NORMA TIV PENTRU UTILIZAREA MA TERIAlELOR LUCAARILE GEOSINTETICE DE CONSTRUC /I LA

NP 015-02 Inloculeljte C227-8&lNDICATIV

Totodata, proiectarea lucrarilor de construcrii ce Ingl?be;:J~.;1 materiale geosintetice implicii. ? serie. de c~lcule ~i \~e~ode sp~clhTce., 111 lucrare fiind puse la dispozitia proiectantilor principiile de dkgel e ;:J parametrilor caracteristici. Prevederile prezentului normativ servesc pentru: • clasificarea produselor geosintetice, cunoasterea :';1 verificarea comportarnentului acestora, • agrementarea produselor existente, . ,.. _ • stabilirea principiilor pentru utilizarea adecvata $1 eficientii a geosinteticelor la lucrarile de constru~tii. . . Prezentul normativ va fi urmat de 0 serie de ghiduri de proiectare a principalelor tipuri de lucrari realizate ell prod~se geos.inteti.ce. . .. Pentru aplicarea practica a prezentului norrnativ se impune preluarea si traducerea tuturor standardelor europene In domeniu, . Prezentul normativ inlocuieste si anuleaza prevederile en7 - fl8
< ••

1.

DelECT

Prezentul normativ se refera la principalele prod use geosintetice existente pe plan international ~i care se utilizeaza In prezent In dorneniul constructiilor in tara noastra. Utilizarea eficienta a acestor materiale implies cunoasterea tipurilor de produse si a functiilor pe care acestea le pot indeplini, datorita proprietatilor specifice. Fiind produse artificiale, modullor de fabricare, ca si materia prima joaca roluri determinante asupra proprietatilor lor. Prezentul normativ defineste principalele grupe de produse si functiile acestora in conformitate ell documentele elaborate de Societatea Internationala de Geosintetice (lOS). Caracteristicile ~i modul de obtinere a parametrilor definitorii fiecarei grupe de materiale sunt prezentate pe baza standardelor europene care, In mare parte, au fast preluate sau sunt pe cale de a f preluate pe plan national. Numai In cazul in care nu exista inca standarde europene publicate se face referire la alte norme internationale (ISO sau ASTM). Avand in vedere importanta tehnologiilor de punere in oped, de realizare a imbinarilor produselor, ca ~i necesitatea controlarii calitatii lucrarilor de constructii ce inglobeaza materiale geosintetice, sunt prezentate metodologiile ~i procedurile specifice de punere In opera, Imbinare si control existente si agreate pe plan international. Diversitatea tipurilor ~i functiilor materialelor geosintetiee au condus la utilizarea lor complexa si complernentara in dorneniul constructiilor ceea ee a impus in cadrul normativului structurarea posibilitatilor de folosire pe principalele tipuri ingineresti constructive. Aceste utilizari sunt exemplificate III lucrare, fad insa a avea un caracter exhaustiv.

C

2.

TERMINOLDGIE

2.1. Deflnltla materialelor geosintetice
Geosintetice (materiale geosintetlce) = produse cu structurii plan{l realizate din materiale polimerice si care sunt utilizate impreunii ell pamanturile, rocile sau alte materiale III domeniul constructiilor.

2.2. Functllle materialelor geosintetice
Functiile mecanice. materialelor geosintetice sunt in principal hidraulice
$1

,j;

I,

2.2.1. Filtrarea
Materialul geosintetic este utilizat in scopul de a perm ite trecerea fluidelor din masivele de pamant si umpluturi din materiale granulare, prevenind migrarea necontrolata a particulelor solide (Figura 2.1), evitandu-se cresterile excesive ale presiunii din porii pamantului.

Elaborat de:
UNIVERSITATEA CONSTRUCTII TEHNICA BUCURE~TI DE

Aprobat de:
MINISTRUL LucRARILOR PUBLICE. TRANSPORTURILOR ~I LOCUINTEI

cu

ordlmll nr. 1228 din 03.09.2002

74

75

2.2.4. Protectla

Materialul geosintetic este utilizat ca strat protector al unui alt strat sintetic sau natural (Figura 2.3)

Figura 2.1. Mecanismul

fi ltrdrii

2.2.2. Drenarea
. M.aterial~l geosintetic este utilizat pentru colectarea si transportul fluidelor din rnasrve de pamant ~i umpluturi de materiale granulare (Figura 2.2).

Figura 2.3. Principiul de actiune a geosinteticului
. .
'

ell

rol de

profeerie

' 2:2.,5.

,'.

,;\

SeparCirea

-::

~-':

Figura 2.2. Principiul drenajului in planul geosinteticului 2.2.3. Etan§area (impermeabilizarea) Materialul geosintetic este utilizat lichidelor sau gazelor dintr-un rnediu in altul. pentru a preveni migrarea

Mat:rialuJ geosintetic este utilizat intre doua materiale diferite pentruall'l1p~eqi9,~' a'hw~t~cullor, ca de exemplu un strat de material granular In contact stca! de'hiathial fin. In acest caz exista doua mecanisme care .....;'. ~>i'_,;i _,;h;' ': se pot dezvoltal.nillmpj ,~ .' (lr:""Ill.l~teri<:l:Nl; ~n.; ti~de sa patrunda, 'in ,golurile mat~rialuilli s.rapular,' diminuand astfel capacitate a sa drenanta, ca ~1 prQPri~ti!ilesale de frecare (Figura 2.4 a); (2) materialul drenant tinde sa patrunda 'in stratul fin, diminufindusi astfel rezistenta (Figura 2.4 b),

cuun:

76

77

2.2.7. Armarea (ranforsarea) Materialele geosintetice sunt utilizate pentru a prelua prin rezistenta lor la intindere eforturile pe care pamantul sau un alt tip de material nu le poate prelua. Principiul de functionare al armaturilor introduse 'in pamfint este ilustrat in Figura 2.6.

[a)
Fara geotextil

ell georextil

(b)
Fara gcotcxtil

Cu geotextil imp!i.cateinjuncpa de separare

Figura 2.4. Mecanismele

2.2.6. Controlul antierozional Materialul geosintetic este utilizat. pentru a preveni eroziunea suprafata a terenului ca urmare a siroirii apelor si/sau actiunii vantului. Fara geosintetic Cugeosintetic Figura 2.6. Principiul de

, .,

de functionare

a armdturilor introduse ill pamiint

,:! :
;ii·

iLl

i I· ,:
.!

,i:

Figura 2.5. Material geosintetic cu rol de protectie antierozionala 78

Principalele domenii in care este utilizat principiul arrnarii pamantului sunt: realizarea unor lucrari de sprijinire care stabilizeaza masivele din interior (Figura 2.7); stabilizarea pantelor (Figura 2.8) imbunatatirea capacitatii portante a terenului (Figura 2.9); armarea straturilor structurilor rutiere (Figura 2.10).

79

Rambleu construit pe un teren moale annat cu geosintetice 1. Stabilizarea pantelor prin lucriiri de pdmdnt armat 80 81 .7. .11).9.material granular 2. Tcren de fundarc 4.8. Rambleu 2. Suprafata posibila de cedare . Acostamcut ".'.10. Geosintetic 3.1.. Structuri de spnjin din pamdnt armat Umplutura repusa in opera dupa alunecare / .. Functla de container Materialele geosintetice sunt utilizate pentru realizarea unor elemente de constructie compaete.. Geosimetic 3. .'< Figura 2. Utilizarea materialelor geosintetice drum uri lor la armarea fundatiilor 2. care se prezinta sub forma de elemente discontinui (saei) sau de elemente continui.): Figura 2.2.8..::ItIm Zk:!url dssprijin Culel de pod Figura 2._. Teren de fundare 4.. Figura 2. Paiul drurnului .•. umplute cu material granular. beton sau alte material~ (Figura 2.

Sunt utilizate in principal la ranforsarea masivelor de pamant (functia de armare).3. Prlnclpalele tipuri de materiale geosintetice deflnltll in cele ce urrneaza sunt prezentate. dar pot fi obtinute si prin impregnarea geotextilelor cu elastomeri sau bitum. Sunt realizate in general sub forma de folii polimeriee continue. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. consolidate prin intertesere sau termosudare.2. mai recent. 2. conform terminologiei definitiile principalelor tipuri de materiale geosintetice. poliesterul.3. Geotextil inrudit Un produs geosintetic este eonsiderat ca fiind inrudit Cll un geolextil daca este un material geosintetic permeabil sub forma de banda. utilizate cu functie de container 2. Geogrile Geogrilele sunt retele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1 + 10 ern) pentru a permite patrunderea materialelor granulare. Sunt utilizate in special pentru functii!e hidraulice.11. alcatuite din materiale polimerice. 2. 82 83 . lOS. Principalii polimeri utilizati sunt policlorura de vini! (PVC) si polietilena. polietilena si poliamida sub forma de fibre sau fire (monofilament. Geomembrane Geomembranele sunt folii sintetice eu permeabilitate foarte redusa. netesute.Sunt realizate in general din polietilena (de inalta densitate) sal! polipropilena.3. Figura 2. dar si din poliamida.3.1.3. dar exista si geotextile realizate din tibre naturale (iuta. deexemplu).4. Geomernbranele sunt utilizate pentru functia de etansare (impermeabi lizare). folie sau similar care se utilizeaza In contact cu pamantul in domeniul constructiilor.2. . poliester sau. etc. Polirnerii utilizati sun! polipropilena. multifilament. tricoturi.3. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice.) Oeotextilele pot fi: [esute. Geotextile Oeotextilele sunt [esaturi permeabile realizate din fibre sau fire textile. 2. Forme tridimensionale rea/izate din geotextile.

3.3. Saltele geocelulare Saltelele geocelulare sunt structuri tridimensionale polimerice. Georelele Georetelele sunt produse eu structura plana deschisa sub forma de retea. geomernbrana sau alt material care sa previna patrunderea particulelor de pamant in interiorul retelei. 3. ' 2. armare etc. Geoconducte Geoconductele sunt tuburi flexibile sau rigide realizate din materiale polimerice si sunt utilizate pentru transportul fluidelor in diverse aplicatii ingineresti.8.geomembrane. 2. 2. geotextile . rnateri ale GGR Geog~la Figura 2. formate din nervuri ce se intersecteaza sub diverse unghiuri.12. Deflnltle GEOTEXTILE Oeotextilele sunt materiale textile permeabile realizate din materiale polimerice sau naturale utilizate la constructii In contact cu pamant sau aile rnateriale. Geocompozite Oeocompozitele sunt combinatii de materiale.6. 84 85 .1. specified geotextilelor poate fi gasita In SR ISO Terminologia referitoare la masivele de pamant (proprietati fizice si mecanice) este cea proprie domeniului de Inginerie Geotehnica (STAS 395081). Pot fi utilizate etansare.fibre sintetice. Sunt utilizate de regula impreuna eu un geotextil.2. geocompozite bentonitiee. 3.geogrile. geomembrane . conform lOS (International GTX GMB Gemexl! Geomembrana simbolurile principalelor Geosynthetic Society). geotextile .3. geogrile sau geomembrane utilizate pentru armarea parnantului sau/si control antierozional.3. Simbolurile principalelor materiale geosintetice in anexa 1 sunt date definitii referitoare la principalele tipuri de 2.7. realizate din benzi de geotextile. polimeri.4.12 sunt prezentate geosintetice. permeabile. Simboluri In Figura 2. Se pot include in aceasta categorie si produsele polimerice utilizate ca protectie antierozionala si care se pot prezenta sub diverse forme. cu functii din cele mai diverse: drenaj. amestecuri pamant . filtrare.5.geogrile. Sunt in general realizate din polietilena §i au ca functie principala drenajul lichidelor ~i gazelor.georetele. Terminologia 10318:1996. din care eel putin un material este geosintetic: geotextile .

.3 sunt exemplificate aceste X X X utilizari.!ri:~~I.=. ~i.. . 4.~ Cu rol drenant.l( )e .. '*'.1 ..-_="". anticapilare.. depozite de deseuri. Filtrare Drenare ..Ti iX Cu rol de tiltru. x:..::&.J:(' rl:.. I :\·l~~.. 1. x x x X X X tipuri de construct] drumuri $1 cai 1< ferate. 86 87 .~:-F' '<.3. ~ x x· x X I XKXX....1. Drcu antierozional (.#. M-McriZll drenant =?"'i:':<:""AW"". )(' ! xi x. 6. d . c . pentruaccelerarea Figura 3.~)t I Geotextilele pot f utilizate ell urmatoarele functii: .. x ~ I 3. b . ziduri de drurnuri.... In figurile 3.3..zid de sprij in din gabioane in geotextilelor figurile Cll 3. [d) baraje... x X l( ."..la puturi: filtre sau piezometre.~xlll ..zid de sprijin consol idari i.'=-.. a .sprij inire temporara. sistemele sprijin... cai ferate.. Protectie Separare Annare Control Container x . ~ x x x x x ~~~ x~~.zid de sprijin cu dren subteran.. constructii hidrotehnice etc. Utilizarea geotextilelor de sprijin ('II rolfi ltrant ill spatele zi durilor ell barbacane.... Utilizari ~"'B"".(~./'" x r~~~~~~~~ I I a:::::::.5 sunt prezentate exemple de utilizare a rol drenant.t. . saltele bariere drenuri geotextilele de drenaj se utilizeazii ale diferitelor la: constructii: de deseuri._ --.. (Ieotcxtil lbi 7.wA.. 5.---j ..4 - 3.2.::::_. depozite drenante.la diferite geotextilele pot f utilizate: i: ziduri de spnJ In.o.---_-''''' Xx Xl( .:-ut~-x:d '.C'/.)( / (iC~I:.• ' .

pentru contra invelit rara c. intre terenul de agregat de fundare si teren 1<1fundatiile de drurnuri ~l cfi i intre deseurile depozitate depozitele de deseuri.i. . geotextilele se folosesc: sau a altor muteriule Figura .1.drenaj.2. Utilizarea geotextilelor sistema de drenaj a . Utilizarea geotextilelor ca filtru sub stratul de protectie a malurilor 88 89 . intre straturi Ie vechi ~i si corpul digurilor si rambleelor..../ /' i. tub drenant rolfiltrant in geotextil. in protejarea geornembranelor poansonarii statice sau dinarn ice..] la de imbracaminte bituminoasa..Georexril _.) Figura 3.tub drenant in strat granular geotextil In strat de nisip.Jj .. d . Utilizarea geotextilelor fa diguri din materiale loca!«.strat granular invelit Cu rol de separare. kdrCH... geotextilele se utilizeaza: intre stratul ferate.4.tub invelit in geotextil. lucrarile de reabilitare a drumuri lor pentru a Impiedica sau intarzia transmiterea fisur ilor din stratul suport in imbracarnintea bituminoasa noua. rol de drenaj ('II (e) (d) ell Cu rol de protectie. fa realizarea de b . si sisternul de etansare . Figura . 110i I.3.

. c ..' .~-:.... pe terenuri slabe. . " ' ~- •3-.\_ . b ... -- -..armare la traversarea unor cavitiiti Figura 3. Figura 3.'iG( _ ==-.7. d . g.6. f. _ . g .... b. ' .~. . In arruarea imbracamintilor bituminoase la drurnuri. cai ferate.:/"ili ale geotextilelor ell rol de armare a .. geotextilele se folosesc: ramblee sau depozite de deseuri fundate h) la drumuri. .perne armate sub fundatii. Utilizarea geotextilelor ca barierii capilarii Cu rol de armare. ~ ". 1<1 real izarea de taluzuri abrupte armate.. . eroziunii de suprafata in diverse 3) •• ~. .Mmarea imbriicfim intj lor bituminoase. ... Utilizarea geotextilelor pentrrl protectiu contra croziunii a ~ sub straturi de anrocamente la protectia sectiunii unui canal sau curs de apa...taluzuri armate. ~.In pile de 90 91 .5..pe pante....lI. ... >' ~: '... b.~... .:..la protcctie de maluri. in Figura 3... d . .._. la realizarea de structuri de sprijin din parnant armat. pod c . la lucrari de reabilitare a pantelor alunecate. ·. geotextilele contra se utilizeaza: protectia pantelor aplicatii (Figura 3..". oj ':-1.7).Cu rol de control pentru antierozianal.I'h~· '.. Diverse IIfili. ." stint date exemple de utilizare a geotextilelor Cll rol de armare. <1) Figum 3.ziduri de sprijin din piimfint armat. e ...:::::)_..

~.. foliile si elementele profilate din material plastic. a .diguri Figura 3. eu cfiteva utilizari ale geotextilelor b.jmai rar.8.Cu rol de container se utilizeaza: la consolidarea ~i protectia malurilor.1. Materii prime.benzi.multifilamente [esute. e . '-'::~t~. b . tehnologii de fabrlcatle.~~~~.·~ . filamentele sunt supuse unui proces de etirare. tehnologii de fabricatla Geotextilele se realizeaza de obieei din polimeri. d .3. pentru piloti in terenuri moi. e .monofilamente [esute ealandrate.~~~. Filamentul este un fir continuu obtinut prin extrudarea directa din polimerul adus.8 sunt exemplifieate rol de container. Materii prime. .. ¥~. poliesteri (PES). e .monofilamente [esute.netesut intertesut.~. la constructia digurilor. care le imbunatateste atat caracteristieile de rezistenta mecanica. la constructia pragurilor in albie. cu rot de container ::~'" ci. d . b. Dupa extrudare.3. Diverse tipuri de [esdturi pentru geotextile a .9.pi loti in terenuri moi. poliamida (PA) ~i polietilena (PE). e .< .• se utilizeaza si alte forme cum ar fi benzile taiate din folii sau benzi extrudare.netesut termosudat 93 92 . f. Pentru geotextilele speciale. (f) Figura 3.~.~i:i~Q:il. fire si fibre. Filamentul mai este denurnit "tibra continua". Polimerii cei mai frecvent utilizati pentru realizarea geotextilelor stint: polipropilena (PP).v e. In Figura 3. la protectia fundatiilor sub apa. la protectii costiere. tipuri 3. in stare de tluid vascos.fundatii sub apa. Utilizdri ale geotextilelor 3. Pentru cea mai mare parte a geotextilelor. cat si stabilitatea ia actiunea agentilor fizico-mecaniei.aparari si consolidari de maluri. materia prima este prelucrata sub forma de filamente.~. prin topire sau dizolvare.

"'. 3. Principalele procedee de consolidare utilizate sunt: consolidarea mecanica prin intertesere.3. In forma de spic. . biodegradabile. Acestea pot fiaplicate independent sau asociat. Din punct de vedere al provenierqei materiei prime acestea pot fi: » materiale la prima intrebuintare (originate). diagonal si atlas. constituite din fibre dispuse intr-o retea regulata.2. geotextile tricot~te geotextile retea » geotextile speciale. Consolidarea prin coasere este 0 consolidate mecanica realizata prin executarea unor siruri de cusaturi in lungul paturii fibroase. In raport cu numarul de fire si de incrucisari pe unitatea de suprafata. se face 3. ee rezulta din incrucisarea si intrepatrunderea a doua sisteme de tire: urzeala si batatura. Consolidarea tennica se realizeaza prin fixarea (imbinarea) la cald a filamentului. consolidarea termica. Fibra rezulta din tiiierea filamentului Ia lungimi diferite. sirnilare cu cele ale mediilor poroase naturale.2. Fibrele constltul~ ma~eria prima pentru producerea geotextilelor netesute dupa tehnologia de mtertesere ("needlepunched") sau pentru realizarea fire lor prin til are (toarcere). polipropilenj. produse realizate dintr-un amestec de polirneri: produse realizate dintr-un amestee de poli~eri '~i fibre naturale. consolidate prin diferite procedee. Interteserea 'este 0 consolidate mecanica realizata prin introducerea in stratul fibres si apoi extragerea din el a unor ace speciale. In anumite combinatii. 95 Din punet de vedere geotextilelor se disting: al polimerului ulilizat pentru fabricarea » » » » produse realizate dintr-un singur polimer (polietilena.' ' » geotextile netesute geotextile te.'fieate dupa modul de fabricare.).drenante foarte bune. . Fi:ul se obtine prin asocierea tilamentelor sau prelucrarea fibrelor.durabilitate mare in care sunt incluse'geo~6xtilele realizate exclusiv din polimeri sintetici . a elernentelor respective. care aga!iind fibrele le reorienteaza si Ie incalcesc.2. In general cele doua sisteme de fire sunt perpendiculare.eu .3. formate dintr-un aglomerat de fibre orientate dupa 0 anume directie sau la intfimplare. cuprinzand geotextilele realtzate in amestec din polimeri si fibre naturale. Geotextile netesute 3. exista trei scheme principale de [esere: panzii. . consolidarea prin coasere-tricotare. A~ocl:rea. Geotextile tesute Geotextilele [esute sunt materiale cu structure bidimensionalii. D~n pun:t de vedere al durabilitatii (durata de viata) geotextilelor acestea se Impart m: . 94 . urrnatoarele mari categorii: '. cu permeabilitati diferite. » » produse . In tehnologia textila. este structura lor tridimensionala. ' . Tipuri de geotextile Geotextilele pot fi clas. se obtin geotextile cu desime si grad de acoperire diferit si implicit. Caracteristica pentru geotextilele netesute. Consolidarea chimicii consta din realizarea unor legaturi intre fibre! eu ajutorul unui !iant chimie. de regula 0 ra~ina sintetica. materiale recuperabile~i refolosibile.1. in punctele de contact ale acestora. cu structura tridimensionala.2..f!lamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamen'tar) pnn rasucirea. Aspectul materialelor este identic cu al tesaturilor obisnuite.prin raport cu celelalte tipuri de geotextile clasice. sau fibrelor constituente. \ pro~use eu ~urata de viata limitata. care Ie confera proprietati filtrant .3. consolidarea chimica.ute. In » » » • Geotextilele netesute sunt paturi fibroase. poliester etc.

folosind date le oferite de acesta. ". alcatuire. 3. Pentru prelevarea probelor si pregatirea e~a.i testarii se vor aplica prevederile SR EN 963: 1999.3. realizate prin impletirea unuia sau a mai multor tire.n ~uno~~te rapid tipul si modul de prezentare. elementele privind modul de livrare ~i ambalare a ~roduselor (latimea de fabricatie. ~at:nalde sunt destinate lucriirilor antierozionale ~i asigurii astfel msa. tehnologia de realizare. care presupune trecerea tire lor din batiitura peste doua sau mai multe fire de urzeala. Ele se utilizeaza in locul geotextilelor c1asice sau in combinatie cu acestea. Principala caracteristica a acestor vrnateriale este rugozitatea pronuntata. tipul firului sau al fibrei. .ntioanelor In vedere.4. Tesaturile din benzi sunt materiale realizate din benzi late de cativa mm. dintre care rogojinele..3.4.4.1. la fiecare rand.2.5. trebuie cunoscute de la inceput. Caracteristici de identificare Identificarea geotextilelor deriva din necesitatea de.antnrea suprafetelor tratate ~i protectia acestora pana la dezvoltarea vegetanei. Aceste caracteristici cuprind: natura ~i perforrnantele materiei prime. . pana la 2~4 ern si 0 tlexibilitate Iimitata.2. 3.2. grosime care desi sunt caracteristici fizice.m. Geotextite speciale Aceasta eategorie de geotextile include numeroase tipuri. la un grad de acoperire egal cu al celorlalte [esaturi.4. 3.3. dependenta de ceaa benzilor constituente. eu specificarea tratamentelor de consolidare si finis are. Geotextilele insamfintate sunt prod use netesute care au Incorporate in ele serninte de gram inee perene si eventual unele adaosuri (t~rba?. . sub forma unor bucle i'nlantuite. Materialele pot avea grade diferite de rugozitate. Caracteristici fizice 3. elementele dimensionale: greutate. structura tesaturii fiind rectangulara. ' produsul in sine. In raport cu modul in care se realizeaza . Tesiiturile tip atlas au un aspect neted. materialele pot fi desirabile sau indesirabile. 3.4. geotextilele insamantate. Rogojinele sunt impaslituri groase ~ifoarte rugoase.structura In diagonala determinata de schema de [esere. .2.3. [esaturile din benzi si materiale profilate. dezaerate. 3. tipul polimerului. Dupii tesere pot fi supuse unui proces de finisare. precum si marea lor defonnabilitate la solicitari de tractiune. In acest standard sllnt prezentate ~i frecventele de esantionare recomandate. elementele dimensionale ale rulourilor). 97 96 . In avans sau regres cu unul sau mai multe fire.ealizate din fire sau filamente destul de rigide.tricotare. caracteristic Schema de [esere are cele mai putine incruei§iiri de fire pe unitatea de suprafata.2.Tesiiturile tip panzii sunt cele mai'isimple. la 4°C. Densitatea rei at iva se defineste de obicei ca raportul intre densitatea substantei si dens ita tea apei distilate.1. cum ar fi termofixarea prin calandrare sau fixarea prin acoperire cu 0 pelicula. . definit prin mod de fabricatie. Specifice pentru materialele tip trieot sunt flexibilitatea ~i supletea lor. Au in general grosimi mari. fire sintetiee sau naturale asamblate prin procedee speciale diferite de cele clasice de tesere sau.definit dupa criteriul de fabricare. bidimensionala. sporite in raport eu cele ale tesaturilor. Geotextile tricotate Geotextilele trieotate sunt materiale eu structurii. Tesaturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o . Densitatea speciflca (relativa) {Pf} Densitatea specifics este densitatea fibrelor din care este alcatuit geotextilul. Caracteristicile geotextilelor 3. . Geotextile retea Geotextilele retea sunt materiale textile cu spatiiIochiuri) mari de ordinul a cativa em? realizate din benzi. precum si fabricantul produsului. de regula cu 0 structura inchisa. in ele se realizeaza 0 impletire continua a tirelor din biitiiturii cu fie care fir <tin urzeala.legaturile dintre fire. tipul textil . . din material plastic.

se vor aplica prevederile .10.14. Pentru Peutru identificarea determinare I produsuJui se fcloseste cea mai 3. a carer marime se urmatoarele metode: optice.sunt reprezentate direct sau indirect suctiune.2. 20. Procentajul de suprafata llbera Se aplica suprafata libera doar geotextilelor tesute si reprezinta raportul dintre SR EN ISO 9863-2. . mecanice.4.5. Supletea .2.2.200 kPa). golurile . doua fete ale nominata este m ica valoare SR EN 965: 1999. y (dintre fibre) si aria totala a probei.4.1. ~e~rezinta masura interactiunj] dintre greutatea (masa) ¥eotextllulul ~l rigiditatea sa.1 D.4.90. obtinuta. Masa unjtara sau masa pe unitatea de suprafapi se exprima de regula 11~g/m ' ~I es~e calculata pleciind de la cantarirea de epruvete patrate sau circulare de dirnensiuni cunoscuts. geotextilelor de regula Marimea [esute golurilor ~i speciale. SR EN 964-1: 1999 si . cat ~i pe baza de masuratori In cazul geotextilelor netesute. . 3.0. . sub a presiune data (2. bine conturate de ciitre reteaua determina in acest caz se poate directe.4.4. determinare IIi unitati se vor aplica de lungime. Gr~simea se defineste ca distanta dintre cele ll1at~rJalulul.3 s.0" . golurile deterrnina atfit de prin prin calcul.6. Masa unitara (fta) .91. hidromecanice. 3. Schema de incercare Standarde aplicabile: este prezentats in Figura ASTM D 1388-96.90-0. Grosimea grosunea determmata pentru presiunea de 2 kPa. dintre este volumul de golurilor capacitatea nylon: 1..05-1. In cazul materialului de a lasa sa treaca legata Se poate calcula cu formula: 3. Pentru detenn inare se vor aplica prevederile 3. exprimata prin masura in care materia lui se indoaie sub propria greutate. densitii!ii si specifice se vor apliea prevederile total. Schema de determinare a supletei 98 99 .J.2. de suprafata. n = (1. pol ietilena: 0.7.~ volumul 3.2. unde: tlA = masa pe unitatea p = densitatea t = grosimea Porozitatea total a a geotextilului.4.4. specifice (relative): . porii acestora. geotextilului. A x 100 . Pentru detemlinarea ST AS 5 RR()(68. Suplerea. se exprima in procente.p·t J f.2. Deschiderea pori lor se exprima Pentru 12956. . Deschiderea echivalenta a porilor (0) In cazul considerate a produsului. Grosimea (t) . prevederile standardului EN ISO Figura .Valeri tipice ale densitati] poliester: 122-1. Porozitatea (n) Porozitatea se defineste geotextilelor ca fiind raportul porozitatea lichidele. -sunt spatiile dreptunghiulare. libere solidi 3.3.2. polipropilenii: 0.

4.10' U " _ 1). prin rezistentele ~i deformatiiie la intindere dupa cele doua directii de incercare: longitudinal (pe directia deconfectionare) ~i transversal (pe directia perpendicularii celei de confectionarsj Din incerciiri rezulta: efortul maxim de geotextiluLui.:~"::._.._I_UI f12'. 100 Fonnele uzuale ale probelor pentru determ iuarea caracteristicilor de tractiune sunt cele prezentate 'in Figura 3. drenare sauseparare (caz In care este 0 caracteristica secundarii). 3. au 0 co t· I : ... Pentru studiul compresibilitatii geotextilelor sunt aplicabile metodele traditionate din geotehnica (incercarea in edometru). I Este 0 caracteristica fundamentala. f. .. reprezintii capacitatea geotextilelor de a ! I in Figura 3.)u.Ja::·'1't.~~:ll~it~~~:rr~~~~n d:''l.:~ B C !) d~n rl'U1tm:on>'Ii:·nft:_~ . legata de permeabilitatea acestora si de capacitatea de a retine particulele de pamant.. ~.Jt 'G~:. fie cu functii de filtrare.I\.curbe tipice alungirea la rupere (deformatia maxima.' • ' Acest mod de mcercare pellllllt: Sll~~l:.ae~ii geotextilul.11 sunt prezentate cur b e tiipice a . intindere (rezistenta la intindere a (\ _ c..(.2.3.. Caracteristici mecanice 3.. Tr}. Detenninarea rezistentelor R"zistenta :a intindere Ct.:'J·. 8 ).ll f.:. respectiv '" un efort ~orma I datorat ~1tor straturi naturale sau geosintetice aflate deasupi a.4. De aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate a aplicatiilor.3. _ i 30 . 101 . r:pUI 900t0:<1. Rezistenta la intindere Rezistenta la intindere prelua eforturi de tractiuns. Pentru geotextilele netesute consolidate prin intertesere sau pentru cele ce contin rasini.:~~...3. Compresibilitatea Compresibilitatea reprezinta capacitatea geotextilelor de a se deforma sub actiunea unor solicitari mecanicenormale si este in general mai mare decat a pamanturilor. (t >T __ ~ •••••••• .nIHfti-}~_I~r.3. . 0 excepris 0 constituie geotextilele tesute ~i cele netesute termosudate.8 pentru diferite tipuri tf i pe probe la intindere se poa e • ace G .. existand lnsa ~i norme specifics cum ar fi ASTM D 6364-99...1. r rnodulul de elasticitate (panta portiunii initiale a curbei a _8). ~0u1'!::·:i:'Li<...l A .4.~1 •••••• __ •• _ ••• I • ••• f LL N(-.t.'.12.so.L_ .J. .:OI n.~. :___~~_~_· -"Ll~ll Detormatle speclflco 1%) fin V· ~ rlgura . compresibilitatea reprezinta 0 caracteristica importanta.I. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geotexti lelor se vor aplica prevederile standardului SR ISO 10319: 1997. Geotextilele tesute sunt mai rigide.~:~~.J~ l":_lir~ t~I~. de geotextile. El -.::~'·'I:lf. in special pentru materia le impaslite.eo:':~~. Comportarea la tractiune se exprima in kN/m de liitime.rI:. fie ca geotextilul este utilizat cu functie de armare (caz in care reprezinta principala caracteristicii mecanica).11 Rezistenta fa lntindere a diferitelor tipuri de geotextitc . in timp ce aceleanetesute capacitate mai mare de defonnare.

.w··~mk5IJilUi$illffiW%@lDtl ...-I ~ ~ .• _ •• ~ •• ~ •... in care pe a proba Cll 0 tai etura parti ale taieturii.4..' :'. uneltelor etc. aIe pro beIor ~ ~ in mcercarea de tractiune 3.incercarea necesara initiala necesara determina la intindere a imbinarilor se aplica ajutorul pentru sunt supuse la astfel de eforturi una din urmatoarele mcercari: eu proba sfasierii trapezoid (ASTM alii prin D 4533-91). Rezulta terra ASTM D 2261-96). poate duce la 102 perforarea geotextilelor..I""' ~ 1 3.. . Imbinarile trebuie testate sectiunea curenta a materialului.! . 3..3. Rezlstenta la oboseala i~···'. . P8) Pentru une1e utilizari ale geotextilelor trebuie cunoscuta rezrstentn la ···$'·rF7':EQg... T .I' \ suporta reproduca Rezistenta la obcseala .jEDnrEE2Ji .5. planul sau: incercarea deformeaza incercarea eu ajutorul Standardul membrana gonflabila : }"".7.~.: . 103 . aplicabila forta medie unui aparat necesara pentru (ASTM tip pendul E::: preveder~:n.incercarea Elmendorf.incercarea eu proba "despicatii".e e a cusatum exprimate ~I.3. a geotextilului .3.....4.. proba rectangulara de cauciuc palla la plesni reo care se deformeaza unei membrane ASTM aflata dedesubt.. Se determina in conditii de solicitare fara reprezintii capacitate» geotextilului de a sa si deformatie ce trebuie cit mai fidel situatia reala.4...4.... 2 metode de a supune geotextilul Mullen. Rezistenta la impact (soc) Caderea unor corpuri de tipul pietrelor.'.4.6. Rezistenta imbinarilor De multe ori geotextilele eoasere.~ :~t~~~i~~~e.• ••••• co ". Rezistenta la plesnire (Ia lntindere rnultiaxiala... Rezistenta la sfaslere Geotextilele Se utilizeaza .i··········~lif:l t j incarcari cieliee a ceda .t··~>?:F. unei taieturi in care initiale. de 75 mm se trage de cele doua pentru propagarea sfasierii (norma .. prevederi referitonre american 0 So 17-99 coutine multiaxialji Figura 3. co.12 ·e Forme uzual.-.3. ..:" ••••••.. 3. rezistent Rezultatele sunt 1 (T) ~'" .)::FlmlBIT1I2illllliWrm:2811rs! ~.~..' ·'·'. 100 (%) TgeotextiI ~..P7@¥fml&.. din aceleasi p~nete d ad esea pnn e ve ere ea si in pro t cen e.-'-. pnn raportul intact.:_. (~~~\~f Incarcati perpendiculare Exista :' ~ pe planul sau.~~~~n!ei propagarea 0 1424-96). dintre se determ ina forta initierea respeetiv .r.··r[3: !=] W"YJ I • . geotextilelor [esute.3. la determinarea rezistentei la intindere a geotextilelor. 3. •••.m<Hj t . trebuie imbinate eel mai d .L·L······t¥J······..I T cusatura.(:~X :-. care utilizeazii 0 la eforturi 0 perpendiculare pe care . ~ geotextilul ce utilizeaza sub forma unei ernisfere.3..~. se cu in timpul care instalarii.• _.4.

deplasarea .~i.'".4.f!.. as tf e I de incercari se inclina . .l:. .Pentru detenninarea rezistentei la impact se utilizeaza un can metalic fixat intr-un aparat de tip CBR si care este lasat sa cada liber pe geotextil.: : eficienta pentru coeziune: E{.unghiul de frecare interna a pamantului.unghiul de frecare dintre pam ant si geotextil. • Y .geotextil se definesc urmatorii .-d~~ DiSpo.3.9.14. 3.3.I~IT:t': ~\Q. normala. planul cu a anume viteza ..13. N Schema unui plan inc linat este prezentata In Figura 3. illcercareil CII planul iuclinat .. ."~. r.cicare . :::::ca x 100 . C~b·. . . .1 0 ~t se ruasoa ra.SlLP~~~f{":~~.100 1 tancp Figura 3..>:iti'.. 3.. Figura 3. In cazu I uner . Pentru determinarea rezistentei la impact prin incercarea de perforare dinarnica se vor aplica prevederile SR EN 918:2000.geotexti1.14. c eficienta unghiului de frecare: E _ tana ~ . 104 105 .4.:~tl-r:uta t<i: -ore •. $ . Pentru caracterizarea frecani dintre geotextil si diferite materia le pam-intoase sau sintetice se poate uti liza fie un aparat de forfecare directa (uti Iizat in general pentru eforturi normale mari)..coeziunea pam ant .13. in raport cu cei ai pamfintului propnu-zls: Y . fie un montaj de tip "plan inclinat" (pentru eforturi normale reduse).I f:'U t~P. Incercarea se opreste 1. coeficienti de eficienta. Pentru determinarea rezistentei la poansonare statica se utilizeaza un poanson cu dimensiuni standardizate si unaparat CBR (SR EN ISO 12236:2000).:.1 U'. Rezistenta la frecare Materialele geotextile utilizate cu functie de arrnare preiau efortul de intindere prin frecare. materialelor asternute. c·_ coeziunea pamfintului: a.. deplasare considerata limita. Pentru caractenzarea f'recall I pamant . Rezistenta Ja poansonare statica In afara rezistentei la impactul dinarnic al unor obiecte..8. Schema illcerciirii deforfecare directa in care: c . Schema incercarii de forfccare directs este prezentata in Figura 3.') K :~{Ej m m :ii\. este necesara si cunoasterea rezistentei la poansonarea statica. . Incercarea este aplicabila in special geotextilelor netesute.

t lt placa de plumb si se miisoara dimensiunea arnprentelor. Alte norme aplicahile: ASTM D 532l-92( 1997). Rezistenta la smulgere 3. hldrautice (permeabilitatea perpendiculars pe 3. VlIlOIi orieutative ale unghiului (ill parantezh] pentru intcrfat«.ue preferntn pamantului ~i determina 3. = 25" (90%) Norme aplicabile: AST:vI D 4032-91 (1996). Intruciit geotextilul incarcari. unde t = grosimea geotextilului.4.15. Permitivitatea planul geotextilului. ASTM D 0700-0 I.= .netesute termic consolidate prin == 30" (100%) Figura 3.4.4. Principiul metodei 3.1 k I t in S-I. forta functie de filtrare . \1') Aceastji Cll caracteristica este determinata se deformeaza pentru sub geotextilele este utiliz.4. Deformatia este inregistrata pe unui geotextil 0 directa La data redactjir ii prezentului normativ incercarile de forfecare si pe plan inclinat sunt In curs de standardizare la nivel european.nisip geotextllulul Nisip de concasa] 4=311 Ct = 26" (84%) 0 de frecare ~i ale Geotextil Nisip rutunjlt Nlslp fin 4=26" <!F28" 0. legatm. de a proteja un . gcotectil . Permitivitatea se exprima 106 107 .1. ~esute tarate ell a. de incercare este ilustrat in Figura uti Iizarea perrnitivitatii \1' in locul coeficientului de perrneabilirate dintre cei doi pararnetrii fiind definita de relatia: III'" - k. . Caracteristici Solicitarea proprie lucrari. de lncarcare eficielJrei Tipul Tabelnl 3-/.4.tesute din fire monofilamentare -. .. 24" (77%) din fire 0: = (t urzeala 26" (84%) Ct = 24" (84%) 26° (92%) ct == 23" (87%) .3.3.in Tabelul3-1 frecare intre diferite materiale sunt prezentate valori orientative pentru unghiurile geotextile ~i diferite tipuri .10.4.de nisip.11.netesute consolidate intertesere 3. Gradul de protectie Se urrnareste evaluarea capacitiitii strat (de regula geomembranii). Incercarea se executa Ia diferite incarcari "plicate asupra necesara srnulgerii geotextiluJui din pamant.15. Principiul mctodci de suntlgcre ct. utilizarii la smulgere din terenul geotextiJelor ca elemente in care se afla incorporate este de armare in diferite tipuri de Aprecierea rnodului in care raspunde geotextilul la 0 astfel de sol icitare se face prin incercarea de smu Igere sau incercarea de ancoraj a unei epruvete de geotexti I plasata intre doua straturi de pam ant.

. Curbele sirnpla de incercare este punerea in contact a unei probe de 1\ III v parnant ~i a unei probe de geotextil intr-un cilindru. Standarde de sarcina colrnatare din ce tipului de pamant debitul se ram ant _ in gradienri unt este de drenaj. Transmisivitatea Valori Pentru utiliza ln acest scop si lin permeametru pereti flexibili se exprirna 'in m3/s m.2 3 X X 10-8 10..i. hidraulica constanta care este menjinuta 0 perioada indelungara de limp.J-_.geotextil incepe sa se com porte ca in realitate. 0 este permeabilitate in planul geotextilului produsul dintre . Se poate triaxial). tipice obtinute (Figura 3.~__. apare In ce rnai importanra si rezulta ca geotextilul IlU este adaptat testat.1 1CC 100U Pentru geotextilele utilizate cu functii hidraulice.'flltG'. •• : ••~••'\. poate Pentru a scurta timpul masura sarcina hidraulica Diferentels . la 200 ore pentru pam5nturi CLI granulatie fina... Figura 3.4.. hidraulici (aparat {}= k. Perrnitivitatea S·I. Transmisivitatea geotextilului.1 [n{(~J ~. .4. Permitivitatea se poate determina $i sub sarcrna "normala. conform EN ISO 1 ~58: 1999. t: de testare. AST\1 transmisivitatii se vor aplica prevederile ISO 12958: 1999.. T ransmlSlVl '1a t ea.3. EN D 5567-94(2001). (t~lt.2. n L--..8 Tesut monofilarnentar Netesut intertesut 3._. perioadf de rranz itie ce geotexti lelor variaza intr-o plaja larga de valori: 0. dupa care sisternul pamant .. coeficientul .._i- •• ~.! ! 1 __ ""-'--'--'. ASTM 0510 1-0 1.4.<lBsui 1".••• .vv.'-'. __ : ••_-.:·s'%'IJ1 '.. sunt prezentate in Tabelul ntru . __~..__'--'-'-'-L.2 variaza de la 10 ore pentru pamanrur] granulare.le 1:1 din -ntru izata dne[! . aplicabile: ASTM D 1987-95. Colmatarea 2 x lO'~ Coeflclent de permeabilitate in plan (crnls) 6 x 10-4 2 x 104 x 10.10) releva 0 0 5493·93. Se impune 0 sarclnii . _ . fa 'T' b etu I . .02 .. incercari de colma tare pe difcri te tipur: de geotex Ii [c 111 108 109 .2. "H_"~ _ ••• 10 Hrf!p~.rrnm0cl<1't ~. Valori tipice ale transmisivitiuii geotextilelor pentru I ") WI 11)0 efort normal de 4{) kPa o Ie-sur di:'r rTionQfi~Onle['d aj din n este Tip de geotextil Transmislvitate m) (m3/s Netesut termosudat Tesut 1.4. 120 unei tipice ale rransmisivitatii deterrninarea 3·2. --. Daci\ curba devine aproxirnativ orizontala dupa aceasta perioada geotextilul este compatibil Cll 3. in loc sa se masoare In diverse puncte ale coloanei hidraulica sun! apoi transforrnan.\jr. t._ :.. geotextil.(J._~ ii. ! ClI gradient conform o metoda .rare._.16..3 4 x 10- o t:l N. ••• _~ . ell kp si grosimea geotextilului.Pentru determinarea constant ASTM permitivitatii se utilizeaza metoda si cea cu gradient variabil. ?rena~e) se determ ina capacitatea de colrnatare si ruodificarea proprietatilor hidraulice. Tricvtot din r!10notil":lmE<r:/ • . . 8) Aceasta functie caracteristica (permeabWtatea in planul pamantu! testat in conditiile de 0 arc este importantii pentru geotextilele utilizate eu de incercare Daca panta continua sa tie descrescatoare.

Deteriorarea in timpul instalarf In deteriorat. In unele cazuri. geosinteticele lOla :lceea.3.~ 0 prin EN ISO 13431: 1999. Fluajul . I OOOh.. standard pentru sunt aplicabile prevederile la rntindere studiata). se vor aplica prevederile uniforma obtinuta proba si i se determine (abraziune abraziva). Sensibilitatea la fluaj a polimerilor poliamide. . considerabil _ De este . Rezistenta la abraziune Abraziunea geotextilelor poate reprezenta. . sunt est" la fluaj. l_ 0 unei . cu hirtie determinarea care utilizeaza Dupa oscilant. mecanice care transmite rezistenta de cca 40%. pe durate Rezultatele de tractiune supuse eo.17). uniforma.. Ca si in cazul incercarii tractiune cazul in realitate. tar penrru la geotextil. lJl geosmtetrce. si i se determina eu cele iuitia!e. incercarile de durabilitate. de rezistenta A se consulta ~ianexa 7 a prezentului constanta.. reprezinta ~ deforrnatia . proiectare. rezistentei metoda 750 cicluri la abraziune blocului se extrage abraziune.'ina sub 25%.4.i polietilena in Europa.teren.4. .2. Se defineste material datorita frecarii cu un alt corp. . Exista mai multe proceduri posibile cu membrana gonflabila.OOOh sau mai specifica realiza durata de testare de. prin interrnediul unui strat de agregate.5.5.probe ani. geotextilul poate f fiind supus in multe cazuri Ia eforturi mult mai mari decat cele de ENV ISO Dupa 10722-1 200 cicluri prevede intre aplicarea 5 si 900 unei kPa incercari se extrage pentru a fi de detenninat aceasta caracteristica. Deoarece ca ~i celelalte fabricate important din polimeri sunt cunoscuti a fi foarte creste polietilena. 50:. pe 0 perioada poliester poliamide sensibili "". timpul unei instalari necorespunzatoan. geotextilele. (alungire) pe . a durabihtjitii vizuala. unui efort se aplica incercarea normal. de curbe IO.4. de de cca. care obtinuta ill rnateriale timp sub incarcnre aplicabile). 3. exprimata microscopicii Modificarea si a rezistentei rezistenta epruvetei decontrol. rotativii. Caracteristici de durabilitate proprietatile Rezistenta intact mecanice la abraziune si hidraulice se exprima pentru a fi comparate cu cele ini!i~ Ie: pentrn ca un procent si alte proprieriiti din rezistenta esantionului care sunt relevante Pentru standardului de evaluare examinare sunt procentual durabilitate. 110 111 . tluajul din tractiune mcercarea eSle st([lld(lIdIZ"t.tirnp (Figura3. (pot fi utilizate EN 12226:2000. 3.1.4.. care prevede rezultatelor mult. prin Incovoiere. pentru se doreste extrapolarea se recomanda s~ ram.~i cu cilindru eu platforma prin abraziune Pentru EN ISO 13427.5. lunga de tlmf~. la incarcari ordinea: pentru poliester. Fluaj . la fluaj din asa cum este cedari i sistemului geotextil . caracteristicile si hidraulice pOlipro~ilena:. fata Acest precizeaza care sunt metodele (sau altele este incercarii dad de aplicatia geotextilelor de fiecare tip de incercare: prin Ia intindere la intindere neexpuse normativ. 3. ca pierderea : unei parti de evaluare fluajul din cornpresiune prevederil e standardului european EN 1897:2001. clasice. sarcina polipropilena admisibila si pentru pentru care sunt supuse de rupere la intindere. iar da~a de viata de ordinul sunt expnmate ~O.'0 LI din Standardul ciclice pe un platan incarcarea geotextilul comparate 100 ani..'.3.5. cauza din sub forma deformatie se poate Pentru .

~_..5 . 112 113 .4. 109 !Imp (Sj Figura .5. Temperatura care provoaca fragilizarea geotextilului este cea la care 50% din probe cedeaza la impact.L. Log 11mp.indiferent de natura polimeruluipot ti un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor. ele IlU constituie 0 hrana pentru acestea ~i ca urmare prezen\a lor nu genereaza degradari ireversibile ale produselor. temperatunle ~nalte provoacii degradari ale polimerilor. Rezlstenta la factorii de mediu Produsele expuse la raze UV ~i alti factori de mediu pot fi degradnte Pentru detenninarea rezistentei geotextilelor la factori de med iu se vor aplica prevederile ENV 12224:2000. Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi.Sj (C1) luG! to 20% din lncarca'9 F 3. 'r=: fbi Fluaj 10 60% din incarCQfo defluaj pentru geotex ti le rea liza te din diferite tipuri de polimeri . Pentru evaluarea rezistentei la degradarea biologica se apl ica standardul SR ENV 12225:2000 care prevede ca proba de geotextil sa fie ingropata Intr-un parnant activ din punct de vedere biologic.5..4. iar dupa ce este dezgropata sa i se masoare rezistenta.17. dar conjunctural posibil)..6.5. desi geotextilele . Rezistenta la degradarea bioloqica Ioro r ! 1 an t PA __Ii~ ---------LT l 2 l_ .5.. . 1 pro t 1 z..curbe tipice Se apreciaza ca. 3._ _l_~ .._ _.. De joase afecteaza fragilitatea si rezistenta la impact.--_ . t 1 9(1 ~. substante chimice din categoria celor ce degradeaza polimerii sintetiei (fenornen neidentificat in experimentarile efectuate..4. aceasta incercare trebuie realizata atunci cand cerintele pentru 0 tunctionare corespunzatoare necesita rezistenta microbiologica sau daca geotextilele sunt fabricate din polimeri noi a carer rezistenta este pusa sub semuul intrebari i.__ 3 4 __ . la concentratii ridicate ale acestora si in conditii de temperaturi ridjcate (peste +20"C) geotextilele ar putea fi afectate de degradare. De asemenea. Numai in cazul in care microorganismele elibereaza in procesul de dezvoltare sau descompunerc.. Standarde aplicabile: ASTM D 4594-96 (efectele temperaturii asupra stabilitatii geotextilelor). Rezistenta microbiologica se defineste ca rezistenta geotextilelor (sau produselor inrudite) la atacul bacteriilor sau fungilor. Rezlstenta la degradarea terrnica Temperaturil~ asernenea. 3.4.

. dedesubt detectare ).0- impermeabilizarea pentru lichide. ). la depozite de deseuri menajere sau de baza ~i suprafata si protectie a scurgerilor. m ineralii.etansare CLl protcctie d . Geomembranele cu permeabilitats sun! produse polimerice plane. Utllizarl Geomembranele au ca principals functie sau parti ale acestora. in domeniul lei· (u) (impermeabilizare).. contaminarii etansare)..1.. if) constructii Etansari hidrocarburi. evitarea geom embranelor. Etansari Etansar] de rezervoare sau bazine pentru in alte solventi).4. ). c .1. fiind utilizate la: . Oetinitie folii. tad protectie. utilizate pentru etansare cu piimfinturi sau alte materiale.etansare eu geotextil dedesubt. Etansari la tuneluri Etansari industriale.2. construcrii lor. In contact 4. la canale pe de transport sau paramente Figura 4. minerals.1 .4. In umflari si contractii mari. pamantur] sensibile la umezire.Diverse tipuri de etansiiri pentru bazine de lichide digurilor sau a .> barajelor. Etansari verticale laterale la drumuri pentru la depozite a terenului de deseuri cu diversi pentru controlul (ecrane de scurgerilor ~i protectie minerals poluanti y Etansar] Etansari sub imbracaminti infiltratiilor asfaltiee. sub forma de foarte scazuta. sUbtiri. Rezervor gouflabil dill gcolllenrhrililii 114 115 .. tigurile 4..etansare Cll geotextil etansare dubla cu strat de Cll f . In pamanturi argiloase eu .. :...4 sunt prezentate exemple de folosire a Figura 4. zone ale Iichide unor (apa. e- b . gelive.sistern simplu de etansare.etansare dubla strat de detectare a :. GEOMEMBRANE {al (bl 4.2. sau galerii...

Etllena propllena buns la factorii climatici.pierderea componentilor grosimi. principalele tipuri de geomembrane cu specificarea clasificate avantajelor in functie din care sunt alcatuite. procedee de fabricatle In Tabelul 4-1 sunt prezentate de materialul lor. . CSPE . materii prime. Etall.cost moderato .comportare .buna rezistenta la fisurarea echiparnent . E\'cmplu de sistem de etansare cu geomemhralJa fa depozite de deseuri solide " greutate dintr-un plastifianti in timp. Dnm _.imbinare . .repararea pe santier 116 117 .Termoplasrica ranforsare.rezistenta . . . buna. .rezistenta .rezistenta chimica .rezistenta .comportare climatici. diena terpoltmer slabe la temperaturi special este difici la.Terrnoplastlca . EPDM .3. rezistenta. si dezavantajelor Tabelul d-l.Pollclorura de vinil .Polletllena clorosulfunata .comportare slaba la temperaturi joase si ridicate " comportare . ~ cost moderat.comportare modestii la temperaruri foarte buns Ia factorii ridicate. buna la fisurarea la rece.Caucluc termuplastlc . Figura 4.3. tara - comportare proasta In fac torii climatici. Figura 4.4.rezistenta chimica buna. usoara.presLipune dintr-un singur strat. .Pulietllena clorurata buna la factorii climatici. chimica buna.4. CPE .Imbinare -.rezistenta buna la imbinare.se produc DEZA VANT AJE PVC .greutate .'jarea tuneluri lor cu geomembranh • comportare .cost redus. pentru irnbinare. . intr-o gama largji de redusa singur cand se realizeaza strat.perfcrmante ridicate.fiabilitate redusa a imbinarii.posibila desfacere a straturi lor componente. . . . buns la fisurarea la rece. redusa cand se realizeaza [a rece. Principalcle tip uri de geomembrane AVANTAJE . Tipuri.

Imbinarea este asemanatoare celor de la palplnnse. Pentru manrea mgozitii\ii suprafetei.rezistenta la fisurare la rece sub 60° F (3rC). late de panii la7.5 m. Geomembranele din CSPE se produc tot prin calandrare in 3 . cutarea stratelor de suprafatii in cazul geomembranelor In acest Il1LLltisll:1f Jcoperi le:l fel.15 . termoplastlca . Geomembranele din PVC se fabrics intr-un strat sau mai multe.6).5. LDPE.contractiez dilatare termica mare . .5 ~ 2. extrudere.5 mm. stropirea la cald a geomembranei gata fabricate CIL un polimer • • poate creste care formeaza protuberante.5 mm. VLDPE . .5 straturi de polimeri.11l~ (2). galerii subterane etc) se pot folosi geomembrane cu "crampoane" care ~enl11t prinderea (Figura 4. se util izeaza urrniitoarele rehnolog ii: • activarea unui agent care se atH in masa polinierului ~i care sc umfla.alungiri rnari.rezistenta termica buna. unghiul de frecare c . intre care este introdusa 0 retea de ranforsare din fibre de pcliester sau nylon. MDPE si LDPE se produc utilizfind doua tehnologii: • Extruderea masei plastice prin dispozitive speciale plate din care ies folii cu grosimi intre 0. In zona 1mbiniirii este introdusa 0 garnitura (4) care seumtlii in prez enta apci ~1 = asigurii etan~area.HOPE.cornportare bun a la fisurare.suprafata lisa cu frecare redusa. Geornembranele din polietilena . . . canalizari din beton.imbinare sirnpla prin incalzire ~j moderata. formand protuberante pe suprafata .LOPE si VLOPE sunt rar folosite. joasa ~i foarte joasli densltate . . . . • Extruderea masei plastice prin dispozitive circulare. astfel incfit sa creasca coeficientulde frecare CLl stratul suport. avand 0 gro~1111e e: d 1. Figura 4. 119 118 . Astfel de ecrane pot fi realizate pe adancimi de panii la 40 111. . fara insertia unei retele. Dupa stabilizarea termica cilindrul se taie pe generatoare obtinandu-se folii de pani la 10.contractie/dilatare termica . alcatuit din doua folii imbinate tip tata mama (1.sensibila la fisuri din solicitari.rezistente chimice modeste.EPDM Cauciuc 'termoplastlc .rezistenta chirnica excelenta. .cost redus.Pulletllena de medie. . Geomembrane este in~~alata pe panourile de cofraj CI L crampoanele orientate spre interior. Ecrane impermeabile dill geumemhl'lIIli: La etansarile structurilor din beton (cuve.'br.comportare buna Ia factorii climatici.imbinare usoara prin incalzire si . betonul fiind turnat peste acestea.Semlcristallna. extindere.Semlcrlstallna. la iesire produsul fiind insuflat cu aer astfel incat se formeaza un balon cilindric. prin calandrare.imbinare buna prin 'incalzire.5 este prezentat un ecran etans realizat d!n geomel1. .5 m lii!ime. HDPE Polletllena de inalta densltate . .3).cost moderat. . MDPE.gam a larga de grosimi.gama larga de grosimi. cele mai late care se producin prezent. termoplastlca . cu stratul suport sau ClL de la cca 10° la 35 In Figura 4.

Nurnarul rulourilor testate este convenit cu beneficiaru]. Densitatea depinde in principal de polimerul din care este realizata geomernbrana si.4. 120 121 . 0. in concordanta cu prevederile din caietele de sarcini si prevederile contractuale eLIturuizorii ~l beneficiarii.3 mm. Geomembran~le sunt in general de culoare lnchisa (produsele pohmence su~t d~ culoare neagrii datorita aditivilor pe baza de negru de fum care Ie protejeaza contra efectelor nocive ale razelo r UV) dar ex' t~ . care si pana la 5 mm.1. dar 0 flexibilitate redusii. Aeeste earacteristiei pot oferi inforrnatii si ell privire respectiv la robustejea geomembranei. Caracteristici fizice 4.5 111111. mai mari de 0. Grosimea (t) Geomembranele au grosimi dimensiune denumindu-sefilme. Pentru determinarea grosimii se VOl' aplica prevederile SR EN 9041: 1999 si SR EN ISO 9863-2: 1996. ca valoare. Pentru determlllarea dimensiunilor se aplica prevederile EN 18482000 . variaza intre 0.40. ~ e ~are reduc absorbtia de ciildurii.85 ~i 1. numarul de mostre ~i de masuratori se va rnari. ~i respectiv dilatarea terrnica.95.2.4. Deterrninarea grosimii se realizeaza prin rnasuratori pe rnostre decupate din mijlocul unui rulou si se exprimii ca 0 medie a acestora.4.4. Masa pe unitatea de suprafata difera in functie de natura materialului grosimea produsului. Figura 4.2500 g/rn".5: ~ ~ ~ 4. Caracteristicile geomembranelor ~I cauciuc butil policlorura de vinil polietilena de inalta densitate (HDPE) 0.1. Astfel.4. geo b Ib "'" IS a ~I ~e~ rane. iar la cele foarte groase de 2 111m atiuge 2:2001.1. la geomembrane de 0.500 g/m". Geomembrane cu erampoane 4. care au striuri. Densitatea (p) ~i masa pe unitatea de supratata (~lA) . permitand ~I detectarea mai rapida a unor eventualedefecte.92. Pentru preleva~ea probelor se aplica prevederile EN 13416:2001. 0 grosirne rna re asigurand 0 robustete sporita. .5 mm (sub aceasta se folosesc de obicei In constructii] TIU Grosimea uzuala pentru geomembranele ce intra In structurn sistemelor de etansare variazii intre I .6.1. La geomembrane vechi. 1. greutatea specifica este de eea 400 . Alte standarde aplieabile: ST AS 5886-68. la rezistenta. sau la geomembrane multistrat.

refractie. acest test furnizeaza inforrnatii despre comport area la tracttune numai dupa 0 directie.4.Lz). o incercare de permeabilitate la solventi se realizeaza atunci cand geornembrana este utilizata pentru: . cromatogratie. banda). se deosebesc: I) 2) 3) metode fizice (densitate optica. Metodele geomembranelor a) experimentale de se grupeaza astfel: determinare a permeabilitati] foarte diferite a transrnisivitatii vaporilor de solvent fata de cele obtinute ill cazul apei. _ rezervoare de lichide chimice de cornpozrtie cunoscuta. Caracteristici rnecanice b) c) d) metode bazate pe masurarea distributiei concentratiei agentului dedifuzare pe toata grosimea geomembranei .dumb-bell. probe le avand forme speciale (dublu T . alungirea la limita de curgere si se calculeaza modulul de deformatie. micro-analiza prin raze X.. Caracteristici hidraulice 4. al principiului metodeior si aparatelor de Rszistenta la intindere Din punct de vedere masura. vacuumetrie. ealorimetrie). evaluarea impermeabilitan] relative a geomembranelor reprezinta un factor important.4.15 rn/s).in caz particular prin determinarea de aceeasi concentrape (izo .2). cu 0 mostra de latime constants (paragraful Le. dar intrucat nici un material nu este impermeabil.2. anomalia cineticii sorbtiei. in sensul legii lui Darcy (k).4. 4. Marirnea moleculelor si atractia lichidului fata de materialul polimeric al geornembranei poate duce la valori 122 123 . Se vor aplica prevederile EN 12311-2:2000. " Atunei cind se iau in considerate alte lichide in ~fara de apa trebuie avut In vedere fenornenul de selectivitate. EN 1928:2000. metode care se bazeaza pe inregistrarea cantitatii de substanta difuzatii absorb ita de proba in procesul de difuzie. indicativi reaetivi). datorita latimii mic i din aceasta zona. etansare de baza la depozite de deseuri (contact Cll lix iviati ): etansare de suprafats la depozite de deseuri (contact ell gazele de fermentatie). fota-electrica. metode asociate cu determinarea concentratiei de 'substanta chimica pe cele doua suprafetele opuse ale geomembrane] si calculul fluxului de difuzie ~i a penetrabilitatii. ~. in special la solventii organici. spectroscopie. rezervoare de hidrocarburi. bazate deci pe cinetica sorbtiei .3. Se vor aplica prevederile: EN 13111 :2001. Ruperea geomembranei are loc In zona centrals si. Permeabilitatea Penneabilitatea geomembranelor.1. metode electro-mieroscopice (marcatori atornici. variatia indicelui de refractie.4. E]\ 1931 :2000. este extrem de scazuta (de ordinul a 10. metode care implica mjisurarea curgerii stationare ~I determinarea fluxului de difuzie a coeficientului de difuzie. valoarea rezistentei la limita de curgere. microduritate. rezervoare de radon. 4. Se mascara: valoarea rezistentei la rupere.4.3. Valoarea obtinuta dintr-un test asemanator cu eel pentru vapori de api se numeste transmisia vaporilor de solvent. Pentru determinarea rezistentei la intindere se utilizeaza aceleasi principii ca si in cazul geotextilelor (paragraful 3. . Se utilizeaza si la geomembrane testul folosit pentru geotextile. . alungirea la rupere.desorbtiei prin geomembrane. Testul cu dublu T.2.concentratie).3. Testul cu latime constanta.1. Pentru determinarea transmisiei de vapori de apa prin geomembrane se vor apliea prevederi le EN ] 931 :2000. metode chimice (variatia concentratiej. gaz-cromatografica).4.

l a instalarea Asemenea solicitari pot apare in special sau taieturi accidentnk pe geomembranelor.5 111. iar in prezent se produc cu la!imi de pana la 10. cu proba de tip "despicata".3.3 24 19 7. imbinarilor ~a:~~~:. iar ineerearea de exfoliere este mai curand un test de (In conditii standard).f) @ 16 W 23 300 maxim '" ~ DefDrrnatia % 39 17 20 300 35 35 19 300 30 30 19 15 8. desi se livreaza la lungimi importante. Hortul 0. incercare de desprindere In unghi de 900). In cadrul Incercarilor de forfecare. r. v pentru determinarea rezistentei in rezistenta la lntindere a propagarea sfasierii Rezistenta la sffisiere determinata cu proba trapezoidala pentru geomembranele subtiri.f) W U @ 22 II > A. cele doua piirp ale sudurii supuse fiecare la trae!iune. 23 16 ~ % II caracterizare L r Defurmatia ultima 300 100 700 300 58 600 300 51 >500 ** 100 47 Tncercarea sudurilor la forfecare [ncercnrea sudurilor la jupu ire Figura 4. tmbinarile sunt numeroase ~i constituie unul din punctele sensibile ale lucrarilor. geomembrane Ie trebuie sa acopere de obicei suprafe]e mario si de aceea..f) I 200 nun HDPE U A. 4. STAS 4030-1179.4. ENI23IO-2:2000. ~ U @ 21 > A.pentru HDPE .pentru PVC .. Rezistentele reduse obtinute prin acesre teste pun 111 ev identa preeautiile ee trebuie luate in aceste faze. U g. ~= 610 nun > A.. Pentru geomembrane ranforsate testate pe niostre "despicute" rezistenta variaza intre 90 si 450 N. Scheme de incercarc ale suduri lor in general.la cedare ' ** .pentru CSPE .. intindere pentru cateva tipuri d ezen a e bra on orientative e geomem rane. Rezisten~a :.7.4. neranforsate este relativ scazuta.ultima rezistenta masurata * . pentru determinarea rezistentei la initierea sfasierii TabeluI4-2. Pentru incercarea de "jupuire" se trage de cele doua foiii sudate in sensuri opuse (Figura 4..3 In lucrarile de etansare. determinfind forfecarea zonei sudate.. r.2.3.:j rnatii :i Val~n' orientative ale rezistentelor fa intindere ale diverselor geomem brane Testul dublu T Teste cu Uitime constanta Test tridimensional I 4. Testarea imbinarilcr se face prin lncercari de forfecare sau prin incercari de "jupuire" (exfoliere.3. S e d etermma . U g: r. 125 Nota: . Rezistenta la sfa§iere Pentru determinarea teste: acestei rezistente se folosesc doua tipuri de cu pro~a de forma trapezoidal a cu taietura de initiere.e Testul . 23 9 28 19 8. U A.nu s-a produs ruperea 124 ..6 21 "'* .f) U > g: u 23 r.~/:r ~ex~~~~~~:!~.ee). In ale rezistentei la In Tabelul 4-2 sunt pr ttl' . variind intre 18 s i 130 N. valorile obtinute pentru lncercarea de exfoliere sunt mai mici decat cele din ineercarea de farfecare..3rnm I 25mm W A. . 13 120 100 47 maxima Efortul ultirn 0. " tridimension a 1. sub efectul unor intinderi margini.:~e~~~:~::l~ad:r ~~I~:~:~~~att~i~~. Actiuni ~idefer.la ruperea rete lei .i comportarea 6.e~~~. Incercarea de forfecare este rnai patrivitli pentru realizarea unor incerciiri de perfonnanta (in conditi i speciflce amplasamentului)... Pentru detenninarea rezjstentei la sfasiere se vor apl ica preveden le STAS 6127/87.7). la rafale puternice de vant.

5 19.7 45° 14.63) .1 11.4.Nisip nil cu mlcaslsturl cu ClI <1l = 30° <1l = 26° . masurandu-se energia la care are lac penetrarea (norme ASTM 0 1822-99. Pentru a proteja geomembrana fata de asemenea actiuni cea mal buna solutie este utilizarea de geotextile de protectie. care se produc in special in faza de montaj. Normele aplicabile sunt: ASTM 0 1709-01.7 > 21.79) 0 EPDM PVC rugos PVC lis CSPE HDPE'lisii~1' 23° (0.3.6 11.re !a modurile de Irnbinare a geomembranelor ~imodul de test are a integritatii lor.3.81) 18'" (O.77) 27° (0.2 7.1 > 21. Valori orientative ale rezistentei 1424) pentru diverse tipuri de geomembranii Tip geomembrana la impact (ASTM D Pentru deterrninarea rezistentei la poansonare se folosesre 0 mostra circulara de geomembrana.icare variaza intre 45 .2 19.9 18.6.75 mm) HDPE (40 mil = 1 mm) EPDM annat (36 mil = 0. <.9 mm) CSPE annat (36 mil = 0. EN 12317-2:2000. .3 11. sau chiar circulatia oamenilor.5 mm) PVC (30 mil = 0.iin cazul geotextilelor (paragrafele 3. pe care este aplicata 0 foqa de cornpresiune.4. ca :. elemente de beton). lovituri ale echipamentelor utilajelor sau circulatia lor.5 9.9 60° > 21.S6) 24°(0.5 9.81) 25° (0.2 90° >21. 0 varianta a acestei incercari este cea a lui Spencer.3. Se pot utiliza ~i alte metode de determinare ce utilizeaza greutati care sunt lasate sa cada pe materialul geosintetic de la anumite inaltimi..1 > 21.9 13. Se stabileste marimea actiunii ce produce ruperea :.4.piundnt Valorl Tipul geomembranel ale unghiului de [recure.4.7 12.1 > 21.4. Pentru determinarea rezistentei la impact se foloseste 0 metoda dinarnica.10).2 0 (Etich:nta E'f> = tgo/tg$) PVC = 0. D 5628-96. cuprinsa in norma ASTM D 1424-96. avand ca scop obtinerea de val~rj pentru pro!ectare In caw! 111 care geornembrane!e se instaleaza pe pante In Tabelul 4-4 sunt prezentate eficienta definit 'in paragraful 3..3. 4. 4.4.5 sunt prezentate detalii referito.5. in special a celor pe senile. fixata pe un inel.' 127 126 .3. in care un brat oscilant cu cap conic este lasat sa cada pe 0 mostra din produs. ()' tu Rezistenta la impact (Joules) pentru diverse unghi~ri ale conului 15° 30° 8.88) 25° (0. testul "Elemendorf" saucel al pendulului.1.91) 25° (0. In paragraful 4. determinand momentul ruperii.9: valori orientative pentru raportul de tah~/ti/ 4-4. D 746-98).9 12.3 11. PentriJ determinarea rezistentei la poansonare statica se VOl' aplicn prevederile EN 12730:2001.Pentru testarea rezistentei sudurilor se aplica prevederile standardelor EN 12316-2:2000.6 13. anrocamente. Valori orientative interfata geomembrane .4.9 mm) (20 mil Tipul de parnant Nisip grosler ~ mare . Rezistenta la forfecare pe interfata Ingercare~se realizeaza 111 aparatul de forfecare direcra.450 N pentru geomembrane subtiri si intre 200 pana la 2200 N pentru geomembrane grease armate.1 8. Rezistsnta la impact (soc) 4.24° (0.9 si 3. Alte norme aplicabile: EN 12691:2001 In Tabelul 4-3 sunt prezentate valori ale rezistentei la impact pentru diferite geomembrane determinata conform ASTM D 1424-96.1 6.2 14.3. R7) 1]0(0.96) 21 (0. Rezistenta la poansonare statics Geomembranele sunt foarte sensibile la degradarea ca urmare a unor actiuni mecanice cum ar f lovituri produse de caderea un or obiecte (agregate minerale. Tabelul 4-.

. .7 31 89 40 100 3. LInde geomembranele trebuie de eficientii este dat de: cum ar instalate In faza de montaj.5 8 5 5 9 100 3~ 100 12 100 34 E. P. E<p . ecte specifice: .4.I K~ E."'~nt (!J c in cc n- ML ~CL E~ q. I. coeziunea argilei. 0 poluate. III icsorare Eletu Tahelul d-b. 1(1) <I> 24 0 24 2._ .2 2. 4"7 sunt prezentate infonll~~[] r~t~rltoare a [eZIS erua diferitel~r tipuri degeomernbrane la divers~ ~lledll chimice. _ -cr i rnedie sau scazura. Caracteristici in care: de durabilitate K este eficiema 1'i . saci de nisip.4.substan]e chimice chimice dificil de estimat. pana la acoperirea definitivii. f) . argile grnse plasticitate 4. E~ 100 c IJICL ® sr ~ell 1-:. 111 lichidul la care geom em bra rana tre b ure sa reziste . de frecare de frecare geof!1embraniilargila..geomembrana. ii este torrnnt .unghiul ¢ . ~U . 100 96 ~. E". 1990) Tf pul d. p.12 ~() ~2 (l~ 12 60 21 26 15 100 14 16 57 111(1 0 sa monof lament fesLlt din benzj 17° 21° Legenda: P .. lichidelor Functia principals a geomem b rane Ior este 0_ cea •• de bariera contra 1 adeziunea geomembranaJargila. In cazuri deosebite. ell pietns. raportul P argile nisipoase.· t mai multe .1. Degradarea chirnica E'f! . (D. at gile . c E.l(.1 ~() E.nisip cu coeficient de neuniformitate 1111C. .in kPa. .in grade _ ML .. c ~ -.. In Tabelul. 100 ¢ E. j~p·ract. q.argile anorganice ell plastieitat~ ietrisuri.eficienta contactului.argile anorganice _. Valeri orieutative privind eficienta contactului geomembrana/pitmiint (Koerner. G . c .lC( Tipul de geutextil suport netesut rlr Glr 9 c ~.. E ::: tan (j 'P tan <I> ' cOlllponentei coezive fina putjnji sau lipsa CH .geotexti] on·cn/afivc ale unghiului clefioecare III illtcl.prafuri anorganice si nisipuri foarte fine. 94 0 39 E.. E .unghiul Ca C- <argila.4. uneori pe argile impenneabile..de slabe SP .pamant.Atune] cand geomembrana este asezata pe un geotexti I. E~ tJ.. 0 23 20 c JO II)Il Ii J6 E~ 2) c 100 2~ 11111 ~:-: 11111 c I~ EPD M 23° 180 PVC rugos Tipul de geomemhrana PVC PVC lis CSPE 150 2]0 90 ]30 HDPE lisa CSPE EPDE IIDPE HDPE rugoa- impiislit netesut tennosudat tesut 23° 200 110 28° 2)0 180 100 .. 0 E~ 77 ~(> 14 IJ 8 70 65 53 57 77 7 g 2k i2]0 17 I') I~ I~ 0< 24 2) 23 71 67 67 5~ 17 13 10 9 40 70 90 14 IR 29 15 27 ~o 9[1 75 j . ale-raportului de eficienta In Tabelul 4-6 sunt prezentate orientativ valori pentru diverse interfete geomembranii/pamant.80 I1 6° 100 100 3. arg. d.l E ~ c".. care pot derermina mteracuuru 128 129 . interna al argilei. . sau arailcase Cll 0 oarccare plasticitate P CL .I(a £.. mare.conform datelor din TabeluI4-5.i~a pot apare asp. ._ . E. pentru a evita alunecarea. .. l1ISIP ti etansarile pentru depozite de deseuri.1.In %. e ~ CL ~ML E. q.4. r <>JeL ·~I' E9 c geolllelllhnlll(i Tabelul q-s: VlIlorl .7 55 :n ~7 5 42 17 88 26 6~ 2 100 ]5 92 II 92 ~ 69 E. cum ar f pneuri uzare. argile prafoase. E.. 4. rusipun fine pi afoase Cll lie 240 geomembranele trebuie ancorate la partea sllperioari'i ~i lestate provizariu cu elernente compatibils. Cll _'. se constata a a unghiului de frecare la interfata produselor.

9 alifatice Debit (glm?/h) Moditicare Modificaredemasa (%) de volum <1.rezistenta buna Hidrocar ..org. Standarde aplicabile: determinarea modificiirilor x x x x X x x x x x x x x x x ST AS 6339/80 . EN ISO 175:2000. huri J7· 70° J7· 70· J7· 70· J7· 70" 37· 70° 37· 70" 37· 70· :\70 70° 37' C C C C C C C C C C C C C C C CC x x x x x x x x x . X gunici Uazc: . Ja latime. pe 0 geomembrana va ti.) Caracterlstlca ... mecanice ~i impact) (rezistenta (pentru Iungime.90 sau 120 zile. gunice x X x x x x . Solvenli clorina]i Solventi oxigenali Solventi de petrol bru]i Alcool I x x x x x x x x x x x x x X x x x x x x x x x x x X x x proprietii!ile chimice structura polimerului).. :. EN ISO 14030:200 I. cu adaos din alt tip de material..x x x x x x X x x x X MClalc grele Poli"Ulena Polidonlni de vinil (PVC) Siiruri x x x x xIx x X x X Subslanta chimid x x I x x Legenda: x . Tabelul 4-B'.. limitii Acizi: . X 7 x X 9 10 11 12 13 14 IS 1(. Valuri aceeptahile <0. EN 1847:2001.. in tractiune. chimica duratii au de timp mai fost luate in I care nu Testarea presupune imersarea geomembranei intr-o substanta pe 0 perioadii de 30.. etc. masa. pe tipuri de geomembrane. hl/flrmarii referitoare la rezistellla fa medii chimice a tutor tipuri de geomembrane Calldllc huliJ poJj~tiI"na clorurata (CPE) Poli~lilena sulfoclo rurali ((:SPE) Tipul PoIiCJIelini termoplutid geomembranei Cauciuc }~tiJ~nii Neopren c1oropropiprenle lui vulcadiena obat terpch mer (EPDM) nice . pentru degradarea chimicii (J gcomembnmelor 70° C acceptatc a) polimeri flexibili tem1Op'~astjci (CSPE. (%) . 17 l~ este realizata este i'mbinata din ~lai multe tipuri de materiale.. geomembrana geomembrana chimica (exemplu exacta a lichidului nu este suficient menajere). nrgaruct -anor- x x x x x x x x x x x X x X x X x x x x· x x x X x X- X x X acceptate In Tabelul 4-8 sun! prezentate recomandari de valori pentru diferite caracteristici.a- x x x x: x x x x x. _. PYC. dupa care se determina: proprietatile proprietiitile poansonare fizice [grosime.mctiona ca bariera mare decal cea co~siderata in teste.anor .. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x X X TaheIIl14-7.60..compOZI~la cunoscuta. Recomanddn pnvuu I . duritate) la sTa~iere.0 <10 130 131 . '/01 modificarilor tnurete . rei:" 'iTictrocarburi aromatice I 2 III caZLI] depozitelor de deseur] x x 3 x 4 X 5 X (. conditii extreme de temperatura considerare In timpul incerciirilor.

iar. dar in anumite cazuri specifice.ranele nu sunt utilizate pentru depozitarea deseurilor putemic radioactive datoritadegradarilor polimerilor prin ruperea Ianturilor . Temperaturi joase. 4.6. poate util de studiat. deoanece flexibilitatea se reduce.4.4. dupa ce"': esantioanele au fost supuse diversilor factori de mediu. . Singurul efect notabil este eel a! lucrabilitatii. 4.4.. Deqradare.. creand un radical hidroperoxid care trece ill stru~tu~a moleculara apolirnerului. Temperaturi Tnalte. Standarde aplicabile: ASTM D 5885-97. iar cedarea lor este definita prin modificiiri ale aspectului. Se evalueazas.4.4. special pe baza incercarilor de laborator.: I . Oegradarea blologica Degradarea biologics a geomembranelor poate fi produsa de animale. Degradarea terrnica Mai multe proprietati de temperatura.datorita razelor UV Este dificil de estirnat gradul de degradare datorat razelor UV.4.4. Pentru ternperaturile uzuale degradari le geomembranelor nu sunt sernnificative. In general acest tip de degradare nu este relevant pentru cazul geomembrane lor. Pentru a combate acest efect. 4.4. iii.4. Fisurarea sub actiunea factorilor de mediu Se obtine din incercari specifice pe tipuri de produse.4. Pentru Tntarzil!rea·· procesului se recomanda acoperirea cat mai rapidft geornembranei dupa asternere. dirnensiunilor sau altor propr ietati care produc degradari ale materialului astfel incfit acesta nu mai poate fi utilizat pentru functia peutru care a fost definit.2. ciuperci sau bacterii.r. se utilizeaza agenti antioxidanti. greutatii. 4.4. Se vor aplica prevederile EN 1107-2:2001. Degradarea prin oxidare . rezistenta esantionului expus fata de cea a probei de control (intacta).. cum ar fi de exemplu materiale realizate din noi tipuri de polimeri. EN 1296:2000. ' .sudurile sunt mai dificil de realizat..4. 'Degnidarea prin oxidare este datoratii radicalilor liberi care se comb ina cu molecula de oxigen. mecanice si chim ice.I 132 133 . ENV ISO 13438: 1999.5.] 01 rads' .iar normele ASTM D 1435-99 ~I D 4364-94 incercari de degradare in aer liber.4. ale geomernbranelor sunt sensibile Ia variarii 4. Geornembranele expuse la temperaturi inalte sufera modificari ale proprietatilor fizice.4. . Probele sunt testate In cuptoare. N ormele ASTM G 155-00 ~i G 154-00 prezinta incercari a~celerate de laborator.3. .7. polimerice la a radioactivitate mai mare de 106 . Degradare datorita radioactivitatll Geomemb.

Diverse metode de realizare a imbiniirilor III geomembrane 134 135 . . Proeesul tehnologic de imbinare presupune un aport extemde energie de natura termica sau chimica.8. => existenta unor puncte de trecere obligate prin etansare pentru sistemele de drenaj eonstru ctii. Procedeul de imbinare a geomembranelor depinde de natura produsului..chimice. I in opera. de fiabilitatea necesara.5 m ~i lungimi de maximum 150· 200. Siuteza procedeelor Tipul de geomembrane de vinii(PVC) de imbinure a gcotnembranelor la care sunt livrate. Rezultatul se apreciaza 1ntr-o prima faza prin rezistenta mecanica a (a) Surluri pli n ex trudere pana duhla la cald si Illpli"i lit cald (b) Suduri iermicc prin ropire Pe santiere se utilizeaza doua tipuri principale de procedee.I) Suduri cu adezi v L. imbinare adevi v de contact Figura 4. => tehnologia de executie care impune realizarea unor rosturi de lucru.5. necesitand colturi la schimbiirile de directie sau de nivel. Tabel~l 4-9 cuprinde sinteza diverselor functie de tipul geomembranei. => dimensiunile => formele variate ale suprafetei de etansat. a lixiviatului si/sau gazelor. de aceea trebuie acordata 0 atentie deosebita aeestui aspeet. imbinarea geomembranelor Imbinarea foliilor de geomembrane este irnpusa de urmiitoarela considerente: folosite in sistemele de etansare latimi de maximum clinuri si Policlorura Tabelul 4-9. acestor procedee este necesara procedee obtinerea unui in cu adeziv solvent (. . racorduri eu diverse => deteriorari inerente la punerea sau striipunsa si este nevoie de reparatii. pe baza de procese term ice sau de procese dedizolvare . ce reorganizeaza temporar structura polimerica a geomembranelor ce Yin in contact. In Figura 4.:U tori re cu sol vent topirc ell solvent de structura (c) Suduri ell solvent Pentru aplicarea agrement tehnic. imbinarii. lmbinare. de disponibilitatea unei tehnologii si a aparaturii aferente. cand folia a fost sta~iata fmbinarea foliilor constituie principala zona sensibila a unei etansari.4.. de conditiile din santier. de. respectiv 10.8 sunt redate tipurile de procese ~i efectul produs in .

" Rupiura III imbinurc conditia de rezi!-.Imbinarile realizate pe santier se verifica prin urmatoarele A. Realizarea de imbinari de proba. creand puncte sensibile in suprafata acoperita cu geornernbrana. Tipurile de distrugere a irnbinarii reprezentate de la (a) la (g) pot fi considerate corespunzatoare (atentie pentru (t) ~i (g) numai dacii este indeplinitii conditia de rezistenta). iar cele de la (h) si (i).:::. poansonare.~ imbiuarc (t) ADMIS· :".' li) RESPINS· Rupillri! dill adelell'" Figura 4. osu~sii de curent electric este plasata pe geomembrana. C. Metodelede incercare difera prin sisternele ~i tehnicile folosite (jet de aer.1 0).. mostra prelevata fiind incercata la' tractiune prin forfecare ~i exfoliere ("jupuire"). Eventualele perforatii ale etansarii vor genera valori anormale ale intensitatii. sistemul de senzori aflati sub geomembrana miisuriind intensitatea curentului electric..h:ll!. unde trebuie apoi refacuta continuitatea sistemului. camera de vacuum. dovedesc p executie nec orespu n zatoare. dura zona J.l. intcrioun. Pentru controlul imbinarilor. (d) ADMtS- Ruptura in toaia iufcrioarri (e) AOMIS- Ruprura in toai. in zona de separate (h) ADMIS .cn-t Pentru aceasta este necesara prelevarea de mostre din imbinarile realizate in sistemul de etansare propriu-zis. in zonu Testul este de tip "distructiv"."""!. Un program de calcul permite analizarea datelor sub forma unor diagrame tridimensionale. operati i: DESPRINDEREA REZULTATE (a) A))MlS .Ruprurf din "<1. la care se produce desprinderea foliei din "masa imbinarii". ca ~i pentru monitorizarea Iucrarii dupa faza de executie.Rupurrn in tonin superioara.Ruprum ill roain supcri. Testul este distructiv. exista sisterne bazate pe realizarea unei retele de senzori (captori) sub geornembrana (Figura 4. In Figura 4. putandu-se determina astfel cu precizie pozitia defectelor.Ruptura in foaln superioar. Incercarea de mostre prelevate din imbinare . Incercarea intregului sistem de imbinari.). dcgraslarea 136 137 . Modalithtilc imbinarilor realizate PI1'/I s/tdllril 1'1111 care se poate produce CII extrudere.. (h) RES PINS.. utiliziind un tensiometru de santier. ultrasunete etc.9 este prezentata 0 sinteza a modalita]i lor in care poate avea loc fenomenul de desprindere a imbinaril 'in cazul realizarii acesteia la cald prin extrudere.9. B. Acestia sunt conectati prin tire electrice izolate la un calculator.'i) (daca Iudepliuestc \g) ADM IS· Rupeura (dacti indeplincste inunbinurc condiriu de rt~Zisl(':n~"d Incercarea intregului sistem de Imbinare care se realizeaza printr-un test nedistructiv constituie cerinta majora de verificare. (e) de: la capatul Irubinfini ADMIS. Pentru a verifica etansarea.

11.5.11) Once perforatie declanseazji 0 scanteie si 0 alarma sonora. in scopul maririi capacitatii portante a acestora. Figura 4. Standarde aplicabile pentru controlul imbinarilor 5R20-95(2001).0efinitie capton Figura 4. .umpluturilor. Geogrilele sunt geosintetice util izate in general pentru arrnarea pamantului.Gabioane.10. digurilor si barajelor. iar fata neconductoare este testata prin balela~ electr:c (FIgura 4. Golurile au dimensiuni mult mai mari decat nervurile (I -10 ern). I'.. ASTM D 6214-98. rambleelor. 5.3. ~ Structuri de sprijin (ziduri) din pamant annat. cu deschideri suficient de mari pentru a permite patrunderea materialelor cu care Yin in contact. sunt: ASTM D if. Existii geomembrane care au fata inferioara conductoare. fiind utiliznre tensi une 15-30k V pentru: ~ Armarea stratului de agregate din fundatia drurnurilor: ~ Armarea stratului de balast la caile ferate. Sistem de detectare a defectelor prin baleiaj electric. Inklobate in pam ant sau in orice all material.1. ~ Stabilizarea si reabilitarea pantelor instabile. Unele din aceste aplicatii sunt ilustrate 'in figurile 5. ~. GEOGRILE 5. formate dintr-o retea deschisa regulata.2. Stratul con~u~tor est~ inc~rcat prin indu~tie. ~ Armarea imbraciimintilor asfaltice. pe ambele fete. cat si prin interactiunea rnecanica eu respectivul material. geogrilele actioneaza atai prin frecarea retea/rnaterial. 138 139 . Utilizari Principala functie a geogrilelor este eea de annare. }.1 ~5. Saltele pentru constructii realizate pe terenuri moi sau umpluturi neomogene. ASTM D 6392-99. Controlul etansdrilor ell retele de senzori (captori).. ~ Armarea .

5) ceca ce I~ confers proprietati mecanice diferite....3. ~ fasii octogonale din polimeri. Armurea ('II geogn"Je afilllt/utiei 1IIIIli drum 140 141 .2. Tipuri. Geogrilele se pot prezenta sub doua forme: ~ retele octogonale de nervuri fixate prin noduri. tehnologii de fabrlcatle Schema de baza a unei geogrile este aratata in Figura 5.---_.- . de spn"jin din piimtint armat cu geogrile Figura 5. Ele pot fi. _ . mono.sau biaxiale (Figura 5..3.. materiale....... Figura 5.4. Saltell geucebdara dill gco&Tn·'e 5. de asernenea.. suprapuse printr-un proccdeu special de extrudere ~i etirare. _--- __ .~-----~-~-~ Figura 5. _ _. .. ~. _ .~--~~-~.1_ Sh'lIcturi.

se folosesc dou1i tehnici principale: . alungitii. Geogrile mono- # biaxiale. 7L r«: inala Figura 5. care Principalele proprietati fizice ale geogrilelor sunt: • tipul structurii: monoaxiala sau biaxiala. sudate. nodurile continui integrate si cele sudate sunt rigide. la temperatura controlata. nervura longit nervura transversals Figura 5. rornboidala (Figura 5. • masa pe unitatea de suprafata. • tipul nodurilor: continui integrate.5. apoi in sens transversal). . 1~. • dimensiunea golurilor (variaza de obicei intre 1 si 10 ern).a extrudata (care poate fi constituita din polietilena de inalta densitate po.4. urmarind forma neregulata a stratului suport (vezi 142 143 .J/Z /Z /Z _J/ Geogrilele se pot realiza sub diverse forme dreptunghiulara.he~ter de inalta rezisten!a sau polipropilena). f!A (variaza intre 200 si I 000 g/rn").4. t (In gama 2 • 20 mm). _ Pent~ a se obtine un ansam~lu monolit pomind de la 0 placa de baz. impletite. • grosimea.6. • procentul de deschideri (40 . Diverse tipuri de geogrile 5. 5. tar la noduri sunt sudate sau impletite. de retea: patrata..1.4.oluri: se practica fante sail se stanteaza goluri c~rcul~re" "'.exprima capacitatea geogrilelor de a se deforma in planul lor.95%).prin fante sa~ g. 2~tehnolo?ii care constau din producerea de benzi independente se dispun In retea. pe doua directii (mtal In sens longitudinal.--. • rigiditatea (supletea) . Caracteristici fizice Figura 5. Caracteristicile geogrila monoaxiala geogrilelor se utilizeaza In geogrila biaxiala Pentru determinarea caracteristicilor geogrilelor general aceleasi tipuri de incercari ca in cazul geotextilelor.6). Schema de bazii a unei geogrile. iar cele impletite sunt flexibile. ~~aca de baz~ ~l ~e etireaza.

2.4. . In ca~ul grilelor ~o~axiale: testul se realizeaza pe nervurile longitudinale.2. Caracteristici mecanice 5. . Nervura este supu'~a unui efort axial de inti~dere pan a la rupere. la fntindere ce pot varia intre 23 370 kNlm sau mai mult. 5.4. Nu sunt 144 145 . Sunt aplicabile aceleasi norme ca pentru geotextile.).2.4. ca ~i standardul ASTM D 6706-01. Mecanismele implicate in rczistenta geogri/e/or /0 smulgere Gradele de mobilizare a eelor 3 componente depind de relatia efort deformatie a nervurilor longitudinale. • rezistenta pasiva pe partea anterioara a nervurilor transversa le (TRb)' 5. . Exists 3 mecanisme implicate in rezistenta geogrilelor Ia ancorare (Figura 5.8). produse la data redactarii pezentului nonrutiv.4. Din acest punct de vedere. . Cunoscfind earacteristicileo!a traetiune~':nervurilor si dimensiunile goll~f1lor. Figura 5. cele ale rezistenrej nervurilor intre 0.7. '. Tn practica. _ Valorile parametrilor rezistentei la forfecare pentru interfata geognla/a Ite materiale se deterrnina in laboratnr folosind aparatul de forfecare direetii.3. . Pentru determinarea rezistentei la intindere a geogrilelor ace leasi norme ca pentru geotextile (paragraful 3.2).61 si 4. Rezistenta la intindere incercarea pentru determinarea rezistentei la intindere se realizeaza pe una sau mai. Pentru determinarea rezistentei la smulgere a geogrilelor se aplica aceleasi norrne ca pentru geotextile. valorile unghiului de frecare intre 0 geogrila si nisip uniform indesat avand cD = 44° variaza intre 37 si 46°.4. ~I ~e~gri lele monaxiale au rezistenp. .2. se aplica . se poate calcula 0 rezist~nta globala la intindere. De exemplu. ca si de configuratia nervurilor care poate im'bunatati gradul de "inclestare" a agregatelor in grila (Figura 5. Principiul incercarii este acelasi CLl eel pentru geotextile (Figura 3. . geogrilele doua categorii: - pot fi grupate in rigide (cazul polietilenei sau polipropilenei)cu vafori > 1 000 gem: tlexibile (cazul geogrilelor realizate prin procedee de tesere a firelor din poliester) cu valori < 1 000 gem. .13). WI' Valorile rezistentai nodurilor variaza in general intre 0.3. .4.1.68 kN.paragraful 3. .4 kN'. se rea~lzeazii incercari pe maimulte'nervuri'simultan pentru a obtine 0 precizie mal mare. trebuis testate'ambelenervuri. • forfecare pe cele doua fete ale nervurilor transversale (TR.4).2. ell valori ale eficientei cuprinse intre 72 si 100%. Daca gri la este biaxiala.7): • forfecare pe cele dou a fete ale nervurilor longitudinale (superioara si inferioara) {LRJ.2... Rezistenta la ancorare (smulgere) Principala calitate a geogrilelor este rezistenta lor mare la ancorare datorita inclestarii mecanice cu rnaterialul cu care vin in contact. de flexibilitatea si proprietatile efort defonnatie ale nervurilor transversale. I Pentru geogrilele valori de proiectare. .18 si 2. 5.multe nervuri si pe noduri. Rezlstenta la forfecare pe interfeta .

9. ceea ce provoaca a sciidere a sectiunii transversale si 0 concentrare de eforturi care conduce la rupere cand este depa~itli rezistenta polimerului.! limp.Figura 5. Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si.~dt t. deforrnatia care era asteptata sa apara dupa tirnpul z.. ! ~ i~~ i~ 1.---. ale materialelor geosintetice. Caracteristicile geogrilei.! Daca forta care provoaca fluaju] este de tractiune. Modul de "inclestare" a agregatelor in geogrild. Cij".i'n ti ~.urgtrt ltntd 10 ace-t!iO~' dtforlllo!'t lzodeforrnatil 5. la temperatura Tb va apare mai devreme. comportarea acestaTa la tluaj reflecta gradul de cristalinitate.-___ Figura 5. Ffuajuf (curgerea lenta) Datorita faptului ca toti polimerii din care sunt fabricate geogrilele au lanturi moleculare lungi. i (. geogrila se deformeaza in timp..timp. dad temperatura creste de la T1 la T2 > TI· Rezulta ca tluajul poate f accelerat in laborator prin cresterea temperaturii.4. maleculelefiind aranjate in zone crista line care alterneaza cu zone arnorfe.~~~gt'---- ! . pot fi reprezentate intr-un sistem tridimensional (Figura 5. sunt necesare incercari de labarator pe termen foarte lung. in general.'Eo.1.rt 10rllisltntd w O.deformatie . E tiL--~'_~ ~~ Coefj..~~7p.9) in care se utilizeaza curbe de tipul: /CUrbt!Jle SHERBY DORN / turhl d. Caracteristici de durabilitate 5.3.deformatie . Pentru a = constant. curg ora ItntO . 146 147 .. Cresterea ternperaturii irnplica cresterea vitezei eu care se dezvolta tluajul. rup.l~r lzoefortur' "'n =-_-----0".'o<""'lil splcilic~. pentru a temperatura constanta. Camportarea la t1uaj depinde In mare masura de temperatura. elorl un. la tJ < '2. efort .:=-.=-.3.:::.8.4. Sistem tridimensional pentru reprezentarea caracteristicilor efort .. CtJr~td~ rurgm lentil to ocolot.blng' L-L-~T. _---··0"1 limp.limp pentru geogrile.

. :~~···(~(!(It~. • degradare prin hidroliza .In planul 0 .. ell ro I .~.. ••••• :. .'..E.' .til ~ .. 5. ~I pante or... -. '. i) 'i le asociatie ell alte materiale geosintetiee (geat~~tile de ~bl~el) pentru ter~...:te de fu~dare (de exemplu pamanturi senslbll~ la mg let sau l a structii (ziduri de sprijin.63 sunt exemplifieate .. ·'. .. I .1.. degradare chimica degradare radioactivi degradare biologica degradare datorita razelor UV degradare prin tisurare . t ti ce • aeest eaz e Ie se pot asoeia cu alte materiale natura e sal! geosm e I . 8) si curba coeficientilor de curgere lentil. pentru diferite niveluri ale efortului o. '... .. ' .::.SZ-~ . .-.:ei:t:~ee:s~ii categorie pot fi incluse plasele ~i retelele polimerice cu rol de protectie antierozionala.<.~:. unui drum 148 149 . descriu moditiearea capacitatii portante a materialului la diferite nivele de deformare. w...' .2. .' .in planul 0 .· '...t ect utilizata pentru drenarea fundafiei . Figura 6 .. .::--. ap ca rmpie com romite buna funetionare a produsului.~ : ...3..X.t. 5'Y. ca si a celorlalte geosintetiee.aplicabili pentru poliesteri. . · . • .-" . descriu rnodificarea in deform aria materialului la diferite momente.: :':' .. Utilizari ti de drenaj georetelele se utilizeaza singure sal! in nc Ie .!\.. baza rambleelor e:c).: j" . 8. in functis de factorul ee a provoaca. : .··-·:·-j(jXx:Xj~~...' . «. forma~e dil:_t~'e . •• C eoretea :-. deschiderile rete et. 6. perforat Metodele geosintetice.. Georextil ) . .:-: . '. nf~J.-. prin oxidare . GEORETELE • izoeforturi . descriu modificarile la diferite momente de timp.:. depinde de tipul de polimer si. . . : ... " ." .' .l t. functie de logaritrnul timpului. ~(_. Coeficientii curgerii lente pot f determinati prin trasarea unei linii drepte la curbele de izoeforturi pentru 0 deformatie. :.2.' : .' .'.re sunt deacelasi tip ca la celelaItemateriale de lnalta "fIn 19un'1e 6 . :.. din configuratia in timp a • Izodeformatii .' . I -..'. panii cand se dezvolts vegetatta.N-V~XiXj(·xX~ Gcocompozii " ---:-..se produce in cazul polietilenei degradare datorita operatiilor de punere in opera de incercq.~..I G eore.r:~:fl...l:!lai .curbei • 0 . " X:·.. III C U fu • degradare poliolefinelor. can ·S ruanda asocierea eu un geotextil sau 0 geomernbranji pentru a e reco . .:~ . 6..xxx)dQ(X . •• ' }{ l:·j. Degradarea geogrilelor Degradarea geogrilelor._. I' ft re " .:. . .."':.. <.. Ele indeplinesc in general functii e .:: -. Deflnitle Georetelele sunt produse cu structura plana deschisa.."" 5%' ..>.: •• '. ~.. ~'. ~~-:..aplicabila pentru polimeri de tipul 6..' ...-:... se interseeteazii. p Cu funetie an~ierozionala. d'ica pa -trunderea parnantului in .d..in planul E . . ". • . iI" .f: izocrone . georetelele se utilizeaza pentru pro~ecp~ 1 I permanent sau temporar. .. aceste functii ale georetelelor.'. '. :'.. . '..~.4. Standardele aplicabile sunt aceleasi ca si in cazul geotextilelor. ~ -. :"":C ". poate fi: • degradare termica ..-.' - " "..>..'.t.. depozite de de~eu~l. • • • • • • densitate.. . -'. •• . Din aceste curbe se pot deduce alte doua:curba Sherby _ Dorn (viteza de deformatie functie de deformatia specifica. .

..3_ Georetea cufunctie antierozionala pe talu: .4). ~.- _... _/ <. dar forma deschiderilor In cazul georetelelor este rornbica.c~:ri -. Figura 6. materii prime....--- . _' ~ ~-_. ~---~ .1:. ~.. . ..':' Figura 6.. ~/' ~.. . n~~....4. Figura 6_2_ Utilizarea georetelelor 1(1 sisteme de acoperire a depozitelor de deseuri so/ide Structura georetelelor este asemanatoare ell a geogrilelor.. i_.". : .. tehnologii de fabrlcatle..:. .3.::. ' 6..' ".Tipuri.i->': .. avfind unghiuri care variaza In general intre 60° ~i 80° (Figura 6..---_. Schema unei georetele.s ... .. 150 151 .....

. LegMura dintre fire 0 0 Plasele sunt Caracteristicile pe care Standarde resiune prezinta importanta datorita de comp .0. pentru 0 georetea de 5. 0 eoretea si un alt material se Rezistenta la forfecare ~mltre .'L din polimer dintre solid. Influenta • orientarii .>1 ~en..ton:n~ unghiurilor etc.ilor. aplicabile: 64 99 - . ': .25:" 0. tarea nervurilor fata de directia e directs (3.2.4. . Caracteristici mecanice 6.4.t. 6.4.4. din: 6.4. realizata prin iextrudara variaza intre 680. 6. 6.au iptersectiile '. 6. P enrru monofilamente sudate tennie. L "::".3. •d . functi« de proeentul de negru de fum ~i de aditivi.J .d detennma.4.. acestea. protec!iec(mtra raze lor UV) ~i 0.. 9) alunecare ~l este influentata e orren . .ce Ie . ASTM D 63 se face prin termosudare sau innodare. Caracteristici flzlca Principalele • • • proprietati fizice sunt: Transversal Longitudinal Alilliat densitatea polimerului (p). determinari (Figura 6. a deschide.4.te. Deterrninarea confera nervuri solide trefilate 0 rezistenu sporita.10 mm.4. tru alte materra e geosm .2.mai mad ~i sunt din fire tlexibile multifilamenta~e sau·multifilare.~' l Omm. Rezistenta la compresiune . caractenstica ruWl.941 g/cm '.1).5). 6.:. nervuri lor rezistentei III intre sensibils la variatiile'de §.. Ele pot fi alcatuite solide extrudate.2.3.3.ca ~l. a capacitatii de transport a are redueerea secpunu asupr .1 mm grosime. baza este transnustvitatea. P· lor.1. <O:. grosimea (t) .. . ca :. Deexemplu..'..3. hi1d rau liea. influentei lichidelor. nervuri din polimer spongios extrudate deei debitul transportat este mai mare). ele au golurl . Caracteristici hidraulice 6.933 . 0 Georetelele sunt realizate 2% negru de fum (pentru (antioxidanti.. 7S% aditivi . .v$riaza Directia lie sol icitare aSlipra ! Figura frecare. in general din polietilena eli adaosdecca geogrile (paragraful 5.-+ -+ -+ -+ Georetelele nervuri au grosimi de cca 5 .isticilor georetelelor se folosesc aceleasi ca in cazul geotexfilelor ~i geogrilelor.variazii intre 0.5. t er na In pe interfata . · se rea Iizeaza .2.2.2. .1. grosimea efort' normal nu este foarte masa pe unitatea de supiiafa!f"<J. -] 020 g/m~. (au grci~ime mai mare si in unghi drept.• . ceea.i 'J' . 6.v. Rezistenta la tractiune c aracteristicilor de tractiune . .4.bili1i. mare sdple!e~i fl~xi. 152 153 . () de fluid in planul . .ariaza in functie de tipul de georetea si de grosirnea sa.1. Caracteristicile georelelelor Pentru detemlinarea caracter. Iubrifianjl). .g tetic~ in aparatul de forfecare .4. Transmisivitatea masa • dimensiunile dimensiunea n ervuri lor. Ele au precum ~i 0 transmisivitate foarte mare..l. ipala functie a georetelelor de fiind transportul . formate varianta a georetelelo-.. Rezistenta la forfecare .

. e ~u care georeteaua entia e medin Ineercarea trebuie sa fie realizata In ac eleasi condJ!lI ca in realitate .' . .pentru co "'. valorile debitului tr mai mari de cat in 1 '..' vlatii a lueriirii.1 se extrapol ~ I -.I11.e er e a transpotta in trei fenomene: evitarea aeestui fenomen trebuie realizata a geotextilului (netesut..4.-. n ru urate aproplate de durata de georetelel contact). .2).~----..4. resi ne mentinut constant:. exista posibilitatea ca particulele si sa ajunga fata in georetea. . este acoperita pot patrunde eu un geotextil S<lU 0 punct de vedere • • _' manrne dlll S.4.4. In de durabilitate Figura 6.A. Actiunile de tip dinamic pot agrava acest fenomen. upa.groslnleat ru etermmarea acestei teri ..5 si 5. ansportat cazu geotextdelor.'. Colmatarea cu material argilos curgere .. Caracteristici . Degradarea geore1etelor Degradarea geosintetiee Pentru georetele: georetelelor (paragrafele se face prin aceleasi 3. chimice exista mecanisme un standard ca si la specia I celelalte pentru evaluarea rezistentei ASTM D 6388-99. carac errstici se aplica 6.4.4. ~ determma valoarea debitului d . Pentru evitarea impiedicarea acestui fenomen trebuie realizata 0 dimensionare adecvata geotextilului. pentru pentru ut~l~z~ri la depozite de deseuri: 0 . 2. 1 . pe termen lung .curgere. sub actiunea unui ef rt ..4.U.3. ~:?)'.llitie~tiv sec!iune~ eerinte .:>3x J 0-5 m 2/s utillzan la b ' (I .' 0 normade-eomp'O .4.. '.6.• ..ig..te materialel Ag ti d .. 154 155 . mtereseaza . 0 alegere mare). azine acur] de aculllulare): 0. (F.2.3.4.. 6. de materialul dimensionat Cll sectiunii de In deschideri' dator t. mportarea III trmp.' . .. defonnatia . d lichidul. I cazu georetelelor. de CIrca 3 ordine de 6. standard~lui ASTM D 47 I 6-01. georeteaua materialele nu sectiunii prin patrunderea rnaterialelor ceea ce prive:.. contmuare I. rar t . tmde k este coeficientul de permeabil'( t.~. . 6. Pent d' I a e. .. 3. eaza rezu tatele pe t d . e = k ·1.:> 3xlO·4 sunt 1112/S In general. .1 capacltatea georet J ..' ~" a a mlgrafll '. (EP' al transmisivitatii: A) lJnpune vine adiaeente In deschiderile georetelei ~i in contact " Urmatoarele m icsora se. pnn patrunderea materialelor care a copera ~ Dad georeteaua compactata. penoade hmglde timpi de .~ ega un or dinrre nervuri . este functie de orientarea si tipu] I r~t'J . Piitrunderea geotextilului Pentru corespunzatoare ill deschiderile georetelei. ..i S . mcercare :. .4. ob~urarea adlacente colmatarea georeteaua. Fluajul (curgerea lenta) Fluajlll reprezinta in acest caz reducerea . tine sa vine 111 de separatie colmatfind-o (daca care si a 6. pe term en lung a groslmll . Obturarea adiacente prevederile Dad in din geomembrana.'?.4 .. eu modul de deformatie Trebuj~ avute in vedere tluaJul..4. argilei prin geotextilul (argi Ii'!. .' .1 . geocompozit tread prin geotextilul geotextilul nu este coreet este in contact cu un material argiles bentonitic).4. ----.ura.

Prineipiul de funetionar~ al . propnetatilor ~i functiilor mate ' I [ geocompozltelor este .I f' . e materials care au In cOlnponenta 1mbinarea se obtina ' .pam ant: .i se folosesc In scopul imbunatatiri i capacitatii portante a terenurilor slabe. _. printr-un material user de pus in opera. care sunt umplute eu material granular.2. 7. cunoscute sub numele de en onl Ice ele asoci .asociatii de fibre polimerice si pamant.7. materii prime Principalele tipuri d ' • '..geomembrane' geot t'l I degradiiri mecanice frecarea di t . eventual. :. . e geocompozlte sunt asociatii de: geosmtebce bentu ·c. rana ~l stratul supon sau cel de contact cu geomembrana. Proprietatile lor sunt insa de multe ori modificate datorita asocierii lor cu alte materiale. Tipuri. . rta e or componente tf I' " materrale care sa ri'ispund-' ' astre meat a unor cennte precise.geogriltl. :. separare :. benton ita. sau georeteaua" • X I U poate fI plasat deasupra sau Geocompo~itele astfe] obt' t . alcatuite din benzi de polimeri sau geotextil. Exista si alte variante de produse compozite ce inglobeaza rnateriale geosintetice si dezvoltarea lor continua. omogen si rezistent la poansonare. " realizate din acelasi mat 'I' ' e e oua trpuri de geosmtetice pot f b ' -. in insusi procesul de fabricatie a geocompoaitului.3.0efinilie benlonilice .a a recare sponta. h p[~satii Intre doua geotextile. tonne tridirnensionale din materiale geosintetice umplute cu diverse materiale • geogrile sau gentextlle . _ .1. naturale sau polimerice. formand 0 bariera etansa si eficace. n." geutextlls . c I d ". utilizate in scopul imbunatatirii proprietatilor mecanice ale pamantului: . sub forma de fagure.3. funclii. . e e ete asigura functia de Geocompozitele bentonitice sunt produse prefabricate ce asociaza materialele geosintetice si bentonita.b ' geomembraneJe f 'd' ciaza entonita ~i geotextilele sau . ' e e maresc rezrstenra s ICI mecanice reduse. • geocelule: structuri tridirnensionale. ' ° este format din materiale I' . care prezintii 0 penneabilitate foarte scazuta datorata capacitatii ei de umflare. Functia de etansare este asigurata in general de bentonite. . Aceste produse aliaza un material natural.3. geomembrane . In re geomemb -. .1. care asigura ' I a e pe una sau pe amb I f ' filtrare. orman 0 etan~are foarte eficace geotextile .. _ e meat sa formeze 0 • . care este supusa unui efort normal de compresiunein timpul hidratarii pentru a permite controlul variatiei de volum.. ' Geocompozite B t iti DI a.mu e III eplinesc functii d filt renaJ (aceasta din urrna mult imbt _~. ' • geuttlxtile cu mlez drenant dO . ena ~l se termosudeaza astf I' . sa 7. geotextIlelor cu caracteri ti . d ' . Ulilizari Geocompozitele bentonitice sunt utilizate peutru a indeplini functii de etansare la diferite tipuri de constructii: 157 • 156 geosintetice . cu materialele geosintetice care au rol de protectie si. . Materialele geosintetice ce intra in componenta geocompozitelor sunt eele de baza. 7.ide etansare.bltum. anera ImpermeabiLl cu reziste t.2. Definitie GEOCOMPQZITE Geocompozitele sunt combinatii d ' lor eel putin un produs geosintetie . " e I rare. a ~l renaju] lichidelor care astfel TIU mai vin In . In ~ateriare pohmence: miezul ' drenaju] Geotextilele afl t po lmenee extrudate .1 • geotextOI Unatatlta pnn prezenra geotexti lelor).' pro fl ate.ex 1 U mare~te rezistenta la . Geocompozile 7. ' 7. n er I Ul11moase' geogri I I .i d '.'. ie .. acoperirs Geotextilul asigur. eventual armate cutihre de stlda: aplicate la annarea imbracamintilor bituminoase ale drumurilor.geogrile: sum folosite _' pamantului sau a imbracami t i bitumi pentru lucrari de armare a .podate.georetele' geote fl I sub georetea.

stocare a lichidelor poluate. deasupra geomembranei ca protectie contra degradarilor mecaniee. .3.3 sunt exemplificate bentonitice.2. rutiere. Uti lizarea geocompoZ/ '01 te g zonei din jurul rezervoarelor ingropate 0: .geotextJl. tehno Ioqu de fabricatie . Exista urmatoarele tipun de geocomp. geornem h rana. . utiliziirile geocompozitelor Figura 7.bentonlta . materii prime.1 . ~ canale. de agrement): ca etan~are simplii sau component al sistemului dublu de etansare.hen ton Ita . Utilizarea geocompozitelor hentonilice baza a depozilelor de de~'eun' solide fa eta1!§area de 158 159 . ~ rezervoare ingropate: ca etansare simpia sau combinatii in zona din jurul rezervorului. ~ ~ ~ protectia pinzelor freatice ~i a zonelor de captare..3.7. ~O~ t ~ • • ~. • Asamblarea se poate face prin: Figura 7. rigole: ca etansare simpla. in etansarea de baza ~i in cea de suprafaja.geotexhl.mitice la etansarea t Fi ura 7. tuneluri.~ depozite de deseuri: sub geomembrana. ozite bentonitice: til . decantare. 7.. in asociere cu un strat.3. Tipuri.1. bariere verticale de etansare. b entc. deurgi la compactatii pentru etansarea de baza: ~ bazine (de. Utilizarea geocompo zitelor bentonitice fa etansarea calla le lor In figurile 7.

. geosintetice) 160 161 .0 m la 5. continue. Dupa fabricare sunt rulate pe un rniez metalic sau din material plastic si acoperite Cli un film plastic pentru a preveni variatiile de umiditate...!1!u. a defini un geocompozit bentonitic componentelor (benton ita. t Cll diferite 7. • . . Un al doilea geotextil acopera acest sandvis. Ea poate fi continuta intr-un geotextil netesut user. compozite etc. '___~embran Figura 7. Gd·ef·o~embrane~epot fi.• _ coasere: ansamblul este cusut la distante egale. Geocompozite bentonitice cusute. stratul de bentonita este lipit pe eel de geosintetie aJutorulunul adeziv solubil in apa (Figura 7. int~rfesere: fibrele geotextilului superior sunt ancorate In geotextIlul .jv _-!=j~" !~. q3E!i1t--~:: geotextile bentonita+adezill . ~ bentonit a @=Zt%J%!1:====:::.4. lipi~e.:. eli deschideri mari. Ansamblul este consolidat prin intertesere. in functie de climat si de conditiile de stoeare.3. putand fi mai mare in cazul produselor speciale. cu grosimi si ex un I erite (neteda sau rugoasa).4) bentoni t eu iHaooziY. ?~otexti~ele folosite pot fi tesute.. fie prin cusaturi (aneore) (Figura 7. Umiditatealbentonitei la livrare variaza 111 general intre 10 si )8 %. 6. Geocompozit bentonitic intertesut.5.tu.. . Exista si produse care contiu bentonita calcica sau calcica activata (transforrnata 'in bentonita de sodiu prin procedee chimice) sau eu aditivi ce ii maresc rezistenta chirnica. Cant ita tea de bentonita variaza de regula intre 3. Caracteristicile Pentru caracteristicile geocompozitelor bentonitice se face referire la si ale ansamblului.4.. deschiderile fiind umplute cu bentonita.mfen?r.. ~:::::~:::::::::~---- eventual geotextil a ~ . I. grosirm ~I valori ale masei pe unitatea de suprafata. Exists si aIte tipuri de geoeompozite: • cu bentonita prehidratata si aditivi chimici pen tru 0 rnai buna comportare in prezenta agentilor chimici.2 si 6. netesut ranforsat prin intertesere. :. de diferite tipuri..0 kg/m". fi~rele ~r~ec~ndprin stratul de bentonita ~i conferind ansamblului 0 rezistenra sponta $1 garantia integritatii produsului (Figura 7. • sandvis rnultiplu geotextil/bentonitiilgeotextillbentonitaigeotextil.~ til.. Geocompozitele bentonitice sunt fabricate III prezent 111 rulouri ell latimi de la 4. a fost adaugat pentru a preveni uscarea 'componentei bentonitice ~i aparitia fisurilor.it.: mu~:tt":!3I"Dl" tu. Bentonita se poate prezenta sub forma de granule sau de pudra ~i este de cele mai rnulte ori un montmorillonit sodic.t. de asemenea. Al treilea geotextil.i.5). netesute.2 m si lungimi intre 30 $i 60 m. plus un geotextil suport.6). t . Geocompozit bentonitic lipit. • georetea sudata termic pe un geotextil. .~=---. he punetuale bentonit a sau ancore Figura 7. • ell gel de bentonita realizat prin transformari polimerice.~.'.rinter ~esttte geotextile Figura 7. • cu geotextil impregnat cu bitum si suflat cu ardezie pentru imbunatatirea caracteristicilor de frecare pe interfata cu alte materiale.::~ . care are rol de "rezervor" si mentine bentonita 111 tirnpul transportului si instalarii. arnestecat eu nisip. Produsul a fast dezvoltat pentru a impiedica migrarea laterals a bentonitei hidratate sub eforturi neuniforme.

• tipul (prin difractie de raze X. cat si la nivelul suprapunerilor.4. cu adaugare sau nu de bentonite suplimentara.diferentiala.lichide (STAS 1913/12-88). analiza la microsco r. atunci cand recomandarile si/sau cerintele de proiectare au fost respect ate.10-12 mis. cand sunt hidratate. In stare uscatii. e caractenzare :. mann pentru stabilirea .2. Standarde specifice aplicabile: ASTM D 5887-99.7. Parametrul flux este preferat deoarece pentru calculul aeestuia nu este necesara cunoasterea grosi 111 i i produsului. W (STAS 191311-82). .4. Ineercarile realizate pe plan international au pus in evidenta valori foarte scazute ale permeabilitiiti i.. • Pefmefhilitatea dupii deformatie: aceasta problema se pune In special in cazul utilizarii geocornpozitului ill acoperirile depozitelor de deseuri.3. Se pot aplica normele valabile pentru geotextile. aceeasi valoare a permeabilitatii a fost obtinuta pentru 8 < 1%.ru caracterizarea bentonitei se determ ina: . in general. • earaeteristieile fizice si mecanice ale geosintetieului.. rea e a sor tie pe placii sau testul (testul H f 0 • volumul sedimentului activare a bentonitelor). 7. In cazul prezetni unei geotTerrUf'dre nu exista 0 curgere propriu-zisa pnn acnasta. de ordinul a 10-11 . Cercetarile (La Gatta si altii (1997» au demonstrat eli geocornpozitele intertesute au avut permeabilitati inferioare valorii de 10-9 m/s (valoare maxima admisa In general pentru depozitele de deseuri)..3. Produsele cusute. ana rza terrnica • compozitia granulometrica (ST AS 1913/5-85)' • . atat in sectiune curenta. n 11l Enslin _ DIN 18132). • capacrtatea de absorbtie (incerca d b bti .geosintetic identifi~: andsamblu! ~eosint~tiee/bentonjta se real izeaza incercari de re.t-. Pent.1 de perfo C( . Caracteristicile ansamblului benton ita ..4. In cazul geocornpozitelor lipite. ~LA (ASTM D 5993-99)' pierderea de lichid (ASTM D 5891-01) . n~asa pe unitatea de suprafata. Caracterizarea materialelor geosintetice Pentru materialele geosintetice . Exista putine rezultate disponibile In acest I Rezultatele fTCzentate tie refera la geocompazjlele ce conlin guntextile. • • • • . • grosimea geotextilului/geomembranei. . entru prelevarea probelor se aplica prevederile ASTM D 6072-9ti. incercarea cu bleu de metilen). functie de lichid si de marimea efortului aplicat. n capi 0 e e precedente: • tipul geotextilului/geomembranei. In majoritatea cazurilor se utilizeaza normele existente pentru pamanturi argiloase. • masa pe unitatea de suprafata. caz in care suportul fiind compresibil exista posibilitatea aparitiei tasarilor diferentiate. performantele hidraulice ale suprapunerilor sunt praetic identice cu eele ale materialului 'in sectiunea sa curentji. transferul faciindu-se prin difuzie (vezi capiloluI4). umflarea libera sau sub e for t normal de compresiune I dif . • Permeahilitatea la gaze: este 0 caracteristica irnportanta atunci cand produsul face parte din aeoperirea unui depozit de deseuri care produce gaze din procesul de fermentatie. 7. nu all a grosime uniforms pe toata suprafata. • Permeabilitatea la nivelul suprapunerilor: geocornpozitele benton itice se imbina prin simpla suprapunere. un geocornpozit bentonitic are 0 grosime ce variaza intre 5 ~i 10 mm. pe t I errte tipun de. Masurarea acestui parametru poate f dificila datorita posibilitatii de pierdere de bentonita in rnomentul taierii esantionului. exprimata prin coeficientul de pern1eabilitate k (sau flux = debit pe unitatea de suprafata). gradului de capacitatea de schimb cationic' umiditatea. [ cuprinse intre 5 §i 16%. 163 . incerearea de permeabilitate trebuie sa se desfasoare in conditii cat rnai apropiate de cele existente in realitate. bentonitic (geotextile sau eomemb ce Il1 ra In comp~:I!la geocompozitului prezentate 1 '1 I I g rane) se determina conform normelor .3. stabili d rmanja acestea din urma pentru a c 1 1 Pent un produs sau altul corespund cerintelor unei anumite lucrari). Caractetizarea bentonitei • Grosimea sub un efort normal dat. • 162 • Permeubilitate'. pentru deformatii.' p. iar pentru produsele cusute pentru 8 < 5%.1.3.

a . etc.1 30 8.4 3. tf eparate pnn urn area . tl bentonitei (autocicatnzare. .45-69 OB/geomembran 0 a rugoasa 22 0.7 kPa si 140kPa. 0 8.istellta la . ~ "rara a" se refera la probele hidratate rara efort normal. . bile: ASTM D 6496-99.3 ( . functie de produs .8 HO] c [kPa] 26 50.2).5 ~j tr: l"lgura 77 . Princtpru me • Re:::.6 ]9 4. t live ate rezistentei /ll _t(JI/ecare pelltm Va Ion orienta '.4 32 11.6 39 4.l Rezistenle rezidualii Rezistenla de varf Intervalul lnterfata c [kPa] c [kPa} HO} de o [kPa} 0 8.. izare) poansonate acct en a. tucercan . Standarde speciflce aplrca I e. aceleasi determinari ca ~i In cazul geotextllelor (paragra I . cu o rara a HOJ c [kPa] 16 19 5.9 0 2. ca racter··lzeaza reZlsten. cu efort normal sau tara. .2 Cll (J Figura 7. Valoarea rezistentei la intindere va fi determinata in primul rand de materialele geosintetice.3.. Trebuie luata in considerare atat rezistenta la forfecare interna (in planul bentonitei). Tabelul 7-1 prezinta valori orientative ale parametrilor rezistentei la forfecare interna in diverse cazuri.I forfecare pe interfatii se IItilrzeazfl Pentn.8). .9 0 2. in functie de tipul lor. . .1 determinarea rezlstentel ~ ful 3 439). I~ aVI'·I·de ex/c) liere.3.\Of~(~ • Geocompozit Bentonitic GBllipit GB2 cu geornembrana GR3 intertesut GB4 intertesut Hidratare cu lixiviat rara o 0 4..~ dimenslllnt po I r _d . .8 HO] 2. til lor (paragraful 3.). Datorita componentei argiloase.> Nota: ..2 45 4.efortul normal cr a variat intre 0.8 30 3.. coasere.. PnnclplU .domeniu."cu 0" se refers la probe hidratate sub acelasi efort normal ca eel sub care s-a produs forfecarea. • Rezistenta laforfecare: se determina atunei cand geocompozitul se foloseste pe taluzuri. rezistenta la intindere a geocompozitului este rnult mai mica decat cea a rnaterialelor geosintetice. ' I' erciirii este prezentat In ansamblului (intetesere.45-69 OBI geomembrana ~ neteda 9.4 13 7. forfecare Tabelul 7-1.4.. tii ell acelea~i metode ca ~I 111 Rezistenta la poansonare poate fl eternuna c . t cazul geotex 1 e .. . iar Tabelul 7-2 pentru diferite interfete. .6 42 14 10 9. intertesere. 165 164 . • • Rezistenta La intindere: se deterrnina ca pentru geotextile (paragraful 3. interfala geocomp0::.I O~J9 m? pentru umiditati apropiate de saturatie.7 3.4. lncerdiri de laborator au relevat coeficienti de permeabilitate intrinseci de ordinul a I OJ5 .8 31 7 37 5.i de efortul aplicat. cat si pentru diferite interfete constituite de rnaterialele posibil a fi utilizate in 'contact cu geocompozitul..7. I (I e ut :h iti (GB. b t itei defectele de nnci id tid r datonta prezentei en 011 .. Valori orientative ale parametrilor in tern a pentru 4 gcocompozite bentonitice (GB) Proba uscata Hidratare cu apa fara 37 7 (i . f • Rezisteniu fa e'l_"() te . care au un rol hotarator.9 0 23 4. fl g . ire"): · r re ("JLlpUlre .9 c (kPa] HOJ c [kPa] 36 68. 'l' b I I 7-2 tn rezistentei fa eocompozitele bentonitice pot.38 23 3. cusaturi etc).jldivene tIIateJilile geoslIltetlce t entoni IC J' . Rezistenta la forfecare interns este dependents de umiditatea bentonitei ~i de tipul de asamblare (Iipire.45-69 GB/geore1ea . . -e: pomJ.

l~~or •s~ \~~11 1 funda~ental modificate. d e P recipitatie ~l obtutarea pori fenomene . p -ilor . _ Latlmea mmima a supra b' I ulatii si marita corespunzator. _ ." In acest eon ex .punerilor este. ea I:._ I· b'\ 'ASTMD6141-97. rt teste hidratarea initia 15 a Proprietatile bentonitet putan . ' it t pro use or este schimbul cationic. cu grosime mai mica de b'entonita. d hi lice agresive poate a uce -" contact cu lixiviati sau a\te pro use c 111 pusa III 'I' _ . Pentru simularea deteriorarii la punerea in opera in materiale granulare se aplica prevederile standardului ENV ISO 10722-1: 1998. reducenlmporan .dezghet este penueabilitatea. . bentonita se umfla si isi regaseste proprietatile hidraulics initiale. daca bentonita are In acest moment umiditati sub 4 .._ Mecarnsrnu prepon e d' 1 contin benton ita sodica. Incercarile realizate de fabricanti au pus In evidenta 0 buna eomportare din acest punct de vedere. • Compatibilitatea chimica: in special in cazul utilizarii geocompozitelor bentonitice pentru etansari de fund la depozite de deseuri. . pasta de bentonita in zona suprapunew (Figura 7. MaJ1o. d f t l1lomentul contac u UI _ hid tare a bentonitei inainte ea I " ·d nta faptul ea 0 pre I ra d domeniu au pus 111 eVI e . Mg2'. . cationul N a~ fiind.5%. valori mari ale tasarilor provocate de materialele granulare pot altera performantele hidraulice.dizolvarea constituan!llor de catre aCIZl sau . inant Toate cercetarile realizate m 1 ' cu lichidul contarnman ' . . Modificarea proprietatilor argilelor ea urmare a interactiunilor chirnice rezulta din: • . :1' 7. bazine de decantare sau de stocare a liehidelor poluate. datorita prezentei materialelor geosintetice care sunt rezistente la eroziune. daca geocompozitul este hidratat si apoi uscat pot apare fisuri ~i permeabilitatea creste Fisurile aparute in timpul fazei de uscare dispar cand bentonita este rehidratata. K'). ort imbinarile rea izan derulare pe suprafata sup" " 1 150mm dar pentru cazul -.. valori care difera de la 0 tara la alta sau de la un producator la altul. mieroorganisme. fabricantii de geoeompozite bentonitice recomanda anumite valori Iimita ale granulometriei materialului care va veni in contact eu produsul.3. . • Hezistenta fa cicluri de umezire . bentonitei. are grosime suficienta. Realizarea suprapltllerilur 166 167 . " i d hid tare si um iditatea bentorutei III .dezghe]: Comportamentul geocompozitelor bentonitice la inghet . Caracteristica influentata de ciclurile de inghet . _ alterarea structurii argi'I oase datorita influentei asupra complexului de adsorbtie. -' d't' t' te tre Ule reea e " _ aparitiei tasanlor I erenua _ unei cantitati de pudra sau ' Pentru unele produse se eere ?res~rarea . Totusi. aceasta problema se poate puneatunei cand stratul de acoperire nu.dezghe] este important pentru regiunile reci.. t te ale permeabi itatu.uscare. I as e.• Rezisten!a la compresiune localizata: se deterrn ina pentru a evita ca benton ita sa migreze in lateral in cazul aplicarii unei forte concentrate.n~ eta prin alti catiOl~i (Ca". " .. provocand astfel un punct slab.a geocompozl it e I0 r bentonitice se realizeazii pnn Punerea 111 opera .. de Pentru caracterizarea cornportarii in timp se determina: • Rezistenta la cicluri de inghet . Factorul eel mai important este umiditatea bentonitei la sfarsitul fazei de uscare: s-a observat ca. Punerea controlul calitatll A In opera a geocompozitelor bentonitice si - • Comportarea in prezenta materialelor granulare: In general. cele mai multe geocompozite bentonitice au 0 buna comportare din acest punct de vedere.5. t t un aspect un por an .8. bentonita poate fi spatata. .8). _' I· • du-se prin suprapunere. '.i pierde eapacitatea de umflare. In general. Bentonita Figura 7. respecuv na . • Rezistenta la eroziune. Standarde specifice ap rca I e. tura lichidului e I ra. iune dintre bentomta si [ix iviat 'I d rent de interactiune 1 . In conditiile in care un geocompozit bentonitic are 0 grosirne de circa I em in stare saturata. dacii produsul este expus unor forte de eroziune. Daca umiditatea este supetioara acestei va lori. . ' baze ure. . In genera.

calitatea prodllsu. rigole. Figura 7. ice) miez cu proeminente (simetrice sau asimetnce . Acest strat trebuie P~I~ III opera ea • instal area geocompozitulu~ b~nt~nltl~i azelor susceptibile de a influent» Pentru eliminarea [ichide ofd~I sla~ gt' bUI' realizat un strat drenant e comportarea . dintr-un strat suport. 'lomerat de fibre sau monofilamente. UI co . I . ( nfonnitatea cu fisele tehnice).9. In mod curent se utilizeaza materiale naturale sau structuri prefabricate. a carei frecare importanta poate duce 1a antrenarea geocompozitului.n '.9). Racordarea in puncte singulare Structura suport: trebuie sa tie stabila si rara elemente agresive.eoeompozite In Tabelul 7-3 sunt sintetizate principalele npun g '. Ea este fermata dintr-un strat de forma (baza) compactat si.' . • • • eoloane. praf etc.10 sunt reprezentate sc e . . .sta ~ . etc .. 'i h marie tipuri de geocompoZlte e In Figura 7.trebuie luate precautii speciale dad este vorba de 0 geomembranatexturatli (rugoasa). 7. .' fltll Astfel de drenuri sunt denumite dr~nu.• Figura 7. stratul suport este realizat dintr-un pamant de umplutura (nisip. . 168 169 .) a carui granulometrie trebuie adaptata pentru a nu se deteriora produsul. Cand 0 geornernbrana este pusa in opera peste geocompozitul bentonitic. . drenaj. . ca si ancorarii la partea superioara a taluzurilor. "t de repede posibil dupa hidrauliee. Geocompozite folosite pentru filtrare !ji drenaj . granulometna ~l _ calitatea stratulul suport (tipu e rna e angularitatea acestuia. • calitatea etansarii In dreptul suprapunenlor. exp I t a_ a pro u su U I. de . Stratul suport poate fi constituit de asemenea din materiale geosintetice. miez ondulaL . Id t rial granular. • retele cu ochiuri. . astfel incat sa se asigure continuitatea imbinarii. • ag . I' '1 a sau poliamida Miezul poate fi fabricat din polietilena. o atentie sporita trebuie acordata punerii in opera in zona punctelor singulare (treceri de [evi. Structura de lestare si protectle. re 111 o~ re dimensionat in consecm!a. _ raeordarea la eonstnletiile anexe..d 1 Miezul poate fi eonstltllit din: geotextil ~i un miez prtn ear~ el.. punerea sa in op~ra). argila. utilizate entru drenaj sunt formate dintr-un til~rll Geocornp~zltel~ .asu fa omogenitiitii proprietatilor ceea ce poate avea a intlue~ta neta. (nylon). eventual.Unele produse au deja incorporata in geotextilul superior 0 cantitate suplimentara de bentonita. . . d fclosite pentru rena].rcll a III U. Contactul geocompozitului bentonitic cu un material granular grosier poate duce la a neunifo~itate din punct de vedere a1 umflarii si al umiditatii. drenaj si earacteristicile 10f. Tn acest ultim caz. daca stratul de forma (baza) nu este corespunzator. Cnntrolul de calltate trebuie sa se refere 1a: Geocompozit ~ Strat granular ~ . po ipropi en.punerea 'In opera a stratului de protectie ~I lestare.4. _ _ respeetarea planului de punere m opera. p I" tl .

In acest caz. redu:and pe aceasta eoloane polipropi lena parte transmisivitate mare poate eeda hrusc sub incarc<lre. Geocompozite . Tlpul de mlez retele cu ochiuri Tipuri de miezuri pentru geocompozitele Polimer polipropilena sau polietilena poliamidii sau polietilena Caraeterlstlcl de drenaj ~ Tipul de mlez >= Pollmer polipropilenii Caracteristici inent eu proem1l1en. sub incarcare continua de lunga durata nu trebuie sa i~i reduca sernnificativ grosimea (tluaj). presiunile maxime ce pot fi aplicate vor fi limitate la un procent din presiunea critics. de drellqj. 171 . proeminente . simctrice • 170 rlgura V' 7]0 . TaheluI7-3. Sub actiunea incarcarilor transversale geotextilul poate patrunde in corpul drenant. Miezul se poate tasa sub actiunea presiunilor excesive. Aceasta presiune critica variaza intre SOkPa si c'lOOkPa. Geoeompozitele drenante ClI m iez alcatuit din fibre de calibru mare nu prezinta 0 valoare critics a presiunii.e asimetrice • idem proeminente poate ceda pe transmisivitatea 0 simetrice • • • fata. mai ales pentru eforturt de forfeeare poate c~da datorita t1uajului progreslv de obieei subtiri pot rezista la presiuni laterale mart transmisivitate midi • ondulat polipropilenii sau polietilenii • • • Geotcxtil Retca ell ochiuri • transmisivitate midi Miez dill coloane • • mica rezistenta medie la fluaj transmisivitate medie spre aglornerate de fibre • eu proeminente simetrice polipropilena bune pentru presiuni laterale mici pana la medii fluaj important transmisivitate mare poate rezista la presiuni Iaterale rnari poate ceda brusc sub incarcare poate ceda datorita fluajului prcgresiv comportarea poate fi afectata de eforturile de forfecare • • • • • lB1fM0!)mtl~~i~~W. trebuie sa permits circulatia t1uidului pana la punctul de colectare fad ca nivelul sa creases in miez. functie de tipul miezului. trebuie sa suporte geotextilul. transmisivitatea lor reducandu-se continuu cu cresterea presiunii aplicare. reducand astfel ~i mai mult sectiunea. ceea ce duce la reducerea considerabila a sectiunii utile.)~ Miez cu 1" ••.Miezul geocompozitului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: trebuie sa reziste la eforturile aplicate (normale si de forfecare) fiira sa cedeze.

.le e viteza de curgere. care au ca [01 mentinerea solului si asigurarea insamantarii. iar in cateva din materialele destinate In spatele zidurilor de sprijin. grile. p./1. sosele sunt direct lezate d' e e ~I urata de vrata a unei . • In Figura 7. n~J ~ s ratu llJ de sub pavaj.sau fotodegradabile.lO:J. piltln cand vegetatia se dezvolta. celule. Geocompozite pentru controlul eroziunii de suprafata Asocierea materialelor naturale si a celor geosintetice s-a dovedit eficace pentru controlul eroziunii de suprafata. de filtru. pentru cele trei tipuri de sisterne antierozionale. ce ru ier. plase.' atrv. • mentinerea umiditatii necesare pentru a favoriza gerrninatia plantelor. de drenuri compozite este I ti P itat dezvoltarea unui tIP special . exernplu: . t I' . e capacltatea de dre . 1994}. de • • • • 7. domenlIle de aplicare ale I1C. de drenaj Figura 7. Chid de proie t . . Alte sisterne sunt pemlanente si controleaza eroziunea chiar si In lipsa vegetatiei. Sisternele clasice de control a eroziunii sunt alcatuite din materia le naturale care asigura cresterea si dezvoltarea vegetatiei (paie.. drenunfe plane care se fol ' . td ~ v ' c tare pentru geocompozifele I' upa rcoerner.. chiar ~i in conditi i de eroziune severa. d . Exista sisteme tempo rare de control antierozional din materi a!e geosintetice. sub terenurile de sport.5. pentru drenaj vertical sau orizontaJ. • asigurarea unei acoperiri pentru a evita supraincalzirea sa lara. Diferite materiale utilizate in controlul eroziunii Un domeniu de ap1icatie care a necesl . orient . • degradarea progresiva si controlabila. imbracaminti din iuta). De-bit. talas. in functie de durata curgerii. care exista !? curgere plana. . materialele fiind bio. '. mljslm 2>10' r~7?0~0'7"'7"'C'7"'--"'~0""""'7'7"'77:C'77":"'7""""'~'=~ {lto"PIUdt.12 sunt date vitezele maxime de curgere ce se pot utiliza in proieetare.11 sunt prezentan. In Tabelul 7-4 sunt prezentate controlului eroziunii. Acestea sunt alcatuite de obicei din saltele. produsele obtinute prezentand urrnatoarele avantaje: • rezistentii buna in exploatare.. p de drenuri extsta un geotextil care joaca rol Tipulde eroziune I..' ~'. acestor tipuri de drenuri fu ti d .. Astfel de sisteme sunt utilizate pentru pante moderate caracterizate de viteze TIl ic i ale curgerii. Utal~nMla dol-saonhn Deplfidtt 00 I::Ol1d~~"B amplaS. Tabelul 7-4. Pentru toate aceste ti uri .1nitl''1luil 120 140 160 180 Figura 7. 0 alta categorie de geoeom ozite f . sub etansarile cu geomembrane' bariera anticapilarii. Eroziune temporara si materiale destinate dezvoltarii - \ Material paie sau fan slab legate eu asfalt sau adeziv dispozitive de marire a aderentei "i stabilizatori pentru pam ant geofibre arnestecate cu pamfint 172 173 . olosite pentru drenaj sun!" osesc In cazurile In .. . Aceste materiale naturale pot fi inlocuite eu cele geasintetice intre care plasele si georetelele polimerice (capitolul 6). erfonnant I .

.. Deasupra se toarna sau alt stabilizator.~kml' P·l~I~. .umplute si acoperite cu pam ant geocelule umplute eu pamant insamantat geocelule saltele formate din doua geotextile cusute intre care se pune 0 umplutura din parnfint vegetal blocheti de beton blocuri de beton anrocarnente gabioane CLl .alti pohmen. fibre de cocos sau fibre polimerice. . . Eroziune permanents si materiale destinate dezvoltarii vegetatiei puternic armate salte!e pentru controlul eroziunii ~l dezvo1tarea vegetatiei . bumbac.!~11.tibre continue arnplasate pe terenul de protejat. . c u fibre de sticla sau metal. dind sunt Ingropate In teren.IPHiHo:' retele ~i plase biaxiale din polipropilena sau polietilena ..13 sunt prez e I. coasere sau alte metode.Vitezu de pr(>ieda r~ Tipul de erozlune vegetatiei ~ Material pe rermen hu. nu I~i modifica dirnensiunile In tirnp. Geocompozite utilizate pentru armare 7.retele biaxiale din polipropilena sau polietilenii. Cea mai bllnj Llln~tare..i ' S. t Ll nylon Incorporate intr-un . . sunt "capsate" pe teren) prezentate In capitolul IV saltele pentru controlul eroziunii . •. difen te ma erta . . pam ant vegetal In interspatii ansamblului . ~ ~ - 7. t -.puse pe teren si umplute in interior cu pam ant saltele de ranforsare eu gazon .e - ~ 2 to 20 50 lore) Dum!a curgerii prin lipire. Fibrele sunt mentinute rf I . se pun pe una sau pe ambele fete ale unei saltele din paie. ./2.1.: . perforrnan!a a fost constat~ if tru saltele antierozlOna le din Standarde aplicabtle spec! Ice pen geosintetice i'nierbate: ASTM D 6454-99.6. If. . t cateva tipuri de geotextJle annale ell enta in Figura 7..r. ntativ ale vite:elor maxime Figura 7. ~a on une . . vitezei scade odata CLl gradul de inierbare. Compozite pe baz3 de geotextile t fi asociate cu al\1 Geotextilele folosite In scop de armare po po I· linen. . Eroziune permanents 0 de protectorc emulsie bituminoasa (eu pe1Jh-fI ~ semitort din fibre stabilizate la razele ultraviolete negru de fum sau alti aditivi chirnici) ~i materiale destinate dezvoltarii vegetatiei .6.(nu absorb umiditatea. I' utili-ate pentru cOlltrolll! eroZ1WIII..glll~'s) ---. fibre In sem itort . 175 174 .a ta In cazul saltelelor antierozionale-.-----.slab armate HI. foarte bune care scad atune I Fibrele de sticla au propneta\l mecanlce rezistenta.I t In fibre de po les er sa .• li til la) Mlezul contel<1 strat de poliolefma (polipropJlena sau po ie 1 et . E e cons au .

. obisnuite de macroarmare Iimitarii spatiului eu geosintetice nu pot fi aplieate In Zona de ancorare. de S ltelele tridimensionale rea I'iza t e diIII g eogrile a.zl~ta su tii b din geogrile umplute cu material ._~IIs po!ioh!fill~ din mJQ din polL~ster sau ny lou Co In velis din poliolefina ===~==.arnestecuri din pamant granular si fibre continue rambleelor ~i pantelor. Celule tridimensiona /. Diferite produse cumpozite realizate dill geotextile arm ate cu alti po limen. 15 . C'. . sunt elemente .14. 7 . Compozite pe bad mlnerata Prin rnixarea de arm are ca: pamantulu.~ acitatii portante a terenului e lEI 't utilizarea maxima a cap .6. o o benz] SHU din pol iester nykn im-'I. .13.1.~ b forma unui ansamblu de celule cu secnune const.' '.6. de exemplu.2. . Sa/tea celularii din geugrile Geotexnl 7 Figura 7. e p~rm~ _ .Geotextilele pot f annate fi'i eu fibre metalice. este .e di b erI-I' de geote'(til. 0 astfe] de armare..14 f?i Figura 7. stabilizarea . 7. . granu ar. ~ d I ru solida si stabila pentru utilajele fundare moale \>1 asigura 0 platform a e uc terasiere.l'Gu alti po limen' utila in cazurile in care elementele datorita. .rue!le care se pre.2. Sub aceasta denumire sunt incluse saltelele celulare tridimensionale realizate din geogrile si celulele tridimensionale alcatuits din benzi de geotextil.d tnung iu ara s . Figura . cu clemente polimeriee pot rezulta cornpozite • • de poliester denurnita fibre ~i plase dJscontinue. 176 177 . 7.=====J~ \ 0 0 ~ BCl1Zj diu poliesrer fnvdis din Figura 7. . sau alti polimeri. ambele umplute eu parnant sau material granular (Figura 7. 'h" "I ~ au rornbica eli pere 11 \>1 aza . Saltele geocelulare tridimensionale din geogrile • geocelute.15). 111 ~. fihre continue pentru si "microarrnare".

Derularea grilei de baza paralel eu Iinia centrals 11rambleului. . Se continua umplerea aSlgur~ndu-se ma imn. Se ridica 0 diafragma transversala in pozitie verticala rotind-o in jurul legaturilor. exprimata prin raportul de eficienta la frecare (paragraful 5. Se prevede in general 0 suprapunere minima de JOOmm intre rulourile adiaeente. pot fi realizate din fli. . desfasurate pe amplasament . Una din marginile fiecarei diafragme transversale este legata de baza cu ajutorul unui snur.za~ printre doua diafragme transversale succesive. e a limeri (HDPE de de fundare. t' ca 0 armonica. fiind Cand sunt livrate. duse ee permit realizarea de structuri de sprii in Exista proee ee ~l pro .2):. Urn lerea oate fi facuta cu 0 instalatie mecaruca C.saltelei se a~azii in pozitie verticals un rulou de geogrila de b!lzii~i. se ancoreaza la unul din capete ~i se tensioneaza. 5. Imbinartle prin innadire ale tronsoanelor de grila se fac prin introdueerea intre nervurile grilelor a unor bare pe toata Hitimea grilei .2. Legatura 178 rampe de ~c:es etc'd . 2.1l e sa he :ornplet.. Lungimea maxima tensionata normal este de 30m. p. _p I lelor gata umplute. t Iute eu rna ena I mineral (nisip.). respeetiv de distantele Intre pereti. ind ind pe toata inaltimea nervurile diafragmei diago. 2.: Se umple primul rand pfma sus. peste grila de baza.· se IIItroduce 0 bad metalica. Rezistenta structurala a saltelelor depinde de forma celulelor si de dimensiunea lor. Structuri de sprijin din pamfmt annat ell alveole de geotextil.I~%plU intii doua rfmduri de celule pima I~ ju~iitatea " ~It' .' -.. . Un rol important in evaluarea calitatilor mecaniee ale saltelelor 11 are interactiunea eu terenul a geogrilei de baza. la distante de cate 2 m. pentru lungimi superioare pot fi prevazute puncte intermediare de tensionare . Rezistenta la tractiune a unei saltele eu celule triunghiulare este mai mare dedit in cazul eelulelor patrate. 7. frecare importanta la baza saltelei. Diafragmele diagonale NU se prind de grila de la baza. Prin aceste oe iun . ..rnecaruce: Saltelele geoeelulare trebuie sa posede urmatoarele caracteristici se I. e. Pornind dela 0 margine a .e formeze d' " du-Ie in spatiile celei transversale.• f I" "t .._11 :~ 1 I I I J I Figura 7. Trebuie aplieat un strat lucreaza pedpart:a s~\e~oa~~~~~ u grosirne deasupra eelulelor inainte de a protector m paman e circula pe ele.:n de geotextil sau de po I exemplu). diafragrnele diagonale cuplandu-se alternativ la cele transversale. suprapuse ~l ump pamsnt (Figura 7._ . rezistenta la tractiune suficient de mare pentru a permite mobilizarea integrals a rezistentei la forfeeare a pamantului aflat la baza lor.6.2. . obtinuta prin patrunderea partials a umpluturii macrogranulare din saltea in oehiurile geogrilei de la baza.. acestea se prezmta s ranse. v execurie: Executia saltelelor geocelulare presupune urmjitoarele etape de 1. se forrneaza celule triunghiulare.' lute ell din pam ant armat sub forma de alveole din geotextll. 179 .. rigiditate sufieient de mare pentru a asigura repartizarea practic uniform a a incarcarilor pe terenul de fundare. . 3. bl Ele sunt folosite pentru diferite aplicatii eu seop de arrnare: ram ee..a e.nale ~i b..'-' 1 \ \I '1 -' . 1 d rmare a terenurilor slabe Astfel de celule tridlm~nslO~. -t t " ainte ca eel dill spate ca rindul din fata este intotdeauna umplut pe juma a e 111. crescand astfel numarul diafragmelor de geogrile pe unitatea de lungime . . .2.t 0 inferior6inJ'~~:r~:. f-~-. deruliindu-I ~i deplasandu-] in zig . tme III 0 . h·. eu seop. 3. indoita la eapatu ochiuri. .16). ast e mea s~ s _I In r~ ~ean.i apoi urnp material granular etc. 4.16. Derularea diafragmelor transversale una langa alta pe directia latimii rambleului. Celule tridimensionale din geotextil sau alte materiale .4. decarece 0 celuls triunghiulara este realizata prin inc1uderea unui perete diagonal In celula patrata.

3. Pentru fabricarea conductelor din materiale geosintetice sunt utilizati urmatorii polimeri: PVC.1. cu grosimi ale peretilor de 1 -7. ?eocompozi~ele confectionate din fibre de stida. 7. in straturile de ranforsare bituminoase. sau din straturile stabilizate cu Iianti hidraulici. Se folosesc ca eleme~t anti.. .5 mm . Compozite pe baza de bitum . 8.7 rnrn. acrilonitril butadien stiren (ABS) ~i acetat butirat de celuloza (CAB). Conductele realizate din materiale polimerice sunt flexibile in raport cu cele alcatuite din materiale traditionale (metal.25 mm. riflate (Figura 8.57. Aceste geocompozite sunt elements de arm are subtiri care reduc sensibil :aga~~el: ~i .::iautostrazi pentru ranforsarea structurilor rutiere. polibutilena (PB).7.7.1) sau cu alte forme 'in suprafata si eu sectiune cu diferite tonne ~i pot fi irnbracate in geotextil. C.::i 29.fis~r~ la armarea imbraciimintilor bituminoase ~i due la cresterea duratei de viata '.1.3.. Astfel. 180 Figura 8.6. Prin tehnologii speciale se realizeaza tuburi perforate.::1 un geotextil care reprezinta rezervorul de bitum.ompozitele ~itum • geogrile sunt folosite In domeniul rutier ~i contin un eon '. iar cele din PP diametre de 20 -7.3. in acceptiunea prezentului normativ. cele din PE diametre intre 20 mm si 630 mrn.asig~lfii intarzierea transmiterii fisuril~r si crapaturilor din ImbraCaml~!lle bl~~inoase sau de beton de ciment existente degradate. tipuri. iar pentru cele pe baza de bentonita cele din paragraful 7. materii prime Geoconductele. beton).8 -7. Compozite ca bariere pentru Iichide sau vapori . Pentru detemlinarea proprietatilor fizice si mecanice ale compozitelor pe baza de geomembrane se aplica metodele prezentate in capitolul 4. CLl 0 grosime a peretilor intre 1. PP. fixate pe un ?eotex~tllntertesut $1 Impregnate sau nu la fabricatie cu bitum pot f utilizate In lucranle de drum uri .::1 reducerea grosirnii acesteia.2 mm. conductele din PVC au diametre nominale intre 200 mm si 400 mm. sunt conducte realizate din materiale polimerice utilizate pentru drenaj . rar geotexti V geomembranii! geotex ti 1 geomembrana HDPE/tabla de plumb/ geomembrana HDPE asociatij de geotextile/bitum/nisip in strate succesive geotextillbentonita sau geomembraniilbentonita Geocompozitele Bentonitice prezentate in paragraful 7. HDPE. Tuburi riflate 181 . GEOCONDUCTE PENTRU DRENAJ 8.125 mm si grosimi ale peretilor de 2.Exi~ta 0 mare varietate de cornbinatii de materiale naturale ~i geosmrence sau doar de materiale geosintetice care pot fi utilizate ca bariere hidraulice: geotextil/bitum: geotextilul bitumul etansarea geotextiVgeomembranii asigura rezistenta la tractiune. Conductele din materiale polimerice au diametre si grosimi ale peretilor ce variaza intr-o gama larga. Definitle.

F:' 82' ar..3.1.3. Tuburile de drenaj de diametru la 250 m lungime.. Densitatea d li rul din care este realizat tubul. cind nu ex ista it atii: . valori ale grosimii si tolerantelor recomandarile fabricantului.48 cmvrn. 5 Se Grosimea peretilor unui tub cu sectiune constantii . 183 .4. spectroscopie In infrarosu.1.2.. )' In d oua. UtiJizari transportul Tuburile din materiale de fluide.e ruateriale geosintetice (paragraful B.1. un suport lateral si cand exista un astfel de suport.6.lexibile pril~ igura s.3. polimeriee se utilizeaza pentru drenaj sau peretilor.:..2. DiametruJ Tuburile din materl~le plastice sunt in general definite prin diametrul iar una din normele aplicabile pentru determinarea acestuia este D 2122·98. Se p:nr~I I:. SDR sunt extrem d e vana. exernplu . de la 8 pima la maximum 8.:. I). a B.4. raport cu cea clasica • rtgl .i400 mm.i n cazul grosimii peretilor.1. . de gaz. Grosimea peretilor . 8. eu sectiuni de 18 .:.. Acestea din urma sunt perforate . termogravimetrica. I). Raportul dimensional standard tuburi se utilizeaza raportul incercarea la compresiune localizata (sarcina Pentru compararea diferitelor dimensional standard.2. Norma ASTM D 2447-01 cuprinde valori ale diametrului admise. .. Caracteristici fizice 8. eromatografie determinarea determinarea de I ichid sub preSIune.4. . t D este diametru Valorile D 1 exterior al tubului. ASTM cromatografie si ale tolerantelor Ca .2. . mic se Iivreaza In role de 25 m panii unde SDR =-. Pentru tuburi profilate. Caracteristicile geoconductelor' 8.3.1.Se pot distinge tuburi de evacuare . .1.ipot avea diametre cuprinse intre 50 IVm . rar t es t e grosimea minima 40. t e.1. 1 8. 8..3. Caracteristici mecanice 8. Norma ASTM D 2447 ·01 contine pentru tuburi din PE. lor exterior.3.• preve ell e nod:~~~~ Dendsi~~ltea aplica 3.ieu suprafata neteda se poate determina pe baza preciziirilor euprinse in norma ASTM D aplica Permeabilitatea aceleasi la vapori ca ~I principii In cazul geomembrane lor (paragraful 4.ata modurile de cedare ale unei conducte f.:.. • • • • • termodiferentiala. indicelui greutatii de topire.3 .ituburi de drenaj. SDR definit ca: 182 .1.. In scopul se utilizeaza • • analiza analiza 2 I22·98.d a (beton de. Caracterizarea caracterizarii metode: proprietatilor polimerului polimerului conducta se vor respeeta din care este realizata urrnatoarele 8.2. Sl U'.3. .3. moleculare .3. concentrate) 8.3.:. ~i In acest caz este dificila realizarea I masuratorii pentru tuburi profilate ~i trebuie urmarite recomandanls fabricantului In aceasta privinta.2.

§f (c) COlllpOrLarca unci <. .3. Scheme de inciircare a conductelor 1 8.2.4.2. .•.tkxibik trctata laleral Figura 8. 8.y ...:o-. Caracteristici de durabilitate 8..-)-'···· r ~ ~~\.3.-. 8.deformatie utiliza norma ASTM D 2412-96a. de aceea rigiditatea conductei este calculata la deformatii de 5% sau 10%.3.3.3.:OIlUucte .2... care poate survem pnn pierderi de fluid. iar pentru calculele ulterioare ASTM D 2837-01 ~i 2992-01. dar in schimb apare 0 deformare..1...\ . Tncercarea la compresiune sub forte distribuite Pentru a modela efectul terenului pe care reazema conducta san care este pus in opera deasupra ei exista diverse scheme de incercare (Figura 8.2. Tncercarea de fluaj (curgere lenta) Ori~are dintre incercarile deja mentionate in acest c~pitol po~ fi realizate pe perioade mari de timp pentru a estima evolutia diversilor pararnetri masurati la fluaj. In acest caz se poate 8.2 referitor la geomembrane.3. . La tuburile flexibile din materiale polimerice nu se formeaza fisuri ca la cele rigide. In cazul conductelor polimerice flexibile se ia in considerare acoperirea de pam ant pe intregconturul sectiunii: 184 185 .2.3. ".. Modun1e de cedare ale conductelor rigide jlexibile rupere sau deformare.. Pentru detenninarea curbei efort . 98 97 Pentru realizarea incercarii se poate aplica norma ASTM D IS .3) pentru tuburi rig ide.4. Rezistenta la factorH de mediu A se vedea paragraful 4..3. ~ ~r (a) Ccrlareu unci couducie rigidt: (b) Cedarca unci conducro flcxibiJe libere FIgura 1::" 8 . hidrostatice in interiorul conductei panii la cedare.3. Tncercarea la presiune hidrostatica Aceastii incercare consta in aplicarea unei ~resiuni. •..

Rezistenta la oboseala Pentru tuburile flexibile din materiale plastice supuse la incarcari ciclice. Rezisten\a la medii chimice Abraziunea externa a conductelor din materiale polimerice nu este considerata a fi de interes pentru cele mai multe situatii in care incarcarea este de tip static ~iexista 0 umplutura de pamant care asigura transmiterea acestor incarcari..07 0.4.07 2. 81 0. In acest caz se rea izeaza 0 mcerca flca Norma ASTM D 3212 se refera la modul de mcercare a etansaru h .9. Rezisten\a la actiunea razelor UV A se vedea paragraful 4.: 'imbiniirilor conductelor.3. Abraziunea interna poate apare in cazul conductelor ce transporta noroi de foraj sau din activitati de dragare etc.3. I' ~.3.3. 8.17 A se vedea paragrafu1 4.l unoi D aca.6 m/s 4.11..3.4.6.65 1.3.3. . ~ elemente prela bri t e.5.]. Otel Aluminiu Polietilena ABS 8. 8.1 rnIs 4. 0. Rezistenta biologica A se vedea paragrafuI4.8. 8.46 0 0.4. imbinarea este reahzata cu aJutOlu. Proprieta\i termice A se vedea paragrafu14. o norma special pusa la punet pentru tuburile din materiale polimerice este ASTM D 2444-99. unde miscarea particulelor de pam ant pcate provoca degradarea suprafetei tubului.4. Rezistenta la impact Pentru realizarea de teste de abraziune se aplica standardele referitoare la geotextile ~i pot fi adaptate conductelor.3. conform Se poate detennina printr-un test d e a b sor .3. Tabelul 8-1.3. Degradarea a fast estimata prin reducerea grosimii. ~ tubul este profilat. 187 Acrilic 186 .06 0. trebuie luata In considerare posibilitatea cedarii prin oboseala.3. exista rnai multe metode de incercare.6.4.3. Valori orientative ale vitezei de degradare prin abraziune a diferitelor tipuri de conducte Material Vlteza de degradare (mm/an) Nisip mare cu vlteza Nisip fln cu vlteza de: de: 2.42 4. valabil si pentru geomembrane.8. Rezlstsnta Ja abraziune punctul slab.3.99 1. '.4. Absorbtia de apa btie de lichid.3.4.86 1. De aceea lncerciirile ~~ca~ic~e. ASTM D570-98. 8.1 rn/s 2. 8.4.81 0.06 0.48 0.02 0. pe~tru seC!lUnea curenta se realizeazi ~i pe sectiuni care comports imb man pnn sudur~. 8.6 m/s 0.14 7.51 0. 8. Se poate utiliza 0 varianta adaptata a normei ASTM D 2412-96. Rezisten\a sudurilor geosintetice.4.3.3.3. 8.5.3. In Tabelul 8-1 sunt prezentate valori ale vitezei de degradare prin abraziune a tuburilor din materiale clasice ~i polimerice. re de ineovotere.7. care utilizeaza 0 greutate ce este lasata si cadi de la diferite iniiltimi.4.04 .10.10 0.3. sudurile pot reprez~nta Ca ~i in cazul altar materiale Ca si in cazul altor materiale geosintetice.4.3. Metode de imbinare Principalele metode de imbinare a tuburilor din materiale polimerice sunt prezentate in Figura 8.36 0.

. 189 Figura 8.) '"' 0 0: j _. ·__·_·· .'. PPI TR 31.J j'..- _.~ _ . 11 ·i. Umplutura secundara asigura rezernarea si transferul incarcarjlor.-~.. in cazul in care este realizat din pam ant.Ill :: 1 +. ~ . 0 Q '..... L L.1\ .. j' .. Coeficientii de siguranta trebuie sa La in considerare numeroase elemente.. r»..J... U . . . () {) . -4 .JIIIIIIIt. a lungimilor relativ mari si a usurintei de imbinare. ~ .!o ......_....-. U J' .... ~ . ca de exemplu: variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic.. imbinarea si instalarea sunt mai u:. AWW A M23.. to ate din SUA ~i Ohidul MLPTL OP .r. Umplutura primara este de obicei realizata din material granular 9i necesita masuri speciale la punerea in opera la contactul cu tubul. .J. J' ..~.0(":00 000000 c i'"'''' • '. datorita greutatii lor scazute.043199..[i"..J ..m . ceea ce duce la obtinerea unor valori superioare celor reale.m j < •....in: . ._ .. nivelul de efort impus in geosintetic.~ . DF48 I. o ()0 ..-~..''\D' 0 0j _ ... cap CALCULUL PARAMETRILOR DE PROIECTARE MATERIALELOR GEOSINTETICE A "'\"..... ' n :[ -+t ..:rt. 'M-' n-:. ~. 0 0 0 .I-J·· ..J L 9.i _ a tubu rt il.- Incercarile de laborator utilizate pentru determinaren caracteristicilor fizice.~.'1 '. ::..4.. Pentru a se tine cont de aceste diferente in activitatea de proiectare se folosesc valori de calcul obtinute prin adoptarea: • fie a unui factor de siguranta global ce se aplica la sffirsitul procesului de proiectare..5..11:U .. u LJ ~-~ ..-.."! I ... "i] .. _ j'" f .... mecanice si hidraulice ale materialelor geosintetice sunt realizate in conditii idealizate fata de realitate....... Cu suuuracapb. l.....r7:n~'... / i oo ~_L.-.:"( :.E.or geoszntetice '... HllliJ..• _ .... /1 £1.r""-=. m... lJ'!f tf ' ~ : :- r- "'j. :_~. J 1 /0(:.... ~~..''''.. B. / c.... n .n i. Prfil infiletaj'e " i'" 000 O· : I {V r-.*... • fie a unor coeficienti partiali de siguranta cu care sunt afectate valorile rezultate din incercari. PPI TR 8._ / f''''." 'or -.... . Pentru aceasta zona se utilizeaza material de calitate mai slaba decat pentru umplutura primara si se poate realiza mecanizat.. . k-r~ i .. ... ._ ....or de reaJizat In cazul conductelor din materiale polimerice fa~a de conductele din materiale traditionale.) ! I' '.' ... Se pot consulta urrnatoarele norme: ASTM 0 2774. ~ x: cc Cu 1n3nsoanc de UDltE =t: \ ... 0 -x.._.. . Punerea in opera Pregatirea stratului suport.- eu sudurl1 prlu c1cctrofuriullc .L. _ ... 1i ' '.. .: ...:.if\"'=r\~":+.._ . .. _.' .._ .... _ _. Stratul suport.. se recomanda a fi compactat la un grad de cornpactare de cca 95% pentru a preven i fenornenele de subsidenja si tasare in exploatare._s.. Principalele metode deimbinare 188 .f.

0 .1-2.3. pentru calculul debitului adrnisibil se poate utiliza 0 formula sim ilara: FSpc este un co e fici t partia I de siguranta ' icren degradarea chimicii . 'qllll este debitul ultim determinat q. geosmtettc.4.5 1.1.un e: DB 1 d capacitatii portante Stabilizarea pantel or Pavaje Cai ferate 1.3 1.0 10 1.n coeficient partial de siguranta ce tine cont de degradarea III lmpu mstaiam. timpul determinarii proprietiitilor mecanice ale matenalulUl.0 2.1-1. ce [ine cont de ce tine cont de Pentru eazul in care materialul geosintetic are 0 functie hidraul ica.2. de conditi ile concrete pentru a nu supradimensiona lucrarea.1.2. . Valori orientative ale coeficientilor partiuli dc siglll"i1n!r! aplicabil! rezistentei fa lntindere a geotextilelor uti/hate III diverse domenli (Koerner.5 2. Coeficienrii Tabelul 9-1.3 - I I Tadm == Tult FSDI x FSFL x FS DC x FS .0 .0 . proba~i1itatea ca materialul geosintetic ultraviolete pe perioada executiei sii fie expus la raze Posi~ilitat:a ~a temperatura 'sa' varieze altfel decat a fost preva~t m.unghiului de frecare intemii a materialului um~lu~~ra mtr-o lucrare de pamant armat.2 1.5 1.2.1 .0 2. Se subliniaza caraeterul orientativ at acestor valori.2.0 1. 1994) Dornenlu de utllizare FSm pro~ab!lltatea ca perioada supunerii la efo!'t sa fie mai lunga decat cea prevazuta In proiect.1.3. di ti I .5 1.0 . T.JILl este debitul adrnisibil 191 .II 1.2 .0-4.2. ' efectul deteriorarilor produse in timpuI'instalarii efectul deteriorarilor ce se producde-a lun 'I duratei exploatare.0 t.2 1.5 l.5 .0 1. Cll diferite functii.0 10 1.5 2.0 1. de domeniul de apl icare.0 .1.5 1.1-2.3 1. la Separare Protectie Drumuri nepavate Z iduri de sprijin Ramblee Imbunatatirea 1.2. in functie de materia lui utilizat.1.5 .0 .0 10 1.2.3 1.2.5 1. gu realizare: .0 1.0 .in T ult este rezistents la in tindere ul tirna obtinuta di ~.0.5 1. al exploatarii si al tipului de material.0 1.0-15 1.0. care trebuie alese ell mult discernamant.1.0- 12 1. 190 care va fi folosit 'in proiectare.0 .5 . FS{.2. " .0 l.0 -l.0 1. FS t ' III mcercan.5 1.0-1.5 1. vanabllttatea m~rimii particulelor materialelor granulare contact cu matenalul geosintetic de de Coeflclentl FSFL partialt de sigUJ'anta FSJ)ll in FSDC varia~ilitatea c?efi~ientului de' frecare dintre urnplutura si ~aten~lul.1-1. ' f enomenu FIS~L este u~ coeficient partial de siguranta ce tine cont de aparitia UI de fluaj.influenta efortului asuprarezistentei pe tern:~n scurt. este un coeficient partial de siguranta ce tine cont de fenomenul de colma tare. polimerului la intindere partiali de siguranta aplicati sunt alesi in functie de specificul amplasamentului.0 1.5 1. mediu sau lung.2 .DI es ~ ~. Tabelul 9-1 confine valori orientative pentru coeficientii partial i de siguranta aplicabili geotextilelor utilizate in diverse domerui.1.1.1 .l . care poate varia cu conditiile de teren In specia] m prezenta apei.dm este rezistenta Ia intindere admisibila care va fi utilizata prOlectare.0. " Se exemplificii obtinerea intindere a unui geotextil: ' valorilor de calcul pentru rezistenp.3.1 .0 .5 .5 1. FSDB este un coe fici rcrent partial de siguranta degradarea biologicii.0 .5 1. din incercari.

.44.0 .2 dad rezulta se are in vedere 0 (80 .0 3.0 in spatele de sprijin asociate Coeflcfentl ' partlall .0 10. La evaluarea a factorilor dedit 2. Exemplul I.0 1.2 1.0 1. n cazul geote til I I tru. eaci dad performantele i. lve a e coeficientilor u I izate III diverse dornenii. In proiectare este neees . factorlll de K.0 10.5 kN/m. este un coeficient partial d .0 la depozitele de 5.0 10. _ e siguranta poate conduce la u e man In conti .O 4. coeficienti partiali de si • dest I d' .( slgl~ran(a ce (me cont de patrunderea FS es: 11 err e materialului geosintetic.. in i cu precipitat chimici sau de vla\a ~i se FSr este un coeficient partial de " • . La Exemp\ul vedere material cedarea [ucrare annat armaturii trebuie Dad sa se aiba se utilizeaza in un prin smulgere sau prin ruperea cu rezistents la lntindere se va limita solicitarea la 75 kN/m. de siguranpi sigurant suticient se va aplica 0 solicitare de proieetare de de siguranta de 1. '.1. .2 1.5 2.5 1. de mari astfel incfit de sigurant Exemplul ajungand la 4. de deteriorarea FScc' 1. partiali ' de stnlctura siguran~a blocat cu un coeticient de siguran!1'i de 1. . .0 . Oar. . potentialului polimerilor initial. ( oerner.3.5 1.0 2. Api icarea acestor factori de siguranta globali . X I e or [esute eu rol de onventional. colmararea chimica.0 1.. 1'1. nu afeeteaza poate fi blocata periodica. Dar trebuie luat in considerare si un coeficient de la smulgere..2 1. .0.90 % dura 100 ani). partial de siguranra ce tine cont de de bacterii. muare sunt prezentate unele . tili • .0 1.3 care pare suticient pentru 0 de pamfmt. FSFL FSj 1.0 3. prin proiect de reellratare 0 se va limita durata va prevedea posibilitatea 2.0 de sl e slguranta ~ ~ FSCB 1.aI'on orientative ale co 1" 2 .5 1.poate de tluaj. "! icientilor de sigurtllltii ' .i pierde gou!.0 2.1 1.1 1. de degradare pe terrnen lung. partiali aplicabili debitul .0 2. factorul In 2.50. FSn este un coeficie n t nartial parua d e siguranta ' ce tine cont de tenomenul f considerata peste situatii de mai mica tesatura importanti'l.0 S.0 1. rezultand la rupere T(/belul 9-. Tinand cont ~i de alungire. de parnant de 100 kN/m drenului.• materialelor adiacente In d 1 id ' .2 1.2 1. cre~tere de siguranta astfel incat este ales un geatextil 1. e geo exile III diverse domcnii T" 37. aceasta de filtrare. In acest caz. V.0 .0 -4. Tabelul 9·2 coniine pentru geotextile valori oriental' I •. . ex I.0 1.5 1.0 1. din rezistenta anumite depozite 100 ani.. deteriorarea polimerului in sine f '\93 192 . acest mod. 0 Daca materialul atunci un coeficient devine poate fi smuls din terenul in care este forla de 50 kN/m. a creste de asemenea.2 1.2 1.0 1.2 . Astfel de facton nu mai este neeesar sa fie aplica~i dev in ~i a Iti Domenll de uttltzare FSc Filtre zidurilor Filtre drenuri lor Filrre pentru eroziunii Filtre deseuri Drenaje Drenaje gravitationale sub presiune 2..2 . . rezult:ind siguranta .0 coeficienli a.e slguran!ii ee line cont de FSC8 este un co 1Illata rea biologica.1.1. exemple in acest sens.5 2.0 2. 1994) . ui tr frat sau drenat de t '1 .6.0-1. .3 2.2 5 ori mai rezistent ar fi fast necesar 1..0 3.0 1.0 controlul 2.0 4. • functionalitatea marerialului geot til I' ar a se lua III considerare -I . coer rcient . arnplasate intr-un dren conventi . Cl' .1.5 2.3 3.5 1.3 .0 1.2 1.0-4.1..

i a unui lor de sub de drenaj a stratun • drumuri 10.i ~l 194 migrarea particulelor in stratul agregnt perrnrte 195 . . -/. Elemente specifice lucrarilor de drumuri Pentru asigurarea calitatii si durabi litjiti] lucrarilor rutjere ce materia le geosintetice trebuie avute in vedere solicitjirile specifice acestor construct] i ~i cele cu caracter general: inglobeazii G80textil • Solicitdri mecanice specifice datorate caracterului ciclic al contactului roata . in functie de inciircarea pe osie si modul de transmitere al acesteia in structura rutiera si Ia terenul de fundare..__ ell separator . terenului rutiere.-----.3. rol de ann are pentru materialele imbunatiitirea sunt previizute urrnatoarele pentn! cresterea intre capac itiitii port ante a rerenun stratul functii: de separare de fundare si in cadrul structurii Principiul este de sporire a capacitatii exterioare.10.drum. . in functie de tipul acesteia.pertormuntele drum pavaJ. In acest caz se pot uti1iza la baza rambleelor saltele geocelulare. UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINT. Utilizarea materialelor geosintetice la lucrarlla de 10.1.·-"·-·T- FJ . raze IN etc.~_ u . • • Solicitdri fizice.1. cic1urilor de F·IglIJ'a j(j ..1.3. ·~r7 '·.c-.se urilizenza fine geolextJie.. structurii de a prelua incarcar] Ie Condiriile de amplasament pot conduce la necesitatea realizarii unor ramblee inalte pe terenuri slabe.!~~~):~~!~ __ J . de care impiedic.2.1 G"(Jt<>\il utilizat t ~ . datorate variatiilor inghe] . reran slab L_.1.:. indepl ini nd sau reabilitiirii Cll drumurilor..1.1. Amenajarea drum uri lor necesita adesea santuri de garda pentru colectarea ~i evacuarea apelor pluviale a carer sectiune po ate fi protejatii cu geosintetice. Tipuri de materiale geosintetice utilizate la lucrarile de drumuri §i rolul lor 10..._ /0 _ [undatiil« lin III/Uri/Ii/' de filtraTe $i drenaj .1.ETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUCT!'I • Solicithri hidraulicc . sunt legate de capacitatea si duruta de \'i:l!. Solieitori chimice de temperatura.-:9 j/ . lirnitand deformatiile asociate.. 10...0biect In cazul drumurilor La lucrarile aferente realizarii geosintetice sunt utilizate in principal fundate pe terenuri slabe materinlel e ~eosillte[tCC lor.dezghet. Drumuri fund ate pe terenuri slabe 10.

sporirea capacitatii portante a sisternului rutier prin modificarea suprafetei posibile de cedare.""' ="--=-~-:.-. < . SlIprClfatade (Eldora..__..../ //"::..... Lm- 1-::':..>-:.. . J:i. L ~J. 196 197 .' :.: ----': . - . ~/ .. F. In ...c..: .__'.2 schematizeaza acest mecanism.... . Figura 10... Mecanismul de curgere printr-un dren de margine pentru sosele este complet diferit de eel aJ unui dren _ fitil sau plan.. G90sint(3~c Suprototo de cedore probabllo.m fundore de ...<..:../ .( mJ .._~ ~ ~ \ -...'-..7 1111m-_/'nccrcare~ \~. reducand astfel fagasele..:.. 7 \ / ! .- I ?' de membrana lei Reducerea fogaselor ..._' _ .: : \ \----..:.:: ==- ~~- jlll!!1 GoosinteNc cu rot 00 ...."" '-. cu geosinletlc L_'.19ura 103 Mecanismele de armare prin geosintetice in ca::111 ... geogrile..~~ =_.. __ -.se utilizeaza geotextile...//.._.confinarea laterala a patului drumului. dupa care lichidul trece prin miezul dispus vertical. Se pot utiliza §i compozite de drenaj ca drenuri de margine... armarea asiguratii de materialele geosintetice se realizeaza prin trei mecanisme posibile (Figura 10.- j~ _ ! .or _ .. .2.drenarea excesului de presiune a apei din pori deterrninat de incarcarea dinamica.~~-=~ 1 GeosintHlic o~e _m~ .mcorcore pe osie \.... . Mecanismul de curgere printr-un dren prefabricat margine de de arrnare .-.suport pentru sarcina pe osie.... -. .J h.geotextil..". Curgerea propriu-zisa prin dren are loc doar in portiunea inferioara a acestuia. Curgerea este initiata in stratul granular de sub pavaj...». geocompozite de In cazul fundatiilor de drumuri.. Curgere de suprafata ~ mcoroore De osle ~ . ' ~-~ Terc./ . prin filtrul ...._ GeOs:nteiic t'll. . I . fundatiilor drumurilor...-7'"-._.~\"lllil/'--.-.: . datoratii freciirii si inclestarii dintre armaturi si stratul de agregat.' Fagos _ . limitore a defoffTlotlitor lolerale (a) Limito1<lO delolrr!otiilor lolerale L =r::. Elect .::.. ---.. tore geosinlelic Ib) Crestereo ccpocnnn porlonte Figura 10.t t vgeosintetic \..3): ~.J .

.~''_':"':': ~~:'. . .•.... "... ... Se pot utiliza geotex..:::-::~~:~=:=::::::~::~:::::~ _... .. separaTe $1 armare) sponrea rezisten!ei patului drumului in f' ..:.... .:. saltele geoeelulare sub un bl' ~ 1 terenului pnn utilizarea unei ram eu ina teste prezentat in Figura 10.Utilizarea materialelor geosinteti ~ fundare a drumurilor are u ~t I ee pentru Imbuniitalirea terenului de rma oare e efecte: .:-"" .~1.Z:k.. e m retmere ~I prelungirea duratei de viata Ul. / • . penetraru agregatului in strat I d t ~ ~mulU1 ~l prevenirea de separare). lucrarilor (funetia de ... . sportrea cfortului ca urmare a inalta rii coustructie] _. ~al~eil...~ "h4_"_~. cat si prin preluarea eforturilor de intindere in plan orizontal. Utilizarea materialelor geosintetice determina: sporirea duratei de viata a irnbracamintilor scaderea costurilor de intretinere. Utilizarea geogrilelor la pavajele noi La imbdicil."- "0 . m stratul de agregat (ftmctia reducerea adancimii exeavatiei nee "~ eventua1'elor material .. atftt pentru lucrari noi. cu rol de armare si pentru tratarea rosturilor necesare pentru latirea partii carosabile.'1. . zonelor de cedare p lastica r v.. -... ..3.:'~..__\.>__ . De asernenea..'..•~~.. integritari] imbracamint .•• '.. Z~:~~~~. . u e pam ant de dedesubt (funetia prevenirea rnigrarii particulelor fine ~ de separare si filtrare)..-..4.• Figura 104 Saltea geocelularii sub un rambleu .dezghet asupra pamanturilor " e e ec ciclurilor de patul drurnului.2.... datorita deformabilitatii geosinteticului in plan vertical si a rezistentei mari ~i deformabilitatii reduse in planul sau... Incarcarea data isura transmisa ______ ~-~----Goognl" ABC.. . .. e neeorespunzatoare (funetia de separare si v 10. elastiee.•. -:~:.......' f' ("' ..-:-.. ... cum ar fi cea de bariera 'I r~n e de drumun pot indeplini ~i alte "h capl ara pentru a reduc 1': tul ._. dfind astfel posibilitatea ea straturile bituminoase sa fie exploatate in dorneniul deformatiilor mici. " ~ ....._)\ ~ 198 "-. .g~ocelulara .. functii..' directia dedezvoltarr... are in timpul executisi . redueerea tasarilor difer ti t Imp (~netIa de arm are)._J....-71/ '~"". gelive din terenul de fundare sau chiar Efeetul sporirii capacitatii portante a ". Geosinteticele se folosese de asemenea la reabilitarea drumurilor..mintile rutiere noi sau Ia repararea imbracamintilor existente materialele geosintetice se utilizeaza cu urmatoarele functii: etansare arm are protectie Geosinteticele utilizate cu rol de ~ pentru imbracamintile bituminoase actioneaza atat prin absorbirea eforturilor verticale transmise... cat ~i pentru repararea lmbracamintilor existente.lt Pavaj ex istent Dale do beton Teren de fundare Rest a) lisurare prin trunsmirere b) formarea fagasclor redueerea grosimii stratului d e agregat necesar (functia de se~arare si armare). 199 . nan III mentinerea el ru iere runctia de armare) re d ucerea lucrarilor d intreti " a drumul . _ .' reduee!~~ eforturilor pe funda ia d . ~ .... • rutiere IncW'carea data do roara Strat 11t!:uprafatu s Geosintetieele utilizate la lue ~ '1 . . en ia e eu rol determi t~ . mg et ..tile impregnate eu emulsii bitllminoase sau geogrile.. Armarea imbrikaminti10r rutiere Geotextilele si geogrilele pot fi utilizate pentru a intarzia propagarea fisurilor imbriiciimintilor rutiere bituminoase (functia de armare).• .. Figura 10..... .. il . geotextilele pot indeplini si 0 functie de protectie..1........ ). esare pentru mlaturarea arm are). evrtarea deranjarii terenului de fund " .: ::":..5. ".

~. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. Pentru geosinteticele utilizate cu rol d '. ulati anelmea §l amploarea raga§elor produse de elrc atie pe b ~ ~ . Punarea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarlle de drumuri Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe terenul compactat §i nivelat in prealabil. 10. . rezlstenta la intindere caract . 200 201 . S ructura rubera existents §l zona de La realizarea de tr:~:~~~:e::t~:. funetiilor p~ e~r.llor §I de permitivitate. ca si incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor.~ .0. in stratutile de tanforsare bituminoase. Eventualele schirnbari de pants ale profilului vor fi raeordate astfel incat materialul geosintetic sa poata fi in contact cu terenul in orice punct. separare Filtrare. In ceea ce priveste utilizarea geosinteticelor ca strat antifisura. a oare e nctii: Intarzie transmiterea fisurilor §i crapaturilor din imb ~ ~ intil bitumi racamin I e . . autosttiizilor. tn functie de rolul prevazut Pr mcipa I e d e a 1egere se diferentiaza.!Ul~. t im racarnintils bltuminoase ale drumuri] . posibil.1. Fata de cele prezentate exista precizate in standardul SR EN 13249:2000 caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de drumuri acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. Latimea pe care se realizeaza suprapunerile este functie de caracteristicile mecanice ale terenului de fundare (Tabelul 10-2 pentru cazul in care sunt utilizate geotextile) ~i de orientarea acestora (longitudinala sau transversals fata de axul drumului). . Functii posibile ale materialelor r=--' geosintetice Functll puslhlle Se pot utiliza geoco ..90 30-60 < 30 Caracterlstlca CBR a terenulul 2-3 1-2 <1 Filtrare ~i. e ere caractenshclle meeanice ale terenului de fund upa cum se prezmta in Tabelul 10.. ti 'I d fr e armare sunt pnontare durabiIitatea.1. rezistenta la poansonare statica. largire intarziind transmi .I izeaza geotextIle. un or §l A Rezlsrenta la forfecare nedrenata a terenulul (kPa) 60. are. armare Toate functiile m!resc dw:ata d: exp!o~tare a imbracamin!ilor te uc groslmea Imbracamintilor bituminoase bituminoase' ' "'" t 1. A". '. mle~oreaza adanci .t l nfecti .e geosintetieele le indeplinese in lucrare d~ .5. .m st~aturile ~itumin~ase de deasupra. prin raport cu trebuie a. ¥ . a fi d I' . trebuie avuta In vedere rnobilizarea rezistentei la intindere cu deformatia.1. ' ens ICI e e ecare pe interfata. moa~e sau d~ beton de ciment existente degradate sau din stratunl~ st~bllizate eu uanti hidraulici. ~r!terii de alegere a materialelor geosintetice ut I sza a a lucrafl de drumurl . fluajul si Pentru geotextilele care ind lines fun "1 armare alaturi d' ep c ctii e de separare §i de -=== a n e cerintele de comporta t ' cerintele legate de deschiderea or' ~en mee~~l~ trebuie urmiirite ~i materialul cu care va veni in cont~ct. Pentru alegerea materialelor geosintetice utilizate la lucriiri de drumuri vor fi aplicate prevederile SR EN 13249:2000. simple §l duble. posibil. caracteristicile de frecare §i de fluaj din tractiune). .. in anexa 6 sunt prezentate cerintele UE pentru materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. eu durata de arm are. criteriile A I In ._t:t~~il:e. ep mit in Iucrare. fixate e f ).~tnibre de sticla.:. .4. separare ~1. de exploatare mare se utili ~ I~IOoase. pe un geotextil care pot indep~~ol'zurm~tO eCltlOfunate. geogrile sau geoeompozite cu rol A Tabelui 10-1.:Ie asigurii acoperirea rostului dintre t .

. .'. Utilizand a fundatie armata cu geogrile. Obiect bili -" ' odernizarii cailor . " .po.3..~ . Utilizarea materialelor geosintetice la platforme Platformele sunt utilizate pentru depozitarea propriu .=. 10. < ~" 'I.I:r" I""T/""T r-L} . etice sunt utilizate in prmcipa pen ru rea I " ferate. Dlstan~a dintre s~l~tun e in ~o~binatie cu materiale geotextile care all Geognlele se uti izeaza . Utilizarea mate cai ferate 10. ' 'I de eo rrila se adoptii de regula de 25~O em. • I t I zarea L a Iucran e l' .Tabelul Ill-L Latimea suprapunerilor geotextilelor pentru lucrdri de drum uri " . D.. 'li t .5 . Sarcinile ating valori importante. '".. colateral se .•••.' '.I < 0.a s a I I • contra ravinarilor ~i caderilor de stanci. . functie de caracteristicile terenului de fund are ~i a solicitarilor din exploatare.heV dm t.1 '.1. cat ~i pentru deplasarea echipamentelor de manipulare si transport.6). in acest fel se diminueaza considerabil tendinta de deplasare atat lateral.zisa.tunlor. a carer grosime totals in cazul platformelor "grele" depaseste 100 cm. ~ •. • .'c Toate capetele rulourilor se vor suprapune pe 900 mm sau se vor coase.._.35%.__. 203 202 ..i mite conditi I de amp asamen . Dispar de asemenea concentrarile de eforturi.::? ~: "'.~ "··. .lo ~. matenalele geoslUt itat tantii redusa largirea corpulul .5 c. 'f drenaje... Alcatuirea de principiu a sistemului rutier cuprinde in principal imbracamintea ~i patul de fundare.' platforme pentru conuunere Criteriile asemaniitoare de alegere si principiile d e puner e in opera sunt eu cele de la lucrlirile de drumun. grosimea acesteia se poate reduce eu 25 . . • """". h1ldrOl trc~ ~ la alte lu~rari.". rol de separare ~ifiltrare (Figura t 0. tm zarea ma erta .6. se obtine 0 repartizare mai favorabila a sarcinilor.I~l_. Prin solutia de alcatuire a platformelor trebuie sa se asigure pe toata durata de exploatare prescrisa indeplinirea conditiilor de a nu fi depasite eforturile de tractiune admisibile la baza imbracamintei (pentru sistemele rigide) ~i eforturile de compresiune admisibile pe terenul de fundare (pentru sistemele nerigide).e~cn Caracteristlca CDR a terenulul de fundare Litlme minima 300-450 mm 600. '~. d baza Cll capacita e por ) " rambleelor pe terenun e . cat ~i vertical a materialului ce formeaza patul de fundare._-I~co ~ >\'~'.=~.2.900 mm 900 mm sau cusiitura Cusiitura >2 1-2 0. la [ucrarlle de rialelor geosintetice 10. t bTtatii pantelor ~i protejarea lor utilizeaza geosintetice pentru cre~~ere. in special in cazul platformelor destinate depozitarii containerelor. manu ..L= = t .'I aferente realizarii sau rea 1 itam ~I m " . ~'lol'Q .3. . extinder~a dlme~slUm ~r ~ a I ea latfo~ei la sistemele de zo platformei ~i separatra s~r~. in combinatie Cll rezistenta la rupere a geogrilei. tr:=:I1. Prin structura geogrilelor se realizeaza 0 inclestare cu materialul granular din fundatie si. w B!~::. _ c. 'I 1 tfonnei caii cre~terea portantel rambleului. lelor geovintetice laJimdllfia lwei Figura 10. ." ». tar unghiul de distributie a sarcinilor se mareste.

7 Realizarea rambleelor de cale [eratii pe teren de bazii cu capacitate portanta redusii Pentru asigurarea indeplinirii scopului propus in functie de situatiile concrete se utilizeaza urmatoarele materia Ie: . ~n baza rambleului. . avand ca efect accelerarea consolidarii. . Lucrarile din infrastructura caii care inglobeaza materiale geosintetice trebuie sa fie apte sa preia in conditii de deplina siguranta solicitarile specifice acestor constructii §i cele cu caracter general: • soliei/an' mecanice . '" . Trecerea ritmica a rotilor trenurilor determine oscilatii verticale in patul de balast care poate pompa in sus fractiunea fina din terenul de fundare. . 204 Aceste materiale sunt. in functie de incarcarea pe osie. Densitatea retelelor de drenuri fitil se stabileste ~n functie de grosimea straturilor moi.7). . piatra sp~rta refo\osita din prisma de balastare a caii) dispu~e. • solicitari chimice .10. materialele geosintetice sunt utilizate pentru: . • solicitdri hidraulice 10_3. inglobate in straturi portant~ realizate din materiale granulate (pietris. • solicitdrifizice . Specificul lucrarllor de cai terate _ cresterea capacitatii portante si a stabilitatii totale a rambleului. _ benzi drenante sau geocompozite pentru realizarea drenunlor fitil. _ georetele eu functie mixta de separare.determinate de punerea in opera §i de trecerea ciclica a materialului rulant feroviar. nisip. gradul de A • 205 .asociate de contactul materialelor geosintetice eu pamanturi cu diferite tipuri de agresivitate (pamanturi acide. _ geogrile monoaxiale si biaxiale eu rol de annar~. . Materiale utilizate la lucrarile de ciH terate §i rolul lor Tn cazul realizarii rambleelor de cale ferata pe terenuri cu capacitate portanta redusii.or grosime se stabileste in functie de conditiile concrete ale fiecai L11 amplasament (Figura 10. etc. _ saltele geocelulare pentru cresterea capacitatii portante a terenului de fundare. a e~r. pietris nisipos.consumarea rapida a tasarilor datorita consolidarii primare a straturilor noi supuse unor sarcini pennanente.. de inghet . limitarea §i uniformizarea tasarilor pe durata de serviciu a terasamentelor.determinate de variatiile de temperatura. _ geotextile netesute eu functie de separatie si filtrare. astfel incat patul caii devine contaminat si ineficient datorita scaderii considerabile a rezistentei la forfeeare a balastului.geotextile tesute cu functie de armare. prezenta apelor subterane agresive) sau eu materiale pulverulente ee pot sa cada din materialul rulant pe timpul transportului. expunerea la raze ultraviolete.geocelule sau geocompozite de armare. impiedicarea aseensiunii particulelor fine din alcatuirea parndnturilor de fundare.impiedicarea deplasarii laterale a straturilor din baza rarnbleului.2.3. .dezghe]. Solicitarile dinamice variabile provenind din traficul feroviar produs in infrastructura caii un "efect de pompaj" care poate cauza deteriorarea rapida a patului de balast. ciclurile V· r tgura 10. de regula. care patrunde in pori.3. caracteristicile pamantului de consolidat. . filtrare ~l armare. pamanturi stabilizate cu lianti hidrauliei. viteza de circulatie si modul de transmitere a sarcinilor la fundatia caii ~i I sau terenul de fundare.

pe langa geosinteticele cu functie de armare se folosesc si geosintetice cu rol de separare ~i filtrare.8).8. geocelule. Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c. Pentru impiedicarea colmatarii materialelor necoezive din fundati~ ciii cu particule fine din straturile suport. 3: 1) armate cu geosintetice. Aceasta se poate realiza fie prin interpunerea pe 0 anum ita inaltime din rambleu a unor geosintetice intre straturile elementare de umplutura pe toata latimea sectiunii transversale. in cazul completarilor cu materiale de umplutura necoezive se folosesc geosintetice cu functie de armare ca: geotextile netesute. fie prin interpunerea geosinteticelor numai pe 0 banda de 0 anum ita latime. Cresterea capacitiuii portante a unei platforme c. Acestea se arnplaseaza la baza rambleului pentru impiedicarea colmatarii pernei din materiale necoezive care se interpune la baza rambleului nou. .f. geocompozite de armare.mare~aefectul.f de debleu utiliziind geagrilc . . de realizare a consolidarii primare ~i de in cazul realizarii unor ramblee cu inaltimi mai mari sau din materiale de umplutura cu proprietati mecanice mediocre. 10. care migreaza ca ~r. Pe durata exploatarii liniilor.consolidare necesar. Liirgirea eorpului rambleului.fjl:lJ. 9 ~l Figura . formandu-se pungi de balast cu ~o~e ~1 dlmenSlU!:! variate neregulate.. din materiale e~~ziv~. fira extinderea a~prizei ~~istent~. Se pot utiliza geosintetice cu functie de armare a stratur~lor portante.'YH~Rt~H~1U'. Pe reteaua de linii c. platform a caii a fost penetrats de piatra sparta din pr~s~a de bal. eu caracteristici de rezistenta slabe sau mediocre. dispuse pe unul sau mai multe randuri. . noile taluzuri se pot realiza cu pante mai abrupte a carer stabilitate este asigurata prin utilizarea de materiale geosintetice (Figura 10. 206 207 . geogrile monoaxiale. Se fclosesc geotextile netesute.~~L . determinata de schimbarea pozitiei axei caii liniei c. timpul caracteristicile geodrenului. stabilitatea taluzurilor poate fi marita pe principiile pamantului armat. existente sunt numeroase cazunle in care terasamentele ~u fost executate in conditii precare.9. se realizeaza prin eompletarea cu material de umplutura nou. In cadrul lucrarilor de reparatii :. In cazul completarilor eu materiale de umplutura coezive.nce m ace:te pung! me~!~ne pamanturile In conditii de urniditate ridicata ~! agraveaza starea tehnica a terasamentelor . geogrile biaxiale.. Una din solutiile tehmce folosite este aceea de a se realiza taluzuri din pamfinturi necoezive cu pante aspre (2: 1... me!eo. x-?:~~~~ Figura 10.e a suprastructurii.f existent §i cresterea capacitiiiii portante a platformei Figura 10. Pentru cre:.. Pentru limitarea suprafetelor de teren ocupate.ireabilitare a terasamentelor de cale ferata existente este necesara extinderea dimensiunilor platformei caii la ~oile valori impuse de suprastructurii. Infiltrarea si stagnarea apel?r. Lucrarile sunt necesare atat la ramblee cat si la deblee.terea capacitiitii portante a platformei liniilor existente la noile valori impuse de circulatia cu viteze si sarcini pe osie spor!te.l:~~jr.astar.f In profil transversal sau de cresterea numarului de linii.in.ul de pornpaj determinat de circulatia materialulu! rulan~.10). geocelule. se ~hl!zeaza g~ot~xltle netesute cu functie de separare si filtrate (vezi figurile Figura 10.

Cresterea capacitatu uti tzan geocelule portante a platformei c. de interceptis ~'idescarcare: . rezistenta la abraziune). in care sunt precizate In plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de cai ferate acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. Criterii de alegere a materialelor utilizate la lucrarlle de dii ferate geosintetice Alegerea materialelor geosintetice ce urmeaza a fi utilizate la aplicatii in domeniul cailor ferate se face pe baza unor criterii diferentiate. Principala functie a geogrilelor folosite la lucrarile de cai ferate este tili . Drenarea pungilor de balast se oatefa .f. _ izotropia fortelor maxime de tractiune pe ambele directii. In cazul folosirii geogrilelor pentru cresterea capacitatii portante a platforrnei caii sunt determinante: _ rezistentele la intindere pe ambele directii principale. Pentru corpul drenant . Pentru armarea ~i consolidarea tera crestere a capacitatii porta t If s~mentelor se executa lucrari de drenarea pungilor d~ balast. Daca ele sunt incluse In lucrari de combatere a eroziunilor sau de drenare se vor folosi criteriile pentru aceste aplicatii. esute cu rol de fiItru. Principalele functii ale geotextilelor folosite la constructia cailor ferate sunt cele de separatie. _ limita inferioara a deschiderii ochiurilor in ambele directii principale (in corelatie cu curba granulometrica a umpluturii drenante). arm are ~ifiltrare. _ izotropia deschiderii ochiurilor pe ambele directii principale. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. In functie de locul ~i rolul pe care il indeplineste geosinteticul in cadrul aplicatiei si de solicitarile specifice lucrarii respective. unde filtrul suborizontal h' e ne. fie din drenuri forate netesute.ezentel apelor subterane a~e '. W • W - in cazul folosirii geogrilelor pentru realizarea de pante abrupte sal! structuri de sprijin se fclosesc criteriile pentru aceste tipuri de lucriri (vezi paragraful 10. I rOlzo are geomembrane s . rezistenta la poansonare statica.drenuri longltudinale marginale caii: . In anexa 6 sunt date cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. Pentru lucrarile de cii ferate se aplica prevederile standardului SR EN 13250:2000. paman n or care se drenaj. _ izotropia fortelor de tractiune pe ambele directii principale pentru alungirea de 3%.3.10.10. dublate de hidroizolarea si Pentru crestersa capaciCC mai sus iar pentru hid .1I portante se folosesc materialele descrise . n e a p at ormei.dFigura 10. I a. ca: . 208 209 . iar pentru transportul ~e Plot folosi georetele sau geocompozite de apei co ectate geoconducte perforate. ceade~. au ~eo~ompozlte bentonitice.drenur~ transversale.5). ec ipate cu geoconducte perforate ~i filtre din geotextile Geomembranele se utilizeaza i]" db' . ' In aldituirea drenurilor t til avand caracteristicile tehni ' obo ru I tre se folosesc geotextile netesute Ice coro orate cu pararnetrii tu '1 dreneaza. este alcatuit din geotextil te ce fie cu slituri drenante.drenun de platform a etc. pungilor de balast cat ~i p t hi droi n e lee pentru hldrolzolarea ru realizate in siipaturi in roci us end I rolbZ?llarea platformelor de pamant sor ezagrega I e sub actrunea apei. caracteristicile de frecare si de fluaj din tractiune. ran e I ente tipuri. Pentru situatiile cand este ~ terenului inconjuriitor de efecteie ne~ecesar~ asanarea ter~samentelor sau a in zona caii ferate se executa luc dvod~atibl~e pr.4. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conforrnitatii materialelor.

· limita superioara a deschiderii ochiurilor (pentru irnpiedicarea deformatiilor prea mad ale urnpluturii drenante piiniiJa intrarea in lucru a armaturji); .· alungirea la rupere; Principala functi.. a geomembranelor folosite la lucrarile ferate este cea de etansare a platformei caii. Caracteristicile deterrninante sunt urmatoarele: · materialele din care se fabrica geomembrana; · forta maxima de tractiune pe ambele directii principale; · permeabilitatea - perpendicular pe planul de pozare; - alungirea la rupere; - masa unitara; - grosimea. de cai

10.4. Utilizarea hidrotehnice 10.4.1.0biect

materialelor

geosintetice

la

lucrari

. lele tipuri de constructii hidrotehnice la care se urilizeaza P· nnClpa ',--, _ -1 de materialele geosintetice sunt barajele, lucrarile conexe, .lucra~l ~.: d: regularizare ale raurilor (diguri, epiuri, praguri de fund, pro,teq~t), aparall maluri pe cursun , de apa, canale navigabile ~i lacun, digurile mat itnne, cheurile etc.

10.4.2. Elemente specifice constructillor

hidrotehnice

10.3.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarile de cai terate
Punerea in opera a materialelor geosintetice la lucrarile de cai ferate se face respectand regulile generale de punere in opera specifice functiilor pe care acestea trebuie sa Ie indeplineasca, ~i care au fost precizate incapitolele anterioare, Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare simpla pe suprafetele pregatite in prealabil. Suprapunerile la capete, transversal ~i longitudinal caii, se realizeaza pe diferite latimi, in functie de tipul de geosintetic, pe baza detaliilor de executie ale fiecarui amplasament. La lucrarile de sporire a capacitiitii portante a platformei caii s-au dezvoltat tehnologii de executie mecanizatii Cll trenuri de lucru specializate care efectueaza sapaturile pentru indepartarea materialelor coezive ~i umpluturile cu materiale necoezive, rara demontarea cadrului ~inii - traverse, sau cu utilaje grele de cale care executa ciuruirea prismei caii, Utilajele sunt prevazute cu dispozitive speciale de fixare a rulourilor de geosintetice (geotextile, geogrile) asigurand derularea mecanicii, la pozitia prevazuta, a acestora, in conditii de productivitate sporita,

Contactul permanent cu apa, ca actiune statics si/sau dinarnica , ~ cerinte suplimentare la utilizarea geosinteticelor la cons~ructiile ~:~;:::hnice, ~rin raport cu cerintele generale impuse la celela1te ltpllrl de constructii. Solicitiirile urmatoarelor aspecte: spectifrce _ la acest gen de lucrari se datoreaza

- la baraje: • corpul barajului este supus presiunii permanente a apei datorita diferentei de nivel intre biefu! amonte ~l eel aval; • taluzul amonte se afla in contact direct ell apa din lacul de acumulare, tiind solicitat de presiunea apei, de valurile ce apar pe suprafata lacului, variatiile de nivel et~_; • in corpul barajului drenate controlat. - la protectii de taluzurl: _ • ,__ . . t~ su b forma unor pante , eu inclinari • malurile se prezm a diferite de la 1:1,5 • circulatia apei se produce transversal taluzului prin infiltratie ~iexfiltratie se inregistreaza infiltratii _ care trebuie

210

211

- circulatia apei produsa de valuri §i variatiile de nivel au loc concomitent si in planul taluzului -la baza taluzului se poate produce fenomenul de eroziune - taluzul poate suferi uncle deformapi pilonare al valurilor (tasari) sub efectul de

10.4.3. Materiale geosintetice utilizate la constructll hidrotehnice ~i rolullor .., . e materialele geosintetice sunt folosite In constructiile ~~droteh~l; r dar si pentru cele rnecanice. preponderent pentru functiile lor hjllrau)C ICael~ utilizeaza 0 gama larga de se . j 1 dl mater a e 0 ~ ,,d La bara ee In ~ 'I ~t §i pe taluzuri, indeplinin materiale geosintetice, atat in corpul lucran or, ca functiile de (Figura 10.11): , ~ ,. , ' • asigurarea stabilttatll taluzunlor • _ • • • • (a)

- in cazul sacilor umplut] cu nisip apare §i efectul de antrenare a elementelor individuale de catre curenti - apa poate fi poluata - la pragurt de fund: - corpul pragului trebuie sa fie etan§ - in aval trebuie realizata curentului de apa
0

risbetma

supusa

antrenarii

filtrate (b, c, d) . ~e vertical a si orizontala (b, c, I) separare (e, f) depresionare (e) etansare (g) protectie antierozion~la (e) . stabilizarea piciorului taluzului aval (h)

- malul cursului de apa trebuie protejat - fa digur! de protectie, de diriJare ~!eplurl: - actiunea curentului produce afuieri principal in Zona capului epiului ale albiei raului in

- corpul constructia] asezat pe fundul albiei trebuie sa aiba la baza un filtru invers - Ia baza taluzului atacat de curenti se prevede protectis fmpotriva afuierii - la dtgurl maritime: - digul produce tasarea greutii.tii proprii terenului de fundare
0

saltea de

sub efectu]

- particulele fine ale fundului marin au tendinta de urcare prin nucleul de anrocamente - sub efectul valurilor lungi, in cazul terenurilor apare tendinta de antrenare a nisipului nisipoase,

-Ia piciorul taluzului se produc afuieri din cauza curentilogenerati de valuri - la cheuri: • apar curenti de exfiltratie dinspre umplutura spre bazin, din cauza variatiilor de nivel - in cazul terenurilor slabe de fundare se impune realizarea unui filtru invers la nivelul inferior aI patului pentru

17" rlgura JO . JJ . Utilizarea materialelor materia le locale

. geostn t01 ti ce Ia baraje dill

. ., a] se utilizeaza materiale geosintetice La lucrarile de pr,~teC!~lde m 0 12)' drenare, filtrare, protectie :;;1 urmatoarele functii (FIgura I, .

212
213

separare, materialul suprafata taluzului;

geosintetic

(in general geotextil)

fiind pozat pe toata
1+3.5.

In zona protejata de deasupra nivelului apelor mad se utilizeaza si geosintetice biodegradabile.

.. '7:;~~~~i~~i~:~s) ~1.
Q iTl€diU.

e. . ,... ··-,::N.corep.

_

...

c

. .~ 1 - pnsm pia t ra b ru tii, 2 - bloc de beton, 3 - otel - beton pentru ..' di legitura intre blocuri, 4 - saItea di~ ge.osmtettc, 5 - saci In geosintetic umpluti cu nisip, 6 - protectie dill anrocamente

Figura 10.13. Utilizarea rnaterialelor geosintetice dirijare submersibile
;..
.-.-

la diguri de

..

~~.--....

..

_____

....

__

.. _ ....

1- 1

.(:~.-.-

a.
A-A

1 - prism din anrocamente 2 - saltea din gabioane 3 - gabioane

4 - placare cu beton

.-'-'--~.-

-,-

5 - geosintetic 6 - umplutura
11

:-,"-"'4t;:··
.r_ ......

l'·:-:-J~l;
..

Figura 10.12. Utilizarea materialelor geosintetice

la protectii de mill

materialele geosintetice se utilizeaza la piciorul bermei, in alcatuirea saltelei impotriva afuierii sau sub toata baza digului, eu rol de filtrare §i separare, necesitand si 0 anumita rezistenta Tn figurile 10.13 - 10,15 sunt prezentate solutii constructive pentru diguri de dirijare §i epiuri ce inglobeaza materiale geosintetice.

La diguri de diriJare, epiurl si dlguri maritime,

-,.~-.;~~:

]:

b.

1'- saltele din fascine (gabioane, geosintetice), prevazuta in nucleu

2 - piatra bruta fa realizarea

Figura 10.14. Utilizarea materialelor geosintetice epiurilor

214

215

.. • comportarea la solicitari chimice prin raport cu ealitatea apei: pH. 10.~:. . In functie de tipul de lucrare hidrotehnica se vor aplica prevederile urmatoarelor standarde: SR EN 13252 :200 I (pentru sisteme de drenaj).( .15. . asigurarea separarii straturilor cu granulometrii diferite.4.i."·'. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. caracteristicile de frecare). In standardele mai sus amintite sunt precizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor hidrotehniee aeestea se . In functie de necesitatile locale . strivirea sub efectul greutatii stratului de protectie. Pentru alegerea corecta a standardului aplicabil vezi si anexa 6. ~At~t la .'> . asigurarea stabilitiitii stratului pe taluz (verificare laalunecare). :. SR EN 13254:2001 (rezervoare si baraje).~~ la diguri maritime de se pot utiliza in alca~uirea lucrarilor • • filtra!'e !i sepa~are..16). fiind dispus pe taluzul interior al prismului descarcator (Figura 10. filtrare si separare sub nivelul inferior al patului . epiun. filtrare. in spate Ie peretilor de palplanse.. SR EN 13255:2001 (pentru canale). *=- +Il. • • impenneabilitate (unde este cazul). .c(] Figura 10.<~::. p . Utilizarea maten'alelor geosintetice Mater!alele geosintetice cheurl cu urmatoarele functii: • . Uti Iizarea geosi nteticelor cu rol filtrant la cheuri .~~~:!:~:~~. poluanti etc. rezistenta la poansonare statica. Criterii de alegere a materialelor . In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. Criteriile fundamentale sunt: • comportarea la solicitarile hidraulice asigurand penneabilitatea necesara pentru filtrare. care pot fi etanse sau ermeabile rigide sau flexibile.. t ' '1 injare. _. SR EN 13253:2001 (pentru sisteme de control a eroziunii externe). 216 217 .··:·::. diguri manne se pot folosi saltele din ~e~ ext! e um~l~te ~u beton sau mortar."·':~::::::·:·'~.4. geosintetice - utilizate la constructll hidrotehnice Pentru selectarea materialului adecvat trebuie sa se tina seama de solici tarile specifice lucrarii respective..16..protectia antierozionaEi a malurilor apelor curgatoare sau Iacun cat ~l la diguri de d' .. • comportarea la solicitari mecanice: rezisten]a la poansonare (sub efectul blocurilor din stratul de protectie). tn anexa 6 sunt prezentate ~i cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii. Figura 10.. deforrnabilitate (pentru preluarea tasarilor). .~:~~:>:~':":. • comportarea la solicitari fiziee: variatii de temperatura..refera la rezistenta la intindere a imbinarilor.

10.4.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la constructme hidrotehnice La punerea in opera se va da atentie pregatirii stratului suport pentru evitarea perforarii materialului geosintetic de eventualele denivelari, Pentru continuitate se realizeaza suprapuneri, ceea ce conduce la 0 marire a suprafetei de material necesar. astfel ca Partea terminal a a protectiei din material geosiritetic se va amenaja sa "Iimiteze" propagarea afuierii,

Geogrila

Pentru lansarea pe pozitie la lucrarile subacvatice, geosinteticul se va fixa pe un cofraj de fascine, care asigura plutirea si rigiditatea in plan orizontal. Pentru lucrari la adancime se vor utiliza cilindri sustinuti de utilaje plutitoare, de pe care se deruleaza geosinteticul. Fi19ura 10 . 17. Structura de spnjin din piimdnt annat

10.5. Utilizarea materialelor geosintetice consolidare a masivelor de pamant,

la Iucrari

de

10.5.1.0biect in cadrul Iucrarilor de consolidare a masivelor de pam ant afectate de fenornene de instabilitate (alunecari de versanti sau taluzuri), geosinteticele sunt folosite in sisteme constructive ell rol stabilizant de tip "pamant armat", ca si la lucrari adiacente pentru drenaj, protectie etc. in categoric structurilor de piimiint armat se includ: - structuri de sprijin (Figura 10.17) - culei de pod (Figura 10.18) - taluzuri noi sau vechi in care se inglobeaza geosintetice arrnare (Figura 10.19)

cu rol de

versanti instabili sau potential instabili care se arnenajeaza prin utilizarea de geosintetice cu rol mecanic (Figura 10.20).

Figura 10.18. Culee de pod din pamiint armat

218

219

t
1;1"'--%1: :=~:: __~_

1
~ ::~_

'.

terenul de fundare, elementele de fatada, conexiuni

a} Ronforsoreo unci umptl1turj in cazufunei consfructli nol

Figura 10,19. Taluzuri din piimdnt armnr

Eiemente de fstada
Teran

Fundatla zldulul

Taren de fundara

Reabili tare de pante afectate de instabilitate
Figura 10.20. Repararea cu geosintetice a pantelor alunecate

Figura 10.21. Elementele componente annat

ale unei structuri din pamiint

10.5.2. Specificul lucrarltor din pam ant armat
. ~Iementele componente geosintetice sunt (Figura 10.21): ale unei structuri din pamant arm at cu

In cazul structurilor de sprijin, culeelor ~i pantelor abrupte annate cu geosintetice se utilizeaza elernente de fatada pentru a preveni eroziunea de suprafata, ca ~i pentru a asigura estetica lucrarii, , ~ Pentru ramblee se utilizeaza mai putine stratun de armatura ~l nu
¥ •

pamantu] arrnat constituit dintr-o alternants pamant compactat (in general necoeziv) geosintetice, umplutura din spatele structurii de pam ant armat, terenul natural din spatele intregii structuri,

de straturi de ~l armaturile

exista, 'in general, elemente de fatada, , . ~ Principalele solicitari la care sunt supuse geosinteticele m lucrarile de pam ant arm at pentru consolidari sunt: ., . • Solicitdri mecanice - preponderent de tractiune ~l de forfecare
¥ '

• • • •

Solicitdri fizice Solicitari hidraulice Solid tan chimice Solicitdri biologice

220 221

Pamanturile arm ate sunt fundamental diferite de sistemele de sprijin conventionaje, care sunt "stabilizate din exterior", prin faptul ea utilizeaza un mecanism diferit de sustinere, masivele fiind "stabilizate din.Interior", Un sistem "stabilizat din exterior" utilizeaza 0 structura exterioara masivului ce trebuie sprijinit care va prelua fortele destabilizatoare (zid de sprij in, spraituri etc.), Un sistem "stabilizat din interior" implies armaturi in interioru] masivului care se extind dincolo de suprafata potential a de cedare. 10.5.3. Tipuri de materiale geosintetice de pamant armat ,i rolul lor 10.5.3.1. Structuri de sprijin Materialele geosintetiee utilizate in cadrul Iucrarilor de sprijin din pamant arm at pot indeplini functii de: armare (functia principala), drenare, filtrare. Materialele geosintetiee folosite ell functie de armare se pot prezenta sub forma de benzi, folii sau grile ~i pot fi geotextile (tesute si eu rezistenta la intindere mare), geogrile (mono- sau biaxiale], geocompozite de arrnare, In general sunt utilizate materiale eu deformatj] mari la rupere, mai mari decat deformatis maxima ce poate apare in terenul nearmat. in Figura 10.22 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armaturi. Structurile de pamant ancorate utilizeaza mai multe straturi de benzi polimerics tlexibile (sau bare metalice) care se rasucesc la fata zidului pentru a forma 0 ancora (Figura 10.23). Arrnaturile sub forma de folii sau grile sunt in general instalate pe toata la!imea, spre deosebire de arrnaturile sub forma de benzi. in primul caz, forta total a rezistenta mobilizata va fi functie de numarul de straturi ~i de distanta pe verticala intre ele, iar in al doileacaz ~i de distanta pe orizontala, In cazul utilizarii geotextilelor ca armatun, acestea pot indeplini si 0 functie de drenare. Pentru drenarea masivului din spatele geotextile, georetele sau geocompozite de drenaj. structurii se pot utiliza utilizate la lucrarile

/~~/1
(_ O..: -r-." ·····~-··

L_

a) [lenn

_V
~
.,,/

t..= _.,. .
7•.

..

-(~)/
'_..,.

i~

'-'j

,
b) Folu

;~././

V
'1'

/:t~-{r"d;,"I' -t=.~"~ '._~.,. " .- .._
Blemente
)R

b) Ancore triuflghiulare

EkmclIlc srunsversa le

c) Grik sa\Hc:.rck

Figura 10.23. Tipuri de ancore

222

223

. .26 ~1 F'igura 1027 sunt prezentate so Ilit" pen t ru t a luzuri . Un alt rol conex este si eel de drenare a pantei. In Figura I0. ·~~1~tt.10.. de pam ant cu -. Extinderea dimensiuni or p I'" armate eu geosintetiee Figura 10.'l'1!M~f§(!.:Z~ b) debleu .25 sunt aratate solutii de 1mbunitiitire a stabilitatii taluzurilor de rambleu si debleu prin armare cu geogrile. ele asigurii 0 protectie contra eroziunii de suprafata.! . In Figura 1O..')t~\:Jl\ . ~m\~~) a) rambleu I~f<.24..~l~~! . \~~~~::~. Materialele utilizate sunt geotextilele (in special cele [esute. . cu rezistenps man). 225 .24 si Figura 10.a~:~?~ \j..-:. :'-?~~. armate si protejate de geosintetice..~}(j~!".. Pante armate Rolul materialelor geosintetice inglobate este eel de annate.r~~:~:..iJ~t.'J. Pentru armarea pantelor se pot utiliza ~i amestecuri fibre polimerice continue sau discontinue.~.~:~K=t -..!1!.. De asemenea.2. '~""l. geogrilele sau compozitele de armare. pentru sporirea stabilitatii pantei. Materialele geosintetice utilizate in dreptul marginilor taluzurilor asigura 0 rezistentii lateralii sparitii in timpul compactiirii... .5.z.3. Utilizarea geogrilelor pentru imbundtiuiren stabilitiifii taluzurilor de rambleu 224 . is: a':Jorme ef eli taluzuri rtgura 10' 25 . "Z i .~~::~.

de . Structuri de sprijin . Tabelul 10-3. materia lei or geosinretice utilizate pentru armare sunt rezistenta la intindere Mecanisrnul de transmitere a inciircarilor si tluajul din tractiune. Rezistenta pentru imbinarilor constituie un element ce trebuie a geosinteticelor care sa simuleze conditiile ~I 1a de reale din santier. ea si la proieetarea structurilor ce Ie inglobeaza sunt prezentati in Tabelull0·3.9.1. Proteiarea taluzuri for de deh/ell Cit geocelule uti!" rza t 1 °. asttel incat rezistenta In frecnre interfata armaturiilteren constituie un criteriu definitoriu.f r erodate. Curba efort .5. "1" ' pnncipa a functie . Criteriile de identificare alegerea preliminara.. de la teren la armaruri este dependent de caracteristicile de free are. Pentru conditii speciale de exploatare se pot rea liza incercari performanta in plan..!~qiEllaill. ~r!terii de alegere a materialelor 1 e /a ucranle de 'pitmant armat geosintetice Dimensiuni Rezistenta Rigiditate Dlstrfbutla Amplasare Interdistanta Orientare I arrnaturtlor Starea terenulul Stare a de indesare Starea de umiditate Starea de eforturi Conditiile de drenare Structura Geometria Conditiile de fundare Sunt prezentate crlteriile legate geosintetice respectl'v ce d .deformatie a materialelor polirnerice din care sun! realizate materialele geosintetice fi ind iufluentata caracteristicile cele mai importante pentru alegerea de temperatura si timp.fUre<--' J'f. a e armare. intervine crireriul ita!i i specificat a fi asigurat in lucrare. a matenalelor 226 227 .)tectfe tal~z~ <:t:geccE.27. Factorii care afecteaza si durabilitate comportarea sunt cele pe baza ciirora se unei structuri de sprijm dill Figura 10.5 .4.~i tfacerea taluzurilnr de deh/ell c.! eu \lil!)ciiijkj' Armiituri Cornpozitie Durabilitate Forma Caracteristieile suprafetei Tt'ren Caraeteristici Constructle Sisternul de construe! ie Cornpactarea Manipularea geotehnice Cornpozitia mineralogica Figura J 0. . permenbil Cand armaturile au si rol drenant. Factorii care afectcazd comportarca structurilor dill pdnuint armat PF. realizeaza pjimant arm at si care trebuie avuti in vedere la alegerea rnaterialelor geosintetice.:/.26. Protejare{~ .4. ttfdc({lId geosillfetice .10.

~: .28). / /i' . rezistenta la poansonare statica...~. elemente speciale de legatura (Figura 10.5.. Dintre caracteristicile legate de durabilitate trebuie avuta in vedere rezistenta chimica prin raport cu pl-l-ul terenului. comportarea la fluaj si durabilitatea. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitati] materialelor geosintetiee utilizate la lucrari de constructii.5.>i aceea nu este permisa circulatia cu utilaje peste de materialele geosintetice care nu sunt acoperite cu eel putin 10 em de pam ant...·~--·-~-~-'-l-~--. ~. prezenta unor ape subterane agresive.29).~.:::-------:---:'-:<. definit prin: rezistenpi la intindere..-. La compactarea straturilor de pamant trebuie sa se tina cont de armaturile deja instalate 1. Pante armate Principalul criteriu II constituie comportamf. iar pentru geogrile sau alte tipuri de retele. In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate eu diferite functii. Structuri de sprijin Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe straturile de pamant compactate in prealabil. printr-o manipulare a rulourilor astfel Incfit sa nu se produca deteriorarea materialelor. ~ 10. Pentru detenninarea cerintelor referitoare la materialele geosintetice utilizate la constructii din pam ant ~i structuri de sprijin se vor aplica prevederile standardului SR EN 13251 :2000. i::.~. ~z:::::::.5.r !-~'\.-.:. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazullucrarilor de pam ant si a structurilor de sprijin acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor.5. "'~-'-':~':=4 ~ . ca si lncercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor.2. Imbinarile armiiturilor pot prefabricate sau realizate pe santier In timpul executiei Pentru geotextile se folosesc In general cusaturi (Figura 10.4..1./ .!nthll mecanic al geosinteticelor. /J" ti Figura ]0. caracteristicile de frecare). Tipuri de cusdturi 228 229 . zzzz .28.~::::---. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la Iucrarl de parnant armat 10.10.5..' . caracteristicile de frecare pe interfata material geosintetic/pamant.

i:jterre oe gaz . .5..5.nlJ . Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii cu suprafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se creeze un strut rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul celor admisibile.i coo ~~~~ra . Solutia este eficienta in cazul unor constructii la care in timpul exploatarii incarcarile inregistreaza 0 variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10. .1ltC. se va acard. Pfl~clpala metoda de protectie este cea vegetala obtinuta pnn msamantarea pantei. 10. deteriorari ale acestora.30.ZIdin polimer sau material.t'J~(J ~ ~hol de egc. jmbina~ile tf~b~ie realiza~e astfel incat sa aiba rezistente mecanice si dl_[rabtl(t~te maxime tata de matenalul in sectiunea sa curenta. In directie transversalii este recomandatii realizarea unor suprapuneri pe 200 ~ 300 mm (chiar 500 mm dad sunt de asteptat deplasari Imp?rtante). In cazul pantelor armate. ~ G"::lOfT'Jf\t~lb1Cf:!J e o COf~f. armiiturile sub forma de folii trebuie asternute . probleme de drenaj etc./ alt Figura 10.a .in direc!ia principal a de incarcare.-~-__".raz.or eforturi scazute este acceptatii suprapunerea simpla.2. n c~n~~~~::~~r[j .l~ IJy.32). De asemenea. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Geogrila Element de It:!!a'tlll. -------- \\ ....30). adica perpendicular pe fata umpluturii.elor UV. . Pante arm ate P.u~erea In opera a straturilor de armatura din materiale geosintetice este aserl!anatoare cu cea de la structurile de sprij in din parnant annat. ~Aa:{:·doi(f.(J:1db~ ~:r.K. utilizarea materialelor geosintetice este eficienta pentru a omogeniza conditiile de fundare pe un teren ale carui caracteristici variaza in plan (Figura 10.'-\--.6. "Materialele g~os~ntetice trebuie protejate contra vandalismului ~i a aqlu. amestecul respectrv se pune in opera prin pulverizare. ~ In c~z~11 ex~s~el1teiun.. Geognlele se supra pun pe distanta minima precizata de fabncant~ care se po ate mari in cazul unor deplasari importante.. . Toate ~ipurile de strueturi din parnant arm at trebuie supuse unor I11SpeC!llperiodice pentru a detecta dad existii tasari excesive.31). deplasari a Ie elementelor de fatada..29. Atll~ei cand este necesara taierea unor bucaf de geosintetice. . Utilizarea materialelor geosintetice pe/ltru imbuniitdtirea conditiilor de fundare ale unei structuri 230 231 . Elemente de legiiturii pentru geogrile . In cazul.. Un caz special reprezinta utilizarea membrane lor impermeabile la fund alia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea aparitiei unor scurgeri accidentale din rezervoare (Figura 10.10. atentie ~a~ginilor materialelor care se pot desira.. -~. dar niciodata m directia de tractiune maxima.liza:e Figura 10. utilizarii amestecurilor de pam ant cu fibre polimerice. In acest caz margim le se vor hpj eu banda adeziva sau vor fi tratate termic.

. adica perpendicular pe fata umpluturii... Un caz special it reprezinta utilizarea membrane~or lmpermea. (~::}~r~ tJrr':p'uturo ~~~ "" +:10:«: G9()fJ~. Elemente de legiiturii pentru geogrile Imbinarile trebuie realizate astfel incat sa aiba rezistente meeaniee si durabilitate maxime fatii de materia lul in sectiunea sa curenta...".~r~~. De asemenea. utilizarea materialelor geosmtetl:e . Principaia metoda de protectie este cea vegetal a obtinuta prin insamanrarea pantei.I:J[o .. pentru a omogemza con ditiil e de fundare pe un teren ale carui caractensuci 1. In directie transversala este recomandata realizarea unor suprapuneri pe 200 .""..~.~ >t'J'..31).. I e .2. probleme de drenaj etc. ~7..:~... amestecul respectiv se pune in opera prin pulverizare..300 mm (chiar 500 mm daca sunt de asteptat deplasari importante).. 230 variaza in plan (Figura 10.e~ . I·lgura 10 ....~y:~~ AW"'~~ V~~~~" v:·. I in fimpul Solutia este eficienta in cazul unor construct II a care In .. deteriorari ale aeestora..~o Utilizarea materialelor geosintetice pentnl J.~~~!!r~~. Materialele geosintetiee trebuie protejate contra vandalismului ~i a actiunii razelor UV.:::. _1. e C! COrJr_kJG:e f.6. _ .:·.= <:. . . Toate tipurile de strueturi din pam ant armat trebuie supuse unor inspectii periodice pentru a deteeta dad exista tasari excesive... =~ V'..11 y Figura 10..5.~~) Merit·dol orond~or S:!:x.. 10. In cazul utilizarii amestecurilor de parnant cu fibre polimerice.. armaturile sub forma de folii trebuie asternute in directia principals de incfircare..:~~::~./ Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii ell su rafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se cr~eze un strat p. Pante arm ate Punerea in opera a straturilor de armatura din materiale geosintetiee este asemanatoars cu cea de la structurile de sprijin din pam ant armat..5. .'~~'~:·. .. '!:'.." . •• ~.. In acest caz margini Ie se vor lipi cu banda adeziva sau vor fi Ira tate terrnic.• exploatarii i~carciirile inregistreaza a variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10. deplasari ale elementelor de fatada..~~~7:.. In cazul pantelor armate.:. tn cazul existents] unor eforturi scazute este acceptata suprapunerea simpla... .:::i:"''''' ..~~:"T:i. --"i.~.=v~ . care se poate mari In cazul unor deplasari importante.. M...· .. coo G80·:·nef!I~){:.10. .29. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Element de legatura din polimer sau alt material ____)_ Geogrila .. Geogrilele se suprapun pe distanta minima precizata de fabricant..:_ . bil I.110100 egalizor" :.. imbundtiuirea conditiilor defundare ale unet structurt 231 .30). ."Jr:!J ~. Atunei cand este necesara taierea unor bucati de geosintetice."~:.. .este efic~e~ta .. dar nicicdata in directia de tractiune maxima.1 fundatia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea apantrei unor scurgeri accidentale din rezervoareff'igura 10}2).. se va aeorda atentie marginilor materialelor care se pot desira. rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul ce lor admisibile..:.~·xht~nt~ d0 gal..

..'i··~ i~ ..drenaj ale depozitelor .·~ ....:.:'Of l=:::~.'... L~:.7.2.1. Sistemul de etansare .:~...33): Sistemul de etansare .0biect materialelor rezervoarelor geosintetice la depozitele Figura 10..~.. Specificul sistemelor de etansare . ~ ..~..."~1 ~~ ~'1 C4-. Armarea ell geogrile a patului de fundare a unor silozuri Pentru determinarea cerintelor referitoare la materialele geosintetiee utilizate la I~eriiri de fundatii se vor aplica prevederile standardului SR EN )3251 :2000.noi. ·~~ .~.. 10. Utilizarea de daseurl sollde 10.3 I..~~( Fira impermeabilizare Impenneabilizare eu geosintetic de produse Figura 10..E!i~iill====1~~:4· -)' :r~ .drena] de bad..drenaj de baza este realizat deasupra barierei naturale (geologice} ( ) .f -: ~.-:::~~. de a-l dftma si a-I c:?le£ta. . In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii . In activitatea de depozitare controlata a deseurilor solide (menajere sau industriale) materialele geosintetice se utilizeaza la sistemele de etansare .:. ~·~t<l: . ca si in cazul extinderii sau reabilitarii unor depozite existente.oo...<. caraeteristicile de he care).drenaj ala depozitelor de deseuri solida Depozitele de deseuri controlate ("eco1ogice") sunt alcatuite din (Figura 10. lmpermeabilizarea fundatiei petroliere 10... W... .o~....7. ea si incercarile ee tr~buie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor In anexa 7 sunt prezentate de~aliile referitoa~e la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice uti lizate la lucrari de constructii.......... .. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de fundatii aces tea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor rezistenta 'la poansonare statica..••••. . cu rolul de a asigura 0 etansare suficienta fata de lixiviatul produs in interiorul masei de "' 'de~euri... . .:~7.... _ •... 233 232 .. ~J.32.... (1JII.~:-..... Nte .7.. ...

Tipuri de materiale geosintetice depozitele de de§9uri §i rolul lor utilizate la In alcatuirea unui depozit de deseuri practic se regasesc toate tipurile de materiale geosintetice pentru asigurarea urmatoarelor functii: Figura 10. colectarea si transportul lichidelor. cat si structurile din care fac parte trebuie sa fie durabile. Si~h~. Bariera 'naturala trebuie sa aiba un grad redus de permeabilitate.existente pe amplasament. • • Corpul depozitulul depozitate este constituit din masa de deseuri J. anti . J.> Solicitdri fizice . respectiv: . avand In vedere durata de viatii a unuidepozit de deseuri.a . Etansare Durabilitate. Structura unui depozit de deseuri controlat .7. reprezinta 0 banera fizica intre exterior ~i deseurile depozitate.'in general 'in asociatie eu materiale minerale (argile compactata) sau alte materiale geosintetice eu functie de etansare (la etansarea de baza. cu permeabilitate si transmisivitate mare. integrarea in pelsaJ a amplasam~ntuluidUpa inchidere.drenaj de suprafata si de baza se extind pe intreaga suprafata laterala a depozitului (taluzuri in cele mai multe cazuri). raze UV etc. . Pentru a asigura durabilitatea.se define~\e in raport eu solicitarile depozit de deseuri. geocompozitele bentonitice .drena] de suprafata.drenaj.rnasa proprie si tasarea deseurilor sia terenuluide fundare ' J.at~c~llixiviatului asupra structurii Se utilizeaza: geomembranele . pentru a evita colmatarea de separare. sistemele de etansare .> Solicitdri hidraulice de temperatura.de etansare . straturi de drenaj. in special cele de baza sau de taluz 0 da:a re~lizate nu mal sunt vizitabile ~i reparatiile sunt imposibile. care impiedica pierderile eventuale de poluanti si reline anumite substante chimice. . A. indeplinind u~atoarele functii: reducerea infiltratiilor allelor di~ precipitatii catre corpul depozitului.erozionale. J. . ~ Sistemele de etansare .a.la etansarea de baza ( 'in asociatie cu geomembrane sau argila compactata). . In structura complementare: straturi straturi drenaj. Aceste straturi sunt grupate in doua mari categorii: straturi de etansare. straturi straturi straturi multi bariera exista ~i aJte straturi cu functii de protectie a stratului de etansare: de filtrare. de penneabilitate foarte scazuta. straturilor de 10. .33.vanatn microorganisme.barierii.impiedicarea emanarii gazelor toxice pr~d~sein interiorul depozitului ~i coleetar'e~ lor. 'cat si la etansarea de suprafata). la etansarea de 234 235 . prin asocierea mai multor straturi din rnateriale diferite.drenaj se realizeaza in sistem multi .'. avand capacitate mare de evacuate. care asigura reduce rea gradientului hidraulic pe etansare.> existente int~~un ' Solicit~ri mecanice -le~atedepunerea in opera.mul. De ace. atat materialele utilizate. .> Solicitdri chimice . ..3. de armare. Sistemele de etansare . de umiditate.

Utilizarea materialelor geosilltetice deseuri fa depozirele de 237 . aeesta indeplineste ~i functia de separare.. a1 '. " .suprafata (singure sau in asociatie eu geomembrane cornpactata). . geoeompozite de armare.- G"'i)l-.-...II ale materialelor eosintetiee in eadrul unui depozit de deseuri... realizarea de strueturi anexe 'de sprijin din pam ant armat.i~ da (11....34 ilustreaza prinelp~ I e Ie "'" ti rune .. . saltele geocelulare din geognle sau geotextile.. F. saltele alveolare din geotextile..drenaj se utilizeaza in general geotextile. . sporirea capacitatii portante a'terenului pe care se construieste depozitul. Daca deasupra geornembranei este utilizat un strat suplimentar de etarisare din geoeompozit bentonitic..36 este prezentatii structura sisternelor '. Protecfie In acest scop se pot utiliza: georetele eu funetie anti-erozionala. geotextile Cll rezistenta mare la intindere. Daca pentru drenare se utilizeaza un geoeompozit de drenai. Drenaj sau argila Se utilizeaza: geotextilele georetelele geoeompozitele dedrenaj (si eu functie de filtrare) tuburile din materiale geosihtetiee (geoconducte) C. G. Pentru separarea deseurilor de sistemele de etansare .x~~ c1911ILrare\_ cur..o». Figura 10. Protectie contra eroziunii Se utilizeaza: geotextilele geoeompozitele D. B.--~-.~~ /~ . .. / Oe~nlOt de ummate- G. acesta indepline~te si functia de protectie.. de ~1' In .sau biaxiale. .' etansare . geogrile mono. Armare -GDolill~l.diIB 236 ~4 Figura 10 . de drenaj Pentru protectia etansarilor realizate eu geomembrane se folosesc in general geotextile netesute de grosime mare.drenaj adoptata In diferite tilri pentru depozite de deseuri menajere ~i industriale..)~~~~". Filtrare Se pot utiliza: •.. geotextile. Separare . Problema armarii apare in urmatoarele situatii: realizarea unor taluzuri abrupte. . . g • F'Igun '1e 1035 '{ 10.Oft'liiul1buma pril't'l-ill ~ Gl!odnu'l- <... E. imbunatatirea stahilitatii etansarilor minerale subtiri pe pante.

:E ...~~01m. "" .JJ:lh16U1"II~ Figura 10.I. temperatura lixiviatului.:.••• _'•• _ :~ .).. .'~ _11·...sunt prioritare caracteristicile de free are ~I comportarea la tractiune.2... Materiale geosintetice eu functie de etansare t-:LVL'r. .i. _.:o.h"". .--<:) ..HAI"f_~'\lt r.'i:..\U.USTRIA ··fII . ...Ii . La toate materialele geosintetice se va verifica compatibilitatea starii de eforturi si deform alii ell proprietatile mecanice ce asigurs comport area materialului in suprafata .Ic~lil ·IQC... ~..'!11 _ c " ! .t\·~ .... .exigentele de natura mecanica primeaza fata de cele legate de compatibilitatea chimica.. utilizate pentru functiile rnajore ><I~~:V.. _. Structura sistemelor de etansare .4.'J!~ IT. m "uh ('Ulof.~... pH-ul. td""""~ .. In cazul In care materialul geosintetic protejeaza 0 structura de drenaj..... Figura 10.. de dr1)II~J (d.7. I ! l1'.jllrl"r. (..-~"\.i~i£. LIA Wi..\tARl!: . respectiv asigurarea unei protectii suficiente. In caz de incertitudini se pot realiza incercari de compatibilitate chimica pe term en lung..C-OlII-Cmb...::!..••.'It .'I: - (..Un --- "L~ :c. 10..:1":~b ~j:'~~ ~~.J-.. drenaj.drenaj de bazii la depuzite de deseuri industriale in diferite fiin Criteriul fundamental este asigurarea unui strat suport corespunzator structurii de etansare utilizate. •••• ! f·······i~ -! ~ " ~~'1<}····~t. Se vor avea in vedere parametri cum ar fi: concentratia. .35.rr- . ::r.. ...:: 10.. .r~~..tII U"Dt'[ .--..~Nn_~~'LL. Materiale geosintetiee utilizate ca strat suport :. se iau in considerare criteriul de filtrare.. 238 239 . Structura sistemelor de etansare ~ drenaj de baza la depozite de deseuri menajere in.. conditiile critice de colmatare.. ..7. ._ -!I ~ ..1 protectie ....• .:-tlli'(' I i i ! de poe atll.. • Z b H M'=" .. ~ .l'II.4.~~11 St'~f ~ "ri ~~.J:lM'~ .m.a'.:-o:-£( .: .. H. A.' HHfft Argil..._...cI.. __ ~_ •••••••• _---_ •••• _. ca si compatibilitatea chimica: a materialelor. : '8':1 _.'..diferite fan . protectie). prezenta solventilor.. Criteriile de alegere si dimensionare se diferentiaza in functie de pozitia materialului in cadrul depozitului: la baza depozitului criteriile fundamentale sunt compatibilitatea chimici si perfonnantele mecanice in conditiile si pe durata de exploatare..:~" [t •• __ .. comportarea la solicitari mecanice fiind definitorie . ..1. ..•. l .~: :~ ..•• AAb~'i~ . . a hidrocarburilor etc... pe pante .. I~~ ::&...::::~ I ! j-"~"~ ~ I..drenaj de suprafata si posibilitatea de a se adapta la tasari diferentiate.n'~ li:arJ .. o c . Trebuie asigurata stabilitatea generals a sistemului de etansare ....uw-ouJbraAIi. '\.7.:. .4.\ 10. t:.'~II\i. .....36. Criterii de alegere a materialelor geosintetice utilizate la depozitele de deseurl Criteriile se refera la materialele (etansare.

asamblare se pozrtioneaz t ncoreaza in transee de ancoraj Geosinteticele asternute pe pan e se a dimensio~:~eo~~~.5. Planul serveste si pentru fost reparate.i eu lichidele transportate. materialele se vor se vor lesta pentru a nu fi antrenate de vant ~i se vor acoperi cat mai repede pentru a evita degradarile datorate raze lor UV. treceri.i e sensul irnpus de d Iocalizarea defectelor care au Pe pante derularea materialelor se va face de SUS.7. Nici un material geosintetic nu va f introdus in lucrare in conditii climatice nefavorabile (ploaie. 10. ca ~i Incercarile ce trebuie realizate pentruevaluarea conformitatii materialelor. i : . 10. zapada.:. intemperiilor. iar I!niile de . 240 241 . .drenaj..:. compatibilitatea ehimic. temperaturi extreme). Operatiile de manipulare vor fi reduse la 'minim pentru a evita deteriorarils.u~z~::ctele singulare reprezentate .. In jos.-. [n standardu] mai sus amintit sunt precizate Tn plus caracteristiei relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul depozitelor de deseuri solide. [inand cont de geometria tehnologia de montaj...de. In anexa (i sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii.. se rea I· izeaza~ as tfel incat sa se asigure conhTIllltatea sisternu de etansare . conditiile critice de colmatare. a punctelor singulare etc. acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. Pentru detenninarea cerinjelor referitoare la materialele geosintetice (cu exeeptia geomembranelor) utilizate la depozite de deseuri solide se vor apliea prevederile standardului SR EN 13257:2000. a de-a lungul liniilor de cea mal mare panta. caracteristicile de frecare si rezistenta la foe).. geosintetice la depozitele de care sa perrnita localizarea lucrarii . rezistenta la poansonare statica. Materiale utilizate eu functie de drenaj Pentru dimensionarea .7.. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii.4.3.. conducte etc.. de \e~l:. Dupa instalare. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la depozitela de de§euri Pentru punerea in opera a materialelor deseuri este necesara realizarea unui "plan" Imbinarilor (sudurilor)..~i . vant violent.i alegerea materia:lelbr din cadrul componentei de drenaj trebuie avute in vedere: debitul de fluid eforturile meeanice impuse structurii (rnentinerea capacitati] de drenare sub eforturile aduse de structurile de deasupra).

Material termoplastic .0.Ma~erial plastlc (masa plastid) . adezivii.3 atm. • _ Po~imer . aceasta neregularitate dand nastere Ia cristalinitate mai redusa (50 .TD) . Homopl~li_me r . !erpolimer ~ produs macromolecular trei tipuri de rnonomeri.941 . .940 iar cea de inalta densitate 0. catalizatori etc.pclimer sintetic cu structure liniarf format numai din C si H si eu un numar oarecare de ramificatii. Unele proprietati fizice foarte bune ca de exernplu rezistenta la agenti chirnici si rezistentele mecanice depind foarte mult de metoda de fabricatie respectiv de tipul de catalizator folosit pentru polimerizare. " . din polimerizarea a . datorita caracteristicilor sale de curgere. PEID) Polietilena este un material termoplastic. Notiunea se poate atribui formarii de cristale solide cu 0 forma geometrica definitii.molecula gigant de dimensiuni coloidale .rnolecula capabila de a reactiona cu molecule identice sau diferite pentru a forma poli Imen.este polimerul cu structura 'In deusa diImenSJUm. Pollmerlzare . Pollmer ..materialul plastic care poate f transform at intr-un produs infuzibil si insolubil cand este supus caldurii sau alter mijloace ca : radiatii.reactia chimica prin care moleculele unui monomer sunt legate intre ele pentru forrnarea unei molecule mai mari.ereoregul_a~l. Grad de pollmerlzare . . . care " sta d'lUI de preparare sau prelucrare este fluid.. .materia lul care in stadiul finit este solid .ale plastic.forma de structura moleculara a u nor po I" _ 1men care arata 0 st. d ar .>1 1nalta densitate (PEMD. . liniar. se Inmoaie in jurul temperaturii de 115 "C ~l devine casant la ternperaturi sub -25 "c. Macromoleculii .1 este cea mal. 95 %) precum si rezistente mecanice.925 cea de densitate medie 0. 0 m structura pohmerului. rmca umtate care se repetii .85 %). Polietilena de joasa densitate poate contine in structura 15 la 20 ramificatii la mia de atomi de carbon. care poate avea ~l ramificatii laterale de catena.ANEXA 1 TIPURI DE POLIMERI Deflmtli .materiale plastice care au inglobate fibre ~au te~atun ~e le confers proprietati de rezistenta mult superioara celei a rnaterialului plastic de baza. in care rnonomerii olefinici constituie partea principals. '.Ocompactitate a catenei moleculare.numarul (mediu) de unitati rnonomerice mtr-o rnacromolecula .Copolimer .0.polimerizarea in cursu I careia se obtine un copolirner. Copolimerizare . 242 243 . printr-un mijloc oarecare de form are sau extrudere.910 . _.tate~I. Conventional nu sunt considerate materiale plastice: cauciucul. polipropilena) sau pornind de la copolimeri. In iar f~rmarea se fac~ In general prin ciildura ~i presiune. .1 contine ca ingredient esential un polimer sintetic cu rnasa macrornoleculara . rezistente la acizi chimici marite.0.e ranforsate . elastomerii sintetici fibrele vopselele.. . !"ooomer . a carei masa moleculara este un multiplu a celei din substanta originala. . ceea ce da nastere la maximum de cristalinitate (cca. Pulletilena PE (-CHt-CHt-)1l .ezultat din polimerizarea Material plastic termorigid . care se descompune I~ temperatura de cca. Polietilena de densitate mare.materialul care mai mult sau mai pLL\lI1 poate deveni moale prin incalzire si se poate intari prin racire intr-un domeniu de ternperaturi caracteristice acestui material plastic si care In stadiul mon le este capabil de a lua forma dorita. la presiune de 2 .polirnerul constituit din repetarea unui singur tip de urntate monomenca. .familia de polimeri obtinuti din olefine pure (cu polietilena. Polloleflne . sau la temperatura ~i presiune obisnuita in prezenta catalizatorilor. m ~re ~I.965. Cristallnltate " ..926 . obtinfmdu-se polietilena de medic '. 300 "C. Polietilena de joasa densitate are densitatea de 0. .. In funcrie de densitate si sistemul de polimerizare este obtinuta prin polimerizarea etene i in diferite conditii : la presiune mare de 1000-2000 at si temperatura de 100-300 "C in prezenta oxigenului molecular sau a unor peroxizi ca initiatori _ obtinandu-se polietilena de joasa densitate (PE. Ma!eri.produs macromolecular rezultat concornitenta a doua tipuri de monomer distincte: . liniara are relativ nurnai cinci ramificatii laterale la mia de atomi de carbon.cornpus macromolecular obtinut in reactia de polimerizare prm inlantuirea unui numar "n" variabil de mole cu 1e d e monomer. ' ..

modul superior. 'I t1 ibi Iii. Acestj polimeri pot avea proprietati de elastomeri la un continut de 30 _ 40 % clor. de vinil. _ a I 40 poate obtme 111 orma n c . (Ill genera I pe b a za de 'I un copolirner ester al acidului acrilic . sau ca spatiala regulatii in ale Polletilena sulfoc lata nrur .polimer cu structurli unitatilor structurale formii are un grad de eomponente care In u~I~. intretine ard~rea. PolietHena cloruraHi PEC . . care permit 0 eventualii vulcanizare. legaturi 244 245 . PP atactica . printr-o rezistenta foarte buna ' stl 11 butadlen st iren SBS . ciirui lanturimoleculare succesiunea elementare respecta aceea~i ordine. 11\1 Ia foe PVC se caracterizeaza comportarea ' .polimer liniarii. Copolimer . . joase. acetat de vinil. fabricat .. Polimerul se polimerizarea clorurii de vinil p if 't' i este sclubil In cetone. mo 11 f f I sit pentru Copolimerul EV A poa~e 1 0 0 adaos pentru a obtine biturn-polimer. 0 rezistenta mica (comparativ cu EtlJena-propilena_dlena terpnlimer EPDM. ~ PESC ~i sulfonarea partiala a polietilenei. Proprietati e co '11 t za t1exibilitatea la ternperatun di t eele doua re obtinerea de toll • .polimer cu structurii spatialii regulatii. ! Copollmer e . Polipropilena homopolimer in comparatie cu poJietilena se caracterizeaza ca avand rezistentii mai mare la intindere. bT ti etc.aceastii cristalinitate ~i 0 densitate mai mica.polimer cu structurii spatiala neregulatii in ale ciirui (-CHl. lSa la ~ctillnea caldurii peste 160 C . si hidrogen.blt um ECB ." I. ' A i lanturi macromolecuJare succesiunea unitiitiJor structurale nu respectii nici 0 ordine. polietilena) Un dezavantaj al polipropilenei este la actiunea razelor llitraviolete. PP sindiotacticii .CH . Iantul macromolecular cuprinde duble legaturi nesaturate.se obtine din etilena i ~I . d este stabil tata e aelZ1 . format numai din continand un radical metil lantul In ale policlorura rea I'izarea de geomembrane este uti lizat adesea In arnestec Cll PolipropHena carbon (CH3). PP (-CH2-CH-)n .polimer etilenic'. . W izopren (caucluc i h u til) . instabila degradandu-se Cll e . de mare) la un contimit mare de clor mare Copollmer Izobutl enaI leeular 'I ~ i 2 % izopren. nesaturate ale izoprenu ui..vI~1 eXI.eopolimer . preCUITI ~i 0 rezisten!ii mai buns la ciilduri si la agenti chimici. Lantu macrorno din 98 Yo izobuti ena ~ I ' Ii permite vulcanizarea. Polietilena clorurats poate fi vUlCanizata eu peroxizi. . rezulta din arnestecuri de po~imer C. derivati t' ~ 'gidii sau plasti Ja a ~1 . Policlorura de vinil supi "d I I idrie In ceea ce pnveste d gaJare de aCI c or 1 . aceasta forma are un grad de cristalinitate mic si 0 densitate mare.lI de.75 %). cu structurii In functie de asezarea radicaJiJor metil in raport cu macromolecular se Intilnesc urmatoarele trei tipuri de polipropilenii: PP izotacticii . si este utilizata pentru plastifianti. 'd izi baze ~i alcooli pana a . Pohelorura de vinil po I' irner obtinut .CH3 J Pentru sintetie. . esten. Produsele cu un continut peste 45 %clor au 0 rezistentii' la flacari. amestec ilic)bitum I . _ realizarea de geomembrane ell sau tara armatura. Copollmer s re . se autostinge.ev1l1e . saturatii. propilena ~i un monomer diena. prin c lorurarea ciirui lanturi macromoleculare succesiunea unitii!ilor structurale elementare se repeta constant de-a lungul lantUlui in pozitie al ternantii . In 'II ' tilena acetat d ~ van EVA . _ prin faptul c3. " contine .SO "C.polirner sintetic obtinut pnn I CI "in rezenta peroxizilor organici. rezistenta la ~oc. 'I' • ecial pentru fabricarea ' tiren si este uti rzat 111 sp pornind de I a suren 'i butadiena: biturnului aditivat. ceea ce 0' . Policlorura Terpolimer pe baza de etilena.ea d luI de elasticitate. sau proprietiiti termoplastiee (rigiditate (68 . rezistenta la tlexiune mai buna. etc" a:. bi l in functie de rapol Ll ietatil polimerului sunt vana 1 e m runc] . de etilen. () 'd ' halogenati. .) " .copolimer obtinut . CLl care se obtine prin substitlltia atomilor de hidrogen de pe catena liniarii a poJietilenei eu atomide clor. Acest copolimer se caracterizeaza la actiunea razelor ultraviolete.. stabilizatori pigrnentt ~u_ fl Ja~.

Geotextile. EN ISO 9863-2: 1999 .Geotextile ~i produse impuse 22. . SR EN 13249:2001 . . Lucrari de hidroizolatii Dt I. p • . TAS 2921-76 . roduse textile tesute ' rezlstentei si a aillngirii 1 I'. inrudite. etoda de or In IVI uale dill produse multistrat 0 ~ subterane 0 Standardele 247 . Detenninare grosimii I '. ar ea . Caracteristicile Caracteristicile . 999 .Matenale plastice Det .Geotextile i rod • grosimii la presiuni stabilire P t 1 p ~~e I.Strahm mdlvlduale .n. SR EN 13255:2001 .. '" SR EN ISO 10321: 1999 ~ Geotextile.Materiale 1. * SR EN 965'1999 PGresmnJ ~tabl!lte.1999/CI :2000 .I: 1999 . . sfa~lere pe epruvets rni '( . inrudite. Determinarea masei foilor si impuse pentru utilizarea la sisteme 25. actiunea agen!ilor chimici . atenale plastice D term i . i!e impuse la constructia de cai ferate 23.Geotextile si prod use inrudite. ennmarea rezistentei la 0 tractiune pentru imbinari/cusaturi prin metoda benzilor late 19. 14.Geotextile impuse pentru utilizarea la constructii . '"SR ISO 10319: 1999 ~ Geotextile. Determmarea densitiitii (rnasei 16. a rezistentei microbiologice . Caracteristic de drumuri si a1te zone de tratic Caracteristic inrudite. 7. * SR ISO 10318: 1996 . ST AS pliicilor 7201-65 . eterminarea 15 *SR aja . irnpuse impuse pentru pentru utilizarea utilizarea marcate la tuneluri .Geotextile ~i produse inrudite.erml1lare~ Impenneabilitiitii ~. ex I e ~l produse inrudite. * SR ENV ISO 12225 :2000 .i~ii pregiitire 12. (incercarea pri: C~d~.Geotextile si prod use inrudite. pe~t~~ar~~i~~I.Geotextile prin incercarea in sol * SR EN ISO 12236:2000 Metoda de ingropare lncercare ile ~i produse inrudite. Determinarea rezisten!ei la ST AS 403~~~. eotextile ~I prod use J dit D masei pe unitatea de supraf tnru I e.Geotextil' ~i rod '.ANEXA2 STANDARDE ROMANE I. 5. SR EN 13254:200 I . SR EN 13253:2001 . Deterrninarea rezistentei 4 .79 .:e ~antalo. *SR EN 964 I. peree) 26. 8. Vocabular Incercarea la tractiune a benzilor la late 18. use inrudits de si impuse pentru utilizarea la constructia de rezervoare ~i baraje 27.Constructi' "I' .Geotextile Standarde euro ene 1internatlunale ado tate ca standarde romane 10. CIVI e: mdustnale ~I agrozootehnice. Partea I' M etermmare a grosimii straturil .Geotextile ~i produse si produse inrudite. 2. de perforate statica (Incercare CBR) 21. SR EN 13251 :2001 . STAS 6127-87 _ oM' e . etermmarea grosimii . ST AS 5886-68 . impuse pentru utilizarea la constructia de canale SR EN 13256:2001 .CallClUc vi' sfasiere pe e u canrzat. Caracteristicile fundatii ~i structuri Caracteristicile Caracteristicile externe de din parnant. solide prin traducere. 29.Geotextile a epruvetelor 246 * SR EN 964. sr netesute. ~i produse de drenaj si produse de 9. Determinare 13. * SR EN 918:2000 .Materiale It'. d' a presrum stabilite. 17. 3. Incercarea E~antionare 0 la sisteme control a eroziunii si produse lnrudite. p astrce. de determinate 20.Produse Ie til D ' STAS 6143-85 P x ue. volumice) ~i a densiUitii relative as Ice.Geot til Determinare grosimii la " . 6. 9 80 .G . sta~lere a foilor tlexibile di teri 1 . . e ermmarea rezlstentei la ST AS 633 _ l~ ma ena e plastice .n~dlte. SR EN 13252:2001 inrudite. di iduale di .Geotextile sprijin 24.~:~~eui~~n~lte. unghiul~rii ~i semiluna _' Cauciue vulcanizar D termi . pentru utilizarea la constructii (cu exceptia cailor ferare si a asfaltului annat) SR EN 13250:2001 ..Geotextile impuse pentru utilizarea (protectii de mal. e ermmarea rezrstente] la S CI epruvete Delft) . Detenninarea ST AS a ~pere a trac!lUne 403011. STAS 6139-86 . Caracteristicile 28. Partea I: Straturi individuale .Geotextile la depozite cu asterisc si constructii ~i produse de deseuri sunt preluate SR EN 13257:2001 inrudite. Caracteristicile I I. eo~e~tJ!e ~I produse inrudite.

IlJ.'" NN M. ..U w Z e.IlJ... NO') ~<:"'! zzzz t:: u zz lJ... "'''I 248 249 .lJ.! " c: OJ ... a ANEXAJ STANDARDEEUROPENE I..I ZZ z w Z NN N'" "IN -e . :::l W W o 0:: o ~ a ~ l- II) 00 00 00 0000 ~~!!!(!l ....Iww ww o~ zz ww .

'" '" 250 . '" o "' N tn 251 ..

D1790-99 Metode de testate prin impact a fragilitatii temperaturii a membranelor din material plastic 18. 7. 02240-00 Masurarea rigiditatii cauciucului cu durornetrul _ 11. 01593-99 Specificatii pentru foliile si rnembrane]e din PVC nerigide -ANEXA 4 STANDARDE ASTM I. D 1435-99 Deteriorarea materialelor plastice datoritii expunerii la aer liber plastice prin tehnica 23. 8. 22. la gaze a D2122-98 Metoda de determinare a dimensiunilor conductelor din materiale termoplastice 10. 6. 02136-94(1 ~98} Metode de testare pentru [esaturile impregnate incercarea la indoire la temperaturi scazute 24. 01505-98 Oeterminar~a densitatii materialelor gradientului de densitate 252 253 . D 1598-97 Metoda de determinare a timpului de cedare a conductelor din material plastic sub presiune interna constants 01004-94a Oetenninarea rezistenjel membranelor din material plastic la sta~ierea initiata a foliilor si 14. Metode de testare a rigiditii!1i fesaturilor a 20. 01987-95 Metode de testare pentru colmatarea biologicii geotextilelor sau f ltrelor formate din pamant si geotextile 21.12. I3 . 01204-94 Determinarea modificarilor dimensionale lineare a folii lor tennoplastice nerigide sau membranelor la temperaturi ridicate 01238-01 Oetenninarea indicelui de termoplastice prin extrudarea plastomericii 01388-96el topire prin materia le 01822-99 Metoda de determinate a energiei de impact necesare pentru a produce ruperea materialelor plastiee si a materialelor de etansare 01938-94 Metoda de determinare a rezistentei la propagarea une i fisuri a filmelor plastice si foliilor subtiri prin metoda sfasierii unice a 19. DI 042-01 a Metoda de determinare a modificiirilor dimensionale materialelor plastice in conditii de exploatare accelerata 01149-99 Oeterminarea degradani superficiala datorata ozonului 01203-94(1999)el plastice. 02102-96 Metoda de determinare a contractiei 01424-96 Metoda de determinarea rezistentei la sfasiere tesaturilor cu ajutorul aparatului eu pendul (Elme~dort) DJ 434-82(1998) Metoda de determinare a permeabilitii!ii filmelor si foliilor plastice fibre lor textile si racordurilor 9. 01693-01 Metoda de testare pentru fisurarea dill actiunea factori lor de mediu a materialelor plastiee dill etilena 15. Determinarea pierderilor volatile din materialele metode cu carbune activ 5. D 1777 -96 Miisurarea grosimi i materialelor textile datorate 3_ plastice ~ fisurare 17. 01709-01 Metode de determinate plastice prin metoda sage!ii a rezistentei la impact a filmelor 2. utilizand materialelor ale 16. 4.

lesatunlor prin metoda Cll pr b. o e e etermmare a pro riets '1 . programele '. -.i 36.96 Metode de detemlinare masei p e l-t'" _.1 80. pent~ conducte si racardl!~i din _ . 43. bazate pe diametrul teri ex enor di I" _ n po letdena.25. 02837-01 Met o d. 02444-99 Metod. din materiale plastice' aze: e prOlectare pentru conducte D2992-01 Metod-a db' 0 lmere a b e . D3776-96 Oeterminarea tesaturilor 35. . 04355-99 Metode de testare pentru degradarea geotextilelor datorata expunerii la razele ultraviolete si apa (aparate tip xenon -arc) 40. 0226 I ·96 Metoda de d t .. t .d d a e etemlinare . 45..lmll tesatunJor .• d .iere a constanta de tractillne) 0a esprcata (apararu] eu viteza 02412-96a Metoda de determinare .d .J e eonmare a rezistenlei rna ena elor plastice ell pendulul Izod concentrata 41. a lungimii materialelor 44..i racordllrilor term 1 . e enmnare a . condllctelordin 38. 04354-99 Procedeu pentru prelevare vederea testarii de probe din geosintetice III 27.. . a rezistentel la impact op astrce cu ajutoni] unui berbec 02447-01 Spe T t" . CI Ica.. la impact a 39. 04595-86(200]) Determ inarea proprietatilor geotextilelor pe probe eu liitime mare de intindere a Determinarea efectelor temperaturii asupra stabilitatii 34. 0413-98 Metd dd . 04551-96 Specificatii pentru membrane tlexibile din PVC folosite la rezervoare de apa 47. D4439-01 Terminologie standard pentru geosintetice de determinate a permitivitiitii la apa a a 30. 04158-01 Ghid pentru determinarea rezistentei materialelor textile (abraziune uniforma) la abraziune a 26. condllcteJor .d . 04533-91 (1996) Metode de determinate geotextilelor pe probe trapezoidale a rezistentei la sfasiere a 33.. 03774 .Intindere .adeziunea la straturi tlexibile p atl or matenalelor plastice 254 255 . D4545-86( 1999) Procedeu pentru determinarea integritatii sudurilor realizatein labrici\ pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane 46. 0256-00 Metoda de d t . materiale plastice prin i_a caractenstlcllor ncarcare ClI pJatane paralele 37. Metoda accelerata pentru realizarea in aer liber a incercarii de a materialelor plastice utilizand lumina solara 29.ll pentru conducts 40 .rezlstentei la sta. 04364-94 deteriorate 28. 04437-99 Metode de detenni~are a int~gritii!ii sudurilor realizate pe santier pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane din polimeri 42. urntatea de suprafala (greutatea) a 0412-98a Metoda de testare a . D4594-96 geotextilelor 48.a~el e prOlectare hidrostatice de stlcla rasim temlOplastlce annate ell fibre 03773-90(l996)el [esute M d eta e de deteoninare 31. . 04491-99a geotextilelor Metode 32. termopJastice si a elast'l caucluclIlllJ vulcanizat omen or tennoplastice . a a.db' a Imere a b ae .

rupere prin smulg .1 a a ungiru geotextilelor 50. 04885-0] Oeterminarea probelor benzilor late rezistentei irnbinarilor a geotexti lelor ' :. 111 ~Ian p~ unitate de suprafata a geosinteticelor e~ea J itatu gradientului constant pnn metoda 51. dill 61. 05322-98 Proceduri de imersie pentru evaluarea la lichide rezistentei chimice a geosinteticelor 67. 04886-88(1995) D e t ermmarea ..'1 . D5262-97 Metoda de evaluare a comportarii lara [ncarcare norrnala. rezistentei lb' geotextilelor ( h~ ti b . 65. 05199-01 Masurarea grosimii norninale a geosinteticelor Determinarea masei pe unitatea de suprafata a 63. D5084-90 Masura rea can ducti . D5397-99 Evaluarea rezistentei la fisurare din factori de mediu a geomembranelor din poliolefme utilizand incercarea la sarcina de tractiune constanta 69.i manipularea 66. _. 04833-00 Determinarea rezis t entei. rigide de materiale plastice D543-95(2001) plastice la reactivi 71.~t .1 produselor inrudite 55. cauciuc _ Efectullichidelor pne ap or matenalelor 52.. D5l 0 I-? I Deterrninarea potentialului de colmatare geotextil . D5494-93( 1999) Oeterminarea rezistentei la poansonare a geomembrane lor prntejate si neprotej ate Cll geomembranelor p.. ~e:~~:e8. 05141-96(1999) Metode de determinare a eficj ente i de filtrare ~i a debitului printr-un geotextil utilizat pe ecran de retentie a turbiditatii utilizand pamantul din amplasament 62.. d nn meto a 58. .05261-92(1996) geotextilelor esc hideri aparente a pori lor geotexti lelor I em de evaluare a respectarii cerintelor impuse 64. I . t..e 57.. _ 04716-0 I Metoda de incerca re pen t ru d etermmarea . uctivitatii hidraulice a materi I I poroase saturate utili izan d un permeametru cu pereti flexibili a e or 1 60. .pam an pnn metoda gradientului variabil a sistemului Determinarea permitivitiitii geotextilelor sub piramida 256 257 .49.. Ia poansonare . 04751-99aOetermlnaread 53. .geosintetic prin metoda forfecfiri i directe 54. bili ~ . 05420-98a Metoda de determinate plane. D5323-92(1999) Metode de determinare a modlllului deformatie de 2% pentru geomembranele din polietilena secant In geotextilelor 68. 04632-91 (1996) Metode de testate . D5493-93(1998) sarcina 72. geomembranelor :. 0471-98el Metod e d e d eternunare a pro . a a raziune eu ar re a razrva sau metoda blocului) a 70. 04873-01 Ghid pentru identificarea ' depozitarea I '1 ru oun or de geosintetice si a probelor 56.84-96 Determinarea rezistentei realizate prin coasere sau termosuda.s\:~:~e~etode . D5321-92( 1997) Oeterminarea coeticientuilli de frecare teren geosintetic sau geosintetic . .p . 048. a rezistentei la impact a probelm Cll ajutorul metodei Gardner a rezistentei materia leIor Metode chimici de evaluare 59. a geosinteticelor la fluaj din tractiune. pentru ~eterm inarea rezistentei la ere :.

D5747-95a Ghid pentru geomembranelor la lichide evaluarea rezistentei chimice a 93 D5891-01 Metode de testare pen t ru . geocompozitelor bentonitice pen t III controlul cali\~L\ii In etuva a geomembrane lor d e t enmna.. D570-98 Determinarea 81. D5496-98 Metode de efectuare pe teren a incercarii la imersiune a geosinteticelor 74. 06072-96 masurarea . D5641-94(2001) vacuum 80. D5885-97 ~ o~ . groslmll. D5886-9 ( I . D5596-94 Metoda de evaluare microscopies fum in geosinteticele poliolefine 77. geotextile I or d a t on·c e xpunerii In aer liber a masurarea masei unitare a 84. D5567-94(2001) Metode de testare a coeficientului hidraulica (HeR) a sistemului terenigeotextil 76. D5888·95 Metode de . rigide de materiale plastice prin metoda sagetii Metode de control a sudurilor geornembranelor cu stocarea ~i transporrul 79. D56I7-99 Determinarea geosinteticelor 78.testare geocompozitelor bentonitice 91 pentru a dispersiei de negru de Ia intindere multiaxiala a Cll printr-un t pere. D5994-98 Metode pentru geomembrane texturate 97. D5721-95 Determinarea poliolefine absorbtiei de apa a materialelor imbatranirii plastice 05889-97 Metode de testare . 05970·96 . componenta argilcasa a unui geocompozit bentonitic Deteriorarea din 83.. urnflare a componentei argiloase dimtr-un geoc ompozit bentonitic . :~etoda terrnica diferentiala la Inalta preslllne 5 2001) Ghid pentru selectarea metodelor de testare pentru 88. .73. D5514-94(2001) Detenninarea rezistentei la poansonare geosinteticelor prin incercarea hidrostatica Ia scara mare 75. Ghid pentru obtinerea pro bid or e geoc ompozit bentonitic e 258 259 . d fluid prin geomembrane pentru determinarea transportu UI e aplicatii specifice . 'rea indicelui . 82. D5819-99 Ghid pentru selectarea metodelor de testare evaluarea experimentala a durabilitati] geosinteticelor 85. ti Ie realizate din poliolebne pnn : ducere a oxidarii la geoslllte Ice . D5993-99 Metode d e les t are pentru geocompozitelor bentonitice 96.. .1 D5628-96 Metoda de determinare a rezistentei la impact a probelor plane. de D5890-01 Metode de testate pentru 92. de lichid . rezistentei de conductivitate a 86. pierderea. D5820-95(2001)eI canal de aer pentru 95. D5818-95(2000) Metode de prelevare a probelor pentru evaluarea defectelor din instalare de geosintetice 94. miezului line! Metode de testare pentru evaluarea sudurilor cu . D'i884-01 Metode de testare pentru st~~iere a geomembranelor ranforsate detenninarea rezistentei [a M t de de testare pentru determinarea limp_ullil de 87. debitului 89 D5887 99Metode de test are pen tru masurarea . geocompozit bentonitic saturat folosind penneametru flexibili 90. .

06574-00 Metode de testare pentru d e t ermmar ea transmisivitatii hidraulice (in plan) a geosinteticelor 121. geosintetice Metode de testare a rigiditatii saltelelor antierozionale rnierbate din 103. ·06461-99 retentie a turbiditatii 117. d eterminare a rezistentei . 110. 06636-01 Metode de determinare geomembrane ranforsate a adeziunii dintre pliurile unei 260 261 . 06434-99 geomembrane flexibile din polipropilena 113. Ghid pentru evaluarea rezrstentei . 06241-99 Metode de . 06365-99 Metode nedistructive pentru geomembranelor folosind testarea cu seiinteie 108.. c hiirm ice a geotextilelor 100. 06454-99 Ghid pentru analiza eomponentei argiloase geocompozit bentonitic pentru detenninarea compatibilitiilii la lichide a unui chimice pentru 102. 06140-00 Metode de detenninare a adsorbtiei de asfalt a produselor utilizate la imbraeiiminti asfaltice pe intreaga latime 101. .testare pentru determinarea poansonare a geotextilelor ~i produselor inrudite rezistentei la tru determinarea comportarii 06454-99 Metode de testa~e ~ena saltelelor antierozionale termen scurt la· j compreslUn geosintetice Inierbate de incercare pe din D6455-99 Ghid pentru alegerea.98. 06213-97 Iichide Ghid pentru evaluarea rezistentei chimice a geogrilelor la .. 118. 06364-99 Metode de testare pentru detenninarea term en scurt la compresiune a geosinteticelor ] 07. 06388-99 Iichide Oeterminarea propri~tatilor comportarii pe pentru materialele utilizate la ecrane de 06495-01 bentonitice Cerinte referitoare la incercarile pe geocompoziie testarea sudurilor . geomembranelor bituminoase prefabncate Specificatii 11 6 . 06214-98 Metode de testare pentru determinarea integritiitii sudurilor realizate pe teren folosind metoda sudurii eu solvent 104. 06141-97 determinarea integritiiti i 111. jupuire a geoconjpozitelor bentonitice intertesute . a 105. . m:to de Ior de testate 112. 06088-97 margine 06102-97 Ghid pentru punerea in opera a drenurilor compozite de 99. meta d e Ior 115. 119. 120. D6496-99 Metode de testare pentru. Ghid de instal are a geocompozitelor'bentonitiee . D6497-00 Ghid pentru conexiu~i mecanice elernente de traversare si structun la a Ie geomembranei ell de tractiune a materialelor Ghid' pentru evaluarea rezistentei chimice a georetelelor la . 0638-01 plastice 109. 06389-99 la lichide . 114. 06243-98 Metode de testare pentru detenninarea rezistentei la forfecare a unui geocompozit bentonitic folosind metoda forfeeiirii directe 106. 06392-99 Metode de testare pentru realizate folosind metoda sudurilor geomembrane lor neranforsate sudurii term ice Ghid pentru selectarea.

G 154-00 Ghid pentru utilizarea aparatului euI .iegiitu~ilor sa~1 a adeziunii pliurilor pentru produsele laminate realizate din materiale flexibile 136. 0696-98 Determinarea coeficientul de expansiune terrnica lineara a materialelor plastiee Intre -30°C si +30°C eu ajutorul dilatometrului 129. 0792-00 Determinarea greutatii specifice (densitatii densitatii materialelor plastice prin disloeuire 132. D6638-01 Metode de testare pentru deterrninarea fortelor de legatura intregeosintetice folosite eu rol de ranforsare I?i bloeuri modulate de beton 06685-01 Ghid pentru alegerea metodelor de incercare a tesaturilor utilizate pentru beton D6693-0 I Metode de testare pentru deterrninarea rezistentei la intindere a geornembranelor neranforsate din polietilena I?i a geomembranelor flexibile din polipropilena D6706-01 Metode de testare pentru smulgere a geosintetieelor din pamant D6707-0 ISpecificatii pentru geotextile pentru drenaje de suprafata miisurarea rezistentei [a 135.122.lumina fluorescenta pentru expunerea la UV a materialelor nemeta Ice 137. F904-98 Metode de comparare a rezistentei . 126. G155-00 ae 1 Procedura de utilizare expunerea materialelor nemetaliee a aparatului cu xenon pentru 124. D751-00 Metode de testare.a tesaturilor impregnate 131. D6637 -0 I Metode de testare pentru determinarea rezistentei intindere a geogrilelor pe 0 nervura sau pe mai multe nervuri la 134. 127. trieotate circular utiJizate 128. 125. 0882-0] Metode de determinate foIiilor subtiri din material plastic a proprietatilor relative) si a cauciucului _ de intindere a 262 263 1 . 0814-98a Metoda de determinare a proprietatilor Transmisia de vapori de lichide volatile 133.' 'E96-00 Metode de testate materia Ie pentru transmisia vaporilor de apa la 123. 0746-98 Determinarea prin impact a sensibilitatii materialelor plastice si elastomerice la fragilizarea datorata temperaturii 130.

rezis t enteii d e proiectare pe term en lung a pe termen lung a GG4(a) Deterrninarea geogrilelor rigide OG4(b) Deterrninarea geogrilelor flexibile GG5 Metoda de incercare a geogrilelor la smulgere Georetele GN1 Comportarea la cornpresiune a georetelelor GCI Incercarea cornbinata de curgere prin miezuri drenante GC2 Debitul de curgere sub sarcina printr-un dren fitil OC3 Eficienta drenurilor fitil GC4 Comportarea la compresiune a drenurilor de margine prefabricate si a drenurilor plane GC5 Sistemul antierozionale pentru protectia impotriva erOZllLl111 prin impactul picaturilor de ploaie si a transportului de sedimente GC6 Sisternul antierozionale pentru canale de curgere cu v iteza mare 264 265 .o.ANEXA 5 Geomembrane GMI OM2 OM3 OM4 Controlul Grosimea Incercarea Incercarea sudurilor prin metoda ultrasonics de acoperire pentru mobilizarea ancorarii la poansonare hidrostatica la scara mare tridirnensionala la tractiune a geomembranelor PROCEDURIGRI Geotextile pe terrne~~~:erfonnantele OT2. USA) (vezi la filtrare prin incercari de eurgere sau sistemelor Colmatarea biologics a geotextilelor (1987) (vezi ASTM D1987) ASTM D5617) OM5 (a) Incercarea la tractiune constanta a rasinilor poliolefine (NCTL) sau a geomembranelor( 1992) (vezi ASTM D5397) GM5(b) Incercarea NCTL intr-un singur punct a rasinilor poliolefine sau a geomembranelor GM5(c) Incercarea la tractiune constants a sudurilor D5493) ~~3 Deteri. de proiectare . 4 Permitivitatea geotextilelor sub sarcina (1991) (vezi ASTM la fluaj din tractiune a geotextilelor (1992) (vezi geomernbranelor poliolefine GM6 Incercarea eu canal cu aer sub presiune pentru sudurile dub le ale geomembranelor GM7 Tratarea accelerata chimice OM8 Masurarea grosimii miezului geomembranelor GM9 Sud area geomembranelor pe timp friguros Geocompozite bentonltlce argiloase a geocornpozitului beutonitice texturate a benzilor de sudura prin metoda fuziunii ASTM D~ig2)fneercarea OT6 Smulgerea geotextilelor .ra.' . (GEOSYNTHETIC RESEARCH INSTITUTE. terenlgeotexttle geotextilelor .rcarea la fiuaj din tractiune a geogrilelor rigide (1991) GCL! Masurarea umflarii componentei bentonitic OCL2 Permeabilitatea Geocompozite geocompozitelor la fiuaj din tractiune a geogrilelor flexibile (I 991) .rea geotextile~or prin expunere In aer liber . GT7 Determinarea rezistentei geotextilelor de proiectare pe termen 1 ung a GT8 Filtrarea fractiunilor fine utilizand filtrele din geotextile GeogrUe GGI Rez!stenta la intindere a nervurilor geogrilelor GG2 Rezistenta nodurilor geogrilelor (vezi AS~~36~2~n2~ercarea (vezi AS~~3~~2j:. rezrstentei .

.

::...:::"c.:....~L • •• .•.:.::.: ...::'....•.c .' S! Decesare pentr" ("Detla d~ armar~ ""'~" irw''''Y~~'~-car~~i~~i~ti~i''''--'''-~ '_""] rMri.: i l' s ISO 10722-1j A ....~:.... c 918! A ~ I"'..•. ..1..::.."::~c......C":o:...Caracteristicl necesare pentr" f"netia de separan:~ Caracteristici impuse pe tipuri de func1ii Legends: H: impus A: relevant in toate conditiile de utilizare S: relevant In anumite con'ditii de utilizare : II:....~c.. : : : : :..~~~~:..~'~.~nta la d~gradari provocate de'!EN •factorii de mediu 'i:: la degradare chimicalENV ·l:~~...:~..::.::.::.:....: ~ : .".. J....-..:.:._:_~':.:.::c. ~Rezistenta A: Sj ~ ..~~~~~·~.:::.·.-:.::..::..::. :.".:.[p~·~·~·~h..: ....t..':''_:_:'_:'_:'_:_.ii(CBR..:.:·'. ::..... .:..:.~:..:..:: .: ~ (.·.:.:...:.. ......:.:..• i ... ~....:c.c.: ip.c._L_.::::::..:. ..•....te. r ~ !:~ .-._~:....t. _-..-.:.::"::.....·:...l::··:··:·:·:·~·::.::...:.'.c.~~::.-..:::.. Rezistenta la perforare dinamica!EN : (incercare de impact cu conul)i '.~LL~~.:.. . •.:.:.:•• ::.E·N·"iso·:1·2·95·7~·i·.:..:..:~..\~..:.::~~ •..~.''':"-~:. ....::.~.""'=r.:.·::.: .:. ~:~l ..~ ISO 103 J 9 '..re. i l1 .•. ....' ~.':_':.-.•.::::.-....:..::::.:."..:..:.":"::H:.·::·::~··'····:::::.:: .::.:..:.::.::. ..::....~"I"...::'..:.:::...:":~:..::.:...::: :1···· "'' ' ~..:..~~..[~ .::.-::::.... H 1 :!Ai:~~~:i~~~::i~:i..·..::..".c.. 1 !i·~~~~l.~ ..~.:.~.:~...'... j :._:__:-~::__:~'-..::: .' " 13438i 12447 12225 :!Degradarea in tirnpul instaliirii1ENV .:.:.C ar.::.:r~ .:::....::::.. .~..:.......:::. 9}6-·······::~.::::::::::.':..·..'..:::..::. c...::..::.::.-.~.:::::::..:~.:=c.~':'':.: .'.."'. ..::..:...:::. ·...:.. r".."..are...:::.::.:.~~:i~~~~~..::'.:n:n ... ':... • ~ezi·st..:. ..·::·:::·::.:....: .()12~36 ·~[-~~-1I ·1 -••• ·_•• LO••••...::~...:.:Hi~..•....::.i:»: .::.''':...•.: .:."...: ~~~.::.'. :.e.•••••• _ _.:.. 1 :r..~~~.. ••• LO_LO__ ~. ::•..i'g:.:..-_L il~e~~tr. ..:.•..c:. : ....~· ' ' ' ICI :r::·::...'.::.:.c.I''':":.~.. : ~!Rezistenta la degradarea microbiologica.:. i Rezistenta la tractiunelEN '1··::·::··::·::·:··::··::·::·:::..::~.!.c..:: .•:.'~:':. .'.._~~.::::::..: : ...._L~LO_L~L~U_L~LO. .:..=:.:: -2 .:::.:.··::.:......:.~. .:..:..::.~.:.:..~.::.•.:~ ._... ~ l j ' :I.~~:i~~::. _."".:.":..:..:..:. ~~N ISO 10319l ! R~~i'~~~'~i'a'~~~i~i~'i~bi~i~il~r'~._ ~. :\ ..Ebl Caracterlstiel · .~.... .:.....~ '..:::::..::: . :::::..:. •...~.. S H .. d.~.:. .::.ls..~.:...::c. .. ·• ~. :(.' ..:•.. .•.....'::''':''~~'''...•.::::::. : •.[Rezistenta la tractiune 2) .'.•.•.t'~~.IRezis~enta la tractiune a imbinarilor si ..::~:...'-:' ''':..•.. ::..:'''':'''~. ::.'.::.:...::::..:._ . ..::::::.:. .:. : sudurilor : ~~ .:..:....::.'....: ..-•:.. :: ..~...:.::.c.::.-".c......~ ...:=: dEN ISO 122361 .. ..•.."'l : '.test)1)..• ~...c.·~...::.:..:. .:~: •. f..r R.::::.:::.. '..:.•.:::..:.c~.::::...:...: .:.:::..:. .2) !E~[S.LO.. :..:.~.:.~...·:.::··::..:!EN'iso"j'o3.~ ~ : :. ISO 10321 1EN sudunlor.•.are.::.:.:~.: •....::·..":~::.r ..:.:::.:.::~ .-:..::::.:.. :.:•• L~_AO.~~....."::. ... ::.:.'..::.:::.L~~~.p :.. '..::..::.~. ":':":':"':"':':':':":':":':':':':'~:":'':':.~.:.~:...: .=. :.... L~ • ...:..:.:.·::.:".1 •. : ::'.-._:'':':_:'':'_.'..:::::::::::::..:.:oc..·~~~i·l~·~·~·····~···"····~·····~::'·~······-~·...t.:.:..:.."::::.~:i:~i:~~... ...:.:.c:. ••..:.iTit·~t~~··~p~i·i~·p·i~~·~·~~~·i·······JENfs·O··iJO·58············!:········:··· '" .:.....:.•..:...:.:::.. :.:::::.::::. .st~tic.''''''.:::::::..:~ .::::. :'......:::::::::::. 269 ....·.: '.. .::.:.C"i"·'·':':_c._...dad.:..~i.:.c ..::::.::::.:..::....::::..:••:.:.. •....a.::..':_:__:-:-:__:~'-:-:.-:'_....:....._~.. ::~.....••..~.'' ......:..:~.~.~: .:. ::::.:. . ·i .c:.:.:...::.::"":...c.::.·:.:: .:' ...-..::~::...".::.... •• F •. .~:...··.:.....c..·. :: ....~ ....:.:: ::.[Penetrare statica (CBR test) Caracterlsticl Decesare pentru functia de tlltrare ~.. . : Alungirea la incarcarea maxima JEN ISO 10319 1 A' .

::·.....::..~: :..j A lRezistenta la degradarea chirnica :lENV 12447 ) ~...-. :.....I~:~...:....:.:·~~.:."... .:2. :i(i?cercare de impact cu conul):EN • ' •• _A • .:.~..-~.~:~Jt=::·:':~:~':::~: ... ....:.:~ ..:.iiMetuda de testare] :lanexa B .:. ...".~ :~..:.:l.. •••••••••• .~.':::'::. .. H : • i!contatt'cuogeo'menibr~na :: li~~.." .•.•-..•.:..::.:....~.. : ..i~£~.. :..~:......_~.- ..-. .:..::"·"'''''''''.. •...~.:..:._~....:...~:.:..'. 'lDurabilitate .: .~:~~·i·~~·'~~~·._~::~. ~·-··....~~..c..:..-~: ~._~ f:: ~.:":..:.~~ ...._~. '1 H •• .''':...·..:..~~:~~s~t:d~~l..~. ••• ~••• I ••• ~••• .. :jCaracteristici de frecare1p..:..c..-..~t~~t~:\..._-.:. .:': ••••• : :I'~~'~.~:.~~~..~..~f~.....:.....•.:.::...:."""". ) .-.. .....:."._:....:.:.:.~ •••••••••••••••••• .·· .. .- - : ·~············ .:.:.:-: :::...} .:....:.:":..:::. .c.c. ".' :~..i j .c.rR~~.:. ._~. :...-:: :: ~: ...~~~~:~~~~j~~~O~7~~.:..=~c.._:·~-:...: ·:1 271 ._:.:.:__:_:.:.: .~~~..:-:_....-.~~~...~._.":...[ : W'ncercare de impact cu conul) .."." .:.c.: ...c.".:.. ...:.: ':.:. • ~:.".~~'~.. .T"-··"·'·S~·~·-"'~::: :... :..!~E~~{.: :..:...: . ...·'·:'··'····'V~·~...I.~':".~:.:.:-~...i~ ':::.f' ...c...::..: L a: ..: ::...:::.c.. J..:. .~~~:~·i. _ - ....: ::-.: Caractertsticl ..••.:.~.:..: .!~~~n ...:.··c.:::::.~~i~t~.'=~..~:."~:..:...:-: : ..~:.': .~. : ·[·~·::~·:·. ..••....:··...:·:.:..-.~~~~~~:'~ •••••••••••••••••••.·:...:.:.. ::.c.::.. .~ ._~~: ~~.::..)i"... Prutectie :..~.:..·'~ti'~i.·:..... ...: ::. .:~ '1·" H: .~:....:.•..~.rENV~i'2447~·_·NN~ __M..:._.....~c~c.:....:.....~.•.....c.-...H·········· ' .'..."._.:.:.:.....: : ::.~c..~:·..!. ~sudurilor' ISO 10321 S ..~:.:..:..:-._~: ....."] ~ 270 ~:...~. N .~ 'IRezistenta la degradari provocate de • factorii de mediu ~f:..~:~.:.:.~~~:.~~:..:~:.:'.ri·b·i-~i~ii·~~ .~~~... :1 A . ~~ ~ :..:.::cc.:-:.....:: .~i~g~iI...:...-... i· .". < . .:..m~~......... ~ ~:~.:.:.l~~~~ ••••..:..:.:...'... :::...••••• ··~'i..'.:.:·i~' t~·~~t..:::-:: .""..i ._... :-~::~. .:.·.cc::.. JI~~.::·~·:.....:.I.:.-:..~~·~· ~··¥·.....• : apei perpendicular pe T ·······································r···········. ~~:...c. ...:.: :.~.:.: :.: ...:.rEN 918 H 11 ~~~ :~~ i~:_:_~ ~.:..::J..:...:::::#~~d.:.. ..~:.:..f~~~~~~~~~~~~::~~~~~:~·{~'~~~i~:~·E~i§:~~~if:~ij~~::E~·~~~:·~~'::::.:.··!I·.:.:·:. - - - .-:.~~:..: :.c.-:': :.~:.: .:.~~~'i~it''''':·":.:.~t~····. ••••••••••••••••• :jEN 918 :' ..:.r~~~.~i.~'~~~t~'... rl.::~~)lff..:..:...: :~~.~~..... ..:..:..:.:..:..._:..:.~ (.... .... -.~.~~::::::.!f:~'~'~~::JI .1~~i~~~.......'.:e·· jPermeabilitatea :~plan:EN i!~~~~l~~\~i:...:.~~~~~~..."'.~ : ISO 12957-1:1 A ~j : <... .:ii Caract~rlsticl ifactorii de mediu ·jEN 13438 iiRezistent3 la degradare chimica·· .:..~': :.._~~.:wiOOI89055 :..c. ...''' ISO 11058 :1 A ii s.j fEN 13438 ..:..":. ~ ... n~cesar~ p~ntru functia df: drenai .'T:.....··~...::. ..••••••••• ![••.. :: ~~ ..cc.:~:.~t~~·t...::... ....~:.fi~~j~rJf::!=~~:~:-~1 'rEN ..:.:..~.·~:.."""".. ••• ·"···"i :. ~ •• ~ ••••• ": .c....'~~'.~~:d.~[~:.: .·.. I.:..:. J Caracterlstlci necesare pentru functia de protectie· . .:.r .[ ..'..:.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful