tehnologia de realizare. Rogojinele sunt impaslituri groase ~ifoarte rugoase. elementele dimensionale: greutate.n ~uno~~te rapid tipul si modul de prezentare.4. ".structura In diagonala determinata de schema de [esere. geotextilele insamantate. la 4°C. elementele privind modul de livrare ~i ambalare a ~roduselor (latimea de fabricatie. precum si fabricantul produsului. alcatuire. care presupune trecerea tire lor din batiitura peste doua sau mai multe fire de urzeala. bidimensionala. . 3. 3. . Tesaturile din benzi sunt materiale realizate din benzi late de cativa mm. Geotextite speciale Aceasta eategorie de geotextile include numeroase tipuri. caracteristic Schema de [esere are cele mai putine incruei§iiri de fire pe unitatea de suprafata. tipul polimerului.2. dezaerate. structura tesaturii fiind rectangulara.2. Caracteristici de identificare Identificarea geotextilelor deriva din necesitatea de. Dupii tesere pot fi supuse unui proces de finisare. elementele dimensionale ale rulourilor). Caracteristicile geotextilelor 3.4.2.. Geotextile tricotate Geotextilele trieotate sunt materiale eu structurii.tricotare. . cum ar fi termofixarea prin calandrare sau fixarea prin acoperire cu 0 pelicula. Au in general grosimi mari. . . Specifice pentru materialele tip trieot sunt flexibilitatea ~i supletea lor. la fiecare rand. pana la 2~4 ern si 0 tlexibilitate Iimitata.legaturile dintre fire. Tesaturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o . Densitatea speciflca (relativa) {Pf} Densitatea specifics este densitatea fibrelor din care este alcatuit geotextilul. trebuie cunoscute de la inceput. In acest standard sllnt prezentate ~i frecventele de esantionare recomandate.1. Materialele pot avea grade diferite de rugozitate. 3. 3.4. 3. Pentru prelevarea probelor si pregatirea e~a. materialele pot fi desirabile sau indesirabile. In raport cu modul in care se realizeaza . tipul textil .3.ntioanelor In vedere. Ele se utilizeaza in locul geotextilelor c1asice sau in combinatie cu acestea. folosind date le oferite de acesta. ' produsul in sine. definit prin mod de fabricatie. de regula cu 0 structura inchisa.

0" . a carer marime se urmatoarele metode: optice.2.5.2. doua fete ale nominata este m ica valoare SR EN 965: 1999. cat ~i pe baza de masuratori In cazul geotextilelor netesute. Procentajul de suprafata llbera Se aplica suprafata libera doar geotextilelor tesute si reprezinta raportul dintre SR EN ISO 9863-2. Grosimea (t) .90-0.200 kPa).. 3. mecanice. Deschiderea pori lor se exprima Pentru 12956. 3. Porozitatea (n) Porozitatea se defineste geotextilelor ca fiind raportul porozitatea lichidele. polipropilenii: 0.6.2. determinare IIi unitati se vor aplica de lungime.4.sunt reprezentate direct sau indirect suctiune. obtinuta. Deschiderea echivalenta a porilor (0) In cazul considerate a produsului. In cazul materialului de a lasa sa treaca legata Se poate calcula cu formula: 3. . sub a presiune data (2. se exprima in procente. 20.14. Gr~simea se defineste ca distanta dintre cele ll1at~rJalulul. geotextilelor de regula Marimea [esute golurilor ~i speciale.4. SR EN 964-1: 1999 si . golurile .4. n = (1. porii acestora. exprimata prin masura in care materia lui se indoaie sub propria greutate. geotextilului.05-1. Schema de incercare Standarde aplicabile: este prezentats in Figura ASTM D 1388-96. Schema de determinare a supletei 98 99 . Grosimea grosunea determmata pentru presiunea de 2 kPa.4. -sunt spatiile dreptunghiulare.90.2. Pentru detenn inare se vor aplica prevederile 3.3 s. Supletea . Masa unjtara sau masa pe unitatea de suprafapi se exprima de regula 11~g/m ' ~I es~e calculata pleciind de la cantarirea de epruvete patrate sau circulare de dirnensiuni cunoscuts.4. pol ietilena: 0.1.3. Suplerea.91. . dintre este volumul de golurilor capacitatea nylon: 1.4. unde: tlA = masa pe unitatea p = densitatea t = grosimea Porozitatea total a a geotextilului.2. Pentru Peutru identificarea determinare I produsuJui se fcloseste cea mai 3.p·t J f. densitii!ii si specifice se vor apliea prevederile total. . .~ volumul 3.J. hidromecanice. prevederile standardului EN ISO Figura . libere solidi 3. de suprafata. bine conturate de ciitre reteaua determina in acest caz se poate directe. specifice (relative): . ~e~rezinta masura interactiunj] dintre greutatea (masa) ¥eotextllulul ~l rigiditatea sa.2. y (dintre fibre) si aria totala a probei. Masa unitara (fta) .10. se vor aplica prevederile .4.1 D. A x 100 . Pentru detemlinarea ST AS 5 RR()(68. golurile deterrnina atfit de prin prin calcul.2.0.Valeri tipice ale densitati] poliester: 122-1.7.

r rnodulul de elasticitate (panta portiunii initiale a curbei a _8).::~'·'I:lf..:~~.)u.eo:':~~.nIHfti-}~_I~r.3. in timp ce aceleanetesute capacitate mai mare de defonnare.:'J·.. compresibilitatea reprezinta 0 caracteristica importanta. 101 .3.ll f.' • ' Acest mod de mcercare pellllllt: Sll~~l:.3.~:~~.rI:. legata de permeabilitatea acestora si de capacitatea de a retine particulele de pamant.J.Jt 'G~:._I_UI f12'.. fie ca geotextilul este utilizat cu functie de armare (caz in care reprezinta principala caracteristicii mecanica).3. . reprezintii capacitatea geotextilelor de a ! I in Figura 3.11 Rezistenta fa lntindere a diferitelor tipuri de geotextitc ._..(.~1 •••••• __ •• _ ••• I • ••• f LL N(-. Detenninarea rezistentelor R"zistenta :a intindere Ct.1.2. De aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate a aplicatiilor.l A .10' U " _ 1). _ i 30 .8 pentru diferite tipuri tf i pe probe la intindere se poa e • ace G .~~:ll~it~~~:rr~~~~n d:''l.Ja::·'1't.:~ B C !) d~n rl'U1tm:on>'Ii:·nft:_~ .so.t.4. r:pUI 900t0:<1. 3. .4.L_ . au 0 co t· I : . 0 excepris 0 constituie geotextilele tesute ~i cele netesute termosudate. . in special pentru materia le impaslite. existand lnsa ~i norme specifics cum ar fi ASTM D 6364-99. Pentru studiul compresibilitatii geotextilelor sunt aplicabile metodele traditionate din geotehnica (incercarea in edometru).curbe tipice alungirea la rupere (deformatia maxima. El -. drenare sauseparare (caz In care este 0 caracteristica secundarii).J~ l":_lir~ t~I~. :___~~_~_· -"Ll~ll Detormatle speclflco 1%) fin V· ~ rlgura ... Rezistenta la intindere Rezistenta la intindere prelua eforturi de tractiuns. I Este 0 caracteristica fundamentala.4. Geotextilele tesute sunt mai rigide. Compresibilitatea Compresibilitatea reprezinta capacitatea geotextilelor de a se deforma sub actiunea unor solicitari mecanicenormale si este in general mai mare decat a pamanturilor..:OI n. respectiv '" un efort ~orma I datorat ~1tor straturi naturale sau geosintetice aflate deasupi a. prin rezistentele ~i deformatiiie la intindere dupa cele doua directii de incercare: longitudinal (pe directia deconfectionare) ~i transversal (pe directia perpendicularii celei de confectionarsj Din incerciiri rezulta: efortul maxim de geotextiluLui.ae~ii geotextilul..'. Comportarea la tractiune se exprima in kN/m de liitime.:.~. ~.. Caracteristici mecanice 3... 8 ). Pentru geotextilele netesute consolidate prin intertesere sau pentru cele ce contin rasini.11 sunt prezentate cur b e tiipice a . de geotextile.:~"::.I.12. f. 100 Fonnele uzuale ale probelor pentru determ iuarea caracteristicilor de tractiune sunt cele prezentate 'in Figura 3....I\.. Tr}. ~0u1'!::·:i:'Li<. (t >T __ ~ •••••••• . fie cu functii de filtrare. intindere (rezistenta la intindere a (\ _ c. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geotexti lelor se vor aplica prevederile standardului SR ISO 10319: 1997.

Rezistenta imbinarilor De multe ori geotextilele eoasere.. prevederi referitonre american 0 So 17-99 coutine multiaxialji Figura 3..• _.3...r.4.t··~>?:F.I""' ~ 1 3. 3. de 75 mm se trage de cele doua pentru propagarea sfasierii (norma .I' \ suporta reproduca Rezistenta la obcseala .' :'. Rezistenta la sfaslere Geotextilele Se utilizeaza ..4.incercarea eu proba "despicatii". ..w··~mk5IJilUi$illffiW%@lDtl . ~ geotextilul ce utilizeaza sub forma unei ernisfere. dintre se determ ina forta initierea respeetiv .m<Hj t . Rezistenta la plesnire (Ia lntindere rnultiaxiala. . trebuie imbinate eel mai d .(:~X :-. care utilizeazii 0 la eforturi 0 perpendiculare pe care .~.6. Imbinarile trebuie testate sectiunea curenta a materialului. aplicabila forta medie unui aparat necesara pentru (ASTM tip pendul E::: preveder~:n.4...! . pnn raportul intact.. se cu in timpul care instalarii.-'-.3. geotextilelor [esute.~. co. la determinarea rezistentei la intindere a geotextilelor...incercarea necesara initiala necesara determina la intindere a imbinarilor se aplica ajutorul pentru sunt supuse la astfel de eforturi una din urmatoarele mcercari: eu proba sfasierii trapezoid (ASTM alii prin D 4533-91). planul sau: incercarea deformeaza incercarea eu ajutorul Standardul membrana gonflabila : }"". 3.7. proba rectangulara de cauciuc palla la plesni reo care se deformeaza unei membrane ASTM aflata dedesubt. 2 metode de a supune geotextilul Mullen.3. (~~~\~f Incarcati perpendiculare Exista :' ~ pe planul sau.jEDnrEE2Ji . poate duce la 102 perforarea geotextilelor. unei taieturi in care initiale..'. Rezistenta la impact (soc) Caderea unor corpuri de tipul pietrelor.e e a cusatum exprimate ~I.• _ •• ~ •• ~ •.-I ~ ~ .5.4..3..~. in care pe a proba Cll 0 tai etura parti ale taieturii.4.-. Se determina in conditii de solicitare fara reprezintii capacitate» geotextilului de a sa si deformatie ce trebuie cit mai fidel situatia reala.. 103 .• ••••• co ".··r[3: !=] W"YJ I • .. 100 (%) TgeotextiI ~.P7@¥fml&.. aIe pro beIor ~ ~ in mcercarea de tractiune 3... 3.. •••.....4.12 ·e Forme uzual..:_.' ·'·'.. T . a geotextilului .: ...3. rezistent Rezultatele sunt 1 (T) ~'" . P8) Pentru une1e utilizari ale geotextilelor trebuie cunoscuta rezrstentn la ···$'·rF7':EQg.incercarea Elmendorf.3.~ :~t~~~i~~~e. din aceleasi p~nete d ad esea pnn e ve ere ea si in pro t cen e. Rezlstenta la oboseala i~···'..I T cusatura.:" ••••••.i··········~lif:l t j incarcari cieliee a ceda ..)::FlmlBIT1I2illllliWrm:2811rs! ~. Rezulta terra ASTM D 2261-96)... uneltelor etc. .L·L······t¥J······.~~~~n!ei propagarea 0 1424-96).

3.coeziunea pam ant . ..l:.. Incercarea se opreste 1. 104 105 . as tf e I de incercari se inclina . deplasare considerata limita. .14.geotexti1. :::::ca x 100 .unghiul de frecare dintre pam ant si geotextil.unghiul de frecare interna a pamantului. . c eficienta unghiului de frecare: E _ tana ~ .-d~~ DiSpo.deplasarea .I~IT:t': ~\Q.9.geotextil se definesc urmatorii .Pentru detenninarea rezistentei la impact se utilizeaza un can metalic fixat intr-un aparat de tip CBR si care este lasat sa cada liber pe geotextil. materialelor asternute.3. 3. Schema incercarii de forfccare directs este prezentata in Figura 3. Rezistenta la frecare Materialele geotextile utilizate cu functie de arrnare preiau efortul de intindere prin frecare.14.SlLP~~~f{":~~. . .13. Incercarea este aplicabila in special geotextilelor netesute.4.f!.I f:'U t~P.1 0 ~t se ruasoa ra. Pentru caractenzarea f'recall I pamant . $ . . N Schema unui plan inc linat este prezentata In Figura 3. r.8.: : eficienta pentru coeziune: E{.100 1 tancp Figura 3.:. 3. Pentru determinarea rezistentei la poansonare statica se utilizeaza un poanson cu dimensiuni standardizate si unaparat CBR (SR EN ISO 12236:2000)..13. Schema illcerciirii deforfecare directa in care: c . • Y . .:~tl-r:uta t<i: -ore •. c·_ coeziunea pamfintului: a.~i.. fie un montaj de tip "plan inclinat" (pentru eforturi normale reduse). C~b·.. in raport cu cei ai pamfintului propnu-zls: Y ..>:iti'. Rezistenta Ja poansonare statica In afara rezistentei la impactul dinarnic al unor obiecte. normala.. Pentru caracterizarea frecani dintre geotextil si diferite materia le pam-intoase sau sintetice se poate uti liza fie un aparat de forfecare directa (uti Iizat in general pentru eforturi normale mari).. illcercareil CII planul iuclinat .. planul cu a anume viteza ."~.4. coeficienti de eficienta.'". In cazu I uner . Figura 3. Pentru determinarea rezistentei la impact prin incercarea de perforare dinarnica se vor aplica prevederile SR EN 918:2000.cicare . este necesara si cunoasterea rezistentei la poansonarea statica.') K :~{Ej m m :ii\.1 U'.

10. unde t = grosimea geotextilului.15.3. de a proteja un . hldrautice (permeabilitatea perpendiculars pe 3.de nisip. legatm.netesute consolidate intertesere 3.1 k I t in S-I.. ~esute tarate ell a.1.tesute din fire monofilamentare -. Rezistenta la smulgere 3. 24" (77%) din fire 0: = (t urzeala 26" (84%) Ct = 24" (84%) 26° (92%) ct == 23" (87%) . de incercare este ilustrat in Figura uti Iizarea perrnitivitatii \1' in locul coeficientului de perrneabilirate dintre cei doi pararnetrii fiind definita de relatia: III'" - k. = 25" (90%) Norme aplicabile: AST:vI D 4032-91 (1996).4. Incercarea se executa Ia diferite incarcari "plicate asupra necesara srnulgerii geotextiluJui din pamant. Alte norme aplicahile: ASTM D 532l-92( 1997). Intruciit geotextilul incarcari. Permitivitatea se exprima 106 107 .15. . Gradul de protectie Se urrnareste evaluarea capacitiitii strat (de regula geomembranii). VlIlOIi orieutative ale unghiului (ill parantezh] pentru intcrfat«. ASTM D 0700-0 I. Caracteristici Solicitarea proprie lucrari.4.nisip geotextllulul Nisip de concasa] 4=311 Ct = 26" (84%) 0 de frecare ~i ale Geotextil Nisip rutunjlt Nlslp fin 4=26" <!F28" 0. Deformatia este inregistrata pe unui geotextil 0 directa La data redactjir ii prezentului normativ incercarile de forfecare si pe plan inclinat sunt In curs de standardizare la nivel european. .4.netesute termic consolidate prin == 30" (100%) Figura 3.4. utilizarii la smulgere din terenul geotextiJelor ca elemente in care se afla incorporate este de armare in diferite tipuri de Aprecierea rnodului in care raspunde geotextilul la 0 astfel de sol icitare se face prin incercarea de smu Igere sau incercarea de ancoraj a unei epruvete de geotexti I plasata intre doua straturi de pam ant.4. forta functie de filtrare .3.4. Principiul mctodci de suntlgcre ct. de lncarcare eficielJrei Tipul Tabelnl 3-/.ue preferntn pamantului ~i determina 3. Principiul metodei 3.= . Permitivitatea planul geotextilului.in Tabelul3-1 frecare intre diferite materiale sunt prezentate valori orientative pentru unghiurile geotextile ~i diferite tipuri . gcotectil .11. \1') Aceastji Cll caracteristica este determinata se deformeaza pentru sub geotextilele este utiliz.t lt placa de plumb si se miisoara dimensiunea arnprentelor.

! ! 1 __ ""-'--'--'. T ransmlSlVl '1a t ea. hidraulici (aparat {}= k. . Transmisivitatea Valori Pentru utiliza ln acest scop si lin permeametru pereti flexibili se exprirna 'in m3/s m. _ ..••• .(J.i. Colmatarea 2 x lO'~ Coeflclent de permeabilitate in plan (crnls) 6 x 10-4 2 x 104 x 10. poate Pentru a scurta timpul masura sarcina hidraulica Diferentels .'flltG'. ••• _~ . --..Pentru determinarea constant ASTM permitivitatii se utilizeaza metoda si cea cu gradient variabil.. (t~lt. la 200 ore pentru pam5nturi CLI granulatie fina.16. Daci\ curba devine aproxirnativ orizontala dupa aceasta perioada geotextilul este compatibil Cll 3. Tricvtot din r!10notil":lmE<r:/ • .<lBsui 1". ?rena~e) se determ ina capacitatea de colrnatare si ruodificarea proprietatilor hidraulice.rare. in loc sa se masoare In diverse puncte ale coloanei hidraulica sun! apoi transforrnan.. Se impune 0 sarclnii .:·s'%'IJ1 '.3 4 x 10- o t:l N. t: de testare. Figura 3. __~. 120 unei tipice ale rransmisivitatii deterrninarea 3·2.\jr.J-_._i- •• ~. conform EN ISO 1 ~58: 1999..4.4._~ ii. •• : ••~••'\. coeficientul . "H_"~ _ ••• 10 Hrf!p~._ :. aplicabile: ASTM D 1987-95.1 1CC 100U Pentru geotextilele utilizate cu functii hidraulice.rrnm0cl<1't ~. Se poate triaxial).le 1:1 din -ntru izata dne[! . AST\1 transmisivitatii se vor aplica prevederile ISO 12958: 1999. 8) Aceasta functie caracteristica (permeabWtatea in planul pamantu! testat in conditiile de 0 arc este importantii pentru geotextilele utilizate eu de incercare Daca panta continua sa tie descrescatoare. Curbele sirnpla de incercare este punerea in contact a unei probe de 1\ III v parnant ~i a unei probe de geotextil intr-un cilindru.4.. tipice obtinute (Figura 3.. ell kp si grosimea geotextilului.2.. dupa care sisternul pamant . .2. Permitivitatea se poate determina $i sub sarcrna "normala. ! ClI gradient conform o metoda . hidraulica constanta care este menjinuta 0 perioada indelungara de limp. Valori tipice ale transmisivitiuii geotextilelor pentru I ") WI 11)0 efort normal de 4{) kPa o Ie-sur di:'r rTionQfi~Onle['d aj din n este Tip de geotextil Transmislvitate m) (m3/s Netesut termosudat Tesut 1.~__..2 variaza de la 10 ore pentru pamanrur] granulare.geotextil incepe sa se com porte ca in realitate. incercari de colma tare pe difcri te tipur: de geotex Ii [c 111 108 109 . apare In ce rnai importanra si rezulta ca geotextilul IlU este adaptat testat. perioadf de rranz itie ce geotexti lelor variaza intr-o plaja larga de valori: 0._.3. . sunt prezentate in Tabelul ntru ..4. Transmisivitatea geotextilului. n L--... t. EN D 5567-94(2001). ASTM 0510 1-0 1... 0 este permeabilitate in planul geotextilului produsul dintre .__'--'-'-'-L. __ : ••_-.'-'.vv. Perrnitivitatea S·I. fa 'T' b etu I .1 [n{(~J ~.02 ._.8 Tesut monofilarnentar Netesut intertesut 3.10) releva 0 0 5493·93. geotextil.2 3 X X 10-8 10. Standarde de sarcina colrnatare din ce tipului de pamant debitul se ram ant _ in gradienri unt este de drenaj.

clasice. tluajul din tractiune mcercarea eSle st([lld(lIdIZ"t. .'ina sub 25%. caracteristicile si hidraulice pOlipro~ilena:. exprimata microscopicii Modificarea si a rezistentei rezistenta epruvetei decontrol. Se defineste material datorita frecarii cu un alt corp. fata Acest precizeaza care sunt metodele (sau altele este incercarii dad de aplicatia geotextilelor de fiecare tip de incercare: prin Ia intindere la intindere neexpuse normativ.3.4. 3. I OOOh. cu hirtie determinarea care utilizeaza Dupa oscilant. unui efort se aplica incercarea normal. Deteriorarea in timpul instalarf In deteriorat. .4. 3.. pentru se doreste extrapolarea se recomanda s~ ram. rotativii.~i cu cilindru eu platforma prin abraziune Pentru EN ISO 13427. de de cca. care obtinuta ill rnateriale timp sub incarcnre aplicabile). prin Incovoiere. sarcina polipropilena admisibila si pentru pentru care sunt supuse de rupere la intindere. mecanice care transmite rezistenta de cca 40%. (pot fi utilizate EN 12226:2000. Deoarece ca ~i celelalte fabricate important din polimeri sunt cunoscuti a fi foarte creste polietilena..5. uniforma.probe ani. lJl geosmtetrce. de rezistenta A se consulta ~ianexa 7 a prezentului constanta. 110 111 .4.4. standard pentru sunt aplicabile prevederile la rntindere studiata). lunga de tlmf~. (alungire) pe .17). Sensibilitatea la fluaj a polimerilor poliamide. la incarcari ordinea: pentru poliester. la fluaj din asa cum este cedari i sistemului geotextil . a durabihtjitii vizuala.'. 3. timpul unei instalari necorespunzatoan. geotextilul poate f fiind supus in multe cazuri Ia eforturi mult mai mari decat cele de ENV ISO Dupa 10722-1 200 cicluri prevede intre aplicarea 5 si 900 unei kPa incercari se extrage pentru a fi de detenninat aceasta caracteristica. Caracteristici de durabilitate proprietatile Rezistenta intact mecanice la abraziune si hidraulice se exprima pentru a fi comparate cu cele ini!i~ Ie: pentrn ca un procent si alte proprieriiti din rezistenta esantionului care sunt relevante Pentru standardului de evaluare examinare sunt procentual durabilitate. geotextilele..~ 0 prin EN ISO 13431: 1999. rezistentei metoda 750 cicluri la abraziune blocului se extrage abraziune.. pe durate Rezultatele de tractiune supuse eo. care prevede rezultatelor mult. 50:.3. tar penrru la geotextil. geosinteticele lOla :lceea. prin interrnediul unui strat de agregate. Exista mai multe proceduri posibile cu membrana gonflabila.5. reprezinta ~ deforrnatia .2.teren. pe 0 perioada poliester poliamide sensibili "". Rezistenta la abraziune Abraziunea geotextilelor poate reprezenta..5. incercarile de durabilitate.'0 LI din Standardul ciclice pe un platan incarcarea geotextilul comparate 100 ani. Fluaj . cauza din sub forma deformatie se poate Pentru . considerabil _ De este . proiectare.5.OOOh sau mai specifica realiza durata de testare de. l_ 0 unei . Ca si in cazul incercarii tractiune cazul in realitate.tirnp (Figura3. se vor aplica prevederile uniforma obtinuta proba si i se determine (abraziune abraziva). de curbe IO. iar da~a de viata de ordinul sunt expnmate ~O. ca pierderea : unei parti de evaluare fluajul din cornpresiune prevederil e standardului european EN 1897:2001.1. .i polietilena in Europa. sunt est" la fluaj. si i se determina eu cele iuitia!e. . In unele cazuri. Fluajul .

Rezlstenta la factorii de mediu Produsele expuse la raze UV ~i alti factori de mediu pot fi degradnte Pentru detenninarea rezistentei geotextilelor la factori de med iu se vor aplica prevederile ENV 12224:2000.indiferent de natura polimeruluipot ti un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor.. substante chimice din categoria celor ce degradeaza polimerii sintetiei (fenornen neidentificat in experimentarile efectuate.. desi geotextilele .curbe tipice Se apreciaza ca. ele IlU constituie 0 hrana pentru acestea ~i ca urmare prezen\a lor nu genereaza degradari ireversibile ale produselor. ..~_. 3._ _.17.4.. 112 113 . Rezistenta microbiologica se defineste ca rezistenta geotextilelor (sau produselor inrudite) la atacul bacteriilor sau fungilor. temperatunle ~nalte provoacii degradari ale polimerilor.4.__ 3 4 __ .4. t 1 9(1 ~. la concentratii ridicate ale acestora si in conditii de temperaturi ridjcate (peste +20"C) geotextilele ar putea fi afectate de degradare.6. aceasta incercare trebuie realizata atunci cand cerintele pentru 0 tunctionare corespunzatoare necesita rezistenta microbiologica sau daca geotextilele sunt fabricate din polimeri noi a carer rezistenta este pusa sub semuul intrebari i.5.--_ . 109 !Imp (Sj Figura . Standarde aplicabile: ASTM D 4594-96 (efectele temperaturii asupra stabilitatii geotextilelor). dar conjunctural posibil). Log 11mp. Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi.. 1 pro t 1 z. Rezlstenta la degradarea terrnica Temperaturil~ asernenea.L. 'r=: fbi Fluaj 10 60% din incarCQfo defluaj pentru geotex ti le rea liza te din diferite tipuri de polimeri .4.5. iar dupa ce este dezgropata sa i se masoare rezistenta..5 .5. Numai in cazul in care microorganismele elibereaza in procesul de dezvoltare sau descompunerc...5.._ _l_~ . De joase afecteaza fragilitatea si rezistenta la impact.Sj (C1) luG! to 20% din lncarca'9 F 3. Pentru evaluarea rezistentei la degradarea biologica se apl ica standardul SR ENV 12225:2000 care prevede ca proba de geotextil sa fie ingropata Intr-un parnant activ din punct de vedere biologic. De asemenea. 3. Rezistenta la degradarea bioloqica Ioro r ! 1 an t PA __Ii~ ---------LT l 2 l_ . Temperatura care provoaca fragilizarea geotextilului este cea la care 50% din probe cedeaza la impact.

Etansari Etansar] de rezervoare sau bazine pentru in alte solventi).4. pamantur] sensibile la umezire. la canale pe de transport sau paramente Figura 4.etansare dubla strat de detectare a :. fiind utilizate la: .etansare eu geotextil dedesubt. sUbtiri. e- b .4.2. sub forma de foarte scazuta.. ). if) constructii Etansari hidrocarburi. m ineralii. evitarea geom embranelor. ). utilizate pentru etansare cu piimfinturi sau alte materiale.sistern simplu de etansare.0- impermeabilizarea pentru lichide.2.> barajelor. GEOMEMBRANE {al (bl 4. sau galerii..etansare CLl protcctie d ... dedesubt detectare ). :. Geomembranele cu permeabilitats sun! produse polimerice plane. tad protectie.. Rezervor gouflabil dill gcolllenrhrililii 114 115 .1 . c ... zone ale Iichide unor (apa..Diverse tipuri de etansiiri pentru bazine de lichide digurilor sau a . Etansari la tuneluri Etansari industriale. contaminarii etansare). Oetinitie folii. In pamanturi argiloase eu . minerals. gelive. In contact 4. In umflari si contractii mari.etansare Cll geotextil etansare dubla cu strat de Cll f . la depozite de deseuri menajere sau de baza ~i suprafata si protectie a scurgerilor. Utllizarl Geomembranele au ca principals functie sau parti ale acestora. in domeniul lei· (u) (impermeabilizare).1.. construcrii lor.1...4 sunt prezentate exemple de folosire a Figura 4. tigurile 4. Etansari verticale laterale la drumuri pentru la depozite a terenului de deseuri cu diversi pentru controlul (ecrane de scurgerilor ~i protectie minerals poluanti y Etansar] Etansari sub imbracaminti infiltratiilor asfaltiee.

greutate . Figura 4.Terrnoplastlca .Polletllena clorosulfunata . principalele tipuri de geomembrane cu specificarea clasificate avantajelor in functie din care sunt alcatuite.Termoplasrica ranforsare. . CPE .buna rezistenta la fisurarea echiparnent .rezistenta buna la imbinare. . Tipuri. Figura 4.Etllena propllena buns la factorii climatici. procedee de fabricatle In Tabelul 4-1 sunt prezentate de materialul lor. . buna. . E\'cmplu de sistem de etansare cu geomemhralJa fa depozite de deseuri solide " greutate dintr-un plastifianti in timp. tara - comportare proasta In fac torii climatici.rezistenta .3.cost moderato .pierderea componentilor grosimi. .imbinare . buna la fisurarea la rece.Imbinare -. Etall. .perfcrmante ridicate.rezistenta chimica buna.Caucluc termuplastlc .rezistenta chimica .repararea pe santier 116 117 . . usoara.4. intr-o gama largji de redusa singur cand se realizeaza strat. diena terpoltmer slabe la temperaturi special este difici la. si dezavantajelor Tabelul d-l.4.rezistenta .'jarea tuneluri lor cu geomembranh • comportare .Pulietllena clorurata buna la factorii climatici. . rezistenta. Principalcle tip uri de geomembrane AVANTAJE . . redusa cand se realizeaza [a rece.posibila desfacere a straturi lor componente.comportare . pentru irnbinare. . CSPE .comportare climatici. materii prime. chimica buna.se produc DEZA VANT AJE PVC .fiabilitate redusa a imbinarii.presLipune dintr-un singur strat.cost redus. ~ cost moderat. EPDM .Pollclorura de vinil . Dnm _.3. buns la fisurarea la rece.rezistenta .comportare slaba la temperaturi joase si ridicate " comportare .comportare modestii la temperaruri foarte buns Ia factorii ridicate.

. . In zona 1mbiniirii este introdusa 0 garnitura (4) care seumtlii in prez enta apci ~1 = asigurii etan~area.sensibila la fisuri din solicitari.suprafata lisa cu frecare redusa. alcatuit din doua folii imbinate tip tata mama (1. cele mai late care se producin prezent. .rezistenta la fisurare la rece sub 60° F (3rC).LOPE si VLOPE sunt rar folosite. LDPE. MDPE.rezistente chimice modeste. canalizari din beton.11l~ (2). avand 0 gro~1111e e: d 1.5 straturi de polimeri.gama larga de grosimi. . . . la iesire produsul fiind insuflat cu aer astfel incat se formeaza un balon cilindric. 119 118 .cost moderat.5 mm.5. . fara insertia unei retele. joasa ~i foarte joasli densltate . .gam a larga de grosimi. cutarea stratelor de suprafatii in cazul geomembranelor In acest Il1LLltisll:1f Jcoperi le:l fel.5 mm. unghiul de frecare c .imbinare sirnpla prin incalzire ~j moderata.cost redus.5 ~ 2. intre care este introdusa 0 retea de ranforsare din fibre de pcliester sau nylon.5 m lii!ime. .5 este prezentat un ecran etans realizat d!n geomel1. • Extruderea masei plastice prin dispozitive circulare.comportare buna Ia factorii climatici.3). Geornembranele din polietilena . Geomembranele din CSPE se produc tot prin calandrare in 3 .rezistenta termica buna.5 m. extindere. Astfel de ecrane pot fi realizate pe adancimi de panii la 40 111. Dupa stabilizarea termica cilindrul se taie pe generatoare obtinandu-se folii de pani la 10.rezistenta chirnica excelenta. Geomembranele din PVC se fabrics intr-un strat sau mai multe. . astfel incfit sa creasca coeficientulde frecare CLl stratul suport. galerii subterane etc) se pot folosi geomembrane cu "crampoane" care ~enl11t prinderea (Figura 4.contractiez dilatare termica mare . prin calandrare. Figura 4. extrudere. cu stratul suport sau ClL de la cca 10° la 35 In Figura 4.EPDM Cauciuc 'termoplastlc . formand protuberante pe suprafata .Pulletllena de medie. VLDPE .cornportare bun a la fisurare.'br. betonul fiind turnat peste acestea.imbinare buna prin 'incalzire.alungiri rnari.contractie/dilatare termica . Pentru manrea mgozitii\ii suprafetei.Semlcristallna. stropirea la cald a geomembranei gata fabricate CIL un polimer • • poate creste care formeaza protuberante. . Ecrane impermeabile dill geumemhl'lIIli: La etansarile structurilor din beton (cuve.imbinare usoara prin incalzire si . HDPE Polletllena de inalta densltate .HOPE. Imbinarea este asemanatoare celor de la palplnnse. Geomembrane este in~~alata pe panourile de cofraj CI L crampoanele orientate spre interior. .Semlcrlstallna. MDPE si LDPE se produc utilizfind doua tehnologii: • Extruderea masei plastice prin dispozitive speciale plate din care ies folii cu grosimi intre 0.15 .6). termoplastlca . . se util izeaza urrniitoarele rehnolog ii: • activarea unui agent care se atH in masa polinierului ~i care sc umfla. late de panii la7. termoplastlca .

4. Caracteristicile geomembranelor ~I cauciuc butil policlorura de vinil polietilena de inalta densitate (HDPE) 0. la rezistenta. Astfel. 1. Nurnarul rulourilor testate este convenit cu beneficiaru].95. Geomembran~le sunt in general de culoare lnchisa (produsele pohmence su~t d~ culoare neagrii datorita aditivilor pe baza de negru de fum care Ie protejeaza contra efectelor nocive ale razelo r UV) dar ex' t~ . 120 121 . Alte standarde aplieabile: ST AS 5886-68. Figura 4. Aeeste earacteristiei pot oferi inforrnatii si ell privire respectiv la robustejea geomembranei.1.5 111111.4. ca valoare. Pentru determinarea grosimii se VOl' aplica prevederile SR EN 9041: 1999 si SR EN ISO 9863-2: 1996.5: ~ ~ ~ 4. Masa pe unitatea de suprafata difera in functie de natura materialului grosimea produsului. numarul de mostre ~i de masuratori se va rnari.92. Caracteristici fizice 4.3 mm.4. La geomembrane vechi. 0 grosirne rna re asigurand 0 robustete sporita.4.40. Geomembrane cu erampoane 4.1. permitand ~I detectarea mai rapida a unor eventualedefecte. iar la cele foarte groase de 2 111m atiuge 2:2001.500 g/m". dar 0 flexibilitate redusii. mai mari de 0. care si pana la 5 mm. greutatea specifica este de eea 400 . ~i respectiv dilatarea terrnica.1. .4. Densitatea depinde in principal de polimerul din care este realizata geomernbrana si. geo b Ib "'" IS a ~I ~e~ rane. 0.5 mm (sub aceasta se folosesc de obicei In constructii] TIU Grosimea uzuala pentru geomembranele ce intra In structurn sistemelor de etansare variazii intre I . Densitatea (p) ~i masa pe unitatea de supratata (~lA) .2500 g/rn". variaza intre 0. care au striuri.1.6. in concordanta cu prevederile din caietele de sarcini si prevederile contractuale eLIturuizorii ~l beneficiarii. Grosimea (t) Geomembranele au grosimi dimensiune denumindu-sefilme. Pentru determlllarea dimensiunilor se aplica prevederile EN 18482000 . ~ e ~are reduc absorbtia de ciildurii.2. Deterrninarea grosimii se realizeaza prin rnasuratori pe rnostre decupate din mijlocul unui rulou si se exprimii ca 0 medie a acestora. sau la geomembrane multistrat. la geomembrane de 0. Pentru preleva~ea probelor se aplica prevederile EN 13416:2001.85 ~i 1.

valoarea rezistentei la limita de curgere. Pentru determinarea transmisiei de vapori de apa prin geomembrane se vor apliea prevederi le EN ] 931 :2000. ~. in sensul legii lui Darcy (k).. indicativi reaetivi).3.3. Marirnea moleculelor si atractia lichidului fata de materialul polimeric al geornembranei poate duce la valori 122 123 .2. metode care implica mjisurarea curgerii stationare ~I determinarea fluxului de difuzie a coeficientului de difuzie. vacuumetrie.4. in special la solventii organici.4.in caz particular prin determinarea de aceeasi concentrape (izo . alungirea la rupere. Se vor aplica prevederile: EN 13111 :2001. _ rezervoare de lichide chimice de cornpozrtie cunoscuta. Valoarea obtinuta dintr-un test asemanator cu eel pentru vapori de api se numeste transmisia vaporilor de solvent. Metodele geomembranelor a) experimentale de se grupeaza astfel: determinare a permeabilitati] foarte diferite a transrnisivitatii vaporilor de solvent fata de cele obtinute ill cazul apei.3.2. microduritate. " Atunei cind se iau in considerate alte lichide in ~fara de apa trebuie avut In vedere fenornenul de selectivitate. spectroscopie. Se vor aplica prevederile EN 12311-2:2000. etansare de baza la depozite de deseuri (contact Cll lix iviati ): etansare de suprafats la depozite de deseuri (contact ell gazele de fermentatie).dumb-bell. .4. E]\ 1931 :2000. bazate deci pe cinetica sorbtiei .15 rn/s). evaluarea impermeabilitan] relative a geomembranelor reprezinta un factor important.2). Permeabilitatea Penneabilitatea geomembranelor.1.4. Caracteristici hidraulice 4. Se utilizeaza si la geomembrane testul folosit pentru geotextile. ealorimetrie). EN 1928:2000. cu 0 mostra de latime constants (paragraful Le. metode chimice (variatia concentratiej. banda). Testul cu dublu T. acest test furnizeaza inforrnatii despre comport area la tracttune numai dupa 0 directie.Lz). micro-analiza prin raze X. 4. . este extrem de scazuta (de ordinul a 10. fota-electrica. Se mascara: valoarea rezistentei la rupere. rezervoare de radon. probe le avand forme speciale (dublu T . metode electro-mieroscopice (marcatori atornici. al principiului metodeior si aparatelor de Rszistenta la intindere Din punct de vedere masura. rezervoare de hidrocarburi. Pentru determinarea rezistentei la intindere se utilizeaza aceleasi principii ca si in cazul geotextilelor (paragraful 3. metode asociate cu determinarea concentratiei de 'substanta chimica pe cele doua suprafetele opuse ale geomembrane] si calculul fluxului de difuzie ~i a penetrabilitatii. Ruperea geomembranei are loc In zona centrals si.4. o incercare de permeabilitate la solventi se realizeaza atunci cand geornembrana este utilizata pentru: .1. se deosebesc: I) 2) 3) metode fizice (densitate optica. metode care se bazeaza pe inregistrarea cantitatii de substanta difuzatii absorb ita de proba in procesul de difuzie. alungirea la limita de curgere si se calculeaza modulul de deformatie. refractie.desorbtiei prin geomembrane. 4. Testul cu latime constanta. cromatogratie. anomalia cineticii sorbtiei. datorita latimii mic i din aceasta zona. dar intrucat nici un material nu este impermeabil.concentratie).4. variatia indicelui de refractie. Caracteristici rnecanice b) c) d) metode bazate pe masurarea distributiei concentratiei agentului dedifuzare pe toata grosimea geomembranei . gaz-cromatografica).

3.3. In cadrul Incercarilor de forfecare. l a instalarea Asemenea solicitari pot apare in special sau taieturi accidentnk pe geomembranelor.~/:r ~ex~~~~~~:!~. ~= 610 nun > A.. Actiuni ~idefer. 13 120 100 47 maxima Efortul ultirn 0. Scheme de incercarc ale suduri lor in general. 23 9 28 19 8. neranforsate este relativ scazuta. r.la cedare ' ** . Rezistenta la sfa§iere Pentru determinarea teste: acestei rezistente se folosesc doua tipuri de cu pro~a de forma trapezoidal a cu taietura de initiere. ENI23IO-2:2000.ultima rezistenta masurata * .nu s-a produs ruperea 124 . Rezistentele reduse obtinute prin acesre teste pun 111 ev identa preeautiile ee trebuie luate in aceste faze.. iar ineerearea de exfoliere este mai curand un test de (In conditii standard). 4.f) U > g: u 23 r..e~~~.:j rnatii :i Val~n' orientative ale rezistentelor fa intindere ale diverselor geomem brane Testul dublu T Teste cu Uitime constanta Test tridimensional I 4. STAS 4030-1179.4.2. v pentru determinarea rezistentei in rezistenta la lntindere a propagarea sfasierii Rezistenta la sffisiere determinata cu proba trapezoidala pentru geomembranele subtiri. tmbinarile sunt numeroase ~i constituie unul din punctele sensibile ale lucrarilor. la rafale puternice de vant. imbinarilor ~a:~~~:.f) I 200 nun HDPE U A. U A.5 111. U g.pentru HDPE .3..3 In lucrarile de etansare..7).. cele doua piirp ale sudurii supuse fiecare la trae!iune. Pentru detenninarea rezjstentei la sfasiere se vor apl ica preveden le STAS 6127/87. Pentru geomembrane ranforsate testate pe niostre "despicute" rezistenta variaza intre 90 si 450 N.6 21 "'* . 23 16 ~ % II caracterizare L r Defurmatia ultima 300 100 700 300 58 600 300 51 >500 ** 100 47 Tncercarea sudurilor la forfecare [ncercnrea sudurilor la jupu ire Figura 4.:~e~~~:~::l~ad:r ~~I~:~:~~~att~i~~. sub efectul unor intinderi margini.f) W U @ 22 II > A. intindere pentru cateva tipuri d ezen a e bra on orientative e geomem rane. Incercarea de forfecare este rnai patrivitli pentru realizarea unor incerciiri de perfonnanta (in conditi i speciflce amplasamentului). incercare de desprindere In unghi de 900).. determinfind forfecarea zonei sudate. ~ U @ 21 > A..pentru CSPE . Hortul 0.7.pentru PVC . valorile obtinute pentru lncercarea de exfoliere sunt mai mici decat cele din ineercarea de farfecare. 125 Nota: .la ruperea rete lei . r. Rezisten~a :.i comportarea 6. pentru determinarea rezistentei la initierea sfasierii TabeluI4-2. .f) @ 16 W 23 300 maxim '" ~ DefDrrnatia % 39 17 20 300 35 35 19 300 30 30 19 15 8. cu proba de tip "despicata". In ale rezistentei la In Tabelul 4-2 sunt pr ttl' . Testarea imbinarilcr se face prin lncercari de forfecare sau prin incercari de "jupuire" (exfoliere. geomembrane Ie trebuie sa acopere de obicei suprafe]e mario si de aceea. S e d etermma . " tridimension a 1. U g: r.3 24 19 7. iar in prezent se produc cu la!imi de pana la 10. variind intre 18 s i 130 N.e Testul .3rnm I 25mm W A.ee).. Pentru incercarea de "jupuire" se trage de cele doua foiii sudate in sensuri opuse (Figura 4.4. desi se livreaza la lungimi importante..

4.81) 18'" (O..1 11. avand ca scop obtinerea de val~rj pentru pro!ectare In caw! 111 care geornembrane!e se instaleaza pe pante In Tabelul 4-4 sunt prezentate eficienta definit 'in paragraful 3.2 90° >21. care se produc in special in faza de montaj.5 19.Nisip nil cu mlcaslsturl cu ClI <1l = 30° <1l = 26° . Valori orientative ale rezistentei 1424) pentru diverse tipuri de geomembranii Tip geomembrana la impact (ASTM D Pentru deterrninarea rezistentei la poansonare se folosesre 0 mostra circulara de geomembrana.81) 25° (0.S6) 24°(0.10).7 > 21.3.7 45° 14.2 14. fixata pe un inel. <.9 18. In paragraful 4. Alte norme aplicabile: EN 12691:2001 In Tabelul 4-3 sunt prezentate valori ale rezistentei la impact pentru diferite geomembrane determinata conform ASTM D 1424-96.5 9. testul "Elemendorf" saucel al pendulului. Rezistenta la poansonare statics Geomembranele sunt foarte sensibile la degradarea ca urmare a unor actiuni mecanice cum ar f lovituri produse de caderea un or obiecte (agregate minerale. in special a celor pe senile.5. 4. in care un brat oscilant cu cap conic este lasat sa cada pe 0 mostra din produs. lovituri ale echipamentelor utilajelor sau circulatia lor.2 0 (Etich:nta E'f> = tgo/tg$) PVC = 0. cuprinsa in norma ASTM D 1424-96. Valori orientative interfata geomembrane .3 11. masurandu-se energia la care are lac penetrarea (norme ASTM 0 1822-99.75 mm) HDPE (40 mil = 1 mm) EPDM annat (36 mil = 0.4. anrocamente.9 60° > 21.piundnt Valorl Tipul geomembranel ale unghiului de [recure.6.3.9: valori orientative pentru raportul de tah~/ti/ 4-4.2 7.5 9.4. Pentru a proteja geomembrana fata de asemenea actiuni cea mal buna solutie este utilizarea de geotextile de protectie.re !a modurile de Irnbinare a geomembranelor ~imodul de test are a integritatii lor.1 > 21.63) . Pentru determinarea rezistentei la impact se foloseste 0 metoda dinarnica.2 19.7 12. elemente de beton). Se pot utiliza ~i alte metode de determinare ce utilizeaza greutati care sunt lasate sa cada pe materialul geosintetic de la anumite inaltimi.6 11.96) 21 (0.1 > 21.9 si 3.Pentru testarea rezistentei sudurilor se aplica prevederile standardelor EN 12316-2:2000.3. pe care este aplicata 0 foqa de cornpresiune. D 5628-96.9 mm) (20 mil Tipul de parnant Nisip grosler ~ mare .iin cazul geotextilelor (paragrafele 3. 4.3. Se stabileste marimea actiunii ce produce ruperea :.77) 27° (0.9 13.4.5 sunt prezentate detalii referito.4.1. 0 varianta a acestei incercari este cea a lui Spencer. Normele aplicabile sunt: ASTM 0 1709-01.9 mm) CSPE annat (36 mil = 0. sau chiar circulatia oamenilor.6 13. ca :. .91) 25° (0. determinand momentul ruperii.1 > 21. Rezistenta la forfecare pe interfata Ingercare~se realizeaza 111 aparatul de forfecare direcra.4.4.79) 0 EPDM PVC rugos PVC lis CSPE HDPE'lisii~1' 23° (0.3. EN 12317-2:2000.3.3 11. PentriJ determinarea rezistentei la poansonare statica se VOl' aplicn prevederile EN 12730:2001. Tabelul 4-.450 N pentru geomembrane subtiri si intre 200 pana la 2200 N pentru geomembrane grease armate.24° (0.. R7) 1]0(0. ()' tu Rezistenta la impact (Joules) pentru diverse unghi~ri ale conului 15° 30° 8.1 6.icare variaza intre 45 . Rezistsnta la impact (soc) 4.88) 25° (0.5 mm) PVC (30 mil = 0.' 127 126 .1 8.9 12. D 746-98).

argile prafoase.geomembrana. uneori pe argile impenneabile..prafuri anorganice si nisipuri foarte fine. lichidelor Functia principals a geomem b rane Ior este 0_ cea •• de bariera contra 1 adeziunea geomembranaJargila. E ::: tan (j 'P tan <I> ' cOlllponentei coezive fina putjnji sau lipsa CH . . E~ 100 c IJICL ® sr ~ell 1-:.1 ~() E.1.4. saci de nisip.argile anorganice ell plastieitat~ ietrisuri._ . Valeri orieutative privind eficienta contactului geomembrana/pitmiint (Koerner. 0 E~ 77 ~(> 14 IJ 8 70 65 53 57 77 7 g 2k i2]0 17 I') I~ I~ 0< 24 2) 23 71 67 67 5~ 17 13 10 9 40 70 90 14 IR 29 15 27 ~o 9[1 75 j .geotexti] on·cn/afivc ale unghiului clefioecare III illtcl. Degradarea chirnica E'f! . c ~ -.In %. pentru a evita alunecarea. se constata a a unghiului de frecare la interfata produselor.conform datelor din TabeluI4-5.unghiul ¢ . argile grnse plasticitate 4.in grade _ ML .i~a pot apare asp.. . III icsorare Eletu Tahelul d-b. 1990) Tf pul d.. E". 111 lichidul la care geom em bra rana tre b ure sa reziste . ell pietns.argile anorganice _. coeziunea argilei. c . sau arailcase Cll 0 oarccare plasticitate P CL . f) .. de frecare de frecare geof!1embraniilargila. r <>JeL ·~I' E9 c geolllelllhnlll(i Tabelul q-s: VlIlorl . .lC( Tipul de geutextil suport netesut rlr Glr 9 c ~.4..l E ~ c".4. E. l1ISIP ti etansarile pentru depozite de deseuri. mare. Caracteristici in care: de durabilitate K este eficiema 1'i ... cum ar f pneuri uzare. 100 ¢ E.2 2.I(a £. care pot derermina mteracuuru 128 129 . Cll _'. E. 4.7 55 :n ~7 5 42 17 88 26 6~ 2 100 ]5 92 II 92 ~ 69 E.. rusipun fine pi afoase Cll lie 240 geomembranele trebuie ancorate la partea sllperioari'i ~i lestate provizariu cu elernente compatibils.l(. P.80 I1 6° 100 100 3. d. E~ tJ. .unghiul Ca C- <argila. ecte specifice: . 94 0 39 E.. 100 96 ~. 0 23 20 c JO II)Il Ii J6 E~ 2) c 100 2~ 11111 ~:-: 11111 c I~ EPD M 23° 180 PVC rugos Tipul de geomemhrana PVC PVC lis CSPE 150 2]0 90 ]30 HDPE lisa CSPE EPDE IIDPE HDPE rugoa- impiislit netesut tennosudat tesut 23° 200 110 28° 2)0 180 100 . In Tabelul. interna al argilei."'~nt (!J c in cc n- ML ~CL E~ q. e ~ CL ~ML E._ . In cazuri deosebite. E<p . ii este torrnnt .de slabe SP .. .· t mai multe . q.12 ~() ~2 (l~ 12 60 21 26 15 100 14 16 57 111(1 0 sa monof lament fesLlt din benzj 17° 21° Legenda: P .I K~ E. 0 poluate. pana la acoperirea definitivii.nisip cu coeficient de neuniformitate 1111C. at gile .eficienta contactului. raportul P argile nisipoase.Atune] cand geomembrana este asezata pe un geotexti I. LInde geomembranele trebuie de eficientii este dat de: cum ar instalate In faza de montaj.4.in kPa.pamant. c E. . I. ale-raportului de eficienta In Tabelul 4-6 sunt prezentate orientativ valori pentru diverse interfete geomembranii/pamant. 4"7 sunt prezentate infonll~~[] r~t~rltoare a [eZIS erua diferitel~r tipuri degeomernbrane la divers~ ~lledll chimice. 1(1) <I> 24 0 24 2. arg.7 31 89 40 100 3... p.. G . (D. ~U . _ -cr i rnedie sau scazura.1. q. .substan]e chimice chimice dificil de estimat.5 8 5 5 9 100 3~ 100 12 100 34 E. j~p·ract. E .

17 l~ este realizata este i'mbinata din ~lai multe tipuri de materiale. '/01 modificarilor tnurete . Tabelul 4-B'. Valuri aceeptahile <0. X 7 x X 9 10 11 12 13 14 IS 1(. (%) . chimica duratii au de timp mai fost luate in I care nu Testarea presupune imersarea geomembranei intr-o substanta pe 0 perioadii de 30. PYC. geomembrana geomembrana chimica (exemplu exacta a lichidului nu este suficient menajere). cu adaos din alt tip de material. masa. EN ISO 14030:200 I. X gunici Uazc: .90 sau 120 zile.0 <10 130 131 .60.a- x x x x: x x x x x. EN 1847:2001.. huri J7· 70° J7· 70· J7· 70· J7· 70" 37· 70° 37· 70" 37· 70· :\70 70° 37' C C C C C C C C C C C C C C C CC x x x x x x x x x . rei:" 'iTictrocarburi aromatice I 2 III caZLI] depozitelor de deseur] x x 3 x 4 X 5 X (.9 alifatice Debit (glm?/h) Moditicare Modificaredemasa (%) de volum <1.. gunice x X x x x x . mecanice ~i impact) (rezistenta (pentru Iungime. duritate) la sTa~iere.. Solvenli clorina]i Solventi oxigenali Solventi de petrol bru]i Alcool I x x x x x x x x x x x x x X x x x x x x x x x x x X x x proprietii!ile chimice structura polimerului). _. pe tipuri de geomembrane. in tractiune..x x x x x x X x x x X MClalc grele Poli"Ulena Polidonlni de vinil (PVC) Siiruri x x x x xIx x X x X Subslanta chimid x x I x x Legenda: x ... hl/flrmarii referitoare la rezistellla fa medii chimice a tutor tipuri de geomembrane Calldllc huliJ poJj~tiI"na clorurata (CPE) Poli~lilena sulfoclo rurali ((:SPE) Tipul PoIiCJIelini termoplutid geomembranei Cauciuc }~tiJ~nii Neopren c1oropropiprenle lui vulcadiena obat terpch mer (EPDM) nice .) Caracterlstlca ..anor .rezistenta buna Hidrocar ...org. nrgaruct -anor- x x x x x x x x x x x X x X x X x x x x· x x x X x X- X x X acceptate In Tabelul 4-8 sun! prezentate recomandari de valori pentru diferite caracteristici. pe 0 geomembrana va ti.mctiona ca bariera mare decal cea co~siderata in teste.compOZI~la cunoscuta. pentru degradarea chimicii (J gcomembnmelor 70° C acceptatc a) polimeri flexibili tem1Op'~astjci (CSPE.. dupa care se determina: proprietatile proprietiitile poansonare fizice [grosime. Ja latime. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x X X TaheIIl14-7. etc. Standarde aplicabile: determinarea modificiirilor x x x x X x x x x x x x x x x ST AS 6339/80 . limitii Acizi: . :. conditii extreme de temperatura considerare In timpul incerciirilor. EN ISO 175:2000. Recomanddn pnvuu I ..

Degradare datorita radioactivitatll Geomemb.. Standarde aplicabile: ASTM D 5885-97. Temperaturi Tnalte. ENV ISO 13438: 1999. Pentru ternperaturile uzuale degradari le geomembranelor nu sunt sernnificative. 4. dirnensiunilor sau altor propr ietati care produc degradari ale materialului astfel incfit acesta nu mai poate fi utilizat pentru functia peutru care a fost definit. cum ar fi de exemplu materiale realizate din noi tipuri de polimeri.4. Pentru Tntarzil!rea·· procesului se recomanda acoperirea cat mai rapidft geornembranei dupa asternere.4. poate util de studiat. In general acest tip de degradare nu este relevant pentru cazul geomembrane lor. dar in anumite cazuri specifice. iii. Temperaturi joase. ale geomernbranelor sunt sensibile Ia variarii 4.. rezistenta esantionului expus fata de cea a probei de control (intacta). Oegradarea blologica Degradarea biologics a geomembranelor poate fi produsa de animale. creand un radical hidroperoxid care trece ill stru~tu~a moleculara apolirnerului.4.datorita razelor UV Este dificil de estirnat gradul de degradare datorat razelor UV. Geornembranele expuse la temperaturi inalte sufera modificari ale proprietatilor fizice. 4.5. special pe baza incercarilor de laborator.6.4.] 01 rads' . .4. ciuperci sau bacterii. Fisurarea sub actiunea factorilor de mediu Se obtine din incercari specifice pe tipuri de produse. 4.4. Degradarea terrnica Mai multe proprietati de temperatura. ' . greutatii. polimerice la a radioactivitate mai mare de 106 . iar cedarea lor este definita prin modificiiri ale aspectului. iar. Probele sunt testate In cuptoare.4. deoanece flexibilitatea se reduce.4. Pentru a combate acest efect..3. . Se evalueazas. 'Degnidarea prin oxidare este datoratii radicalilor liberi care se comb ina cu molecula de oxigen..: I .4. dupa ce"': esantioanele au fost supuse diversilor factori de mediu. Se vor aplica prevederile EN 1107-2:2001.ranele nu sunt utilizate pentru depozitarea deseurilor putemic radioactive datoritadegradarilor polimerilor prin ruperea Ianturilor .I 132 133 . EN 1296:2000. Singurul efect notabil este eel a! lucrabilitatii.4.7.4.iar normele ASTM D 1435-99 ~I D 4364-94 incercari de degradare in aer liber. .4.sudurile sunt mai dificil de realizat.4.4. se utilizeaza agenti antioxidanti.r. N ormele ASTM G 155-00 ~i G 154-00 prezinta incercari a~celerate de laborator. Degradarea prin oxidare . Deqradare. 4. mecanice si chim ice.2.

imbinare adevi v de contact Figura 4.5. acestor procedee este necesara procedee obtinerea unui in cu adeziv solvent (.:U tori re cu sol vent topirc ell solvent de structura (c) Suduri ell solvent Pentru aplicarea agrement tehnic. Siuteza procedeelor Tipul de geomembrane de vinii(PVC) de imbinure a gcotnembranelor la care sunt livrate. necesitand colturi la schimbiirile de directie sau de nivel. . de disponibilitatea unei tehnologii si a aparaturii aferente. Rezultatul se apreciaza 1ntr-o prima faza prin rezistenta mecanica a (a) Surluri pli n ex trudere pana duhla la cald si Illpli"i lit cald (b) Suduri iermicc prin ropire Pe santiere se utilizeaza doua tipuri principale de procedee. pe baza de procese term ice sau de procese dedizolvare . respectiv 10.chimice. => existenta unor puncte de trecere obligate prin etansare pentru sistemele de drenaj eonstru ctii. de aceea trebuie acordata 0 atentie deosebita aeestui aspeet. => dimensiunile => formele variate ale suprafetei de etansat. => tehnologia de executie care impune realizarea unor rosturi de lucru. de fiabilitatea necesara.8 sunt redate tipurile de procese ~i efectul produs in . Proeesul tehnologic de imbinare presupune un aport extemde energie de natura termica sau chimica. imbinarii. In Figura 4. a lixiviatului si/sau gazelor.. Diverse metode de realizare a imbiniirilor III geomembrane 134 135 . de. cand folia a fost sta~iata fmbinarea foliilor constituie principala zona sensibila a unei etansari. racorduri eu diverse => deteriorari inerente la punerea sau striipunsa si este nevoie de reparatii.4. I in opera. Procedeul de imbinare a geomembranelor depinde de natura produsului.. imbinarea geomembranelor Imbinarea foliilor de geomembrane este irnpusa de urmiitoarela considerente: folosite in sistemele de etansare latimi de maximum clinuri si Policlorura Tabelul 4-9.I) Suduri cu adezi v L.8. . de conditiile din santier.5 m ~i lungimi de maximum 150· 200. ce reorganizeaza temporar structura polimerica a geomembranelor ce Yin in contact. lmbinare. Tabel~l 4-9 cuprinde sinteza diverselor functie de tipul geomembranei.

(e) de: la capatul Irubinfini ADMIS. Pentru controlul imbinarilor."""!. creand puncte sensibile in suprafata acoperita cu geornernbrana.Ruprum ill roain supcri.'i) (daca Iudepliuestc \g) ADM IS· Rupeura (dacti indeplincste inunbinurc condiriu de rt~Zisl(':n~"d Incercarea intregului sistem de Imbinare care se realizeaza printr-un test nedistructiv constituie cerinta majora de verificare. mostra prelevata fiind incercata la' tractiune prin forfecare ~i exfoliere ("jupuire"). (d) ADMtS- Ruptura in toaia iufcrioarri (e) AOMIS- Ruprura in toai. Metodelede incercare difera prin sisternele ~i tehnicile folosite (jet de aer. Pentru a verifica etansarea.~ imbiuarc (t) ADMIS· :". Acestia sunt conectati prin tire electrice izolate la un calculator.l. putandu-se determina astfel cu precizie pozitia defectelor. Un program de calcul permite analizarea datelor sub forma unor diagrame tridimensionale. (h) RES PINS.' li) RESPINS· Rupillri! dill adelell'" Figura 4. Modalithtilc imbinarilor realizate PI1'/I s/tdllril 1'1111 care se poate produce CII extrudere.). iar cele de la (h) si (i). camera de vacuum. poansonare. Eventualele perforatii ale etansarii vor genera valori anormale ale intensitatii. Incercarea intregului sistem de imbinari. intcrioun. In Figura 4.. ultrasunete etc. dovedesc p executie nec orespu n zatoare.Ruprurf din "<1. in zona de separate (h) ADMIS . sistemul de senzori aflati sub geomembrana miisuriind intensitatea curentului electric. utiliziind un tensiometru de santier.cn-t Pentru aceasta este necesara prelevarea de mostre din imbinarile realizate in sistemul de etansare propriu-zis.9.h:ll!.Rupurrn in tonin superioara.1 0). exista sisterne bazate pe realizarea unei retele de senzori (captori) sub geornembrana (Figura 4. Testul este distructiv. ca ~i pentru monitorizarea Iucrarii dupa faza de executie..9 este prezentata 0 sinteza a modalita]i lor in care poate avea loc fenomenul de desprindere a imbinaril 'in cazul realizarii acesteia la cald prin extrudere.. dcgraslarea 136 137 .:::.Imbinarile realizate pe santier se verifica prin urmatoarele A. operati i: DESPRINDEREA REZULTATE (a) A))MlS . Realizarea de imbinari de proba. Incercarea de mostre prelevate din imbinare ." Rupiura III imbinurc conditia de rezi!-. unde trebuie apoi refacuta continuitatea sistemului. in zonu Testul este de tip "distructiv". B. C. la care se produce desprinderea foliei din "masa imbinarii". dura zona J. Tipurile de distrugere a irnbinarii reprezentate de la (a) la (g) pot fi considerate corespunzatoare (atentie pentru (t) ~i (g) numai dacii este indeplinitii conditia de rezistenta).. osu~sii de curent electric este plasata pe geomembrana.Ruptura in foaln superioar.

1. fiind utiliznre tensi une 15-30k V pentru: ~ Armarea stratului de agregate din fundatia drurnurilor: ~ Armarea stratului de balast la caile ferate. cu deschideri suficient de mari pentru a permite patrunderea materialelor cu care Yin in contact.10. Existii geomembrane care au fata inferioara conductoare. I'. in scopul maririi capacitatii portante a acestora. Sistem de detectare a defectelor prin baleiaj electric.3. ~. ~ Structuri de sprijin (ziduri) din pamant annat. 5...umpluturilor.Gabioane. Stratul con~u~tor est~ inc~rcat prin indu~tie.0efinitie capton Figura 4. ASTM D 6214-98. ASTM D 6392-99. ~ Armarea . Unele din aceste aplicatii sunt ilustrate 'in figurile 5. Figura 4. iar fata neconductoare este testata prin balela~ electr:c (FIgura 4. Geogrilele sunt geosintetice util izate in general pentru arrnarea pamantului. Inklobate in pam ant sau in orice all material.5. ~ Stabilizarea si reabilitarea pantelor instabile. digurilor si barajelor. 138 139 . }. Saltele pentru constructii realizate pe terenuri moi sau umpluturi neomogene. ~ Armarea imbraciimintilor asfaltice. . Golurile au dimensiuni mult mai mari decat nervurile (I -10 ern). Standarde aplicabile pentru controlul imbinarilor 5R20-95(2001). formate dintr-o retea deschisa regulata.1 ~5. rambleelor. Utilizari Principala functie a geogrilelor este eea de annare. pe ambele fete. GEOGRILE 5. sunt: ASTM D if.11. cat si prin interactiunea rnecanica eu respectivul material.11) Once perforatie declanseazji 0 scanteie si 0 alarma sonora. geogrilele actioneaza atai prin frecarea retea/rnaterial. Controlul etansdrilor ell retele de senzori (captori).2.

_ _..~--~~-~... tehnologii de fabrlcatle Schema de baza a unei geogrile este aratata in Figura 5..---_. Geogrilele se pot prezenta sub doua forme: ~ retele octogonale de nervuri fixate prin noduri.. ~. suprapuse printr-un proccdeu special de extrudere ~i etirare. _--- __ . materiale...~-----~-~-~ Figura 5. Tipuri..1_ Sh'lIcturi. _ . Ele pot fi.. Figura 5.3.5) ceca ce I~ confers proprietati mecanice diferite. ~ fasii octogonale din polimeri..- . Armurea ('II geogn"Je afilllt/utiei 1IIIIli drum 140 141 . _ . Saltell geucebdara dill gco&Tn·'e 5. de asernenea. de spn"jin din piimtint armat cu geogrile Figura 5. mono.2... .3.sau biaxiale (Figura 5.4..

J/Z /Z /Z _J/ Geogrilele se pot realiza sub diverse forme dreptunghiulara. impletite. 2~tehnolo?ii care constau din producerea de benzi independente se dispun In retea. la temperatura controlata.1.he~ter de inalta rezisten!a sau polipropilena). Schema de bazii a unei geogrile.. _ Pent~ a se obtine un ansam~lu monolit pomind de la 0 placa de baz. t (In gama 2 • 20 mm). Geogrile mono- # biaxiale.4.4. nodurile continui integrate si cele sudate sunt rigide.6). 1~. rornboidala (Figura 5. Caracteristici fizice Figura 5.--. se folosesc dou1i tehnici principale: . iar cele impletite sunt flexibile. Diverse tipuri de geogrile 5.a extrudata (care poate fi constituita din polietilena de inalta densitate po. 7L r«: inala Figura 5. Caracteristicile geogrila monoaxiala geogrilelor se utilizeaza In geogrila biaxiala Pentru determinarea caracteristicilor geogrilelor general aceleasi tipuri de incercari ca in cazul geotextilelor.4.exprima capacitatea geogrilelor de a se deforma in planul lor. • dimensiunea golurilor (variaza de obicei intre 1 si 10 ern). • tipul nodurilor: continui integrate. nervura longit nervura transversals Figura 5. • grosimea. tar la noduri sunt sudate sau impletite. alungitii.95%).prin fante sa~ g. ~~aca de baz~ ~l ~e etireaza. urmarind forma neregulata a stratului suport (vezi 142 143 . pe doua directii (mtal In sens longitudinal.oluri: se practica fante sail se stanteaza goluri c~rcul~re" "'. f!A (variaza intre 200 si I 000 g/rn").5. • masa pe unitatea de suprafata. apoi in sens transversal).6. • procentul de deschideri (40 . • rigiditatea (supletea) . de retea: patrata. . sudate. care Principalele proprietati fizice ale geogrilelor sunt: • tipul structurii: monoaxiala sau biaxiala. 5.

. 5. . Daca gri la este biaxiala. Din acest punct de vedere.3. . De exemplu. .multe nervuri si pe noduri.. ell valori ale eficientei cuprinse intre 72 si 100%.3.4.paragraful 3.2.). se aplica . trebuis testate'ambelenervuri.2. • rezistenta pasiva pe partea anterioara a nervurilor transversa le (TRb)' 5. 5. .2. . _ Valorile parametrilor rezistentei la forfecare pentru interfata geognla/a Ite materiale se deterrnina in laboratnr folosind aparatul de forfecare direetii. • forfecare pe cele doua fete ale nervurilor transversale (TR. Figura 5.1. valorile unghiului de frecare intre 0 geogrila si nisip uniform indesat avand cD = 44° variaza intre 37 si 46°.2.4.13).2. Caracteristici mecanice 5. geogrilele doua categorii: - pot fi grupate in rigide (cazul polietilenei sau polipropilenei)cu vafori > 1 000 gem: tlexibile (cazul geogrilelor realizate prin procedee de tesere a firelor din poliester) cu valori < 1 000 gem. '. .8).2. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geogrilelor ace leasi norme ca pentru geotextile (paragraful 3.61 si 4.7. Exists 3 mecanisme implicate in rezistenta geogrilelor Ia ancorare (Figura 5. I Pentru geogrilele valori de proiectare. se poate calcula 0 rezist~nta globala la intindere. Mecanismele implicate in rczistenta geogri/e/or /0 smulgere Gradele de mobilizare a eelor 3 componente depind de relatia efort deformatie a nervurilor longitudinale.18 si 2. . ~I ~e~gri lele monaxiale au rezistenp. Sunt aplicabile aceleasi norme ca pentru geotextile. de flexibilitatea si proprietatile efort defonnatie ale nervurilor transversale. Rezlstenta la forfecare pe interfeta .4.4. Cunoscfind earacteristicileo!a traetiune~':nervurilor si dimensiunile goll~f1lor. Rezistenta la intindere incercarea pentru determinarea rezistentei la intindere se realizeaza pe una sau mai. WI' Valorile rezistentai nodurilor variaza in general intre 0. se rea~lzeazii incercari pe maimulte'nervuri'simultan pentru a obtine 0 precizie mal mare. In ca~ul grilelor ~o~axiale: testul se realizeaza pe nervurile longitudinale.4. cele ale rezistenrej nervurilor intre 0.4).4.2). Tn practica. la fntindere ce pot varia intre 23 370 kNlm sau mai mult. Rezistenta la ancorare (smulgere) Principala calitate a geogrilelor este rezistenta lor mare la ancorare datorita inclestarii mecanice cu rnaterialul cu care vin in contact..7): • forfecare pe cele dou a fete ale nervurilor longitudinale (superioara si inferioara) {LRJ. Pentru determinarea rezistentei la smulgere a geogrilelor se aplica aceleasi norrne ca pentru geotextile. . Nervura este supu'~a unui efort axial de inti~dere pan a la rupere. Principiul incercarii este acelasi CLl eel pentru geotextile (Figura 3.68 kN. Nu sunt 144 145 . produse la data redactarii pezentului nonrutiv. ca ~i standardul ASTM D 6706-01. .4 kN'. . ca si de configuratia nervurilor care poate im'bunatati gradul de "inclestare" a agregatelor in grila (Figura 5.

! Daca forta care provoaca fluaju] este de tractiune..---. ! ~ i~~ i~ 1.rt 10rllisltntd w O. CtJr~td~ rurgm lentil to ocolot.Figura 5. rup. i (.1.... E tiL--~'_~ ~~ Coefj. Ffuajuf (curgerea lenta) Datorita faptului ca toti polimerii din care sunt fabricate geogrilele au lanturi moleculare lungi. sunt necesare incercari de labarator pe termen foarte lung. Caracteristicile geogrilei.timp.'o<""'lil splcilic~. Sistem tridimensional pentru reprezentarea caracteristicilor efort .deformatie .9) in care se utilizeaza curbe de tipul: /CUrbt!Jle SHERBY DORN / turhl d.i'n ti ~. 146 147 .3.limp pentru geogrile. dad temperatura creste de la T1 la T2 > TI· Rezulta ca tluajul poate f accelerat in laborator prin cresterea temperaturii. deforrnatia care era asteptata sa apara dupa tirnpul z.-___ Figura 5. Cresterea ternperaturii irnplica cresterea vitezei eu care se dezvolta tluajul.'Eo.:::. Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si.9. pot fi reprezentate intr-un sistem tridimensional (Figura 5. elorl un.blng' L-L-~T. curg ora ItntO .4.=-. Cij".~dt t.8. _---··0"1 limp. ale materialelor geosintetice. la temperatura Tb va apare mai devreme.urgtrt ltntd 10 ace-t!iO~' dtforlllo!'t lzodeforrnatil 5. Camportarea la t1uaj depinde In mare masura de temperatura. Modul de "inclestare" a agregatelor in geogrild.~~7p. la tJ < '2. Pentru a = constant.. maleculelefiind aranjate in zone crista line care alterneaza cu zone arnorfe. comportarea acestaTa la tluaj reflecta gradul de cristalinitate.:=-.deformatie . in general. Caracteristici de durabilitate 5. ceea ce provoaca a sciidere a sectiunii transversale si 0 concentrare de eforturi care conduce la rupere cand este depa~itli rezistenta polimerului. efort . pentru a temperatura constanta.! limp.~~~gt'---- ! .3. geogrila se deformeaza in timp.4.l~r lzoefortur' "'n =-_-----0".

ell ro I . w. t ti ce • aeest eaz e Ie se pot asoeia cu alte materiale natura e sal! geosm e I ."" 5%' . GEORETELE • izoeforturi .re sunt deacelasi tip ca la celelaItemateriale de lnalta "fIn 19un'1e 6 . .xxx)dQ(X ..E. prin oxidare .-.:ei:t:~ee:s~ii categorie pot fi incluse plasele ~i retelele polimerice cu rol de protectie antierozionala. •• .>..t ect utilizata pentru drenarea fundafiei .. .1.. depozite de de~eu~l. 8. ~I pante or..~:.'.-.. din configuratia in timp a • Izodeformatii .' . d'ica pa -trunderea parnantului in .~. Coeficientii curgerii lente pot f determinati prin trasarea unei linii drepte la curbele de izoeforturi pentru 0 deformatie.' - " ".'. Figura 6 . 5.. I -.d.~ : ..~.. '. '.-" .X..>.curbei • 0 ..:. degradare chimica degradare radioactivi degradare biologica degradare datorita razelor UV degradare prin tisurare .~. :"":C ". :~~···(~(!(It~. .. <. . georetelele se utilizeaza pentru pro~ecp~ 1 I permanent sau temporar.::..2. Georextil ) . : . Din aceste curbe se pot deduce alte doua:curba Sherby _ Dorn (viteza de deformatie functie de deformatia specifica. -'.··-·:·-j(jXx:Xj~~.t. depinde de tipul de polimer si. : ... Standardele aplicabile sunt aceleasi ca si in cazul geotextilelor... 6. ~(_.. " . Utilizari ti de drenaj georetelele se utilizeaza singure sal! in nc Ie ..!\.3.-:.' : .' . «. aceste functii ale georetelelor. ~'. Ele indeplinesc in general functii e . • ..:."':. unui drum 148 149 .aplicabili pentru poliesteri. '. ~~-:._.. ~ -.' ..: j" .4. ap ca rmpie com romite buna funetionare a produsului.. functie de logaritrnul timpului. . se interseeteazii.:~ . ... ·'. forma~e dil:_t~'e . can ·S ruanda asocierea eu un geotextil sau 0 geomernbranji pentru a e reco .: •• '.: :':' . nf~J...N-V~XiXj(·xX~ Gcocompozii " ---:-.in planul 0 .:-: . poate fi: • degradare termica . .2. i) 'i le asociatie ell alte materiale geosintetiee (geat~~tile de ~bl~el) pentru ter~.... · . •• ' }{ l:·j...:te de fu~dare (de exemplu pamanturi senslbll~ la mg let sau l a structii (ziduri de sprijin. baza rambleelor e:c).l t.-. ...· '... pentru diferite niveluri ale efortului o..I G eore.r:~:fl..t. . .in planul E .'... . 5'Y... Deflnitle Georetelele sunt produse cu structura plana deschisa. in functis de factorul ee a provoaca.' . " X:·.' .. p Cu funetie an~ierozionala.. ••••• :.l:!lai .' . ." . iI" . descriu rnodificarea in deform aria materialului la diferite momente. perforat Metodele geosintetice. ~. .. . .In planul 0 . panii cand se dezvolts vegetatta..'.se produce in cazul polietilenei degradare datorita operatiilor de punere in opera de incercq.. ca si a celorlalte geosintetiee. 6.' . ". '. • degradare prin hidroliza . • . deschiderile rete et. ' . :...f: izocrone . •• C eoretea :-.. . • • • • • • densitate.aplicabila pentru polimeri de tipul 6.. III C U fu • degradare poliolefinelor.' .. .SZ-~ ... Degradarea geogrilelor Degradarea geogrilelor.. 8) si curba coeficientilor de curgere lentil.63 sunt exemplifieate . :.til ~ .::--. I' ft re " . '.. descriu modificarile la diferite momente de timp.:: -. :'. descriu moditiearea capacitatii portante a materialului la diferite nivele de deformare. -.. ..'. I .<..

.s ..Tipuri.c~:ri -.. .. ' 6. Schema unei georetele. ~.. ..:.':' Figura 6.- _. Figura 6_2_ Utilizarea georetelelor 1(1 sisteme de acoperire a depozitelor de deseuri so/ide Structura georetelelor este asemanatoare ell a geogrilelor.... n~~.--- .::.. ~---~ .i->': ... ..4.... dar forma deschiderilor In cazul georetelelor este rornbica... _' ~ ~-_. ~.3..1:. tehnologii de fabrlcatle..---_. _/ <. .' ". ~/' ~...3_ Georetea cufunctie antierozionala pe talu: .. : ... Figura 6.4).". avfind unghiuri care variaza In general intre 60° ~i 80° (Figura 6. i_. ... 150 151 . materii prime.

.• . hi1d rau liea. Ele pot fi alcatuite solide extrudate. <O:..4.4.ca ~l.ton:n~ unghiurilor etc. Deterrninarea confera nervuri solide trefilate 0 rezistenu sporita.1. .~' l Omm.isticilor georetelelor se folosesc aceleasi ca in cazul geotexfilelor ~i geogrilelor. formate varianta a georetelelo-.variazii intre 0.25:" 0.'. nervuri din polimer spongios extrudate deei debitul transportat este mai mare). Caracteristici flzlca Principalele • • • proprietati fizice sunt: Transversal Longitudinal Alilliat densitatea polimerului (p).2. 0 eoretea si un alt material se Rezistenta la forfecare ~mltre .ilor. .bili1i.mai mad ~i sunt din fire tlexibile multifilamenta~e sau·multifilare. Influenta • orientarii . mare sdple!e~i fl~xi. 6.4.4.2. () de fluid in planul . tarea nervurilor fata de directia e directs (3. ele au golurl . ASTM D 63 se face prin termosudare sau innodare. ceea.v$riaza Directia lie sol icitare aSlipra ! Figura frecare. nervuri lor rezistentei III intre sensibils la variatiile'de §.:. -] 020 g/m~. Rezistenta la compresiune . grosimea efort' normal nu este foarte masa pe unitatea de supiiafa!f"<J. 6.'L din polimer dintre solid. din: 6.2. 7S% aditivi . ipala functie a georetelelor de fiind transportul . Rezistenta la forfecare .t. .3..4.4.ce Ie . (au grci~ime mai mare si in unghi drept.te.2.1. Deexemplu. acestea. .3.3.v. tru alte materra e geosm . 9) alunecare ~l este influentata e orren .J .au iptersectiile '.d detennma..i 'J' . Caracteristici mecanice 6. .1). 152 153 . baza este transnustvitatea.. . 6.4. Caracteristicile georelelelor Pentru detemlinarea caracter. P enrru monofilamente sudate tennie. a capacitatii de transport a are redueerea secpunu asupr .l. 6..ariaza in functie de tipul de georetea si de grosirnea sa. Transmisivitatea masa • dimensiunile dimensiunea n ervuri lor. LegMura dintre fire 0 0 Plasele sunt Caracteristicile pe care Standarde resiune prezinta importanta datorita de comp .10 mm.4.1 mm grosime.2... 0 Georetelele sunt realizate 2% negru de fum (pentru (antioxidanti.941 g/cm '.. t er na In pe interfata . P· lor. 6.2. . Iubrifianjl). · se rea Iizeaza . pentru 0 georetea de 5. protec!iec(mtra raze lor UV) ~i 0.3.-+ -+ -+ -+ Georetelele nervuri au grosimi de cca 5 . grosimea (t) . functi« de proeentul de negru de fum ~i de aditivi..933 . determinari (Figura 6.5.4. Ele au precum ~i 0 transmisivitate foarte mare. ': .4. Rezistenta la tractiune c aracteristicilor de tractiune .g tetic~ in aparatul de forfecare .>1 ~en. caractenstica ruWl..5). 6. influentei lichidelor. . L "::". in general din polietilena eli adaosdecca geogrile (paragraful 5. aplicabile: 64 99 - .0. a deschide.1. ca :. •d . Caracteristici hidraulice 6. realizata prin iextrudara variaza intre 680.

U.' vlatii a lueriirii. standard~lui ASTM D 47 I 6-01. '.4.6. carac errstici se aplica 6. Actiunile de tip dinamic pot agrava acest fenomen.5 si 5.• .-.ura. ansportat cazu geotextdelor... .:>3x J 0-5 m 2/s utillzan la b ' (I . 6.2..'?.. .. eu modul de deformatie Trebuj~ avute in vedere tluaJul.A.. . de CIrca 3 ordine de 6. chimice exista mecanisme un standard ca si la specia I celelalte pentru evaluarea rezistentei ASTM D 6388-99.4. mtereseaza . n ru urate aproplate de durata de georetelel contact). tmde k este coeficientul de permeabil'( t. ----.. tine sa vine 111 de separatie colmatfind-o (daca care si a 6.3.. penoade hmglde timpi de . este acoperita pot patrunde eu un geotextil S<lU 0 punct de vedere • • _' manrne dlll S.'. . (F.:> 3xlO·4 sunt 1112/S In general. 1 .~ ega un or dinrre nervuri . pe termen lung . este functie de orientarea si tipu] I r~t'J . . 154 155 . ..4.curgere..i S . georeteaua materialele nu sectiunii prin patrunderea rnaterialelor ceea ce prive:. defonnatia .1 capacltatea georet J .. Piitrunderea geotextilului Pentru corespunzatoare ill deschiderile georetelei. ~:?)'.1 se extrapol ~ I -. .4 . (EP' al transmisivitatii: A) lJnpune vine adiaeente In deschiderile georetelei ~i in contact " Urmatoarele m icsora se. rar t .' . 0 alegere mare).2)..1 . Caracteristici .4. Obturarea adiacente prevederile Dad in din geomembrana. geocompozit tread prin geotextilul geotextilul nu este coreet este in contact cu un material argiles bentonitic).pentru co "'. Fluajul (curgerea lenta) Fluajlll reprezinta in acest caz reducerea .. valorile debitului tr mai mari de cat in 1 '.ig. pe term en lung a groslmll . exista posibilitatea ca particulele si sa ajunga fata in georetea.. ob~urarea adlacente colmatarea georeteaua. mportarea III trmp. mcercare :. ~ determma valoarea debitului d . upa.~----.' . .groslnleat ru etermmarea acestei teri . Pent d' I a e. 3. Colmatarea cu material argilos curgere . In de durabilitate Figura 6. 2.4.. argilei prin geotextilul (argi Ii'!. 6..3.~.' . e = k ·1.4.. eaza rezu tatele pe t d . sub actiunea unui ef rt . de materialul dimensionat Cll sectiunii de In deschideri' dator t. . I cazu georetelelor.' ~" a a mlgrafll '. contmuare I.llitie~tiv sec!iune~ eerinte . .e er e a transpotta in trei fenomene: evitarea aeestui fenomen trebuie realizata a geotextilului (netesut.4. d lichidul.I11.te materialel Ag ti d . pentru pentru ut~l~z~ri la depozite de deseuri: 0 . pnn patrunderea materialelor care a copera ~ Dad georeteaua compactata..4. azine acur] de aculllulare): 0. .4. Degradarea geore1etelor Degradarea geosintetiee Pentru georetele: georetelelor (paragrafele se face prin aceleasi 3.' 0 normade-eomp'O .4. e ~u care georeteaua entia e medin Ineercarea trebuie sa fie realizata In ac eleasi condJ!lI ca in realitate . Pentru evitarea impiedicarea acestui fenomen trebuie realizata 0 dimensionare adecvata geotextilului.4.4. resi ne mentinut constant:.

eventual armate cutihre de stlda: aplicate la annarea imbracamintilor bituminoase ale drumurilor. ' e e maresc rezrstenra s ICI mecanice reduse. orman 0 etan~are foarte eficace geotextile .3.. rana ~l stratul supon sau cel de contact cu geomembrana. Geocompozile 7. cunoscute sub numele de en onl Ice ele asoci . cu materialele geosintetice care au rol de protectie si.2. rta e or componente tf I' " materrale care sa ri'ispund-' ' astre meat a unor cennte precise. 7. _ . Proprietatile lor sunt insa de multe ori modificate datorita asocierii lor cu alte materiale. . funclii.'. alcatuite din benzi de polimeri sau geotextil. Ulilizari Geocompozitele bentonitice sunt utilizate peutru a indeplini functii de etansare la diferite tipuri de constructii: 157 • 156 geosintetice .geomembrane' geot t'l I degradiiri mecanice frecarea di t . :. h p[~satii Intre doua geotextile. materii prime Principalele tipuri d ' • '. . propnetatilor ~i functiilor mate ' I [ geocompozltelor este . Materialele geosintetice ce intra in componenta geocompozitelor sunt eele de baza. e e ete asigura functia de Geocompozitele bentonitice sunt produse prefabricate ce asociaza materialele geosintetice si bentonita. e geocompozlte sunt asociatii de: geosmtebce bentu ·c. ' 7. _ e meat sa formeze 0 • . care prezintii 0 penneabilitate foarte scazuta datorata capacitatii ei de umflare. tonne tridirnensionale din materiale geosintetice umplute cu diverse materiale • geogrile sau gentextlle . geomembrane . n.asociatii de fibre polimerice si pamant.b ' geomembraneJe f 'd' ciaza entonita ~i geotextilele sau . .i d '. ' Geocompozite B t iti DI a.podate.0efinilie benlonilice . eventual. formand 0 bariera etansa si eficace. • geocelule: structuri tridirnensionale.geogriltl. .pam ant: . Aceste produse aliaza un material natural. " realizate din acelasi mat 'I' ' e e oua trpuri de geosmtetice pot f b ' -.3. . Exista si alte variante de produse compozite ce inglobeaza rnateriale geosintetice si dezvoltarea lor continua. sa 7. ' ° este format din materiale I' . omogen si rezistent la poansonare. In re geomemb -.Prineipiul de funetionar~ al ." geutextlls . acoperirs Geotextilul asigur..I f' .georetele' geote fl I sub georetea.' pro fl ate. sub forma de fagure. care asigura ' I a e pe una sau pe amb I f ' filtrare. benton ita.3. Tipuri.1.ex 1 U mare~te rezistenta la . care este supusa unui efort normal de compresiunein timpul hidratarii pentru a permite controlul variatiei de volum.i se folosesc In scopul imbunatatiri i capacitatii portante a terenurilor slabe. anera ImpermeabiLl cu reziste t. c I d ". printr-un material user de pus in opera. " e I rare. separare :.1. sau georeteaua" • X I U poate fI plasat deasupra sau Geocompo~itele astfe] obt' t . . :. in insusi procesul de fabricatie a geocompoaitului.ide etansare..a a recare sponta. In ~ateriare pohmence: miezul ' drenaju] Geotextilele afl t po lmenee extrudate . _.1 • geotextOI Unatatlta pnn prezenra geotexti lelor). 7. care sunt umplute eu material granular.2. e materials care au In cOlnponenta 1mbinarea se obtina ' . ena ~l se termosudeaza astf I' . naturale sau polimerice. Functia de etansare este asigurata in general de bentonite..bltum. ' • geuttlxtile cu mlez drenant dO . a ~l renaju] lichidelor care astfel TIU mai vin In . d ' . utilizate in scopul imbunatatirii proprietatilor mecanice ale pamantului: .geogrile: sum folosite _' pamantului sau a imbracami t i bitumi pentru lucrari de armare a . Definitie GEOCOMPQZITE Geocompozitele sunt combinatii d ' lor eel putin un produs geosintetie . ie . n er I Ul11moase' geogri I I .7. geotextIlelor cu caracteri ti .mu e III eplinesc functii d filt renaJ (aceasta din urrna mult imbt _~.

Uti lizarea geocompoZ/ '01 te g zonei din jurul rezervoarelor ingropate 0: . rigole: ca etansare simpla. tehno Ioqu de fabricatie .3. . ozite bentonitice: til . decantare. deasupra geomembranei ca protectie contra degradarilor mecaniee.3 sunt exemplificate bentonitice.. Exista urmatoarele tipun de geocomp. rutiere. • Asamblarea se poate face prin: Figura 7. Utilizarea geocompo zitelor bentonitice fa etansarea calla le lor In figurile 7. Tipuri. utiliziirile geocompozitelor Figura 7.geotextJl. in asociere cu un strat. de agrement): ca etan~are simplii sau component al sistemului dublu de etansare.1.bentonlta .~ depozite de deseuri: sub geomembrana.3. . deurgi la compactatii pentru etansarea de baza: ~ bazine (de. Utilizarea geocompozitelor hentonilice baza a depozilelor de de~'eun' solide fa eta1!§area de 158 159 .7. bariere verticale de etansare. tuneluri. 7. b entc. ~ rezervoare ingropate: ca etansare simpia sau combinatii in zona din jurul rezervorului.1 .geotexhl.3. stocare a lichidelor poluate.2. geornem h rana.mitice la etansarea t Fi ura 7. in etansarea de baza ~i in cea de suprafaja.hen ton Ita . ~ ~ ~ protectia pinzelor freatice ~i a zonelor de captare.. ~O~ t ~ • • ~. ~ canale. materii prime.

Geocompozite bentonitice cusute.~.: mu~:tt":!3I"Dl" tu.. Un al doilea geotextil acopera acest sandvis.. Cant ita tea de bentonita variaza de regula intre 3.4. • sandvis rnultiplu geotextil/bentonitiilgeotextillbentonitaigeotextil.!1!u.2 m si lungimi intre 30 $i 60 m.5.0 kg/m". grosirm ~I valori ale masei pe unitatea de suprafata. • ell gel de bentonita realizat prin transformari polimerice. in functie de climat si de conditiile de stoeare..:. :. Caracteristicile Pentru caracteristicile geocompozitelor bentonitice se face referire la si ale ansamblului. de asemenea. Ansamblul este consolidat prin intertesere. ?~otexti~ele folosite pot fi tesute.~ til.::~ . ~:::::~:::::::::~---- eventual geotextil a ~ . Al treilea geotextil. deschiderile fiind umplute cu bentonita. Exists si aIte tipuri de geoeompozite: • cu bentonita prehidratata si aditivi chimici pen tru 0 rnai buna comportare in prezenta agentilor chimici.0 m la 5.5).it. Exista si produse care contiu bentonita calcica sau calcica activata (transforrnata 'in bentonita de sodiu prin procedee chimice) sau eu aditivi ce ii maresc rezistenta chirnica.. fi~rele ~r~ec~ndprin stratul de bentonita ~i conferind ansamblului 0 rezistenra sponta $1 garantia integritatii produsului (Figura 7. Gd·ef·o~embrane~epot fi.mfen?r. compozite etc.6). cu grosimi si ex un I erite (neteda sau rugoasa). Bentonita se poate prezenta sub forma de granule sau de pudra ~i este de cele mai rnulte ori un montmorillonit sodic. a fost adaugat pentru a preveni uscarea 'componentei bentonitice ~i aparitia fisurilor. I. a defini un geocompozit bentonitic componentelor (benton ita. .t.. he punetuale bentonit a sau ancore Figura 7. arnestecat eu nisip.• _ coasere: ansamblul este cusut la distante egale. . Geocompozit bentonitic lipit. ~ bentonit a @=Zt%J%!1:====:::.jv _-!=j~" !~. int~rfesere: fibrele geotextilului superior sunt ancorate In geotextIlul . '___~embran Figura 7.2 si 6.i.. t Cll diferite 7. t . plus un geotextil suport. geosintetice) 160 161 . care are rol de "rezervor" si mentine bentonita 111 tirnpul transportului si instalarii.3.rinter ~esttte geotextile Figura 7.. continue. . lipi~e. • . de diferite tipuri.4) bentoni t eu iHaooziY. Dupa fabricare sunt rulate pe un rniez metalic sau din material plastic si acoperite Cli un film plastic pentru a preveni variatiile de umiditate. fie prin cusaturi (aneore) (Figura 7.. Ea poate fi continuta intr-un geotextil netesut user. putand fi mai mare in cazul produselor speciale. Geocompozitele bentonitice sunt fabricate III prezent 111 rulouri ell latimi de la 4.. Umiditatealbentonitei la livrare variaza 111 general intre 10 si )8 %. • cu geotextil impregnat cu bitum si suflat cu ardezie pentru imbunatatirea caracteristicilor de frecare pe interfata cu alte materiale. netesut ranforsat prin intertesere.tu.'. stratul de bentonita este lipit pe eel de geosintetie aJutorulunul adeziv solubil in apa (Figura 7.~=---. 6. netesute.4. Produsul a fast dezvoltat pentru a impiedica migrarea laterals a bentonitei hidratate sub eforturi neuniforme. q3E!i1t--~:: geotextile bentonita+adezill . • georetea sudata termic pe un geotextil. eli deschideri mari. Geocompozit bentonitic intertesut.

4.ru caracterizarea bentonitei se determ ina: . • earaeteristieile fizice si mecanice ale geosintetieului. 7. • Permeabilitatea la nivelul suprapunerilor: geocornpozitele benton itice se imbina prin simpla suprapunere. In majoritatea cazurilor se utilizeaza normele existente pentru pamanturi argiloase. Caracterizarea materialelor geosintetice Pentru materialele geosintetice . analiza la microsco r. rea e a sor tie pe placii sau testul (testul H f 0 • volumul sedimentului activare a bentonitelor).. ana rza terrnica • compozitia granulometrica (ST AS 1913/5-85)' • . stabili d rmanja acestea din urma pentru a c 1 1 Pent un produs sau altul corespund cerintelor unei anumite lucrari).t-. Cercetarile (La Gatta si altii (1997» au demonstrat eli geocornpozitele intertesute au avut permeabilitati inferioare valorii de 10-9 m/s (valoare maxima admisa In general pentru depozitele de deseuri). • masa pe unitatea de suprafata.4. • tipul (prin difractie de raze X. [ cuprinse intre 5 §i 16%.diferentiala.geosintetic identifi~: andsamblu! ~eosint~tiee/bentonjta se real izeaza incercari de re. .2.10-12 mis. umflarea libera sau sub e for t normal de compresiune I dif .4. mann pentru stabilirea . 163 . Caracteristicile ansamblului benton ita . Caractetizarea bentonitei • Grosimea sub un efort normal dat.3. Pent.1.lichide (STAS 1913/12-88). iar pentru produsele cusute pentru 8 < 5%. Produsele cusute.. de ordinul a 10-11 . entru prelevarea probelor se aplica prevederile ASTM D 6072-9ti. n~asa pe unitatea de suprafata. Masurarea acestui parametru poate f dificila datorita posibilitatii de pierdere de bentonita in rnomentul taierii esantionului. • 162 • Permeubilitate'. Ineercarile realizate pe plan international au pus in evidenta valori foarte scazute ale permeabilitiiti i. 7. caz in care suportul fiind compresibil exista posibilitatea aparitiei tasarilor diferentiate. • grosimea geotextilului/geomembranei. Se pot aplica normele valabile pentru geotextile. incercarea cu bleu de metilen). un geocornpozit bentonitic are 0 grosime ce variaza intre 5 ~i 10 mm. cu adaugare sau nu de bentonite suplimentara. functie de lichid si de marimea efortului aplicat. nu all a grosime uniforms pe toata suprafata.7. atunci cand recomandarile si/sau cerintele de proiectare au fost respect ate. • capacrtatea de absorbtie (incerca d b bti . • Permeahilitatea la gaze: este 0 caracteristica irnportanta atunci cand produsul face parte din aeoperirea unui depozit de deseuri care produce gaze din procesul de fermentatie. aceeasi valoare a permeabilitatii a fost obtinuta pentru 8 < 1%. Exista putine rezultate disponibile In acest I Rezultatele fTCzentate tie refera la geocompazjlele ce conlin guntextile.' p. • Pefmefhilitatea dupii deformatie: aceasta problema se pune In special in cazul utilizarii geocornpozitului ill acoperirile depozitelor de deseuri. cat si la nivelul suprapunerilor. transferul faciindu-se prin difuzie (vezi capiloluI4). In cazul geocornpozitelor lipite. pe t I errte tipun de. bentonitic (geotextile sau eomemb ce Il1 ra In comp~:I!la geocompozitului prezentate 1 '1 I I g rane) se determina conform normelor . gradului de capacitatea de schimb cationic' umiditatea. W (STAS 191311-82). Standarde specifice aplicabile: ASTM D 5887-99. incerearea de permeabilitate trebuie sa se desfasoare in conditii cat rnai apropiate de cele existente in realitate.3. n capi 0 e e precedente: • tipul geotextilului/geomembranei. atat in sectiune curenta. ~LA (ASTM D 5993-99)' pierderea de lichid (ASTM D 5891-01) .. In cazul prezetni unei geotTerrUf'dre nu exista 0 curgere propriu-zisa pnn acnasta. pentru deformatii. n 11l Enslin _ DIN 18132).3. exprimata prin coeficientul de pern1eabilitate k (sau flux = debit pe unitatea de suprafata). • • • • . performantele hidraulice ale suprapunerilor sunt praetic identice cu eele ale materialului 'in sectiunea sa curentji. in general.3. e caractenzare :. In stare uscatii. Parametrul flux este preferat deoarece pentru calculul aeestuia nu este necesara cunoasterea grosi 111 i i produsului.1 de perfo C( . .. cand sunt hidratate.

cu o rara a HOJ c [kPa] 16 19 5. Tabelul 7-1 prezinta valori orientative ale parametrilor rezistentei la forfecare interna in diverse cazuri. forfecare Tabelul 7-1. . . rezistenta la intindere a geocompozitului este rnult mai mica decat cea a rnaterialelor geosintetice. -e: pomJ. 165 164 . iar Tabelul 7-2 pentru diferite interfete. Valoarea rezistentei la intindere va fi determinata in primul rand de materialele geosintetice.8 31 7 37 5. • • Rezistenta La intindere: se deterrnina ca pentru geotextile (paragraful 3. Rezistenta la forfecare interns este dependents de umiditatea bentonitei ~i de tipul de asamblare (Iipire.. tii ell acelea~i metode ca ~I 111 Rezistenta la poansonare poate fl eternuna c .9 0 2. functie de produs . .1 determinarea rezlstentel ~ ful 3 439). ire"): · r re ("JLlpUlre . ..3.efortul normal cr a variat intre 0.. a . I (I e ut :h iti (GB..i de efortul aplicat. b t itei defectele de nnci id tid r datonta prezentei en 011 .domeniu. 'l' b I I 7-2 tn rezistentei fa eocompozitele bentonitice pot. . cusaturi etc). I~ aVI'·I·de ex/c) liere. .4 13 7. cat si pentru diferite interfete constituite de rnaterialele posibil a fi utilizate in 'contact cu geocompozitul. Valori orientative ale parametrilor in tern a pentru 4 gcocompozite bentonitice (GB) Proba uscata Hidratare cu apa fara 37 7 (i . izare) poansonate acct en a.9 0 2. bile: ASTM D 6496-99. t live ate rezistentei /ll _t(JI/ecare pelltm Va Ion orienta '.4 32 11..4.8). Standarde speciflce aplrca I e.2 Cll (J Figura 7. ' I' erciirii este prezentat In ansamblului (intetesere. .4. care au un rol hotarator.6 39 4. ca racter··lzeaza reZlsten. .3. t cazul geotex 1 e .45-69 GB/geore1ea . aceleasi determinari ca ~i In cazul geotextllelor (paragra I .l Rezistenle rezidualii Rezistenla de varf Intervalul lnterfata c [kPa] c [kPa} HO} de o [kPa} 0 8. Princtpru me • Re:::.4 3. tf eparate pnn urn area .5 ~j tr: l"lgura 77 .jldivene tIIateJilile geoslIltetlce t entoni IC J' . cu efort normal sau tara.\Of~(~ • Geocompozit Bentonitic GBllipit GB2 cu geornembrana GR3 intertesut GB4 intertesut Hidratare cu lixiviat rara o 0 4.9 c (kPa] HOJ c [kPa] 36 68.7. in functie de tipul lor.). interfala geocomp0::. lncerdiri de laborator au relevat coeficienti de permeabilitate intrinseci de ordinul a I OJ5 . fl g .1 30 8.6 42 14 10 9.8 30 3.45-69 OB/geomembran 0 a rugoasa 22 0. • Rezistenta laforfecare: se determina atunei cand geocompozitul se foloseste pe taluzuri. tl bentonitei (autocicatnzare.. til lor (paragraful 3. coasere.7 3.38 23 3.2). 0 8.. f • Rezisteniu fa e'l_"() te .I O~J9 m? pentru umiditati apropiate de saturatie.8 HO] c [kPa] 26 50.I forfecare pe interfatii se IItilrzeazfl Pentn. . etc. PnnclplU ..2 45 4.9 0 23 4.3 ( .8 HO] 2.6 ]9 4."cu 0" se refers la probe hidratate sub acelasi efort normal ca eel sub care s-a produs forfecarea. Trebuie luata in considerare atat rezistenta la forfecare interna (in planul bentonitei).7 kPa si 140kPa.istellta la . Datorita componentei argiloase. intertesere..~ dimenslllnt po I r _d ..> Nota: . ~ "rara a" se refera la probele hidratate rara efort normal. . tucercan .45-69 OBI geomembrana ~ neteda 9.

. Punerea controlul calitatll A In opera a geocompozitelor bentonitice si - • Comportarea in prezenta materialelor granulare: In general.dizolvarea constituan!llor de catre aCIZl sau . Realizarea suprapltllerilur 166 167 . d e P recipitatie ~l obtutarea pori fenomene . _ alterarea structurii argi'I oase datorita influentei asupra complexului de adsorbtie.. Caracteristica influentata de ciclurile de inghet . valori care difera de la 0 tara la alta sau de la un producator la altul. _ . d hi lice agresive poate a uce -" contact cu lixiviati sau a\te pro use c 111 pusa III 'I' _ . . .punerilor este.8). p -ilor . d f t l1lomentul contac u UI _ hid tare a bentonitei inainte ea I " ·d nta faptul ea 0 pre I ra d domeniu au pus 111 eVI e . iune dintre bentomta si [ix iviat 'I d rent de interactiune 1 . datorita prezentei materialelor geosintetice care sunt rezistente la eroziune. aceasta problema se poate puneatunei cand stratul de acoperire nu. daca bentonita are In acest moment umiditati sub 4 . bentonita poate fi spatata. mieroorganisme.. MaJ1o. . .. ort imbinarile rea izan derulare pe suprafata sup" " 1 150mm dar pentru cazul -. " . Standarde specifice ap rca I e. valori mari ale tasarilor provocate de materialele granulare pot altera performantele hidraulice. de Pentru caracterizarea cornportarii in timp se determina: • Rezistenta la cicluri de inghet . I as e._ I· b'\ 'ASTMD6141-97. '. respecuv na ._ Mecarnsrnu prepon e d' 1 contin benton ita sodica.i pierde eapacitatea de umflare. ' it t pro use or este schimbul cationic. t t un aspect un por an . cationul N a~ fiind. -' d't' t' te tre Ule reea e " _ aparitiei tasanlor I erenua _ unei cantitati de pudra sau ' Pentru unele produse se eere ?res~rarea . Daca umiditatea este supetioara acestei va lori. tura lichidului e I ra. • Hezistenta fa cicluri de umezire ." In acest eon ex . Pentru simularea deteriorarii la punerea in opera in materiale granulare se aplica prevederile standardului ENV ISO 10722-1: 1998. Bentonita Figura 7. Mg2'. t te ale permeabi itatu. bentonitei. daca geocompozitul este hidratat si apoi uscat pot apare fisuri ~i permeabilitatea creste Fisurile aparute in timpul fazei de uscare dispar cand bentonita este rehidratata. ea I:. fabricantii de geoeompozite bentonitice recomanda anumite valori Iimita ale granulometriei materialului care va veni in contact eu produsul.dezghet este penueabilitatea. cu grosime mai mica de b'entonita.uscare. provocand astfel un punct slab. • Compatibilitatea chimica: in special in cazul utilizarii geocompozitelor bentonitice pentru etansari de fund la depozite de deseuri. bazine de decantare sau de stocare a liehidelor poluate. dacii produsul este expus unor forte de eroziune.5%. In general.8. Incercarile realizate de fabricanti au pus In evidenta 0 buna eomportare din acest punct de vedere.. .5. l~~or •s~ \~~11 1 funda~ental modificate.3.a geocompozl it e I0 r bentonitice se realizeazii pnn Punerea 111 opera . _ Latlmea mmima a supra b' I ulatii si marita corespunzator.dezghe] este important pentru regiunile reci.dezghe]: Comportamentul geocompozitelor bentonitice la inghet . Modificarea proprietatilor argilelor ea urmare a interactiunilor chirnice rezulta din: • . In genera. " i d hid tare si um iditatea bentorutei III .n~ eta prin alti catiOl~i (Ca". pasta de bentonita in zona suprapunew (Figura 7. Factorul eel mai important este umiditatea bentonitei la sfarsitul fazei de uscare: s-a observat ca. cele mai multe geocompozite bentonitice au 0 buna comportare din acest punct de vedere. . .• Rezisten!a la compresiune localizata: se deterrn ina pentru a evita ca benton ita sa migreze in lateral in cazul aplicarii unei forte concentrate. are grosime suficienta. _' I· • du-se prin suprapunere. rt teste hidratarea initia 15 a Proprietatile bentonitet putan . In conditiile in care un geocompozit bentonitic are 0 grosirne de circa I em in stare saturata. inant Toate cercetarile realizate m 1 ' cu lichidul contarnman ' . • Rezistenta la eroziune. :1' 7. Totusi.. reducenlmporan . ' baze ure. K'). bentonita se umfla si isi regaseste proprietatile hidraulics initiale.

' fltll Astfel de drenuri sunt denumite dr~nu. argila. Racordarea in puncte singulare Structura suport: trebuie sa tie stabila si rara elemente agresive. I . .' . . . ( nfonnitatea cu fisele tehnice).punerea 'In opera a stratului de protectie ~I lestare. Structura de lestare si protectle. Ea este fermata dintr-un strat de forma (baza) compactat si.4. re 111 o~ re dimensionat in consecm!a. • calitatea etansarii In dreptul suprapunenlor. (nylon). . Tn acest ultim caz. ca si ancorarii la partea superioara a taluzurilor. drenaj si earacteristicile 10f.asu fa omogenitiitii proprietatilor ceea ce poate avea a intlue~ta neta. . . "t de repede posibil dupa hidrauliee. 'lomerat de fibre sau monofilamente. 'i h marie tipuri de geocompoZlte e In Figura 7. stratul suport este realizat dintr-un pamant de umplutura (nisip. p I" tl . rigole. UI co . granulometna ~l _ calitatea stratulul suport (tipu e rna e angularitatea acestuia..9)..trebuie luate precautii speciale dad este vorba de 0 geomembranatexturatli (rugoasa). .10 sunt reprezentate sc e . dintr-un strat suport. _ raeordarea la eonstnletiile anexe. Acest strat trebuie P~I~ III opera ea • instal area geocompozitulu~ b~nt~nltl~i azelor susceptibile de a influent» Pentru eliminarea [ichide ofd~I sla~ gt' bUI' realizat un strat drenant e comportarea . ice) miez cu proeminente (simetrice sau asimetnce . I' '1 a sau poliamida Miezul poate fi fabricat din polietilena. 7. exp I t a_ a pro u su U I. a carei frecare importanta poate duce 1a antrenarea geocompozitului. miez ondulaL . Stratul suport poate fi constituit de asemenea din materiale geosintetice. utilizate entru drenaj sunt formate dintr-un til~rll Geocornp~zltel~ . po ipropi en.• Figura 7. Figura 7. Contactul geocompozitului bentonitic cu un material granular grosier poate duce la a neunifo~itate din punct de vedere a1 umflarii si al umiditatii.sta ~ . Geocompozite folosite pentru filtrare !ji drenaj . eventual.) a carui granulometrie trebuie adaptata pentru a nu se deteriora produsul. praf etc.calitatea prodllsu.Unele produse au deja incorporata in geotextilul superior 0 cantitate suplimentara de bentonita. d fclosite pentru rena]. etc .. astfel incat sa se asigure continuitatea imbinarii. In mod curent se utilizeaza materiale naturale sau structuri prefabricate.rcll a III U. punerea sa in op~ra).n '. Cnntrolul de calltate trebuie sa se refere 1a: Geocompozit ~ Strat granular ~ . daca stratul de forma (baza) nu este corespunzator. de .9. Cand 0 geornernbrana este pusa in opera peste geocompozitul bentonitic.d 1 Miezul poate fi eonstltllit din: geotextil ~i un miez prtn ear~ el. • • • eoloane. _ _ respeetarea planului de punere m opera. .eoeompozite In Tabelul 7-3 sunt sintetizate principalele npun g '. • retele cu ochiuri. 168 169 . • ag . . o atentie sporita trebuie acordata punerii in opera in zona punctelor singulare (treceri de [evi. Id t rial granular. drenaj.

Tlpul de mlez retele cu ochiuri Tipuri de miezuri pentru geocompozitele Polimer polipropilena sau polietilena poliamidii sau polietilena Caraeterlstlcl de drenaj ~ Tipul de mlez >= Pollmer polipropilenii Caracteristici inent eu proem1l1en. proeminente . functie de tipul miezului. trebuie sa permits circulatia t1uidului pana la punctul de colectare fad ca nivelul sa creases in miez. presiunile maxime ce pot fi aplicate vor fi limitate la un procent din presiunea critics. transmisivitatea lor reducandu-se continuu cu cresterea presiunii aplicare. redu:and pe aceasta eoloane polipropi lena parte transmisivitate mare poate eeda hrusc sub incarc<lre. Aceasta presiune critica variaza intre SOkPa si c'lOOkPa.e asimetrice • idem proeminente poate ceda pe transmisivitatea 0 simetrice • • • fata.Miezul geocompozitului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: trebuie sa reziste la eforturile aplicate (normale si de forfecare) fiira sa cedeze. ceea ce duce la reducerea considerabila a sectiunii utile.)~ Miez cu 1" ••. In acest caz. reducand astfel ~i mai mult sectiunea. mai ales pentru eforturt de forfeeare poate c~da datorita t1uajului progreslv de obieei subtiri pot rezista la presiuni laterale mart transmisivitate midi • ondulat polipropilenii sau polietilenii • • • Geotcxtil Retca ell ochiuri • transmisivitate midi Miez dill coloane • • mica rezistenta medie la fluaj transmisivitate medie spre aglornerate de fibre • eu proeminente simetrice polipropilena bune pentru presiuni laterale mici pana la medii fluaj important transmisivitate mare poate rezista la presiuni Iaterale rnari poate ceda brusc sub incarcare poate ceda datorita fluajului prcgresiv comportarea poate fi afectata de eforturile de forfecare • • • • • lB1fM0!)mtl~~i~~W. de drellqj. Miezul se poate tasa sub actiunea presiunilor excesive. simctrice • 170 rlgura V' 7]0 . 171 . trebuie sa suporte geotextilul. TaheluI7-3. Sub actiunea incarcarilor transversale geotextilul poate patrunde in corpul drenant. Geocompozite . sub incarcare continua de lunga durata nu trebuie sa i~i reduca sernnificativ grosimea (tluaj). Geoeompozitele drenante ClI m iez alcatuit din fibre de calibru mare nu prezinta 0 valoare critics a presiunii.

• asigurarea unei acoperiri pentru a evita supraincalzirea sa lara./1. t I' . 1994}. e capacltatea de dre . • degradarea progresiva si controlabila. Exista sisteme tempo rare de control antierozional din materi a!e geosintetice. . • In Figura 7. de filtru. domenlIle de aplicare ale I1C. Chid de proie t . care au ca [01 mentinerea solului si asigurarea insamantarii. Tabelul 7-4. erfonnant I . de drenaj Figura 7. produsele obtinute prezentand urrnatoarele avantaje: • rezistentii buna in exploatare. mljslm 2>10' r~7?0~0'7"'7"'C'7"'--"'~0""""'7'7"'77:C'77":"'7""""'~'=~ {lto"PIUdt. Pentru toate aceste ti uri . iar in cateva din materialele destinate In spatele zidurilor de sprijin..lO:J.5. 0 alta categorie de geoeom ozite f . p de drenuri extsta un geotextil care joaca rol Tipulde eroziune I.12 sunt date vitezele maxime de curgere ce se pot utiliza in proieetare. orient . plase. materialele fiind bio. care exista !? curgere plana. de drenuri compozite este I ti P itat dezvoltarea unui tIP special .sau fotodegradabile.. n~J ~ s ratu llJ de sub pavaj. in functie de durata curgerii. sub etansarile cu geomembrane' bariera anticapilarii. olosite pentru drenaj sun!" osesc In cazurile In . Aceste materiale naturale pot fi inlocuite eu cele geasintetice intre care plasele si georetelele polimerice (capitolul 6). celule. sosele sunt direct lezate d' e e ~I urata de vrata a unei .' ~'.le e viteza de curgere. acestor tipuri de drenuri fu ti d . In Tabelul 7-4 sunt prezentate controlului eroziunii. Geocompozite pentru controlul eroziunii de suprafata Asocierea materialelor naturale si a celor geosintetice s-a dovedit eficace pentru controlul eroziunii de suprafata.. exernplu: . De-bit. • mentinerea umiditatii necesare pentru a favoriza gerrninatia plantelor. pentru drenaj vertical sau orizontaJ. sub terenurile de sport. . Acestea sunt alcatuite de obicei din saltele. grile. . Diferite materiale utilizate in controlul eroziunii Un domeniu de ap1icatie care a necesl . '. ce ru ier. drenunfe plane care se fol ' . ...1nitl''1luil 120 140 160 180 Figura 7. imbracaminti din iuta). td ~ v ' c tare pentru geocompozifele I' upa rcoerner. Astfel de sisteme sunt utilizate pentru pante moderate caracterizate de viteze TIl ic i ale curgerii. Alte sisterne sunt pemlanente si controleaza eroziunea chiar si In lipsa vegetatiei. Eroziune temporara si materiale destinate dezvoltarii - \ Material paie sau fan slab legate eu asfalt sau adeziv dispozitive de marire a aderentei "i stabilizatori pentru pam ant geofibre arnestecate cu pamfint 172 173 . piltln cand vegetatia se dezvolta. chiar ~i in conditi i de eroziune severa. de • • • • 7.. Utal~nMla dol-saonhn Deplfidtt 00 I::Ol1d~~"B amplaS. Sisternele clasice de control a eroziunii sunt alcatuite din materia le naturale care asigura cresterea si dezvoltarea vegetatiei (paie.' atrv. p. d . talas. pentru cele trei tipuri de sisterne antierozionale.11 sunt prezentan.

./2. Geocompozite utilizate pentru armare 7.retele biaxiale din polipropilena sau polietilenii.umplute si acoperite cu pam ant geocelule umplute eu pamant insamantat geocelule saltele formate din doua geotextile cusute intre care se pune 0 umplutura din parnfint vegetal blocheti de beton blocuri de beton anrocarnente gabioane CLl . . t Ll nylon Incorporate intr-un . t cateva tipuri de geotextJle annale ell enta in Figura 7.6. Compozite pe baz3 de geotextile t fi asociate cu al\1 Geotextilele folosite In scop de armare po po I· linen. I' utili-ate pentru cOlltrolll! eroZ1WIII.puse pe teren si umplute in interior cu pam ant saltele de ranforsare eu gazon .• li til la) Mlezul contel<1 strat de poliolefma (polipropJlena sau po ie 1 et . sunt "capsate" pe teren) prezentate In capitolul IV saltele pentru controlul eroziunii .13 sunt prez e I. fibre de cocos sau fibre polimerice. nu I~i modifica dirnensiunile In tirnp. .(nu absorb umiditatea.slab armate HI. coasere sau alte metode.tibre continue arnplasate pe terenul de protejat. •. t -.. se pun pe una sau pe ambele fete ale unei saltele din paie. If.. . .: . Fibrele sunt mentinute rf I . fibre In sem itort .r.alti pohmen.Vitezu de pr(>ieda r~ Tipul de erozlune vegetatiei ~ Material pe rermen hu.IPHiHo:' retele ~i plase biaxiale din polipropilena sau polietilena .. ntativ ale vite:elor maxime Figura 7. foarte bune care scad atune I Fibrele de sticla au propneta\l mecanlce rezistenta..!~11. .I t In fibre de po les er sa . .~kml' P·l~I~. bumbac. . difen te ma erta . 175 174 .e - ~ 2 to 20 50 lore) Dum!a curgerii prin lipire. c u fibre de sticla sau metal. Deasupra se toarna sau alt stabilizator. pam ant vegetal In interspatii ansamblului .a ta In cazul saltelelor antierozionale-. . vitezei scade odata CLl gradul de inierbare. . ~a on une . dind sunt Ingropate In teren.6. Eroziune permanents si materiale destinate dezvoltarii vegetatiei puternic armate salte!e pentru controlul eroziunii ~l dezvo1tarea vegetatiei . perforrnan!a a fost constat~ if tru saltele antierozlOna le din Standarde aplicabtle spec! Ice pen geosintetice i'nierbate: ASTM D 6454-99. . .-----. E e cons au .1.i ' S. Cea mai bllnj Llln~tare.glll~'s) ---. ~ ~ - 7. Eroziune permanents 0 de protectorc emulsie bituminoasa (eu pe1Jh-fI ~ semitort din fibre stabilizate la razele ultraviolete negru de fum sau alti aditivi chirnici) ~i materiale destinate dezvoltarii vegetatiei .

2. granu ar.l'Gu alti po limen' utila in cazurile in care elementele datorita. . Compozite pe bad mlnerata Prin rnixarea de arm are ca: pamantulu. 7.e di b erI-I' de geote'(til. Sa/tea celularii din geugrile Geotexnl 7 Figura 7. 'h" "I ~ au rornbica eli pere 11 \>1 aza .=====J~ \ 0 0 ~ BCl1Zj diu poliesrer fnvdis din Figura 7. obisnuite de macroarmare Iimitarii spatiului eu geosintetice nu pot fi aplieate In Zona de ancorare. . . 7.14 f?i Figura 7. ambele umplute eu parnant sau material granular (Figura 7. de S ltelele tridimensionale rea I'iza t e diIII g eogrile a.~ acitatii portante a terenului e lEI 't utilizarea maxima a cap . Saltele geocelulare tridimensionale din geogrile • geocelute. 7 . 111 ~. sunt elemente . este .d tnung iu ara s .rue!le care se pre.6. cu clemente polimeriee pot rezulta cornpozite • • de poliester denurnita fibre ~i plase dJscontinue.14. de exemplu.13. sau alti polimeri. 15 . ~ d I ru solida si stabila pentru utilajele fundare moale \>1 asigura 0 platform a e uc terasiere. 0 astfe] de armare.2._~IIs po!ioh!fill~ din mJQ din polL~ster sau ny lou Co In velis din poliolefina ===~==. 176 177 . Celule tridimensiona /. o o benz] SHU din pol iester nykn im-'I. . . stabilizarea . Sub aceasta denumire sunt incluse saltelele celulare tridimensionale realizate din geogrile si celulele tridimensionale alcatuits din benzi de geotextil.' '. Diferite produse cumpozite realizate dill geotextile arm ate cu alti po limen. e p~rm~ _ . C'.arnestecuri din pamant granular si fibre continue rambleelor ~i pantelor.~ b forma unui ansamblu de celule cu secnune const. .1.zl~ta su tii b din geogrile umplute cu material .15). Figura .Geotextilele pot f annate fi'i eu fibre metalice..6. . fihre continue pentru si "microarrnare".

Urn lerea oate fi facuta cu 0 instalatie mecaruca C.. Legatura 178 rampe de ~c:es etc'd . ind ind pe toata inaltimea nervurile diafragmei diago. fiind Cand sunt livrate. crescand astfel numarul diafragmelor de geogrile pe unitatea de lungime .' lute ell din pam ant armat sub forma de alveole din geotextll..· se IIItroduce 0 bad metalica. 179 .. .). 3.:n de geotextil sau de po I exemplu).' -. t' ca 0 armonica. pot fi realizate din fli. Diafragmele diagonale NU se prind de grila de la baza. tme III 0 .16.nale ~i b. p.t 0 inferior6inJ'~~:r~:. se ancoreaza la unul din capete ~i se tensioneaza. e. Derularea diafragmelor transversale una langa alta pe directia latimii rambleului. Derularea grilei de baza paralel eu Iinia centrals 11rambleului.4. rezistenta la tractiune suficient de mare pentru a permite mobilizarea integrals a rezistentei la forfeeare a pamantului aflat la baza lor.16). suprapuse ~l ump pamsnt (Figura 7. deruliindu-I ~i deplasandu-] in zig . Celule tridimensionale din geotextil sau alte materiale . Se continua umplerea aSlgur~ndu-se ma imn. eu seop. e a limeri (HDPE de de fundare. Rezistenta structurala a saltelelor depinde de forma celulelor si de dimensiunea lor. t Iute eu rna ena I mineral (nisip.i apoi urnp material granular etc. decarece 0 celuls triunghiulara este realizata prin inc1uderea unui perete diagonal In celula patrata. Lungimea maxima tensionata normal este de 30m. exprimata prin raportul de eficienta la frecare (paragraful 5. Structuri de sprijin din pamfmt annat ell alveole de geotextil. .I~%plU intii doua rfmduri de celule pima I~ ju~iitatea " ~It' . 4. Se prevede in general 0 suprapunere minima de JOOmm intre rulourile adiaeente. rigiditate sufieient de mare pentru a asigura repartizarea practic uniform a a incarcarilor pe terenul de fundare.1l e sa he :ornplet. Rezistenta la tractiune a unei saltele eu celule triunghiulare este mai mare dedit in cazul eelulelor patrate. 3. . 7. 1 d rmare a terenurilor slabe Astfel de celule tridlm~nslO~. Una din marginile fiecarei diafragme transversale este legata de baza cu ajutorul unui snur. .e formeze d' " du-Ie in spatiile celei transversale. respeetiv de distantele Intre pereti.2. -t t " ainte ca eel dill spate ca rindul din fata este intotdeauna umplut pe juma a e 111. la distante de cate 2 m...• f I" "t . . indoita la eapatu ochiuri.2. Un rol important in evaluarea calitatilor mecaniee ale saltelelor 11 are interactiunea eu terenul a geogrilei de baza. acestea se prezmta s ranse. Trebuie aplieat un strat lucreaza pedpart:a s~\e~oa~~~~~ u grosirne deasupra eelulelor inainte de a protector m paman e circula pe ele. . frecare importanta la baza saltelei. bl Ele sunt folosite pentru diferite aplicatii eu seop de arrnare: ram ee. 2. duse ee permit realizarea de structuri de sprii in Exista proee ee ~l pro ._11 :~ 1 I I I J I Figura 7.'-' 1 \ \I '1 -' . 5._ . diafragrnele diagonale cuplandu-se alternativ la cele transversale. peste grila de baza.. h·.. pentru lungimi superioare pot fi prevazute puncte intermediare de tensionare . 2. obtinuta prin patrunderea partials a umpluturii macrogranulare din saltea in oehiurile geogrilei de la baza.rnecaruce: Saltelele geoeelulare trebuie sa posede urmatoarele caracteristici se I. . v execurie: Executia saltelelor geocelulare presupune urmjitoarele etape de 1.2):. .. se forrneaza celule triunghiulare.: Se umple primul rand pfma sus. Imbinartle prin innadire ale tronsoanelor de grila se fac prin introdueerea intre nervurile grilelor a unor bare pe toata Hitimea grilei .za~ printre doua diafragme transversale succesive.saltelei se a~azii in pozitie verticals un rulou de geogrila de b!lzii~i. f-~-. Pornind dela 0 margine a .6. . _p I lelor gata umplute. Se ridica 0 diafragma transversala in pozitie verticala rotind-o in jurul legaturilor. Prin aceste oe iun .a e. desfasurate pe amplasament . ast e mea s~ s _I In r~ ~ean.2.

fixate pe un ?eotex~tllntertesut $1 Impregnate sau nu la fabricatie cu bitum pot f utilizate In lucranle de drum uri .ompozitele ~itum • geogrile sunt folosite In domeniul rutier ~i contin un eon '.1) sau cu alte forme 'in suprafata si eu sectiune cu diferite tonne ~i pot fi irnbracate in geotextil. CLl 0 grosime a peretilor intre 1. Definitle.3.125 mm si grosimi ale peretilor de 2. Compozite pe baza de bitum . 7.6.3. Se folosesc ca eleme~t anti.fis~r~ la armarea imbraciimintilor bituminoase ~i due la cresterea duratei de viata '.2 mm. sau din straturile stabilizate cu Iianti hidraulici.8 -7. cu grosimi ale peretilor de 1 -7.Exi~ta 0 mare varietate de cornbinatii de materiale naturale ~i geosmrence sau doar de materiale geosintetice care pot fi utilizate ca bariere hidraulice: geotextil/bitum: geotextilul bitumul etansarea geotextiVgeomembranii asigura rezistenta la tractiune. C.::iautostrazi pentru ranforsarea structurilor rutiere. PP. 180 Figura 8.57. in acceptiunea prezentului normativ.3. Pentru detemlinarea proprietatilor fizice si mecanice ale compozitelor pe baza de geomembrane se aplica metodele prezentate in capitolul 4. cele din PE diametre intre 20 mm si 630 mrn. Conductele realizate din materiale polimerice sunt flexibile in raport cu cele alcatuite din materiale traditionale (metal. beton). Compozite ca bariere pentru Iichide sau vapori . in straturile de ranforsare bituminoase.::1 un geotextil care reprezinta rezervorul de bitum. riflate (Figura 8.1. polibutilena (PB). tipuri.7. sunt conducte realizate din materiale polimerice utilizate pentru drenaj .7 rnrn.1. acrilonitril butadien stiren (ABS) ~i acetat butirat de celuloza (CAB).5 mm . rar geotexti V geomembranii! geotex ti 1 geomembrana HDPE/tabla de plumb/ geomembrana HDPE asociatij de geotextile/bitum/nisip in strate succesive geotextillbentonita sau geomembraniilbentonita Geocompozitele Bentonitice prezentate in paragraful 7. Pentru fabricarea conductelor din materiale geosintetice sunt utilizati urmatorii polimeri: PVC. iar cele din PP diametre de 20 -7. materii prime Geoconductele. iar pentru cele pe baza de bentonita cele din paragraful 7. Tuburi riflate 181 . 8. HDPE.::i 29. Aceste geocompozite sunt elements de arm are subtiri care reduc sensibil :aga~~el: ~i . ?eocompozi~ele confectionate din fibre de stida. Prin tehnologii speciale se realizeaza tuburi perforate. Astfel. GEOCONDUCTE PENTRU DRENAJ 8. Conductele din materiale polimerice au diametre si grosimi ale peretilor ce variaza intr-o gama larga. conductele din PVC au diametre nominale intre 200 mm si 400 mm.::1 reducerea grosirnii acesteia.asig~lfii intarzierea transmiterii fisuril~r si crapaturilor din ImbraCaml~!lle bl~~inoase sau de beton de ciment existente degradate... .7.25 mm.

.3.• preve ell e nod:~~~~ Dendsi~~ltea aplica 3. . moleculare .2.:. • • • • • termodiferentiala.. rar t es t e grosimea minima 40.3. exernplu . UtiJizari transportul Tuburile din materiale de fluide.lexibile pril~ igura s.d a (beton de.4. Grosimea peretilor .3. Norma ASTM D 2447 ·01 contine pentru tuburi din PE.4.:.2.3. polimeriee se utilizeaza pentru drenaj sau peretilor.2. valori ale grosimii si tolerantelor recomandarile fabricantului.6. un suport lateral si cand exista un astfel de suport. Tuburile de drenaj de diametru la 250 m lungime.. Densitatea d li rul din care este realizat tubul. termogravimetrica.2.e ruateriale geosintetice (paragraful B.3 .3.3. cind nu ex ista it atii: . SDR sunt extrem d e vana.3.ieu suprafata neteda se poate determina pe baza preciziirilor euprinse in norma ASTM D aplica Permeabilitatea aceleasi la vapori ca ~I principii In cazul geomembrane lor (paragraful 4.1.. DiametruJ Tuburile din materl~le plastice sunt in general definite prin diametrul iar una din normele aplicabile pentru determinarea acestuia este D 2122·98. Se p:nr~I I:. lor exterior. a B..Se pot distinge tuburi de evacuare . I). 5 Se Grosimea peretilor unui tub cu sectiune constantii .2.:. ~i In acest caz este dificila realizarea I masuratorii pentru tuburi profilate ~i trebuie urmarite recomandanls fabricantului In aceasta privinta. t D este diametru Valorile D 1 exterior al tubului.ipot avea diametre cuprinse intre 50 IVm . Norma ASTM D 2447-01 cuprinde valori ale diametrului admise. Caracteristicile geoconductelor' 8.1.i400 mm. . Pentru tuburi profilate.1. ASTM cromatografie si ale tolerantelor Ca .. concentrate) 8. F:' 82' ar.ata modurile de cedare ale unei conducte f. .:. indicelui greutatii de topire.4. Caracterizarea caracterizarii metode: proprietatilor polimerului polimerului conducta se vor respeeta din care este realizata urrnatoarele 8..3.. spectroscopie In infrarosu. mic se Iivreaza In role de 25 m panii unde SDR =-.2. de gaz. In scopul se utilizeaza • • analiza analiza 2 I22·98. 1 8. 183 .. t e. SDR definit ca: 182 .3. )' In d oua.1.3. eu sectiuni de 18 .1. Caracteristici fizice 8. Sl U'.1. . de la 8 pima la maximum 8. raport cu cea clasica • rtgl .1. 8. Acestea din urma sunt perforate .i n cazul grosimii peretilor. Raportul dimensional standard tuburi se utilizeaza raportul incercarea la compresiune localizata (sarcina Pentru compararea diferitelor dimensional standard.1. . Caracteristici mecanice 8. . I). eromatografie determinarea determinarea de I ichid sub preSIune.48 cmvrn.ituburi de drenaj.:. 8.

".2 referitor la geomembrane..3.3. Modun1e de cedare ale conductelor rigide jlexibile rupere sau deformare. La tuburile flexibile din materiale polimerice nu se formeaza fisuri ca la cele rigide.:o-. •.. . iar pentru calculele ulterioare ASTM D 2837-01 ~i 2992-01.2.deformatie utiliza norma ASTM D 2412-96a. 8.. Rezistenta la factorH de mediu A se vedea paragraful 4. In acest caz se poate 8.. Tncercarea la compresiune sub forte distribuite Pentru a modela efectul terenului pe care reazema conducta san care este pus in opera deasupra ei exista diverse scheme de incercare (Figura 8. .2.-)-'···· r ~ ~~\.3.4.-. hidrostatice in interiorul conductei panii la cedare. .3. Tncercarea la presiune hidrostatica Aceastii incercare consta in aplicarea unei ~resiuni. 98 97 Pentru realizarea incercarii se poate aplica norma ASTM D IS ... Caracteristici de durabilitate 8..3.tkxibik trctata laleral Figura 8..:OIlUucte .y . Tncercarea de fluaj (curgere lenta) Ori~are dintre incercarile deja mentionate in acest c~pitol po~ fi realizate pe perioade mari de timp pentru a estima evolutia diversilor pararnetri masurati la fluaj.4.. ~ ~r (a) Ccrlareu unci couducie rigidt: (b) Cedarca unci conducro flcxibiJe libere FIgura 1::" 8 .3. de aceea rigiditatea conductei este calculata la deformatii de 5% sau 10%.2. dar in schimb apare 0 deformare.2. Pentru detenninarea curbei efort . care poate survem pnn pierderi de fluid.2. Scheme de inciircare a conductelor 1 8. 8.3.. §f (c) COlllpOrLarca unci <.•.3.\ .3.3) pentru tuburi rig ide..1.. In cazul conductelor polimerice flexibile se ia in considerare acoperirea de pam ant pe intregconturul sectiunii: 184 185 .

3.l unoi D aca.3.07 2.4.86 1. Rezistenta la impact Pentru realizarea de teste de abraziune se aplica standardele referitoare la geotextile ~i pot fi adaptate conductelor.4. 8. 8. pe~tru seC!lUnea curenta se realizeazi ~i pe sectiuni care comports imb man pnn sudur~. Otel Aluminiu Polietilena ABS 8.: 'imbiniirilor conductelor. .11. Valori orientative ale vitezei de degradare prin abraziune a diferitelor tipuri de conducte Material Vlteza de degradare (mm/an) Nisip mare cu vlteza Nisip fln cu vlteza de: de: 2.3. conform Se poate detennina printr-un test d e a b sor . ASTM D570-98. Metode de imbinare Principalele metode de imbinare a tuburilor din materiale polimerice sunt prezentate in Figura 8.4.10.3.46 0 0.4.4. 8. Se poate utiliza 0 varianta adaptata a normei ASTM D 2412-96. o norma special pusa la punet pentru tuburile din materiale polimerice este ASTM D 2444-99.. De aceea lncerciirile ~~ca~ic~e.4.5. re de ineovotere. 8. In Tabelul 8-1 sunt prezentate valori ale vitezei de degradare prin abraziune a tuburilor din materiale clasice ~i polimerice.6.8.42 4.07 0. unde miscarea particulelor de pam ant pcate provoca degradarea suprafetei tubului. ~ tubul este profilat.3.8.3.06 0.4.06 0. 0.4. Rezisten\a la medii chimice Abraziunea externa a conductelor din materiale polimerice nu este considerata a fi de interes pentru cele mai multe situatii in care incarcarea este de tip static ~iexista 0 umplutura de pamant care asigura transmiterea acestor incarcari.1 rn/s 2.04 . trebuie luata In considerare posibilitatea cedarii prin oboseala.6 m/s 0.4. I' ~.3.3. 187 Acrilic 186 .3. Rezisten\a la actiunea razelor UV A se vedea paragraful 4.5.99 1. 8.65 1. sudurile pot reprez~nta Ca ~i in cazul altar materiale Ca si in cazul altor materiale geosintetice.3.14 7.3. Proprieta\i termice A se vedea paragrafu14.]. Rezlstsnta Ja abraziune punctul slab.6.1 rnIs 4. Degradarea a fast estimata prin reducerea grosimii.3.3.17 A se vedea paragrafu1 4. 81 0. Tabelul 8-1. ~ elemente prela bri t e. Rezistenta biologica A se vedea paragrafuI4. 8.7.6 m/s 4. care utilizeaza 0 greutate ce este lasata si cadi de la diferite iniiltimi.36 0.10 0. valabil si pentru geomembrane.3.3.3. In acest caz se rea izeaza 0 mcerca flca Norma ASTM D 3212 se refera la modul de mcercare a etansaru h .51 0. imbinarea este reahzata cu aJutOlu. exista rnai multe metode de incercare.48 0.9.3.3.4.. Rezisten\a sudurilor geosintetice.81 0.02 0.4. '.3. Abraziunea interna poate apare in cazul conductelor ce transporta noroi de foraj sau din activitati de dragare etc. 8. 8. Absorbtia de apa btie de lichid. Rezistenta la oboseala Pentru tuburile flexibile din materiale plastice supuse la incarcari ciclice.3.

.. ~~.. HllliJ..!o .. u LJ ~-~ . Stratul suport. 0 -x.4.... Coeficientii de siguranta trebuie sa La in considerare numeroase elemente." 'or -. j' .J j'. se recomanda a fi compactat la un grad de cornpactare de cca 95% pentru a preven i fenornenele de subsidenja si tasare in exploatare.-... Punerea in opera Pregatirea stratului suport... ceea ce duce la obtinerea unor valori superioare celor reale.. r».' . 'M-' n-:..-~.L. 0 Q '. () {) . cap CALCULUL PARAMETRILOR DE PROIECTARE MATERIALELOR GEOSINTETICE A "'\". n .. :_~.[i". k-r~ i .' . . / i oo ~_L......1\ ... ::. U . .f. B... ....) '"' 0 0: j _......-.. imbinarea si instalarea sunt mai u:. ca de exemplu: variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic. J' .. ~ . Se pot consulta urrnatoarele norme: ASTM 0 2774...'1 '...: .. l.043199._ .. _.. AWW A M23.~ _ .i _ a tubu rt il... a lungimilor relativ mari si a usurintei de imbinare.r7:n~'... 11 ·i.or geoszntetice '.. nivelul de efort impus in geosintetic."! I ...) ! I' '.• _ .. • fie a unor coeficienti partiali de siguranta cu care sunt afectate valorile rezultate din incercari. in cazul in care este realizat din pam ant. J 1 /0(:. /1 £1.._ / f''''. / c.JIIIIIIIt.- Incercarile de laborator utilizate pentru determinaren caracteristicilor fizice. .....m j < •. U J' ...r""-=........ ' n :[ -+t ... Cu suuuracapb.. PPI TR 31.. Umplutura secundara asigura rezernarea si transferul incarcarjlor.11:U ..''''..:rt..''\D' 0 0j _ . _ j'" f .....r. lJ'!f tf ' ~ : :- r- "'j. PPI TR 8.. Umplutura primara este de obicei realizata din material granular 9i necesita masuri speciale la punerea in opera la contactul cu tubul. ~ . m..:.or de reaJizat In cazul conductelor din materiale polimerice fa~a de conductele din materiale traditionale. L L. Prfil infiletaj'e " i'" 000 O· : I {V r-.in: .J.. _ . ~ x: cc Cu 1n3nsoanc de UDltE =t: \ ..-~.~. 1i ' '.J.E.*. o ()0 .'..._.I-J·· ._ ... ..-.... _ _. -4 .. ·__·_·· .Ill :: 1 +.. datorita greutatii lor scazute. to ate din SUA ~i Ohidul MLPTL OP ...J ._ ... .. Principalele metode deimbinare 188 . ... DF48 I.- eu sudurl1 prlu c1cctrofuriullc ... .:"( :.5.. .... 0 0 0 ..._ .m .. 189 Figura 8.J L 9. ~ .. ..if\"'=r\~":+.~.. mecanice si hidraulice ale materialelor geosintetice sunt realizate in conditii idealizate fata de realitate. Pentru a se tine cont de aceste diferente in activitatea de proiectare se folosesc valori de calcul obtinute prin adoptarea: • fie a unui factor de siguranta global ce se aplica la sffirsitul procesului de proiectare.- _..._... . Pentru aceasta zona se utilizeaza material de calitate mai slaba decat pentru umplutura primara si se poate realiza mecanizat. ~.n i..0(":00 000000 c i'"'''' • '...~ .. "i] ._s..

0 . ce [ine cont de ce tine cont de Pentru eazul in care materialul geosintetic are 0 functie hidraul ica.0 .2.n coeficient partial de siguranta ce tine cont de degradarea III lmpu mstaiam.5 1.0.3 1.0 .5 1.1. .0 .2. timpul determinarii proprietiitilor mecanice ale matenalulUl. al exploatarii si al tipului de material.0 2.5 1.0-15 1. FS{.1-2.DI es ~ ~. Tabelul 9-1 confine valori orientative pentru coeficientii partial i de siguranta aplicabili geotextilelor utilizate in diverse domerui. 190 care va fi folosit 'in proiectare. pentru calculul debitului adrnisibil se poate utiliza 0 formula sim ilara: FSpc este un co e fici t partia I de siguranta ' icren degradarea chimicii .5 2.0 .1. FSDB este un coe fici rcrent partial de siguranta degradarea biologicii.0 t.unghiului de frecare intemii a materialului um~lu~~ra mtr-o lucrare de pamant armat.1.0.2.5 1. de conditi ile concrete pentru a nu supradimensiona lucrarea.0 2. Cll diferite functii. di ti I .3 - I I Tadm == Tult FSDI x FSFL x FS DC x FS .0 . Coeficienrii Tabelul 9-1.5 1.0-4.dm este rezistenta Ia intindere admisibila care va fi utilizata prOlectare.5 .2. " Se exemplificii obtinerea intindere a unui geotextil: ' valorilor de calcul pentru rezistenp. este un coeficient partial de siguranta ce tine cont de fenomenul de colma tare.influenta efortului asuprarezistentei pe tern:~n scurt.5 1. " .0 .3.JILl este debitul adrnisibil 191 .0 10 1.1. vanabllttatea m~rimii particulelor materialelor granulare contact cu matenalul geosintetic de de Coeflclentl FSFL partialt de sigUJ'anta FSJ)ll in FSDC varia~ilitatea c?efi~ientului de' frecare dintre urnplutura si ~aten~lul. T.2 1.2.0 . 1994) Dornenlu de utllizare FSm pro~ab!lltatea ca perioada supunerii la efo!'t sa fie mai lunga decat cea prevazuta In proiect. FS t ' III mcercan.0.1-1.2.0 10 1.in T ult este rezistents la in tindere ul tirna obtinuta di ~. Valori orientative ale coeficientilor partiuli dc siglll"i1n!r! aplicabil! rezistentei fa lntindere a geotextilelor uti/hate III diverse domenli (Koerner. in functie de materia lui utilizat.0 .1-1. geosmtettc.0 1.4. ' efectul deteriorarilor produse in timpuI'instalarii efectul deteriorarilor ce se producde-a lun 'I duratei exploatare.1.3.2. Se subliniaza caraeterul orientativ at acestor valori.1.5 1.5 1. polimerului la intindere partiali de siguranta aplicati sunt alesi in functie de specificul amplasamentului.2 .II 1.1-2. care trebuie alese ell mult discernamant.0-1.3 1. proba~i1itatea ca materialul geosintetic ultraviolete pe perioada executiei sii fie expus la raze Posi~ilitat:a ~a temperatura 'sa' varieze altfel decat a fost preva~t m.0 1.3 1.3.0 10 1.0 1. ' f enomenu FIS~L este u~ coeficient partial de siguranta ce tine cont de aparitia UI de fluaj.2 1.5 .0 1. din incercari.5 1.5 l. mediu sau lung.2 .1.1 .5 2.0 .0 1.1.5 1.5 .0 l.5 . care poate varia cu conditiile de teren In specia] m prezenta apei.1 .0- 12 1.0 1.un e: DB 1 d capacitatii portante Stabilizarea pantel or Pavaje Cai ferate 1.1 . 'qllll este debitul ultim determinat q.l . gu realizare: . la Separare Protectie Drumuri nepavate Z iduri de sprijin Ramblee Imbunatatirea 1.2.2.5 1.0 -l.0 1. de domeniul de apl icare.

• functionalitatea marerialului geot til I' ar a se lua III considerare -I .5 1. muare sunt prezentate unele . coer rcient . n cazul geote til I I tru.i pierde gou!.2 1.0 in spatele de sprijin asociate Coeflcfentl ' partlall .2 dad rezulta se are in vedere 0 (80 .0 1.e slguran!ii ee line cont de FSC8 este un co 1Illata rea biologica.2 . coeficienti partiali de si • dest I d' .0 la depozitele de 5.0 1. tili • . exemple in acest sens. FSn este un coeficie n t nartial parua d e siguranta ' ce tine cont de tenomenul f considerata peste situatii de mai mica tesatura importanti'l. . deteriorarea polimerului in sine f '\93 192 .2 . arnplasate intr-un dren conventi .0 1.0 1. e geo exile III diverse domcnii T" 37.2 1.5 1. acest mod.3.0 10. FSFL FSj 1.0 2.0-4. potentialului polimerilor initial. .0 1. In acest caz.0 ..( slgl~ran(a ce (me cont de patrunderea FS es: 11 err e materialului geosintetic. rezult:ind siguranta . factorlll de K. .0-1.0 controlul 2.5 2.44.1 1... de mari astfel incfit de sigurant Exemplul ajungand la 4. de siguranpi sigurant suticient se va aplica 0 solicitare de proieetare de de siguranta de 1. este un coeficient partial d .6. Dar trebuie luat in considerare si un coeficient de la smulgere.0 S. Api icarea acestor factori de siguranta globali .0 2. 1994) .5 2. in i cu precipitat chimici sau de vla\a ~i se FSr este un coeficient partial de " • . ( oerner. lve a e coeficientilor u I izate III diverse dornenii. nu afeeteaza poate fi blocata periodica. .1. de parnant de 100 kN/m drenului.50. V.0 2..0 4. din rezistenta anumite depozite 100 ani.0 10.0 1.0 coeficienli a. 0 Daca materialul atunci un coeficient devine poate fi smuls din terenul in care este forla de 50 kN/m.0 1.0 1.2 1.1.. .3 2.0 2.• materialelor adiacente In d 1 id ' .poate de tluaj. .2 1. La Exemp\ul vedere material cedarea [ucrare annat armaturii trebuie Dad sa se aiba se utilizeaza in un prin smulgere sau prin ruperea cu rezistents la lntindere se va limita solicitarea la 75 kN/m. '. aceasta de filtrare. rezultand la rupere T(/belul 9-. partiali aplicabili debitul .O 4.0 de sl e slguranta ~ ~ FSCB 1.3 3. prin proiect de reellratare 0 se va limita durata va prevedea posibilitatea 2. 1'1. Tinand cont ~i de alungire.1.0 .1..2 1.0.5 1.2 1. Tabelul 9·2 coniine pentru geotextile valori oriental' I •. colmararea chimica..2 5 ori mai rezistent ar fi fast necesar 1.0 3. Astfel de facton nu mai este neeesar sa fie aplica~i dev in ~i a Iti Domenll de uttltzare FSc Filtre zidurilor Filtre drenuri lor Filrre pentru eroziunii Filtre deseuri Drenaje Drenaje gravitationale sub presiune 2.0 10.2 1.1 1. de deteriorarea FScc' 1. . "! icientilor de sigurtllltii ' . de degradare pe terrnen lung.90 % dura 100 ani). cre~tere de siguranta astfel incat este ales un geatextil 1. Oar.0 1.5 1.3 .0 3. . La evaluarea a factorilor dedit 2.0 . ex I.. Cl' .aI'on orientative ale co 1" 2 . eaci dad performantele i.0 3.5 kN/m.1.0 1. Exemplul I.3 care pare suticient pentru 0 de pamfmt. partiali ' de stnlctura siguran~a blocat cu un coeticient de siguran!1'i de 1. partial de siguranra ce tine cont de de bacterii. X I e or [esute eu rol de onventional.2 1. ui tr frat sau drenat de t '1 .5 1. a creste de asemenea.5 2. factorul In 2. _ e siguranta poate conduce la u e man In conti . In proiectare este neees .0 -4.

1.__ ell separator .~_ u . Elemente specifice lucrarilor de drumuri Pentru asigurarea calitatii si durabi litjiti] lucrarilor rutjere ce materia le geosintetice trebuie avute in vedere solicitjirile specifice acestor construct] i ~i cele cu caracter general: inglobeazii G80textil • Solicitdri mecanice specifice datorate caracterului ciclic al contactului roata . Solieitori chimice de temperatura. lirnitand deformatiile asociate.1. -/._ /0 _ [undatiil« lin III/Uri/Ii/' de filtraTe $i drenaj . datorate variatiilor inghe] . Drumuri fund ate pe terenuri slabe 10.se urilizenza fine geolextJie.pertormuntele drum pavaJ. cic1urilor de F·IglIJ'a j(j . de care impiedic.2. Utilizarea materialelor geosintetice la lucrarlla de 10.10.!~~~):~~!~ __ J .i a unui lor de sub de drenaj a stratun • drumuri 10.1.c-.. Tipuri de materiale geosintetice utilizate la lucrarile de drumuri §i rolul lor 10.:.1. . sunt legate de capacitatea si duruta de \'i:l!.dezghet.3. raze IN etc. UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINT.. .-:9 j/ ..drum.-----.i ~l 194 migrarea particulelor in stratul agregnt perrnrte 195 . Amenajarea drum uri lor necesita adesea santuri de garda pentru colectarea ~i evacuarea apelor pluviale a carer sectiune po ate fi protejatii cu geosintetice.0biect In cazul drumurilor La lucrarile aferente realizarii geosintetice sunt utilizate in principal fundate pe terenuri slabe materinlel e ~eosillte[tCC lor.·-"·-·T- FJ .ETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUCT!'I • Solicithri hidraulicc . rol de ann are pentru materialele imbunatiitirea sunt previizute urrnatoarele pentn! cresterea intre capac itiitii port ante a rerenun stratul functii: de separare de fundare si in cadrul structurii Principiul este de sporire a capacitatii exterioare. ·~r7 '·. In acest caz se pot uti1iza la baza rambleelor saltele geocelulare...3.1.. indepl ini nd sau reabilitiirii Cll drumurilor. in functie de tipul acesteia..1.1. 10. reran slab L_. terenului rutiere. in functie de inciircarea pe osie si modul de transmitere al acesteia in structura rutiera si Ia terenul de fundare. • • Solicitdri fizice... structurii de a prelua incarcar] Ie Condiriile de amplasament pot conduce la necesitatea realizarii unor ramblee inalte pe terenuri slabe.1 G"(Jt<>\il utilizat t ~ .

. J:i.. G90sint(3~c Suprototo de cedore probabllo.. datoratii freciirii si inclestarii dintre armaturi si stratul de agregat... -. .~~-=~ 1 GeosintHlic o~e _m~ .. tore geosinlelic Ib) Crestereo ccpocnnn porlonte Figura 10. I .or _ ...».. fundatiilor drumurilor. Se pot utiliza §i compozite de drenaj ca drenuri de margine.'-... geocompozite de In cazul fundatiilor de drumuri.t t vgeosintetic \.geotextil. ---.>-:... prin filtrul .' Fagos _ ..' :.::. reducand astfel fagasele.-. Elect .( mJ . Lm- 1-::':._ GeOs:nteiic t'll. Mecanismul de curgere printr-un dren prefabricat margine de de arrnare . cu geosinletlc L_'. SlIprClfatade (Eldora....- I ?' de membrana lei Reducerea fogaselor .:..2 schematizeaza acest mecanism..7 1111m-_/'nccrcare~ \~.mcorcore pe osie \.sporirea capacitatii portante a sisternului rutier prin modificarea suprafetei posibile de cedare.2..".- j~ _ ! ."" '-.-7'"-. L ~J.. - . In .... ../ //"::....se utilizeaza geotextile.drenarea excesului de presiune a apei din pori deterrninat de incarcarea dinamica. F._..//.: ..m fundore de ... ' ~-~ Terc..: : \ \----.. armarea asiguratii de materialele geosintetice se realizeaza prin trei mecanisme posibile (Figura 10. limitore a defoffTlotlitor lolerale (a) Limito1<lO delolrr!otiilor lolerale L =r::.~\"lllil/'--.-... Figura 10.__. .. Mecanismul de curgere printr-un dren de margine pentru sosele este complet diferit de eel aJ unui dren _ fitil sau plan./ .._' _ .J . __ -..: ...__'. .....: ----': .:: ==- ~~- jlll!!1 GoosinteNc cu rot 00 ../ .J h.. < .... Curgerea este initiata in stratul granular de sub pavaj. .:.... Curgerea propriu-zisa prin dren are loc doar in portiunea inferioara a acestuia. Curgere de suprafata ~ mcoroore De osle ~ .19ura 103 Mecanismele de armare prin geosintetice in ca::111 .. dupa care lichidul trece prin miezul dispus vertical._~ ~ ~ \ -. geogrile....3): ~. 7 \ / ! .-.confinarea laterala a patului drumului..c..:.. . ~/ .suport pentru sarcina pe osie..~~ =_.. 196 197 .._.<..""' ="--=-~-:.

:-"" ..• ...' f' ("' .. dfind astfel posibilitatea ea straturile bituminoase sa fie exploatate in dorneniul deformatiilor mici. cat ~i pentru repararea lmbracamintilor existente...tile impregnate eu emulsii bitllminoase sau geogrile. .. _ .. Se pot utiliza geotex.. ".:. ~ .lt Pavaj ex istent Dale do beton Teren de fundare Rest a) lisurare prin trunsmirere b) formarea fagasclor redueerea grosimii stratului d e agregat necesar (functia de se~arare si armare). m stratul de agregat (ftmctia reducerea adancimii exeavatiei nee "~ eventua1'elor material ..~1. Utilizarea geogrilelor la pavajele noi La imbdicil.. esare pentru mlaturarea arm are)... "... -:~:..mintile rutiere noi sau Ia repararea imbracamintilor existente materialele geosintetice se utilizeaza cu urmatoarele functii: etansare arm are protectie Geosinteticele utilizate cu rol de ~ pentru imbracamintile bituminoase actioneaza atat prin absorbirea eforturilor verticale transmise..3. mg et ...-.' directia dedezvoltarr. nan III mentinerea el ru iere runctia de armare) re d ucerea lucrarilor d intreti " a drumul . functii. separaTe $1 armare) sponrea rezisten!ei patului drumului in f' . Incarcarea data isura transmisa ______ ~-~----Goognl" ABC.. . penetraru agregatului in strat I d t ~ ~mulU1 ~l prevenirea de separare)... datorita deformabilitatii geosinteticului in plan vertical si a rezistentei mari ~i deformabilitatii reduse in planul sau. atftt pentru lucrari noi...~ "h4_"_~... cu rol de armare si pentru tratarea rosturilor necesare pentru latirea partii carosabile....•.. De asernenea.•..:.Utilizarea materialelor geosinteti ~ fundare a drumurilor are u ~t I ee pentru Imbuniitalirea terenului de rma oare e efecte: ._J. . sportrea cfortului ca urmare a inalta rii coustructie] _..>__ .. -.•• '.__\.•~~. ....... e neeorespunzatoare (funetia de separare si v 10.. Figura 10. .. . . redueerea tasarilor difer ti t Imp (~netIa de arm are). . . Geosinteticele se folosese de asemenea la reabilitarea drumurilor. ~al~eil..... .-71/ '~"".' reduee!~~ eforturilor pe funda ia d ... .. " ~ . cat si prin preluarea eforturilor de intindere in plan orizontal.5.Z:k..g~ocelulara ._. evrtarea deranjarii terenului de fund " ..-:-. zonelor de cedare p lastica r v...'...~''_':"':': ~~:'. Utilizarea materialelor geosintetice determina: sporirea duratei de viata a irnbracamintilor scaderea costurilor de intretinere... . integritari] imbracamint . il .• Figura 104 Saltea geocelularii sub un rambleu . u e pam ant de dedesubt (funetia prevenirea rnigrarii particulelor fine ~ de separare si filtrare). saltele geoeelulare sub un bl' ~ 1 terenului pnn utilizarea unei ram eu ina teste prezentat in Figura 10..... ). ... gelive din terenul de fundare sau chiar Efeetul sporirii capacitatii portante a ". lucrarilor (funetia de ..: ::":.dezghet asupra pamanturilor " e e ec ciclurilor de patul drurnului. e m retmere ~I prelungirea duratei de viata Ul. Z~:~~~~...._)\ ~ 198 "-. 199 .:'~. . / • ...4.. geotextilele pot indeplini si 0 functie de protectie..'1. are in timpul executisi . ...1. Armarea imbrikaminti10r rutiere Geotextilele si geogrilele pot fi utilizate pentru a intarzia propagarea fisurilor imbriiciimintilor rutiere bituminoase (functia de armare)..2..:::-::~~:~=:=::::::~::~:::::~ _. en ia e eu rol determi t~ .... cum ar fi cea de bariera 'I r~n e de drumun pot indeplini ~i alte "h capl ara pentru a reduc 1': tul ... • rutiere IncW'carea data do roara Strat 11t!:uprafatu s Geosintetieele utilizate la lue ~ '1 ...."- "0 ... elastiee.

Punarea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarlle de drumuri Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe terenul compactat §i nivelat in prealabil.llor §I de permitivitate.I izeaza geotextIle. t im racarnintils bltuminoase ale drumuri] . ~.4. mle~oreaza adanci . ep mit in Iucrare.:.1. largire intarziind transmi . armare Toate functiile m!resc dw:ata d: exp!o~tare a imbracamin!ilor te uc groslmea Imbracamintilor bituminoase bituminoase' ' "'" t 1. posibil. funetiilor p~ e~r. are.. simple §l duble. . . e ere caractenshclle meeanice ale terenului de fund upa cum se prezmta in Tabelul 10.t l nfecti .90 30-60 < 30 Caracterlstlca CBR a terenulul 2-3 1-2 <1 Filtrare ~i.. a fi d I' . S ructura rubera existents §l zona de La realizarea de tr:~:~~~:e::t~:. rezlstenta la intindere caract . Pentru geosinteticele utilizate cu rol d '. 10. de exploatare mare se utili ~ I~IOoase. ti 'I d fr e armare sunt pnontare durabiIitatea. fluajul si Pentru geotextilele care ind lines fun "1 armare alaturi d' ep c ctii e de separare §i de -=== a n e cerintele de comporta t ' cerintele legate de deschiderea or' ~en mee~~l~ trebuie urmiirite ~i materialul cu care va veni in cont~ct. rezistenta la poansonare statica. separare ~1. eu durata de arm are. posibil. Latimea pe care se realizeaza suprapunerile este functie de caracteristicile mecanice ale terenului de fundare (Tabelul 10-2 pentru cazul in care sunt utilizate geotextile) ~i de orientarea acestora (longitudinala sau transversals fata de axul drumului). Eventualele schirnbari de pants ale profilului vor fi raeordate astfel incat materialul geosintetic sa poata fi in contact cu terenul in orice punct.m st~aturile ~itumin~ase de deasupra. ¥ .. Pentru alegerea materialelor geosintetice utilizate la lucriiri de drumuri vor fi aplicate prevederile SR EN 13249:2000.e geosintetieele le indeplinese in lucrare d~ . In ceea ce priveste utilizarea geosinteticelor ca strat antifisura. caracteristicile de frecare §i de fluaj din tractiune). a oare e nctii: Intarzie transmiterea fisurilor §i crapaturilor din imb ~ ~ intil bitumi racamin I e .0. geogrile sau geoeompozite cu rol A Tabelui 10-1. fixate e f ). ulati anelmea §l amploarea raga§elor produse de elrc atie pe b ~ ~ . trebuie avuta In vedere rnobilizarea rezistentei la intindere cu deformatia.~tnibre de sticla. '. criteriile A I In .5. Functii posibile ale materialelor r=--' geosintetice Functll puslhlle Se pot utiliza geoco . un or §l A Rezlsrenta la forfecare nedrenata a terenulul (kPa) 60. moa~e sau d~ beton de ciment existente degradate sau din stratunl~ st~bllizate eu uanti hidraulici. pe un geotextil care pot indep~~ol'zurm~tO eCltlOfunate. prin raport cu trebuie a. ~r!terii de alegere a materialelor geosintetice ut I sza a a lucrafl de drumurl . separare Filtrare.:Ie asigurii acoperirea rostului dintre t . autosttiizilor. in anexa 6 sunt prezentate cerintele UE pentru materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. in stratutile de tanforsare bituminoase. ' ens ICI e e ecare pe interfata.!Ul~.1. ca si incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. A". Fata de cele prezentate exista precizate in standardul SR EN 13249:2000 caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de drumuri acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. tn functie de rolul prevazut Pr mcipa I e d e a 1egere se diferentiaza.~ . ._t:t~~il:e. . 200 201 . .1. . In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii.

1 '.tunlor. d baza Cll capacita e por ) " rambleelor pe terenun e . functie de caracteristicile terenului de fund are ~i a solicitarilor din exploatare. se obtine 0 repartizare mai favorabila a sarcinilor. '~.5 . 10.i mite conditi I de amp asamen . in special in cazul platformelor destinate depozitarii containerelor. • . .' platforme pentru conuunere Criteriile asemaniitoare de alegere si principiile d e puner e in opera sunt eu cele de la lucrlirile de drumun. Utilizarea mate cai ferate 10._." ». D. .•••. 'I 1 tfonnei caii cre~terea portantel rambleului.35%.'c Toate capetele rulourilor se vor suprapune pe 900 mm sau se vor coase..I < 0.~ "··.=~. etice sunt utilizate in prmcipa pen ru rea I " ferate.I:r" I""T/""T r-L} . cat ~i pentru deplasarea echipamentelor de manipulare si transport. in acest fel se diminueaza considerabil tendinta de deplasare atat lateral.'.1. w B!~::. 'li t . Utilizand a fundatie armata cu geogrile. Prin solutia de alcatuire a platformelor trebuie sa se asigure pe toata durata de exploatare prescrisa indeplinirea conditiilor de a nu fi depasite eforturile de tractiune admisibile la baza imbracamintei (pentru sistemele rigide) ~i eforturile de compresiune admisibile pe terenul de fundare (pentru sistemele nerigide). . a carer grosime totals in cazul platformelor "grele" depaseste 100 cm.3.__.' '.po.a s a I I • contra ravinarilor ~i caderilor de stanci. grosimea acesteia se poate reduce eu 25 .. extinder~a dlme~slUm ~r ~ a I ea latfo~ei la sistemele de zo platformei ~i separatra s~r~.". " . matenalele geoslUt itat tantii redusa largirea corpulul .I~l_. . . < ~" 'I. Alcatuirea de principiu a sistemului rutier cuprinde in principal imbracamintea ~i patul de fundare. lelor geovintetice laJimdllfia lwei Figura 10. tm zarea ma erta .~ . • """". 'f drenaje.. tar unghiul de distributie a sarcinilor se mareste.heV dm t. _ c. ~ •. Sarcinile ating valori importante.5 c. in combinatie Cll rezistenta la rupere a geogrilei.900 mm 900 mm sau cusiitura Cusiitura >2 1-2 0._-I~co ~ >\'~'. colateral se .e~cn Caracteristlca CDR a terenulul de fundare Litlme minima 300-450 mm 600. manu .6.::? ~: "'. ~'lol'Q . Dlstan~a dintre s~l~tun e in ~o~binatie cu materiale geotextile care all Geognlele se uti izeaza . rol de separare ~ifiltrare (Figura t 0. cat ~i vertical a materialului ce formeaza patul de fundare.lo ~. ' 'I de eo rrila se adoptii de regula de 25~O em.. 203 202 . • I t I zarea L a Iucran e l' ..2.'I aferente realizarii sau rea 1 itam ~I m " .6).=. '".3. h1ldrOl trc~ ~ la alte lu~rari...Tabelul Ill-L Latimea suprapunerilor geotextilelor pentru lucrdri de drum uri " . la [ucrarlle de rialelor geosintetice 10.L= = t . Dispar de asemenea concentrarile de eforturi. t bTtatii pantelor ~i protejarea lor utilizeaza geosintetice pentru cre~~ere. Utilizarea materialelor geosintetice la platforme Platformele sunt utilizate pentru depozitarea propriu ... . Obiect bili -" ' odernizarii cailor .zisa. tr:=:I1. Prin structura geogrilelor se realizeaza 0 inclestare cu materialul granular din fundatie si.

3. . pietris nisipos. . expunerea la raze ultraviolete. • solicitari chimice . care patrunde in pori. avand ca efect accelerarea consolidarii. Lucrarile din infrastructura caii care inglobeaza materiale geosintetice trebuie sa fie apte sa preia in conditii de deplina siguranta solicitarile specifice acestor constructii §i cele cu caracter general: • soliei/an' mecanice .3. . 204 Aceste materiale sunt. • solicitdrifizice .asociate de contactul materialelor geosintetice eu pamanturi cu diferite tipuri de agresivitate (pamanturi acide.dezghe]. viteza de circulatie si modul de transmitere a sarcinilor la fundatia caii ~i I sau terenul de fundare. Trecerea ritmica a rotilor trenurilor determine oscilatii verticale in patul de balast care poate pompa in sus fractiunea fina din terenul de fundare. in functie de incarcarea pe osie. Densitatea retelelor de drenuri fitil se stabileste ~n functie de grosimea straturilor moi. .7 Realizarea rambleelor de cale [eratii pe teren de bazii cu capacitate portanta redusii Pentru asigurarea indeplinirii scopului propus in functie de situatiile concrete se utilizeaza urmatoarele materia Ie: .determinate de punerea in opera §i de trecerea ciclica a materialului rulant feroviar. materialele geosintetice sunt utilizate pentru: . de inghet .geocelule sau geocompozite de armare. pamanturi stabilizate cu lianti hidrauliei. _ geogrile monoaxiale si biaxiale eu rol de annar~.or grosime se stabileste in functie de conditiile concrete ale fiecai L11 amplasament (Figura 10. '" . de regula. a e~r. Materiale utilizate la lucrarile de ciH terate §i rolul lor Tn cazul realizarii rambleelor de cale ferata pe terenuri cu capacitate portanta redusii.2. . _ saltele geocelulare pentru cresterea capacitatii portante a terenului de fundare. impiedicarea aseensiunii particulelor fine din alcatuirea parndnturilor de fundare. filtrare ~l armare. etc. gradul de A • 205 . ~n baza rambleului.consumarea rapida a tasarilor datorita consolidarii primare a straturilor noi supuse unor sarcini pennanente.7).geotextile tesute cu functie de armare.impiedicarea deplasarii laterale a straturilor din baza rarnbleului.determinate de variatiile de temperatura. . inglobate in straturi portant~ realizate din materiale granulate (pietris.10. piatra sp~rta refo\osita din prisma de balastare a caii) dispu~e. Specificul lucrarllor de cai terate _ cresterea capacitatii portante si a stabilitatii totale a rambleului. nisip.. . prezenta apelor subterane agresive) sau eu materiale pulverulente ee pot sa cada din materialul rulant pe timpul transportului. _ benzi drenante sau geocompozite pentru realizarea drenunlor fitil. Solicitarile dinamice variabile provenind din traficul feroviar produs in infrastructura caii un "efect de pompaj" care poate cauza deteriorarea rapida a patului de balast. _ geotextile netesute eu functie de separatie si filtrare. astfel incat patul caii devine contaminat si ineficient datorita scaderii considerabile a rezistentei la forfeeare a balastului. • solicitdri hidraulice 10_3. ciclurile V· r tgura 10. limitarea §i uniformizarea tasarilor pe durata de serviciu a terasamentelor. caracteristicile pamantului de consolidat. _ georetele eu functie mixta de separare.

care migreaza ca ~r. dispuse pe unul sau mai multe randuri. stabilitatea taluzurilor poate fi marita pe principiile pamantului armat.in.9.f. Pentru cre:. .l:~~jr.. fira extinderea a~prizei ~~istent~.. de realizare a consolidarii primare ~i de in cazul realizarii unor ramblee cu inaltimi mai mari sau din materiale de umplutura cu proprietati mecanice mediocre. se realizeaza prin eompletarea cu material de umplutura nou. Una din solutiile tehmce folosite este aceea de a se realiza taluzuri din pamfinturi necoezive cu pante aspre (2: 1.nce m ace:te pung! me~!~ne pamanturile In conditii de urniditate ridicata ~! agraveaza starea tehnica a terasamentelor . platform a caii a fost penetrats de piatra sparta din pr~s~a de bal. 10.astar. geogrile monoaxiale. Lucrarile sunt necesare atat la ramblee cat si la deblee. din materiale e~~ziv~.f de debleu utiliziind geagrilc . 9 ~l Figura .ireabilitare a terasamentelor de cale ferata existente este necesara extinderea dimensiunilor platformei caii la ~oile valori impuse de suprastructurii. existente sunt numeroase cazunle in care terasamentele ~u fost executate in conditii precare..ul de pornpaj determinat de circulatia materialulu! rulan~. determinata de schimbarea pozitiei axei caii liniei c. geocelule.~~L .8). eu caracteristici de rezistenta slabe sau mediocre. 3: 1) armate cu geosintetice. Pe durata exploatarii liniilor. formandu-se pungi de balast cu ~o~e ~1 dlmenSlU!:! variate neregulate. in cazul completarilor cu materiale de umplutura necoezive se folosesc geosintetice cu functie de armare ca: geotextile netesute. Pe reteaua de linii c.f existent §i cresterea capacitiiiii portante a platformei Figura 10.10). Pentru impiedicarea colmatarii materialelor necoezive din fundati~ ciii cu particule fine din straturile suport. geogrile biaxiale.consolidare necesar. Pentru limitarea suprafetelor de teren ocupate. timpul caracteristicile geodrenului.. geocelule.e a suprastructurii. In cazul completarilor eu materiale de umplutura coezive. se ~hl!zeaza g~ot~xltle netesute cu functie de separare si filtrate (vezi figurile Figura 10. Infiltrarea si stagnarea apel?r.. 206 207 . x-?:~~~~ Figura 10. . noile taluzuri se pot realiza cu pante mai abrupte a carer stabilitate este asigurata prin utilizarea de materiale geosintetice (Figura 10. fie prin interpunerea geosinteticelor numai pe 0 banda de 0 anum ita latime. Aceasta se poate realiza fie prin interpunerea pe 0 anum ita inaltime din rambleu a unor geosintetice intre straturile elementare de umplutura pe toata latimea sectiunii transversale. In cadrul lucrarilor de reparatii :. Acestea se arnplaseaza la baza rambleului pentru impiedicarea colmatarii pernei din materiale necoezive care se interpune la baza rambleului nou.mare~aefectul. . Se pot utiliza geosintetice cu functie de armare a stratur~lor portante.terea capacitiitii portante a platformei liniilor existente la noile valori impuse de circulatia cu viteze si sarcini pe osie spor!te.'YH~Rt~H~1U'. Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c. Se fclosesc geotextile netesute. me!eo.8. pe langa geosinteticele cu functie de armare se folosesc si geosintetice cu rol de separare ~i filtrare. geocompozite de armare.fjl:lJ.f In profil transversal sau de cresterea numarului de linii. Cresterea capacitiuii portante a unei platforme c. Liirgirea eorpului rambleului.

f. de interceptis ~'idescarcare: . I a. ceade~. I rOlzo are geomembrane s . W • W - in cazul folosirii geogrilelor pentru realizarea de pante abrupte sal! structuri de sprijin se fclosesc criteriile pentru aceste tipuri de lucriri (vezi paragraful 10. rezistenta la poansonare statica. Criterii de alegere a materialelor utilizate la lucrarlle de dii ferate geosintetice Alegerea materialelor geosintetice ce urmeaza a fi utilizate la aplicatii in domeniul cailor ferate se face pe baza unor criterii diferentiate. ' In aldituirea drenurilor t til avand caracteristicile tehni ' obo ru I tre se folosesc geotextile netesute Ice coro orate cu pararnetrii tu '1 dreneaza. unde filtrul suborizontal h' e ne.4. _ izotropia deschiderii ochiurilor pe ambele directii principale. Pentru armarea ~i consolidarea tera crestere a capacitatii porta t If s~mentelor se executa lucrari de drenarea pungilor d~ balast. rezistenta la abraziune). _ izotropia fortelor de tractiune pe ambele directii principale pentru alungirea de 3%. Pentru situatiile cand este ~ terenului inconjuriitor de efecteie ne~ecesar~ asanarea ter~samentelor sau a in zona caii ferate se executa luc dvod~atibl~e pr.1I portante se folosesc materialele descrise . In anexa 6 sunt date cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. fie din drenuri forate netesute. au ~eo~ompozlte bentonitice. ca: . ran e I ente tipuri. iar pentru transportul ~e Plot folosi georetele sau geocompozite de apei co ectate geoconducte perforate. Cresterea capacitatu uti tzan geocelule portante a platformei c. Principala functie a geogrilelor folosite la lucrarile de cai ferate este tili . _ limita inferioara a deschiderii ochiurilor in ambele directii principale (in corelatie cu curba granulometrica a umpluturii drenante). Principalele functii ale geotextilelor folosite la constructia cailor ferate sunt cele de separatie. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. esute cu rol de fiItru. in care sunt precizate In plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de cai ferate acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. caracteristicile de frecare si de fluaj din tractiune. 208 209 . paman n or care se drenaj.drenun de platform a etc. Daca ele sunt incluse In lucrari de combatere a eroziunilor sau de drenare se vor folosi criteriile pentru aceste aplicatii. Pentru corpul drenant .drenur~ transversale.10. Drenarea pungilor de balast se oatefa .ezentel apelor subterane a~e '.10. n e a p at ormei.dFigura 10. In cazul folosirii geogrilelor pentru cresterea capacitatii portante a platforrnei caii sunt determinante: _ rezistentele la intindere pe ambele directii principale.5).drenuri longltudinale marginale caii: . _ izotropia fortelor maxime de tractiune pe ambele directii. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conforrnitatii materialelor. ec ipate cu geoconducte perforate ~i filtre din geotextile Geomembranele se utilizeaza i]" db' .3. In functie de locul ~i rolul pe care il indeplineste geosinteticul in cadrul aplicatiei si de solicitarile specifice lucrarii respective. dublate de hidroizolarea si Pentru crestersa capaciCC mai sus iar pentru hid . arm are ~ifiltrare. este alcatuit din geotextil te ce fie cu slituri drenante. Pentru lucrarile de cii ferate se aplica prevederile standardului SR EN 13250:2000. pungilor de balast cat ~i p t hi droi n e lee pentru hldrolzolarea ru realizate in siipaturi in roci us end I rolbZ?llarea platformelor de pamant sor ezagrega I e sub actrunea apei.

· limita superioara a deschiderii ochiurilor (pentru irnpiedicarea deformatiilor prea mad ale urnpluturii drenante piiniiJa intrarea in lucru a armaturji); .· alungirea la rupere; Principala functi.. a geomembranelor folosite la lucrarile ferate este cea de etansare a platformei caii. Caracteristicile deterrninante sunt urmatoarele: · materialele din care se fabrica geomembrana; · forta maxima de tractiune pe ambele directii principale; · permeabilitatea - perpendicular pe planul de pozare; - alungirea la rupere; - masa unitara; - grosimea. de cai

10.4. Utilizarea hidrotehnice 10.4.1.0biect

materialelor

geosintetice

la

lucrari

. lele tipuri de constructii hidrotehnice la care se urilizeaza P· nnClpa ',--, _ -1 de materialele geosintetice sunt barajele, lucrarile conexe, .lucra~l ~.: d: regularizare ale raurilor (diguri, epiuri, praguri de fund, pro,teq~t), aparall maluri pe cursun , de apa, canale navigabile ~i lacun, digurile mat itnne, cheurile etc.

10.4.2. Elemente specifice constructillor

hidrotehnice

10.3.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarile de cai terate
Punerea in opera a materialelor geosintetice la lucrarile de cai ferate se face respectand regulile generale de punere in opera specifice functiilor pe care acestea trebuie sa Ie indeplineasca, ~i care au fost precizate incapitolele anterioare, Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare simpla pe suprafetele pregatite in prealabil. Suprapunerile la capete, transversal ~i longitudinal caii, se realizeaza pe diferite latimi, in functie de tipul de geosintetic, pe baza detaliilor de executie ale fiecarui amplasament. La lucrarile de sporire a capacitiitii portante a platformei caii s-au dezvoltat tehnologii de executie mecanizatii Cll trenuri de lucru specializate care efectueaza sapaturile pentru indepartarea materialelor coezive ~i umpluturile cu materiale necoezive, rara demontarea cadrului ~inii - traverse, sau cu utilaje grele de cale care executa ciuruirea prismei caii, Utilajele sunt prevazute cu dispozitive speciale de fixare a rulourilor de geosintetice (geotextile, geogrile) asigurand derularea mecanicii, la pozitia prevazuta, a acestora, in conditii de productivitate sporita,

Contactul permanent cu apa, ca actiune statics si/sau dinarnica , ~ cerinte suplimentare la utilizarea geosinteticelor la cons~ructiile ~:~;:::hnice, ~rin raport cu cerintele generale impuse la celela1te ltpllrl de constructii. Solicitiirile urmatoarelor aspecte: spectifrce _ la acest gen de lucrari se datoreaza

- la baraje: • corpul barajului este supus presiunii permanente a apei datorita diferentei de nivel intre biefu! amonte ~l eel aval; • taluzul amonte se afla in contact direct ell apa din lacul de acumulare, tiind solicitat de presiunea apei, de valurile ce apar pe suprafata lacului, variatiile de nivel et~_; • in corpul barajului drenate controlat. - la protectii de taluzurl: _ • ,__ . . t~ su b forma unor pante , eu inclinari • malurile se prezm a diferite de la 1:1,5 • circulatia apei se produce transversal taluzului prin infiltratie ~iexfiltratie se inregistreaza infiltratii _ care trebuie

210

211

- circulatia apei produsa de valuri §i variatiile de nivel au loc concomitent si in planul taluzului -la baza taluzului se poate produce fenomenul de eroziune - taluzul poate suferi uncle deformapi pilonare al valurilor (tasari) sub efectul de

10.4.3. Materiale geosintetice utilizate la constructll hidrotehnice ~i rolullor .., . e materialele geosintetice sunt folosite In constructiile ~~droteh~l; r dar si pentru cele rnecanice. preponderent pentru functiile lor hjllrau)C ICael~ utilizeaza 0 gama larga de se . j 1 dl mater a e 0 ~ ,,d La bara ee In ~ 'I ~t §i pe taluzuri, indeplinin materiale geosintetice, atat in corpul lucran or, ca functiile de (Figura 10.11): , ~ ,. , ' • asigurarea stabilttatll taluzunlor • _ • • • • (a)

- in cazul sacilor umplut] cu nisip apare §i efectul de antrenare a elementelor individuale de catre curenti - apa poate fi poluata - la pragurt de fund: - corpul pragului trebuie sa fie etan§ - in aval trebuie realizata curentului de apa
0

risbetma

supusa

antrenarii

filtrate (b, c, d) . ~e vertical a si orizontala (b, c, I) separare (e, f) depresionare (e) etansare (g) protectie antierozion~la (e) . stabilizarea piciorului taluzului aval (h)

- malul cursului de apa trebuie protejat - fa digur! de protectie, de diriJare ~!eplurl: - actiunea curentului produce afuieri principal in Zona capului epiului ale albiei raului in

- corpul constructia] asezat pe fundul albiei trebuie sa aiba la baza un filtru invers - Ia baza taluzului atacat de curenti se prevede protectis fmpotriva afuierii - la dtgurl maritime: - digul produce tasarea greutii.tii proprii terenului de fundare
0

saltea de

sub efectu]

- particulele fine ale fundului marin au tendinta de urcare prin nucleul de anrocamente - sub efectul valurilor lungi, in cazul terenurilor apare tendinta de antrenare a nisipului nisipoase,

-Ia piciorul taluzului se produc afuieri din cauza curentilogenerati de valuri - la cheuri: • apar curenti de exfiltratie dinspre umplutura spre bazin, din cauza variatiilor de nivel - in cazul terenurilor slabe de fundare se impune realizarea unui filtru invers la nivelul inferior aI patului pentru

17" rlgura JO . JJ . Utilizarea materialelor materia le locale

. geostn t01 ti ce Ia baraje dill

. ., a] se utilizeaza materiale geosintetice La lucrarile de pr,~teC!~lde m 0 12)' drenare, filtrare, protectie :;;1 urmatoarele functii (FIgura I, .

212
213

separare, materialul suprafata taluzului;

geosintetic

(in general geotextil)

fiind pozat pe toata
1+3.5.

In zona protejata de deasupra nivelului apelor mad se utilizeaza si geosintetice biodegradabile.

.. '7:;~~~~i~~i~:~s) ~1.
Q iTl€diU.

e. . ,... ··-,::N.corep.

_

...

c

. .~ 1 - pnsm pia t ra b ru tii, 2 - bloc de beton, 3 - otel - beton pentru ..' di legitura intre blocuri, 4 - saItea di~ ge.osmtettc, 5 - saci In geosintetic umpluti cu nisip, 6 - protectie dill anrocamente

Figura 10.13. Utilizarea rnaterialelor geosintetice dirijare submersibile
;..
.-.-

la diguri de

..

~~.--....

..

_____

....

__

.. _ ....

1- 1

.(:~.-.-

a.
A-A

1 - prism din anrocamente 2 - saltea din gabioane 3 - gabioane

4 - placare cu beton

.-'-'--~.-

-,-

5 - geosintetic 6 - umplutura
11

:-,"-"'4t;:··
.r_ ......

l'·:-:-J~l;
..

Figura 10.12. Utilizarea materialelor geosintetice

la protectii de mill

materialele geosintetice se utilizeaza la piciorul bermei, in alcatuirea saltelei impotriva afuierii sau sub toata baza digului, eu rol de filtrare §i separare, necesitand si 0 anumita rezistenta Tn figurile 10.13 - 10,15 sunt prezentate solutii constructive pentru diguri de dirijare §i epiuri ce inglobeaza materiale geosintetice.

La diguri de diriJare, epiurl si dlguri maritime,

-,.~-.;~~:

]:

b.

1'- saltele din fascine (gabioane, geosintetice), prevazuta in nucleu

2 - piatra bruta fa realizarea

Figura 10.14. Utilizarea materialelor geosintetice epiurilor

214

215

p .4.i..c(] Figura 10..15..~:. care pot fi etanse sau ermeabile rigide sau flexibile. fiind dispus pe taluzul interior al prismului descarcator (Figura 10. • comportarea la solicitari mecanice: rezisten]a la poansonare (sub efectul blocurilor din stratul de protectie).··:·::. Pentru alegerea corecta a standardului aplicabil vezi si anexa 6. SR EN 13254:2001 (rezervoare si baraje).. . in spate Ie peretilor de palplanse. SR EN 13255:2001 (pentru canale). tn anexa 6 sunt prezentate ~i cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii. In functie de tipul de lucrare hidrotehnica se vor aplica prevederile urmatoarelor standarde: SR EN 13252 :200 I (pentru sisteme de drenaj). In standardele mai sus amintite sunt precizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor hidrotehniee aeestea se . . 10.~:~~:>:~':":. _. • • impenneabilitate (unde este cazul). epiun.16). ~At~t la . poluanti etc. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. filtrare si separare sub nivelul inferior al patului .16. strivirea sub efectul greutatii stratului de protectie.refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. Uti Iizarea geosi nteticelor cu rol filtrant la cheuri .<~::. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii.'> . SR EN 13253:2001 (pentru sisteme de control a eroziunii externe). asigurarea separarii straturilor cu granulometrii diferite. geosintetice - utilizate la constructll hidrotehnice Pentru selectarea materialului adecvat trebuie sa se tina seama de solici tarile specifice lucrarii respective. . caracteristicile de frecare). Criterii de alegere a materialelor . Figura 10. • comportarea la solicitari chimice prin raport cu ealitatea apei: pH. filtrare."·'. 216 217 . t ' '1 injare. asigurarea stabilitiitii stratului pe taluz (verificare laalunecare). Criteriile fundamentale sunt: • comportarea la solicitarile hidraulice asigurand penneabilitatea necesara pentru filtrare.4. . Utilizarea maten'alelor geosintetice Mater!alele geosintetice cheurl cu urmatoarele functii: • .. diguri manne se pot folosi saltele din ~e~ ext! e um~l~te ~u beton sau mortar.. *=- +Il. deforrnabilitate (pentru preluarea tasarilor). In functie de necesitatile locale ..protectia antierozionaEi a malurilor apelor curgatoare sau Iacun cat ~l la diguri de d' .. rezistenta la poansonare statica..~~ la diguri maritime de se pot utiliza in alca~uirea lucrarilor • • filtra!'e !i sepa~are. • comportarea la solicitari fiziee: variatii de temperatura.~~~:!:~:~~. :."·':~::::::·:·'~.( ..

10.4.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la constructme hidrotehnice La punerea in opera se va da atentie pregatirii stratului suport pentru evitarea perforarii materialului geosintetic de eventualele denivelari, Pentru continuitate se realizeaza suprapuneri, ceea ce conduce la 0 marire a suprafetei de material necesar. astfel ca Partea terminal a a protectiei din material geosiritetic se va amenaja sa "Iimiteze" propagarea afuierii,

Geogrila

Pentru lansarea pe pozitie la lucrarile subacvatice, geosinteticul se va fixa pe un cofraj de fascine, care asigura plutirea si rigiditatea in plan orizontal. Pentru lucrari la adancime se vor utiliza cilindri sustinuti de utilaje plutitoare, de pe care se deruleaza geosinteticul. Fi19ura 10 . 17. Structura de spnjin din piimdnt annat

10.5. Utilizarea materialelor geosintetice consolidare a masivelor de pamant,

la Iucrari

de

10.5.1.0biect in cadrul Iucrarilor de consolidare a masivelor de pam ant afectate de fenornene de instabilitate (alunecari de versanti sau taluzuri), geosinteticele sunt folosite in sisteme constructive ell rol stabilizant de tip "pamant armat", ca si la lucrari adiacente pentru drenaj, protectie etc. in categoric structurilor de piimiint armat se includ: - structuri de sprijin (Figura 10.17) - culei de pod (Figura 10.18) - taluzuri noi sau vechi in care se inglobeaza geosintetice arrnare (Figura 10.19)

cu rol de

versanti instabili sau potential instabili care se arnenajeaza prin utilizarea de geosintetice cu rol mecanic (Figura 10.20).

Figura 10.18. Culee de pod din pamiint armat

218

219

t
1;1"'--%1: :=~:: __~_

1
~ ::~_

'.

terenul de fundare, elementele de fatada, conexiuni

a} Ronforsoreo unci umptl1turj in cazufunei consfructli nol

Figura 10,19. Taluzuri din piimdnt armnr

Eiemente de fstada
Teran

Fundatla zldulul

Taren de fundara

Reabili tare de pante afectate de instabilitate
Figura 10.20. Repararea cu geosintetice a pantelor alunecate

Figura 10.21. Elementele componente annat

ale unei structuri din pamiint

10.5.2. Specificul lucrarltor din pam ant armat
. ~Iementele componente geosintetice sunt (Figura 10.21): ale unei structuri din pamant arm at cu

In cazul structurilor de sprijin, culeelor ~i pantelor abrupte annate cu geosintetice se utilizeaza elernente de fatada pentru a preveni eroziunea de suprafata, ca ~i pentru a asigura estetica lucrarii, , ~ Pentru ramblee se utilizeaza mai putine stratun de armatura ~l nu
¥ •

pamantu] arrnat constituit dintr-o alternants pamant compactat (in general necoeziv) geosintetice, umplutura din spatele structurii de pam ant armat, terenul natural din spatele intregii structuri,

de straturi de ~l armaturile

exista, 'in general, elemente de fatada, , . ~ Principalele solicitari la care sunt supuse geosinteticele m lucrarile de pam ant arm at pentru consolidari sunt: ., . • Solicitdri mecanice - preponderent de tractiune ~l de forfecare
¥ '

• • • •

Solicitdri fizice Solicitari hidraulice Solid tan chimice Solicitdri biologice

220 221

Pamanturile arm ate sunt fundamental diferite de sistemele de sprijin conventionaje, care sunt "stabilizate din exterior", prin faptul ea utilizeaza un mecanism diferit de sustinere, masivele fiind "stabilizate din.Interior", Un sistem "stabilizat din exterior" utilizeaza 0 structura exterioara masivului ce trebuie sprijinit care va prelua fortele destabilizatoare (zid de sprij in, spraituri etc.), Un sistem "stabilizat din interior" implies armaturi in interioru] masivului care se extind dincolo de suprafata potential a de cedare. 10.5.3. Tipuri de materiale geosintetice de pamant armat ,i rolul lor 10.5.3.1. Structuri de sprijin Materialele geosintetiee utilizate in cadrul Iucrarilor de sprijin din pamant arm at pot indeplini functii de: armare (functia principala), drenare, filtrare. Materialele geosintetiee folosite ell functie de armare se pot prezenta sub forma de benzi, folii sau grile ~i pot fi geotextile (tesute si eu rezistenta la intindere mare), geogrile (mono- sau biaxiale], geocompozite de arrnare, In general sunt utilizate materiale eu deformatj] mari la rupere, mai mari decat deformatis maxima ce poate apare in terenul nearmat. in Figura 10.22 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armaturi. Structurile de pamant ancorate utilizeaza mai multe straturi de benzi polimerics tlexibile (sau bare metalice) care se rasucesc la fata zidului pentru a forma 0 ancora (Figura 10.23). Arrnaturile sub forma de folii sau grile sunt in general instalate pe toata la!imea, spre deosebire de arrnaturile sub forma de benzi. in primul caz, forta total a rezistenta mobilizata va fi functie de numarul de straturi ~i de distanta pe verticala intre ele, iar in al doileacaz ~i de distanta pe orizontala, In cazul utilizarii geotextilelor ca armatun, acestea pot indeplini si 0 functie de drenare. Pentru drenarea masivului din spatele geotextile, georetele sau geocompozite de drenaj. structurii se pot utiliza utilizate la lucrarile

/~~/1
(_ O..: -r-." ·····~-··

L_

a) [lenn

_V
~
.,,/

t..= _.,. .
7•.

..

-(~)/
'_..,.

i~

'-'j

,
b) Folu

;~././

V
'1'

/:t~-{r"d;,"I' -t=.~"~ '._~.,. " .- .._
Blemente
)R

b) Ancore triuflghiulare

EkmclIlc srunsversa le

c) Grik sa\Hc:.rck

Figura 10.23. Tipuri de ancore

222

223

:'-?~~. In Figura I0... ele asigurii 0 protectie contra eroziunii de suprafata.z.~. In Figura 1O.10. \~~~~::~. .3. Extinderea dimensiuni or p I'" armate eu geosintetiee Figura 10.-:.~~::~. cu rezistenps man).~}(j~!". Materialele geosintetice utilizate in dreptul marginilor taluzurilor asigura 0 rezistentii lateralii sparitii in timpul compactiirii. Pentru armarea pantelor se pot utiliza ~i amestecuri fibre polimerice continue sau discontinue..:Z~ b) debleu . '~""l. ·~~1~tt. . Utilizarea geogrilelor pentru imbundtiuiren stabilitiifii taluzurilor de rambleu 224 ....'l'1!M~f§(!. . ~m\~~) a) rambleu I~f<. 225 .r~~:~:.')t~\:Jl\ .~:~K=t -. Pante armate Rolul materialelor geosintetice inglobate este eel de annate.~l~~! . .24 si Figura 10.! . de pam ant cu -. Materialele utilizate sunt geotextilele (in special cele [esute.'J. pentru sporirea stabilitatii pantei.24.iJ~t.25 sunt aratate solutii de 1mbunitiitire a stabilitatii taluzurilor de rambleu si debleu prin armare cu geogrile. geogrilele sau compozitele de armare..a~:~?~ \j..26 ~1 F'igura 1027 sunt prezentate so Ilit" pen t ru t a luzuri .!1!.2. is: a':Jorme ef eli taluzuri rtgura 10' 25 . armate si protejate de geosintetice.5... "Z i .. Un alt rol conex este si eel de drenare a pantei. De asemenea.

Factorii care afecteaza si durabilitate comportarea sunt cele pe baza ciirora se unei structuri de sprijm dill Figura 10. ttfdc({lId geosillfetice . a e armare.4. Factorii care afectcazd comportarca structurilor dill pdnuint armat PF. Protejare{~ . de ..fUre<--' J'f.1. intervine crireriul ita!i i specificat a fi asigurat in lucrare.)tectfe tal~z~ <:t:geccE. realizeaza pjimant arm at si care trebuie avuti in vedere la alegerea rnaterialelor geosintetice.f r erodate. de la teren la armaruri este dependent de caracteristicile de free are. Pentru conditii speciale de exploatare se pot rea liza incercari performanta in plan.10.27.~i tfacerea taluzurilnr de deh/ell c. Proteiarea taluzuri for de deh/ell Cit geocelule uti!" rza t 1 °.deformatie a materialelor polirnerice din care sun! realizate materialele geosintetice fi ind iufluentata caracteristicile cele mai importante pentru alegerea de temperatura si timp. . a matenalelor 226 227 . ~r!terii de alegere a materialelor 1 e /a ucranle de 'pitmant armat geosintetice Dimensiuni Rezistenta Rigiditate Dlstrfbutla Amplasare Interdistanta Orientare I arrnaturtlor Starea terenulul Stare a de indesare Starea de umiditate Starea de eforturi Conditiile de drenare Structura Geometria Conditiile de fundare Sunt prezentate crlteriile legate geosintetice respectl'v ce d ..:/. "1" ' pnncipa a functie .26. ea si la proieetarea structurilor ce Ie inglobeaza sunt prezentati in Tabelull0·3. Criteriile de identificare alegerea preliminara. Structuri de sprijin . materia lei or geosinretice utilizate pentru armare sunt rezistenta la intindere Mecanisrnul de transmitere a inciircarilor si tluajul din tractiune. Rezistenta pentru imbinarilor constituie un element ce trebuie a geosinteticelor care sa simuleze conditiile ~I 1a de reale din santier.5.! eu \lil!)ciiijkj' Armiituri Cornpozitie Durabilitate Forma Caracteristieile suprafetei Tt'ren Caraeteristici Constructle Sisternul de construe! ie Cornpactarea Manipularea geotehnice Cornpozitia mineralogica Figura J 0.9.5 .!~qiEllaill. Curba efort . Tabelul 10-3. permenbil Cand armaturile au si rol drenant.4. asttel incat rezistenta In frecnre interfata armaturiilteren constituie un criteriu definitoriu.

5... zzzz . iar pentru geogrile sau alte tipuri de retele.~::::---. Pentru detenninarea cerintelor referitoare la materialele geosintetice utilizate la constructii din pam ant ~i structuri de sprijin se vor aplica prevederile standardului SR EN 13251 :2000. ~.~: . caracteristicile de frecare)..·~--·-~-~-'-l-~--. / /i' .. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazullucrarilor de pam ant si a structurilor de sprijin acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate eu diferite functii.28. La compactarea straturilor de pamant trebuie sa se tina cont de armaturile deja instalate 1. ~ 10. ~z:::::::. elemente speciale de legatura (Figura 10..' .28). definit prin: rezistenpi la intindere.:. Pante armate Principalul criteriu II constituie comportamf.r !-~'\.>i aceea nu este permisa circulatia cu utilaje peste de materialele geosintetice care nu sunt acoperite cu eel putin 10 em de pam ant.1. printr-o manipulare a rulourilor astfel Incfit sa nu se produca deteriorarea materialelor. "'~-'-':~':=4 ~ .~. comportarea la fluaj si durabilitatea. i::. Structuri de sprijin Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe straturile de pamant compactate in prealabil.~.:::-------:---:'-:<.5. Tipuri de cusdturi 228 229 ../ .-..2. caracteristicile de frecare pe interfata material geosintetic/pamant.~.10.5..5. Dintre caracteristicile legate de durabilitate trebuie avuta in vedere rezistenta chimica prin raport cu pl-l-ul terenului.29). ca si lncercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor.4. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitati] materialelor geosintetiee utilizate la lucrari de constructii. prezenta unor ape subterane agresive.!nthll mecanic al geosinteticelor. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la Iucrarl de parnant armat 10.-. rezistenta la poansonare statica.5. Imbinarile armiiturilor pot prefabricate sau realizate pe santier In timpul executiei Pentru geotextile se folosesc In general cusaturi (Figura 10. /J" ti Figura ]0.

utilizarii amestecurilor de pam ant cu fibre polimerice. .. jmbina~ile tf~b~ie realiza~e astfel incat sa aiba rezistente mecanice si dl_[rabtl(t~te maxime tata de matenalul in sectiunea sa curenta. Utilizarea materialelor geosintetice pe/ltru imbuniitdtirea conditiilor de fundare ale unei structuri 230 231 . ~ G"::lOfT'Jf\t~lb1Cf:!J e o COf~f.30). deplasari a Ie elementelor de fatada.10.2. Atll~ei cand este necesara taierea unor bucaf de geosintetice.29.5.raz.or eforturi scazute este acceptatii suprapunerea simpla. utilizarea materialelor geosintetice este eficienta pentru a omogeniza conditiile de fundare pe un teren ale carui caracteristici variaza in plan (Figura 10. 10. -------- \\ .'-\--. Pfl~clpala metoda de protectie este cea vegetala obtinuta pnn msamantarea pantei. adica perpendicular pe fata umpluturii. Un caz special reprezinta utilizarea membrane lor impermeabile la fund alia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea aparitiei unor scurgeri accidentale din rezervoare (Figura 10.elor UV.32). probleme de drenaj etc./ alt Figura 10. -~.K.30. ~ In c~z~11 ex~s~el1teiun. Geognlele se supra pun pe distanta minima precizata de fabncant~ care se po ate mari in cazul unor deplasari importante. ~Aa:{:·doi(f. n c~n~~~~::~~r[j ..liza:e Figura 10. "Materialele g~os~ntetice trebuie protejate contra vandalismului ~i a aqlu. In acest caz margim le se vor hpj eu banda adeziva sau vor fi tratate termic.(J:1db~ ~:r. .a .t'J~(J ~ ~hol de egc. Toate ~ipurile de strueturi din parnant arm at trebuie supuse unor I11SpeC!llperiodice pentru a detecta dad existii tasari excesive. Elemente de legiiturii pentru geogrile . deteriorari ale acestora. . In cazul pantelor armate.-~-__". Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Geogrila Element de It:!!a'tlll. Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii cu suprafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se creeze un strut rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul celor admisibile.in direc!ia principal a de incarcare. atentie ~a~ginilor materialelor care se pot desira. De asemenea.. .. se va acard.nlJ .5. amestecul respectrv se pune in opera prin pulverizare. In cazul. dar niciodata m directia de tractiune maxima. ..6.u~erea In opera a straturilor de armatura din materiale geosintetice este aserl!anatoare cu cea de la structurile de sprij in din parnant annat. Solutia este eficienta in cazul unor constructii la care in timpul exploatarii incarcarile inregistreaza 0 variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10.i coo ~~~~ra .l~ IJy.ZIdin polimer sau material.. In directie transversalii este recomandatii realizarea unor suprapuneri pe 200 ~ 300 mm (chiar 500 mm dad sunt de asteptat deplasari Imp?rtante). Pante arm ate P.1ltC.31)...i:jterre oe gaz .. armiiturile sub forma de folii trebuie asternute .

•• ~.'~~'~:·. . In cazul utilizarii amestecurilor de parnant cu fibre polimerice.. '!:'.:~~::~.....5.. se va aeorda atentie marginilor materialelor care se pot desira. ..1 fundatia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea apantrei unor scurgeri accidentale din rezervoareff'igura 10}2). deteriorari ale aeestora.2.~~~!!r~~.:~.. rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul ce lor admisibile... utilizarea materialelor geosmtetl:e .• exploatarii i~carciirile inregistreaza a variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10. Principaia metoda de protectie este cea vegetal a obtinuta prin insamanrarea pantei. _ ."...:::i:"''''' .6.30). adica perpendicular pe fata umpluturii.."".este efic~e~ta .. I e .· .. Toate tipurile de strueturi din pam ant armat trebuie supuse unor inspectii periodice pentru a deteeta dad exista tasari excesive.:::..~ >t'J'. Atunei cand este necesara taierea unor bucati de geosintetice. ... ..... dar nicicdata in directia de tractiune maxima. In directie transversala este recomandata realizarea unor suprapuneri pe 200 . _1....~·xht~nt~ d0 gal. .:_ .=v~ .5.~.e~ .. Un caz special it reprezinta utilizarea membrane~or lmpermea.... tn cazul existents] unor eforturi scazute este acceptata suprapunerea simpla." . bil I.I:J[o . amestecul respectiv se pune in opera prin pulverizare. De asemenea. deplasari ale elementelor de fatada.110100 egalizor" :. ~7.~y:~~ AW"'~~ V~~~~" v:·. . =~ V'.~r~~.~~~7:. Geogrilele se suprapun pe distanta minima precizata de fabricant."Jr:!J ~. M...~~) Merit·dol orond~or S:!:x. 230 variaza in plan (Figura 10..... In cazul pantelor armate.. care se poate mari In cazul unor deplasari importante. ..~o Utilizarea materialelor geosintetice pentnl J. In acest caz margini Ie se vor lipi cu banda adeziva sau vor fi Ira tate terrnic.= <:. Elemente de legiiturii pentru geogrile Imbinarile trebuie realizate astfel incat sa aiba rezistente meeaniee si durabilitate maxime fatii de materia lul in sectiunea sa curenta.. e C! COrJr_kJG:e f."~:...29. . I in fimpul Solutia este eficienta in cazul unor construct II a care In . 10.31). pentru a omogemza con ditiil e de fundare pe un teren ale carui caractensuci 1.:. --"i./ Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii ell su rafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se cr~eze un strat p. (~::}~r~ tJrr':p'uturo ~~~ "" +:10:«: G9()fJ~.~~:"T:i.11 y Figura 10. I·lgura 10 . probleme de drenaj etc.10...300 mm (chiar 500 mm daca sunt de asteptat deplasari importante). coo G80·:·nef!I~){:.:.~.. Materialele geosintetiee trebuie protejate contra vandalismului ~i a actiunii razelor UV. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Element de legatura din polimer sau alt material ____)_ Geogrila ... armaturile sub forma de folii trebuie asternute in directia principals de incfircare.. Pante arm ate Punerea in opera a straturilor de armatura din materiale geosintetiee este asemanatoars cu cea de la structurile de sprijin din pam ant armat.:·.. imbundtiuirea conditiilor defundare ale unet structurt 231 .

. . ..noi..0biect materialelor rezervoarelor geosintetice la depozitele Figura 10.3 I.....drena] de bad...:'Of l=:::~. caraeteristicile de he care).••••. 233 232 . Sistemul de etansare ....... Specificul sistemelor de etansare .. W.. In activitatea de depozitare controlata a deseurilor solide (menajere sau industriale) materialele geosintetice se utilizeaza la sistemele de etansare ..2.. Nte .:..~:-..o~. de a-l dftma si a-I c:?le£ta.'.drenaj de baza este realizat deasupra barierei naturale (geologice} ( ) .1.-:::~~.:...drenaj ala depozitelor de deseuri solida Depozitele de deseuri controlate ("eco1ogice") sunt alcatuite din (Figura 10.'i··~ i~ . .....:~...."~1 ~~ ~'1 C4-.. .E!i~iill====1~~:4· -)' :r~ . _ •. lmpermeabilizarea fundatiei petroliere 10... 10.. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de fundatii aces tea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor rezistenta 'la poansonare statica. ~·~t<l: . (1JII.7...·~ .:~7..7. Utilizarea de daseurl sollde 10.. ... cu rolul de a asigura 0 etansare suficienta fata de lixiviatul produs in interiorul masei de "' 'de~euri..~~( Fira impermeabilizare Impenneabilizare eu geosintetic de produse Figura 10... In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii .32.. Armarea ell geogrile a patului de fundare a unor silozuri Pentru determinarea cerintelor referitoare la materialele geosintetiee utilizate la I~eriiri de fundatii se vor aplica prevederile standardului SR EN )3251 :2000.~. .oo...7.drenaj ale depozitelor ....33): Sistemul de etansare .~. .<.. L~:.f -: ~... ca si in cazul extinderii sau reabilitarii unor depozite existente. ea si incercarile ee tr~buie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor In anexa 7 sunt prezentate de~aliile referitoa~e la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice uti lizate la lucrari de constructii...~.... ~J. ~ . ·~~ .

raze UV etc. straturi straturi straturi multi bariera exista ~i aJte straturi cu functii de protectie a stratului de etansare: de filtrare. care asigura reduce rea gradientului hidraulic pe etansare. straturilor de 10.drenaj de suprafata si de baza se extind pe intreaga suprafata laterala a depozitului (taluzuri in cele mai multe cazuri). De ace. Structura unui depozit de deseuri controlat .drenaj.a . la etansarea de 234 235 . atat materialele utilizate.'in general 'in asociatie eu materiale minerale (argile compactata) sau alte materiale geosintetice eu functie de etansare (la etansarea de baza. colectarea si transportul lichidelor. geocompozitele bentonitice .de etansare .. . avand capacitate mare de evacuate.> Solicitdri chimice . Sistemele de etansare . . in special cele de baza sau de taluz 0 da:a re~lizate nu mal sunt vizitabile ~i reparatiile sunt imposibile. J.> Solicitdri hidraulice de temperatura.la etansarea de baza ( 'in asociatie cu geomembrane sau argila compactata). anti . ~ Sistemele de etansare . cu permeabilitate si transmisivitate mare. 'cat si la etansarea de suprafata). de umiditate. Si~h~.3. Pentru a asigura durabilitatea.impiedicarea emanarii gazelor toxice pr~d~sein interiorul depozitului ~i coleetar'e~ lor. J.drenaj se realizeaza in sistem multi . . prin asocierea mai multor straturi din rnateriale diferite.7.> Solicitdri fizice . • • Corpul depozitulul depozitate este constituit din masa de deseuri J. straturi de drenaj. . A.se define~\e in raport eu solicitarile depozit de deseuri.a.vanatn microorganisme.at~c~llixiviatului asupra structurii Se utilizeaza: geomembranele .'. Tipuri de materiale geosintetice depozitele de de§9uri §i rolul lor utilizate la In alcatuirea unui depozit de deseuri practic se regasesc toate tipurile de materiale geosintetice pentru asigurarea urmatoarelor functii: Figura 10. integrarea in pelsaJ a amplasam~ntuluidUpa inchidere. indeplinind u~atoarele functii: reducerea infiltratiilor allelor di~ precipitatii catre corpul depozitului.erozionale. de penneabilitate foarte scazuta. avand In vedere durata de viatii a unuidepozit de deseuri. Aceste straturi sunt grupate in doua mari categorii: straturi de etansare.33.barierii. care impiedica pierderile eventuale de poluanti si reline anumite substante chimice.drena] de suprafata. Etansare Durabilitate.> existente int~~un ' Solicit~ri mecanice -le~atedepunerea in opera. respectiv: . cat si structurile din care fac parte trebuie sa fie durabile.mul. Bariera 'naturala trebuie sa aiba un grad redus de permeabilitate. . de armare. pentru a evita colmatarea de separare. sistemele de etansare . . reprezinta 0 banera fizica intre exterior ~i deseurile depozitate.rnasa proprie si tasarea deseurilor sia terenuluide fundare ' J. In structura complementare: straturi straturi drenaj. .existente pe amplasament.

.. geotextile Cll rezistenta mare la intindere.drenaj adoptata In diferite tilri pentru depozite de deseuri menajere ~i industriale.o». geotextile.suprafata (singure sau in asociatie eu geomembrane cornpactata).sau biaxiale. B... Protectie contra eroziunii Se utilizeaza: geotextilele geoeompozitele D. Filtrare Se pot utiliza: •..Oft'liiul1buma pril't'l-ill ~ Gl!odnu'l- <. a1 '.. geoeompozite de armare. Problema armarii apare in urmatoarele situatii: realizarea unor taluzuri abrupte. de drenaj Pentru protectia etansarilor realizate eu geomembrane se folosesc in general geotextile netesute de grosime mare. realizarea de strueturi anexe 'de sprijin din pam ant armat.drenaj se utilizeaza in general geotextile. Daca deasupra geornembranei este utilizat un strat suplimentar de etarisare din geoeompozit bentonitic.. . Separare .. . Figura 10. G. F. Armare -GDolill~l. / Oe~nlOt de ummate- G.)~~~~". Utilizarea materialelor geosilltetice deseuri fa depozirele de 237 . saltele alveolare din geotextile. saltele geocelulare din geognle sau geotextile.-. . acesta indepline~te si functia de protectie...~~ /~ . sporirea capacitatii portante a'terenului pe care se construieste depozitul..i~ da (11.. geogrile mono. " . Daca pentru drenare se utilizeaza un geoeompozit de drenai. E. Drenaj sau argila Se utilizeaza: geotextilele georetelele geoeompozitele dedrenaj (si eu functie de filtrare) tuburile din materiale geosihtetiee (geoconducte) C.. . Pentru separarea deseurilor de sistemele de etansare .diIB 236 ~4 Figura 10 .34 ilustreaza prinelp~ I e Ie "'" ti rune ....' etansare .II ale materialelor eosintetiee in eadrul unui depozit de deseuri... . .36 este prezentatii structura sisternelor '. g • F'Igun '1e 1035 '{ 10. imbunatatirea stahilitatii etansarilor minerale subtiri pe pante. Protecfie In acest scop se pot utiliza: georetele eu funetie anti-erozionala.. aeesta indeplineste ~i functia de separare..x~~ c1911ILrare\_ cur. de ~1' In .- G"'i)l-.--~-.

l'II... comportarea la solicitari mecanice fiind definitorie .... 238 239 . m "uh ('Ulof. Criterii de alegere a materialelor geosintetice utilizate la depozitele de deseurl Criteriile se refera la materialele (etansare.. La toate materialele geosintetice se va verifica compatibilitatea starii de eforturi si deform alii ell proprietatile mecanice ce asigurs comport area materialului in suprafata . A...jllrl"r. : '8':1 _. Structura sistemelor de etansare ~ drenaj de baza la depozite de deseuri menajere in.'.diferite fan ... l .:o..Ii ..7. H.:~" [t •• __ . Se vor avea in vedere parametri cum ar fi: concentratia.uw-ouJbraAIi. prezenta solventilor.••• _'•• _ :~ . _.. conditiile critice de colmatare.Un --- "L~ :c.7.I. .....~: :~ .. ~ .exigentele de natura mecanica primeaza fata de cele legate de compatibilitatea chimica..JJ:lh16U1"II~ Figura 10.:-o:-£( .. ~. .35. Materiale geosintetice eu functie de etansare t-:LVL'r.. _....2...Ic~lil ·IQC. __ ~_ •••••••• _---_ •••• _.'i:.. se iau in considerare criteriul de filtrare..i~i£.4. t:..'~II\i. Materiale geosintetiee utilizate ca strat suport :. drenaj.n'~ li:arJ .)..drenaj de suprafata si posibilitatea de a se adapta la tasari diferentiate.C-OlII-Cmb..J-..r~~. pe pante .: ... ca si compatibilitatea chimica: a materialelor.. :E .tII U"Dt'[ ..:1":~b ~j:'~~ ~~. In cazul In care materialul geosintetic protejeaza 0 structura de drenaj.. (.. .~Nn_~~'LL. . "" .t\·~ .. 10..:: 10..'J!~ IT. .'!11 _ c " ! .. temperatura lixiviatului. • Z b H M'=" ... . Figura 10..rr- ..4..i.--.J:lM'~ .. .1.. .~~01m.36. Structura sistemelor de etansare .. ..::!. o c . ..a'..'It ..\tARl!: ...:....:-tlli'(' I i i ! de poe atll.::::~ I ! j-"~"~ ~ I. Trebuie asigurata stabilitatea generals a sistemului de etansare . I ! l1'.--<:) .h"".'I: - (.1 protectie . protectie)... a hidrocarburilor etc. . .cI. •••• ! f·······i~ -! ~ " ~~'1<}····~t.. Criteriile de alegere si dimensionare se diferentiaza in functie de pozitia materialului in cadrul depozitului: la baza depozitului criteriile fundamentale sunt compatibilitatea chimici si perfonnantele mecanice in conditiile si pe durata de exploatare....drenaj de bazii la depuzite de deseuri industriale in diferite fiin Criteriul fundamental este asigurarea unui strat suport corespunzator structurii de etansare utilizate.•.:._ -!I ~ ..••. utilizate pentru functiile rnajore ><I~~:V..7.~~11 St'~f ~ "ri ~~.. ..'~ _11·.• . de dr1)II~J (d..\U. pH-ul. In caz de incertitudini se pot realiza incercari de compatibilitate chimica pe term en lung. .4... I~~ ::&. LIA Wi.. ::r.. respectiv asigurarea unei protectii suficiente._.USTRIA ··fII .-~"\.' HHfft Argil. . '\...~..sunt prioritare caracteristicile de free are ~I comportarea la tractiune.HAI"f_~'\lt r. td""""~ .m..•• AAb~'i~ .\ 10..

5. In jos. zapada. conducte etc. acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor.. geosintetice la depozitele de care sa perrnita localizarea lucrarii . materialele se vor se vor lesta pentru a nu fi antrenate de vant ~i se vor acoperi cat mai repede pentru a evita degradarile datorate raze lor UV. 10.. a de-a lungul liniilor de cea mal mare panta. Operatiile de manipulare vor fi reduse la 'minim pentru a evita deteriorarils.i e sensul irnpus de d Iocalizarea defectelor care au Pe pante derularea materialelor se va face de SUS. temperaturi extreme). Planul serveste si pentru fost reparate.. de \e~l:. conditiile critice de colmatare.7. ca ~i Incercarile ce trebuie realizate pentruevaluarea conformitatii materialelor... [n standardu] mai sus amintit sunt precizate Tn plus caracteristiei relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul depozitelor de deseuri solide.:. asamblare se pozrtioneaz t ncoreaza in transee de ancoraj Geosinteticele asternute pe pan e se a dimensio~:~eo~~~. vant violent.4.~i ...-. Nici un material geosintetic nu va f introdus in lucrare in conditii climatice nefavorabile (ploaie. iar I!niile de . Dupa instalare.i alegerea materia:lelbr din cadrul componentei de drenaj trebuie avute in vedere: debitul de fluid eforturile meeanice impuse structurii (rnentinerea capacitati] de drenare sub eforturile aduse de structurile de deasupra). caracteristicile de frecare si rezistenta la foe). Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la depozitela de de§euri Pentru punerea in opera a materialelor deseuri este necesara realizarea unui "plan" Imbinarilor (sudurilor). In anexa (i sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. treceri. [inand cont de geometria tehnologia de montaj. intemperiilor... 10.de. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. a punctelor singulare etc.:. compatibilitatea ehimic.7. . se rea I· izeaza~ as tfel incat sa se asigure conhTIllltatea sisternu de etansare . Pentru detenninarea cerinjelor referitoare la materialele geosintetice (cu exeeptia geomembranelor) utilizate la depozite de deseuri solide se vor apliea prevederile standardului SR EN 13257:2000.i eu lichidele transportate.3. i : . Materiale utilizate eu functie de drenaj Pentru dimensionarea ..u~z~::ctele singulare reprezentate .drenaj. rezistenta la poansonare statica. 240 241 .

tate~I. elastomerii sintetici fibrele vopselele. ceea ce da nastere la maximum de cristalinitate (cca.1 contine ca ingredient esential un polimer sintetic cu rnasa macrornoleculara . . .. Grad de pollmerlzare . Pulletilena PE (-CHt-CHt-)1l .numarul (mediu) de unitati rnonomerice mtr-o rnacromolecula .polirnerul constituit din repetarea unui singur tip de urntate monomenca. Macromoleculii .materiale plastice care au inglobate fibre ~au te~atun ~e le confers proprietati de rezistenta mult superioara celei a rnaterialului plastic de baza.925 cea de densitate medie 0. 300 "C. Ma!eri. Conventional nu sunt considerate materiale plastice: cauciucul. '.reactia chimica prin care moleculele unui monomer sunt legate intre ele pentru forrnarea unei molecule mai mari. !erpolimer ~ produs macromolecular trei tipuri de rnonomeri.0. care poate avea ~l ramificatii laterale de catena. Cristallnltate " .materia lul care in stadiul finit este solid . • _ Po~imer . 95 %) precum si rezistente mecanice.. in care rnonomerii olefinici constituie partea principals. se Inmoaie in jurul temperaturii de 115 "C ~l devine casant la ternperaturi sub -25 "c. " . rmca umtate care se repetii . Unele proprietati fizice foarte bune ca de exernplu rezistenta la agenti chirnici si rezistentele mecanice depind foarte mult de metoda de fabricatie respectiv de tipul de catalizator folosit pentru polimerizare. aceasta neregularitate dand nastere Ia cristalinitate mai redusa (50 . Material termoplastic .forma de structura moleculara a u nor po I" _ 1men care arata 0 st. . printr-un mijloc oarecare de form are sau extrudere.. . . adezivii. Polietilena de joasa densitate are densitatea de 0. ' .Ocompactitate a catenei moleculare.pclimer sintetic cu structure liniarf format numai din C si H si eu un numar oarecare de ramificatii.1 este cea mal. PEID) Polietilena este un material termoplastic. sau la temperatura ~i presiune obisnuita in prezenta catalizatorilor.este polimerul cu structura 'In deusa diImenSJUm. obtinfmdu-se polietilena de medic '.Copolimer . Polietilena de densitate mare.polimerizarea in cursu I careia se obtine un copolirner.0. _.rnolecula capabila de a reactiona cu molecule identice sau diferite pentru a forma poli Imen. Polietilena de joasa densitate poate contine in structura 15 la 20 ramificatii la mia de atomi de carbon. a carei masa moleculara este un multiplu a celei din substanta originala. Pollmerlzare .965..940 iar cea de inalta densitate 0.ANEXA 1 TIPURI DE POLIMERI Deflmtli . . .molecula gigant de dimensiuni coloidale .. .>1 1nalta densitate (PEMD. 0 m structura pohmerului.produs macromolecular rezultat concornitenta a doua tipuri de monomer distincte: .Ma~erial plastlc (masa plastid) .ezultat din polimerizarea Material plastic termorigid . Pollmer .familia de polimeri obtinuti din olefine pure (cu polietilena. polipropilena) sau pornind de la copolimeri. .materialul plastic care poate f transform at intr-un produs infuzibil si insolubil cand este supus caldurii sau alter mijloace ca : radiatii. In iar f~rmarea se fac~ In general prin ciildura ~i presiune.. In funcrie de densitate si sistemul de polimerizare este obtinuta prin polimerizarea etene i in diferite conditii : la presiune mare de 1000-2000 at si temperatura de 100-300 "C in prezenta oxigenului molecular sau a unor peroxizi ca initiatori _ obtinandu-se polietilena de joasa densitate (PE. liniar. 242 243 .3 atm. m ~re ~I. Copolimerizare .0.TD) . !"ooomer . datorita caracteristicilor sale de curgere. care se descompune I~ temperatura de cca. catalizatori etc.910 . liniara are relativ nurnai cinci ramificatii laterale la mia de atomi de carbon. care " sta d'lUI de preparare sau prelucrare este fluid.ereoregul_a~l. d ar . .926 .ale plastic.85 %).cornpus macromolecular obtinut in reactia de polimerizare prm inlantuirea unui numar "n" variabil de mole cu 1e d e monomer.941 . Homopl~li_me r . rezistente la acizi chimici marite.materialul care mai mult sau mai pLL\lI1 poate deveni moale prin incalzire si se poate intari prin racire intr-un domeniu de ternperaturi caracteristice acestui material plastic si care In stadiul mon le este capabil de a lua forma dorita.e ranforsate . la presiune de 2 . Notiunea se poate atribui formarii de cristale solide cu 0 forma geometrica definitii. din polimerizarea a . Polloleflne .

polimer etilenic'. . .75 %).. W izopren (caucluc i h u til) . de vinil. preCUITI ~i 0 rezisten!ii mai buns la ciilduri si la agenti chimici.ev1l1e . care permit 0 eventualii vulcanizare. ceea ce 0' . lSa la ~ctillnea caldurii peste 160 C .polimer liniarii." I. instabila degradandu-se Cll e . 'I' • ecial pentru fabricarea ' tiren si este uti rzat 111 sp pornind de I a suren 'i butadiena: biturnului aditivat.. de etilen.CH . fabricat . PolietHena cloruraHi PEC .polimer cu structurli unitatilor structurale formii are un grad de eomponente care In u~I~. si este utilizata pentru plastifianti. Pohelorura de vinil po I' irner obtinut . Polipropilena homopolimer in comparatie cu poJietilena se caracterizeaza ca avand rezistentii mai mare la intindere. legaturi 244 245 . Produsele cu un continut peste 45 %clor au 0 rezistentii' la flacari. _ a I 40 poate obtme 111 orma n c . sau ca spatiala regulatii in ale Polletilena sulfoc lata nrur . ! Copollmer e . PP sindiotacticii . format numai din continand un radical metil lantul In ale policlorura rea I'izarea de geomembrane este uti lizat adesea In arnestec Cll PolipropHena carbon (CH3). (Ill genera I pe b a za de 'I un copolirner ester al acidului acrilic . ' A i lanturi macromolecuJare succesiunea unitiitiJor structurale nu respectii nici 0 ordine.lI de. _ prin faptul c3. amestec ilic)bitum I . derivati t' ~ 'gidii sau plasti Ja a ~1 . Proprietati e co '11 t za t1exibilitatea la ternperatun di t eele doua re obtinerea de toll • . ~ PESC ~i sulfonarea partiala a polietilenei. Iantul macromolecular cuprinde duble legaturi nesaturate. Policlorura de vinil supi "d I I idrie In ceea ce pnveste d gaJare de aCI c or 1 . prin c lorurarea ciirui lanturi macromoleculare succesiunea unitii!ilor structurale elementare se repeta constant de-a lungul lantUlui in pozitie al ternantii . intretine ard~rea.eopolimer . d este stabil tata e aelZ1 .polimer cu structurii spatiala neregulatii in ale ciirui (-CHl. ciirui lanturimoleculare succesiunea elementare respecta aceea~i ordine. 'd izi baze ~i alcooli pana a . rezulta din arnestecuri de po~imer C. CLl care se obtine prin substitlltia atomilor de hidrogen de pe catena liniarii a poJietilenei eu atomide clor. Policlorura Terpolimer pe baza de etilena. Lantu macrorno din 98 Yo izobuti ena ~ I ' Ii permite vulcanizarea. Polimerul se polimerizarea clorurii de vinil p if 't' i este sclubil In cetone. 0 rezistenta mica (comparativ cu EtlJena-propilena_dlena terpnlimer EPDM. stabilizatori pigrnentt ~u_ fl Ja~. etc" a:. sau proprietiiti termoplastiee (rigiditate (68 . esten.CH3 J Pentru sintetie.polirner sintetic obtinut pnn I CI "in rezenta peroxizilor organici.polimer cu structurii spatialii regulatii. rezistenta la tlexiune mai buna. joase.SO "C. PP (-CH2-CH-)n . . printr-o rezistenta foarte buna ' stl 11 butadlen st iren SBS . si hidrogen. acetat de vinil.se obtine din etilena i ~I . de mare) la un contimit mare de clor mare Copollmer Izobutl enaI leeular 'I ~ i 2 % izopren. 11\1 Ia foe PVC se caracterizeaza comportarea ' . . cu structurii In functie de asezarea radicaJiJor metil in raport cu macromolecular se Intilnesc urmatoarele trei tipuri de polipropilenii: PP izotacticii . se autostinge. aceasta forma are un grad de cristalinitate mic si 0 densitate mare.blt um ECB . Acestj polimeri pot avea proprietati de elastomeri la un continut de 30 _ 40 % clor. . saturatii. rezistenta la ~oc. bi l in functie de rapol Ll ietatil polimerului sunt vana 1 e m runc] . modul superior. Acest copolimer se caracterizeaza la actiunea razelor ultraviolete.aceastii cristalinitate ~i 0 densitate mai mica. mo 11 f f I sit pentru Copolimerul EV A poa~e 1 0 0 adaos pentru a obtine biturn-polimer.) " . " contine . . nesaturate ale izoprenu ui. polietilena) Un dezavantaj al polipropilenei este la actiunea razelor llitraviolete.ea d luI de elasticitate. PP atactica .vI~1 eXI. _ realizarea de geomembrane ell sau tara armatura. () 'd ' halogenati. propilena ~i un monomer diena.copolimer obtinut .. In 'II ' tilena acetat d ~ van EVA . Copollmer s re . Copolimer . 'I t1 ibi Iii. bT ti etc. Polietilena clorurats poate fi vUlCanizata eu peroxizi.

Geotextile Standarde euro ene 1internatlunale ado tate ca standarde romane 10. pe~t~~ar~~i~~I. Incercarea E~antionare 0 la sisteme control a eroziunii si produse lnrudite. roduse textile tesute ' rezlstentei si a aillngirii 1 I'. SR EN 13249:2001 . SR EN 13252:2001 inrudite. sta~lere a foilor tlexibile di teri 1 . inrudite. Determinare 13. 17. de determinate 20.Geotextile a epruvetelor 246 * SR EN 964. Determmarea densitiitii (rnasei 16. Caracteristicile Caracteristicile . . (incercarea pri: C~d~. Vocabular Incercarea la tractiune a benzilor la late 18. .Geotextile si prod use inrudite. STAS 6127-87 _ oM' e . '"SR ISO 10319: 1999 ~ Geotextile. de perforate statica (Incercare CBR) 21.Geotextile sprijin 24. ST AS 5886-68 .Produse Ie til D ' STAS 6143-85 P x ue. ~i produse de drenaj si produse de 9. * SR ISO 10318: 1996 .1999/CI :2000 .Geotextile prin incercarea in sol * SR EN ISO 12236:2000 Metoda de ingropare lncercare ile ~i produse inrudite.:e ~antalo.Strahm mdlvlduale . * SR ENV ISO 12225 :2000 . Determinarea masei foilor si impuse pentru utilizarea la sisteme 25. CIVI e: mdustnale ~I agrozootehnice. e ermmarea rezlstentei la ST AS 633 _ l~ ma ena e plastice . ST AS pliicilor 7201-65 .CallClUc vi' sfasiere pe e u canrzat.~:~~eui~~n~lte. ar ea .Matenale plastice Det . solide prin traducere. e ermmarea rezrstente] la S CI epruvete Delft) . p • . .i~ii pregiitire 12.Geotextile impuse pentru utilizarea (protectii de mal. Caracteristicile 28. impuse pentru utilizarea la constructia de canale SR EN 13256:2001 . '" SR EN ISO 10321: 1999 ~ Geotextile. p astrce. 5. Deterrninarea rezistentei 4 .I: 1999 . * SR EN 965'1999 PGresmnJ ~tabl!lte. Partea I' M etermmare a grosimii straturil .ANEXA2 STANDARDE ROMANE I. 3. STAS 6139-86 . eo~e~tJ!e ~I produse inrudite.Geot til Determinare grosimii la " .n.. TAS 2921-76 . EN ISO 9863-2: 1999 . di iduale di . 8. *SR EN 964 I. etermmarea grosimii .Materiale 1.Constructi' "I' . peree) 26. irnpuse impuse pentru pentru utilizarea utilizarea marcate la tuneluri . sfa~lere pe epruvets rni '( . Caracteristicile I I.Materiale It'. sr netesute. a rezistentei microbiologice .. eotextile ~I prod use J dit D masei pe unitatea de supraf tnru I e.Geotextile impuse pentru utilizarea la constructii . inrudite.erml1lare~ Impenneabilitiitii ~. Lucrari de hidroizolatii Dt I.Geotextil' ~i rod '.Geotextile si prod use inrudite. ennmarea rezistentei la 0 tractiune pentru imbinari/cusaturi prin metoda benzilor late 19. 2. eterminarea 15 *SR aja . 14. actiunea agen!ilor chimici .n~dlte.Geotextile la depozite cu asterisc si constructii ~i produse de deseuri sunt preluate SR EN 13257:2001 inrudite. SR EN 13255:2001 . 7.Geotextile i rod • grosimii la presiuni stabilire P t 1 p ~~e I.79 .Geotextile. 6. SR EN 13254:200 I . etoda de or In IVI uale dill produse multistrat 0 ~ subterane 0 Standardele 247 . 999 . SR EN 13253:2001 . d' a presrum stabilite. 29. ex I e ~l produse inrudite. Detenninare grosimii I '. Detenninarea ST AS a ~pere a trac!lUne 403011. . atenale plastice D term i . pentru utilizarea la constructii (cu exceptia cailor ferare si a asfaltului annat) SR EN 13250:2001 . volumice) ~i a densiUitii relative as Ice. * SR EN 918:2000 . Caracteristicile fundatii ~i structuri Caracteristicile Caracteristicile externe de din parnant. use inrudits de si impuse pentru utilizarea la constructia de rezervoare ~i baraje 27.Geotextile ~i produse si produse inrudite.Geotextile ~i produse impuse 22. SR EN 13251 :2001 . Determinarea rezisten!ei la ST AS 403~~~. unghiul~rii ~i semiluna _' Cauciue vulcanizar D termi . Caracteristic de drumuri si a1te zone de tratic Caracteristic inrudite.G .Geotextile ~i produse inrudite. 9 80 . i!e impuse la constructia de cai ferate 23. Partea I: Straturi individuale .

"'''I 248 249 ..'" NN M.U w Z e....Iww ww o~ zz ww ..IlJ..IlJ. .lJ...I ZZ z w Z NN N'" "IN -e . :::l W W o 0:: o ~ a ~ l- II) 00 00 00 0000 ~~!!!(!l ... NO') ~<:"'! zzzz t:: u zz lJ. a ANEXAJ STANDARDEEUROPENE I.! " c: OJ ..

'" o "' N tn 251 ..'" '" 250 .

DI 042-01 a Metoda de determinare a modificiirilor dimensionale materialelor plastice in conditii de exploatare accelerata 01149-99 Oeterminarea degradani superficiala datorata ozonului 01203-94(1999)el plastice. D 1435-99 Deteriorarea materialelor plastice datoritii expunerii la aer liber plastice prin tehnica 23. 8. la gaze a D2122-98 Metoda de determinare a dimensiunilor conductelor din materiale termoplastice 10. 4. 02240-00 Masurarea rigiditatii cauciucului cu durornetrul _ 11. D 1598-97 Metoda de determinare a timpului de cedare a conductelor din material plastic sub presiune interna constants 01004-94a Oetenninarea rezistenjel membranelor din material plastic la sta~ierea initiata a foliilor si 14. 01709-01 Metode de determinate plastice prin metoda sage!ii a rezistentei la impact a filmelor 2. 02102-96 Metoda de determinare a contractiei 01424-96 Metoda de determinarea rezistentei la sfasiere tesaturilor cu ajutorul aparatului eu pendul (Elme~dort) DJ 434-82(1998) Metoda de determinare a permeabilitii!ii filmelor si foliilor plastice fibre lor textile si racordurilor 9. 01987-95 Metode de testare pentru colmatarea biologicii geotextilelor sau f ltrelor formate din pamant si geotextile 21. 01593-99 Specificatii pentru foliile si rnembrane]e din PVC nerigide -ANEXA 4 STANDARDE ASTM I. Metode de testare a rigiditii!1i fesaturilor a 20. 01204-94 Determinarea modificarilor dimensionale lineare a folii lor tennoplastice nerigide sau membranelor la temperaturi ridicate 01238-01 Oetenninarea indicelui de termoplastice prin extrudarea plastomericii 01388-96el topire prin materia le 01822-99 Metoda de determinate a energiei de impact necesare pentru a produce ruperea materialelor plastiee si a materialelor de etansare 01938-94 Metoda de determinare a rezistentei la propagarea une i fisuri a filmelor plastice si foliilor subtiri prin metoda sfasierii unice a 19. D1790-99 Metode de testate prin impact a fragilitatii temperaturii a membranelor din material plastic 18.12. D 1777 -96 Miisurarea grosimi i materialelor textile datorate 3_ plastice ~ fisurare 17. I3 . 01693-01 Metoda de testare pentru fisurarea dill actiunea factori lor de mediu a materialelor plastiee dill etilena 15. 02136-94(1 ~98} Metode de testare pentru [esaturile impregnate incercarea la indoire la temperaturi scazute 24. 6. Determinarea pierderilor volatile din materialele metode cu carbune activ 5. utilizand materialelor ale 16. 22. 7. 01505-98 Oeterminar~a densitatii materialelor gradientului de densitate 252 253 .

45. 04354-99 Procedeu pentru prelevare vederea testarii de probe din geosintetice III 27. D4545-86( 1999) Procedeu pentru determinarea integritatii sudurilor realizatein labrici\ pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane 46. Metoda accelerata pentru realizarea in aer liber a incercarii de a materialelor plastice utilizand lumina solara 29. a a. 04355-99 Metode de testare pentru degradarea geotextilelor datorata expunerii la razele ultraviolete si apa (aparate tip xenon -arc) 40.25.lmll tesatunJor .. a lungimii materialelor 44. o e e etermmare a pro riets '1 . 04551-96 Specificatii pentru membrane tlexibile din PVC folosite la rezervoare de apa 47. D4594-96 geotextilelor 48.. la impact a 39. e enmnare a . D4439-01 Terminologie standard pentru geosintetice de determinate a permitivitiitii la apa a a 30.96 Metode de detemlinare masei p e l-t'" _.iere a constanta de tractillne) 0a esprcata (apararu] eu viteza 02412-96a Metoda de determinare . 04437-99 Metode de detenni~are a int~gritii!ii sudurilor realizate pe santier pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane din polimeri 42.d .. 02444-99 Metod. 04595-86(200]) Determ inarea proprietatilor geotextilelor pe probe eu liitime mare de intindere a Determinarea efectelor temperaturii asupra stabilitatii 34. -.Intindere .rezlstentei la sta. CI Ica.db' a Imere a b ae . 04158-01 Ghid pentru determinarea rezistentei materialelor textile (abraziune uniforma) la abraziune a 26. condllctelordin 38. 04364-94 deteriorate 28.d d a e etemlinare . D3776-96 Oeterminarea tesaturilor 35. 04533-91 (1996) Metode de determinate geotextilelor pe probe trapezoidale a rezistentei la sfasiere a 33. materiale plastice prin i_a caractenstlcllor ncarcare ClI pJatane paralele 37. urntatea de suprafala (greutatea) a 0412-98a Metoda de testare a . pent~ conducte si racardl!~i din _ . bazate pe diametrul teri ex enor di I" _ n po letdena.1 80. . 0256-00 Metoda de d t . lesatunlor prin metoda Cll pr b. .J e eonmare a rezistenlei rna ena elor plastice ell pendulul Izod concentrata 41. .• d .ll pentru conducts 40 .i racordllrilor term 1 . condllcteJor . din materiale plastice' aze: e prOlectare pentru conducte D2992-01 Metod-a db' 0 lmere a b e . a rezistentel la impact op astrce cu ajutoni] unui berbec 02447-01 Spe T t" . 0413-98 Metd dd .. termopJastice si a elast'l caucluclIlllJ vulcanizat omen or tennoplastice . 0226 I ·96 Metoda de d t ..i 36. 02837-01 Met o d. 04491-99a geotextilelor Metode 32. 43. programele '.d .a~el e prOlectare hidrostatice de stlcla rasim temlOplastlce annate ell fibre 03773-90(l996)el [esute M d eta e de deteoninare 31. 03774 . t ..adeziunea la straturi tlexibile p atl or matenalelor plastice 254 255 .

t. 05141-96(1999) Metode de determinare a eficj ente i de filtrare ~i a debitului printr-un geotextil utilizat pe ecran de retentie a turbiditatii utilizand pamantul din amplasament 62. rupere prin smulg . 05420-98a Metoda de determinate plane. 04886-88(1995) D e t ermmarea . 048. D5l 0 I-? I Deterrninarea potentialului de colmatare geotextil . . rezistentei lb' geotextilelor ( h~ ti b . a rezistentei la impact a probelm Cll ajutorul metodei Gardner a rezistentei materia leIor Metode chimici de evaluare 59. d nn meto a 58. bili ~ .geosintetic prin metoda forfecfiri i directe 54.'1 . . 0471-98el Metod e d e d eternunare a pro . cauciuc _ Efectullichidelor pne ap or matenalelor 52. D5493-93(1998) sarcina 72. D5262-97 Metoda de evaluare a comportarii lara [ncarcare norrnala.e 57..05261-92(1996) geotextilelor esc hideri aparente a pori lor geotexti lelor I em de evaluare a respectarii cerintelor impuse 64. _ 04716-0 I Metoda de incerca re pen t ru d etermmarea . 04751-99aOetermlnaread 53. 04885-0] Oeterminarea probelor benzilor late rezistentei irnbinarilor a geotexti lelor ' :.1 produselor inrudite 55. rigide de materiale plastice D543-95(2001) plastice la reactivi 71..pam an pnn metoda gradientului variabil a sistemului Determinarea permitivitiitii geotextilelor sub piramida 256 257 . 111 ~Ian p~ unitate de suprafata a geosinteticelor e~ea J itatu gradientului constant pnn metoda 51.s\:~:~e~etode .49. D5494-93( 1999) Oeterminarea rezistentei la poansonare a geomembrane lor prntejate si neprotej ate Cll geomembranelor p. 04873-01 Ghid pentru identificarea ' depozitarea I '1 ru oun or de geosintetice si a probelor 56. Ia poansonare . 05199-01 Masurarea grosimii norninale a geosinteticelor Determinarea masei pe unitatea de suprafata a 63. 04632-91 (1996) Metode de testate . D5323-92(1999) Metode de determinare a modlllului deformatie de 2% pentru geomembranele din polietilena secant In geotextilelor 68. ~e:~~:e8. D5321-92( 1997) Oeterminarea coeticientuilli de frecare teren geosintetic sau geosintetic . a a raziune eu ar re a razrva sau metoda blocului) a 70. 04833-00 Determinarea rezis t entei. 65. pentru ~eterm inarea rezistentei la ere :.i manipularea 66.84-96 Determinarea rezistentei realizate prin coasere sau termosuda. dill 61. uctivitatii hidraulice a materi I I poroase saturate utili izan d un permeametru cu pereti flexibili a e or 1 60. geomembranelor :.1 a a ungiru geotextilelor 50... D5084-90 Masura rea can ducti .. 05322-98 Proceduri de imersie pentru evaluarea la lichide rezistentei chimice a geosinteticelor 67.. I . . _. a geosinteticelor la fluaj din tractiune..~t . .p . D5397-99 Evaluarea rezistentei la fisurare din factori de mediu a geomembranelor din poliolefme utilizand incercarea la sarcina de tractiune constanta 69.

debitului 89 D5887 99Metode de test are pen tru masurarea . rezistentei de conductivitate a 86. pierderea. :~etoda terrnica diferentiala la Inalta preslllne 5 2001) Ghid pentru selectarea metodelor de testare pentru 88. D5514-94(2001) Detenninarea rezistentei la poansonare geosinteticelor prin incercarea hidrostatica Ia scara mare 75. geocompozit bentonitic saturat folosind penneametru flexibili 90. 06072-96 masurarea . D5596-94 Metoda de evaluare microscopies fum in geosinteticele poliolefine 77. D56I7-99 Determinarea geosinteticelor 78. rigide de materiale plastice prin metoda sagetii Metode de control a sudurilor geornembranelor cu stocarea ~i transporrul 79. geotextile I or d a t on·c e xpunerii In aer liber a masurarea masei unitare a 84. miezului line! Metode de testare pentru evaluarea sudurilor cu . D5496-98 Metode de efectuare pe teren a incercarii la imersiune a geosinteticelor 74. 05970·96 ..D5747-95a Ghid pentru geomembranelor la lichide evaluarea rezistentei chimice a 93 D5891-01 Metode de testare pen t ru . D5721-95 Determinarea poliolefine absorbtiei de apa a materialelor imbatranirii plastice 05889-97 Metode de testare . D5886-9 ( I ... D5888·95 Metode de . geocompozitelor bentonitice pen t III controlul cali\~L\ii In etuva a geomembrane lor d e t enmna. ti Ie realizate din poliolebne pnn : ducere a oxidarii la geoslllte Ice . D5818-95(2000) Metode de prelevare a probelor pentru evaluarea defectelor din instalare de geosintetice 94. de D5890-01 Metode de testate pentru 92. urnflare a componentei argiloase dimtr-un geoc ompozit bentonitic . D5885-97 ~ o~ . D5567-94(2001) Metode de testare a coeficientului hidraulica (HeR) a sistemului terenigeotextil 76. componenta argilcasa a unui geocompozit bentonitic Deteriorarea din 83.testare geocompozitelor bentonitice 91 pentru a dispersiei de negru de Ia intindere multiaxiala a Cll printr-un t pere. D5641-94(2001) vacuum 80. .1 D5628-96 Metoda de determinare a rezistentei la impact a probelor plane. 'rea indicelui . d fluid prin geomembrane pentru determinarea transportu UI e aplicatii specifice . D5994-98 Metode pentru geomembrane texturate 97. de lichid . 82. . D5820-95(2001)eI canal de aer pentru 95. D5993-99 Metode d e les t are pentru geocompozitelor bentonitice 96.73. D570-98 Determinarea 81. . Ghid pentru obtinerea pro bid or e geoc ompozit bentonitic e 258 259 . groslmll. D5819-99 Ghid pentru selectarea metodelor de testare evaluarea experimentala a durabilitati] geosinteticelor 85. D'i884-01 Metode de testare pentru st~~iere a geomembranelor ranforsate detenninarea rezistentei [a M t de de testare pentru determinarea limp_ullil de 87.

06636-01 Metode de determinare geomembrane ranforsate a adeziunii dintre pliurile unei 260 261 . 06088-97 margine 06102-97 Ghid pentru punerea in opera a drenurilor compozite de 99.. 06140-00 Metode de detenninare a adsorbtiei de asfalt a produselor utilizate la imbraeiiminti asfaltice pe intreaga latime 101. 06434-99 geomembrane flexibile din polipropilena 113. d eterminare a rezistentei . 06454-99 Ghid pentru analiza eomponentei argiloase geocompozit bentonitic pentru detenninarea compatibilitiilii la lichide a unui chimice pentru 102. . . 06243-98 Metode de testare pentru detenninarea rezistentei la forfecare a unui geocompozit bentonitic folosind metoda forfeeiirii directe 106. ·06461-99 retentie a turbiditatii 117. 110. 06392-99 Metode de testare pentru realizate folosind metoda sudurilor geomembrane lor neranforsate sudurii term ice Ghid pentru selectarea. 06388-99 Iichide Oeterminarea propri~tatilor comportarii pe pentru materialele utilizate la ecrane de 06495-01 bentonitice Cerinte referitoare la incercarile pe geocompoziie testarea sudurilor . Ghid pentru evaluarea rezrstentei . D6497-00 Ghid pentru conexiu~i mecanice elernente de traversare si structun la a Ie geomembranei ell de tractiune a materialelor Ghid' pentru evaluarea rezistentei chimice a georetelelor la . 120.testare pentru determinarea poansonare a geotextilelor ~i produselor inrudite rezistentei la tru determinarea comportarii 06454-99 Metode de testa~e ~ena saltelelor antierozionale termen scurt la· j compreslUn geosintetice Inierbate de incercare pe din D6455-99 Ghid pentru alegerea.98. 06213-97 Iichide Ghid pentru evaluarea rezistentei chimice a geogrilelor la . jupuire a geoconjpozitelor bentonitice intertesute . 118. m:to de Ior de testate 112. 06241-99 Metode de . geosintetice Metode de testare a rigiditatii saltelelor antierozionale rnierbate din 103. 06141-97 determinarea integritiiti i 111. c hiirm ice a geotextilelor 100. D6496-99 Metode de testare pentru. meta d e Ior 115. geomembranelor bituminoase prefabncate Specificatii 11 6 . 0638-01 plastice 109. 114. 06365-99 Metode nedistructive pentru geomembranelor folosind testarea cu seiinteie 108.. 119. a 105. 06214-98 Metode de testare pentru determinarea integritiitii sudurilor realizate pe teren folosind metoda sudurii eu solvent 104. 06389-99 la lichide . Ghid de instal are a geocompozitelor'bentonitiee . 06574-00 Metode de testare pentru d e t ermmar ea transmisivitatii hidraulice (in plan) a geosinteticelor 121. 06364-99 Metode de testare pentru detenninarea term en scurt la compresiune a geosinteticelor ] 07.

trieotate circular utiJizate 128. D6637 -0 I Metode de testare pentru determinarea rezistentei intindere a geogrilelor pe 0 nervura sau pe mai multe nervuri la 134. 0792-00 Determinarea greutatii specifice (densitatii densitatii materialelor plastice prin disloeuire 132.iegiitu~ilor sa~1 a adeziunii pliurilor pentru produsele laminate realizate din materiale flexibile 136. 0696-98 Determinarea coeficientul de expansiune terrnica lineara a materialelor plastiee Intre -30°C si +30°C eu ajutorul dilatometrului 129. D751-00 Metode de testare.lumina fluorescenta pentru expunerea la UV a materialelor nemeta Ice 137.a tesaturilor impregnate 131. D6638-01 Metode de testare pentru deterrninarea fortelor de legatura intregeosintetice folosite eu rol de ranforsare I?i bloeuri modulate de beton 06685-01 Ghid pentru alegerea metodelor de incercare a tesaturilor utilizate pentru beton D6693-0 I Metode de testare pentru deterrninarea rezistentei la intindere a geornembranelor neranforsate din polietilena I?i a geomembranelor flexibile din polipropilena D6706-01 Metode de testare pentru smulgere a geosintetieelor din pamant D6707-0 ISpecificatii pentru geotextile pentru drenaje de suprafata miisurarea rezistentei [a 135. G155-00 ae 1 Procedura de utilizare expunerea materialelor nemetaliee a aparatului cu xenon pentru 124. 0746-98 Determinarea prin impact a sensibilitatii materialelor plastice si elastomerice la fragilizarea datorata temperaturii 130. 127. 0814-98a Metoda de determinare a proprietatilor Transmisia de vapori de lichide volatile 133. F904-98 Metode de comparare a rezistentei . 125.' 'E96-00 Metode de testate materia Ie pentru transmisia vaporilor de apa la 123. G 154-00 Ghid pentru utilizarea aparatului euI .122. 126. 0882-0] Metode de determinate foIiilor subtiri din material plastic a proprietatilor relative) si a cauciucului _ de intindere a 262 263 1 .

de proiectare . rezis t enteii d e proiectare pe term en lung a pe termen lung a GG4(a) Deterrninarea geogrilelor rigide OG4(b) Deterrninarea geogrilelor flexibile GG5 Metoda de incercare a geogrilelor la smulgere Georetele GN1 Comportarea la cornpresiune a georetelelor GCI Incercarea cornbinata de curgere prin miezuri drenante GC2 Debitul de curgere sub sarcina printr-un dren fitil OC3 Eficienta drenurilor fitil GC4 Comportarea la compresiune a drenurilor de margine prefabricate si a drenurilor plane GC5 Sistemul antierozionale pentru protectia impotriva erOZllLl111 prin impactul picaturilor de ploaie si a transportului de sedimente GC6 Sisternul antierozionale pentru canale de curgere cu v iteza mare 264 265 . USA) (vezi la filtrare prin incercari de eurgere sau sistemelor Colmatarea biologics a geotextilelor (1987) (vezi ASTM D1987) ASTM D5617) OM5 (a) Incercarea la tractiune constanta a rasinilor poliolefine (NCTL) sau a geomembranelor( 1992) (vezi ASTM D5397) GM5(b) Incercarea NCTL intr-un singur punct a rasinilor poliolefine sau a geomembranelor GM5(c) Incercarea la tractiune constants a sudurilor D5493) ~~3 Deteri. terenlgeotexttle geotextilelor . 4 Permitivitatea geotextilelor sub sarcina (1991) (vezi ASTM la fluaj din tractiune a geotextilelor (1992) (vezi geomernbranelor poliolefine GM6 Incercarea eu canal cu aer sub presiune pentru sudurile dub le ale geomembranelor GM7 Tratarea accelerata chimice OM8 Masurarea grosimii miezului geomembranelor GM9 Sud area geomembranelor pe timp friguros Geocompozite bentonltlce argiloase a geocornpozitului beutonitice texturate a benzilor de sudura prin metoda fuziunii ASTM D~ig2)fneercarea OT6 Smulgerea geotextilelor .rea geotextile~or prin expunere In aer liber .ra.' . GT7 Determinarea rezistentei geotextilelor de proiectare pe termen 1 ung a GT8 Filtrarea fractiunilor fine utilizand filtrele din geotextile GeogrUe GGI Rez!stenta la intindere a nervurilor geogrilelor GG2 Rezistenta nodurilor geogrilelor (vezi AS~~36~2~n2~ercarea (vezi AS~~3~~2j:. rezrstentei .ANEXA 5 Geomembrane GMI OM2 OM3 OM4 Controlul Grosimea Incercarea Incercarea sudurilor prin metoda ultrasonics de acoperire pentru mobilizarea ancorarii la poansonare hidrostatica la scara mare tridirnensionala la tractiune a geomembranelor PROCEDURIGRI Geotextile pe terrne~~~:erfonnantele OT2. (GEOSYNTHETIC RESEARCH INSTITUTE.rcarea la fiuaj din tractiune a geogrilelor rigide (1991) GCL! Masurarea umflarii componentei bentonitic OCL2 Permeabilitatea Geocompozite geocompozitelor la fiuaj din tractiune a geogrilelor flexibile (I 991) .o.

.

~Rezistenta A: Sj ~ ....::::.: ...:.......::::...:.:...::._..: .·~.c.:.:..!... .... . .:.":"::H:. .:: -2 ......~.:.'' .:::.''''''...test)1).::...•:.. :(. ... ~~N ISO 10319l ! R~~i'~~~'~i'a'~~~i~i~'i~bi~i~il~r'~..iTit·~t~~··~p~i·i~·p·i~~·~·~~~·i·······JENfs·O··iJO·58············!:········:··· '" ..c._L~LO_L~L~U_L~LO.....:::.•... .:..~nta la d~gradari provocate de'!EN •factorii de mediu 'i:: la degradare chimicalENV ·l:~~.:::.:..:.....•. •• F •.~~..:":~:..:...:..:.ls.':_:__:-:-:__:~'-:-:.'-:' ''':.c.•••••• _ _..: : ..1 •.~ ~ : :.:..c~.Caracteristicl necesare pentr" f"netia de separan:~ Caracteristici impuse pe tipuri de func1ii Legends: H: impus A: relevant in toate conditiile de utilizare S: relevant In anumite con'ditii de utilizare : II:.::.:......:.:..:.t.:..:: ..::::::.".:.• ~....•..:•• ::.::::.::.-..: . : Alungirea la incarcarea maxima JEN ISO 10319 1 A' .:.:. : ~!Rezistenta la degradarea microbiologica..~~:i~~::..·:... : sudurilor : ~~ .i:»: .:..:.:::.L~~~.: ..::~.::..::.' " 13438i 12447 12225 :!Degradarea in tirnpul instaliirii1ENV .:..".::.. ::..:::.:.:::::::::::.':''_:_:'_:'_:'_:_.:.:oc..::'."::..' ~...·::.:.:...~..: ~ (.::.·::.•.:..·:.:.:.::.::~ .LO.::.....te.·..::....'.: •.:...~':'':..'::''':''~~'''..• i .::.-::::.::::.:'''':'''~.:.~.-.... L~ • ....:.~.:..'.-.-.~: .:.-".:::..~.::..:~: •.._~:.-..~.::::::::::.._.~'~.:.. :::::.:.::::..~ .:..:: ::...t..::...:. .::....::.:. ..are.:.:.....:::"c.::.:.::.. .:Hi~..."..:.~i..'.~~~~:.::~:.:•• L~_AO. ...c..()12~36 ·~[-~~-1I ·1 -••• ·_•• LO••••.:•. r".::.:~.:=: dEN ISO 122361 ."::~c..c.....c ..ii(CBR.~. ":':":':"':"':':':':":':":':':':':'~:":'':':.::. ·• ~.c....::::::.:..re.~· ' ' ' ICI :r::·::..~LL~~..::c.:.~. : •.. : : : : :..:::...."'l : '.:: .".a.:::::::::::::...::.e.-•:.~...::::::.: ~ : .•.. .~.~:..:.::.:.:.. .•... 1 !i·~~~~l.... ISO 10321 1EN sudunlor. :.':_':. ....".''':"-~:.:.:::::.::::::. ::~.-_L il~e~~tr.. .-:'_.[p~·~·~·~h..::. .._L_....:.~..:::...: .....::... :'....·:. ..:::::::.:::..::·.:..::..:.•...::.........•...·~~~i·l~·~·~·····~···"····~·····~::'·~······-~·.: . .··::.:.'.:=c.•.~"I".·..•.'..:.' .Ebl Caracterlstiel · .::"::..':.""'=r..:c..:.'. i Rezistenta la tractiunelEN '1··::·::··::·::·:··::··::·::·:::.:: ..·..:.. :..:.~.::: ..:.:....st~tic. ::::...:.. .:::::::.~ .'.. : ::'.:~ . :: ...c.. c.. ...::.: '..[Rezistenta la tractiune 2) .: i l' s ISO 10722-1j A .~:..~~::.•..'.:.~L • •• . _-.··.are.:.."'...._:_~':.r R.:::.:...c:..::.:::........:...:.":~::.c:."::::. :: .::::.l::··:··:·:·:·~·::.:n:n .:~.:......~.~..._ ~.•.....:.. f..::~~ •..:.: .... .:.::.:.r .:.c.•.·::·::~··'····:::::.:. .•.i'g:..\~.:::.:' .C":o:...'.::: ..·.:.::. d.::. :...: ~~~.. ..I''':":...:. : .:....._~~.~ .-:... '..~.~.:.. ••• LO_LO__ ~..~:i:~i:~~.. _.:~.::~.::.~~~~~·~.''':. :.~.::::..'.:..::..:..::::..:.. i l1 ...::..:!EN'iso"j'o3.2) !E~[S. J.-..::. :.:.[~ .=._~....:..::.:..: ..~..:.. ...•.:·'.. .::.....::...::. c 918! A ~ I"'.. ::. :.1.t.. ..c...c.:"..~~:i~~~~~..~~~.:...:. 269 .....:..IRezis~enta la tractiune a imbinarilor si .... ~ l j ' :I. .'~:':..•.::"":.•.~.::c...::'."........ ':.:.. •.:::.......·......::....::.c:.. 1 :r.::~::...' S! Decesare pentr" ("Detla d~ armar~ ""'~" irw''''Y~~'~-car~~i~~i~ti~i''''--'''-~ '_""] rMri.::.. .":.::'.::."". S H .:... .••.~:.".::.:.•. ::...::··::...•... H 1 :!Ai:~~~:i~~~::i~:i.·::·:::·::.: ..E·N·"iso·:1·2·95·7~·i·.:~...:..: ip.:...p :..'..:. ·i .c. r ~ !:~ ...:~ . ._:__:-~::__:~'-.::..::::.'. ._:'':':_:'':'_.~ '. ::•..:.:.:.dad.._ .... . •.=:.::::..:..~c.~...~:.:..:...::: :1···· "'' ' ~....:r~ .:.:::.... 9}6-·······::~.:.-.:.[Penetrare statica (CBR test) Caracterlsticl Decesare pentru functia de tlltrare ~.. ••...C ar.~~....:..t'~~..:...·..:...:. ~:~l ..:.:.:••:...~.~ ISO 103 J 9 '.:. :\ .:: .... Rezistenta la perforare dinamica!EN : (incercare de impact cu conul)i '. ·.::. j :. • ~ezi·st..::::...-....:...:::::..-.:.::::.:. ~.:.:~.C"i"·'·':':_c. •. '.c ..:::.::..:.. ::.-:.:.:~..

.:.:·:.:..•-.••..c..... J..-:': :..: ::..~:._.- .:. ~ •• ~ ••••• ": .!f:~'~'~~::JI .[ .:··.~:~..:..:.:.:~:.·:.:·~~....:.:-: : .:._~..::....~..~~·~· ~··¥·.~:.:. :1 A .i~ ':::.." ..~ •••••••••••••••••• .• : apei perpendicular pe T ·······································r···········.rENV~i'2447~·_·NN~ __M. ..: ..: .. .:::..:.:.... ~·-··..: . .~....~:.rR~~.._~. :i(i?cercare de impact cu conul):EN • ' •• _A • ... i· .. < . JI~~..:.' :~....': .·.....-.:.......r ...~~..~~~~~~......~~:~~s~t:d~~l.:__:_:.•.-.c.I."'...". ..~~:. ••••••••••••••••• :jEN 918 :' ..~'~~~t~'..~...••••••••• ![••.~......: .:.~~~.:..::·~·:.. N .: L a: .c..f~~~~~~~~~~~~::~~~~~:~·{~'~~~i~:~·E~i§:~~~if:~ij~~::E~·~~~:·~~'::::..~t~····...:.:. :.:·:..:-~.ri·b·i-~i~ii·~~ .:._-.:.....:.cc::.."...:.: ·:1 271 .~~~.~~'~.:2.:.:. ~~ ~ :..: :.: :. .: .:":.~....iiMetuda de testare] :lanexa B ._~.:.. 'lDurabilitate ... -.. : ·[·~·::~·:·.....:~:. rl.:.:·i~' t~·~~t...-~. - - - .:.~':"..:.~.'.......~~ .~~~~:~~~~j~~~O~7~~. ..:.:~ .:...._.j A lRezistenta la degradarea chirnica :lENV 12447 ) ~.:. ...~ :~.:': ••••• : :I'~~'~..:. .~~~:~·i.:.:.':::'::.."~:.""""..~c...fi~~j~rJf::!=~~:~:-~1 'rEN .:.~~::::::.} ...:.. .: Caractertsticl .:..:...:~ '1·" H: . :.:.~c~c.. '1 H •• .. •........I..c......: : ::... :jCaracteristici de frecare1p.. n~cesar~ p~ntru functia df: drenai .:.:..~..·.~ ....-:..:'.....••••• ··~'i.:wiOOI89055 :. ...c... ••• ·"···"i :..".··!I·.: :~~. ~ .:l."...~~i~t~.c.. ~ ~:~..~.~i..rEN 918 H 11 ~~~ :~~ i~:_:_~ ~..:..:. ....: ':.. :...:...:....:e·· jPermeabilitatea :~plan:EN i!~~~~l~~\~i:... ••• ~••• I ••• ~••• .::·.!~E~~{.:..:..::J.: ::.""""._...~~~'i~it''''':·":..:..._~: .: ..·:.:..:.~:.:.-.''':...:.'. .)i".:..-. .·..c..••.'.. ....:. : .i~£~..'...~ 'IRezistenta la degradari provocate de • factorii de mediu ~f:. :::.:.~...:.~~~.:-:_.. :-~::~.:.. .._~::~...- - : ·~············ .·'~ti'~i..:..:::::#~~d..: ._~~: ~~...''' ISO 11058 :1 A ii s..:.:....!~~~n ..:..:.~~:..i .c..r~~~.•.:..-. ~sudurilor' ISO 10321 S .:..:.:..~:~~·i·~~·'~~~·.. ) .~~~:.~~~~~~:'~ •••••••••••••••••••..._~..:. I.:..·'·:'··'····'V~·~.::.".:...-~: ~.:. :: ~~ .:-:.::.~.....!..:.....~:.•.:.:.~': :.......:.c._:.:.::~~)lff.-.: :.: :.'T:..:... ..:....:.::"·"'''''''''..: ::-....::.:.~.....::cc...[ : W'ncercare de impact cu conul) ..-.:..~:. .:..~ : ISO 12957-1:1 A ~j : <...~: :. .c.'~~'.~:..:.. ._~ f:: ~.~. • ~:. :.-:..~[~:.......-.~t~~·t..~f~..··~.... .:..:ii Caract~rlsticl ifactorii de mediu ·jEN 13438 iiRezistent3 la degradare chimica·· . •••••••••• ...:.:..T"-··"·'·S~·~·-"'~::: :..H·········· ' ...:.~:.:-.f' .:._:. ".··c..:-: :::..:.I~:~.•..:::::.~:·.~:.::..•...".... ."] ~ 270 ~:.=~c..~:~Jt=::·:':~:~':::~: ..~~~...~..:.·· .::... .~i~g~iI... .m~~.l~~~~ ••••.:...:..:":..._~~.:....j fEN 13438 .~:..":."".".: .. ..'.~.1~~i~~~..'..:: ....:...c.":..:. ...::... Prutectie :.'=~.:...._:.c. J Caracterlstlci necesare pentru functia de protectie· ...:.c...cc.~.:..:." ..:.~ (.~~.:... .~~:d.·~:. .:::-:: ..:...._.-:: :: ~: . .._:·~-:....i j . _ - .. ~~:.......:.. H : • i!contatt'cuogeo'menibr~na :: li~~.c.::..~t~~t~:\..... ::."..c.:..:::.~:.~.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful