NORMA TIV PENTRU UTILIZAREA MA TERIAlELOR LUCAARILE GEOSINTETICE DE CONSTRUC /I LA

NP 015-02 Inloculeljte C227-8&lNDICATIV

Totodata, proiectarea lucrarilor de construcrii ce Ingl?be;:J~.;1 materiale geosintetice implicii. ? serie. de c~lcule ~i \~e~ode sp~clhTce., 111 lucrare fiind puse la dispozitia proiectantilor principiile de dkgel e ;:J parametrilor caracteristici. Prevederile prezentului normativ servesc pentru: • clasificarea produselor geosintetice, cunoasterea :';1 verificarea comportarnentului acestora, • agrementarea produselor existente, . ,.. _ • stabilirea principiilor pentru utilizarea adecvata $1 eficientii a geosinteticelor la lucrarile de constru~tii. . . Prezentul normativ va fi urmat de 0 serie de ghiduri de proiectare a principalelor tipuri de lucrari realizate ell prod~se geos.inteti.ce. . .. Pentru aplicarea practica a prezentului norrnativ se impune preluarea si traducerea tuturor standardelor europene In domeniu, . Prezentul normativ inlocuieste si anuleaza prevederile en7 - fl8
< ••

1.

DelECT

Prezentul normativ se refera la principalele prod use geosintetice existente pe plan international ~i care se utilizeaza In prezent In dorneniul constructiilor in tara noastra. Utilizarea eficienta a acestor materiale implies cunoasterea tipurilor de produse si a functiilor pe care acestea le pot indeplini, datorita proprietatilor specifice. Fiind produse artificiale, modullor de fabricare, ca si materia prima joaca roluri determinante asupra proprietatilor lor. Prezentul normativ defineste principalele grupe de produse si functiile acestora in conformitate ell documentele elaborate de Societatea Internationala de Geosintetice (lOS). Caracteristicile ~i modul de obtinere a parametrilor definitorii fiecarei grupe de materiale sunt prezentate pe baza standardelor europene care, In mare parte, au fast preluate sau sunt pe cale de a f preluate pe plan national. Numai In cazul in care nu exista inca standarde europene publicate se face referire la alte norme internationale (ISO sau ASTM). Avand in vedere importanta tehnologiilor de punere in oped, de realizare a imbinarilor produselor, ca ~i necesitatea controlarii calitatii lucrarilor de constructii ce inglobeaza materiale geosintetice, sunt prezentate metodologiile ~i procedurile specifice de punere In opera, Imbinare si control existente si agreate pe plan international. Diversitatea tipurilor ~i functiilor materialelor geosintetiee au condus la utilizarea lor complexa si complernentara in dorneniul constructiilor ceea ee a impus in cadrul normativului structurarea posibilitatilor de folosire pe principalele tipuri ingineresti constructive. Aceste utilizari sunt exemplificate III lucrare, fad insa a avea un caracter exhaustiv.

C

2.

TERMINOLDGIE

2.1. Deflnltla materialelor geosintetice
Geosintetice (materiale geosintetlce) = produse cu structurii plan{l realizate din materiale polimerice si care sunt utilizate impreunii ell pamanturile, rocile sau alte materiale III domeniul constructiilor.

2.2. Functllle materialelor geosintetice
Functiile mecanice. materialelor geosintetice sunt in principal hidraulice
$1

,j;

I,

2.2.1. Filtrarea
Materialul geosintetic este utilizat in scopul de a perm ite trecerea fluidelor din masivele de pamant si umpluturi din materiale granulare, prevenind migrarea necontrolata a particulelor solide (Figura 2.1), evitandu-se cresterile excesive ale presiunii din porii pamantului.

Elaborat de:
UNIVERSITATEA CONSTRUCTII TEHNICA BUCURE~TI DE

Aprobat de:
MINISTRUL LucRARILOR PUBLICE. TRANSPORTURILOR ~I LOCUINTEI

cu

ordlmll nr. 1228 din 03.09.2002

74

75

2.2.4. Protectla

Materialul geosintetic este utilizat ca strat protector al unui alt strat sintetic sau natural (Figura 2.3)

Figura 2.1. Mecanismul

fi ltrdrii

2.2.2. Drenarea
. M.aterial~l geosintetic este utilizat pentru colectarea si transportul fluidelor din rnasrve de pamant ~i umpluturi de materiale granulare (Figura 2.2).

Figura 2.3. Principiul de actiune a geosinteticului
. .
'

ell

rol de

profeerie

' 2:2.,5.

,'.

,;\

SeparCirea

-::

~-':

Figura 2.2. Principiul drenajului in planul geosinteticului 2.2.3. Etan§area (impermeabilizarea) Materialul geosintetic este utilizat lichidelor sau gazelor dintr-un rnediu in altul. pentru a preveni migrarea

Mat:rialuJ geosintetic este utilizat intre doua materiale diferite pentruall'l1p~eqi9,~' a'hw~t~cullor, ca de exemplu un strat de material granular In contact stca! de'hiathial fin. In acest caz exista doua mecanisme care .....;'. ~>i'_,;i _,;h;' ': se pot dezvoltal.nillmpj ,~ .' (lr:""Ill.l~teri<:l:Nl; ~n.; ti~de sa patrunda, 'in ,golurile mat~rialuilli s.rapular,' diminuand astfel capacitate a sa drenanta, ca ~1 prQPri~ti!ilesale de frecare (Figura 2.4 a); (2) materialul drenant tinde sa patrunda 'in stratul fin, diminufindusi astfel rezistenta (Figura 2.4 b),

cuun:

76

77

2.2.7. Armarea (ranforsarea) Materialele geosintetice sunt utilizate pentru a prelua prin rezistenta lor la intindere eforturile pe care pamantul sau un alt tip de material nu le poate prelua. Principiul de functionare al armaturilor introduse 'in pamfint este ilustrat in Figura 2.6.

[a)
Fara geotextil

ell georextil

(b)
Fara gcotcxtil

Cu geotextil imp!i.cateinjuncpa de separare

Figura 2.4. Mecanismele

2.2.6. Controlul antierozional Materialul geosintetic este utilizat. pentru a preveni eroziunea suprafata a terenului ca urmare a siroirii apelor si/sau actiunii vantului. Fara geosintetic Cugeosintetic Figura 2.6. Principiul de

, .,

de functionare

a armdturilor introduse ill pamiint

,:! :
;ii·

iLl

i I· ,:
.!

,i:

Figura 2.5. Material geosintetic cu rol de protectie antierozionala 78

Principalele domenii in care este utilizat principiul arrnarii pamantului sunt: realizarea unor lucrari de sprijinire care stabilizeaza masivele din interior (Figura 2.7); stabilizarea pantelor (Figura 2.8) imbunatatirea capacitatii portante a terenului (Figura 2.9); armarea straturilor structurilor rutiere (Figura 2.10).

79

Teren de fundare 4. Figura 2.9. beton sau alte material~ (Figura 2.8. care se prezinta sub forma de elemente discontinui (saei) sau de elemente continui. Geosintetic 3. Functla de container Materialele geosintetice sunt utilizate pentru realizarea unor elemente de constructie compaete.. Suprafata posibila de cedare . Utilizarea materialelor geosintetice drum uri lor la armarea fundatiilor 2.'.. Stabilizarea pantelor prin lucriiri de pdmdnt armat 80 81 . Rambleu construit pe un teren moale annat cu geosintetice 1.8.11).1. . Tcren de fundarc 4.7.2.::ItIm Zk:!url dssprijin Culel de pod Figura 2.): Figura 2. Rambleu 2..•. Acostamcut ". Paiul drurnului . Geosimetic 3. umplute cu material granular._.. Structuri de spnjin din pamdnt armat Umplutura repusa in opera dupa alunecare / .10.. .'< Figura 2.material granular 2.

Sunt realizate in general din polietilena (de inalta densitate) sal! polipropilena. poliester sau. Sunt utilizate in special pentru functii!e hidraulice. 2. alcatuite din materiale polimerice. Forme tridimensionale rea/izate din geotextile.3. Geotextil inrudit Un produs geosintetic este eonsiderat ca fiind inrudit Cll un geolextil daca este un material geosintetic permeabil sub forma de banda. mai recent. polietilena si poliamida sub forma de fibre sau fire (monofilament. Figura 2. Sunt realizate in general sub forma de folii polimeriee continue. Geogrile Geogrilele sunt retele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1 + 10 ern) pentru a permite patrunderea materialelor granulare. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. utilizate cu functie de container 2. Sunt utilizate in principal la ranforsarea masivelor de pamant (functia de armare). consolidate prin intertesere sau termosudare. Geomembrane Geomembranele sunt folii sintetice eu permeabilitate foarte redusa. dar exista si geotextile realizate din tibre naturale (iuta. tricoturi.3. conform terminologiei definitiile principalelor tipuri de materiale geosintetice. folie sau similar care se utilizeaza In contact cu pamantul in domeniul constructiilor.3. 2. 2.4. multifilament.3. lOS. deexemplu). . Prlnclpalele tipuri de materiale geosintetice deflnltll in cele ce urrneaza sunt prezentate. 82 83 .11. Geomernbranele sunt utilizate pentru functia de etansare (impermeabi lizare).2.3. etc.3.1. Principalii polimeri utilizati sunt policlorura de vini! (PVC) si polietilena. Polirnerii utilizati sun! polipropilena. dar pot fi obtinute si prin impregnarea geotextilelor cu elastomeri sau bitum. Geotextile Oeotextilele sunt [esaturi permeabile realizate din fibre sau fire textile. netesute.2. poliesterul.) Oeotextilele pot fi: [esute. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. dar si din poliamida.

3. geomembrane . Georelele Georetelele sunt produse eu structura plana deschisa sub forma de retea. rnateri ale GGR Geog~la Figura 2. polimeri. conform lOS (International GTX GMB Gemexl! Geomembrana simbolurile principalelor Geosynthetic Society). Geoconducte Geoconductele sunt tuburi flexibile sau rigide realizate din materiale polimerice si sunt utilizate pentru transportul fluidelor in diverse aplicatii ingineresti. filtrare.5.geomembrane.2.georetele. Se pot include in aceasta categorie si produsele polimerice utilizate ca protectie antierozionala si care se pot prezenta sub diverse forme.12. Terminologia 10318:1996. din care eel putin un material este geosintetic: geotextile . Geocompozite Oeocompozitele sunt combinatii de materiale.8.7. geotextile .4. permeabile.1.geogrile. armare etc. specified geotextilelor poate fi gasita In SR ISO Terminologia referitoare la masivele de pamant (proprietati fizice si mecanice) este cea proprie domeniului de Inginerie Geotehnica (STAS 395081). 84 85 . Saltele geocelulare Saltelele geocelulare sunt structuri tridimensionale polimerice. 3. 3. geomernbrana sau alt material care sa previna patrunderea particulelor de pamant in interiorul retelei. ' 2.3. cu functii din cele mai diverse: drenaj.3. Sunt utilizate de regula impreuna eu un geotextil. geotextile . Deflnltle GEOTEXTILE Oeotextilele sunt materiale textile permeabile realizate din materiale polimerice sau naturale utilizate la constructii In contact cu pamant sau aile rnateriale. 2. formate din nervuri ce se intersecteaza sub diverse unghiuri. 2.12 sunt prezentate geosintetice. Pot fi utilizate etansare. Simbolurile principalelor materiale geosintetice in anexa 1 sunt date definitii referitoare la principalele tipuri de 2. geocompozite bentonitiee.fibre sintetice.3. realizate din benzi de geotextile. amestecuri pamant .geogrile. Simboluri In Figura 2. geogrile sau geomembrane utilizate pentru armarea parnantului sau/si control antierozional.6. Sunt in general realizate din polietilena §i au ca functie principala drenajul lichidelor ~i gazelor.

.zid de sprij in din gabioane in geotextilelor figurile Cll 3.• ' .. a .1 ..:-ut~-x:d '..sprij inire temporara.~ Cu rol drenant. saltele bariere drenuri geotextilele de drenaj se utilizeazii ale diferitelor la: constructii: de deseuri.....!ri:~~I.. x:. .~xlll . ~ x x· x X I XKXX..~)t I Geotextilele pot f utilizate ell urmatoarele functii: .::&.la puturi: filtre sau piezometre. cai ferate._ --.3.l( )e . Utilizarea geotextilelor de sprijin ('II rolfi ltrant ill spatele zi durilor ell barbacane.=. )(' ! xi x..~:-F' '<.J:(' rl:.5 sunt prezentate exemple de utilizare a rol drenant.. anticapilare. d . x X l( .3 sunt exemplificate aceste X X X utilizari.t.1.".zid de sprijin cu dren subteran./'" x r~~~~~~~~ I I a:::::::. ziduri de drurnuri.la diferite geotextilele pot f utilizate: i: ziduri de spnJ In.---_-''''' Xx Xl( . pentruaccelerarea Figura 3. ~i.. x ~ I 3.C'/. ~ x x x x x ~~~ x~~. Filtrare Drenare .::::_.. depozite drenante. sistemele sprijin.3. b . Utilizari ~"'B"". 86 87 ... Drcu antierozional (. M-McriZll drenant =?"'i:':<:""AW""..wA.. I :\·l~~.'=-... 1.---j . [d) baraje.(~.-_=""..... depozite de deseuri..)( / (iC~I:. constructii hidrotehnice etc. c .Ti iX Cu rol de tiltru. 5..#. .. x x x X X X tipuri de construct] drumuri $1 cai 1< ferate. In figurile 3.2.4 - 3. Protectie Separare Annare Control Container x ..zid de sprijin consol idari i. (Ieotcxtil lbi 7.. 6... 4.o.. '*'.

2.4. fa realizarea de b . Utilizarea geotextilelor ca filtru sub stratul de protectie a malurilor 88 89 ./ /' i.Jj .i.3.1.tub drenant in strat granular geotextil In strat de nisip.drenaj.Georexril _. intre straturi Ie vechi ~i si corpul digurilor si rambleelor.] la de imbracaminte bituminoasa. Utilizarea geotextilelor fa diguri din materiale loca!«. rol de drenaj ('II (e) (d) ell Cu rol de protectie. si sisternul de etansare ..strat granular invelit Cu rol de separare.. in protejarea geornembranelor poansonarii statice sau dinarn ice. intre terenul de agregat de fundare si teren 1<1fundatiile de drurnuri ~l cfi i intre deseurile depozitate depozitele de deseuri... Figura . pentru contra invelit rara c. geotextilele se utilizeaza: intre stratul ferate. kdrCH. lucrarile de reabilitare a drumuri lor pentru a Impiedica sau intarzia transmiterea fisur ilor din stratul suport in imbracarnintea bituminoasa noua.. Utilizarea geotextilelor sistema de drenaj a . tub drenant rolfiltrant in geotextil. 110i I. d . geotextilele se folosesc: sau a altor muteriule Figura ... .) Figura 3.tub invelit in geotextil..

_.... " ' ~- •3-.perne armate sub fundatii. la lucrari de reabilitare a pantelor alunecate.. -- -.. .'iG( _ ==-. ' . Utilizarea geotextilelor pentrrl protectiu contra croziunii a ~ sub straturi de anrocamente la protectia sectiunii unui canal sau curs de apa. .. .:/"ili ale geotextilelor ell rol de armare a . .~-:.. b . pe terenuri slabe..6.:::::)_.".lI.... Utilizarea geotextilelor ca barierii capilarii Cu rol de armare. _ .. e . g. g .. . 1<1 real izarea de taluzuri abrupte armate. c . Figura 3. d .... b. ·.5." stint date exemple de utilizare a geotextilelor Cll rol de armare..taluzuri armate. b.ziduri de sprijin din piimfint armat. la realizarea de structuri de sprijin din parnant armat..pe pante. oj ':-1.armare la traversarea unor cavitiiti Figura 3...:..7.Mmarea imbriicfim intj lor bituminoase.la protcctie de maluri.\_ . cai ferate... pod c . .7). geotextilele contra se utilizeaza: protectia pantelor aplicatii (Figura 3.In pile de 90 91 . In arruarea imbracamintilor bituminoase la drurnuri.. <1) Figum 3. .Cu rol de control pentru antierozianal. d ... Diverse IIfili. >' ~: '... ~ ".. . geotextilele se folosesc: ramblee sau depozite de deseuri fundate h) la drumuri. eroziunii de suprafata in diverse 3) •• ~. ~.~.' .I'h~· '. in Figura 3.. f...~.. .. ...

Cu rol de container se utilizeaza: la consolidarea ~i protectia malurilor. d .< . cu rot de container ::~'" ci.3.~i:i~Q:il.~.monofilamente [esute ealandrate. e . b . . '-'::~t~. poliesteri (PES).1. poliamida (PA) ~i polietilena (PE). la protectii costiere. Pentru cea mai mare parte a geotextilelor. Dupa extrudare. Materii prime. Polimerii cei mai frecvent utilizati pentru realizarea geotextilelor stint: polipropilena (PP). in stare de tluid vascos. cat si stabilitatea ia actiunea agentilor fizico-mecaniei.diguri Figura 3. filamentele sunt supuse unui proces de etirare. prin topire sau dizolvare. foliile si elementele profilate din material plastic.netesut intertesut. ¥~.jmai rar. tipuri 3. Materii prime.multifilamente [esute.~~~. e . Filamentul mai este denurnit "tibra continua". eu cfiteva utilizari ale geotextilelor b. la constructia pragurilor in albie. e . e . (f) Figura 3.netesut termosudat 93 92 .. la protectia fundatiilor sub apa.9.v e. materia prima este prelucrata sub forma de filamente.~.~~~~. In Figura 3.• se utilizeaza si alte forme cum ar fi benzile taiate din folii sau benzi extrudare.. tehnologii de fabrlcatle. pentru piloti in terenuri moi.aparari si consolidari de maluri.fundatii sub apa. b. Pentru geotextilele speciale.3. f.pi loti in terenuri moi. care le imbunatateste atat caracteristieile de rezistenta mecanica.8 sunt exemplifieate rol de container. d .benzi.8. tehnologii de fabricatla Geotextilele se realizeaza de obieei din polimeri. fire si fibre. Utilizdri ale geotextilelor 3. ~.monofilamente [esute.·~ . Diverse tipuri de [esdturi pentru geotextile a . la constructia digurilor. a . Filamentul este un fir continuu obtinut prin extrudarea directa din polimerul adus.~.

consolidarea prin coasere-tricotare. consolidate prin diferite procedee.2. cu structura tridimensionala.3.'fieate dupa modul de fabricare. ' .' ' » geotextile netesute geotextile te. de regula 0 ra~ina sintetica. » » produse . Caracteristica pentru geotextilele netesute. se face 3. geotextile tricot~te geotextile retea » geotextile speciale.2. care aga!iind fibrele le reorienteaza si Ie incalcesc. Geotextile tesute Geotextilele [esute sunt materiale cu structure bidimensionalii. urrnatoarele mari categorii: '. diagonal si atlas. . Tipuri de geotextile Geotextilele pot fi clas. Fibrele constltul~ ma~eria prima pentru producerea geotextilelor netesute dupa tehnologia de mtertesere ("needlepunched") sau pentru realizarea fire lor prin til are (toarcere). exista trei scheme principale de [esere: panzii. Fi:ul se obtine prin asocierea tilamentelor sau prelucrarea fibrelor.ute. Fibra rezulta din tiiierea filamentului Ia lungimi diferite. se obtin geotextile cu desime si grad de acoperire diferit si implicit. In general cele doua sisteme de fire sunt perpendiculare. ee rezulta din incrucisarea si intrepatrunderea a doua sisteme de tire: urzeala si batatura. Principalele procedee de consolidare utilizate sunt: consolidarea mecanica prin intertesere. Geotextile netesute 3. Aspectul materialelor este identic cu al tesaturilor obisnuite.2. in punctele de contact ale acestora. produse realizate dintr-un amestec de polirneri: produse realizate dintr-un amestee de poli~eri '~i fibre naturale. constituite din fibre dispuse intr-o retea regulata.f!lamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamen'tar) pnn rasucirea. consolidarea termica. Interteserea 'este 0 consolidate mecanica realizata prin introducerea in stratul fibres si apoi extragerea din el a unor ace speciale. . Consolidarea tennica se realizeaza prin fixarea (imbinarea) la cald a filamentului.drenante foarte bune. formate dintr-un aglomerat de fibre orientate dupa 0 anume directie sau la intfimplare. In tehnologia textila. Consolidarea prin coasere este 0 consolidate mecanica realizata prin executarea unor siruri de cusaturi in lungul paturii fibroase. Acestea pot fiaplicate independent sau asociat. . 95 Din punet de vedere geotextilelor se disting: al polimerului ulilizat pentru fabricarea » » » » produse realizate dintr-un singur polimer (polietilena. A~ocl:rea. In forma de spic..prin raport cu celelalte tipuri de geotextile clasice. biodegradabile. sirnilare cu cele ale mediilor poroase naturale. "'. In » » » • Geotextilele netesute sunt paturi fibroase. 3. D~n pun:t de vedere al durabilitatii (durata de viata) geotextilelor acestea se Impart m: . Din punct de vedere al provenierqei materiei prime acestea pot fi: » materiale la prima intrebuintare (originate).2. cu permeabilitati diferite. 94 . care Ie confera proprietati filtrant . In raport cu numarul de fire si de incrucisari pe unitatea de suprafata. In anumite combinatii.eu .). poliester etc.3. materiale recuperabile~i refolosibile. polipropilenj. Consolidarea chimicii consta din realizarea unor legaturi intre fibre! eu ajutorul unui !iant chimie. a elernentelor respective. este structura lor tridimensionala.durabilitate mare in care sunt incluse'geo~6xtilele realizate exclusiv din polimeri sintetici . sau fibrelor constituente. \ pro~use eu ~urata de viata limitata. cuprinzand geotextilele realtzate in amestec din polimeri si fibre naturale.1. consolidarea chimica.3.

Specifice pentru materialele tip trieot sunt flexibilitatea ~i supletea lor. de regula cu 0 structura inchisa. pana la 2~4 ern si 0 tlexibilitate Iimitata. precum si fabricantul produsului. 3.antnrea suprafetelor tratate ~i protectia acestora pana la dezvoltarea vegetanei. trebuie cunoscute de la inceput. In raport cu modul in care se realizeaza . . tipul firului sau al fibrei. 3. cum ar fi termofixarea prin calandrare sau fixarea prin acoperire cu 0 pelicula. grosime care desi sunt caracteristici fizice. [esaturile din benzi si materiale profilate. .ntioanelor In vedere.. . . 3.n ~uno~~te rapid tipul si modul de prezentare.structura In diagonala determinata de schema de [esere.2. definit prin mod de fabricatie. 97 96 . dezaerate.4. Densitatea rei at iva se defineste de obicei ca raportul intre densitatea substantei si dens ita tea apei distilate.2.2. sporite in raport eu cele ale tesaturilor. 3. la un grad de acoperire egal cu al celorlalte [esaturi. folosind date le oferite de acesta. In acest standard sllnt prezentate ~i frecventele de esantionare recomandate. care presupune trecerea tire lor din batiitura peste doua sau mai multe fire de urzeala. Geotextilele insamfintate sunt prod use netesute care au Incorporate in ele serninte de gram inee perene si eventual unele adaosuri (t~rba?. fire sintetiee sau naturale asamblate prin procedee speciale diferite de cele clasice de tesere sau. Geotextile tricotate Geotextilele trieotate sunt materiale eu structurii. Geotextile retea Geotextilele retea sunt materiale textile cu spatiiIochiuri) mari de ordinul a cativa em? realizate din benzi.4. In avans sau regres cu unul sau mai multe fire.1. Caracteristicile geotextilelor 3. sub forma unor bucle i'nlantuite. ' produsul in sine. Tesaturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o . tipul polimerului.m.ealizate din fire sau filamente destul de rigide. 3. Principala caracteristica a acestor vrnateriale este rugozitatea pronuntata. Ele se utilizeaza in locul geotextilelor c1asice sau in combinatie cu acestea. dependenta de ceaa benzilor constituente. tipul textil . ". structura tesaturii fiind rectangulara. geotextilele insamantate. Caracteristici de identificare Identificarea geotextilelor deriva din necesitatea de. la fiecare rand.3. . eu specificarea tratamentelor de consolidare si finis are. realizate prin impletirea unuia sau a mai multor tire. dintre care rogojinele. caracteristic Schema de [esere are cele mai putine incruei§iiri de fire pe unitatea de suprafata.1. elementele privind modul de livrare ~i ambalare a ~roduselor (latimea de fabricatie. ~at:nalde sunt destinate lucriirilor antierozionale ~i asigurii astfel msa. Geotextite speciale Aceasta eategorie de geotextile include numeroase tipuri. din material plastic. alcatuire. Dupii tesere pot fi supuse unui proces de finisare. elementele dimensionale: greutate.legaturile dintre fire. . Rogojinele sunt impaslituri groase ~ifoarte rugoase. precum si marea lor defonnabilitate la solicitari de tractiune. la 4°C. tehnologia de realizare. elementele dimensionale ale rulourilor). Tesaturile din benzi sunt materiale realizate din benzi late de cativa mm.3. Pentru prelevarea probelor si pregatirea e~a.4.tricotare. materialele pot fi desirabile sau indesirabile.2.4.3. in ele se realizeaza 0 impletire continua a tirelor din biitiiturii cu fie care fir <tin urzeala.definit dupa criteriul de fabricare. .2.Tesiiturile tip panzii sunt cele mai'isimple. Densitatea speciflca (relativa) {Pf} Densitatea specifics este densitatea fibrelor din care este alcatuit geotextilul.4. Caracteristici fizice 3.3. Au in general grosimi mari. Tesiiturile tip atlas au un aspect neted.5. Materialele pot avea grade diferite de rugozitate.i testarii se vor aplica prevederile SR EN 963: 1999. bidimensionala. Aceste caracteristici cuprind: natura ~i perforrnantele materiei prime.

2. 20.. . -sunt spatiile dreptunghiulare. bine conturate de ciitre reteaua determina in acest caz se poate directe.J. obtinuta. densitii!ii si specifice se vor apliea prevederile total. Masa unitara (fta) . Schema de determinare a supletei 98 99 . exprimata prin masura in care materia lui se indoaie sub propria greutate.0" . golurile deterrnina atfit de prin prin calcul. 3. Pentru Peutru identificarea determinare I produsuJui se fcloseste cea mai 3. golurile . prevederile standardului EN ISO Figura . determinare IIi unitati se vor aplica de lungime.4. In cazul materialului de a lasa sa treaca legata Se poate calcula cu formula: 3. y (dintre fibre) si aria totala a probei.5.2.05-1. specifice (relative): . Porozitatea (n) Porozitatea se defineste geotextilelor ca fiind raportul porozitatea lichidele. Deschiderea pori lor se exprima Pentru 12956.~ volumul 3. de suprafata. cat ~i pe baza de masuratori In cazul geotextilelor netesute.4. A x 100 .2. geotextilelor de regula Marimea [esute golurilor ~i speciale.10.4. Procentajul de suprafata llbera Se aplica suprafata libera doar geotextilelor tesute si reprezinta raportul dintre SR EN ISO 9863-2. .3. geotextilului. porii acestora. polipropilenii: 0.1.91. doua fete ale nominata este m ica valoare SR EN 965: 1999. Grosimea (t) . .3 s. se exprima in procente. 3.0.4.2.2. se vor aplica prevederile . sub a presiune data (2.4.6. SR EN 964-1: 1999 si . hidromecanice.2. pol ietilena: 0.90-0. Schema de incercare Standarde aplicabile: este prezentats in Figura ASTM D 1388-96.7.Valeri tipice ale densitati] poliester: 122-1. Gr~simea se defineste ca distanta dintre cele ll1at~rJalulul. Deschiderea echivalenta a porilor (0) In cazul considerate a produsului. a carer marime se urmatoarele metode: optice. n = (1. Supletea . Masa unjtara sau masa pe unitatea de suprafapi se exprima de regula 11~g/m ' ~I es~e calculata pleciind de la cantarirea de epruvete patrate sau circulare de dirnensiuni cunoscuts. Grosimea grosunea determmata pentru presiunea de 2 kPa.1 D. . dintre este volumul de golurilor capacitatea nylon: 1.2. Pentru detenn inare se vor aplica prevederile 3. Suplerea.200 kPa).4.14.p·t J f.sunt reprezentate direct sau indirect suctiune. Pentru detemlinarea ST AS 5 RR()(68. ~e~rezinta masura interactiunj] dintre greutatea (masa) ¥eotextllulul ~l rigiditatea sa. unde: tlA = masa pe unitatea p = densitatea t = grosimea Porozitatea total a a geotextilului.4.90. libere solidi 3. mecanice.

.J~ l":_lir~ t~I~. ~.12.:~"::.:~ B C !) d~n rl'U1tm:on>'Ii:·nft:_~ .:~~.. Caracteristici mecanice 3.1.ll f._. De aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate a aplicatiilor.3.11 sunt prezentate cur b e tiipice a .. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geotexti lelor se vor aplica prevederile standardului SR ISO 10319: 1997.8 pentru diferite tipuri tf i pe probe la intindere se poa e • ace G ..' • ' Acest mod de mcercare pellllllt: Sll~~l:.4.. r rnodulul de elasticitate (panta portiunii initiale a curbei a _8)..)u._I_UI f12'.Jt 'G~:. compresibilitatea reprezinta 0 caracteristica importanta. . intindere (rezistenta la intindere a (\ _ c. legata de permeabilitatea acestora si de capacitatea de a retine particulele de pamant. Geotextilele tesute sunt mai rigide... (t >T __ ~ •••••••• .so. fie cu functii de filtrare.~1 •••••• __ •• _ ••• I • ••• f LL N(-.curbe tipice alungirea la rupere (deformatia maxima.:OI n. 101 . prin rezistentele ~i deformatiiie la intindere dupa cele doua directii de incercare: longitudinal (pe directia deconfectionare) ~i transversal (pe directia perpendicularii celei de confectionarsj Din incerciiri rezulta: efortul maxim de geotextiluLui. reprezintii capacitatea geotextilelor de a ! I in Figura 3..2..'.4..~...~:~~.(.4.L_ . Comportarea la tractiune se exprima in kN/m de liitime. in special pentru materia le impaslite. :___~~_~_· -"Ll~ll Detormatle speclflco 1%) fin V· ~ rlgura . El -. Pentru geotextilele netesute consolidate prin intertesere sau pentru cele ce contin rasini. Detenninarea rezistentelor R"zistenta :a intindere Ct.::~'·'I:lf. I Este 0 caracteristica fundamentala. 3.10' U " _ 1). Compresibilitatea Compresibilitatea reprezinta capacitatea geotextilelor de a se deforma sub actiunea unor solicitari mecanicenormale si este in general mai mare decat a pamanturilor. 100 Fonnele uzuale ale probelor pentru determ iuarea caracteristicilor de tractiune sunt cele prezentate 'in Figura 3.eo:':~~. existand lnsa ~i norme specifics cum ar fi ASTM D 6364-99.nIHfti-}~_I~r.I\.:'J·.J.I.~~:ll~it~~~:rr~~~~n d:''l. 0 excepris 0 constituie geotextilele tesute ~i cele netesute termosudate. Tr}.3..rI:. 8 ).Ja::·'1't. respectiv '" un efort ~orma I datorat ~1tor straturi naturale sau geosintetice aflate deasupi a.t. r:pUI 900t0:<1. in timp ce aceleanetesute capacitate mai mare de defonnare. drenare sauseparare (caz In care este 0 caracteristica secundarii). _ i 30 . Pentru studiul compresibilitatii geotextilelor sunt aplicabile metodele traditionate din geotehnica (incercarea in edometru). ~0u1'!::·:i:'Li<.3. au 0 co t· I : . Rezistenta la intindere Rezistenta la intindere prelua eforturi de tractiuns.11 Rezistenta fa lntindere a diferitelor tipuri de geotextitc .ae~ii geotextilul. .l A .:. f.3. .. de geotextile. fie ca geotextilul este utilizat cu functie de armare (caz in care reprezinta principala caracteristicii mecanica).

Rezistenta la impact (soc) Caderea unor corpuri de tipul pietrelor. Se determina in conditii de solicitare fara reprezintii capacitate» geotextilului de a sa si deformatie ce trebuie cit mai fidel situatia reala.12 ·e Forme uzual. prevederi referitonre american 0 So 17-99 coutine multiaxialji Figura 3. a geotextilului .~.jEDnrEE2Ji .I""' ~ 1 3.I' \ suporta reproduca Rezistenta la obcseala .• _ •• ~ •• ~ •.m<Hj t .-'-..7. Rezulta terra ASTM D 2261-96).:_. (~~~\~f Incarcati perpendiculare Exista :' ~ pe planul sau.incercarea Elmendorf.6.'. la determinarea rezistentei la intindere a geotextilelor... de 75 mm se trage de cele doua pentru propagarea sfasierii (norma .)::FlmlBIT1I2illllliWrm:2811rs! ~.incercarea necesara initiala necesara determina la intindere a imbinarilor se aplica ajutorul pentru sunt supuse la astfel de eforturi una din urmatoarele mcercari: eu proba sfasierii trapezoid (ASTM alii prin D 4533-91).P7@¥fml&. din aceleasi p~nete d ad esea pnn e ve ere ea si in pro t cen e. care utilizeazii 0 la eforturi 0 perpendiculare pe care .. geotextilelor [esute.. .L·L······t¥J······.5.~.• ••••• co ".....w··~mk5IJilUi$illffiW%@lDtl . rezistent Rezultatele sunt 1 (T) ~'" .. proba rectangulara de cauciuc palla la plesni reo care se deformeaza unei membrane ASTM aflata dedesubt. 103 . . P8) Pentru une1e utilizari ale geotextilelor trebuie cunoscuta rezrstentn la ···$'·rF7':EQg. ~ geotextilul ce utilizeaza sub forma unei ernisfere. dintre se determ ina forta initierea respeetiv .3... uneltelor etc.3.~ :~t~~~i~~~e.3..4. co....-...-I ~ ~ .e e a cusatum exprimate ~I.3.3..3. pnn raportul intact.' :'. Rezlstenta la oboseala i~···'. poate duce la 102 perforarea geotextilelor...~.. 100 (%) TgeotextiI ~. Rezistenta la plesnire (Ia lntindere rnultiaxiala.I T cusatura. trebuie imbinate eel mai d . in care pe a proba Cll 0 tai etura parti ale taieturii..4..~~~~n!ei propagarea 0 1424-96). 3...4. 3.. 3..• _.:" ••••••.incercarea eu proba "despicatii".i··········~lif:l t j incarcari cieliee a ceda .(:~X :-. Rezistenta imbinarilor De multe ori geotextilele eoasere..r.t··~>?:F. ..4. planul sau: incercarea deformeaza incercarea eu ajutorul Standardul membrana gonflabila : }"".4. •••. aIe pro beIor ~ ~ in mcercarea de tractiune 3.' ·'·'.4. Rezistenta la sfaslere Geotextilele Se utilizeaza . 2 metode de a supune geotextilul Mullen..! . aplicabila forta medie unui aparat necesara pentru (ASTM tip pendul E::: preveder~:n.··r[3: !=] W"YJ I • .: .. unei taieturi in care initiale. T . se cu in timpul care instalarii. Imbinarile trebuie testate sectiunea curenta a materialului.

14. . $ . C~b·. Incercarea este aplicabila in special geotextilelor netesute. Schema incercarii de forfccare directs este prezentata in Figura 3. r... Pentru determinarea rezistentei la impact prin incercarea de perforare dinarnica se vor aplica prevederile SR EN 918:2000.Pentru detenninarea rezistentei la impact se utilizeaza un can metalic fixat intr-un aparat de tip CBR si care este lasat sa cada liber pe geotextil.f!. Pentru caractenzarea f'recall I pamant .I~IT:t': ~\Q. Pentru caracterizarea frecani dintre geotextil si diferite materia le pam-intoase sau sintetice se poate uti liza fie un aparat de forfecare directa (uti Iizat in general pentru eforturi normale mari). planul cu a anume viteza ."~. N Schema unui plan inc linat este prezentata In Figura 3.1 0 ~t se ruasoa ra..cicare .'".>:iti'. illcercareil CII planul iuclinat .. .~i. este necesara si cunoasterea rezistentei la poansonarea statica.4.13. 104 105 . Incercarea se opreste 1.14. 3.:. c eficienta unghiului de frecare: E _ tana ~ .. Figura 3. . . coeficienti de eficienta. Rezistenta Ja poansonare statica In afara rezistentei la impactul dinarnic al unor obiecte. . .-d~~ DiSpo. normala. 3.9.: : eficienta pentru coeziune: E{.1 U'. Rezistenta la frecare Materialele geotextile utilizate cu functie de arrnare preiau efortul de intindere prin frecare.3.geotextil se definesc urmatorii .geotexti1.:~tl-r:uta t<i: -ore •. materialelor asternute. • Y .SlLP~~~f{":~~.3. as tf e I de incercari se inclina . In cazu I uner .l:.I f:'U t~P.8.. deplasare considerata limita. Pentru determinarea rezistentei la poansonare statica se utilizeaza un poanson cu dimensiuni standardizate si unaparat CBR (SR EN ISO 12236:2000).4.unghiul de frecare interna a pamantului.unghiul de frecare dintre pam ant si geotextil.coeziunea pam ant .100 1 tancp Figura 3.deplasarea ... c·_ coeziunea pamfintului: a. Schema illcerciirii deforfecare directa in care: c .. in raport cu cei ai pamfintului propnu-zls: Y . . fie un montaj de tip "plan inclinat" (pentru eforturi normale reduse). :::::ca x 100 .') K :~{Ej m m :ii\.13.

1 k I t in S-I.netesute termic consolidate prin == 30" (100%) Figura 3. Principiul metodei 3.in Tabelul3-1 frecare intre diferite materiale sunt prezentate valori orientative pentru unghiurile geotextile ~i diferite tipuri .netesute consolidate intertesere 3.4. hldrautice (permeabilitatea perpendiculars pe 3.ue preferntn pamantului ~i determina 3. Caracteristici Solicitarea proprie lucrari. Principiul mctodci de suntlgcre ct.4.3.= .tesute din fire monofilamentare -.. forta functie de filtrare . Permitivitatea planul geotextilului. Intruciit geotextilul incarcari.15.de nisip. Gradul de protectie Se urrnareste evaluarea capacitiitii strat (de regula geomembranii).11.10. Permitivitatea se exprima 106 107 . Alte norme aplicahile: ASTM D 532l-92( 1997). de incercare este ilustrat in Figura uti Iizarea perrnitivitatii \1' in locul coeficientului de perrneabilirate dintre cei doi pararnetrii fiind definita de relatia: III'" - k. ~esute tarate ell a. ASTM D 0700-0 I. VlIlOIi orieutative ale unghiului (ill parantezh] pentru intcrfat«.4.4. gcotectil .t lt placa de plumb si se miisoara dimensiunea arnprentelor.4. de a proteja un . unde t = grosimea geotextilului. \1') Aceastji Cll caracteristica este determinata se deformeaza pentru sub geotextilele este utiliz. Incercarea se executa Ia diferite incarcari "plicate asupra necesara srnulgerii geotextiluJui din pamant. utilizarii la smulgere din terenul geotextiJelor ca elemente in care se afla incorporate este de armare in diferite tipuri de Aprecierea rnodului in care raspunde geotextilul la 0 astfel de sol icitare se face prin incercarea de smu Igere sau incercarea de ancoraj a unei epruvete de geotexti I plasata intre doua straturi de pam ant. Deformatia este inregistrata pe unui geotextil 0 directa La data redactjir ii prezentului normativ incercarile de forfecare si pe plan inclinat sunt In curs de standardizare la nivel european. . legatm. 24" (77%) din fire 0: = (t urzeala 26" (84%) Ct = 24" (84%) 26° (92%) ct == 23" (87%) . Rezistenta la smulgere 3. de lncarcare eficielJrei Tipul Tabelnl 3-/.nisip geotextllulul Nisip de concasa] 4=311 Ct = 26" (84%) 0 de frecare ~i ale Geotextil Nisip rutunjlt Nlslp fin 4=26" <!F28" 0. .3.4.1.15. = 25" (90%) Norme aplicabile: AST:vI D 4032-91 (1996).

. Colmatarea 2 x lO'~ Coeflclent de permeabilitate in plan (crnls) 6 x 10-4 2 x 104 x 10. __ : ••_-.rare.02 .:·s'%'IJ1 '..'-'. •• : ••~••'\.\jr. hidraulica constanta care este menjinuta 0 perioada indelungara de limp.1 1CC 100U Pentru geotextilele utilizate cu functii hidraulice. tipice obtinute (Figura 3.. incercari de colma tare pe difcri te tipur: de geotex Ii [c 111 108 109 .2. Transmisivitatea Valori Pentru utiliza ln acest scop si lin permeametru pereti flexibili se exprirna 'in m3/s m. in loc sa se masoare In diverse puncte ale coloanei hidraulica sun! apoi transforrnan. sunt prezentate in Tabelul ntru . Permitivitatea se poate determina $i sub sarcrna "normala. ••• _~ .16. geotextil.2 3 X X 10-8 10. Standarde de sarcina colrnatare din ce tipului de pamant debitul se ram ant _ in gradienri unt este de drenaj..2. hidraulici (aparat {}= k. ASTM 0510 1-0 1.4.8 Tesut monofilarnentar Netesut intertesut 3.rrnm0cl<1't ~. la 200 ore pentru pam5nturi CLI granulatie fina._ :. AST\1 transmisivitatii se vor aplica prevederile ISO 12958: 1999. 8) Aceasta functie caracteristica (permeabWtatea in planul pamantu! testat in conditiile de 0 arc este importantii pentru geotextilele utilizate eu de incercare Daca panta continua sa tie descrescatoare.! ! 1 __ ""-'--'--'. poate Pentru a scurta timpul masura sarcina hidraulica Diferentels . Daci\ curba devine aproxirnativ orizontala dupa aceasta perioada geotextilul este compatibil Cll 3._i- •• ~. ?rena~e) se determ ina capacitatea de colrnatare si ruodificarea proprietatilor hidraulice.4..••• . --. n L--.4.i. . "H_"~ _ ••• 10 Hrf!p~. perioadf de rranz itie ce geotexti lelor variaza intr-o plaja larga de valori: 0. coeficientul ..3 4 x 10- o t:l N.. t: de testare. Tricvtot din r!10notil":lmE<r:/ • .._. (t~lt.Pentru determinarea constant ASTM permitivitatii se utilizeaza metoda si cea cu gradient variabil._. ell kp si grosimea geotextilului. __~.. apare In ce rnai importanra si rezulta ca geotextilul IlU este adaptat testat.. Curbele sirnpla de incercare este punerea in contact a unei probe de 1\ III v parnant ~i a unei probe de geotextil intr-un cilindru. Perrnitivitatea S·I. 0 este permeabilitate in planul geotextilului produsul dintre . ! ClI gradient conform o metoda . T ransmlSlVl '1a t ea.~__.. Valori tipice ale transmisivitiuii geotextilelor pentru I ") WI 11)0 efort normal de 4{) kPa o Ie-sur di:'r rTionQfi~Onle['d aj din n este Tip de geotextil Transmislvitate m) (m3/s Netesut termosudat Tesut 1. dupa care sisternul pamant .. .__'--'-'-'-L._~ ii. _ . Figura 3. conform EN ISO 1 ~58: 1999.3. Se poate triaxial).10) releva 0 0 5493·93.J-_. Transmisivitatea geotextilului..1 [n{(~J ~.'flltG'.le 1:1 din -ntru izata dne[! . EN D 5567-94(2001).(J..2 variaza de la 10 ore pentru pamanrur] granulare.geotextil incepe sa se com porte ca in realitate. Se impune 0 sarclnii .4.<lBsui 1"..vv. fa 'T' b etu I . 120 unei tipice ale rransmisivitatii deterrninarea 3·2. t. aplicabile: ASTM D 1987-95.

110 111 . geosinteticele lOla :lceea.probe ani. sarcina polipropilena admisibila si pentru pentru care sunt supuse de rupere la intindere. Sensibilitatea la fluaj a polimerilor poliamide. Caracteristici de durabilitate proprietatile Rezistenta intact mecanice la abraziune si hidraulice se exprima pentru a fi comparate cu cele ini!i~ Ie: pentrn ca un procent si alte proprieriiti din rezistenta esantionului care sunt relevante Pentru standardului de evaluare examinare sunt procentual durabilitate.~ 0 prin EN ISO 13431: 1999.. .. 3.tirnp (Figura3.3.teren. . rezistentei metoda 750 cicluri la abraziune blocului se extrage abraziune. exprimata microscopicii Modificarea si a rezistentei rezistenta epruvetei decontrol.5. unui efort se aplica incercarea normal. de curbe IO. de de cca. geotextilul poate f fiind supus in multe cazuri Ia eforturi mult mai mari decat cele de ENV ISO Dupa 10722-1 200 cicluri prevede intre aplicarea 5 si 900 unei kPa incercari se extrage pentru a fi de detenninat aceasta caracteristica. se vor aplica prevederile uniforma obtinuta proba si i se determine (abraziune abraziva). prin interrnediul unui strat de agregate. prin Incovoiere. fata Acest precizeaza care sunt metodele (sau altele este incercarii dad de aplicatia geotextilelor de fiecare tip de incercare: prin Ia intindere la intindere neexpuse normativ. Deoarece ca ~i celelalte fabricate important din polimeri sunt cunoscuti a fi foarte creste polietilena.2.~i cu cilindru eu platforma prin abraziune Pentru EN ISO 13427.'.'0 LI din Standardul ciclice pe un platan incarcarea geotextilul comparate 100 ani. tluajul din tractiune mcercarea eSle st([lld(lIdIZ"t.4. tar penrru la geotextil. Rezistenta la abraziune Abraziunea geotextilelor poate reprezenta. (pot fi utilizate EN 12226:2000. iar da~a de viata de ordinul sunt expnmate ~O. reprezinta ~ deforrnatia . Se defineste material datorita frecarii cu un alt corp. lJl geosmtetrce.4. Ca si in cazul incercarii tractiune cazul in realitate. lunga de tlmf~.1. 50:. l_ 0 unei . uniforma. 3. mecanice care transmite rezistenta de cca 40%. considerabil _ De este . clasice.'ina sub 25%. sunt est" la fluaj.4. pe durate Rezultatele de tractiune supuse eo.OOOh sau mai specifica realiza durata de testare de.. I OOOh. pentru se doreste extrapolarea se recomanda s~ ram. rotativii. si i se determina eu cele iuitia!e. 3. Deteriorarea in timpul instalarf In deteriorat. pe 0 perioada poliester poliamide sensibili "".5.i polietilena in Europa. care obtinuta ill rnateriale timp sub incarcnre aplicabile).4. standard pentru sunt aplicabile prevederile la rntindere studiata). ca pierderea : unei parti de evaluare fluajul din cornpresiune prevederil e standardului european EN 1897:2001.. Fluaj .17).5. . geotextilele. cauza din sub forma deformatie se poate Pentru . de rezistenta A se consulta ~ianexa 7 a prezentului constanta. Exista mai multe proceduri posibile cu membrana gonflabila.5. cu hirtie determinarea care utilizeaza Dupa oscilant. Fluajul . la incarcari ordinea: pentru poliester. caracteristicile si hidraulice pOlipro~ilena:. proiectare. . In unele cazuri.. a durabihtjitii vizuala. incercarile de durabilitate. (alungire) pe . la fluaj din asa cum este cedari i sistemului geotextil . care prevede rezultatelor mult. timpul unei instalari necorespunzatoan.3.

_ _. 109 !Imp (Sj Figura . Rezlstenta la factorii de mediu Produsele expuse la raze UV ~i alti factori de mediu pot fi degradnte Pentru detenninarea rezistentei geotextilelor la factori de med iu se vor aplica prevederile ENV 12224:2000.5. 112 113 .4.. temperatunle ~nalte provoacii degradari ale polimerilor.L.curbe tipice Se apreciaza ca.~_. Pentru evaluarea rezistentei la degradarea biologica se apl ica standardul SR ENV 12225:2000 care prevede ca proba de geotextil sa fie ingropata Intr-un parnant activ din punct de vedere biologic. Rezistenta microbiologica se defineste ca rezistenta geotextilelor (sau produselor inrudite) la atacul bacteriilor sau fungilor.. De joase afecteaza fragilitatea si rezistenta la impact.Sj (C1) luG! to 20% din lncarca'9 F 3.. Log 11mp. 1 pro t 1 z. iar dupa ce este dezgropata sa i se masoare rezistenta.4.17..5.. dar conjunctural posibil). Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi. De asemenea.. substante chimice din categoria celor ce degradeaza polimerii sintetiei (fenornen neidentificat in experimentarile efectuate. la concentratii ridicate ale acestora si in conditii de temperaturi ridjcate (peste +20"C) geotextilele ar putea fi afectate de degradare.indiferent de natura polimeruluipot ti un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor. Rezistenta la degradarea bioloqica Ioro r ! 1 an t PA __Ii~ ---------LT l 2 l_ .5._ _l_~ . ele IlU constituie 0 hrana pentru acestea ~i ca urmare prezen\a lor nu genereaza degradari ireversibile ale produselor.. Rezlstenta la degradarea terrnica Temperaturil~ asernenea.__ 3 4 __ .. Standarde aplicabile: ASTM D 4594-96 (efectele temperaturii asupra stabilitatii geotextilelor).6.. aceasta incercare trebuie realizata atunci cand cerintele pentru 0 tunctionare corespunzatoare necesita rezistenta microbiologica sau daca geotextilele sunt fabricate din polimeri noi a carer rezistenta este pusa sub semuul intrebari i. 3. t 1 9(1 ~. Temperatura care provoaca fragilizarea geotextilului este cea la care 50% din probe cedeaza la impact.--_ . Numai in cazul in care microorganismele elibereaza in procesul de dezvoltare sau descompunerc. desi geotextilele . 'r=: fbi Fluaj 10 60% din incarCQfo defluaj pentru geotex ti le rea liza te din diferite tipuri de polimeri . .4.5.4.5 . 3.

Utllizarl Geomembranele au ca principals functie sau parti ale acestora.. ).2. minerals.1 . tad protectie.etansare CLl protcctie d ..4 sunt prezentate exemple de folosire a Figura 4.1.sistern simplu de etansare. :.. sub forma de foarte scazuta. In contact 4. zone ale Iichide unor (apa. gelive. Geomembranele cu permeabilitats sun! produse polimerice plane..etansare eu geotextil dedesubt. contaminarii etansare). sUbtiri.2.etansare dubla strat de detectare a :. pamantur] sensibile la umezire.. utilizate pentru etansare cu piimfinturi sau alte materiale.. ). dedesubt detectare ). Etansari verticale laterale la drumuri pentru la depozite a terenului de deseuri cu diversi pentru controlul (ecrane de scurgerilor ~i protectie minerals poluanti y Etansar] Etansari sub imbracaminti infiltratiilor asfaltiee. Etansari la tuneluri Etansari industriale. Oetinitie folii. sau galerii.4. if) constructii Etansari hidrocarburi.. GEOMEMBRANE {al (bl 4.. Etansari Etansar] de rezervoare sau bazine pentru in alte solventi). In pamanturi argiloase eu . In umflari si contractii mari. Rezervor gouflabil dill gcolllenrhrililii 114 115 .0- impermeabilizarea pentru lichide.. fiind utilizate la: .> barajelor.1. e- b . c .. tigurile 4..etansare Cll geotextil etansare dubla cu strat de Cll f . la depozite de deseuri menajere sau de baza ~i suprafata si protectie a scurgerilor. la canale pe de transport sau paramente Figura 4. in domeniul lei· (u) (impermeabilizare).4.Diverse tipuri de etansiiri pentru bazine de lichide digurilor sau a . m ineralii. evitarea geom embranelor. construcrii lor.

Imbinare -.rezistenta chimica buna.Pollclorura de vinil .presLipune dintr-un singur strat.Pulietllena clorurata buna la factorii climatici.repararea pe santier 116 117 . si dezavantajelor Tabelul d-l. .comportare slaba la temperaturi joase si ridicate " comportare .3. .rezistenta chimica . .comportare climatici. .buna rezistenta la fisurarea echiparnent . ~ cost moderat.rezistenta .Caucluc termuplastlc .greutate . buns la fisurarea la rece.4.perfcrmante ridicate.rezistenta .pierderea componentilor grosimi. .Etllena propllena buns la factorii climatici.rezistenta buna la imbinare. Figura 4. rezistenta. diena terpoltmer slabe la temperaturi special este difici la.fiabilitate redusa a imbinarii. materii prime. CPE .comportare .cost redus.rezistenta .Polletllena clorosulfunata .Terrnoplastlca . Dnm _. Tipuri. EPDM .cost moderato . principalele tipuri de geomembrane cu specificarea clasificate avantajelor in functie din care sunt alcatuite. . buna la fisurarea la rece. .Termoplasrica ranforsare.4. pentru irnbinare. intr-o gama largji de redusa singur cand se realizeaza strat. tara - comportare proasta In fac torii climatici. . procedee de fabricatle In Tabelul 4-1 sunt prezentate de materialul lor. Etall. .imbinare . . buna. redusa cand se realizeaza [a rece.'jarea tuneluri lor cu geomembranh • comportare . Figura 4.3. E\'cmplu de sistem de etansare cu geomemhralJa fa depozite de deseuri solide " greutate dintr-un plastifianti in timp. chimica buna.comportare modestii la temperaruri foarte buns Ia factorii ridicate.se produc DEZA VANT AJE PVC . Principalcle tip uri de geomembrane AVANTAJE . CSPE .posibila desfacere a straturi lor componente. usoara.

Dupa stabilizarea termica cilindrul se taie pe generatoare obtinandu-se folii de pani la 10.cost redus. MDPE si LDPE se produc utilizfind doua tehnologii: • Extruderea masei plastice prin dispozitive speciale plate din care ies folii cu grosimi intre 0. .alungiri rnari. Geomembrane este in~~alata pe panourile de cofraj CI L crampoanele orientate spre interior. late de panii la7.5 m lii!ime. betonul fiind turnat peste acestea. Geomembranele din PVC se fabrics intr-un strat sau mai multe. unghiul de frecare c . avand 0 gro~1111e e: d 1. astfel incfit sa creasca coeficientulde frecare CLl stratul suport.LOPE si VLOPE sunt rar folosite.3). Imbinarea este asemanatoare celor de la palplnnse. .imbinare usoara prin incalzire si .cost moderat. joasa ~i foarte joasli densltate . . In zona 1mbiniirii este introdusa 0 garnitura (4) care seumtlii in prez enta apci ~1 = asigurii etan~area.rezistenta chirnica excelenta.5 m. Pentru manrea mgozitii\ii suprafetei.contractie/dilatare termica .imbinare buna prin 'incalzire. . cele mai late care se producin prezent. intre care este introdusa 0 retea de ranforsare din fibre de pcliester sau nylon. canalizari din beton.imbinare sirnpla prin incalzire ~j moderata.gama larga de grosimi. . .5 mm. extrudere. Figura 4. MDPE.5 ~ 2. HDPE Polletllena de inalta densltate .5.Pulletllena de medie. . cutarea stratelor de suprafatii in cazul geomembranelor In acest Il1LLltisll:1f Jcoperi le:l fel. .sensibila la fisuri din solicitari. termoplastlca . .contractiez dilatare termica mare . se util izeaza urrniitoarele rehnolog ii: • activarea unui agent care se atH in masa polinierului ~i care sc umfla. • Extruderea masei plastice prin dispozitive circulare.EPDM Cauciuc 'termoplastlc . extindere. formand protuberante pe suprafata . .rezistenta termica buna.rezistente chimice modeste. fara insertia unei retele.5 straturi de polimeri.'br. prin calandrare.5 mm. . . .cornportare bun a la fisurare.comportare buna Ia factorii climatici. stropirea la cald a geomembranei gata fabricate CIL un polimer • • poate creste care formeaza protuberante. alcatuit din doua folii imbinate tip tata mama (1. Geornembranele din polietilena . cu stratul suport sau ClL de la cca 10° la 35 In Figura 4.11l~ (2).5 este prezentat un ecran etans realizat d!n geomel1.gam a larga de grosimi.Semlcristallna.15 .suprafata lisa cu frecare redusa. LDPE. la iesire produsul fiind insuflat cu aer astfel incat se formeaza un balon cilindric. galerii subterane etc) se pot folosi geomembrane cu "crampoane" care ~enl11t prinderea (Figura 4. Astfel de ecrane pot fi realizate pe adancimi de panii la 40 111. Ecrane impermeabile dill geumemhl'lIIli: La etansarile structurilor din beton (cuve. Geomembranele din CSPE se produc tot prin calandrare in 3 .Semlcrlstallna.6).rezistenta la fisurare la rece sub 60° F (3rC). VLDPE .HOPE. termoplastlca . 119 118 .

Grosimea (t) Geomembranele au grosimi dimensiune denumindu-sefilme.1. Geomembrane cu erampoane 4.92. Pentru determinarea grosimii se VOl' aplica prevederile SR EN 9041: 1999 si SR EN ISO 9863-2: 1996. variaza intre 0. ~ e ~are reduc absorbtia de ciildurii.4. Masa pe unitatea de suprafata difera in functie de natura materialului grosimea produsului. Pentru preleva~ea probelor se aplica prevederile EN 13416:2001. Densitatea depinde in principal de polimerul din care este realizata geomernbrana si.2500 g/rn". La geomembrane vechi. la geomembrane de 0.85 ~i 1.4. geo b Ib "'" IS a ~I ~e~ rane. greutatea specifica este de eea 400 .1. Astfel.3 mm.500 g/m". care si pana la 5 mm.4. Pentru determlllarea dimensiunilor se aplica prevederile EN 18482000 .5 111111. mai mari de 0. 120 121 .4. 0. iar la cele foarte groase de 2 111m atiuge 2:2001. Aeeste earacteristiei pot oferi inforrnatii si ell privire respectiv la robustejea geomembranei. sau la geomembrane multistrat. Alte standarde aplieabile: ST AS 5886-68. Nurnarul rulourilor testate este convenit cu beneficiaru]. 0 grosirne rna re asigurand 0 robustete sporita. Densitatea (p) ~i masa pe unitatea de supratata (~lA) . la rezistenta. numarul de mostre ~i de masuratori se va rnari.1. Caracteristicile geomembranelor ~I cauciuc butil policlorura de vinil polietilena de inalta densitate (HDPE) 0.95.5: ~ ~ ~ 4. Geomembran~le sunt in general de culoare lnchisa (produsele pohmence su~t d~ culoare neagrii datorita aditivilor pe baza de negru de fum care Ie protejeaza contra efectelor nocive ale razelo r UV) dar ex' t~ . permitand ~I detectarea mai rapida a unor eventualedefecte. dar 0 flexibilitate redusii. ca valoare. Figura 4.4.1. Deterrninarea grosimii se realizeaza prin rnasuratori pe rnostre decupate din mijlocul unui rulou si se exprimii ca 0 medie a acestora. care au striuri. ~i respectiv dilatarea terrnica. 1.40.2. .5 mm (sub aceasta se folosesc de obicei In constructii] TIU Grosimea uzuala pentru geomembranele ce intra In structurn sistemelor de etansare variazii intre I .6. in concordanta cu prevederile din caietele de sarcini si prevederile contractuale eLIturuizorii ~l beneficiarii. Caracteristici fizice 4.

4. dar intrucat nici un material nu este impermeabil. _ rezervoare de lichide chimice de cornpozrtie cunoscuta. Se mascara: valoarea rezistentei la rupere. metode chimice (variatia concentratiej. cu 0 mostra de latime constants (paragraful Le. probe le avand forme speciale (dublu T .1. rezervoare de hidrocarburi. metode electro-mieroscopice (marcatori atornici. Caracteristici hidraulice 4. anomalia cineticii sorbtiei. in special la solventii organici. Testul cu dublu T. ealorimetrie).4.1.15 rn/s).2. cromatogratie. se deosebesc: I) 2) 3) metode fizice (densitate optica.concentratie). 4. 4. evaluarea impermeabilitan] relative a geomembranelor reprezinta un factor important. alungirea la limita de curgere si se calculeaza modulul de deformatie.. Ruperea geomembranei are loc In zona centrals si. variatia indicelui de refractie. este extrem de scazuta (de ordinul a 10.4. metode care se bazeaza pe inregistrarea cantitatii de substanta difuzatii absorb ita de proba in procesul de difuzie.2. Pentru determinarea rezistentei la intindere se utilizeaza aceleasi principii ca si in cazul geotextilelor (paragraful 3. indicativi reaetivi).4. fota-electrica.desorbtiei prin geomembrane. microduritate.dumb-bell. Se vor aplica prevederile: EN 13111 :2001.3. datorita latimii mic i din aceasta zona. refractie. metode asociate cu determinarea concentratiei de 'substanta chimica pe cele doua suprafetele opuse ale geomembrane] si calculul fluxului de difuzie ~i a penetrabilitatii. E]\ 1931 :2000. al principiului metodeior si aparatelor de Rszistenta la intindere Din punct de vedere masura. vacuumetrie. etansare de baza la depozite de deseuri (contact Cll lix iviati ): etansare de suprafats la depozite de deseuri (contact ell gazele de fermentatie).in caz particular prin determinarea de aceeasi concentrape (izo . Marirnea moleculelor si atractia lichidului fata de materialul polimeric al geornembranei poate duce la valori 122 123 . Se vor aplica prevederile EN 12311-2:2000. micro-analiza prin raze X. Permeabilitatea Penneabilitatea geomembranelor. Metodele geomembranelor a) experimentale de se grupeaza astfel: determinare a permeabilitati] foarte diferite a transrnisivitatii vaporilor de solvent fata de cele obtinute ill cazul apei.3. in sensul legii lui Darcy (k). rezervoare de radon. " Atunei cind se iau in considerate alte lichide in ~fara de apa trebuie avut In vedere fenornenul de selectivitate. o incercare de permeabilitate la solventi se realizeaza atunci cand geornembrana este utilizata pentru: . bazate deci pe cinetica sorbtiei . banda). . Testul cu latime constanta.Lz). spectroscopie. Valoarea obtinuta dintr-un test asemanator cu eel pentru vapori de api se numeste transmisia vaporilor de solvent. valoarea rezistentei la limita de curgere. alungirea la rupere.3. ~.4. gaz-cromatografica). EN 1928:2000.2). metode care implica mjisurarea curgerii stationare ~I determinarea fluxului de difuzie a coeficientului de difuzie. Caracteristici rnecanice b) c) d) metode bazate pe masurarea distributiei concentratiei agentului dedifuzare pe toata grosimea geomembranei .4. Se utilizeaza si la geomembrane testul folosit pentru geotextile. Pentru determinarea transmisiei de vapori de apa prin geomembrane se vor apliea prevederi le EN ] 931 :2000. . acest test furnizeaza inforrnatii despre comport area la tracttune numai dupa 0 directie.

:j rnatii :i Val~n' orientative ale rezistentelor fa intindere ale diverselor geomem brane Testul dublu T Teste cu Uitime constanta Test tridimensional I 4. l a instalarea Asemenea solicitari pot apare in special sau taieturi accidentnk pe geomembranelor. Pentru incercarea de "jupuire" se trage de cele doua foiii sudate in sensuri opuse (Figura 4. iar ineerearea de exfoliere este mai curand un test de (In conditii standard).2. Scheme de incercarc ale suduri lor in general. Rezistenta la sfa§iere Pentru determinarea teste: acestei rezistente se folosesc doua tipuri de cu pro~a de forma trapezoidal a cu taietura de initiere. intindere pentru cateva tipuri d ezen a e bra on orientative e geomem rane.3.~/:r ~ex~~~~~~:!~. incercare de desprindere In unghi de 900). valorile obtinute pentru lncercarea de exfoliere sunt mai mici decat cele din ineercarea de farfecare. Rezisten~a :. Pentru geomembrane ranforsate testate pe niostre "despicute" rezistenta variaza intre 90 si 450 N.ultima rezistenta masurata * .4.la ruperea rete lei . 4.3rnm I 25mm W A. Incercarea de forfecare este rnai patrivitli pentru realizarea unor incerciiri de perfonnanta (in conditi i speciflce amplasamentului). In cadrul Incercarilor de forfecare. r. 23 16 ~ % II caracterizare L r Defurmatia ultima 300 100 700 300 58 600 300 51 >500 ** 100 47 Tncercarea sudurilor la forfecare [ncercnrea sudurilor la jupu ire Figura 4. tmbinarile sunt numeroase ~i constituie unul din punctele sensibile ale lucrarilor. 13 120 100 47 maxima Efortul ultirn 0. iar in prezent se produc cu la!imi de pana la 10..f) @ 16 W 23 300 maxim '" ~ DefDrrnatia % 39 17 20 300 35 35 19 300 30 30 19 15 8.. Pentru detenninarea rezjstentei la sfasiere se vor apl ica preveden le STAS 6127/87.pentru PVC . variind intre 18 s i 130 N.la cedare ' ** . ENI23IO-2:2000.. determinfind forfecarea zonei sudate.f) U > g: u 23 r. Testarea imbinarilcr se face prin lncercari de forfecare sau prin incercari de "jupuire" (exfoliere.e~~~. 125 Nota: . imbinarilor ~a:~~~:... cele doua piirp ale sudurii supuse fiecare la trae!iune.i comportarea 6. sub efectul unor intinderi margini.pentru CSPE . STAS 4030-1179.e Testul . pentru determinarea rezistentei la initierea sfasierii TabeluI4-2.. S e d etermma .3.ee).4. desi se livreaza la lungimi importante. neranforsate este relativ scazuta.7). " tridimension a 1.3 24 19 7. ~ U @ 21 > A. ~= 610 nun > A. Actiuni ~idefer. v pentru determinarea rezistentei in rezistenta la lntindere a propagarea sfasierii Rezistenta la sffisiere determinata cu proba trapezoidala pentru geomembranele subtiri. r.:~e~~~:~::l~ad:r ~~I~:~:~~~att~i~~. U A.. 23 9 28 19 8.6 21 "'* .f) I 200 nun HDPE U A. Rezistentele reduse obtinute prin acesre teste pun 111 ev identa preeautiile ee trebuie luate in aceste faze..5 111.nu s-a produs ruperea 124 .3 In lucrarile de etansare. geomembrane Ie trebuie sa acopere de obicei suprafe]e mario si de aceea. .7. cu proba de tip "despicata".. U g: r. In ale rezistentei la In Tabelul 4-2 sunt pr ttl' .f) W U @ 22 II > A. Hortul 0.pentru HDPE .3. la rafale puternice de vant. U g..

9 18. EN 12317-2:2000.Pentru testarea rezistentei sudurilor se aplica prevederile standardelor EN 12316-2:2000. Valori orientative interfata geomembrane . sau chiar circulatia oamenilor. pe care este aplicata 0 foqa de cornpresiune.1 6.9 12. in special a celor pe senile.2 90° >21. care se produc in special in faza de montaj.81) 18'" (O.7 > 21. Se stabileste marimea actiunii ce produce ruperea :.3.4. avand ca scop obtinerea de val~rj pentru pro!ectare In caw! 111 care geornembrane!e se instaleaza pe pante In Tabelul 4-4 sunt prezentate eficienta definit 'in paragraful 3.6.4. Tabelul 4-.' 127 126 .10). 0 varianta a acestei incercari este cea a lui Spencer. Rezistenta la forfecare pe interfata Ingercare~se realizeaza 111 aparatul de forfecare direcra. In paragraful 4. testul "Elemendorf" saucel al pendulului.79) 0 EPDM PVC rugos PVC lis CSPE HDPE'lisii~1' 23° (0.1 > 21. Rezistsnta la impact (soc) 4.4. determinand momentul ruperii. D 5628-96.450 N pentru geomembrane subtiri si intre 200 pana la 2200 N pentru geomembrane grease armate.9 si 3.9 mm) (20 mil Tipul de parnant Nisip grosler ~ mare . ()' tu Rezistenta la impact (Joules) pentru diverse unghi~ri ale conului 15° 30° 8. masurandu-se energia la care are lac penetrarea (norme ASTM 0 1822-99.77) 27° (0.3 11. Se pot utiliza ~i alte metode de determinare ce utilizeaza greutati care sunt lasate sa cada pe materialul geosintetic de la anumite inaltimi.5 9.5.piundnt Valorl Tipul geomembranel ale unghiului de [recure.9: valori orientative pentru raportul de tah~/ti/ 4-4.4.4.3.9 60° > 21.6 11.3. Normele aplicabile sunt: ASTM 0 1709-01.63) . Alte norme aplicabile: EN 12691:2001 In Tabelul 4-3 sunt prezentate valori ale rezistentei la impact pentru diferite geomembrane determinata conform ASTM D 1424-96.3 11.7 45° 14.S6) 24°(0.5 mm) PVC (30 mil = 0.6 13.icare variaza intre 45 ..re !a modurile de Irnbinare a geomembranelor ~imodul de test are a integritatii lor.Nisip nil cu mlcaslsturl cu ClI <1l = 30° <1l = 26° .3.1. elemente de beton). D 746-98). PentriJ determinarea rezistentei la poansonare statica se VOl' aplicn prevederile EN 12730:2001.5 sunt prezentate detalii referito.2 0 (Etich:nta E'f> = tgo/tg$) PVC = 0. 4.96) 21 (0.2 14.1 > 21. anrocamente.24° (0.1 8.2 19. <.3.75 mm) HDPE (40 mil = 1 mm) EPDM annat (36 mil = 0.2 7. Rezistenta la poansonare statics Geomembranele sunt foarte sensibile la degradarea ca urmare a unor actiuni mecanice cum ar f lovituri produse de caderea un or obiecte (agregate minerale.9 mm) CSPE annat (36 mil = 0.91) 25° (0. cuprinsa in norma ASTM D 1424-96. Valori orientative ale rezistentei 1424) pentru diverse tipuri de geomembranii Tip geomembrana la impact (ASTM D Pentru deterrninarea rezistentei la poansonare se folosesre 0 mostra circulara de geomembrana.7 12. .81) 25° (0.9 13.4. R7) 1]0(0.3.. fixata pe un inel.5 19. 4.88) 25° (0.1 11. Pentru a proteja geomembrana fata de asemenea actiuni cea mal buna solutie este utilizarea de geotextile de protectie. lovituri ale echipamentelor utilajelor sau circulatia lor. Pentru determinarea rezistentei la impact se foloseste 0 metoda dinarnica.1 > 21.4. in care un brat oscilant cu cap conic este lasat sa cada pe 0 mostra din produs. ca :.iin cazul geotextilelor (paragrafele 3.5 9.

argile prafoase. 1990) Tf pul d. 0 poluate.lC( Tipul de geutextil suport netesut rlr Glr 9 c ~.i~a pot apare asp. 100 ¢ E. ~U . c E.In %. E~ tJ..geotexti] on·cn/afivc ale unghiului clefioecare III illtcl. pentru a evita alunecarea. .. q.4.argile anorganice _.4.geomembrana. .conform datelor din TabeluI4-5.in kPa. q.. In Tabelul. l1ISIP ti etansarile pentru depozite de deseuri. interna al argilei.. p. Cll _'. 4. . argile grnse plasticitate 4. E ::: tan (j 'P tan <I> ' cOlllponentei coezive fina putjnji sau lipsa CH .argile anorganice ell plastieitat~ ietrisuri.. Valeri orieutative privind eficienta contactului geomembrana/pitmiint (Koerner. G .12 ~() ~2 (l~ 12 60 21 26 15 100 14 16 57 111(1 0 sa monof lament fesLlt din benzj 17° 21° Legenda: P . Degradarea chirnica E'f! . coeziunea argilei. c ~ -.pamant. .prafuri anorganice si nisipuri foarte fine. .2 2. rusipun fine pi afoase Cll lie 240 geomembranele trebuie ancorate la partea sllperioari'i ~i lestate provizariu cu elernente compatibils. uneori pe argile impenneabile. . saci de nisip. f) .. E~ 100 c IJICL ® sr ~ell 1-:. cum ar f pneuri uzare. 4"7 sunt prezentate infonll~~[] r~t~rltoare a [eZIS erua diferitel~r tipuri degeomernbrane la divers~ ~lledll chimice.. arg. 0 E~ 77 ~(> 14 IJ 8 70 65 53 57 77 7 g 2k i2]0 17 I') I~ I~ 0< 24 2) 23 71 67 67 5~ 17 13 10 9 40 70 90 14 IR 29 15 27 ~o 9[1 75 j .Atune] cand geomembrana este asezata pe un geotexti I. mare.. ecte specifice: . E. 111 lichidul la care geom em bra rana tre b ure sa reziste .1. c .substan]e chimice chimice dificil de estimat. ale-raportului de eficienta In Tabelul 4-6 sunt prezentate orientativ valori pentru diverse interfete geomembranii/pamant. (D. I.eficienta contactului. In cazuri deosebite. de frecare de frecare geof!1embraniilargila. pana la acoperirea definitivii. 100 96 ~. E .80 I1 6° 100 100 3..unghiul Ca C- <argila.5 8 5 5 9 100 3~ 100 12 100 34 E.I(a £..4._ .. j~p·ract. raportul P argile nisipoase. E.1.."'~nt (!J c in cc n- ML ~CL E~ q.unghiul ¢ . se constata a a unghiului de frecare la interfata produselor. r <>JeL ·~I' E9 c geolllelllhnlll(i Tabelul q-s: VlIlorl .· t mai multe . ell pietns. P.7 55 :n ~7 5 42 17 88 26 6~ 2 100 ]5 92 II 92 ~ 69 E. at gile . E". III icsorare Eletu Tahelul d-b.nisip cu coeficient de neuniformitate 1111C. Caracteristici in care: de durabilitate K este eficiema 1'i . 1(1) <I> 24 0 24 2. ii este torrnnt ..l E ~ c".I K~ E. LInde geomembranele trebuie de eficientii este dat de: cum ar instalate In faza de montaj.7 31 89 40 100 3. 0 23 20 c JO II)Il Ii J6 E~ 2) c 100 2~ 11111 ~:-: 11111 c I~ EPD M 23° 180 PVC rugos Tipul de geomemhrana PVC PVC lis CSPE 150 2]0 90 ]30 HDPE lisa CSPE EPDE IIDPE HDPE rugoa- impiislit netesut tennosudat tesut 23° 200 110 28° 2)0 180 100 ._ .in grade _ ML . E<p . _ -cr i rnedie sau scazura.de slabe SP . d.4. lichidelor Functia principals a geomem b rane Ior este 0_ cea •• de bariera contra 1 adeziunea geomembranaJargila. 94 0 39 E. sau arailcase Cll 0 oarccare plasticitate P CL . care pot derermina mteracuuru 128 129 .1 ~() E. . e ~ CL ~ML E.l(.

.) Caracterlstlca . etc. X 7 x X 9 10 11 12 13 14 IS 1(. _.. Standarde aplicabile: determinarea modificiirilor x x x x X x x x x x x x x x x ST AS 6339/80 .compOZI~la cunoscuta.x x x x x x X x x x X MClalc grele Poli"Ulena Polidonlni de vinil (PVC) Siiruri x x x x xIx x X x X Subslanta chimid x x I x x Legenda: x . huri J7· 70° J7· 70· J7· 70· J7· 70" 37· 70° 37· 70" 37· 70· :\70 70° 37' C C C C C C C C C C C C C C C CC x x x x x x x x x . X gunici Uazc: . rei:" 'iTictrocarburi aromatice I 2 III caZLI] depozitelor de deseur] x x 3 x 4 X 5 X (. limitii Acizi: . Solvenli clorina]i Solventi oxigenali Solventi de petrol bru]i Alcool I x x x x x x x x x x x x x X x x x x x x x x x x x X x x proprietii!ile chimice structura polimerului). pe 0 geomembrana va ti. 17 l~ este realizata este i'mbinata din ~lai multe tipuri de materiale. :.90 sau 120 zile.60.mctiona ca bariera mare decal cea co~siderata in teste.. EN 1847:2001. dupa care se determina: proprietatile proprietiitile poansonare fizice [grosime.. Tabelul 4-B'.0 <10 130 131 . duritate) la sTa~iere.. Ja latime. EN ISO 175:2000. cu adaos din alt tip de material. pentru degradarea chimicii (J gcomembnmelor 70° C acceptatc a) polimeri flexibili tem1Op'~astjci (CSPE. (%) . x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x X X TaheIIl14-7.. gunice x X x x x x . masa. in tractiune. '/01 modificarilor tnurete . conditii extreme de temperatura considerare In timpul incerciirilor. hl/flrmarii referitoare la rezistellla fa medii chimice a tutor tipuri de geomembrane Calldllc huliJ poJj~tiI"na clorurata (CPE) Poli~lilena sulfoclo rurali ((:SPE) Tipul PoIiCJIelini termoplutid geomembranei Cauciuc }~tiJ~nii Neopren c1oropropiprenle lui vulcadiena obat terpch mer (EPDM) nice .org..rezistenta buna Hidrocar . Recomanddn pnvuu I .9 alifatice Debit (glm?/h) Moditicare Modificaredemasa (%) de volum <1. Valuri aceeptahile <0. nrgaruct -anor- x x x x x x x x x x x X x X x X x x x x· x x x X x X- X x X acceptate In Tabelul 4-8 sun! prezentate recomandari de valori pentru diferite caracteristici.anor .a- x x x x: x x x x x. chimica duratii au de timp mai fost luate in I care nu Testarea presupune imersarea geomembranei intr-o substanta pe 0 perioadii de 30. EN ISO 14030:200 I.. mecanice ~i impact) (rezistenta (pentru Iungime. geomembrana geomembrana chimica (exemplu exacta a lichidului nu este suficient menajere).... pe tipuri de geomembrane. PYC.

dupa ce"': esantioanele au fost supuse diversilor factori de mediu. . ale geomernbranelor sunt sensibile Ia variarii 4.] 01 rads' . Standarde aplicabile: ASTM D 5885-97.4. .5. Geornembranele expuse la temperaturi inalte sufera modificari ale proprietatilor fizice. ' .4.4.datorita razelor UV Este dificil de estirnat gradul de degradare datorat razelor UV. Probele sunt testate In cuptoare. Fisurarea sub actiunea factorilor de mediu Se obtine din incercari specifice pe tipuri de produse.. Se vor aplica prevederile EN 1107-2:2001..4.: I . 4.4. greutatii. EN 1296:2000.. creand un radical hidroperoxid care trece ill stru~tu~a moleculara apolirnerului. ENV ISO 13438: 1999.4. Degradarea prin oxidare . Degradare datorita radioactivitatll Geomemb. Pentru a combate acest efect.6.4. 4.. Temperaturi Tnalte. 'Degnidarea prin oxidare este datoratii radicalilor liberi care se comb ina cu molecula de oxigen.4.I 132 133 . se utilizeaza agenti antioxidanti. cum ar fi de exemplu materiale realizate din noi tipuri de polimeri. 4.7.4. Pentru ternperaturile uzuale degradari le geomembranelor nu sunt sernnificative.4. dar in anumite cazuri specifice.4. polimerice la a radioactivitate mai mare de 106 . Se evalueazas.2. deoanece flexibilitatea se reduce. dirnensiunilor sau altor propr ietati care produc degradari ale materialului astfel incfit acesta nu mai poate fi utilizat pentru functia peutru care a fost definit. mecanice si chim ice. Temperaturi joase.4. In general acest tip de degradare nu este relevant pentru cazul geomembrane lor. rezistenta esantionului expus fata de cea a probei de control (intacta). Singurul efect notabil este eel a! lucrabilitatii. ciuperci sau bacterii. iar.sudurile sunt mai dificil de realizat. Oegradarea blologica Degradarea biologics a geomembranelor poate fi produsa de animale.r. Pentru Tntarzil!rea·· procesului se recomanda acoperirea cat mai rapidft geornembranei dupa asternere. special pe baza incercarilor de laborator.3. Deqradare.4. . 4. Degradarea terrnica Mai multe proprietati de temperatura. iii. N ormele ASTM G 155-00 ~i G 154-00 prezinta incercari a~celerate de laborator. iar cedarea lor este definita prin modificiiri ale aspectului. poate util de studiat.iar normele ASTM D 1435-99 ~I D 4364-94 incercari de degradare in aer liber.ranele nu sunt utilizate pentru depozitarea deseurilor putemic radioactive datoritadegradarilor polimerilor prin ruperea Ianturilor .4.

de conditiile din santier.8. I in opera.I) Suduri cu adezi v L. Siuteza procedeelor Tipul de geomembrane de vinii(PVC) de imbinure a gcotnembranelor la care sunt livrate. pe baza de procese term ice sau de procese dedizolvare ..4. . Procedeul de imbinare a geomembranelor depinde de natura produsului.:U tori re cu sol vent topirc ell solvent de structura (c) Suduri ell solvent Pentru aplicarea agrement tehnic.chimice. ce reorganizeaza temporar structura polimerica a geomembranelor ce Yin in contact. Rezultatul se apreciaza 1ntr-o prima faza prin rezistenta mecanica a (a) Surluri pli n ex trudere pana duhla la cald si Illpli"i lit cald (b) Suduri iermicc prin ropire Pe santiere se utilizeaza doua tipuri principale de procedee. necesitand colturi la schimbiirile de directie sau de nivel. Diverse metode de realizare a imbiniirilor III geomembrane 134 135 . Tabel~l 4-9 cuprinde sinteza diverselor functie de tipul geomembranei. a lixiviatului si/sau gazelor. => existenta unor puncte de trecere obligate prin etansare pentru sistemele de drenaj eonstru ctii.8 sunt redate tipurile de procese ~i efectul produs in . respectiv 10. de aceea trebuie acordata 0 atentie deosebita aeestui aspeet.5 m ~i lungimi de maximum 150· 200. de fiabilitatea necesara. => tehnologia de executie care impune realizarea unor rosturi de lucru. imbinare adevi v de contact Figura 4. acestor procedee este necesara procedee obtinerea unui in cu adeziv solvent (..5. imbinarea geomembranelor Imbinarea foliilor de geomembrane este irnpusa de urmiitoarela considerente: folosite in sistemele de etansare latimi de maximum clinuri si Policlorura Tabelul 4-9. . cand folia a fost sta~iata fmbinarea foliilor constituie principala zona sensibila a unei etansari. Proeesul tehnologic de imbinare presupune un aport extemde energie de natura termica sau chimica. lmbinare. racorduri eu diverse => deteriorari inerente la punerea sau striipunsa si este nevoie de reparatii. de. In Figura 4. de disponibilitatea unei tehnologii si a aparaturii aferente. imbinarii. => dimensiunile => formele variate ale suprafetei de etansat.

1 0). ca ~i pentru monitorizarea Iucrarii dupa faza de executie. camera de vacuum. Pentru controlul imbinarilor.Ruptura in foaln superioar. in zona de separate (h) ADMIS . in zonu Testul este de tip "distructiv". dura zona J. (d) ADMtS- Ruptura in toaia iufcrioarri (e) AOMIS- Ruprura in toai. operati i: DESPRINDEREA REZULTATE (a) A))MlS . Acestia sunt conectati prin tire electrice izolate la un calculator. C. iar cele de la (h) si (i). (e) de: la capatul Irubinfini ADMIS."""!. utiliziind un tensiometru de santier. Pentru a verifica etansarea. osu~sii de curent electric este plasata pe geomembrana..l. Un program de calcul permite analizarea datelor sub forma unor diagrame tridimensionale." Rupiura III imbinurc conditia de rezi!-. Incercarea de mostre prelevate din imbinare . poansonare.. Realizarea de imbinari de proba. dovedesc p executie nec orespu n zatoare.Rupurrn in tonin superioara.:::.Ruprurf din "<1.9 este prezentata 0 sinteza a modalita]i lor in care poate avea loc fenomenul de desprindere a imbinaril 'in cazul realizarii acesteia la cald prin extrudere. exista sisterne bazate pe realizarea unei retele de senzori (captori) sub geornembrana (Figura 4.h:ll!.cn-t Pentru aceasta este necesara prelevarea de mostre din imbinarile realizate in sistemul de etansare propriu-zis. Eventualele perforatii ale etansarii vor genera valori anormale ale intensitatii. In Figura 4.). Modalithtilc imbinarilor realizate PI1'/I s/tdllril 1'1111 care se poate produce CII extrudere. Tipurile de distrugere a irnbinarii reprezentate de la (a) la (g) pot fi considerate corespunzatoare (atentie pentru (t) ~i (g) numai dacii este indeplinitii conditia de rezistenta).Ruprum ill roain supcri. intcrioun. (h) RES PINS. B.' li) RESPINS· Rupillri! dill adelell'" Figura 4.'i) (daca Iudepliuestc \g) ADM IS· Rupeura (dacti indeplincste inunbinurc condiriu de rt~Zisl(':n~"d Incercarea intregului sistem de Imbinare care se realizeaza printr-un test nedistructiv constituie cerinta majora de verificare. creand puncte sensibile in suprafata acoperita cu geornernbrana. Incercarea intregului sistem de imbinari. Testul este distructiv. sistemul de senzori aflati sub geomembrana miisuriind intensitatea curentului electric. ultrasunete etc.Imbinarile realizate pe santier se verifica prin urmatoarele A. la care se produce desprinderea foliei din "masa imbinarii". Metodelede incercare difera prin sisternele ~i tehnicile folosite (jet de aer. mostra prelevata fiind incercata la' tractiune prin forfecare ~i exfoliere ("jupuire").. unde trebuie apoi refacuta continuitatea sistemului.~ imbiuarc (t) ADMIS· :".. putandu-se determina astfel cu precizie pozitia defectelor.9. dcgraslarea 136 137 .

rambleelor. Geogrilele sunt geosintetice util izate in general pentru arrnarea pamantului.10. Saltele pentru constructii realizate pe terenuri moi sau umpluturi neomogene. Utilizari Principala functie a geogrilelor este eea de annare. sunt: ASTM D if. 5. ~ Stabilizarea si reabilitarea pantelor instabile. ~ Structuri de sprijin (ziduri) din pamant annat. Golurile au dimensiuni mult mai mari decat nervurile (I -10 ern). Existii geomembrane care au fata inferioara conductoare. Unele din aceste aplicatii sunt ilustrate 'in figurile 5. formate dintr-o retea deschisa regulata.umpluturilor.11.. iar fata neconductoare este testata prin balela~ electr:c (FIgura 4. }.1 ~5. ASTM D 6214-98. cat si prin interactiunea rnecanica eu respectivul material. fiind utiliznre tensi une 15-30k V pentru: ~ Armarea stratului de agregate din fundatia drurnurilor: ~ Armarea stratului de balast la caile ferate. 138 139 . ASTM D 6392-99. geogrilele actioneaza atai prin frecarea retea/rnaterial. ~ Armarea imbraciimintilor asfaltice. cu deschideri suficient de mari pentru a permite patrunderea materialelor cu care Yin in contact. Controlul etansdrilor ell retele de senzori (captori).0efinitie capton Figura 4. GEOGRILE 5. ~ Armarea . I'.2.3.5. pe ambele fete. in scopul maririi capacitatii portante a acestora. Figura 4.11) Once perforatie declanseazji 0 scanteie si 0 alarma sonora.1. Standarde aplicabile pentru controlul imbinarilor 5R20-95(2001). Stratul con~u~tor est~ inc~rcat prin indu~tie. . ~. digurilor si barajelor. Sistem de detectare a defectelor prin baleiaj electric.Gabioane.. Inklobate in pam ant sau in orice all material.

.. . ~..3. Saltell geucebdara dill gco&Tn·'e 5. _ .2... mono.4... tehnologii de fabrlcatle Schema de baza a unei geogrile este aratata in Figura 5.5) ceca ce I~ confers proprietati mecanice diferite. materiale. de spn"jin din piimtint armat cu geogrile Figura 5.~--~~-~. de asernenea.---_. Ele pot fi.. _--- __ . Geogrilele se pot prezenta sub doua forme: ~ retele octogonale de nervuri fixate prin noduri. Tipuri. Armurea ('II geogn"Je afilllt/utiei 1IIIIli drum 140 141 . _ _.1_ Sh'lIcturi.....sau biaxiale (Figura 5. ~ fasii octogonale din polimeri.3. Figura 5.~-----~-~-~ Figura 5.- . suprapuse printr-un proccdeu special de extrudere ~i etirare. _ ..

he~ter de inalta rezisten!a sau polipropilena). • tipul nodurilor: continui integrate. • dimensiunea golurilor (variaza de obicei intre 1 si 10 ern). apoi in sens transversal). Caracteristici fizice Figura 5. nervura longit nervura transversals Figura 5. Geogrile mono- # biaxiale. Schema de bazii a unei geogrile. • masa pe unitatea de suprafata. ~~aca de baz~ ~l ~e etireaza. . pe doua directii (mtal In sens longitudinal. Caracteristicile geogrila monoaxiala geogrilelor se utilizeaza In geogrila biaxiala Pentru determinarea caracteristicilor geogrilelor general aceleasi tipuri de incercari ca in cazul geotextilelor.1. Diverse tipuri de geogrile 5. 7L r«: inala Figura 5. t (In gama 2 • 20 mm). 1~. urmarind forma neregulata a stratului suport (vezi 142 143 . impletite. care Principalele proprietati fizice ale geogrilelor sunt: • tipul structurii: monoaxiala sau biaxiala.5. • rigiditatea (supletea) . de retea: patrata.4. la temperatura controlata. f!A (variaza intre 200 si I 000 g/rn"). iar cele impletite sunt flexibile.4.4. tar la noduri sunt sudate sau impletite.oluri: se practica fante sail se stanteaza goluri c~rcul~re" "'. _ Pent~ a se obtine un ansam~lu monolit pomind de la 0 placa de baz.J/Z /Z /Z _J/ Geogrilele se pot realiza sub diverse forme dreptunghiulara.6. nodurile continui integrate si cele sudate sunt rigide. alungitii. rornboidala (Figura 5. 5. • grosimea.exprima capacitatea geogrilelor de a se deforma in planul lor. se folosesc dou1i tehnici principale: .a extrudata (care poate fi constituita din polietilena de inalta densitate po. sudate.prin fante sa~ g..6).95%). • procentul de deschideri (40 . 2~tehnolo?ii care constau din producerea de benzi independente se dispun In retea.--.

Caracteristici mecanice 5. se poate calcula 0 rezist~nta globala la intindere. Figura 5. Exists 3 mecanisme implicate in rezistenta geogrilelor Ia ancorare (Figura 5. In ca~ul grilelor ~o~axiale: testul se realizeaza pe nervurile longitudinale. . . 5. . • rezistenta pasiva pe partea anterioara a nervurilor transversa le (TRb)' 5.2. se aplica .1. I Pentru geogrilele valori de proiectare.61 si 4. Nervura este supu'~a unui efort axial de inti~dere pan a la rupere.4.2).2.13). Tn practica.). WI' Valorile rezistentai nodurilor variaza in general intre 0. Pentru determinarea rezistentei la smulgere a geogrilelor se aplica aceleasi norrne ca pentru geotextile. 5. . .3. . .4 kN'. trebuis testate'ambelenervuri. Daca gri la este biaxiala. ca ~i standardul ASTM D 6706-01. Nu sunt 144 145 .7): • forfecare pe cele dou a fete ale nervurilor longitudinale (superioara si inferioara) {LRJ.4. cele ale rezistenrej nervurilor intre 0. Principiul incercarii este acelasi CLl eel pentru geotextile (Figura 3.2. de flexibilitatea si proprietatile efort defonnatie ale nervurilor transversale.multe nervuri si pe noduri. Sunt aplicabile aceleasi norme ca pentru geotextile. .8).18 si 2. _ Valorile parametrilor rezistentei la forfecare pentru interfata geognla/a Ite materiale se deterrnina in laboratnr folosind aparatul de forfecare direetii. ell valori ale eficientei cuprinse intre 72 si 100%. ..2. .paragraful 3.3.2. . ca si de configuratia nervurilor care poate im'bunatati gradul de "inclestare" a agregatelor in grila (Figura 5. Rezlstenta la forfecare pe interfeta .68 kN. ~I ~e~gri lele monaxiale au rezistenp.4. se rea~lzeazii incercari pe maimulte'nervuri'simultan pentru a obtine 0 precizie mal mare. Din acest punct de vedere. Cunoscfind earacteristicileo!a traetiune~':nervurilor si dimensiunile goll~f1lor.4. '. Rezistenta la intindere incercarea pentru determinarea rezistentei la intindere se realizeaza pe una sau mai. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geogrilelor ace leasi norme ca pentru geotextile (paragraful 3.4. la fntindere ce pot varia intre 23 370 kNlm sau mai mult. Mecanismele implicate in rczistenta geogri/e/or /0 smulgere Gradele de mobilizare a eelor 3 componente depind de relatia efort deformatie a nervurilor longitudinale. valorile unghiului de frecare intre 0 geogrila si nisip uniform indesat avand cD = 44° variaza intre 37 si 46°.2.4)..4. produse la data redactarii pezentului nonrutiv. De exemplu. • forfecare pe cele doua fete ale nervurilor transversale (TR. Rezistenta la ancorare (smulgere) Principala calitate a geogrilelor este rezistenta lor mare la ancorare datorita inclestarii mecanice cu rnaterialul cu care vin in contact.7. geogrilele doua categorii: - pot fi grupate in rigide (cazul polietilenei sau polipropilenei)cu vafori > 1 000 gem: tlexibile (cazul geogrilelor realizate prin procedee de tesere a firelor din poliester) cu valori < 1 000 gem.

'Eo. 146 147 .i'n ti ~. ceea ce provoaca a sciidere a sectiunii transversale si 0 concentrare de eforturi care conduce la rupere cand este depa~itli rezistenta polimerului..Figura 5. curg ora ItntO .l~r lzoefortur' "'n =-_-----0". deforrnatia care era asteptata sa apara dupa tirnpul z. i (.rt 10rllisltntd w O.deformatie . CtJr~td~ rurgm lentil to ocolot. pot fi reprezentate intr-un sistem tridimensional (Figura 5. maleculelefiind aranjate in zone crista line care alterneaza cu zone arnorfe. Cresterea ternperaturii irnplica cresterea vitezei eu care se dezvolta tluajul.=-..3. Caracteristici de durabilitate 5.1.:::. sunt necesare incercari de labarator pe termen foarte lung. Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si.4.:=-. Pentru a = constant. Modul de "inclestare" a agregatelor in geogrild. in general. pentru a temperatura constanta. rup. elorl un. ale materialelor geosintetice.4. la temperatura Tb va apare mai devreme.. Caracteristicile geogrilei.! limp.limp pentru geogrile.'o<""'lil splcilic~.deformatie . Ffuajuf (curgerea lenta) Datorita faptului ca toti polimerii din care sunt fabricate geogrilele au lanturi moleculare lungi.9) in care se utilizeaza curbe de tipul: /CUrbt!Jle SHERBY DORN / turhl d.-___ Figura 5. Sistem tridimensional pentru reprezentarea caracteristicilor efort .~dt t.timp. geogrila se deformeaza in timp.3.. comportarea acestaTa la tluaj reflecta gradul de cristalinitate. ! ~ i~~ i~ 1.---.urgtrt ltntd 10 ace-t!iO~' dtforlllo!'t lzodeforrnatil 5.9. Cij"..~~7p. efort . dad temperatura creste de la T1 la T2 > TI· Rezulta ca tluajul poate f accelerat in laborator prin cresterea temperaturii.8.blng' L-L-~T. E tiL--~'_~ ~~ Coefj.~~~gt'---- ! .! Daca forta care provoaca fluaju] este de tractiune. la tJ < '2. Camportarea la t1uaj depinde In mare masura de temperatura. _---··0"1 limp.

8) si curba coeficientilor de curgere lentil.: j" .l t.' : .. Deflnitle Georetelele sunt produse cu structura plana deschisa. .. iI" .~...::. · .~..' .. :~~···(~(!(It~. t ti ce • aeest eaz e Ie se pot asoeia cu alte materiale natura e sal! geosm e I . descriu rnodificarea in deform aria materialului la diferite momente. :'. • ... prin oxidare . " ....: :':' . Ele indeplinesc in general functii e . ~.SZ-~ .. :.. III C U fu • degradare poliolefinelor. .t ect utilizata pentru drenarea fundafiei . : .'. aceste functii ale georetelelor. . can ·S ruanda asocierea eu un geotextil sau 0 geomernbranji pentru a e reco . ~(_.. unui drum 148 149 .:te de fu~dare (de exemplu pamanturi senslbll~ la mg let sau l a structii (ziduri de sprijin.'. . .2. i) 'i le asociatie ell alte materiale geosintetiee (geat~~tile de ~bl~el) pentru ter~.in planul E . Georextil ) ..:~ . . 8.r:~:fl.xxx)dQ(X .63 sunt exemplifieate .. '. • • • • • • densitate. I .~ : ...til ~ .re sunt deacelasi tip ca la celelaItemateriale de lnalta "fIn 19un'1e 6 .. ~~-:. .. degradare chimica degradare radioactivi degradare biologica degradare datorita razelor UV degradare prin tisurare ._. w...d.:. forma~e dil:_t~'e .. ~ -. ·'.. «. 6.. descriu moditiearea capacitatii portante a materialului la diferite nivele de deformare.. -'.' .-.··-·:·-j(jXx:Xj~~. ~'.' .: •• '. .." . ell ro I .>....In planul 0 . I' ft re " .E.in planul 0 ... •• C eoretea :-...:: -."':. georetelele se utilizeaza pentru pro~ecp~ 1 I permanent sau temporar. -. Standardele aplicabile sunt aceleasi ca si in cazul geotextilelor. '.. .' . functie de logaritrnul timpului.. ap ca rmpie com romite buna funetionare a produsului. se interseeteazii..!\.. ~I pante or. :. descriu modificarile la diferite momente de timp. d'ica pa -trunderea parnantului in . Figura 6 . '. din configuratia in timp a • Izodeformatii . <.~. GEORETELE • izoeforturi . '.X. .aplicabila pentru polimeri de tipul 6. . 6...>.-.-. . ca si a celorlalte geosintetiee.t."" 5%' ..se produce in cazul polietilenei degradare datorita operatiilor de punere in opera de incercq. panii cand se dezvolts vegetatta. . • ..:ei:t:~ee:s~ii categorie pot fi incluse plasele ~i retelele polimerice cu rol de protectie antierozionala.f: izocrone . .1. ••••• :. 5'Y.t.' . nf~J. perforat Metodele geosintetice.' ..-" .'. depinde de tipul de polimer si.:. •• ...'.4.· '.curbei • 0 .' . . ' . ". •• ' }{ l:·j.' - " "... baza rambleelor e:c).::--... ...<.' .N-V~XiXj(·xX~ Gcocompozii " ---:-. Degradarea geogrilelor Degradarea geogrilelor.3.. .l:!lai .:-: .I G eore. : . I -. .. p Cu funetie an~ierozionala.'. • degradare prin hidroliza . depozite de de~eu~l. 5.aplicabili pentru poliesteri. pentru diferite niveluri ale efortului o.. " X:·.. Utilizari ti de drenaj georetelele se utilizeaza singure sal! in nc Ie .~:.. Din aceste curbe se pot deduce alte doua:curba Sherby _ Dorn (viteza de deformatie functie de deformatia specifica.. Coeficientii curgerii lente pot f determinati prin trasarea unei linii drepte la curbele de izoeforturi pentru 0 deformatie.-:.. '.2.. in functis de factorul ee a provoaca. :"":C ". poate fi: • degradare termica . deschiderile rete et.

_' ~ ~-_. _/ <.4. Schema unei georetele. ....- _..':' Figura 6. n~~..i->': . ~.3_ Georetea cufunctie antierozionala pe talu: .::. avfind unghiuri care variaza In general intre 60° ~i 80° (Figura 6.....1:. ~/' ~.c~:ri -...---_... .:..--- . tehnologii de fabrlcatle. dar forma deschiderilor In cazul georetelelor este rornbica. : .. Figura 6.4). materii prime. . ' 6...3..... 150 151 ... .. . ~. Figura 6_2_ Utilizarea georetelelor 1(1 sisteme de acoperire a depozitelor de deseuri so/ide Structura georetelelor este asemanatoare ell a geogrilelor.. i_. ~---~ ..' "..Tipuri.s .".

ca :.• . 6.0.ilor. .5).. pentru 0 georetea de 5. a capacitatii de transport a are redueerea secpunu asupr .J .5.-+ -+ -+ -+ Georetelele nervuri au grosimi de cca 5 . ASTM D 63 se face prin termosudare sau innodare.mai mad ~i sunt din fire tlexibile multifilamenta~e sau·multifilare. . Caracteristici mecanice 6. · se rea Iizeaza . formate varianta a georetelelo-.10 mm.3. Ele au precum ~i 0 transmisivitate foarte mare.1.4.v$riaza Directia lie sol icitare aSlipra ! Figura frecare. 9) alunecare ~l este influentata e orren .isticilor georetelelor se folosesc aceleasi ca in cazul geotexfilelor ~i geogrilelor.4..2. . . hi1d rau liea. -] 020 g/m~. (au grci~ime mai mare si in unghi drept. Rezistenta la forfecare . mare sdple!e~i fl~xi.l.te. functi« de proeentul de negru de fum ~i de aditivi. . a deschide.4. Influenta • orientarii .1 mm grosime.. P enrru monofilamente sudate tennie.2.933 . nervuri din polimer spongios extrudate deei debitul transportat este mai mare). Caracteristici hidraulice 6.'. protec!iec(mtra raze lor UV) ~i 0. Caracteristicile georelelelor Pentru detemlinarea caracter.3.. P· lor. Transmisivitatea masa • dimensiunile dimensiunea n ervuri lor.1.~' l Omm.1. .941 g/cm '.1). •d . grosimea efort' normal nu este foarte masa pe unitatea de supiiafa!f"<J.i 'J' .3. influentei lichidelor. 6. Rezistenta la compresiune .. in general din polietilena eli adaosdecca geogrile (paragraful 5. 0 eoretea si un alt material se Rezistenta la forfecare ~mltre . t er na In pe interfata .25:" 0.ton:n~ unghiurilor etc. ele au golurl .. realizata prin iextrudara variaza intre 680.2. ipala functie a georetelelor de fiind transportul ..4. Deterrninarea confera nervuri solide trefilate 0 rezistenu sporita.2.au iptersectiile '. Rezistenta la tractiune c aracteristicilor de tractiune . tarea nervurilor fata de directia e directs (3. tru alte materra e geosm .4. 6. () de fluid in planul . Deexemplu. aplicabile: 64 99 - . ceea. ': .'L din polimer dintre solid. .4.2.d detennma. nervuri lor rezistentei III intre sensibils la variatiile'de §. 6. grosimea (t) .bili1i. din: 6. caractenstica ruWl. 0 Georetelele sunt realizate 2% negru de fum (pentru (antioxidanti.t.variazii intre 0.. Ele pot fi alcatuite solide extrudate. Caracteristici flzlca Principalele • • • proprietati fizice sunt: Transversal Longitudinal Alilliat densitatea polimerului (p). Iubrifianjl).4. acestea.:.2.ce Ie .4. determinari (Figura 6. LegMura dintre fire 0 0 Plasele sunt Caracteristicile pe care Standarde resiune prezinta importanta datorita de comp .>1 ~en.ariaza in functie de tipul de georetea si de grosirnea sa..g tetic~ in aparatul de forfecare . 7S% aditivi . baza este transnustvitatea. 6. .ca ~l.. 152 153 . L "::".3.4.4. <O:. 6. .v.

sub actiunea unui ef rt . este acoperita pot patrunde eu un geotextil S<lU 0 punct de vedere • • _' manrne dlll S. resi ne mentinut constant:. mtereseaza .4.' ~" a a mlgrafll '. . eaza rezu tatele pe t d .ig.2...'.3.. e ~u care georeteaua entia e medin Ineercarea trebuie sa fie realizata In ac eleasi condJ!lI ca in realitate .~..4... upa. .i S . Fluajul (curgerea lenta) Fluajlll reprezinta in acest caz reducerea . n ru urate aproplate de durata de georetelel contact). (EP' al transmisivitatii: A) lJnpune vine adiaeente In deschiderile georetelei ~i in contact " Urmatoarele m icsora se.' 0 normade-eomp'O .4. defonnatia .. ----. Piitrunderea geotextilului Pentru corespunzatoare ill deschiderile georetelei.te materialel Ag ti d . . '.' . tmde k este coeficientul de permeabil'( t. eu modul de deformatie Trebuj~ avute in vedere tluaJul. de CIrca 3 ordine de 6.1 . carac errstici se aplica 6..~----.:> 3xlO·4 sunt 1112/S In general.3. penoade hmglde timpi de . Pentru evitarea impiedicarea acestui fenomen trebuie realizata 0 dimensionare adecvata geotextilului. I cazu georetelelor.. pe term en lung a groslmll .4.. geocompozit tread prin geotextilul geotextilul nu este coreet este in contact cu un material argiles bentonitic). Caracteristici . 3.2). rar t ..A.5 si 5. valorile debitului tr mai mari de cat in 1 '.4.~ ega un or dinrre nervuri . Obturarea adiacente prevederile Dad in din geomembrana.:>3x J 0-5 m 2/s utillzan la b ' (I ..1 capacltatea georet J . ansportat cazu geotextdelor. azine acur] de aculllulare): 0. (F.-.1 se extrapol ~ I -.4. .4 . ob~urarea adlacente colmatarea georeteaua. ..' vlatii a lueriirii. 6. . Degradarea geore1etelor Degradarea geosintetiee Pentru georetele: georetelelor (paragrafele se face prin aceleasi 3...4. . chimice exista mecanisme un standard ca si la specia I celelalte pentru evaluarea rezistentei ASTM D 6388-99. 6.groslnleat ru etermmarea acestei teri . Actiunile de tip dinamic pot agrava acest fenomen.' . In de durabilitate Figura 6.4. . . d lichidul. . de materialul dimensionat Cll sectiunii de In deschideri' dator t.e er e a transpotta in trei fenomene: evitarea aeestui fenomen trebuie realizata a geotextilului (netesut. pe termen lung . e = k ·1. pentru pentru ut~l~z~ri la depozite de deseuri: 0 . Colmatarea cu material argilos curgere .4.curgere. Pent d' I a e. 0 alegere mare).4. pnn patrunderea materialelor care a copera ~ Dad georeteaua compactata.4. . este functie de orientarea si tipu] I r~t'J . standard~lui ASTM D 47 I 6-01.pentru co "'. argilei prin geotextilul (argi Ii'!. exista posibilitatea ca particulele si sa ajunga fata in georetea. ~:?)'.' .U.. georeteaua materialele nu sectiunii prin patrunderea rnaterialelor ceea ce prive:.6.4. 2.• . mcercare :.. tine sa vine 111 de separatie colmatfind-o (daca care si a 6. 154 155 .ura. ~ determma valoarea debitului d . mportarea III trmp.. contmuare I.'?. 1 .I11.llitie~tiv sec!iune~ eerinte .

.podate. In re geomemb -. d ' . cu materialele geosintetice care au rol de protectie si. alcatuite din benzi de polimeri sau geotextil. c I d ". Tipuri. omogen si rezistent la poansonare.2. propnetatilor ~i functiilor mate ' I [ geocompozltelor este .0efinilie benlonilice ..i d '." geutextlls . .ex 1 U mare~te rezistenta la . rta e or componente tf I' " materrale care sa ri'ispund-' ' astre meat a unor cennte precise.bltum. :.a a recare sponta.. sa 7. e materials care au In cOlnponenta 1mbinarea se obtina ' .1 • geotextOI Unatatlta pnn prezenra geotexti lelor). _. Functia de etansare este asigurata in general de bentonite. sub forma de fagure. In ~ateriare pohmence: miezul ' drenaju] Geotextilele afl t po lmenee extrudate .1. Aceste produse aliaza un material natural. ' ° este format din materiale I' . Materialele geosintetice ce intra in componenta geocompozitelor sunt eele de baza. eventual armate cutihre de stlda: aplicate la annarea imbracamintilor bituminoase ale drumurilor. a ~l renaju] lichidelor care astfel TIU mai vin In . naturale sau polimerice. h p[~satii Intre doua geotextile.mu e III eplinesc functii d filt renaJ (aceasta din urrna mult imbt _~. . in insusi procesul de fabricatie a geocompoaitului. materii prime Principalele tipuri d ' • '. cunoscute sub numele de en onl Ice ele asoci .georetele' geote fl I sub georetea.Prineipiul de funetionar~ al . ' e e maresc rezrstenra s ICI mecanice reduse. :. Proprietatile lor sunt insa de multe ori modificate datorita asocierii lor cu alte materiale. ie .geogriltl. Ulilizari Geocompozitele bentonitice sunt utilizate peutru a indeplini functii de etansare la diferite tipuri de constructii: 157 • 156 geosintetice .7. _ .' pro fl ate. anera ImpermeabiLl cu reziste t. geomembrane .3..geomembrane' geot t'l I degradiiri mecanice frecarea di t . _ e meat sa formeze 0 • . separare :.3. geotextIlelor cu caracteri ti . care asigura ' I a e pe una sau pe amb I f ' filtrare.2.3. acoperirs Geotextilul asigur. Exista si alte variante de produse compozite ce inglobeaza rnateriale geosintetice si dezvoltarea lor continua.'. e geocompozlte sunt asociatii de: geosmtebce bentu ·c. 7. Geocompozile 7. care este supusa unui efort normal de compresiunein timpul hidratarii pentru a permite controlul variatiei de volum. benton ita. " e I rare.1.I f' . n. sau georeteaua" • X I U poate fI plasat deasupra sau Geocompo~itele astfe] obt' t .. ' • geuttlxtile cu mlez drenant dO . . n er I Ul11moase' geogri I I . printr-un material user de pus in opera. • geocelule: structuri tridirnensionale. ena ~l se termosudeaza astf I' .ide etansare. tonne tridirnensionale din materiale geosintetice umplute cu diverse materiale • geogrile sau gentextlle . eventual. " realizate din acelasi mat 'I' ' e e oua trpuri de geosmtetice pot f b ' -.asociatii de fibre polimerice si pamant. . rana ~l stratul supon sau cel de contact cu geomembrana. formand 0 bariera etansa si eficace.b ' geomembraneJe f 'd' ciaza entonita ~i geotextilele sau .pam ant: .i se folosesc In scopul imbunatatiri i capacitatii portante a terenurilor slabe. orman 0 etan~are foarte eficace geotextile . 7. e e ete asigura functia de Geocompozitele bentonitice sunt produse prefabricate ce asociaza materialele geosintetice si bentonita. ' Geocompozite B t iti DI a. care sunt umplute eu material granular. care prezintii 0 penneabilitate foarte scazuta datorata capacitatii ei de umflare. utilizate in scopul imbunatatirii proprietatilor mecanice ale pamantului: .geogrile: sum folosite _' pamantului sau a imbracami t i bitumi pentru lucrari de armare a . Definitie GEOCOMPQZITE Geocompozitele sunt combinatii d ' lor eel putin un produs geosintetie . . funclii. ' 7.

1 . rutiere. Uti lizarea geocompoZ/ '01 te g zonei din jurul rezervoarelor ingropate 0: . ~O~ t ~ • • ~. tuneluri.bentonlta . Tipuri. .geotexhl. utiliziirile geocompozitelor Figura 7. geornem h rana.3. Utilizarea geocompozitelor hentonilice baza a depozilelor de de~'eun' solide fa eta1!§area de 158 159 . deasupra geomembranei ca protectie contra degradarilor mecaniee.hen ton Ita .3. rigole: ca etansare simpla. Exista urmatoarele tipun de geocomp..3 sunt exemplificate bentonitice. de agrement): ca etan~are simplii sau component al sistemului dublu de etansare. materii prime. stocare a lichidelor poluate. decantare. ~ ~ ~ protectia pinzelor freatice ~i a zonelor de captare. ozite bentonitice: til . ~ canale. • Asamblarea se poate face prin: Figura 7. 7.. deurgi la compactatii pentru etansarea de baza: ~ bazine (de. in etansarea de baza ~i in cea de suprafaja.3.2. Utilizarea geocompo zitelor bentonitice fa etansarea calla le lor In figurile 7. ~ rezervoare ingropate: ca etansare simpia sau combinatii in zona din jurul rezervorului.~ depozite de deseuri: sub geomembrana.7.geotextJl. tehno Ioqu de fabricatie . .mitice la etansarea t Fi ura 7. b entc. bariere verticale de etansare. in asociere cu un strat.1.

.:.. netesute. '___~embran Figura 7. • ell gel de bentonita realizat prin transformari polimerice.'. continue. care are rol de "rezervor" si mentine bentonita 111 tirnpul transportului si instalarii. fi~rele ~r~ec~ndprin stratul de bentonita ~i conferind ansamblului 0 rezistenra sponta $1 garantia integritatii produsului (Figura 7.jv _-!=j~" !~.2 m si lungimi intre 30 $i 60 m.. Cant ita tea de bentonita variaza de regula intre 3. ~:::::~:::::::::~---- eventual geotextil a ~ . Al treilea geotextil. .4. t .0 m la 5. stratul de bentonita este lipit pe eel de geosintetie aJutorulunul adeziv solubil in apa (Figura 7. Gd·ef·o~embrane~epot fi..~. Ea poate fi continuta intr-un geotextil netesut user. Geocompozite bentonitice cusute.rinter ~esttte geotextile Figura 7. int~rfesere: fibrele geotextilului superior sunt ancorate In geotextIlul . arnestecat eu nisip. Exists si aIte tipuri de geoeompozite: • cu bentonita prehidratata si aditivi chimici pen tru 0 rnai buna comportare in prezenta agentilor chimici. Exista si produse care contiu bentonita calcica sau calcica activata (transforrnata 'in bentonita de sodiu prin procedee chimice) sau eu aditivi ce ii maresc rezistenta chirnica. Geocompozit bentonitic lipit. lipi~e. in functie de climat si de conditiile de stoeare. Un al doilea geotextil acopera acest sandvis..it..::~ . Dupa fabricare sunt rulate pe un rniez metalic sau din material plastic si acoperite Cli un film plastic pentru a preveni variatiile de umiditate.5.. • .~=---. plus un geotextil suport.5).2 si 6.6).!1!u.mfen?r. de diferite tipuri. de asemenea. Geocompozit bentonitic intertesut. a defini un geocompozit bentonitic componentelor (benton ita.tu. a fost adaugat pentru a preveni uscarea 'componentei bentonitice ~i aparitia fisurilor.: mu~:tt":!3I"Dl" tu. I.• _ coasere: ansamblul este cusut la distante egale. eli deschideri mari.. • georetea sudata termic pe un geotextil. ~ bentonit a @=Zt%J%!1:====:::.4. Ansamblul este consolidat prin intertesere. he punetuale bentonit a sau ancore Figura 7.~ til. compozite etc. . Caracteristicile Pentru caracteristicile geocompozitelor bentonitice se face referire la si ale ansamblului.4) bentoni t eu iHaooziY. q3E!i1t--~:: geotextile bentonita+adezill . geosintetice) 160 161 .0 kg/m". • sandvis rnultiplu geotextil/bentonitiilgeotextillbentonitaigeotextil.. Produsul a fast dezvoltat pentru a impiedica migrarea laterals a bentonitei hidratate sub eforturi neuniforme. netesut ranforsat prin intertesere. :. fie prin cusaturi (aneore) (Figura 7. grosirm ~I valori ale masei pe unitatea de suprafata. Umiditatealbentonitei la livrare variaza 111 general intre 10 si )8 %. t Cll diferite 7. • cu geotextil impregnat cu bitum si suflat cu ardezie pentru imbunatatirea caracteristicilor de frecare pe interfata cu alte materiale.3.t. 6.. deschiderile fiind umplute cu bentonita. Bentonita se poate prezenta sub forma de granule sau de pudra ~i este de cele mai rnulte ori un montmorillonit sodic. Geocompozitele bentonitice sunt fabricate III prezent 111 rulouri ell latimi de la 4. cu grosimi si ex un I erite (neteda sau rugoasa). ?~otexti~ele folosite pot fi tesute.i. putand fi mai mare in cazul produselor speciale.

• Pefmefhilitatea dupii deformatie: aceasta problema se pune In special in cazul utilizarii geocornpozitului ill acoperirile depozitelor de deseuri. n~asa pe unitatea de suprafata.1 de perfo C( . W (STAS 191311-82). incercarea cu bleu de metilen). Masurarea acestui parametru poate f dificila datorita posibilitatii de pierdere de bentonita in rnomentul taierii esantionului. stabili d rmanja acestea din urma pentru a c 1 1 Pent un produs sau altul corespund cerintelor unei anumite lucrari).10-12 mis.. bentonitic (geotextile sau eomemb ce Il1 ra In comp~:I!la geocompozitului prezentate 1 '1 I I g rane) se determina conform normelor .1. 7. • • • • . caz in care suportul fiind compresibil exista posibilitatea aparitiei tasarilor diferentiate. pentru deformatii. • capacrtatea de absorbtie (incerca d b bti .3. • tipul (prin difractie de raze X. Caractetizarea bentonitei • Grosimea sub un efort normal dat. entru prelevarea probelor se aplica prevederile ASTM D 6072-9ti. • Permeahilitatea la gaze: este 0 caracteristica irnportanta atunci cand produsul face parte din aeoperirea unui depozit de deseuri care produce gaze din procesul de fermentatie. . Pent. Exista putine rezultate disponibile In acest I Rezultatele fTCzentate tie refera la geocompazjlele ce conlin guntextile. [ cuprinse intre 5 §i 16%.4. Caracteristicile ansamblului benton ita . cat si la nivelul suprapunerilor. • grosimea geotextilului/geomembranei. • masa pe unitatea de suprafata.diferentiala. gradului de capacitatea de schimb cationic' umiditatea. cand sunt hidratate.4. de ordinul a 10-11 . In cazul prezetni unei geotTerrUf'dre nu exista 0 curgere propriu-zisa pnn acnasta.3.. Produsele cusute. aceeasi valoare a permeabilitatii a fost obtinuta pentru 8 < 1%. un geocornpozit bentonitic are 0 grosime ce variaza intre 5 ~i 10 mm.4.3. e caractenzare :. Standarde specifice aplicabile: ASTM D 5887-99. pe t I errte tipun de. n 11l Enslin _ DIN 18132). Parametrul flux este preferat deoarece pentru calculul aeestuia nu este necesara cunoasterea grosi 111 i i produsului. • Permeabilitatea la nivelul suprapunerilor: geocornpozitele benton itice se imbina prin simpla suprapunere. exprimata prin coeficientul de pern1eabilitate k (sau flux = debit pe unitatea de suprafata). iar pentru produsele cusute pentru 8 < 5%. In majoritatea cazurilor se utilizeaza normele existente pentru pamanturi argiloase. Cercetarile (La Gatta si altii (1997» au demonstrat eli geocornpozitele intertesute au avut permeabilitati inferioare valorii de 10-9 m/s (valoare maxima admisa In general pentru depozitele de deseuri). Se pot aplica normele valabile pentru geotextile. .. rea e a sor tie pe placii sau testul (testul H f 0 • volumul sedimentului activare a bentonitelor). in general. nu all a grosime uniforms pe toata suprafata. ~LA (ASTM D 5993-99)' pierderea de lichid (ASTM D 5891-01) . cu adaugare sau nu de bentonite suplimentara. transferul faciindu-se prin difuzie (vezi capiloluI4).2. • earaeteristieile fizice si mecanice ale geosintetieului. atunci cand recomandarile si/sau cerintele de proiectare au fost respect ate. • 162 • Permeubilitate'.lichide (STAS 1913/12-88). incerearea de permeabilitate trebuie sa se desfasoare in conditii cat rnai apropiate de cele existente in realitate. performantele hidraulice ale suprapunerilor sunt praetic identice cu eele ale materialului 'in sectiunea sa curentji. n capi 0 e e precedente: • tipul geotextilului/geomembranei. In cazul geocornpozitelor lipite.geosintetic identifi~: andsamblu! ~eosint~tiee/bentonjta se real izeaza incercari de re.. In stare uscatii. functie de lichid si de marimea efortului aplicat.3.7.' p. atat in sectiune curenta. Ineercarile realizate pe plan international au pus in evidenta valori foarte scazute ale permeabilitiiti i. umflarea libera sau sub e for t normal de compresiune I dif .ru caracterizarea bentonitei se determ ina: . mann pentru stabilirea . Caracterizarea materialelor geosintetice Pentru materialele geosintetice . 163 .t-. ana rza terrnica • compozitia granulometrica (ST AS 1913/5-85)' • . 7. analiza la microsco r.

6 ]9 4.7.domeniu. in functie de tipul lor. t live ate rezistentei /ll _t(JI/ecare pelltm Va Ion orienta '."cu 0" se refers la probe hidratate sub acelasi efort normal ca eel sub care s-a produs forfecarea. izare) poansonate acct en a.. Valoarea rezistentei la intindere va fi determinata in primul rand de materialele geosintetice.). etc. f • Rezisteniu fa e'l_"() te . • Rezistenta laforfecare: se determina atunei cand geocompozitul se foloseste pe taluzuri. PnnclplU . interfala geocomp0::.I O~J9 m? pentru umiditati apropiate de saturatie. t cazul geotex 1 e . cu o rara a HOJ c [kPa] 16 19 5..4.8 HO] 2.l Rezistenle rezidualii Rezistenla de varf Intervalul lnterfata c [kPa] c [kPa} HO} de o [kPa} 0 8.8 30 3.8).6 42 14 10 9. . . ire"): · r re ("JLlpUlre . . I~ aVI'·I·de ex/c) liere. functie de produs . .I forfecare pe interfatii se IItilrzeazfl Pentn. ~ "rara a" se refera la probele hidratate rara efort normal. .\Of~(~ • Geocompozit Bentonitic GBllipit GB2 cu geornembrana GR3 intertesut GB4 intertesut Hidratare cu lixiviat rara o 0 4. . til lor (paragraful 3.9 0 23 4.1 30 8.38 23 3.6 39 4. b t itei defectele de nnci id tid r datonta prezentei en 011 .3.9 c (kPa] HOJ c [kPa] 36 68. lncerdiri de laborator au relevat coeficienti de permeabilitate intrinseci de ordinul a I OJ5 . forfecare Tabelul 7-1..2 Cll (J Figura 7.9 0 2. cusaturi etc).. cat si pentru diferite interfete constituite de rnaterialele posibil a fi utilizate in 'contact cu geocompozitul. fl g .7 3. I (I e ut :h iti (GB. .4 32 11.9 0 2..8 HO] c [kPa] 26 50.4..7 kPa si 140kPa. Princtpru me • Re:::.4 13 7. tii ell acelea~i metode ca ~I 111 Rezistenta la poansonare poate fl eternuna c . Datorita componentei argiloase. rezistenta la intindere a geocompozitului este rnult mai mica decat cea a rnaterialelor geosintetice. iar Tabelul 7-2 pentru diferite interfete.i de efortul aplicat. . a .1 determinarea rezlstentel ~ ful 3 439).5 ~j tr: l"lgura 77 ..8 31 7 37 5. Tabelul 7-1 prezinta valori orientative ale parametrilor rezistentei la forfecare interna in diverse cazuri. Rezistenta la forfecare interns este dependents de umiditatea bentonitei ~i de tipul de asamblare (Iipire.4 3. bile: ASTM D 6496-99.istellta la . coasere..2).45-69 OB/geomembran 0 a rugoasa 22 0. aceleasi determinari ca ~i In cazul geotextllelor (paragra I . -e: pomJ. tucercan . Valori orientative ale parametrilor in tern a pentru 4 gcocompozite bentonitice (GB) Proba uscata Hidratare cu apa fara 37 7 (i . care au un rol hotarator.> Nota: . 165 164 .2 45 4. tf eparate pnn urn area . . 'l' b I I 7-2 tn rezistentei fa eocompozitele bentonitice pot.3 ( . ' I' erciirii este prezentat In ansamblului (intetesere. . tl bentonitei (autocicatnzare.. 0 8. ca racter··lzeaza reZlsten. intertesere. Trebuie luata in considerare atat rezistenta la forfecare interna (in planul bentonitei). cu efort normal sau tara.~ dimenslllnt po I r _d .45-69 GB/geore1ea ..jldivene tIIateJilile geoslIltetlce t entoni IC J' .3.45-69 OBI geomembrana ~ neteda 9. • • Rezistenta La intindere: se deterrnina ca pentru geotextile (paragraful 3. Standarde speciflce aplrca I e.efortul normal cr a variat intre 0.

aceasta problema se poate puneatunei cand stratul de acoperire nu. d hi lice agresive poate a uce -" contact cu lixiviati sau a\te pro use c 111 pusa III 'I' _ . ort imbinarile rea izan derulare pe suprafata sup" " 1 150mm dar pentru cazul -. are grosime suficienta. reducenlmporan . _ . bentonitei. Punerea controlul calitatll A In opera a geocompozitelor bentonitice si - • Comportarea in prezenta materialelor granulare: In general._ I· b'\ 'ASTMD6141-97.5%. Daca umiditatea este supetioara acestei va lori. -' d't' t' te tre Ule reea e " _ aparitiei tasanlor I erenua _ unei cantitati de pudra sau ' Pentru unele produse se eere ?res~rarea .punerilor este.uscare.. fabricantii de geoeompozite bentonitice recomanda anumite valori Iimita ale granulometriei materialului care va veni in contact eu produsul. rt teste hidratarea initia 15 a Proprietatile bentonitet putan . d f t l1lomentul contac u UI _ hid tare a bentonitei inainte ea I " ·d nta faptul ea 0 pre I ra d domeniu au pus 111 eVI e . iune dintre bentomta si [ix iviat 'I d rent de interactiune 1 . In genera. t te ale permeabi itatu. bentonita se umfla si isi regaseste proprietatile hidraulics initiale.5. tura lichidului e I ra. bentonita poate fi spatata. Bentonita Figura 7. Totusi. . I as e. datorita prezentei materialelor geosintetice care sunt rezistente la eroziune. daca bentonita are In acest moment umiditati sub 4 . ' it t pro use or este schimbul cationic. Caracteristica influentata de ciclurile de inghet . '. .8. cationul N a~ fiind.dezghe] este important pentru regiunile reci. inant Toate cercetarile realizate m 1 ' cu lichidul contarnman ' . Realizarea suprapltllerilur 166 167 . p -ilor . daca geocompozitul este hidratat si apoi uscat pot apare fisuri ~i permeabilitatea creste Fisurile aparute in timpul fazei de uscare dispar cand bentonita este rehidratata. K'). d e P recipitatie ~l obtutarea pori fenomene . . . :1' 7. • Rezistenta la eroziune. " i d hid tare si um iditatea bentorutei III . . • Compatibilitatea chimica: in special in cazul utilizarii geocompozitelor bentonitice pentru etansari de fund la depozite de deseuri. provocand astfel un punct slab. dacii produsul este expus unor forte de eroziune. .dizolvarea constituan!llor de catre aCIZl sau . MaJ1o. In general. Pentru simularea deteriorarii la punerea in opera in materiale granulare se aplica prevederile standardului ENV ISO 10722-1: 1998. valori care difera de la 0 tara la alta sau de la un producator la altul. bazine de decantare sau de stocare a liehidelor poluate.. cu grosime mai mica de b'entonita. mieroorganisme. . pasta de bentonita in zona suprapunew (Figura 7.dezghe]: Comportamentul geocompozitelor bentonitice la inghet . cele mai multe geocompozite bentonitice au 0 buna comportare din acest punct de vedere.3.. _ Latlmea mmima a supra b' I ulatii si marita corespunzator.a geocompozl it e I0 r bentonitice se realizeazii pnn Punerea 111 opera . Mg2'. ' baze ure. Modificarea proprietatilor argilelor ea urmare a interactiunilor chirnice rezulta din: • . ea I:. In conditiile in care un geocompozit bentonitic are 0 grosirne de circa I em in stare saturata.dezghet este penueabilitatea.n~ eta prin alti catiOl~i (Ca".. t t un aspect un por an ." In acest eon ex . Factorul eel mai important este umiditatea bentonitei la sfarsitul fazei de uscare: s-a observat ca. de Pentru caracterizarea cornportarii in timp se determina: • Rezistenta la cicluri de inghet . " . valori mari ale tasarilor provocate de materialele granulare pot altera performantele hidraulice.. _' I· • du-se prin suprapunere.8). respecuv na .i pierde eapacitatea de umflare. _ alterarea structurii argi'I oase datorita influentei asupra complexului de adsorbtie. ._ Mecarnsrnu prepon e d' 1 contin benton ita sodica. l~~or •s~ \~~11 1 funda~ental modificate. Incercarile realizate de fabricanti au pus In evidenta 0 buna eomportare din acest punct de vedere. Standarde specifice ap rca I e. • Hezistenta fa cicluri de umezire .• Rezisten!a la compresiune localizata: se deterrn ina pentru a evita ca benton ita sa migreze in lateral in cazul aplicarii unei forte concentrate.

Id t rial granular. . . "t de repede posibil dupa hidrauliee. dintr-un strat suport. Structura de lestare si protectle. utilizate entru drenaj sunt formate dintr-un til~rll Geocornp~zltel~ .trebuie luate precautii speciale dad este vorba de 0 geomembranatexturatli (rugoasa). (nylon). 'lomerat de fibre sau monofilamente.) a carui granulometrie trebuie adaptata pentru a nu se deteriora produsul. daca stratul de forma (baza) nu este corespunzator. drenaj si earacteristicile 10f. In mod curent se utilizeaza materiale naturale sau structuri prefabricate.. . . Cand 0 geornernbrana este pusa in opera peste geocompozitul bentonitic. • calitatea etansarii In dreptul suprapunenlor.punerea 'In opera a stratului de protectie ~I lestare. re 111 o~ re dimensionat in consecm!a. Stratul suport poate fi constituit de asemenea din materiale geosintetice. o atentie sporita trebuie acordata punerii in opera in zona punctelor singulare (treceri de [evi. . po ipropi en. ca si ancorarii la partea superioara a taluzurilor. granulometna ~l _ calitatea stratulul suport (tipu e rna e angularitatea acestuia.. Tn acest ultim caz. _ _ respeetarea planului de punere m opera.Unele produse au deja incorporata in geotextilul superior 0 cantitate suplimentara de bentonita. Ea este fermata dintr-un strat de forma (baza) compactat si. _ raeordarea la eonstnletiile anexe. Geocompozite folosite pentru filtrare !ji drenaj . de . rigole.calitatea prodllsu. 7.• Figura 7.9.sta ~ . Cnntrolul de calltate trebuie sa se refere 1a: Geocompozit ~ Strat granular ~ . ice) miez cu proeminente (simetrice sau asimetnce . eventual.asu fa omogenitiitii proprietatilor ceea ce poate avea a intlue~ta neta. praf etc. Contactul geocompozitului bentonitic cu un material granular grosier poate duce la a neunifo~itate din punct de vedere a1 umflarii si al umiditatii. .eoeompozite In Tabelul 7-3 sunt sintetizate principalele npun g '.' fltll Astfel de drenuri sunt denumite dr~nu. exp I t a_ a pro u su U I.' . • • • eoloane. stratul suport este realizat dintr-un pamant de umplutura (nisip. UI co . 'i h marie tipuri de geocompoZlte e In Figura 7. d fclosite pentru rena]. punerea sa in op~ra). miez ondulaL .10 sunt reprezentate sc e . . drenaj. Acest strat trebuie P~I~ III opera ea • instal area geocompozitulu~ b~nt~nltl~i azelor susceptibile de a influent» Pentru eliminarea [ichide ofd~I sla~ gt' bUI' realizat un strat drenant e comportarea ..n '. • retele cu ochiuri. I . .9). • ag . argila. p I" tl .rcll a III U. etc . . 168 169 . Racordarea in puncte singulare Structura suport: trebuie sa tie stabila si rara elemente agresive.4. astfel incat sa se asigure continuitatea imbinarii.d 1 Miezul poate fi eonstltllit din: geotextil ~i un miez prtn ear~ el. Figura 7. ( nfonnitatea cu fisele tehnice). I' '1 a sau poliamida Miezul poate fi fabricat din polietilena. a carei frecare importanta poate duce 1a antrenarea geocompozitului.

sub incarcare continua de lunga durata nu trebuie sa i~i reduca sernnificativ grosimea (tluaj).Miezul geocompozitului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: trebuie sa reziste la eforturile aplicate (normale si de forfecare) fiira sa cedeze. presiunile maxime ce pot fi aplicate vor fi limitate la un procent din presiunea critics. Geocompozite .e asimetrice • idem proeminente poate ceda pe transmisivitatea 0 simetrice • • • fata. trebuie sa suporte geotextilul. Aceasta presiune critica variaza intre SOkPa si c'lOOkPa. Miezul se poate tasa sub actiunea presiunilor excesive. Tlpul de mlez retele cu ochiuri Tipuri de miezuri pentru geocompozitele Polimer polipropilena sau polietilena poliamidii sau polietilena Caraeterlstlcl de drenaj ~ Tipul de mlez >= Pollmer polipropilenii Caracteristici inent eu proem1l1en. TaheluI7-3. ceea ce duce la reducerea considerabila a sectiunii utile. reducand astfel ~i mai mult sectiunea. simctrice • 170 rlgura V' 7]0 .)~ Miez cu 1" ••. redu:and pe aceasta eoloane polipropi lena parte transmisivitate mare poate eeda hrusc sub incarc<lre. trebuie sa permits circulatia t1uidului pana la punctul de colectare fad ca nivelul sa creases in miez. functie de tipul miezului. proeminente . Sub actiunea incarcarilor transversale geotextilul poate patrunde in corpul drenant. 171 . transmisivitatea lor reducandu-se continuu cu cresterea presiunii aplicare. de drellqj. mai ales pentru eforturt de forfeeare poate c~da datorita t1uajului progreslv de obieei subtiri pot rezista la presiuni laterale mart transmisivitate midi • ondulat polipropilenii sau polietilenii • • • Geotcxtil Retca ell ochiuri • transmisivitate midi Miez dill coloane • • mica rezistenta medie la fluaj transmisivitate medie spre aglornerate de fibre • eu proeminente simetrice polipropilena bune pentru presiuni laterale mici pana la medii fluaj important transmisivitate mare poate rezista la presiuni Iaterale rnari poate ceda brusc sub incarcare poate ceda datorita fluajului prcgresiv comportarea poate fi afectata de eforturile de forfecare • • • • • lB1fM0!)mtl~~i~~W. Geoeompozitele drenante ClI m iez alcatuit din fibre de calibru mare nu prezinta 0 valoare critics a presiunii. In acest caz.

Sisternele clasice de control a eroziunii sunt alcatuite din materia le naturale care asigura cresterea si dezvoltarea vegetatiei (paie. Tabelul 7-4. acestor tipuri de drenuri fu ti d .sau fotodegradabile. Alte sisterne sunt pemlanente si controleaza eroziunea chiar si In lipsa vegetatiei. grile. . . exernplu: . De-bit. care au ca [01 mentinerea solului si asigurarea insamantarii. ce ru ier.. Exista sisteme tempo rare de control antierozional din materi a!e geosintetice. de drenaj Figura 7. 0 alta categorie de geoeom ozite f . pentru drenaj vertical sau orizontaJ. '. • In Figura 7.le e viteza de curgere. imbracaminti din iuta). care exista !? curgere plana.1nitl''1luil 120 140 160 180 Figura 7. Acestea sunt alcatuite de obicei din saltele. e capacltatea de dre . in functie de durata curgerii. materialele fiind bio./1. Eroziune temporara si materiale destinate dezvoltarii - \ Material paie sau fan slab legate eu asfalt sau adeziv dispozitive de marire a aderentei "i stabilizatori pentru pam ant geofibre arnestecate cu pamfint 172 173 . • degradarea progresiva si controlabila. Astfel de sisteme sunt utilizate pentru pante moderate caracterizate de viteze TIl ic i ale curgerii. sosele sunt direct lezate d' e e ~I urata de vrata a unei . . olosite pentru drenaj sun!" osesc In cazurile In . Utal~nMla dol-saonhn Deplfidtt 00 I::Ol1d~~"B amplaS. de drenuri compozite este I ti P itat dezvoltarea unui tIP special . iar in cateva din materialele destinate In spatele zidurilor de sprijin. Diferite materiale utilizate in controlul eroziunii Un domeniu de ap1icatie care a necesl .12 sunt date vitezele maxime de curgere ce se pot utiliza in proieetare..11 sunt prezentan.. td ~ v ' c tare pentru geocompozifele I' upa rcoerner. Pentru toate aceste ti uri .lO:J. Chid de proie t . orient . • asigurarea unei acoperiri pentru a evita supraincalzirea sa lara. de • • • • 7. d . t I' . 1994}. p de drenuri extsta un geotextil care joaca rol Tipulde eroziune I. n~J ~ s ratu llJ de sub pavaj. chiar ~i in conditi i de eroziune severa. de filtru..5. celule.' atrv. Aceste materiale naturale pot fi inlocuite eu cele geasintetice intre care plasele si georetelele polimerice (capitolul 6). mljslm 2>10' r~7?0~0'7"'7"'C'7"'--"'~0""""'7'7"'77:C'77":"'7""""'~'=~ {lto"PIUdt.. sub terenurile de sport. piltln cand vegetatia se dezvolta. p. pentru cele trei tipuri de sisterne antierozionale. In Tabelul 7-4 sunt prezentate controlului eroziunii. erfonnant I .. Geocompozite pentru controlul eroziunii de suprafata Asocierea materialelor naturale si a celor geosintetice s-a dovedit eficace pentru controlul eroziunii de suprafata.' ~'. • mentinerea umiditatii necesare pentru a favoriza gerrninatia plantelor. drenunfe plane care se fol ' . produsele obtinute prezentand urrnatoarele avantaje: • rezistentii buna in exploatare. domenlIle de aplicare ale I1C. sub etansarile cu geomembrane' bariera anticapilarii. talas. . plase.

umplute si acoperite cu pam ant geocelule umplute eu pamant insamantat geocelule saltele formate din doua geotextile cusute intre care se pune 0 umplutura din parnfint vegetal blocheti de beton blocuri de beton anrocarnente gabioane CLl . Deasupra se toarna sau alt stabilizator. ..6. Geocompozite utilizate pentru armare 7.alti pohmen. . . . Eroziune permanents 0 de protectorc emulsie bituminoasa (eu pe1Jh-fI ~ semitort din fibre stabilizate la razele ultraviolete negru de fum sau alti aditivi chirnici) ~i materiale destinate dezvoltarii vegetatiei .!~11. Fibrele sunt mentinute rf I .tibre continue arnplasate pe terenul de protejat. . .13 sunt prez e I.Vitezu de pr(>ieda r~ Tipul de erozlune vegetatiei ~ Material pe rermen hu. Eroziune permanents si materiale destinate dezvoltarii vegetatiei puternic armate salte!e pentru controlul eroziunii ~l dezvo1tarea vegetatiei . se pun pe una sau pe ambele fete ale unei saltele din paie.1..slab armate HI. E e cons au . sunt "capsate" pe teren) prezentate In capitolul IV saltele pentru controlul eroziunii . fibre In sem itort . t -. pam ant vegetal In interspatii ansamblului .e - ~ 2 to 20 50 lore) Dum!a curgerii prin lipire. t cateva tipuri de geotextJle annale ell enta in Figura 7.• li til la) Mlezul contel<1 strat de poliolefma (polipropJlena sau po ie 1 et . .retele biaxiale din polipropilena sau polietilenii. . .-----. If.. 175 174 .a ta In cazul saltelelor antierozionale-..i ' S.. fibre de cocos sau fibre polimerice. ntativ ale vite:elor maxime Figura 7.6. Cea mai bllnj Llln~tare. •. coasere sau alte metode. bumbac. vitezei scade odata CLl gradul de inierbare. I' utili-ate pentru cOlltrolll! eroZ1WIII.r.~kml' P·l~I~./2. c u fibre de sticla sau metal. foarte bune care scad atune I Fibrele de sticla au propneta\l mecanlce rezistenta. difen te ma erta . t Ll nylon Incorporate intr-un . ~ ~ - 7.puse pe teren si umplute in interior cu pam ant saltele de ranforsare eu gazon .: . . .glll~'s) ---. dind sunt Ingropate In teren. nu I~i modifica dirnensiunile In tirnp.IPHiHo:' retele ~i plase biaxiale din polipropilena sau polietilena . Compozite pe baz3 de geotextile t fi asociate cu al\1 Geotextilele folosite In scop de armare po po I· linen. ~a on une .(nu absorb umiditatea. perforrnan!a a fost constat~ if tru saltele antierozlOna le din Standarde aplicabtle spec! Ice pen geosintetice i'nierbate: ASTM D 6454-99.I t In fibre de po les er sa .

1. . Figura . este ..~ acitatii portante a terenului e lEI 't utilizarea maxima a cap .' '.~ b forma unui ansamblu de celule cu secnune const.14. stabilizarea .6. ambele umplute eu parnant sau material granular (Figura 7. Compozite pe bad mlnerata Prin rnixarea de arm are ca: pamantulu.rue!le care se pre.14 f?i Figura 7. granu ar. sau alti polimeri. 0 astfe] de armare.arnestecuri din pamant granular si fibre continue rambleelor ~i pantelor.e di b erI-I' de geote'(til. . Sub aceasta denumire sunt incluse saltelele celulare tridimensionale realizate din geogrile si celulele tridimensionale alcatuits din benzi de geotextil.2.l'Gu alti po limen' utila in cazurile in care elementele datorita. 7.15). C'. obisnuite de macroarmare Iimitarii spatiului eu geosintetice nu pot fi aplieate In Zona de ancorare. o o benz] SHU din pol iester nykn im-'I. 15 . de exemplu. 111 ~. . Diferite produse cumpozite realizate dill geotextile arm ate cu alti po limen. .zl~ta su tii b din geogrile umplute cu material . Sa/tea celularii din geugrile Geotexnl 7 Figura 7. 176 177 . . Celule tridimensiona /.Geotextilele pot f annate fi'i eu fibre metalice. 'h" "I ~ au rornbica eli pere 11 \>1 aza . Saltele geocelulare tridimensionale din geogrile • geocelute. cu clemente polimeriee pot rezulta cornpozite • • de poliester denurnita fibre ~i plase dJscontinue._~IIs po!ioh!fill~ din mJQ din polL~ster sau ny lou Co In velis din poliolefina ===~==.=====J~ \ 0 0 ~ BCl1Zj diu poliesrer fnvdis din Figura 7.2.13. 7 .6. ~ d I ru solida si stabila pentru utilajele fundare moale \>1 asigura 0 platform a e uc terasiere.d tnung iu ara s . fihre continue pentru si "microarrnare". 7. . sunt elemente . . e p~rm~ _ . de S ltelele tridimensionale rea I'iza t e diIII g eogrile a.

. Imbinartle prin innadire ale tronsoanelor de grila se fac prin introdueerea intre nervurile grilelor a unor bare pe toata Hitimea grilei . tme III 0 . Derularea grilei de baza paralel eu Iinia centrals 11rambleului. Structuri de sprijin din pamfmt annat ell alveole de geotextil. -t t " ainte ca eel dill spate ca rindul din fata este intotdeauna umplut pe juma a e 111. respeetiv de distantele Intre pereti. bl Ele sunt folosite pentru diferite aplicatii eu seop de arrnare: ram ee.za~ printre doua diafragme transversale succesive.rnecaruce: Saltelele geoeelulare trebuie sa posede urmatoarele caracteristici se I.).e formeze d' " du-Ie in spatiile celei transversale. . 179 . ..a e. decarece 0 celuls triunghiulara este realizata prin inc1uderea unui perete diagonal In celula patrata. Se prevede in general 0 suprapunere minima de JOOmm intre rulourile adiaeente. obtinuta prin patrunderea partials a umpluturii macrogranulare din saltea in oehiurile geogrilei de la baza.I~%plU intii doua rfmduri de celule pima I~ ju~iitatea " ~It' . 2. Trebuie aplieat un strat lucreaza pedpart:a s~\e~oa~~~~~ u grosirne deasupra eelulelor inainte de a protector m paman e circula pe ele. diafragrnele diagonale cuplandu-se alternativ la cele transversale. rezistenta la tractiune suficient de mare pentru a permite mobilizarea integrals a rezistentei la forfeeare a pamantului aflat la baza lor. Legatura 178 rampe de ~c:es etc'd . v execurie: Executia saltelelor geocelulare presupune urmjitoarele etape de 1. Urn lerea oate fi facuta cu 0 instalatie mecaruca C. la distante de cate 2 m.• f I" "t . Derularea diafragmelor transversale una langa alta pe directia latimii rambleului. f-~-. suprapuse ~l ump pamsnt (Figura 7. . . Se ridica 0 diafragma transversala in pozitie verticala rotind-o in jurul legaturilor.'-' 1 \ \I '1 -' .nale ~i b. ind ind pe toata inaltimea nervurile diafragmei diago.saltelei se a~azii in pozitie verticals un rulou de geogrila de b!lzii~i. 7. e a limeri (HDPE de de fundare.6. . acestea se prezmta s ranse. Rezistenta structurala a saltelelor depinde de forma celulelor si de dimensiunea lor. frecare importanta la baza saltelei. deruliindu-I ~i deplasandu-] in zig . fiind Cand sunt livrate.· se IIItroduce 0 bad metalica..t 0 inferior6inJ'~~:r~:. . indoita la eapatu ochiuri. e. pentru lungimi superioare pot fi prevazute puncte intermediare de tensionare . Rezistenta la tractiune a unei saltele eu celule triunghiulare este mai mare dedit in cazul eelulelor patrate. Lungimea maxima tensionata normal este de 30m.:n de geotextil sau de po I exemplu).' lute ell din pam ant armat sub forma de alveole din geotextll. Prin aceste oe iun . Se continua umplerea aSlgur~ndu-se ma imn. rigiditate sufieient de mare pentru a asigura repartizarea practic uniform a a incarcarilor pe terenul de fundare.2.: Se umple primul rand pfma sus.16). Un rol important in evaluarea calitatilor mecaniee ale saltelelor 11 are interactiunea eu terenul a geogrilei de baza. Celule tridimensionale din geotextil sau alte materiale . duse ee permit realizarea de structuri de sprii in Exista proee ee ~l pro . p. ast e mea s~ s _I In r~ ~ean. 3. se forrneaza celule triunghiulare. pot fi realizate din fli. desfasurate pe amplasament . 5._ .... _p I lelor gata umplute. Diafragmele diagonale NU se prind de grila de la baza. 4. h·. 2.2):. crescand astfel numarul diafragmelor de geogrile pe unitatea de lungime ..2.' -.. 1 d rmare a terenurilor slabe Astfel de celule tridlm~nslO~. exprimata prin raportul de eficienta la frecare (paragraful 5. . .i apoi urnp material granular etc. peste grila de baza. t' ca 0 armonica.16. eu seop.2. 3. Pornind dela 0 margine a .4. Una din marginile fiecarei diafragme transversale este legata de baza cu ajutorul unui snur. t Iute eu rna ena I mineral (nisip._11 :~ 1 I I I J I Figura 7.1l e sa he :ornplet. se ancoreaza la unul din capete ~i se tensioneaza. .

5 mm .125 mm si grosimi ale peretilor de 2.1.7. 180 Figura 8. 7. Astfel.Exi~ta 0 mare varietate de cornbinatii de materiale naturale ~i geosmrence sau doar de materiale geosintetice care pot fi utilizate ca bariere hidraulice: geotextil/bitum: geotextilul bitumul etansarea geotextiVgeomembranii asigura rezistenta la tractiune.57. sunt conducte realizate din materiale polimerice utilizate pentru drenaj . cu grosimi ale peretilor de 1 -7.::iautostrazi pentru ranforsarea structurilor rutiere.3. ?eocompozi~ele confectionate din fibre de stida. in straturile de ranforsare bituminoase. Aceste geocompozite sunt elements de arm are subtiri care reduc sensibil :aga~~el: ~i .1) sau cu alte forme 'in suprafata si eu sectiune cu diferite tonne ~i pot fi irnbracate in geotextil. Pentru fabricarea conductelor din materiale geosintetice sunt utilizati urmatorii polimeri: PVC. sau din straturile stabilizate cu Iianti hidraulici.7.1. Conductele realizate din materiale polimerice sunt flexibile in raport cu cele alcatuite din materiale traditionale (metal. Conductele din materiale polimerice au diametre si grosimi ale peretilor ce variaza intr-o gama larga. acrilonitril butadien stiren (ABS) ~i acetat butirat de celuloza (CAB). polibutilena (PB). GEOCONDUCTE PENTRU DRENAJ 8. rar geotexti V geomembranii! geotex ti 1 geomembrana HDPE/tabla de plumb/ geomembrana HDPE asociatij de geotextile/bitum/nisip in strate succesive geotextillbentonita sau geomembraniilbentonita Geocompozitele Bentonitice prezentate in paragraful 7. HDPE.ompozitele ~itum • geogrile sunt folosite In domeniul rutier ~i contin un eon '.2 mm. Pentru detemlinarea proprietatilor fizice si mecanice ale compozitelor pe baza de geomembrane se aplica metodele prezentate in capitolul 4.::1 un geotextil care reprezinta rezervorul de bitum. cele din PE diametre intre 20 mm si 630 mrn. ..3. Compozite ca bariere pentru Iichide sau vapori . riflate (Figura 8.fis~r~ la armarea imbraciimintilor bituminoase ~i due la cresterea duratei de viata '.asig~lfii intarzierea transmiterii fisuril~r si crapaturilor din ImbraCaml~!lle bl~~inoase sau de beton de ciment existente degradate. iar cele din PP diametre de 20 -7.6. Se folosesc ca eleme~t anti. tipuri. iar pentru cele pe baza de bentonita cele din paragraful 7. materii prime Geoconductele. fixate pe un ?eotex~tllntertesut $1 Impregnate sau nu la fabricatie cu bitum pot f utilizate In lucranle de drum uri . in acceptiunea prezentului normativ..::i 29. 8. CLl 0 grosime a peretilor intre 1.7 rnrn.3. beton).25 mm. PP. conductele din PVC au diametre nominale intre 200 mm si 400 mm. Prin tehnologii speciale se realizeaza tuburi perforate.8 -7. C. Definitle. Tuburi riflate 181 . Compozite pe baza de bitum .::1 reducerea grosirnii acesteia.

2. I).• preve ell e nod:~~~~ Dendsi~~ltea aplica 3. UtiJizari transportul Tuburile din materiale de fluide. Se p:nr~I I:. . Pentru tuburi profilate.:.1..:. .2. SDR sunt extrem d e vana. eu sectiuni de 18 . I).d a (beton de. indicelui greutatii de topire.2.2. un suport lateral si cand exista un astfel de suport. ..3 .4. ~i In acest caz este dificila realizarea I masuratorii pentru tuburi profilate ~i trebuie urmarite recomandanls fabricantului In aceasta privinta. exernplu .1. Caracteristici fizice 8. Raportul dimensional standard tuburi se utilizeaza raportul incercarea la compresiune localizata (sarcina Pentru compararea diferitelor dimensional standard.3. Caracteristici mecanice 8. Grosimea peretilor . . 1 8. Caracteristicile geoconductelor' 8. mic se Iivreaza In role de 25 m panii unde SDR =-. F:' 82' ar.4.i400 mm. termogravimetrica. . 5 Se Grosimea peretilor unui tub cu sectiune constantii .6. moleculare . de gaz. Densitatea d li rul din care este realizat tubul. de la 8 pima la maximum 8. rar t es t e grosimea minima 40.1.. Tuburile de drenaj de diametru la 250 m lungime.1. concentrate) 8.i n cazul grosimii peretilor.:. polimeriee se utilizeaza pentru drenaj sau peretilor.:.1.2. lor exterior. spectroscopie In infrarosu.ata modurile de cedare ale unei conducte f.1.1.e ruateriale geosintetice (paragraful B. Caracterizarea caracterizarii metode: proprietatilor polimerului polimerului conducta se vor respeeta din care este realizata urrnatoarele 8. Norma ASTM D 2447 ·01 contine pentru tuburi din PE.3. Sl U'.. t e. . Norma ASTM D 2447-01 cuprinde valori ale diametrului admise. cind nu ex ista it atii: .:.. )' In d oua.ituburi de drenaj. 8.3.3. a B.3..4.3. DiametruJ Tuburile din materl~le plastice sunt in general definite prin diametrul iar una din normele aplicabile pentru determinarea acestuia este D 2122·98.3. 8. raport cu cea clasica • rtgl .48 cmvrn.lexibile pril~ igura s.. Acestea din urma sunt perforate .Se pot distinge tuburi de evacuare . SDR definit ca: 182 . 183 . eromatografie determinarea determinarea de I ichid sub preSIune. valori ale grosimii si tolerantelor recomandarile fabricantului. t D este diametru Valorile D 1 exterior al tubului.3..2.3.ipot avea diametre cuprinse intre 50 IVm . • • • • • termodiferentiala.1.3.ieu suprafata neteda se poate determina pe baza preciziirilor euprinse in norma ASTM D aplica Permeabilitatea aceleasi la vapori ca ~I principii In cazul geomembrane lor (paragraful 4. In scopul se utilizeaza • • analiza analiza 2 I22·98.. ASTM cromatografie si ale tolerantelor Ca .

".. §f (c) COlllpOrLarca unci <...3... care poate survem pnn pierderi de fluid.3.3. Scheme de inciircare a conductelor 1 8. Caracteristici de durabilitate 8.3. La tuburile flexibile din materiale polimerice nu se formeaza fisuri ca la cele rigide.2..3) pentru tuburi rig ide.tkxibik trctata laleral Figura 8.3. 8.2.. ~ ~r (a) Ccrlareu unci couducie rigidt: (b) Cedarca unci conducro flcxibiJe libere FIgura 1::" 8 .\ . 8. . Modun1e de cedare ale conductelor rigide jlexibile rupere sau deformare. Tncercarea de fluaj (curgere lenta) Ori~are dintre incercarile deja mentionate in acest c~pitol po~ fi realizate pe perioade mari de timp pentru a estima evolutia diversilor pararnetri masurati la fluaj.3. dar in schimb apare 0 deformare. •. In acest caz se poate 8. Pentru detenninarea curbei efort . Rezistenta la factorH de mediu A se vedea paragraful 4.deformatie utiliza norma ASTM D 2412-96a. 98 97 Pentru realizarea incercarii se poate aplica norma ASTM D IS .3.1.4..4.. .3. de aceea rigiditatea conductei este calculata la deformatii de 5% sau 10%. iar pentru calculele ulterioare ASTM D 2837-01 ~i 2992-01.•. Tncercarea la presiune hidrostatica Aceastii incercare consta in aplicarea unei ~resiuni.2.. Tncercarea la compresiune sub forte distribuite Pentru a modela efectul terenului pe care reazema conducta san care este pus in opera deasupra ei exista diverse scheme de incercare (Figura 8.2 referitor la geomembrane. .:OIlUucte . hidrostatice in interiorul conductei panii la cedare.:o-.3..2.. In cazul conductelor polimerice flexibile se ia in considerare acoperirea de pam ant pe intregconturul sectiunii: 184 185 .2.-)-'···· r ~ ~~\.y .-.

Valori orientative ale vitezei de degradare prin abraziune a diferitelor tipuri de conducte Material Vlteza de degradare (mm/an) Nisip mare cu vlteza Nisip fln cu vlteza de: de: 2.3.1 rnIs 4. Rezistenta biologica A se vedea paragrafuI4.3. 8. 8.6.8.02 0. In Tabelul 8-1 sunt prezentate valori ale vitezei de degradare prin abraziune a tuburilor din materiale clasice ~i polimerice. Tabelul 8-1. ASTM D570-98.11. o norma special pusa la punet pentru tuburile din materiale polimerice este ASTM D 2444-99. re de ineovotere. 0.3.4.4. 8.7. care utilizeaza 0 greutate ce este lasata si cadi de la diferite iniiltimi. 8.07 2.6.3.3.04 .17 A se vedea paragrafu1 4.4.4.46 0 0. De aceea lncerciirile ~~ca~ic~e.3.48 0.1 rn/s 2. ~ tubul este profilat.86 1.9.51 0. Rezistenta la impact Pentru realizarea de teste de abraziune se aplica standardele referitoare la geotextile ~i pot fi adaptate conductelor.3.3.3. Metode de imbinare Principalele metode de imbinare a tuburilor din materiale polimerice sunt prezentate in Figura 8.3.10.]. Absorbtia de apa btie de lichid.42 4.3.3.6 m/s 4. 81 0. 8.5.4.81 0.4. 8. exista rnai multe metode de incercare.3.8. conform Se poate detennina printr-un test d e a b sor . . Se poate utiliza 0 varianta adaptata a normei ASTM D 2412-96.. imbinarea este reahzata cu aJutOlu. I' ~.: 'imbiniirilor conductelor. Rezisten\a la medii chimice Abraziunea externa a conductelor din materiale polimerice nu este considerata a fi de interes pentru cele mai multe situatii in care incarcarea este de tip static ~iexista 0 umplutura de pamant care asigura transmiterea acestor incarcari. Degradarea a fast estimata prin reducerea grosimii.06 0. sudurile pot reprez~nta Ca ~i in cazul altar materiale Ca si in cazul altor materiale geosintetice.3. Otel Aluminiu Polietilena ABS 8.3.4.4. In acest caz se rea izeaza 0 mcerca flca Norma ASTM D 3212 se refera la modul de mcercare a etansaru h . Abraziunea interna poate apare in cazul conductelor ce transporta noroi de foraj sau din activitati de dragare etc.3.06 0. unde miscarea particulelor de pam ant pcate provoca degradarea suprafetei tubului..6 m/s 0. valabil si pentru geomembrane.65 1.14 7. Proprieta\i termice A se vedea paragrafu14.07 0. 8. Rezlstsnta Ja abraziune punctul slab.36 0.99 1.4.3.3. Rezistenta la oboseala Pentru tuburile flexibile din materiale plastice supuse la incarcari ciclice.10 0.3. '.4.l unoi D aca. ~ elemente prela bri t e. trebuie luata In considerare posibilitatea cedarii prin oboseala.4. Rezisten\a la actiunea razelor UV A se vedea paragraful 4. Rezisten\a sudurilor geosintetice. 8. pe~tru seC!lUnea curenta se realizeazi ~i pe sectiuni care comports imb man pnn sudur~. 187 Acrilic 186 .3.5.

U J' .4. ~ x: cc Cu 1n3nsoanc de UDltE =t: \ . imbinarea si instalarea sunt mai u:.. J 1 /0(:. _ . _ j'" f .. Principalele metode deimbinare 188 .in: ...[i".:"( :... J' . Pentru aceasta zona se utilizeaza material de calitate mai slaba decat pentru umplutura primara si se poate realiza mecanizat... a lungimilor relativ mari si a usurintei de imbinare..._ ... 0 0 0 .I-J·· . .043199.. ..or de reaJizat In cazul conductelor din materiale polimerice fa~a de conductele din materiale traditionale..- _. mecanice si hidraulice ale materialelor geosintetice sunt realizate in conditii idealizate fata de realitate. Umplutura secundara asigura rezernarea si transferul incarcarjlor._..• _ .11:U . • fie a unor coeficienti partiali de siguranta cu care sunt afectate valorile rezultate din incercari.r7:n~'.... se recomanda a fi compactat la un grad de cornpactare de cca 95% pentru a preven i fenornenele de subsidenja si tasare in exploatare....... ~ ... Cu suuuracapb. "i] .. 0 Q '..r.r""-=... PPI TR 31.L...-......_s.:rt.''\D' 0 0j _ ..~.JIIIIIIIt. .0(":00 000000 c i'"'''' • '... _ _..'.E. . in cazul in care este realizat din pam ant. l._ ..) ! I' '.: .~ _ ...''''. ca de exemplu: variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic...'1 '. Se pot consulta urrnatoarele norme: ASTM 0 2774. k-r~ i ..m ..-~.J.. j' .... cap CALCULUL PARAMETRILOR DE PROIECTARE MATERIALELOR GEOSINTETICE A "'\". n . lJ'!f tf ' ~ : :- r- "'j.. 'M-' n-:.!o . DF48 I..' . HllliJ..._ .i _ a tubu rt il.*..f..~ .. r».. L L.... :_~.if\"'=r\~":+. -4 .. m...n i.... PPI TR 8. / i oo ~_L.. Pentru a se tine cont de aceste diferente in activitatea de proiectare se folosesc valori de calcul obtinute prin adoptarea: • fie a unui factor de siguranta global ce se aplica la sffirsitul procesului de proiectare..J j'..m j < •...5.. . nivelul de efort impus in geosintetic.. /1 £1.J L 9.. Umplutura primara este de obicei realizata din material granular 9i necesita masuri speciale la punerea in opera la contactul cu tubul. o ()0 . () {) . / c.' .Ill :: 1 +.... ·__·_·· ."! I . .... Coeficientii de siguranta trebuie sa La in considerare numeroase elemente. AWW A M23._. 189 Figura 8.. datorita greutatii lor scazute. 11 ·i.. ~. B. ~ .. _.. 1i ' '...._ / f''''.. ..J .:.. u LJ ~-~ ..-. U ...J....) '"' 0 0: j _. . ~ .-~...-.. . ~~.. 0 -x.- Incercarile de laborator utilizate pentru determinaren caracteristicilor fizice.1\ ._ ." 'or -.~... Prfil infiletaj'e " i'" 000 O· : I {V r-.. ceea ce duce la obtinerea unor valori superioare celor reale.. Punerea in opera Pregatirea stratului suport.. . to ate din SUA ~i Ohidul MLPTL OP ... ::. ' n :[ -+t . .or geoszntetice '.. Stratul suport.....- eu sudurl1 prlu c1cctrofuriullc .

3 1.1.5 1. Valori orientative ale coeficientilor partiuli dc siglll"i1n!r! aplicabil! rezistentei fa lntindere a geotextilelor uti/hate III diverse domenli (Koerner.0 10 1.in T ult este rezistents la in tindere ul tirna obtinuta di ~.5 1. FSDB este un coe fici rcrent partial de siguranta degradarea biologicii. Cll diferite functii.5 1.1.0 1.0 10 1.5 1. di ti I .0 .0 2.2.0-4.0 1. timpul determinarii proprietiitilor mecanice ale matenalulUl.l .0-1. din incercari.2.II 1. ce [ine cont de ce tine cont de Pentru eazul in care materialul geosintetic are 0 functie hidraul ica.DI es ~ ~.JILl este debitul adrnisibil 191 .0 . in functie de materia lui utilizat.5 .0 2.3.3.0 .0 t.unghiului de frecare intemii a materialului um~lu~~ra mtr-o lucrare de pamant armat. al exploatarii si al tipului de material. pentru calculul debitului adrnisibil se poate utiliza 0 formula sim ilara: FSpc este un co e fici t partia I de siguranta ' icren degradarea chimicii .2 .1. vanabllttatea m~rimii particulelor materialelor granulare contact cu matenalul geosintetic de de Coeflclentl FSFL partialt de sigUJ'anta FSJ)ll in FSDC varia~ilitatea c?efi~ientului de' frecare dintre urnplutura si ~aten~lul.1-1. ' f enomenu FIS~L este u~ coeficient partial de siguranta ce tine cont de aparitia UI de fluaj.5 1. ' efectul deteriorarilor produse in timpuI'instalarii efectul deteriorarilor ce se producde-a lun 'I duratei exploatare.0 .2 1.0.0 10 1.0 1.3 - I I Tadm == Tult FSDI x FSFL x FS DC x FS .5 2.5 .1-2. 'qllll este debitul ultim determinat q. care poate varia cu conditiile de teren In specia] m prezenta apei.3 1.0.5 1.0 . care trebuie alese ell mult discernamant. geosmtettc.3.0 1.0 .0 -l.5 l.5 1.2. " Se exemplificii obtinerea intindere a unui geotextil: ' valorilor de calcul pentru rezistenp.0. FS t ' III mcercan. " .5 .1.4.5 2. Se subliniaza caraeterul orientativ at acestor valori.5 1.2 . la Separare Protectie Drumuri nepavate Z iduri de sprijin Ramblee Imbunatatirea 1.0 l.0 .1-1.0 1.5 1. de conditi ile concrete pentru a nu supradimensiona lucrarea.un e: DB 1 d capacitatii portante Stabilizarea pantel or Pavaje Cai ferate 1.1 .1.3 1.1-2.dm este rezistenta Ia intindere admisibila care va fi utilizata prOlectare.1 . . polimerului la intindere partiali de siguranta aplicati sunt alesi in functie de specificul amplasamentului.1 .2.1.0 1.2 1. FS{. 190 care va fi folosit 'in proiectare.0 . 1994) Dornenlu de utllizare FSm pro~ab!lltatea ca perioada supunerii la efo!'t sa fie mai lunga decat cea prevazuta In proiect.2. mediu sau lung.0 1.2. gu realizare: .1.influenta efortului asuprarezistentei pe tern:~n scurt.2. proba~i1itatea ca materialul geosintetic ultraviolete pe perioada executiei sii fie expus la raze Posi~ilitat:a ~a temperatura 'sa' varieze altfel decat a fost preva~t m.5 .n coeficient partial de siguranta ce tine cont de degradarea III lmpu mstaiam.2.0 .0 . T.1. Coeficienrii Tabelul 9-1. de domeniul de apl icare.5 1.5 1. Tabelul 9-1 confine valori orientative pentru coeficientii partial i de siguranta aplicabili geotextilelor utilizate in diverse domerui.2. este un coeficient partial de siguranta ce tine cont de fenomenul de colma tare.0-15 1.0- 12 1.

'. partial de siguranra ce tine cont de de bacterii.0 2. .2 1. Cl' .0 coeficienli a.50. tili • .0 3. 1'1. .5 2. "! icientilor de sigurtllltii ' .0-1.1. nu afeeteaza poate fi blocata periodica. aceasta de filtrare.• materialelor adiacente In d 1 id ' . La Exemp\ul vedere material cedarea [ucrare annat armaturii trebuie Dad sa se aiba se utilizeaza in un prin smulgere sau prin ruperea cu rezistents la lntindere se va limita solicitarea la 75 kN/m.0 1.5 1.2 1.. coer rcient .1.3 .2 .0 .5 2.5 1.1 1. ( oerner.0 1.0-4.0 10.0 in spatele de sprijin asociate Coeflcfentl ' partlall .2 5 ori mai rezistent ar fi fast necesar 1. • functionalitatea marerialului geot til I' ar a se lua III considerare -I . cre~tere de siguranta astfel incat este ales un geatextil 1.0 de sl e slguranta ~ ~ FSCB 1.2 1. _ e siguranta poate conduce la u e man In conti . in i cu precipitat chimici sau de vla\a ~i se FSr este un coeficient partial de " • .5 1. de siguranpi sigurant suticient se va aplica 0 solicitare de proieetare de de siguranta de 1. este un coeficient partial d . coeficienti partiali de si • dest I d' . exemple in acest sens.0 4. 0 Daca materialul atunci un coeficient devine poate fi smuls din terenul in care este forla de 50 kN/m. n cazul geote til I I tru.0 10. Astfel de facton nu mai este neeesar sa fie aplica~i dev in ~i a Iti Domenll de uttltzare FSc Filtre zidurilor Filtre drenuri lor Filrre pentru eroziunii Filtre deseuri Drenaje Drenaje gravitationale sub presiune 2.0 1.0 2. factorlll de K.3 3.e slguran!ii ee line cont de FSC8 este un co 1Illata rea biologica. La evaluarea a factorilor dedit 2.2 .0 3. FSn este un coeficie n t nartial parua d e siguranta ' ce tine cont de tenomenul f considerata peste situatii de mai mica tesatura importanti'l. In acest caz.0 .0 1.0 . Exemplul I. colmararea chimica.0 1. Oar. prin proiect de reellratare 0 se va limita durata va prevedea posibilitatea 2.1. de deteriorarea FScc' 1. . Dar trebuie luat in considerare si un coeficient de la smulgere.i pierde gou!...0 1.1. e geo exile III diverse domcnii T" 37.0 1..0 controlul 2.0 3. de mari astfel incfit de sigurant Exemplul ajungand la 4. partiali aplicabili debitul .90 % dura 100 ani).2 dad rezulta se are in vedere 0 (80 . factorul In 2. rezult:ind siguranta .0 1.5 1. de degradare pe terrnen lung.0 2.0 1. arnplasate intr-un dren conventi .3 care pare suticient pentru 0 de pamfmt. FSFL FSj 1.0 10.3 2.0 S. .poate de tluaj. muare sunt prezentate unele .5 kN/m.44.2 1..1 1.0 la depozitele de 5.2 1. din rezistenta anumite depozite 100 ani.O 4. partiali ' de stnlctura siguran~a blocat cu un coeticient de siguran!1'i de 1. a creste de asemenea. .6.2 1. X I e or [esute eu rol de onventional.2 1.1. Tabelul 9·2 coniine pentru geotextile valori oriental' I •. Api icarea acestor factori de siguranta globali . deteriorarea polimerului in sine f '\93 192 .3. ex I... eaci dad performantele i.2 1.aI'on orientative ale co 1" 2 . 1994) . . acest mod. . ui tr frat sau drenat de t '1 . . In proiectare este neees . V. potentialului polimerilor initial.5 1.0. rezultand la rupere T(/belul 9-.0 1. de parnant de 100 kN/m drenului. Tinand cont ~i de alungire.5 2.. lve a e coeficientilor u I izate III diverse dornenii.0 -4.( slgl~ran(a ce (me cont de patrunderea FS es: 11 err e materialului geosintetic.0 2.

!~~~):~~!~ __ J .. Amenajarea drum uri lor necesita adesea santuri de garda pentru colectarea ~i evacuarea apelor pluviale a carer sectiune po ate fi protejatii cu geosintetice.·-"·-·T- FJ . .. rol de ann are pentru materialele imbunatiitirea sunt previizute urrnatoarele pentn! cresterea intre capac itiitii port ante a rerenun stratul functii: de separare de fundare si in cadrul structurii Principiul este de sporire a capacitatii exterioare.1.0biect In cazul drumurilor La lucrarile aferente realizarii geosintetice sunt utilizate in principal fundate pe terenuri slabe materinlel e ~eosillte[tCC lor. de care impiedic.__ ell separator .1. reran slab L_.c-. Elemente specifice lucrarilor de drumuri Pentru asigurarea calitatii si durabi litjiti] lucrarilor rutjere ce materia le geosintetice trebuie avute in vedere solicitjirile specifice acestor construct] i ~i cele cu caracter general: inglobeazii G80textil • Solicitdri mecanice specifice datorate caracterului ciclic al contactului roata .~_ u . sunt legate de capacitatea si duruta de \'i:l!..pertormuntele drum pavaJ. in functie de tipul acesteia. in functie de inciircarea pe osie si modul de transmitere al acesteia in structura rutiera si Ia terenul de fundare.1.. -/.._ /0 _ [undatiil« lin III/Uri/Ii/' de filtraTe $i drenaj . datorate variatiilor inghe] .3. lirnitand deformatiile asociate..dezghet.2. UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINT.1.10. indepl ini nd sau reabilitiirii Cll drumurilor. Utilizarea materialelor geosintetice la lucrarlla de 10.. raze IN etc.1.1 G"(Jt<>\il utilizat t ~ . Solieitori chimice de temperatura.-:9 j/ .se urilizenza fine geolextJie. Drumuri fund ate pe terenuri slabe 10. . In acest caz se pot uti1iza la baza rambleelor saltele geocelulare. Tipuri de materiale geosintetice utilizate la lucrarile de drumuri §i rolul lor 10. • • Solicitdri fizice.-----.i ~l 194 migrarea particulelor in stratul agregnt perrnrte 195 ..:. cic1urilor de F·IglIJ'a j(j .drum. structurii de a prelua incarcar] Ie Condiriile de amplasament pot conduce la necesitatea realizarii unor ramblee inalte pe terenuri slabe.ETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUCT!'I • Solicithri hidraulicc . ·~r7 '·.1. terenului rutiere.i a unui lor de sub de drenaj a stratun • drumuri 10.3.1. 10..

.se utilizeaza geotextile..... Se pot utiliza §i compozite de drenaj ca drenuri de margine.J h.__.<. Lm- 1-::':.. geogrile.. cu geosinletlc L_'...( mJ ..... __ -. fundatiilor drumurilor.... - .3): ~._~ ~ ~ \ -.. armarea asiguratii de materialele geosintetice se realizeaza prin trei mecanisme posibile (Figura 10. geocompozite de In cazul fundatiilor de drumuri...geotextil. limitore a defoffTlotlitor lolerale (a) Limito1<lO delolrr!otiilor lolerale L =r::.: : \ \----... ' ~-~ Terc.::...' Fagos _ . datoratii freciirii si inclestarii dintre armaturi si stratul de agregat.suport pentru sarcina pe osie..drenarea excesului de presiune a apei din pori deterrninat de incarcarea dinamica..-._. SlIprClfatade (Eldora. F. 196 197 .. . . .-7'"-.or _ . Figura 10..~\"lllil/'--. Elect ..- j~ _ ! .: . tore geosinlelic Ib) Crestereo ccpocnnn porlonte Figura 10....t t vgeosintetic \..". Mecanismul de curgere printr-un dren prefabricat margine de de arrnare .sporirea capacitatii portante a sisternului rutier prin modificarea suprafetei posibile de cedare.. I .."" '-.-. < .' :..-..mcorcore pe osie \.- I ?' de membrana lei Reducerea fogaselor .: ----': .2 schematizeaza acest mecanism. Curgere de suprafata ~ mcoroore De osle ~ .. . Curgerea propriu-zisa prin dren are loc doar in portiunea inferioara a acestuia. G90sint(3~c Suprototo de cedore probabllo. L ~J..__'.""' ="--=-~-:.19ura 103 Mecanismele de armare prin geosintetice in ca::111 ._ GeOs:nteiic t'll.~~-=~ 1 GeosintHlic o~e _m~ ....m fundore de ..../ //"::. .».. ---. Mecanismul de curgere printr-un dren de margine pentru sosele este complet diferit de eel aJ unui dren _ fitil sau plan. reducand astfel fagasele.>-:.. In .:..confinarea laterala a patului drumului. 7 \ / ! .7 1111m-_/'nccrcare~ \~. dupa care lichidul trece prin miezul dispus vertical..c. ...._.. J:i.. ~/ .~~ =_.:.'-./ ... Curgerea este initiata in stratul granular de sub pavaj.2....//....._' _ .:.:: ==- ~~- jlll!!1 GoosinteNc cu rot 00 ./ . prin filtrul .J . -..: ..

. Armarea imbrikaminti10r rutiere Geotextilele si geogrilele pot fi utilizate pentru a intarzia propagarea fisurilor imbriiciimintilor rutiere bituminoase (functia de armare).~''_':"':': ~~:'. functii...mintile rutiere noi sau Ia repararea imbracamintilor existente materialele geosintetice se utilizeaza cu urmatoarele functii: etansare arm are protectie Geosinteticele utilizate cu rol de ~ pentru imbracamintile bituminoase actioneaza atat prin absorbirea eforturilor verticale transmise.lt Pavaj ex istent Dale do beton Teren de fundare Rest a) lisurare prin trunsmirere b) formarea fagasclor redueerea grosimii stratului d e agregat necesar (functia de se~arare si armare). lucrarilor (funetia de . en ia e eu rol determi t~ .g~ocelulara .tile impregnate eu emulsii bitllminoase sau geogrile.-71/ '~""... redueerea tasarilor difer ti t Imp (~netIa de arm are).. De asernenea.4.' reduee!~~ eforturilor pe funda ia d . ). datorita deformabilitatii geosinteticului in plan vertical si a rezistentei mari ~i deformabilitatii reduse in planul sau.. nan III mentinerea el ru iere runctia de armare) re d ucerea lucrarilor d intreti " a drumul .. Se pot utiliza geotex. / • . zonelor de cedare p lastica r v. dfind astfel posibilitatea ea straturile bituminoase sa fie exploatate in dorneniul deformatiilor mici..dezghet asupra pamanturilor " e e ec ciclurilor de patul drurnului.. " ~ .. atftt pentru lucrari noi.:::-::~~:~=:=::::::~::~:::::~ _..' f' ("' .~ "h4_"_~..... Utilizarea materialelor geosintetice determina: sporirea duratei de viata a irnbracamintilor scaderea costurilor de intretinere. cu rol de armare si pentru tratarea rosturilor necesare pentru latirea partii carosabile.>__ .:. . il .. .. penetraru agregatului in strat I d t ~ ~mulU1 ~l prevenirea de separare).. m stratul de agregat (ftmctia reducerea adancimii exeavatiei nee "~ eventua1'elor material .: ::":.-:-.... gelive din terenul de fundare sau chiar Efeetul sporirii capacitatii portante a ". cat si prin preluarea eforturilor de intindere in plan orizontal.. .2.5. .......... . .' directia dedezvoltarr.•• '.... ~al~eil. . are in timpul executisi .3.. -... . .. integritari] imbracamint ._J.."- "0 .:'~. u e pam ant de dedesubt (funetia prevenirea rnigrarii particulelor fine ~ de separare si filtrare).. saltele geoeelulare sub un bl' ~ 1 terenului pnn utilizarea unei ram eu ina teste prezentat in Figura 10.. Figura 10.•~~. cum ar fi cea de bariera 'I r~n e de drumun pot indeplini ~i alte "h capl ara pentru a reduc 1': tul . • rutiere IncW'carea data do roara Strat 11t!:uprafatu s Geosintetieele utilizate la lue ~ '1 ...•..•... cat ~i pentru repararea lmbracamintilor existente. -:~:.. sportrea cfortului ca urmare a inalta rii coustructie] _. 199 ... . _ .-... evrtarea deranjarii terenului de fund " .. e neeorespunzatoare (funetia de separare si v 10.... Utilizarea geogrilelor la pavajele noi La imbdicil.~1._.... e m retmere ~I prelungirea duratei de viata Ul.. ~ .Z:k... Geosinteticele se folosese de asemenea la reabilitarea drumurilor..'1...........:.._)\ ~ 198 "-.'... elastiee. Z~:~~~~.. .Utilizarea materialelor geosinteti ~ fundare a drumurilor are u ~t I ee pentru Imbuniitalirea terenului de rma oare e efecte: . separaTe $1 armare) sponrea rezisten!ei patului drumului in f' ... . . Incarcarea data isura transmisa ______ ~-~----Goognl" ABC.• .. . geotextilele pot indeplini si 0 functie de protectie. "..__\.1.. esare pentru mlaturarea arm are). ". mg et ..:-"" ..• Figura 104 Saltea geocelularii sub un rambleu ..

tn functie de rolul prevazut Pr mcipa I e d e a 1egere se diferentiaza. fluajul si Pentru geotextilele care ind lines fun "1 armare alaturi d' ep c ctii e de separare §i de -=== a n e cerintele de comporta t ' cerintele legate de deschiderea or' ~en mee~~l~ trebuie urmiirite ~i materialul cu care va veni in cont~ct. fixate e f ). . posibil. ' ens ICI e e ecare pe interfata. de exploatare mare se utili ~ I~IOoase. ulati anelmea §l amploarea raga§elor produse de elrc atie pe b ~ ~ .0. moa~e sau d~ beton de ciment existente degradate sau din stratunl~ st~bllizate eu uanti hidraulici. in stratutile de tanforsare bituminoase.5. Pentru alegerea materialelor geosintetice utilizate la lucriiri de drumuri vor fi aplicate prevederile SR EN 13249:2000.90 30-60 < 30 Caracterlstlca CBR a terenulul 2-3 1-2 <1 Filtrare ~i. . Pentru geosinteticele utilizate cu rol d '. geogrile sau geoeompozite cu rol A Tabelui 10-1. autosttiizilor. prin raport cu trebuie a. Eventualele schirnbari de pants ale profilului vor fi raeordate astfel incat materialul geosintetic sa poata fi in contact cu terenul in orice punct. Latimea pe care se realizeaza suprapunerile este functie de caracteristicile mecanice ale terenului de fundare (Tabelul 10-2 pentru cazul in care sunt utilizate geotextile) ~i de orientarea acestora (longitudinala sau transversals fata de axul drumului).1. Functii posibile ale materialelor r=--' geosintetice Functll puslhlle Se pot utiliza geoco . A". In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. a oare e nctii: Intarzie transmiterea fisurilor §i crapaturilor din imb ~ ~ intil bitumi racamin I e . ti 'I d fr e armare sunt pnontare durabiIitatea. a fi d I' ._t:t~~il:e.t l nfecti . eu durata de arm are. largire intarziind transmi .1. t im racarnintils bltuminoase ale drumuri] . In ceea ce priveste utilizarea geosinteticelor ca strat antifisura. rezlstenta la intindere caract .1.I izeaza geotextIle. simple §l duble. ¥ . ~. criteriile A I In . trebuie avuta In vedere rnobilizarea rezistentei la intindere cu deformatia. Fata de cele prezentate exista precizate in standardul SR EN 13249:2000 caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de drumuri acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. ~r!terii de alegere a materialelor geosintetice ut I sza a a lucrafl de drumurl . in anexa 6 sunt prezentate cerintele UE pentru materialele geosintetice utilizate cu diferite functii.~ . S ructura rubera existents §l zona de La realizarea de tr:~:~~~:e::t~:. Punarea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarlle de drumuri Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe terenul compactat §i nivelat in prealabil. un or §l A Rezlsrenta la forfecare nedrenata a terenulul (kPa) 60. e ere caractenshclle meeanice ale terenului de fund upa cum se prezmta in Tabelul 10. 200 201 . mle~oreaza adanci .. .e geosintetieele le indeplinese in lucrare d~ . .:Ie asigurii acoperirea rostului dintre t .4. funetiilor p~ e~r. caracteristicile de frecare §i de fluaj din tractiune). separare ~1. pe un geotextil care pot indep~~ol'zurm~tO eCltlOfunate. rezistenta la poansonare statica. ca si incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. . separare Filtrare.llor §I de permitivitate.!Ul~.. . '. posibil.. are.:. 10.~tnibre de sticla.m st~aturile ~itumin~ase de deasupra. ep mit in Iucrare. armare Toate functiile m!resc dw:ata d: exp!o~tare a imbracamin!ilor te uc groslmea Imbracamintilor bituminoase bituminoase' ' "'" t 1.

203 202 . rol de separare ~ifiltrare (Figura t 0.po. d baza Cll capacita e por ) " rambleelor pe terenun e .. la [ucrarlle de rialelor geosintetice 10.." ». .3. . cat ~i pentru deplasarea echipamentelor de manipulare si transport. ' 'I de eo rrila se adoptii de regula de 25~O em. extinder~a dlme~slUm ~r ~ a I ea latfo~ei la sistemele de zo platformei ~i separatra s~r~..1. functie de caracteristicile terenului de fund are ~i a solicitarilor din exploatare. 'f drenaje.. Sarcinile ating valori importante.900 mm 900 mm sau cusiitura Cusiitura >2 1-2 0. Dlstan~a dintre s~l~tun e in ~o~binatie cu materiale geotextile care all Geognlele se uti izeaza .heV dm t. in acest fel se diminueaza considerabil tendinta de deplasare atat lateral. Obiect bili -" ' odernizarii cailor . tr:=:I1. se obtine 0 repartizare mai favorabila a sarcinilor.lo ~. Dispar de asemenea concentrarile de eforturi..' platforme pentru conuunere Criteriile asemaniitoare de alegere si principiile d e puner e in opera sunt eu cele de la lucrlirile de drumun. '". Utilizarea mate cai ferate 10. etice sunt utilizate in prmcipa pen ru rea I " ferate. lelor geovintetice laJimdllfia lwei Figura 10.~ .. ~ •. tar unghiul de distributie a sarcinilor se mareste.I < 0.'c Toate capetele rulourilor se vor suprapune pe 900 mm sau se vor coase.::? ~: "'.3. w B!~::.zisa. " . ~'lol'Q . colateral se .L= = t . a carer grosime totals in cazul platformelor "grele" depaseste 100 cm.=~.' '.5 c.". grosimea acesteia se poate reduce eu 25 .'I aferente realizarii sau rea 1 itam ~I m " .=. Utilizand a fundatie armata cu geogrile.i mite conditi I de amp asamen .a s a I I • contra ravinarilor ~i caderilor de stanci.Tabelul Ill-L Latimea suprapunerilor geotextilelor pentru lucrdri de drum uri " . in combinatie Cll rezistenta la rupere a geogrilei. cat ~i vertical a materialului ce formeaza patul de fundare.6).35%.5 ._-I~co ~ >\'~'.1 '. tm zarea ma erta ..•••. < ~" 'I. • """". Utilizarea materialelor geosintetice la platforme Platformele sunt utilizate pentru depozitarea propriu . manu . _ c. D. 10.. Prin solutia de alcatuire a platformelor trebuie sa se asigure pe toata durata de exploatare prescrisa indeplinirea conditiilor de a nu fi depasite eforturile de tractiune admisibile la baza imbracamintei (pentru sistemele rigide) ~i eforturile de compresiune admisibile pe terenul de fundare (pentru sistemele nerigide). .2. 'I 1 tfonnei caii cre~terea portantel rambleului..6._. Alcatuirea de principiu a sistemului rutier cuprinde in principal imbracamintea ~i patul de fundare. matenalele geoslUt itat tantii redusa largirea corpulul .e~cn Caracteristlca CDR a terenulul de fundare Litlme minima 300-450 mm 600. t bTtatii pantelor ~i protejarea lor utilizeaza geosintetice pentru cre~~ere. in special in cazul platformelor destinate depozitarii containerelor. Prin structura geogrilelor se realizeaza 0 inclestare cu materialul granular din fundatie si. . • I t I zarea L a Iucran e l' . 'li t . • .tunlor. . '~.I~l_. h1ldrOl trc~ ~ la alte lu~rari.I:r" I""T/""T r-L} .'. .~ "··.__.

3.2. . avand ca efect accelerarea consolidarii. • solicitari chimice . .consumarea rapida a tasarilor datorita consolidarii primare a straturilor noi supuse unor sarcini pennanente. _ geotextile netesute eu functie de separatie si filtrare. .dezghe]. astfel incat patul caii devine contaminat si ineficient datorita scaderii considerabile a rezistentei la forfeeare a balastului. care patrunde in pori.7 Realizarea rambleelor de cale [eratii pe teren de bazii cu capacitate portanta redusii Pentru asigurarea indeplinirii scopului propus in functie de situatiile concrete se utilizeaza urmatoarele materia Ie: . Specificul lucrarllor de cai terate _ cresterea capacitatii portante si a stabilitatii totale a rambleului. viteza de circulatie si modul de transmitere a sarcinilor la fundatia caii ~i I sau terenul de fundare.geotextile tesute cu functie de armare. pietris nisipos. de inghet . expunerea la raze ultraviolete. de regula. impiedicarea aseensiunii particulelor fine din alcatuirea parndnturilor de fundare. 204 Aceste materiale sunt. _ geogrile monoaxiale si biaxiale eu rol de annar~. Trecerea ritmica a rotilor trenurilor determine oscilatii verticale in patul de balast care poate pompa in sus fractiunea fina din terenul de fundare. Lucrarile din infrastructura caii care inglobeaza materiale geosintetice trebuie sa fie apte sa preia in conditii de deplina siguranta solicitarile specifice acestor constructii §i cele cu caracter general: • soliei/an' mecanice . • solicitdrifizice . inglobate in straturi portant~ realizate din materiale granulate (pietris. _ saltele geocelulare pentru cresterea capacitatii portante a terenului de fundare.determinate de variatiile de temperatura. . caracteristicile pamantului de consolidat. pamanturi stabilizate cu lianti hidrauliei.10. ~n baza rambleului. _ benzi drenante sau geocompozite pentru realizarea drenunlor fitil. limitarea §i uniformizarea tasarilor pe durata de serviciu a terasamentelor. • solicitdri hidraulice 10_3. prezenta apelor subterane agresive) sau eu materiale pulverulente ee pot sa cada din materialul rulant pe timpul transportului. . filtrare ~l armare. materialele geosintetice sunt utilizate pentru: . in functie de incarcarea pe osie. Materiale utilizate la lucrarile de ciH terate §i rolul lor Tn cazul realizarii rambleelor de cale ferata pe terenuri cu capacitate portanta redusii. gradul de A • 205 . etc. nisip. Solicitarile dinamice variabile provenind din traficul feroviar produs in infrastructura caii un "efect de pompaj" care poate cauza deteriorarea rapida a patului de balast. ciclurile V· r tgura 10.impiedicarea deplasarii laterale a straturilor din baza rarnbleului.or grosime se stabileste in functie de conditiile concrete ale fiecai L11 amplasament (Figura 10. . '" .. a e~r. . Densitatea retelelor de drenuri fitil se stabileste ~n functie de grosimea straturilor moi.determinate de punerea in opera §i de trecerea ciclica a materialului rulant feroviar.3.asociate de contactul materialelor geosintetice eu pamanturi cu diferite tipuri de agresivitate (pamanturi acide. piatra sp~rta refo\osita din prisma de balastare a caii) dispu~e.7).geocelule sau geocompozite de armare. _ georetele eu functie mixta de separare.

Infiltrarea si stagnarea apel?r.f existent §i cresterea capacitiiiii portante a platformei Figura 10. Aceasta se poate realiza fie prin interpunerea pe 0 anum ita inaltime din rambleu a unor geosintetice intre straturile elementare de umplutura pe toata latimea sectiunii transversale. In cazul completarilor eu materiale de umplutura coezive.f de debleu utiliziind geagrilc .terea capacitiitii portante a platformei liniilor existente la noile valori impuse de circulatia cu viteze si sarcini pe osie spor!te. de realizare a consolidarii primare ~i de in cazul realizarii unor ramblee cu inaltimi mai mari sau din materiale de umplutura cu proprietati mecanice mediocre. se realizeaza prin eompletarea cu material de umplutura nou.l:~~jr. determinata de schimbarea pozitiei axei caii liniei c.8).f In profil transversal sau de cresterea numarului de linii. 206 207 . Liirgirea eorpului rambleului. se ~hl!zeaza g~ot~xltle netesute cu functie de separare si filtrate (vezi figurile Figura 10. 9 ~l Figura .. In cadrul lucrarilor de reparatii :.. . . pe langa geosinteticele cu functie de armare se folosesc si geosintetice cu rol de separare ~i filtrare. 10.9. Pentru cre:. Pentru impiedicarea colmatarii materialelor necoezive din fundati~ ciii cu particule fine din straturile suport. x-?:~~~~ Figura 10. Pentru limitarea suprafetelor de teren ocupate. Se pot utiliza geosintetice cu functie de armare a stratur~lor portante. geocelule.consolidare necesar. Pe durata exploatarii liniilor. me!eo. Cresterea capacitiuii portante a unei platforme c. Una din solutiile tehmce folosite este aceea de a se realiza taluzuri din pamfinturi necoezive cu pante aspre (2: 1. Se fclosesc geotextile netesute. 3: 1) armate cu geosintetice. platform a caii a fost penetrats de piatra sparta din pr~s~a de bal. formandu-se pungi de balast cu ~o~e ~1 dlmenSlU!:! variate neregulate. geogrile biaxiale.astar.f. stabilitatea taluzurilor poate fi marita pe principiile pamantului armat.nce m ace:te pung! me~!~ne pamanturile In conditii de urniditate ridicata ~! agraveaza starea tehnica a terasamentelor .mare~aefectul.fjl:lJ. . Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c. care migreaza ca ~r.in.8. Acestea se arnplaseaza la baza rambleului pentru impiedicarea colmatarii pernei din materiale necoezive care se interpune la baza rambleului nou.ul de pornpaj determinat de circulatia materialulu! rulan~. Lucrarile sunt necesare atat la ramblee cat si la deblee. fie prin interpunerea geosinteticelor numai pe 0 banda de 0 anum ita latime.. din materiale e~~ziv~. in cazul completarilor cu materiale de umplutura necoezive se folosesc geosintetice cu functie de armare ca: geotextile netesute. eu caracteristici de rezistenta slabe sau mediocre.'YH~Rt~H~1U'. timpul caracteristicile geodrenului.. geogrile monoaxiale. existente sunt numeroase cazunle in care terasamentele ~u fost executate in conditii precare. dispuse pe unul sau mai multe randuri. noile taluzuri se pot realiza cu pante mai abrupte a carer stabilitate este asigurata prin utilizarea de materiale geosintetice (Figura 10. fira extinderea a~prizei ~~istent~.~~L . geocompozite de armare..e a suprastructurii.ireabilitare a terasamentelor de cale ferata existente este necesara extinderea dimensiunilor platformei caii la ~oile valori impuse de suprastructurii. Pe reteaua de linii c.10). geocelule.

In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. W • W - in cazul folosirii geogrilelor pentru realizarea de pante abrupte sal! structuri de sprijin se fclosesc criteriile pentru aceste tipuri de lucriri (vezi paragraful 10. caracteristicile de frecare si de fluaj din tractiune. Pentru situatiile cand este ~ terenului inconjuriitor de efecteie ne~ecesar~ asanarea ter~samentelor sau a in zona caii ferate se executa luc dvod~atibl~e pr. ran e I ente tipuri. In cazul folosirii geogrilelor pentru cresterea capacitatii portante a platforrnei caii sunt determinante: _ rezistentele la intindere pe ambele directii principale. I rOlzo are geomembrane s . In anexa 6 sunt date cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. n e a p at ormei.5). Cresterea capacitatu uti tzan geocelule portante a platformei c. Pentru lucrarile de cii ferate se aplica prevederile standardului SR EN 13250:2000. dublate de hidroizolarea si Pentru crestersa capaciCC mai sus iar pentru hid . _ izotropia fortelor maxime de tractiune pe ambele directii. in care sunt precizate In plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de cai ferate acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. unde filtrul suborizontal h' e ne.drenuri longltudinale marginale caii: . Pentru armarea ~i consolidarea tera crestere a capacitatii porta t If s~mentelor se executa lucrari de drenarea pungilor d~ balast. paman n or care se drenaj. de interceptis ~'idescarcare: . ca: . arm are ~ifiltrare.drenur~ transversale.10. au ~eo~ompozlte bentonitice. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conforrnitatii materialelor.dFigura 10.10. ec ipate cu geoconducte perforate ~i filtre din geotextile Geomembranele se utilizeaza i]" db' .drenun de platform a etc. _ limita inferioara a deschiderii ochiurilor in ambele directii principale (in corelatie cu curba granulometrica a umpluturii drenante). rezistenta la abraziune). Criterii de alegere a materialelor utilizate la lucrarlle de dii ferate geosintetice Alegerea materialelor geosintetice ce urmeaza a fi utilizate la aplicatii in domeniul cailor ferate se face pe baza unor criterii diferentiate. ' In aldituirea drenurilor t til avand caracteristicile tehni ' obo ru I tre se folosesc geotextile netesute Ice coro orate cu pararnetrii tu '1 dreneaza.ezentel apelor subterane a~e '. _ izotropia fortelor de tractiune pe ambele directii principale pentru alungirea de 3%.3. Daca ele sunt incluse In lucrari de combatere a eroziunilor sau de drenare se vor folosi criteriile pentru aceste aplicatii. ceade~.f. iar pentru transportul ~e Plot folosi georetele sau geocompozite de apei co ectate geoconducte perforate. Pentru corpul drenant . fie din drenuri forate netesute. Principalele functii ale geotextilelor folosite la constructia cailor ferate sunt cele de separatie. pungilor de balast cat ~i p t hi droi n e lee pentru hldrolzolarea ru realizate in siipaturi in roci us end I rolbZ?llarea platformelor de pamant sor ezagrega I e sub actrunea apei. rezistenta la poansonare statica. I a. este alcatuit din geotextil te ce fie cu slituri drenante. In functie de locul ~i rolul pe care il indeplineste geosinteticul in cadrul aplicatiei si de solicitarile specifice lucrarii respective. 208 209 . _ izotropia deschiderii ochiurilor pe ambele directii principale. Drenarea pungilor de balast se oatefa .4.1I portante se folosesc materialele descrise . Principala functie a geogrilelor folosite la lucrarile de cai ferate este tili . esute cu rol de fiItru.

· limita superioara a deschiderii ochiurilor (pentru irnpiedicarea deformatiilor prea mad ale urnpluturii drenante piiniiJa intrarea in lucru a armaturji); .· alungirea la rupere; Principala functi.. a geomembranelor folosite la lucrarile ferate este cea de etansare a platformei caii. Caracteristicile deterrninante sunt urmatoarele: · materialele din care se fabrica geomembrana; · forta maxima de tractiune pe ambele directii principale; · permeabilitatea - perpendicular pe planul de pozare; - alungirea la rupere; - masa unitara; - grosimea. de cai

10.4. Utilizarea hidrotehnice 10.4.1.0biect

materialelor

geosintetice

la

lucrari

. lele tipuri de constructii hidrotehnice la care se urilizeaza P· nnClpa ',--, _ -1 de materialele geosintetice sunt barajele, lucrarile conexe, .lucra~l ~.: d: regularizare ale raurilor (diguri, epiuri, praguri de fund, pro,teq~t), aparall maluri pe cursun , de apa, canale navigabile ~i lacun, digurile mat itnne, cheurile etc.

10.4.2. Elemente specifice constructillor

hidrotehnice

10.3.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarile de cai terate
Punerea in opera a materialelor geosintetice la lucrarile de cai ferate se face respectand regulile generale de punere in opera specifice functiilor pe care acestea trebuie sa Ie indeplineasca, ~i care au fost precizate incapitolele anterioare, Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare simpla pe suprafetele pregatite in prealabil. Suprapunerile la capete, transversal ~i longitudinal caii, se realizeaza pe diferite latimi, in functie de tipul de geosintetic, pe baza detaliilor de executie ale fiecarui amplasament. La lucrarile de sporire a capacitiitii portante a platformei caii s-au dezvoltat tehnologii de executie mecanizatii Cll trenuri de lucru specializate care efectueaza sapaturile pentru indepartarea materialelor coezive ~i umpluturile cu materiale necoezive, rara demontarea cadrului ~inii - traverse, sau cu utilaje grele de cale care executa ciuruirea prismei caii, Utilajele sunt prevazute cu dispozitive speciale de fixare a rulourilor de geosintetice (geotextile, geogrile) asigurand derularea mecanicii, la pozitia prevazuta, a acestora, in conditii de productivitate sporita,

Contactul permanent cu apa, ca actiune statics si/sau dinarnica , ~ cerinte suplimentare la utilizarea geosinteticelor la cons~ructiile ~:~;:::hnice, ~rin raport cu cerintele generale impuse la celela1te ltpllrl de constructii. Solicitiirile urmatoarelor aspecte: spectifrce _ la acest gen de lucrari se datoreaza

- la baraje: • corpul barajului este supus presiunii permanente a apei datorita diferentei de nivel intre biefu! amonte ~l eel aval; • taluzul amonte se afla in contact direct ell apa din lacul de acumulare, tiind solicitat de presiunea apei, de valurile ce apar pe suprafata lacului, variatiile de nivel et~_; • in corpul barajului drenate controlat. - la protectii de taluzurl: _ • ,__ . . t~ su b forma unor pante , eu inclinari • malurile se prezm a diferite de la 1:1,5 • circulatia apei se produce transversal taluzului prin infiltratie ~iexfiltratie se inregistreaza infiltratii _ care trebuie

210

211

- circulatia apei produsa de valuri §i variatiile de nivel au loc concomitent si in planul taluzului -la baza taluzului se poate produce fenomenul de eroziune - taluzul poate suferi uncle deformapi pilonare al valurilor (tasari) sub efectul de

10.4.3. Materiale geosintetice utilizate la constructll hidrotehnice ~i rolullor .., . e materialele geosintetice sunt folosite In constructiile ~~droteh~l; r dar si pentru cele rnecanice. preponderent pentru functiile lor hjllrau)C ICael~ utilizeaza 0 gama larga de se . j 1 dl mater a e 0 ~ ,,d La bara ee In ~ 'I ~t §i pe taluzuri, indeplinin materiale geosintetice, atat in corpul lucran or, ca functiile de (Figura 10.11): , ~ ,. , ' • asigurarea stabilttatll taluzunlor • _ • • • • (a)

- in cazul sacilor umplut] cu nisip apare §i efectul de antrenare a elementelor individuale de catre curenti - apa poate fi poluata - la pragurt de fund: - corpul pragului trebuie sa fie etan§ - in aval trebuie realizata curentului de apa
0

risbetma

supusa

antrenarii

filtrate (b, c, d) . ~e vertical a si orizontala (b, c, I) separare (e, f) depresionare (e) etansare (g) protectie antierozion~la (e) . stabilizarea piciorului taluzului aval (h)

- malul cursului de apa trebuie protejat - fa digur! de protectie, de diriJare ~!eplurl: - actiunea curentului produce afuieri principal in Zona capului epiului ale albiei raului in

- corpul constructia] asezat pe fundul albiei trebuie sa aiba la baza un filtru invers - Ia baza taluzului atacat de curenti se prevede protectis fmpotriva afuierii - la dtgurl maritime: - digul produce tasarea greutii.tii proprii terenului de fundare
0

saltea de

sub efectu]

- particulele fine ale fundului marin au tendinta de urcare prin nucleul de anrocamente - sub efectul valurilor lungi, in cazul terenurilor apare tendinta de antrenare a nisipului nisipoase,

-Ia piciorul taluzului se produc afuieri din cauza curentilogenerati de valuri - la cheuri: • apar curenti de exfiltratie dinspre umplutura spre bazin, din cauza variatiilor de nivel - in cazul terenurilor slabe de fundare se impune realizarea unui filtru invers la nivelul inferior aI patului pentru

17" rlgura JO . JJ . Utilizarea materialelor materia le locale

. geostn t01 ti ce Ia baraje dill

. ., a] se utilizeaza materiale geosintetice La lucrarile de pr,~teC!~lde m 0 12)' drenare, filtrare, protectie :;;1 urmatoarele functii (FIgura I, .

212
213

separare, materialul suprafata taluzului;

geosintetic

(in general geotextil)

fiind pozat pe toata
1+3.5.

In zona protejata de deasupra nivelului apelor mad se utilizeaza si geosintetice biodegradabile.

.. '7:;~~~~i~~i~:~s) ~1.
Q iTl€diU.

e. . ,... ··-,::N.corep.

_

...

c

. .~ 1 - pnsm pia t ra b ru tii, 2 - bloc de beton, 3 - otel - beton pentru ..' di legitura intre blocuri, 4 - saItea di~ ge.osmtettc, 5 - saci In geosintetic umpluti cu nisip, 6 - protectie dill anrocamente

Figura 10.13. Utilizarea rnaterialelor geosintetice dirijare submersibile
;..
.-.-

la diguri de

..

~~.--....

..

_____

....

__

.. _ ....

1- 1

.(:~.-.-

a.
A-A

1 - prism din anrocamente 2 - saltea din gabioane 3 - gabioane

4 - placare cu beton

.-'-'--~.-

-,-

5 - geosintetic 6 - umplutura
11

:-,"-"'4t;:··
.r_ ......

l'·:-:-J~l;
..

Figura 10.12. Utilizarea materialelor geosintetice

la protectii de mill

materialele geosintetice se utilizeaza la piciorul bermei, in alcatuirea saltelei impotriva afuierii sau sub toata baza digului, eu rol de filtrare §i separare, necesitand si 0 anumita rezistenta Tn figurile 10.13 - 10,15 sunt prezentate solutii constructive pentru diguri de dirijare §i epiuri ce inglobeaza materiale geosintetice.

La diguri de diriJare, epiurl si dlguri maritime,

-,.~-.;~~:

]:

b.

1'- saltele din fascine (gabioane, geosintetice), prevazuta in nucleu

2 - piatra bruta fa realizarea

Figura 10.14. Utilizarea materialelor geosintetice epiurilor

214

215

"·'. geosintetice - utilizate la constructll hidrotehnice Pentru selectarea materialului adecvat trebuie sa se tina seama de solici tarile specifice lucrarii respective. • comportarea la solicitari fiziee: variatii de temperatura. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor.~:~~:>:~':":.··:·::. rezistenta la poansonare statica.~~~:!:~:~~. Figura 10. asigurarea separarii straturilor cu granulometrii diferite. .16.. tn anexa 6 sunt prezentate ~i cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii. in spate Ie peretilor de palplanse. SR EN 13253:2001 (pentru sisteme de control a eroziunii externe)..16). • • impenneabilitate (unde este cazul). :. Criterii de alegere a materialelor .refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. fiind dispus pe taluzul interior al prismului descarcator (Figura 10.~~ la diguri maritime de se pot utiliza in alca~uirea lucrarilor • • filtra!'e !i sepa~are.. Utilizarea maten'alelor geosintetice Mater!alele geosintetice cheurl cu urmatoarele functii: • .'> .( . p .c(] Figura 10. ~At~t la . care pot fi etanse sau ermeabile rigide sau flexibile. poluanti etc. deforrnabilitate (pentru preluarea tasarilor). Uti Iizarea geosi nteticelor cu rol filtrant la cheuri . . Criteriile fundamentale sunt: • comportarea la solicitarile hidraulice asigurand penneabilitatea necesara pentru filtrare. . SR EN 13255:2001 (pentru canale). _.. Pentru alegerea corecta a standardului aplicabil vezi si anexa 6. epiun. filtrare si separare sub nivelul inferior al patului .i.4. filtrare. strivirea sub efectul greutatii stratului de protectie.15.~:. asigurarea stabilitiitii stratului pe taluz (verificare laalunecare). t ' '1 injare.<~::. .. • comportarea la solicitari mecanice: rezisten]a la poansonare (sub efectul blocurilor din stratul de protectie). SR EN 13254:2001 (rezervoare si baraje). diguri manne se pot folosi saltele din ~e~ ext! e um~l~te ~u beton sau mortar."·':~::::::·:·'~. *=- +Il. 216 217 ....4. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. caracteristicile de frecare). In functie de tipul de lucrare hidrotehnica se vor aplica prevederile urmatoarelor standarde: SR EN 13252 :200 I (pentru sisteme de drenaj).. 10. In standardele mai sus amintite sunt precizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor hidrotehniee aeestea se . In functie de necesitatile locale .. • comportarea la solicitari chimice prin raport cu ealitatea apei: pH.protectia antierozionaEi a malurilor apelor curgatoare sau Iacun cat ~l la diguri de d' .

10.4.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la constructme hidrotehnice La punerea in opera se va da atentie pregatirii stratului suport pentru evitarea perforarii materialului geosintetic de eventualele denivelari, Pentru continuitate se realizeaza suprapuneri, ceea ce conduce la 0 marire a suprafetei de material necesar. astfel ca Partea terminal a a protectiei din material geosiritetic se va amenaja sa "Iimiteze" propagarea afuierii,

Geogrila

Pentru lansarea pe pozitie la lucrarile subacvatice, geosinteticul se va fixa pe un cofraj de fascine, care asigura plutirea si rigiditatea in plan orizontal. Pentru lucrari la adancime se vor utiliza cilindri sustinuti de utilaje plutitoare, de pe care se deruleaza geosinteticul. Fi19ura 10 . 17. Structura de spnjin din piimdnt annat

10.5. Utilizarea materialelor geosintetice consolidare a masivelor de pamant,

la Iucrari

de

10.5.1.0biect in cadrul Iucrarilor de consolidare a masivelor de pam ant afectate de fenornene de instabilitate (alunecari de versanti sau taluzuri), geosinteticele sunt folosite in sisteme constructive ell rol stabilizant de tip "pamant armat", ca si la lucrari adiacente pentru drenaj, protectie etc. in categoric structurilor de piimiint armat se includ: - structuri de sprijin (Figura 10.17) - culei de pod (Figura 10.18) - taluzuri noi sau vechi in care se inglobeaza geosintetice arrnare (Figura 10.19)

cu rol de

versanti instabili sau potential instabili care se arnenajeaza prin utilizarea de geosintetice cu rol mecanic (Figura 10.20).

Figura 10.18. Culee de pod din pamiint armat

218

219

t
1;1"'--%1: :=~:: __~_

1
~ ::~_

'.

terenul de fundare, elementele de fatada, conexiuni

a} Ronforsoreo unci umptl1turj in cazufunei consfructli nol

Figura 10,19. Taluzuri din piimdnt armnr

Eiemente de fstada
Teran

Fundatla zldulul

Taren de fundara

Reabili tare de pante afectate de instabilitate
Figura 10.20. Repararea cu geosintetice a pantelor alunecate

Figura 10.21. Elementele componente annat

ale unei structuri din pamiint

10.5.2. Specificul lucrarltor din pam ant armat
. ~Iementele componente geosintetice sunt (Figura 10.21): ale unei structuri din pamant arm at cu

In cazul structurilor de sprijin, culeelor ~i pantelor abrupte annate cu geosintetice se utilizeaza elernente de fatada pentru a preveni eroziunea de suprafata, ca ~i pentru a asigura estetica lucrarii, , ~ Pentru ramblee se utilizeaza mai putine stratun de armatura ~l nu
¥ •

pamantu] arrnat constituit dintr-o alternants pamant compactat (in general necoeziv) geosintetice, umplutura din spatele structurii de pam ant armat, terenul natural din spatele intregii structuri,

de straturi de ~l armaturile

exista, 'in general, elemente de fatada, , . ~ Principalele solicitari la care sunt supuse geosinteticele m lucrarile de pam ant arm at pentru consolidari sunt: ., . • Solicitdri mecanice - preponderent de tractiune ~l de forfecare
¥ '

• • • •

Solicitdri fizice Solicitari hidraulice Solid tan chimice Solicitdri biologice

220 221

Pamanturile arm ate sunt fundamental diferite de sistemele de sprijin conventionaje, care sunt "stabilizate din exterior", prin faptul ea utilizeaza un mecanism diferit de sustinere, masivele fiind "stabilizate din.Interior", Un sistem "stabilizat din exterior" utilizeaza 0 structura exterioara masivului ce trebuie sprijinit care va prelua fortele destabilizatoare (zid de sprij in, spraituri etc.), Un sistem "stabilizat din interior" implies armaturi in interioru] masivului care se extind dincolo de suprafata potential a de cedare. 10.5.3. Tipuri de materiale geosintetice de pamant armat ,i rolul lor 10.5.3.1. Structuri de sprijin Materialele geosintetiee utilizate in cadrul Iucrarilor de sprijin din pamant arm at pot indeplini functii de: armare (functia principala), drenare, filtrare. Materialele geosintetiee folosite ell functie de armare se pot prezenta sub forma de benzi, folii sau grile ~i pot fi geotextile (tesute si eu rezistenta la intindere mare), geogrile (mono- sau biaxiale], geocompozite de arrnare, In general sunt utilizate materiale eu deformatj] mari la rupere, mai mari decat deformatis maxima ce poate apare in terenul nearmat. in Figura 10.22 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armaturi. Structurile de pamant ancorate utilizeaza mai multe straturi de benzi polimerics tlexibile (sau bare metalice) care se rasucesc la fata zidului pentru a forma 0 ancora (Figura 10.23). Arrnaturile sub forma de folii sau grile sunt in general instalate pe toata la!imea, spre deosebire de arrnaturile sub forma de benzi. in primul caz, forta total a rezistenta mobilizata va fi functie de numarul de straturi ~i de distanta pe verticala intre ele, iar in al doileacaz ~i de distanta pe orizontala, In cazul utilizarii geotextilelor ca armatun, acestea pot indeplini si 0 functie de drenare. Pentru drenarea masivului din spatele geotextile, georetele sau geocompozite de drenaj. structurii se pot utiliza utilizate la lucrarile

/~~/1
(_ O..: -r-." ·····~-··

L_

a) [lenn

_V
~
.,,/

t..= _.,. .
7•.

..

-(~)/
'_..,.

i~

'-'j

,
b) Folu

;~././

V
'1'

/:t~-{r"d;,"I' -t=.~"~ '._~.,. " .- .._
Blemente
)R

b) Ancore triuflghiulare

EkmclIlc srunsversa le

c) Grik sa\Hc:.rck

Figura 10.23. Tipuri de ancore

222

223

·~~1~tt. armate si protejate de geosintetice. .~:~K=t -. Pentru armarea pantelor se pot utiliza ~i amestecuri fibre polimerice continue sau discontinue. De asemenea. . ~m\~~) a) rambleu I~f<. Materialele utilizate sunt geotextilele (in special cele [esute....! .:Z~ b) debleu . Pante armate Rolul materialelor geosintetice inglobate este eel de annate. . '~""l.24 si Figura 10. cu rezistenps man)..')t~\:Jl\ . \~~~~::~.-:.~l~~! ..10.~..a~:~?~ \j. 225 .iJ~t.~}(j~!".!1!. In Figura I0. :'-?~~. "Z i . de pam ant cu -.z..26 ~1 F'igura 1027 sunt prezentate so Ilit" pen t ru t a luzuri . Un alt rol conex este si eel de drenare a pantei. is: a':Jorme ef eli taluzuri rtgura 10' 25 .5.2. . Materialele geosintetice utilizate in dreptul marginilor taluzurilor asigura 0 rezistentii lateralii sparitii in timpul compactiirii.'l'1!M~f§(!... ele asigurii 0 protectie contra eroziunii de suprafata.3.~~::~. In Figura 1O.'J.. geogrilele sau compozitele de armare..r~~:~:.24. Extinderea dimensiuni or p I'" armate eu geosintetiee Figura 10.25 sunt aratate solutii de 1mbunitiitire a stabilitatii taluzurilor de rambleu si debleu prin armare cu geogrile. Utilizarea geogrilelor pentru imbundtiuiren stabilitiifii taluzurilor de rambleu 224 . pentru sporirea stabilitatii pantei.

a matenalelor 226 227 .)tectfe tal~z~ <:t:geccE.5 . asttel incat rezistenta In frecnre interfata armaturiilteren constituie un criteriu definitoriu. de la teren la armaruri este dependent de caracteristicile de free are.5. permenbil Cand armaturile au si rol drenant. realizeaza pjimant arm at si care trebuie avuti in vedere la alegerea rnaterialelor geosintetice. materia lei or geosinretice utilizate pentru armare sunt rezistenta la intindere Mecanisrnul de transmitere a inciircarilor si tluajul din tractiune.~i tfacerea taluzurilnr de deh/ell c.4. . Criteriile de identificare alegerea preliminara. Pentru conditii speciale de exploatare se pot rea liza incercari performanta in plan. Tabelul 10-3. de . ea si la proieetarea structurilor ce Ie inglobeaza sunt prezentati in Tabelull0·3.:/. Factorii care afecteaza si durabilitate comportarea sunt cele pe baza ciirora se unei structuri de sprijm dill Figura 10. intervine crireriul ita!i i specificat a fi asigurat in lucrare. Structuri de sprijin . Protejare{~ . ~r!terii de alegere a materialelor 1 e /a ucranle de 'pitmant armat geosintetice Dimensiuni Rezistenta Rigiditate Dlstrfbutla Amplasare Interdistanta Orientare I arrnaturtlor Starea terenulul Stare a de indesare Starea de umiditate Starea de eforturi Conditiile de drenare Structura Geometria Conditiile de fundare Sunt prezentate crlteriile legate geosintetice respectl'v ce d .!~qiEllaill. Curba efort . a e armare. ttfdc({lId geosillfetice . "1" ' pnncipa a functie .f r erodate.. Proteiarea taluzuri for de deh/ell Cit geocelule uti!" rza t 1 °.! eu \lil!)ciiijkj' Armiituri Cornpozitie Durabilitate Forma Caracteristieile suprafetei Tt'ren Caraeteristici Constructle Sisternul de construe! ie Cornpactarea Manipularea geotehnice Cornpozitia mineralogica Figura J 0.10.26.27.fUre<--' J'f. Factorii care afectcazd comportarca structurilor dill pdnuint armat PF..4.deformatie a materialelor polirnerice din care sun! realizate materialele geosintetice fi ind iufluentata caracteristicile cele mai importante pentru alegerea de temperatura si timp.1.9. Rezistenta pentru imbinarilor constituie un element ce trebuie a geosinteticelor care sa simuleze conditiile ~I 1a de reale din santier.

/ /i' .-.. Imbinarile armiiturilor pot prefabricate sau realizate pe santier In timpul executiei Pentru geotextile se folosesc In general cusaturi (Figura 10. ~. Pante armate Principalul criteriu II constituie comportamf.~. La compactarea straturilor de pamant trebuie sa se tina cont de armaturile deja instalate 1. caracteristicile de frecare).. Dintre caracteristicile legate de durabilitate trebuie avuta in vedere rezistenta chimica prin raport cu pl-l-ul terenului. Pentru detenninarea cerintelor referitoare la materialele geosintetice utilizate la constructii din pam ant ~i structuri de sprijin se vor aplica prevederile standardului SR EN 13251 :2000..:.2.r !-~'\. rezistenta la poansonare statica. comportarea la fluaj si durabilitatea.1. i::.~. caracteristicile de frecare pe interfata material geosintetic/pamant.5. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitati] materialelor geosintetiee utilizate la lucrari de constructii.>i aceea nu este permisa circulatia cu utilaje peste de materialele geosintetice care nu sunt acoperite cu eel putin 10 em de pam ant.5./ .. Tipuri de cusdturi 228 229 . "'~-'-':~':=4 ~ . printr-o manipulare a rulourilor astfel Incfit sa nu se produca deteriorarea materialelor.-.5. /J" ti Figura ]0.:::-------:---:'-:<.28.. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la Iucrarl de parnant armat 10. ca si lncercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. ~z:::::::.~::::---.10. zzzz ..' ..4.!nthll mecanic al geosinteticelor.~. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazullucrarilor de pam ant si a structurilor de sprijin acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. ~ 10.. elemente speciale de legatura (Figura 10.~: .28). prezenta unor ape subterane agresive.5.29). In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate eu diferite functii. Structuri de sprijin Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe straturile de pamant compactate in prealabil.5. definit prin: rezistenpi la intindere.·~--·-~-~-'-l-~--. iar pentru geogrile sau alte tipuri de retele.

. ~Aa:{:·doi(f.i coo ~~~~ra .32). utilizarii amestecurilor de pam ant cu fibre polimerice. n c~n~~~~::~~r[j . probleme de drenaj etc. dar niciodata m directia de tractiune maxima.5. jmbina~ile tf~b~ie realiza~e astfel incat sa aiba rezistente mecanice si dl_[rabtl(t~te maxime tata de matenalul in sectiunea sa curenta. -------- \\ . Un caz special reprezinta utilizarea membrane lor impermeabile la fund alia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea aparitiei unor scurgeri accidentale din rezervoare (Figura 10. 10.K.'-\--..nlJ .2.-~-__". In cazul..i:jterre oe gaz . . deteriorari ale acestora. -~. se va acard. atentie ~a~ginilor materialelor care se pot desira.30).. . "Materialele g~os~ntetice trebuie protejate contra vandalismului ~i a aqlu. Geognlele se supra pun pe distanta minima precizata de fabncant~ care se po ate mari in cazul unor deplasari importante. amestecul respectrv se pune in opera prin pulverizare.(J:1db~ ~:r./ alt Figura 10.. adica perpendicular pe fata umpluturii. utilizarea materialelor geosintetice este eficienta pentru a omogeniza conditiile de fundare pe un teren ale carui caracteristici variaza in plan (Figura 10. armiiturile sub forma de folii trebuie asternute .10. . Solutia este eficienta in cazul unor constructii la care in timpul exploatarii incarcarile inregistreaza 0 variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10.liza:e Figura 10.in direc!ia principal a de incarcare.. Utilizarea materialelor geosintetice pe/ltru imbuniitdtirea conditiilor de fundare ale unei structuri 230 231 .or eforturi scazute este acceptatii suprapunerea simpla. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Geogrila Element de It:!!a'tlll. .a .elor UV.u~erea In opera a straturilor de armatura din materiale geosintetice este aserl!anatoare cu cea de la structurile de sprij in din parnant annat.30.raz. Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii cu suprafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se creeze un strut rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul celor admisibile. Pante arm ate P. Atll~ei cand este necesara taierea unor bucaf de geosintetice.t'J~(J ~ ~hol de egc. .1ltC. ~ G"::lOfT'Jf\t~lb1Cf:!J e o COf~f.31). Toate ~ipurile de strueturi din parnant arm at trebuie supuse unor I11SpeC!llperiodice pentru a detecta dad existii tasari excesive. Pfl~clpala metoda de protectie este cea vegetala obtinuta pnn msamantarea pantei.29. In acest caz margim le se vor hpj eu banda adeziva sau vor fi tratate termic.ZIdin polimer sau material.. Elemente de legiiturii pentru geogrile . In directie transversalii este recomandatii realizarea unor suprapuneri pe 200 ~ 300 mm (chiar 500 mm dad sunt de asteptat deplasari Imp?rtante).l~ IJy.. ~ In c~z~11 ex~s~el1teiun. In cazul pantelor armate. deplasari a Ie elementelor de fatada.5.. De asemenea.6.

~~~7:.~r~~.:::./ Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii ell su rafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se cr~eze un strat p.2. 10.~y:~~ AW"'~~ V~~~~" v:·. utilizarea materialelor geosmtetl:e ..29.... . Un caz special it reprezinta utilizarea membrane~or lmpermea.. 230 variaza in plan (Figura 10. adica perpendicular pe fata umpluturii.~~) Merit·dol orond~or S:!:x.~. bil I.... --"i."~:. De asemenea.~~:"T:i...• exploatarii i~carciirile inregistreaza a variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10. coo G80·:·nef!I~){:... _ ..'~~'~:·. Toate tipurile de strueturi din pam ant armat trebuie supuse unor inspectii periodice pentru a deteeta dad exista tasari excesive.~.~~~!!r~~.=v~ . '!:'.:~~::~. Materialele geosintetiee trebuie protejate contra vandalismului ~i a actiunii razelor UV.. care se poate mari In cazul unor deplasari importante.1 fundatia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea apantrei unor scurgeri accidentale din rezervoareff'igura 10}2).:·..este efic~e~ta ... In acest caz margini Ie se vor lipi cu banda adeziva sau vor fi Ira tate terrnic. . rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul ce lor admisibile.300 mm (chiar 500 mm daca sunt de asteptat deplasari importante).. In cazul utilizarii amestecurilor de parnant cu fibre polimerice. =~ V'..11 y Figura 10... Elemente de legiiturii pentru geogrile Imbinarile trebuie realizate astfel incat sa aiba rezistente meeaniee si durabilitate maxime fatii de materia lul in sectiunea sa curenta.:_ .110100 egalizor" :. deplasari ale elementelor de fatada.:::i:"''''' ..... Atunei cand este necesara taierea unor bucati de geosintetice.:~.. I·lgura 10 . ..~·xht~nt~ d0 gal.. . deteriorari ale aeestora.. tn cazul existents] unor eforturi scazute este acceptata suprapunerea simpla.5.... Pante arm ate Punerea in opera a straturilor de armatura din materiale geosintetiee este asemanatoars cu cea de la structurile de sprijin din pam ant armat. dar nicicdata in directia de tractiune maxima.". •• ~.I:J[o ...· . . I e .. In directie transversala este recomandata realizarea unor suprapuneri pe 200 .10...31). pentru a omogemza con ditiil e de fundare pe un teren ale carui caractensuci 1. I in fimpul Solutia este eficienta in cazul unor construct II a care In . imbundtiuirea conditiilor defundare ale unet structurt 231 .:..~o Utilizarea materialelor geosintetice pentnl J. probleme de drenaj etc.. . . In cazul pantelor armate. se va aeorda atentie marginilor materialelor care se pot desira."".e~ . . ~7.:.6.. (~::}~r~ tJrr':p'uturo ~~~ "" +:10:«: G9()fJ~.~ >t'J'. M.= <:."Jr:!J ~... Principaia metoda de protectie este cea vegetal a obtinuta prin insamanrarea pantei. _1. armaturile sub forma de folii trebuie asternute in directia principals de incfircare... amestecul respectiv se pune in opera prin pulverizare... e C! COrJr_kJG:e f." .5. Geogrilele se suprapun pe distanta minima precizata de fabricant.30).. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Element de legatura din polimer sau alt material ____)_ Geogrila .

f -: ~.7..... .:~.. Armarea ell geogrile a patului de fundare a unor silozuri Pentru determinarea cerintelor referitoare la materialele geosintetiee utilizate la I~eriiri de fundatii se vor aplica prevederile standardului SR EN )3251 :2000. Sistemul de etansare .7... In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de fundatii aces tea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor rezistenta 'la poansonare statica. de a-l dftma si a-I c:?le£ta.3 I. (1JII. ·~~ . ..33): Sistemul de etansare ..E!i~iill====1~~:4· -)' :r~ .:~7. 10.. 233 232 ..<.'....noi. cu rolul de a asigura 0 etansare suficienta fata de lixiviatul produs in interiorul masei de "' 'de~euri. ea si incercarile ee tr~buie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor In anexa 7 sunt prezentate de~aliile referitoa~e la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice uti lizate la lucrari de constructii.:...7. ..oo.drenaj de baza este realizat deasupra barierei naturale (geologice} ( ) .••••. Nte ..0biect materialelor rezervoarelor geosintetice la depozitele Figura 10..2."~1 ~~ ~'1 C4-....~:-. ~ .~. L~:..·~ ...:'Of l=:::~. In activitatea de depozitare controlata a deseurilor solide (menajere sau industriale) materialele geosintetice se utilizeaza la sistemele de etansare ... lmpermeabilizarea fundatiei petroliere 10. In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii ..drena] de bad..-:::~~..1... _ •...:... Utilizarea de daseurl sollde 10. . ~·~t<l: ........~~( Fira impermeabilizare Impenneabilizare eu geosintetic de produse Figura 10.. Specificul sistemelor de etansare ..... caraeteristicile de he care)..'i··~ i~ .~. .drenaj ala depozitelor de deseuri solida Depozitele de deseuri controlate ("eco1ogice") sunt alcatuite din (Figura 10.drenaj ale depozitelor .. ca si in cazul extinderii sau reabilitarii unor depozite existente...32.~.. W.... . .o~.. ~J.

drena] de suprafata.drenaj de suprafata si de baza se extind pe intreaga suprafata laterala a depozitului (taluzuri in cele mai multe cazuri). straturi straturi straturi multi bariera exista ~i aJte straturi cu functii de protectie a stratului de etansare: de filtrare. atat materialele utilizate. cu permeabilitate si transmisivitate mare.barierii. straturi de drenaj. Pentru a asigura durabilitatea.at~c~llixiviatului asupra structurii Se utilizeaza: geomembranele . geocompozitele bentonitice . Sistemele de etansare . prin asocierea mai multor straturi din rnateriale diferite. . indeplinind u~atoarele functii: reducerea infiltratiilor allelor di~ precipitatii catre corpul depozitului. care asigura reduce rea gradientului hidraulic pe etansare. . • • Corpul depozitulul depozitate este constituit din masa de deseuri J.a . Si~h~. colectarea si transportul lichidelor. reprezinta 0 banera fizica intre exterior ~i deseurile depozitate.. De ace. integrarea in pelsaJ a amplasam~ntuluidUpa inchidere. cat si structurile din care fac parte trebuie sa fie durabile. Structura unui depozit de deseuri controlat .existente pe amplasament. . J.drenaj. care impiedica pierderile eventuale de poluanti si reline anumite substante chimice.33. In structura complementare: straturi straturi drenaj. la etansarea de 234 235 . J.a. sistemele de etansare .> existente int~~un ' Solicit~ri mecanice -le~atedepunerea in opera.7.mul. . avand In vedere durata de viatii a unuidepozit de deseuri. Tipuri de materiale geosintetice depozitele de de§9uri §i rolul lor utilizate la In alcatuirea unui depozit de deseuri practic se regasesc toate tipurile de materiale geosintetice pentru asigurarea urmatoarelor functii: Figura 10. anti . pentru a evita colmatarea de separare.3. Bariera 'naturala trebuie sa aiba un grad redus de permeabilitate. de umiditate.de etansare . 'cat si la etansarea de suprafata).erozionale. avand capacitate mare de evacuate. . respectiv: . straturilor de 10.> Solicitdri chimice . Aceste straturi sunt grupate in doua mari categorii: straturi de etansare.'in general 'in asociatie eu materiale minerale (argile compactata) sau alte materiale geosintetice eu functie de etansare (la etansarea de baza.impiedicarea emanarii gazelor toxice pr~d~sein interiorul depozitului ~i coleetar'e~ lor.> Solicitdri hidraulice de temperatura. raze UV etc. . de armare.vanatn microorganisme.drenaj se realizeaza in sistem multi . .rnasa proprie si tasarea deseurilor sia terenuluide fundare ' J. A. Etansare Durabilitate. in special cele de baza sau de taluz 0 da:a re~lizate nu mal sunt vizitabile ~i reparatiile sunt imposibile.la etansarea de baza ( 'in asociatie cu geomembrane sau argila compactata).'.se define~\e in raport eu solicitarile depozit de deseuri.> Solicitdri fizice . de penneabilitate foarte scazuta. ~ Sistemele de etansare .

acesta indepline~te si functia de protectie.drenaj adoptata In diferite tilri pentru depozite de deseuri menajere ~i industriale.. geotextile. Problema armarii apare in urmatoarele situatii: realizarea unor taluzuri abrupte..-. g • F'Igun '1e 1035 '{ 10. Protectie contra eroziunii Se utilizeaza: geotextilele geoeompozitele D. geogrile mono. aeesta indeplineste ~i functia de separare... Pentru separarea deseurilor de sistemele de etansare .. Daca deasupra geornembranei este utilizat un strat suplimentar de etarisare din geoeompozit bentonitic. realizarea de strueturi anexe 'de sprijin din pam ant armat.diIB 236 ~4 Figura 10 .)~~~~". geotextile Cll rezistenta mare la intindere...~~ /~ .i~ da (11. .. Figura 10.x~~ c1911ILrare\_ cur.. Utilizarea materialelor geosilltetice deseuri fa depozirele de 237 . Armare -GDolill~l. ... saltele geocelulare din geognle sau geotextile. " . de ~1' In . de drenaj Pentru protectia etansarilor realizate eu geomembrane se folosesc in general geotextile netesute de grosime mare. F. ...' etansare .36 este prezentatii structura sisternelor '..suprafata (singure sau in asociatie eu geomembrane cornpactata).sau biaxiale. Daca pentru drenare se utilizeaza un geoeompozit de drenai... . B. sporirea capacitatii portante a'terenului pe care se construieste depozitul. imbunatatirea stahilitatii etansarilor minerale subtiri pe pante. a1 '. Filtrare Se pot utiliza: •.drenaj se utilizeaza in general geotextile.II ale materialelor eosintetiee in eadrul unui depozit de deseuri. geoeompozite de armare. .34 ilustreaza prinelp~ I e Ie "'" ti rune . Separare . Drenaj sau argila Se utilizeaza: geotextilele georetelele geoeompozitele dedrenaj (si eu functie de filtrare) tuburile din materiale geosihtetiee (geoconducte) C. Protecfie In acest scop se pot utiliza: georetele eu funetie anti-erozionala. .. saltele alveolare din geotextile.Oft'liiul1buma pril't'l-ill ~ Gl!odnu'l- <.- G"'i)l-. G.o». .. / Oe~nlOt de ummate- G.--~-.. E.

Ic~lil ·IQC... o c .' HHfft Argil..:: 10.tII U"Dt'[ . Materiale geosintetice eu functie de etansare t-:LVL'r.-~"\.1 protectie .4. •••• ! f·······i~ -! ~ " ~~'1<}····~t..••• _'•• _ :~ .~: :~ ..'It . Se vor avea in vedere parametri cum ar fi: concentratia. ... t:.t\·~ .~~01m..\tARl!: .._ -!I ~ .~~11 St'~f ~ "ri ~~.drenaj de suprafata si posibilitatea de a se adapta la tasari diferentiate... ..7.h"". comportarea la solicitari mecanice fiind definitorie .7.. Figura 10.~Nn_~~'LL.'J!~ IT.. In caz de incertitudini se pot realiza incercari de compatibilitate chimica pe term en lung.. ::r.. .. pH-ul....36.. temperatura lixiviatului. . ca si compatibilitatea chimica: a materialelor.•.:. pe pante .... conditiile critice de colmatare... : '8':1 _..uw-ouJbraAIi..Ii . ..J-.• ...'~ _11·.. • Z b H M'=" .. :E ..drenaj de bazii la depuzite de deseuri industriale in diferite fiin Criteriul fundamental este asigurarea unui strat suport corespunzator structurii de etansare utilizate. Structura sistemelor de etansare ..rr- . prezenta solventilor.. utilizate pentru functiile rnajore ><I~~:V. ...:o.. protectie).::::~ I ! j-"~"~ ~ I.n'~ li:arJ .JJ:lh16U1"II~ Figura 10... 10..1.i. se iau in considerare criteriul de filtrare..i~i£..C-OlII-Cmb.4.HAI"f_~'\lt r... a hidrocarburilor etc.: . "" . Criteriile de alegere si dimensionare se diferentiaza in functie de pozitia materialului in cadrul depozitului: la baza depozitului criteriile fundamentale sunt compatibilitatea chimici si perfonnantele mecanice in conditiile si pe durata de exploatare. Materiale geosintetiee utilizate ca strat suport :..'. drenaj.--. de dr1)II~J (d. ..._...USTRIA ··fII . La toate materialele geosintetice se va verifica compatibilitatea starii de eforturi si deform alii ell proprietatile mecanice ce asigurs comport area materialului in suprafata ..'!11 _ c " ! ...:1":~b ~j:'~~ ~~. (.4... Criterii de alegere a materialelor geosintetice utilizate la depozitele de deseurl Criteriile se refera la materialele (etansare.cI.••.a'...r~~..diferite fan .'I: - (. . A.. ..:-tlli'(' I i i ! de poe atll.:~" [t •• __ .~. In cazul In care materialul geosintetic protejeaza 0 structura de drenaj..sunt prioritare caracteristicile de free are ~I comportarea la tractiune.J:lM'~ .. respectiv asigurarea unei protectii suficiente. ~ ..jllrl"r. td""""~ ....7.m.\ 10.::!.Un --- "L~ :c. Trebuie asigurata stabilitatea generals a sistemului de etansare ... ... _. '\. ~.exigentele de natura mecanica primeaza fata de cele legate de compatibilitatea chimica. __ ~_ •••••••• _---_ •••• _...'i:. . .. 238 239 ..)..--<:) . .2.. .. LIA Wi. _.I. l . H.:.\U.35. m "uh ('Ulof.. I~~ ::&.•• AAb~'i~ . Structura sistemelor de etansare ~ drenaj de baza la depozite de deseuri menajere in.:-o:-£( . . I ! l1'.l'II.'~II\i.

ca ~i Incercarile ce trebuie realizate pentruevaluarea conformitatii materialelor. a de-a lungul liniilor de cea mal mare panta.-. In jos.i alegerea materia:lelbr din cadrul componentei de drenaj trebuie avute in vedere: debitul de fluid eforturile meeanice impuse structurii (rnentinerea capacitati] de drenare sub eforturile aduse de structurile de deasupra).:.. de \e~l:.7.u~z~::ctele singulare reprezentate . 10. .de.. intemperiilor. vant violent.drenaj. geosintetice la depozitele de care sa perrnita localizarea lucrarii ..:. Dupa instalare. i : . Pentru detenninarea cerinjelor referitoare la materialele geosintetice (cu exeeptia geomembranelor) utilizate la depozite de deseuri solide se vor apliea prevederile standardului SR EN 13257:2000.7. rezistenta la poansonare statica.i e sensul irnpus de d Iocalizarea defectelor care au Pe pante derularea materialelor se va face de SUS... asamblare se pozrtioneaz t ncoreaza in transee de ancoraj Geosinteticele asternute pe pan e se a dimensio~:~eo~~~. treceri. compatibilitatea ehimic.. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la depozitela de de§euri Pentru punerea in opera a materialelor deseuri este necesara realizarea unui "plan" Imbinarilor (sudurilor). Materiale utilizate eu functie de drenaj Pentru dimensionarea . [n standardu] mai sus amintit sunt precizate Tn plus caracteristiei relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul depozitelor de deseuri solide. se rea I· izeaza~ as tfel incat sa se asigure conhTIllltatea sisternu de etansare . Operatiile de manipulare vor fi reduse la 'minim pentru a evita deteriorarils. In anexa (i sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. conducte etc. Planul serveste si pentru fost reparate. temperaturi extreme). Nici un material geosintetic nu va f introdus in lucrare in conditii climatice nefavorabile (ploaie. 240 241 . a punctelor singulare etc. conditiile critice de colmatare.i eu lichidele transportate.. [inand cont de geometria tehnologia de montaj.3. iar I!niile de .. zapada. materialele se vor se vor lesta pentru a nu fi antrenate de vant ~i se vor acoperi cat mai repede pentru a evita degradarile datorate raze lor UV.4.. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. caracteristicile de frecare si rezistenta la foe).~i ..5. 10. acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor.

polipropilena) sau pornind de la copolimeri. sau la temperatura ~i presiune obisnuita in prezenta catalizatorilor. Polietilena de joasa densitate poate contine in structura 15 la 20 ramificatii la mia de atomi de carbon.965.ale plastic.numarul (mediu) de unitati rnonomerice mtr-o rnacromolecula . catalizatori etc. . . In iar f~rmarea se fac~ In general prin ciildura ~i presiune. Grad de pollmerlzare . Conventional nu sunt considerate materiale plastice: cauciucul. aceasta neregularitate dand nastere Ia cristalinitate mai redusa (50 . liniara are relativ nurnai cinci ramificatii laterale la mia de atomi de carbon.. care se descompune I~ temperatura de cca.pclimer sintetic cu structure liniarf format numai din C si H si eu un numar oarecare de ramificatii.941 . !erpolimer ~ produs macromolecular trei tipuri de rnonomeri. 242 243 .reactia chimica prin care moleculele unui monomer sunt legate intre ele pentru forrnarea unei molecule mai mari. '.. 300 "C..ereoregul_a~l.>1 1nalta densitate (PEMD. Cristallnltate " . . datorita caracteristicilor sale de curgere. Pollmer ..produs macromolecular rezultat concornitenta a doua tipuri de monomer distincte: .0. d ar . Pollmerlzare . .3 atm. Copolimerizare . .materiale plastice care au inglobate fibre ~au te~atun ~e le confers proprietati de rezistenta mult superioara celei a rnaterialului plastic de baza. din polimerizarea a .940 iar cea de inalta densitate 0.tate~I. .1 este cea mal. Pulletilena PE (-CHt-CHt-)1l .910 .TD) . m ~re ~I. In funcrie de densitate si sistemul de polimerizare este obtinuta prin polimerizarea etene i in diferite conditii : la presiune mare de 1000-2000 at si temperatura de 100-300 "C in prezenta oxigenului molecular sau a unor peroxizi ca initiatori _ obtinandu-se polietilena de joasa densitate (PE.materialul care mai mult sau mai pLL\lI1 poate deveni moale prin incalzire si se poate intari prin racire intr-un domeniu de ternperaturi caracteristice acestui material plastic si care In stadiul mon le este capabil de a lua forma dorita. Homopl~li_me r .materia lul care in stadiul finit este solid . la presiune de 2 .ANEXA 1 TIPURI DE POLIMERI Deflmtli .polimerizarea in cursu I careia se obtine un copolirner. se Inmoaie in jurul temperaturii de 115 "C ~l devine casant la ternperaturi sub -25 "c. in care rnonomerii olefinici constituie partea principals.Copolimer .este polimerul cu structura 'In deusa diImenSJUm. ceea ce da nastere la maximum de cristalinitate (cca.Ocompactitate a catenei moleculare.926 .materialul plastic care poate f transform at intr-un produs infuzibil si insolubil cand este supus caldurii sau alter mijloace ca : radiatii. ' . " . Polietilena de densitate mare. !"ooomer . a carei masa moleculara este un multiplu a celei din substanta originala. Polietilena de joasa densitate are densitatea de 0. adezivii.rnolecula capabila de a reactiona cu molecule identice sau diferite pentru a forma poli Imen. printr-un mijloc oarecare de form are sau extrudere.molecula gigant de dimensiuni coloidale ..85 %). _. • _ Po~imer . rezistente la acizi chimici marite.ezultat din polimerizarea Material plastic termorigid . PEID) Polietilena este un material termoplastic. Material termoplastic .familia de polimeri obtinuti din olefine pure (cu polietilena. Ma!eri.e ranforsate . .0. liniar.forma de structura moleculara a u nor po I" _ 1men care arata 0 st. care " sta d'lUI de preparare sau prelucrare este fluid. Unele proprietati fizice foarte bune ca de exernplu rezistenta la agenti chirnici si rezistentele mecanice depind foarte mult de metoda de fabricatie respectiv de tipul de catalizator folosit pentru polimerizare. elastomerii sintetici fibrele vopselele. care poate avea ~l ramificatii laterale de catena.0. 95 %) precum si rezistente mecanice.cornpus macromolecular obtinut in reactia de polimerizare prm inlantuirea unui numar "n" variabil de mole cu 1e d e monomer.Ma~erial plastlc (masa plastid) . Polloleflne .925 cea de densitate medie 0.. rmca umtate care se repetii . .polirnerul constituit din repetarea unui singur tip de urntate monomenca. 0 m structura pohmerului. Notiunea se poate atribui formarii de cristale solide cu 0 forma geometrica definitii. .1 contine ca ingredient esential un polimer sintetic cu rnasa macrornoleculara . . obtinfmdu-se polietilena de medic '. Macromoleculii .

copolimer obtinut . printr-o rezistenta foarte buna ' stl 11 butadlen st iren SBS . sau proprietiiti termoplastiee (rigiditate (68 . propilena ~i un monomer diena. ' A i lanturi macromolecuJare succesiunea unitiitiJor structurale nu respectii nici 0 ordine.ea d luI de elasticitate. _ realizarea de geomembrane ell sau tara armatura. . cu structurii In functie de asezarea radicaJiJor metil in raport cu macromolecular se Intilnesc urmatoarele trei tipuri de polipropilenii: PP izotacticii .polimer cu structurii spatiala neregulatii in ale ciirui (-CHl. 'd izi baze ~i alcooli pana a . fabricat .CH . acetat de vinil. Lantu macrorno din 98 Yo izobuti ena ~ I ' Ii permite vulcanizarea.. PP atactica . nesaturate ale izoprenu ui.se obtine din etilena i ~I . de etilen. . sau ca spatiala regulatii in ale Polletilena sulfoc lata nrur . .eopolimer .CH3 J Pentru sintetie. W izopren (caucluc i h u til) . . derivati t' ~ 'gidii sau plasti Ja a ~1 . ~ PESC ~i sulfonarea partiala a polietilenei. Copollmer s re . etc" a:.lI de. PP (-CH2-CH-)n .polimer cu structurli unitatilor structurale formii are un grad de eomponente care In u~I~.ev1l1e . 'I t1 ibi Iii. PolietHena cloruraHi PEC .blt um ECB . joase. lSa la ~ctillnea caldurii peste 160 C . d este stabil tata e aelZ1 . 'I' • ecial pentru fabricarea ' tiren si este uti rzat 111 sp pornind de I a suren 'i butadiena: biturnului aditivat. preCUITI ~i 0 rezisten!ii mai buns la ciilduri si la agenti chimici. legaturi 244 245 . Polimerul se polimerizarea clorurii de vinil p if 't' i este sclubil In cetone. . esten. 0 rezistenta mica (comparativ cu EtlJena-propilena_dlena terpnlimer EPDM.polimer cu structurii spatialii regulatii. Pohelorura de vinil po I' irner obtinut . _ a I 40 poate obtme 111 orma n c . rezistenta la tlexiune mai buna. bT ti etc.. Copolimer . prin c lorurarea ciirui lanturi macromoleculare succesiunea unitii!ilor structurale elementare se repeta constant de-a lungul lantUlui in pozitie al ternantii .SO "C.polimer liniarii. Policlorura de vinil supi "d I I idrie In ceea ce pnveste d gaJare de aCI c or 1 . Acestj polimeri pot avea proprietati de elastomeri la un continut de 30 _ 40 % clor." I. Polipropilena homopolimer in comparatie cu poJietilena se caracterizeaza ca avand rezistentii mai mare la intindere. si este utilizata pentru plastifianti. amestec ilic)bitum I . aceasta forma are un grad de cristalinitate mic si 0 densitate mare. de vinil. intretine ard~rea. Iantul macromolecular cuprinde duble legaturi nesaturate. de mare) la un contimit mare de clor mare Copollmer Izobutl enaI leeular 'I ~ i 2 % izopren. (Ill genera I pe b a za de 'I un copolirner ester al acidului acrilic . . ceea ce 0' . se autostinge. mo 11 f f I sit pentru Copolimerul EV A poa~e 1 0 0 adaos pentru a obtine biturn-polimer. saturatii. ! Copollmer e . si hidrogen. Acest copolimer se caracterizeaza la actiunea razelor ultraviolete.polirner sintetic obtinut pnn I CI "in rezenta peroxizilor organici.aceastii cristalinitate ~i 0 densitate mai mica. rezistenta la ~oc. polietilena) Un dezavantaj al polipropilenei este la actiunea razelor llitraviolete. format numai din continand un radical metil lantul In ale policlorura rea I'izarea de geomembrane este uti lizat adesea In arnestec Cll PolipropHena carbon (CH3). rezulta din arnestecuri de po~imer C. CLl care se obtine prin substitlltia atomilor de hidrogen de pe catena liniarii a poJietilenei eu atomide clor. care permit 0 eventualii vulcanizare.vI~1 eXI. Produsele cu un continut peste 45 %clor au 0 rezistentii' la flacari. ciirui lanturimoleculare succesiunea elementare respecta aceea~i ordine. Polietilena clorurats poate fi vUlCanizata eu peroxizi.) " . modul superior. Policlorura Terpolimer pe baza de etilena. instabila degradandu-se Cll e . () 'd ' halogenati. 11\1 Ia foe PVC se caracterizeaza comportarea ' .. In 'II ' tilena acetat d ~ van EVA . Proprietati e co '11 t za t1exibilitatea la ternperatun di t eele doua re obtinerea de toll • . stabilizatori pigrnentt ~u_ fl Ja~.polimer etilenic'. " contine . bi l in functie de rapol Ll ietatil polimerului sunt vana 1 e m runc] .75 %). PP sindiotacticii . _ prin faptul c3.

Partea I' M etermmare a grosimii straturil . ~i produse de drenaj si produse de 9. Caracteristic de drumuri si a1te zone de tratic Caracteristic inrudite.i~ii pregiitire 12. d' a presrum stabilite. inrudite. Determmarea densitiitii (rnasei 16. eo~e~tJ!e ~I produse inrudite.Geotextile prin incercarea in sol * SR EN ISO 12236:2000 Metoda de ingropare lncercare ile ~i produse inrudite. Caracteristicile fundatii ~i structuri Caracteristicile Caracteristicile externe de din parnant. (incercarea pri: C~d~.Geotextile sprijin 24. .~:~~eui~~n~lte. . 29. CIVI e: mdustnale ~I agrozootehnice. . etoda de or In IVI uale dill produse multistrat 0 ~ subterane 0 Standardele 247 . pentru utilizarea la constructii (cu exceptia cailor ferare si a asfaltului annat) SR EN 13250:2001 .Materiale It'. Partea I: Straturi individuale .79 . de perforate statica (Incercare CBR) 21. SR EN 13255:2001 . 999 . ennmarea rezistentei la 0 tractiune pentru imbinari/cusaturi prin metoda benzilor late 19..Geotextile impuse pentru utilizarea la constructii .Geotextile. pe~t~~ar~~i~~I. SR EN 13252:2001 inrudite. Determinare 13. Determinarea masei foilor si impuse pentru utilizarea la sisteme 25. unghiul~rii ~i semiluna _' Cauciue vulcanizar D termi . * SR ENV ISO 12225 :2000 . 5. impuse pentru utilizarea la constructia de canale SR EN 13256:2001 .1999/CI :2000 . Incercarea E~antionare 0 la sisteme control a eroziunii si produse lnrudite.. ex I e ~l produse inrudite. Detenninarea ST AS a ~pere a trac!lUne 403011. eotextile ~I prod use J dit D masei pe unitatea de supraf tnru I e.Geot til Determinare grosimii la " . 6.erml1lare~ Impenneabilitiitii ~. de determinate 20.Geotextil' ~i rod '.Geotextile si prod use inrudite.Produse Ie til D ' STAS 6143-85 P x ue. . sr netesute. SR EN 13251 :2001 .:e ~antalo. 14. TAS 2921-76 . Detenninare grosimii I '. use inrudits de si impuse pentru utilizarea la constructia de rezervoare ~i baraje 27. Caracteristicile Caracteristicile . di iduale di . eterminarea 15 *SR aja . peree) 26. inrudite.Geotextile ~i produse impuse 22. 9 80 . Deterrninarea rezistentei 4 . 3. i!e impuse la constructia de cai ferate 23. e ermmarea rezlstentei la ST AS 633 _ l~ ma ena e plastice .Geotextile ~i produse si produse inrudite. Determinarea rezisten!ei la ST AS 403~~~.ANEXA2 STANDARDE ROMANE I.Geotextile ~i produse inrudite. Caracteristicile 28.Matenale plastice Det . roduse textile tesute ' rezlstentei si a aillngirii 1 I'.n.Constructi' "I' . Lucrari de hidroizolatii Dt I. * SR EN 965'1999 PGresmnJ ~tabl!lte. ST AS pliicilor 7201-65 . SR EN 13254:200 I . ar ea . a rezistentei microbiologice . SR EN 13249:2001 . volumice) ~i a densiUitii relative as Ice.Geotextile impuse pentru utilizarea (protectii de mal.Geotextile si prod use inrudite. * SR EN 918:2000 .Geotextile la depozite cu asterisc si constructii ~i produse de deseuri sunt preluate SR EN 13257:2001 inrudite. *SR EN 964 I. 8. p • . '" SR EN ISO 10321: 1999 ~ Geotextile. 7. STAS 6127-87 _ oM' e . sta~lere a foilor tlexibile di teri 1 .n~dlte. p astrce.Geotextile a epruvetelor 246 * SR EN 964. SR EN 13253:2001 .I: 1999 . actiunea agen!ilor chimici .Materiale 1. EN ISO 9863-2: 1999 .Geotextile Standarde euro ene 1internatlunale ado tate ca standarde romane 10. irnpuse impuse pentru pentru utilizarea utilizarea marcate la tuneluri . solide prin traducere. STAS 6139-86 . etermmarea grosimii . '"SR ISO 10319: 1999 ~ Geotextile.CallClUc vi' sfasiere pe e u canrzat. ST AS 5886-68 . atenale plastice D term i . * SR ISO 10318: 1996 .G . 17. e ermmarea rezrstente] la S CI epruvete Delft) . 2.Strahm mdlvlduale . Caracteristicile I I. sfa~lere pe epruvets rni '( .Geotextile i rod • grosimii la presiuni stabilire P t 1 p ~~e I. Vocabular Incercarea la tractiune a benzilor la late 18.

lJ.. "'''I 248 249 . a ANEXAJ STANDARDEEUROPENE I....IlJ.Iww ww o~ zz ww ..IlJ.I ZZ z w Z NN N'" "IN -e ... NO') ~<:"'! zzzz t:: u zz lJ.U w Z e.'" NN M.... . :::l W W o 0:: o ~ a ~ l- II) 00 00 00 0000 ~~!!!(!l ..! " c: OJ .

'" o "' N tn 251 .'" '" 250 ..

D1790-99 Metode de testate prin impact a fragilitatii temperaturii a membranelor din material plastic 18.12. 01593-99 Specificatii pentru foliile si rnembrane]e din PVC nerigide -ANEXA 4 STANDARDE ASTM I. D 1435-99 Deteriorarea materialelor plastice datoritii expunerii la aer liber plastice prin tehnica 23. 4. 01709-01 Metode de determinate plastice prin metoda sage!ii a rezistentei la impact a filmelor 2. 02136-94(1 ~98} Metode de testare pentru [esaturile impregnate incercarea la indoire la temperaturi scazute 24. 8. 02102-96 Metoda de determinare a contractiei 01424-96 Metoda de determinarea rezistentei la sfasiere tesaturilor cu ajutorul aparatului eu pendul (Elme~dort) DJ 434-82(1998) Metoda de determinare a permeabilitii!ii filmelor si foliilor plastice fibre lor textile si racordurilor 9. 01204-94 Determinarea modificarilor dimensionale lineare a folii lor tennoplastice nerigide sau membranelor la temperaturi ridicate 01238-01 Oetenninarea indicelui de termoplastice prin extrudarea plastomericii 01388-96el topire prin materia le 01822-99 Metoda de determinate a energiei de impact necesare pentru a produce ruperea materialelor plastiee si a materialelor de etansare 01938-94 Metoda de determinare a rezistentei la propagarea une i fisuri a filmelor plastice si foliilor subtiri prin metoda sfasierii unice a 19. 02240-00 Masurarea rigiditatii cauciucului cu durornetrul _ 11. 6. DI 042-01 a Metoda de determinare a modificiirilor dimensionale materialelor plastice in conditii de exploatare accelerata 01149-99 Oeterminarea degradani superficiala datorata ozonului 01203-94(1999)el plastice. 7. 01987-95 Metode de testare pentru colmatarea biologicii geotextilelor sau f ltrelor formate din pamant si geotextile 21. I3 . 01693-01 Metoda de testare pentru fisurarea dill actiunea factori lor de mediu a materialelor plastiee dill etilena 15. 01505-98 Oeterminar~a densitatii materialelor gradientului de densitate 252 253 . utilizand materialelor ale 16. D 1598-97 Metoda de determinare a timpului de cedare a conductelor din material plastic sub presiune interna constants 01004-94a Oetenninarea rezistenjel membranelor din material plastic la sta~ierea initiata a foliilor si 14. D 1777 -96 Miisurarea grosimi i materialelor textile datorate 3_ plastice ~ fisurare 17. la gaze a D2122-98 Metoda de determinare a dimensiunilor conductelor din materiale termoplastice 10. Determinarea pierderilor volatile din materialele metode cu carbune activ 5. 22. Metode de testare a rigiditii!1i fesaturilor a 20.

rezlstentei la sta. 04354-99 Procedeu pentru prelevare vederea testarii de probe din geosintetice III 27.d d a e etemlinare . 03774 . .adeziunea la straturi tlexibile p atl or matenalelor plastice 254 255 . 02444-99 Metod. bazate pe diametrul teri ex enor di I" _ n po letdena. termopJastice si a elast'l caucluclIlllJ vulcanizat omen or tennoplastice . 04551-96 Specificatii pentru membrane tlexibile din PVC folosite la rezervoare de apa 47. 0256-00 Metoda de d t . materiale plastice prin i_a caractenstlcllor ncarcare ClI pJatane paralele 37. 04491-99a geotextilelor Metode 32. 04158-01 Ghid pentru determinarea rezistentei materialelor textile (abraziune uniforma) la abraziune a 26. a lungimii materialelor 44. D4545-86( 1999) Procedeu pentru determinarea integritatii sudurilor realizatein labrici\ pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane 46.. la impact a 39.25. urntatea de suprafala (greutatea) a 0412-98a Metoda de testare a . 02837-01 Met o d.J e eonmare a rezistenlei rna ena elor plastice ell pendulul Izod concentrata 41. .i racordllrilor term 1 . din materiale plastice' aze: e prOlectare pentru conducte D2992-01 Metod-a db' 0 lmere a b e . a a. 04364-94 deteriorate 28.• d .db' a Imere a b ae . CI Ica. e enmnare a .1 80. 0413-98 Metd dd .d .. 04595-86(200]) Determ inarea proprietatilor geotextilelor pe probe eu liitime mare de intindere a Determinarea efectelor temperaturii asupra stabilitatii 34. o e e etermmare a pro riets '1 .ll pentru conducts 40 . 43.Intindere .. 04437-99 Metode de detenni~are a int~gritii!ii sudurilor realizate pe santier pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane din polimeri 42.. Metoda accelerata pentru realizarea in aer liber a incercarii de a materialelor plastice utilizand lumina solara 29. a rezistentel la impact op astrce cu ajutoni] unui berbec 02447-01 Spe T t" . -. 04355-99 Metode de testare pentru degradarea geotextilelor datorata expunerii la razele ultraviolete si apa (aparate tip xenon -arc) 40. D3776-96 Oeterminarea tesaturilor 35. lesatunlor prin metoda Cll pr b. pent~ conducte si racardl!~i din _ . D4594-96 geotextilelor 48.a~el e prOlectare hidrostatice de stlcla rasim temlOplastlce annate ell fibre 03773-90(l996)el [esute M d eta e de deteoninare 31. 04533-91 (1996) Metode de determinate geotextilelor pe probe trapezoidale a rezistentei la sfasiere a 33.iere a constanta de tractillne) 0a esprcata (apararu] eu viteza 02412-96a Metoda de determinare .96 Metode de detemlinare masei p e l-t'" _... programele '. t . 0226 I ·96 Metoda de d t . 45. D4439-01 Terminologie standard pentru geosintetice de determinate a permitivitiitii la apa a a 30.lmll tesatunJor .d .i 36. condllcteJor . condllctelordin 38. .

. 111 ~Ian p~ unitate de suprafata a geosinteticelor e~ea J itatu gradientului constant pnn metoda 51. geomembranelor :. 65. 05199-01 Masurarea grosimii norninale a geosinteticelor Determinarea masei pe unitatea de suprafata a 63. . uctivitatii hidraulice a materi I I poroase saturate utili izan d un permeametru cu pereti flexibili a e or 1 60. ~e:~~:e8. t. bili ~ . rigide de materiale plastice D543-95(2001) plastice la reactivi 71. rezistentei lb' geotextilelor ( h~ ti b . D5493-93(1998) sarcina 72. 04885-0] Oeterminarea probelor benzilor late rezistentei irnbinarilor a geotexti lelor ' :. 04751-99aOetermlnaread 53.84-96 Determinarea rezistentei realizate prin coasere sau termosuda.1 produselor inrudite 55. D5323-92(1999) Metode de determinare a modlllului deformatie de 2% pentru geomembranele din polietilena secant In geotextilelor 68. rupere prin smulg . 05322-98 Proceduri de imersie pentru evaluarea la lichide rezistentei chimice a geosinteticelor 67. D5321-92( 1997) Oeterminarea coeticientuilli de frecare teren geosintetic sau geosintetic .05261-92(1996) geotextilelor esc hideri aparente a pori lor geotexti lelor I em de evaluare a respectarii cerintelor impuse 64. 04873-01 Ghid pentru identificarea ' depozitarea I '1 ru oun or de geosintetice si a probelor 56.. D5494-93( 1999) Oeterminarea rezistentei la poansonare a geomembrane lor prntejate si neprotej ate Cll geomembranelor p. 04833-00 Determinarea rezis t entei. a a raziune eu ar re a razrva sau metoda blocului) a 70.~t .. pentru ~eterm inarea rezistentei la ere :. Ia poansonare . 0471-98el Metod e d e d eternunare a pro . d nn meto a 58. 048. 04632-91 (1996) Metode de testate . D5084-90 Masura rea can ducti . .. a geosinteticelor la fluaj din tractiune. . 04886-88(1995) D e t ermmarea . I . D5397-99 Evaluarea rezistentei la fisurare din factori de mediu a geomembranelor din poliolefme utilizand incercarea la sarcina de tractiune constanta 69.p .geosintetic prin metoda forfecfiri i directe 54. 05420-98a Metoda de determinate plane.i manipularea 66. _. _ 04716-0 I Metoda de incerca re pen t ru d etermmarea ...1 a a ungiru geotextilelor 50.49.. D5262-97 Metoda de evaluare a comportarii lara [ncarcare norrnala.s\:~:~e~etode . a rezistentei la impact a probelm Cll ajutorul metodei Gardner a rezistentei materia leIor Metode chimici de evaluare 59. 05141-96(1999) Metode de determinare a eficj ente i de filtrare ~i a debitului printr-un geotextil utilizat pe ecran de retentie a turbiditatii utilizand pamantul din amplasament 62.pam an pnn metoda gradientului variabil a sistemului Determinarea permitivitiitii geotextilelor sub piramida 256 257 . dill 61. D5l 0 I-? I Deterrninarea potentialului de colmatare geotextil .e 57..'1 . cauciuc _ Efectullichidelor pne ap or matenalelor 52.

D5993-99 Metode d e les t are pentru geocompozitelor bentonitice 96. groslmll. D570-98 Determinarea 81.testare geocompozitelor bentonitice 91 pentru a dispersiei de negru de Ia intindere multiaxiala a Cll printr-un t pere. D5886-9 ( I . rigide de materiale plastice prin metoda sagetii Metode de control a sudurilor geornembranelor cu stocarea ~i transporrul 79. de lichid . debitului 89 D5887 99Metode de test are pen tru masurarea . 82. D5819-99 Ghid pentru selectarea metodelor de testare evaluarea experimentala a durabilitati] geosinteticelor 85. geocompozit bentonitic saturat folosind penneametru flexibili 90. ti Ie realizate din poliolebne pnn : ducere a oxidarii la geoslllte Ice . urnflare a componentei argiloase dimtr-un geoc ompozit bentonitic . D5820-95(2001)eI canal de aer pentru 95. D5888·95 Metode de . D5994-98 Metode pentru geomembrane texturate 97. geocompozitelor bentonitice pen t III controlul cali\~L\ii In etuva a geomembrane lor d e t enmna. 'rea indicelui . componenta argilcasa a unui geocompozit bentonitic Deteriorarea din 83. :~etoda terrnica diferentiala la Inalta preslllne 5 2001) Ghid pentru selectarea metodelor de testare pentru 88. miezului line! Metode de testare pentru evaluarea sudurilor cu . D5567-94(2001) Metode de testare a coeficientului hidraulica (HeR) a sistemului terenigeotextil 76.73. .D5747-95a Ghid pentru geomembranelor la lichide evaluarea rezistentei chimice a 93 D5891-01 Metode de testare pen t ru . D5818-95(2000) Metode de prelevare a probelor pentru evaluarea defectelor din instalare de geosintetice 94. D5496-98 Metode de efectuare pe teren a incercarii la imersiune a geosinteticelor 74.. de D5890-01 Metode de testate pentru 92.1 D5628-96 Metoda de determinare a rezistentei la impact a probelor plane. Ghid pentru obtinerea pro bid or e geoc ompozit bentonitic e 258 259 . . . rezistentei de conductivitate a 86. 05970·96 . geotextile I or d a t on·c e xpunerii In aer liber a masurarea masei unitare a 84.. D5721-95 Determinarea poliolefine absorbtiei de apa a materialelor imbatranirii plastice 05889-97 Metode de testare . D5885-97 ~ o~ . 06072-96 masurarea . D5514-94(2001) Detenninarea rezistentei la poansonare geosinteticelor prin incercarea hidrostatica Ia scara mare 75. pierderea.. d fluid prin geomembrane pentru determinarea transportu UI e aplicatii specifice . D56I7-99 Determinarea geosinteticelor 78. D5596-94 Metoda de evaluare microscopies fum in geosinteticele poliolefine 77. D5641-94(2001) vacuum 80. D'i884-01 Metode de testare pentru st~~iere a geomembranelor ranforsate detenninarea rezistentei [a M t de de testare pentru determinarea limp_ullil de 87.

120. d eterminare a rezistentei .. 06141-97 determinarea integritiiti i 111. 06389-99 la lichide . 06140-00 Metode de detenninare a adsorbtiei de asfalt a produselor utilizate la imbraeiiminti asfaltice pe intreaga latime 101. . a 105. 110. D6497-00 Ghid pentru conexiu~i mecanice elernente de traversare si structun la a Ie geomembranei ell de tractiune a materialelor Ghid' pentru evaluarea rezistentei chimice a georetelelor la . 0638-01 plastice 109. 119. 06243-98 Metode de testare pentru detenninarea rezistentei la forfecare a unui geocompozit bentonitic folosind metoda forfeeiirii directe 106. 06213-97 Iichide Ghid pentru evaluarea rezistentei chimice a geogrilelor la . 06241-99 Metode de . 06392-99 Metode de testare pentru realizate folosind metoda sudurilor geomembrane lor neranforsate sudurii term ice Ghid pentru selectarea. jupuire a geoconjpozitelor bentonitice intertesute . D6496-99 Metode de testare pentru. 06636-01 Metode de determinare geomembrane ranforsate a adeziunii dintre pliurile unei 260 261 . 06388-99 Iichide Oeterminarea propri~tatilor comportarii pe pentru materialele utilizate la ecrane de 06495-01 bentonitice Cerinte referitoare la incercarile pe geocompoziie testarea sudurilor . 06214-98 Metode de testare pentru determinarea integritiitii sudurilor realizate pe teren folosind metoda sudurii eu solvent 104. 06364-99 Metode de testare pentru detenninarea term en scurt la compresiune a geosinteticelor ] 07. m:to de Ior de testate 112.98. c hiirm ice a geotextilelor 100. 06365-99 Metode nedistructive pentru geomembranelor folosind testarea cu seiinteie 108. 118. 114. meta d e Ior 115.. 06454-99 Ghid pentru analiza eomponentei argiloase geocompozit bentonitic pentru detenninarea compatibilitiilii la lichide a unui chimice pentru 102. Ghid pentru evaluarea rezrstentei . 06574-00 Metode de testare pentru d e t ermmar ea transmisivitatii hidraulice (in plan) a geosinteticelor 121. Ghid de instal are a geocompozitelor'bentonitiee . 06088-97 margine 06102-97 Ghid pentru punerea in opera a drenurilor compozite de 99.testare pentru determinarea poansonare a geotextilelor ~i produselor inrudite rezistentei la tru determinarea comportarii 06454-99 Metode de testa~e ~ena saltelelor antierozionale termen scurt la· j compreslUn geosintetice Inierbate de incercare pe din D6455-99 Ghid pentru alegerea. . ·06461-99 retentie a turbiditatii 117. 06434-99 geomembrane flexibile din polipropilena 113. geomembranelor bituminoase prefabncate Specificatii 11 6 . geosintetice Metode de testare a rigiditatii saltelelor antierozionale rnierbate din 103.

iegiitu~ilor sa~1 a adeziunii pliurilor pentru produsele laminate realizate din materiale flexibile 136. D6637 -0 I Metode de testare pentru determinarea rezistentei intindere a geogrilelor pe 0 nervura sau pe mai multe nervuri la 134. 125. F904-98 Metode de comparare a rezistentei . 126. G 154-00 Ghid pentru utilizarea aparatului euI . D751-00 Metode de testare. 0746-98 Determinarea prin impact a sensibilitatii materialelor plastice si elastomerice la fragilizarea datorata temperaturii 130.122. 127. 0814-98a Metoda de determinare a proprietatilor Transmisia de vapori de lichide volatile 133.a tesaturilor impregnate 131. 0696-98 Determinarea coeficientul de expansiune terrnica lineara a materialelor plastiee Intre -30°C si +30°C eu ajutorul dilatometrului 129. trieotate circular utiJizate 128. D6638-01 Metode de testare pentru deterrninarea fortelor de legatura intregeosintetice folosite eu rol de ranforsare I?i bloeuri modulate de beton 06685-01 Ghid pentru alegerea metodelor de incercare a tesaturilor utilizate pentru beton D6693-0 I Metode de testare pentru deterrninarea rezistentei la intindere a geornembranelor neranforsate din polietilena I?i a geomembranelor flexibile din polipropilena D6706-01 Metode de testare pentru smulgere a geosintetieelor din pamant D6707-0 ISpecificatii pentru geotextile pentru drenaje de suprafata miisurarea rezistentei [a 135. 0792-00 Determinarea greutatii specifice (densitatii densitatii materialelor plastice prin disloeuire 132.lumina fluorescenta pentru expunerea la UV a materialelor nemeta Ice 137. 0882-0] Metode de determinate foIiilor subtiri din material plastic a proprietatilor relative) si a cauciucului _ de intindere a 262 263 1 . G155-00 ae 1 Procedura de utilizare expunerea materialelor nemetaliee a aparatului cu xenon pentru 124.' 'E96-00 Metode de testate materia Ie pentru transmisia vaporilor de apa la 123.

' . (GEOSYNTHETIC RESEARCH INSTITUTE. rezis t enteii d e proiectare pe term en lung a pe termen lung a GG4(a) Deterrninarea geogrilelor rigide OG4(b) Deterrninarea geogrilelor flexibile GG5 Metoda de incercare a geogrilelor la smulgere Georetele GN1 Comportarea la cornpresiune a georetelelor GCI Incercarea cornbinata de curgere prin miezuri drenante GC2 Debitul de curgere sub sarcina printr-un dren fitil OC3 Eficienta drenurilor fitil GC4 Comportarea la compresiune a drenurilor de margine prefabricate si a drenurilor plane GC5 Sistemul antierozionale pentru protectia impotriva erOZllLl111 prin impactul picaturilor de ploaie si a transportului de sedimente GC6 Sisternul antierozionale pentru canale de curgere cu v iteza mare 264 265 .ra. 4 Permitivitatea geotextilelor sub sarcina (1991) (vezi ASTM la fluaj din tractiune a geotextilelor (1992) (vezi geomernbranelor poliolefine GM6 Incercarea eu canal cu aer sub presiune pentru sudurile dub le ale geomembranelor GM7 Tratarea accelerata chimice OM8 Masurarea grosimii miezului geomembranelor GM9 Sud area geomembranelor pe timp friguros Geocompozite bentonltlce argiloase a geocornpozitului beutonitice texturate a benzilor de sudura prin metoda fuziunii ASTM D~ig2)fneercarea OT6 Smulgerea geotextilelor .rcarea la fiuaj din tractiune a geogrilelor rigide (1991) GCL! Masurarea umflarii componentei bentonitic OCL2 Permeabilitatea Geocompozite geocompozitelor la fiuaj din tractiune a geogrilelor flexibile (I 991) . rezrstentei . GT7 Determinarea rezistentei geotextilelor de proiectare pe termen 1 ung a GT8 Filtrarea fractiunilor fine utilizand filtrele din geotextile GeogrUe GGI Rez!stenta la intindere a nervurilor geogrilelor GG2 Rezistenta nodurilor geogrilelor (vezi AS~~36~2~n2~ercarea (vezi AS~~3~~2j:. terenlgeotexttle geotextilelor .ANEXA 5 Geomembrane GMI OM2 OM3 OM4 Controlul Grosimea Incercarea Incercarea sudurilor prin metoda ultrasonics de acoperire pentru mobilizarea ancorarii la poansonare hidrostatica la scara mare tridirnensionala la tractiune a geomembranelor PROCEDURIGRI Geotextile pe terrne~~~:erfonnantele OT2. USA) (vezi la filtrare prin incercari de eurgere sau sistemelor Colmatarea biologics a geotextilelor (1987) (vezi ASTM D1987) ASTM D5617) OM5 (a) Incercarea la tractiune constanta a rasinilor poliolefine (NCTL) sau a geomembranelor( 1992) (vezi ASTM D5397) GM5(b) Incercarea NCTL intr-un singur punct a rasinilor poliolefine sau a geomembranelor GM5(c) Incercarea la tractiune constants a sudurilor D5493) ~~3 Deteri. de proiectare .rea geotextile~or prin expunere In aer liber .o.

.

.".......:::.::~~ •..-::::..l::··:··:·:·:·~·::.'' .':_':....::::::.:.......:::::::.:..::.: ~ (.·:.-:.: '. ...' .....a.•.:..··..:.::.:.......:::::::::::.• ~.:.~ .::.:..~i... f..~':'':.: .. ::•.::..r R.·.i:»: .~~~.:..L~~~.:::..::.:.st~tic.:'''':'''~.•..:.::: :1···· "'' ' ~.. j :.are.:::...t..:.:..:•....:..•.:~ ....•..::"":.:..:.:.:. ••• LO_LO__ ~...::'.:":~:.:..:.:.c..:..[Penetrare statica (CBR test) Caracterlsticl Decesare pentru functia de tlltrare ~.::.::·. ~. :. ..~L • •• .::.::c.:...r ..-.•..~. : ~!Rezistenta la degradarea microbiologica.''':"-~:..c.::.test)1).'...::.~ .. •...: .:::.:..... . d.::..:.. ...._ ~..::.:Hi~.. 1 :r.~:.• i ...~..:~: •._~.:. ..::.[p~·~·~·~h..:.:. : Alungirea la incarcarea maxima JEN ISO 10319 1 A' .. .:... ·..: ..IRezis~enta la tractiune a imbinarilor si . ... ~Rezistenta A: Sj ~ .-".:.:.:... ..·."...Caracteristicl necesare pentr" f"netia de separan:~ Caracteristici impuse pe tipuri de func1ii Legends: H: impus A: relevant in toate conditiile de utilizare S: relevant In anumite con'ditii de utilizare : II:._.~LL~~. .c .:.::. ...: •..::..::. : sudurilor : ~~ .::::.2) !E~[S.C ar.:..:..:r~ ... •.' " 13438i 12447 12225 :!Degradarea in tirnpul instaliirii1ENV .::c..:.:....~.:..~"I".:' .-..:.. • ~ezi·st.: .c.::~ ."'.·::.::....~ ~ : :.. ::::.:....::.~:._.c.:.:n:n .•._ ..t'~~.:. _.::..[Rezistenta la tractiune 2) .~.::..::.: .:::.:..-.::::..C":o:...::.iTit·~t~~··~p~i·i~·p·i~~·~·~~~·i·······JENfs·O··iJO·58············!:········:··· '" .c .•.-•:. '.._L_.ii(CBR....()12~36 ·~[-~~-1I ·1 -••• ·_•• LO••••..::::...._L~LO_L~L~U_L~LO.:.::.":~::.. •• F •..c.=..:.~.".::.:..~.:.:~.:::. 9}6-·······::~. .~~. J.••.i'g:.:.. .::~..:.:.. .':.:~.\~..~..._:_~':..E·N·"iso·:1·2·95·7~·i·.:..~.LO... •.:.:.~~~~:..::.c:.~nta la d~gradari provocate de'!EN •factorii de mediu 'i:: la degradare chimicalENV ·l:~~...[~ .:·'.::::::::::..~~..:. ."..-.......::: .::::. i Rezistenta la tractiunelEN '1··::·::··::·::·:··::··::·::·:::.::..:...-:'_...:..:...:.•:.::.:~. ..c.~....C"i"·'·':':_c.:.:. ::...::.:".:.::::..I''':":.::::.::::..~~:i~~~~~.-.'.::::..:.:...•.::~.:.' ~..::.:::.:.::::::.:..~...' S! Decesare pentr" ("Detla d~ armar~ ""'~" irw''''Y~~'~-car~~i~~i~ti~i''''--'''-~ '_""] rMri._~:.·::.c.''''''..: ip..:...•.:::.:~ ."'l : '.·..-...'..c:.c..:..:::....::::::.:.._:'':':_:'':'_....:: .-... ...:.::::..:c.. :.~ '...::::......::··::...!.:.":.dad..•.·~~~i·l~·~·~·····~···"····~·····~::'·~······-~·.•. ~:~l .... . ••.::.: : .:..::.c..: ~~~.··::..""..". L~ • .~~~~~·~.':_:__:-:-:__:~'-:-:...::::.:...'~:':.ls... ':...:. r".~'~.~.."::~c....:::...""'=r."::. ~ l j ' :I. .e.......=:.~..~. :.::....". .:: ..:..:. ..'.:.::~:....~...:..·:..:. ::...''':.te.: ..'.:.......:..·~.:.'-:' ''':.:....'.. r ~ !:~ ..:...~~::.·.~:.:: ::. H 1 :!Ai:~~~:i~~~::i~:i._:__:-~::__:~'-...~:....: ~ : . .::::..::.:...:::::::.....::.:=c. ":':":':"':"':':':':":':":':':':':'~:":'':':.:.:....'... i l1 .. c.:::.::.:. : : : : :.:: .-:.•. 269 .::~::.:::..c.'..:: -2 ..... :: ...t. ::.t....c~.:.::"::. .':''_:_:'_:'_:'_:_..~.are.:.:•• L~_AO..'::''':''~~'''.:. Rezistenta la perforare dinamica!EN : (incercare de impact cu conul)i '.....:.::. :.•.:....:::...·::·:::·::......::..:.: .•..~ ...•••••• _ _.".::. ..::.::'..-.~: ..:.:.. : . :.... :..:...:.::'..:.::. :'..c...::: .~..: .:.:...:...::::::..~. .:..·. . ·i .:.:.. '. ::.:•• ::. ..:.::.:••:.re..·::·::~··'····:::::.•.... ::~. 1 !i·~~~~l..:~."::::. ·• ~.... . _-.:.. ~~N ISO 10319l ! R~~i'~~~'~i'a'~~~i~i~'i~bi~i~il~r'~....::.. S H .1.......: i l' s ISO 10722-1j A .'..:: .:. : ::'.:.•.p :.:~...~..Ebl Caracterlstiel · .c:......: . :::::....~:i:~i:~~..•.-_L il~e~~tr.•.:oc..":"::H:..::..~. .:~.~..•.:......:.~c..::.:::::...::.:. ._~~..:::"c.~.. :: . : •.... :(........~ ISO 103 J 9 '....:::.:..·. :\ .·:.:::.~~:i~~::. ....:..:..'.:::::.-... ... c 918! A ~ I"'..:!EN'iso"j'o3.::.:=: dEN ISO 122361 .'.~· ' ' ' ICI :r::·::.::.::.:..:.1 •. ISO 10321 1EN sudunlor.:::::::::::::..:.'..

...:. :._~. :::.: .:......••.i~£~.·. ) .·~:.1~~i~~~.'...=~c.: .c.. ..:.~~~~:~~~~j~~~O~7~~..~.:._.".. ~sudurilor' ISO 10321 S .:... •••••••••• . "..~:... :jCaracteristici de frecare1p.••••• ··~'i.~t~~t~:\. ..:-~. ...• : apei perpendicular pe T ·······································r···········...:...:': ••••• : :I'~~'~..:.. ..".::·.:.........:.r ..:. ~ .c._~.......•..i~ ':::.~:·...._~~: ~~...... .- - : ·~············ ...:~ '1·" H: .. :: ~~ .::cc.." ....:."~:..- ..:...~~~'i~it''''':·":..~..!f:~'~'~~::JI .:..·:.c.~~:d...~'~~~t~'.~~:.c.:... •.:...."..~....!~E~~{.~: :....:.::..I~:~..:.:..T"-··"·'·S~·~·-"'~::: :..:.....:.·:.:~ ....'T:....:.~.:~:.. ..:·:....:.~:. .:.:. : ·[·~·::~·:·...:....:.'.··~.:..._~::~....''':....-:: :: ~: ._~..:·~~.:...~i~g~iI... ...:.:..c....~c~c.:.:":.:.:::::.:...~~~..~:...:.:2...: ..".:...::"·"'''''''''...".~':".._:...:...:. :1 A .l~~~~ ••••.._:..:.: :..~:~Jt=::·:':~:~':::~: .~ 'IRezistenta la degradari provocate de • factorii de mediu ~f:.~....:. I..•.... ...~~~.:..·.:e·· jPermeabilitatea :~plan:EN i!~~~~l~~\~i:..:.I.. JI~~. ..~ (...::...'=~....":..m~~..: ::.. :..~.. _ - .' :~..H·········· ' ..~~·~· ~··¥·.:..::..~....c.:..~c..:..[ : W'ncercare de impact cu conul) . -.~~.._:·~-:."..:.~~~~~~:'~ •••••••••••••••••••..fi~~j~rJf::!=~~:~:-~1 'rEN . ..~:.cc.:..:.:: .:..-. J...".._.·'·:'··'····'V~·~...:. .:.~~:.:-: : . 'lDurabilitate . . rl.'.: ..rENV~i'2447~·_·NN~ __M..:.:._..rR~~. i· .:l.~f~..:.:..:::-:: ..··c.~i.:-..:··...j fEN 13438 ..:.:..:..[ ..:::...~ . ~ ~:~....~': :.~~~..c. .:._~: .:~:.. .:.~~~:..~:...:__:_:.: .:.:.':::'::.~:.....-.:...cc::.•...: L a: .:.-~: ~...: : ::.c.:::....:.":. :-~::~..:..c..~.:..""._.~:.~[~:..:.-..•.:.. .:.....:":.··!I·...-:..: ::-..~:~.. : .j A lRezistenta la degradarea chirnica :lENV 12447 ) ~.I...} ._~. J Caracterlstlci necesare pentru functia de protectie· .:.:-:......:. ••• ·"···"i :.~:.~.-.: Caractertsticl .~~~.."""".i j . ...:.. ..~..::.:... .:. .. ~·-··.'." .:-:_. :i(i?cercare de impact cu conul):EN • ' •• _A • ...-~.: :.:.. < . ~~ ~ :. .:.....:..••••••••• ![••.f' .::·~·:.r~~~.~ : ISO 12957-1:1 A ~j : <.:.-:..::.".:. ••••••••••••••••• :jEN 918 :' .:.:.:'..: :~~. .~.c.: ':.-.:.f~~~~~~~~~~~~::~~~~~:~·{~'~~~i~:~·E~i§:~~~if:~ij~~::E~·~~~:·~~'::::.. H : • i!contatt'cuogeo'menibr~na :: li~~.·· .~~i~t~.. ~~:.: ....:::::#~~d.... .c.:.:..:...:-: :::.::J..-.. Prutectie :.._-...:.~~'~......:.c..~~~~~~."'.:.~~:~~s~t:d~~l. . ..: :.:.-:': :.:...: ·:1 271 .:..~. N ..ri·b·i-~i~ii·~~ .. ••• ~••• I ••• ~••• ..'~~'.-..~ •••••••••••••••••• .: ..::. :...:·:.·.:.:._~~.... ~ •• ~ ••••• ": ._~ f:: ~.·'~ti'~i.:wiOOI89055 :.: ..c.~:..~~::::::. ::.•-.::~~)lff... - - - .:ii Caract~rlsticl ifactorii de mediu ·jEN 13438 iiRezistent3 la degradare chimica·· .iiMetuda de testare] :lanexa B .:.c. ..~:~~·i·~~·'~~~·. .. :...:..!~~~n ...::.c. n~cesar~ p~ntru functia df: drenai .~.'.rEN 918 H 11 ~~~ :~~ i~:_:_~ ~.~..:.:.''' ISO 11058 :1 A ii s.-....••.: :..~.....: ::. '1 H •• . • ~:..~t~····.._:...!.~~~:~·i....~ :~.~t~~·t.'..."] ~ 270 ~:. .:..~:..:..:...i ..:·i~' t~·~~t.""""....:...~~..::...~.~~ .. .•.~:..:...': ........)i"..