P. 1
NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii

NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii

|Views: 3,101|Likes:
Published by Aoncioaie Mariana

More info:

Published by: Aoncioaie Mariana on Feb 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/06/2013

pdf

text

original

NORMA TIV PENTRU UTILIZAREA MA TERIAlELOR LUCAARILE GEOSINTETICE DE CONSTRUC /I LA

NP 015-02 Inloculeljte C227-8&lNDICATIV

Totodata, proiectarea lucrarilor de construcrii ce Ingl?be;:J~.;1 materiale geosintetice implicii. ? serie. de c~lcule ~i \~e~ode sp~clhTce., 111 lucrare fiind puse la dispozitia proiectantilor principiile de dkgel e ;:J parametrilor caracteristici. Prevederile prezentului normativ servesc pentru: • clasificarea produselor geosintetice, cunoasterea :';1 verificarea comportarnentului acestora, • agrementarea produselor existente, . ,.. _ • stabilirea principiilor pentru utilizarea adecvata $1 eficientii a geosinteticelor la lucrarile de constru~tii. . . Prezentul normativ va fi urmat de 0 serie de ghiduri de proiectare a principalelor tipuri de lucrari realizate ell prod~se geos.inteti.ce. . .. Pentru aplicarea practica a prezentului norrnativ se impune preluarea si traducerea tuturor standardelor europene In domeniu, . Prezentul normativ inlocuieste si anuleaza prevederile en7 - fl8
< ••

1.

DelECT

Prezentul normativ se refera la principalele prod use geosintetice existente pe plan international ~i care se utilizeaza In prezent In dorneniul constructiilor in tara noastra. Utilizarea eficienta a acestor materiale implies cunoasterea tipurilor de produse si a functiilor pe care acestea le pot indeplini, datorita proprietatilor specifice. Fiind produse artificiale, modullor de fabricare, ca si materia prima joaca roluri determinante asupra proprietatilor lor. Prezentul normativ defineste principalele grupe de produse si functiile acestora in conformitate ell documentele elaborate de Societatea Internationala de Geosintetice (lOS). Caracteristicile ~i modul de obtinere a parametrilor definitorii fiecarei grupe de materiale sunt prezentate pe baza standardelor europene care, In mare parte, au fast preluate sau sunt pe cale de a f preluate pe plan national. Numai In cazul in care nu exista inca standarde europene publicate se face referire la alte norme internationale (ISO sau ASTM). Avand in vedere importanta tehnologiilor de punere in oped, de realizare a imbinarilor produselor, ca ~i necesitatea controlarii calitatii lucrarilor de constructii ce inglobeaza materiale geosintetice, sunt prezentate metodologiile ~i procedurile specifice de punere In opera, Imbinare si control existente si agreate pe plan international. Diversitatea tipurilor ~i functiilor materialelor geosintetiee au condus la utilizarea lor complexa si complernentara in dorneniul constructiilor ceea ee a impus in cadrul normativului structurarea posibilitatilor de folosire pe principalele tipuri ingineresti constructive. Aceste utilizari sunt exemplificate III lucrare, fad insa a avea un caracter exhaustiv.

C

2.

TERMINOLDGIE

2.1. Deflnltla materialelor geosintetice
Geosintetice (materiale geosintetlce) = produse cu structurii plan{l realizate din materiale polimerice si care sunt utilizate impreunii ell pamanturile, rocile sau alte materiale III domeniul constructiilor.

2.2. Functllle materialelor geosintetice
Functiile mecanice. materialelor geosintetice sunt in principal hidraulice
$1

,j;

I,

2.2.1. Filtrarea
Materialul geosintetic este utilizat in scopul de a perm ite trecerea fluidelor din masivele de pamant si umpluturi din materiale granulare, prevenind migrarea necontrolata a particulelor solide (Figura 2.1), evitandu-se cresterile excesive ale presiunii din porii pamantului.

Elaborat de:
UNIVERSITATEA CONSTRUCTII TEHNICA BUCURE~TI DE

Aprobat de:
MINISTRUL LucRARILOR PUBLICE. TRANSPORTURILOR ~I LOCUINTEI

cu

ordlmll nr. 1228 din 03.09.2002

74

75

2.2.4. Protectla

Materialul geosintetic este utilizat ca strat protector al unui alt strat sintetic sau natural (Figura 2.3)

Figura 2.1. Mecanismul

fi ltrdrii

2.2.2. Drenarea
. M.aterial~l geosintetic este utilizat pentru colectarea si transportul fluidelor din rnasrve de pamant ~i umpluturi de materiale granulare (Figura 2.2).

Figura 2.3. Principiul de actiune a geosinteticului
. .
'

ell

rol de

profeerie

' 2:2.,5.

,'.

,;\

SeparCirea

-::

~-':

Figura 2.2. Principiul drenajului in planul geosinteticului 2.2.3. Etan§area (impermeabilizarea) Materialul geosintetic este utilizat lichidelor sau gazelor dintr-un rnediu in altul. pentru a preveni migrarea

Mat:rialuJ geosintetic este utilizat intre doua materiale diferite pentruall'l1p~eqi9,~' a'hw~t~cullor, ca de exemplu un strat de material granular In contact stca! de'hiathial fin. In acest caz exista doua mecanisme care .....;'. ~>i'_,;i _,;h;' ': se pot dezvoltal.nillmpj ,~ .' (lr:""Ill.l~teri<:l:Nl; ~n.; ti~de sa patrunda, 'in ,golurile mat~rialuilli s.rapular,' diminuand astfel capacitate a sa drenanta, ca ~1 prQPri~ti!ilesale de frecare (Figura 2.4 a); (2) materialul drenant tinde sa patrunda 'in stratul fin, diminufindusi astfel rezistenta (Figura 2.4 b),

cuun:

76

77

2.2.7. Armarea (ranforsarea) Materialele geosintetice sunt utilizate pentru a prelua prin rezistenta lor la intindere eforturile pe care pamantul sau un alt tip de material nu le poate prelua. Principiul de functionare al armaturilor introduse 'in pamfint este ilustrat in Figura 2.6.

[a)
Fara geotextil

ell georextil

(b)
Fara gcotcxtil

Cu geotextil imp!i.cateinjuncpa de separare

Figura 2.4. Mecanismele

2.2.6. Controlul antierozional Materialul geosintetic este utilizat. pentru a preveni eroziunea suprafata a terenului ca urmare a siroirii apelor si/sau actiunii vantului. Fara geosintetic Cugeosintetic Figura 2.6. Principiul de

, .,

de functionare

a armdturilor introduse ill pamiint

,:! :
;ii·

iLl

i I· ,:
.!

,i:

Figura 2.5. Material geosintetic cu rol de protectie antierozionala 78

Principalele domenii in care este utilizat principiul arrnarii pamantului sunt: realizarea unor lucrari de sprijinire care stabilizeaza masivele din interior (Figura 2.7); stabilizarea pantelor (Figura 2.8) imbunatatirea capacitatii portante a terenului (Figura 2.9); armarea straturilor structurilor rutiere (Figura 2.10).

79

11).. Teren de fundare 4.): Figura 2. Geosimetic 3. Rambleu 2. Stabilizarea pantelor prin lucriiri de pdmdnt armat 80 81 . Tcren de fundarc 4. Figura 2. . umplute cu material granular. Geosintetic 3. Functla de container Materialele geosintetice sunt utilizate pentru realizarea unor elemente de constructie compaete.9. Paiul drurnului .•.7..2. Utilizarea materialelor geosintetice drum uri lor la armarea fundatiilor 2. Structuri de spnjin din pamdnt armat Umplutura repusa in opera dupa alunecare / ..8.10. Rambleu construit pe un teren moale annat cu geosintetice 1. Acostamcut ".1.'< Figura 2. ..'.material granular 2. Suprafata posibila de cedare . beton sau alte material~ (Figura 2. care se prezinta sub forma de elemente discontinui (saei) sau de elemente continui.._.::ItIm Zk:!url dssprijin Culel de pod Figura 2.8.

netesute. Sunt utilizate in special pentru functii!e hidraulice. folie sau similar care se utilizeaza In contact cu pamantul in domeniul constructiilor. Prlnclpalele tipuri de materiale geosintetice deflnltll in cele ce urrneaza sunt prezentate. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. Forme tridimensionale rea/izate din geotextile. dar exista si geotextile realizate din tibre naturale (iuta.) Oeotextilele pot fi: [esute. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. Geogrile Geogrilele sunt retele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1 + 10 ern) pentru a permite patrunderea materialelor granulare. 2. dar si din poliamida. Principalii polimeri utilizati sunt policlorura de vini! (PVC) si polietilena.1.4. multifilament.2. Sunt utilizate in principal la ranforsarea masivelor de pamant (functia de armare).3. 2. . 82 83 . conform terminologiei definitiile principalelor tipuri de materiale geosintetice. lOS. Geotextile Oeotextilele sunt [esaturi permeabile realizate din fibre sau fire textile. Geomernbranele sunt utilizate pentru functia de etansare (impermeabi lizare). 2. etc. Geotextil inrudit Un produs geosintetic este eonsiderat ca fiind inrudit Cll un geolextil daca este un material geosintetic permeabil sub forma de banda. consolidate prin intertesere sau termosudare. utilizate cu functie de container 2. tricoturi.3. dar pot fi obtinute si prin impregnarea geotextilelor cu elastomeri sau bitum.3.3.2. Geomembrane Geomembranele sunt folii sintetice eu permeabilitate foarte redusa. deexemplu). poliester sau.Sunt realizate in general din polietilena (de inalta densitate) sal! polipropilena.3. Sunt realizate in general sub forma de folii polimeriee continue. Figura 2. polietilena si poliamida sub forma de fibre sau fire (monofilament. poliesterul. alcatuite din materiale polimerice.11. mai recent. Polirnerii utilizati sun! polipropilena.3.

Sunt utilizate de regula impreuna eu un geotextil. armare etc. formate din nervuri ce se intersecteaza sub diverse unghiuri. 2.3.3.fibre sintetice. filtrare.georetele. ' 2. realizate din benzi de geotextile. geocompozite bentonitiee. geomembrane . cu functii din cele mai diverse: drenaj. 2. Simboluri In Figura 2. geogrile sau geomembrane utilizate pentru armarea parnantului sau/si control antierozional.1. permeabile. conform lOS (International GTX GMB Gemexl! Geomembrana simbolurile principalelor Geosynthetic Society).12. 3. rnateri ale GGR Geog~la Figura 2.geogrile. Simbolurile principalelor materiale geosintetice in anexa 1 sunt date definitii referitoare la principalele tipuri de 2. din care eel putin un material este geosintetic: geotextile . Geoconducte Geoconductele sunt tuburi flexibile sau rigide realizate din materiale polimerice si sunt utilizate pentru transportul fluidelor in diverse aplicatii ingineresti.geogrile.2.7. amestecuri pamant . specified geotextilelor poate fi gasita In SR ISO Terminologia referitoare la masivele de pamant (proprietati fizice si mecanice) este cea proprie domeniului de Inginerie Geotehnica (STAS 395081).12 sunt prezentate geosintetice. Deflnltle GEOTEXTILE Oeotextilele sunt materiale textile permeabile realizate din materiale polimerice sau naturale utilizate la constructii In contact cu pamant sau aile rnateriale.geomembrane.5. Pot fi utilizate etansare.6.3. Georelele Georetelele sunt produse eu structura plana deschisa sub forma de retea.8. Sunt in general realizate din polietilena §i au ca functie principala drenajul lichidelor ~i gazelor. Se pot include in aceasta categorie si produsele polimerice utilizate ca protectie antierozionala si care se pot prezenta sub diverse forme. geomernbrana sau alt material care sa previna patrunderea particulelor de pamant in interiorul retelei.3. 3.4. Geocompozite Oeocompozitele sunt combinatii de materiale. Saltele geocelulare Saltelele geocelulare sunt structuri tridimensionale polimerice. 84 85 . Terminologia 10318:1996. geotextile . geotextile . polimeri.

.sprij inire temporara. Utilizarea geotextilelor de sprijin ('II rolfi ltrant ill spatele zi durilor ell barbacane. Drcu antierozional (.. saltele bariere drenuri geotextilele de drenaj se utilizeazii ale diferitelor la: constructii: de deseuri.zid de sprij in din gabioane in geotextilelor figurile Cll 3.zid de sprijin consol idari i.t.".C'/..'=-. In figurile 3.::::_. b . ~i.~xlll .. ziduri de drurnuri. cai ferate. 86 87 . c . constructii hidrotehnice etc.la puturi: filtre sau piezometre..la diferite geotextilele pot f utilizate: i: ziduri de spnJ In.)( / (iC~I:.. .. . Protectie Separare Annare Control Container x ...---_-''''' Xx Xl( .::&.J:(' rl:. x x x X X X tipuri de construct] drumuri $1 cai 1< ferate..1..!ri:~~I.. 6.1 .~ Cu rol drenant. x:...4 - 3. Utilizari ~"'B"".5 sunt prezentate exemple de utilizare a rol drenant._ --. I :\·l~~.(~.zid de sprijin cu dren subteran.:-ut~-x:d '. 5..-_="".~:-F' '<. sistemele sprijin. '*'.. M-McriZll drenant =?"'i:':<:""AW"".l( )e . pentruaccelerarea Figura 3.3. ~ x x x x x ~~~ x~~.Ti iX Cu rol de tiltru. a ...=. x ~ I 3. depozite drenante.. ~ x x· x X I XKXX. anticapilare..• ' . depozite de deseuri../'" x r~~~~~~~~ I I a:::::::.2.o.3 sunt exemplificate aceste X X X utilizari. [d) baraje..---j . 1. Filtrare Drenare .3. x X l( .wA.... 4.~)t I Geotextilele pot f utilizate ell urmatoarele functii: ..#....... )(' ! xi x. (Ieotcxtil lbi 7. d .

fa realizarea de b .i. pentru contra invelit rara c. tub drenant rolfiltrant in geotextil. in protejarea geornembranelor poansonarii statice sau dinarn ice. ..4../ /' i. kdrCH. intre terenul de agregat de fundare si teren 1<1fundatiile de drurnuri ~l cfi i intre deseurile depozitate depozitele de deseuri.strat granular invelit Cu rol de separare.tub invelit in geotextil. 110i I. lucrarile de reabilitare a drumuri lor pentru a Impiedica sau intarzia transmiterea fisur ilor din stratul suport in imbracarnintea bituminoasa noua...2... geotextilele se utilizeaza: intre stratul ferate.tub drenant in strat granular geotextil In strat de nisip.1. geotextilele se folosesc: sau a altor muteriule Figura . si sisternul de etansare . Utilizarea geotextilelor ca filtru sub stratul de protectie a malurilor 88 89 . Figura .. Utilizarea geotextilelor fa diguri din materiale loca!«.3. rol de drenaj ('II (e) (d) ell Cu rol de protectie. d .] la de imbracaminte bituminoasa.) Figura 3.drenaj. intre straturi Ie vechi ~i si corpul digurilor si rambleelor.Jj . Utilizarea geotextilelor sistema de drenaj a .Georexril _..

. pod c . " ' ~- •3-.~-:.armare la traversarea unor cavitiiti Figura 3... d . ...taluzuri armate. geotextilele contra se utilizeaza: protectia pantelor aplicatii (Figura 3. pe terenuri slabe.lI. geotextilele se folosesc: ramblee sau depozite de deseuri fundate h) la drumuri.. ..7)...Cu rol de control pentru antierozianal. Diverse IIfili..... ·. .._..~. b. . . oj ':-1. d ... _ ..I'h~· '. la lucrari de reabilitare a pantelor alunecate.. . g .ziduri de sprijin din piimfint armat..... in Figura 3.5.. .\_ .".~. ~.In pile de 90 91 ... .:/"ili ale geotextilelor ell rol de armare a .'iG( _ ==-. ' . eroziunii de suprafata in diverse 3) •• ~.... Utilizarea geotextilelor pentrrl protectiu contra croziunii a ~ sub straturi de anrocamente la protectia sectiunii unui canal sau curs de apa..:.:::::)_. Figura 3. 1<1 real izarea de taluzuri abrupte armate.' . . b. b ." stint date exemple de utilizare a geotextilelor Cll rol de armare. -- -. ~ ".la protcctie de maluri. In arruarea imbracamintilor bituminoase la drurnuri.7..perne armate sub fundatii.Mmarea imbriicfim intj lor bituminoase.. c . cai ferate. Utilizarea geotextilelor ca barierii capilarii Cu rol de armare.pe pante. .6. f. >' ~: '.. la realizarea de structuri de sprijin din parnant armat.. g. <1) Figum 3... e .

Utilizdri ale geotextilelor 3. la protectia fundatiilor sub apa. foliile si elementele profilate din material plastic.. a .~i:i~Q:il. Pentru cea mai mare parte a geotextilelor. prin topire sau dizolvare. la protectii costiere. pentru piloti in terenuri moi. poliesteri (PES).~. cat si stabilitatea ia actiunea agentilor fizico-mecaniei.multifilamente [esute. tehnologii de fabrlcatle.diguri Figura 3. Filamentul este un fir continuu obtinut prin extrudarea directa din polimerul adus. tehnologii de fabricatla Geotextilele se realizeaza de obieei din polimeri. Materii prime. la constructia pragurilor in albie. e . d . b . e .3.9.benzi. Dupa extrudare. Filamentul mai este denurnit "tibra continua". Polimerii cei mai frecvent utilizati pentru realizarea geotextilelor stint: polipropilena (PP).• se utilizeaza si alte forme cum ar fi benzile taiate din folii sau benzi extrudare.1.netesut termosudat 93 92 . e .jmai rar. f.8 sunt exemplifieate rol de container. (f) Figura 3.~~~~.monofilamente [esute. '-'::~t~..netesut intertesut.monofilamente [esute ealandrate. In Figura 3. filamentele sunt supuse unui proces de etirare. eu cfiteva utilizari ale geotextilelor b.Cu rol de container se utilizeaza: la consolidarea ~i protectia malurilor.fundatii sub apa. fire si fibre.~. tipuri 3.8. Pentru geotextilele speciale.pi loti in terenuri moi. la constructia digurilor.3.·~ . .aparari si consolidari de maluri. b. in stare de tluid vascos.< . care le imbunatateste atat caracteristieile de rezistenta mecanica. materia prima este prelucrata sub forma de filamente. ¥~. d .~~~. Diverse tipuri de [esdturi pentru geotextile a . e . poliamida (PA) ~i polietilena (PE).~. Materii prime. cu rot de container ::~'" ci. ~.v e.

3. In anumite combinatii. diagonal si atlas. .f!lamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamen'tar) pnn rasucirea. care Ie confera proprietati filtrant . In raport cu numarul de fire si de incrucisari pe unitatea de suprafata. . Consolidarea prin coasere este 0 consolidate mecanica realizata prin executarea unor siruri de cusaturi in lungul paturii fibroase.2.durabilitate mare in care sunt incluse'geo~6xtilele realizate exclusiv din polimeri sintetici . Fibrele constltul~ ma~eria prima pentru producerea geotextilelor netesute dupa tehnologia de mtertesere ("needlepunched") sau pentru realizarea fire lor prin til are (toarcere).. de regula 0 ra~ina sintetica.' ' » geotextile netesute geotextile te. care aga!iind fibrele le reorienteaza si Ie incalcesc. Tipuri de geotextile Geotextilele pot fi clas. se face 3. Caracteristica pentru geotextilele netesute. formate dintr-un aglomerat de fibre orientate dupa 0 anume directie sau la intfimplare. cu structura tridimensionala. In » » » • Geotextilele netesute sunt paturi fibroase. se obtin geotextile cu desime si grad de acoperire diferit si implicit. Geotextile tesute Geotextilele [esute sunt materiale cu structure bidimensionalii. sirnilare cu cele ale mediilor poroase naturale. geotextile tricot~te geotextile retea » geotextile speciale. consolidate prin diferite procedee.1. Geotextile netesute 3. biodegradabile. 3. Din punct de vedere al provenierqei materiei prime acestea pot fi: » materiale la prima intrebuintare (originate). consolidarea termica. ' .'fieate dupa modul de fabricare. produse realizate dintr-un amestec de polirneri: produse realizate dintr-un amestee de poli~eri '~i fibre naturale. In general cele doua sisteme de fire sunt perpendiculare.3.prin raport cu celelalte tipuri de geotextile clasice. Consolidarea chimicii consta din realizarea unor legaturi intre fibre! eu ajutorul unui !iant chimie. Fi:ul se obtine prin asocierea tilamentelor sau prelucrarea fibrelor. Acestea pot fiaplicate independent sau asociat.ute. A~ocl:rea.2. materiale recuperabile~i refolosibile.drenante foarte bune. In forma de spic. Principalele procedee de consolidare utilizate sunt: consolidarea mecanica prin intertesere.3. exista trei scheme principale de [esere: panzii. Interteserea 'este 0 consolidate mecanica realizata prin introducerea in stratul fibres si apoi extragerea din el a unor ace speciale. Aspectul materialelor este identic cu al tesaturilor obisnuite. 94 . » » produse . \ pro~use eu ~urata de viata limitata. in punctele de contact ale acestora. 95 Din punet de vedere geotextilelor se disting: al polimerului ulilizat pentru fabricarea » » » » produse realizate dintr-un singur polimer (polietilena. constituite din fibre dispuse intr-o retea regulata. sau fibrelor constituente. este structura lor tridimensionala. consolidarea prin coasere-tricotare. cu permeabilitati diferite. Fibra rezulta din tiiierea filamentului Ia lungimi diferite. ee rezulta din incrucisarea si intrepatrunderea a doua sisteme de tire: urzeala si batatura. "'. Consolidarea tennica se realizeaza prin fixarea (imbinarea) la cald a filamentului. D~n pun:t de vedere al durabilitatii (durata de viata) geotextilelor acestea se Impart m: . . poliester etc. consolidarea chimica. polipropilenj.).2.eu . cuprinzand geotextilele realtzate in amestec din polimeri si fibre naturale. In tehnologia textila. urrnatoarele mari categorii: '. a elernentelor respective.2.

3. alcatuire. precum si marea lor defonnabilitate la solicitari de tractiune.1. Geotextilele insamfintate sunt prod use netesute care au Incorporate in ele serninte de gram inee perene si eventual unele adaosuri (t~rba?.3.. . eu specificarea tratamentelor de consolidare si finis are. in ele se realizeaza 0 impletire continua a tirelor din biitiiturii cu fie care fir <tin urzeala. realizate prin impletirea unuia sau a mai multor tire. .2.ntioanelor In vedere. caracteristic Schema de [esere are cele mai putine incruei§iiri de fire pe unitatea de suprafata. tipul firului sau al fibrei.3. dependenta de ceaa benzilor constituente.4. elementele dimensionale: greutate. 3. Dupii tesere pot fi supuse unui proces de finisare. materialele pot fi desirabile sau indesirabile.definit dupa criteriul de fabricare.2. de regula cu 0 structura inchisa. Ele se utilizeaza in locul geotextilelor c1asice sau in combinatie cu acestea.n ~uno~~te rapid tipul si modul de prezentare. Tesaturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o .2. la 4°C. Caracteristici fizice 3. la un grad de acoperire egal cu al celorlalte [esaturi. cum ar fi termofixarea prin calandrare sau fixarea prin acoperire cu 0 pelicula. Rogojinele sunt impaslituri groase ~ifoarte rugoase. sub forma unor bucle i'nlantuite. Specifice pentru materialele tip trieot sunt flexibilitatea ~i supletea lor. ~at:nalde sunt destinate lucriirilor antierozionale ~i asigurii astfel msa.tricotare. dezaerate.i testarii se vor aplica prevederile SR EN 963: 1999.Tesiiturile tip panzii sunt cele mai'isimple.2. Geotextite speciale Aceasta eategorie de geotextile include numeroase tipuri. care presupune trecerea tire lor din batiitura peste doua sau mai multe fire de urzeala. grosime care desi sunt caracteristici fizice.4. trebuie cunoscute de la inceput. structura tesaturii fiind rectangulara. Aceste caracteristici cuprind: natura ~i perforrnantele materiei prime.3. ' produsul in sine. . Caracteristici de identificare Identificarea geotextilelor deriva din necesitatea de. geotextilele insamantate. . 3.antnrea suprafetelor tratate ~i protectia acestora pana la dezvoltarea vegetanei. Caracteristicile geotextilelor 3. tipul polimerului. Geotextile retea Geotextilele retea sunt materiale textile cu spatiiIochiuri) mari de ordinul a cativa em? realizate din benzi.4. la fiecare rand. dintre care rogojinele.1. 3. bidimensionala. elementele privind modul de livrare ~i ambalare a ~roduselor (latimea de fabricatie.m. In raport cu modul in care se realizeaza .4.legaturile dintre fire. . 3. tehnologia de realizare.4. Geotextile tricotate Geotextilele trieotate sunt materiale eu structurii. Tesaturile din benzi sunt materiale realizate din benzi late de cativa mm. Densitatea speciflca (relativa) {Pf} Densitatea specifics este densitatea fibrelor din care este alcatuit geotextilul. Materialele pot avea grade diferite de rugozitate. [esaturile din benzi si materiale profilate.ealizate din fire sau filamente destul de rigide. precum si fabricantul produsului. . ". Densitatea rei at iva se defineste de obicei ca raportul intre densitatea substantei si dens ita tea apei distilate. din material plastic.structura In diagonala determinata de schema de [esere. . folosind date le oferite de acesta. tipul textil . fire sintetiee sau naturale asamblate prin procedee speciale diferite de cele clasice de tesere sau. definit prin mod de fabricatie. Au in general grosimi mari.2. In acest standard sllnt prezentate ~i frecventele de esantionare recomandate. Pentru prelevarea probelor si pregatirea e~a. 3.5. In avans sau regres cu unul sau mai multe fire. Tesiiturile tip atlas au un aspect neted. sporite in raport eu cele ale tesaturilor. pana la 2~4 ern si 0 tlexibilitate Iimitata. Principala caracteristica a acestor vrnateriale este rugozitatea pronuntata. 97 96 . elementele dimensionale ale rulourilor).

cat ~i pe baza de masuratori In cazul geotextilelor netesute. polipropilenii: 0. prevederile standardului EN ISO Figura .4. ~e~rezinta masura interactiunj] dintre greutatea (masa) ¥eotextllulul ~l rigiditatea sa.2.4. sub a presiune data (2. mecanice. Pentru Peutru identificarea determinare I produsuJui se fcloseste cea mai 3. Deschiderea echivalenta a porilor (0) In cazul considerate a produsului. densitii!ii si specifice se vor apliea prevederile total.2. .J. 3. .0.200 kPa).2. 20.90. Grosimea grosunea determmata pentru presiunea de 2 kPa.2.10. . a carer marime se urmatoarele metode: optice.2.1. hidromecanice. bine conturate de ciitre reteaua determina in acest caz se poate directe.~ volumul 3.Valeri tipice ale densitati] poliester: 122-1.4.sunt reprezentate direct sau indirect suctiune. geotextilelor de regula Marimea [esute golurilor ~i speciale. se exprima in procente. n = (1. 3. Schema de incercare Standarde aplicabile: este prezentats in Figura ASTM D 1388-96. Pentru detenn inare se vor aplica prevederile 3.14. obtinuta.90-0. doua fete ale nominata este m ica valoare SR EN 965: 1999.4. SR EN 964-1: 1999 si . Schema de determinare a supletei 98 99 . Supletea .3 s. exprimata prin masura in care materia lui se indoaie sub propria greutate. dintre este volumul de golurilor capacitatea nylon: 1.2. Pentru detemlinarea ST AS 5 RR()(68. Gr~simea se defineste ca distanta dintre cele ll1at~rJalulul.6.2.. determinare IIi unitati se vor aplica de lungime. In cazul materialului de a lasa sa treaca legata Se poate calcula cu formula: 3. specifice (relative): .4.5. Porozitatea (n) Porozitatea se defineste geotextilelor ca fiind raportul porozitatea lichidele.p·t J f. pol ietilena: 0. de suprafata. .1 D.3.91. Grosimea (t) . libere solidi 3. Masa unitara (fta) . geotextilului. Deschiderea pori lor se exprima Pentru 12956.0" . golurile deterrnina atfit de prin prin calcul.4. se vor aplica prevederile .4. Masa unjtara sau masa pe unitatea de suprafapi se exprima de regula 11~g/m ' ~I es~e calculata pleciind de la cantarirea de epruvete patrate sau circulare de dirnensiuni cunoscuts. y (dintre fibre) si aria totala a probei. Procentajul de suprafata llbera Se aplica suprafata libera doar geotextilelor tesute si reprezinta raportul dintre SR EN ISO 9863-2. golurile . Suplerea.7. -sunt spatiile dreptunghiulare. unde: tlA = masa pe unitatea p = densitatea t = grosimea Porozitatea total a a geotextilului. A x 100 . porii acestora.05-1.

rI:. (t >T __ ~ •••••••• .curbe tipice alungirea la rupere (deformatia maxima.~:~~.:~"::. Caracteristici mecanice 3.::~'·'I:lf.8 pentru diferite tipuri tf i pe probe la intindere se poa e • ace G .l A .' • ' Acest mod de mcercare pellllllt: Sll~~l:.ae~ii geotextilul.11 sunt prezentate cur b e tiipice a .nIHfti-}~_I~r.J. in special pentru materia le impaslite. .~. legata de permeabilitatea acestora si de capacitatea de a retine particulele de pamant. ~0u1'!::·:i:'Li<... 101 ...:~~.:OI n... prin rezistentele ~i deformatiiie la intindere dupa cele doua directii de incercare: longitudinal (pe directia deconfectionare) ~i transversal (pe directia perpendicularii celei de confectionarsj Din incerciiri rezulta: efortul maxim de geotextiluLui. 100 Fonnele uzuale ale probelor pentru determ iuarea caracteristicilor de tractiune sunt cele prezentate 'in Figura 3..L_ .4. Tr}.:.J~ l":_lir~ t~I~. :___~~_~_· -"Ll~ll Detormatle speclflco 1%) fin V· ~ rlgura . 0 excepris 0 constituie geotextilele tesute ~i cele netesute termosudate.'. Comportarea la tractiune se exprima in kN/m de liitime.. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geotexti lelor se vor aplica prevederile standardului SR ISO 10319: 1997. au 0 co t· I : ..ll f. Rezistenta la intindere Rezistenta la intindere prelua eforturi de tractiuns. existand lnsa ~i norme specifics cum ar fi ASTM D 6364-99.10' U " _ 1).1. intindere (rezistenta la intindere a (\ _ c. 8 ). Compresibilitatea Compresibilitatea reprezinta capacitatea geotextilelor de a se deforma sub actiunea unor solicitari mecanicenormale si este in general mai mare decat a pamanturilor.I\. drenare sauseparare (caz In care este 0 caracteristica secundarii). . I Este 0 caracteristica fundamentala.:'J·... compresibilitatea reprezinta 0 caracteristica importanta. respectiv '" un efort ~orma I datorat ~1tor straturi naturale sau geosintetice aflate deasupi a. r rnodulul de elasticitate (panta portiunii initiale a curbei a _8). El -.3. De aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate a aplicatiilor.)u._.eo:':~~.3..t. fie ca geotextilul este utilizat cu functie de armare (caz in care reprezinta principala caracteristicii mecanica).2.. reprezintii capacitatea geotextilelor de a ! I in Figura 3.I.~1 •••••• __ •• _ ••• I • ••• f LL N(-.Ja::·'1't.:~ B C !) d~n rl'U1tm:on>'Ii:·nft:_~ . in timp ce aceleanetesute capacitate mai mare de defonnare.11 Rezistenta fa lntindere a diferitelor tipuri de geotextitc . r:pUI 900t0:<1. Pentru geotextilele netesute consolidate prin intertesere sau pentru cele ce contin rasini. Geotextilele tesute sunt mai rigide..4.~~:ll~it~~~:rr~~~~n d:''l.. _ i 30 ._I_UI f12'.(.Jt 'G~:.3.12.so.4. fie cu functii de filtrare. . f. de geotextile.3. Pentru studiul compresibilitatii geotextilelor sunt aplicabile metodele traditionate din geotehnica (incercarea in edometru). ~. 3. Detenninarea rezistentelor R"zistenta :a intindere Ct.

~.. poate duce la 102 perforarea geotextilelor.incercarea Elmendorf. la determinarea rezistentei la intindere a geotextilelor. pnn raportul intact. Rezistenta la plesnire (Ia lntindere rnultiaxiala.• ••••• co ".3..3.w··~mk5IJilUi$illffiW%@lDtl .. .3.jEDnrEE2Ji . 103 . 100 (%) TgeotextiI ~.incercarea necesara initiala necesara determina la intindere a imbinarilor se aplica ajutorul pentru sunt supuse la astfel de eforturi una din urmatoarele mcercari: eu proba sfasierii trapezoid (ASTM alii prin D 4533-91)...'..3.i··········~lif:l t j incarcari cieliee a ceda .4. geotextilelor [esute..' :'. trebuie imbinate eel mai d . proba rectangulara de cauciuc palla la plesni reo care se deformeaza unei membrane ASTM aflata dedesubt..:_.e e a cusatum exprimate ~I.P7@¥fml&.5.. (~~~\~f Incarcati perpendiculare Exista :' ~ pe planul sau. planul sau: incercarea deformeaza incercarea eu ajutorul Standardul membrana gonflabila : }"". •••....: ..L·L······t¥J······. ~ geotextilul ce utilizeaza sub forma unei ernisfere.6.. in care pe a proba Cll 0 tai etura parti ale taieturii. de 75 mm se trage de cele doua pentru propagarea sfasierii (norma .-.-'-. care utilizeazii 0 la eforturi 0 perpendiculare pe care . Se determina in conditii de solicitare fara reprezintii capacitate» geotextilului de a sa si deformatie ce trebuie cit mai fidel situatia reala.' ·'·'.. se cu in timpul care instalarii..I T cusatura. a geotextilului .. prevederi referitonre american 0 So 17-99 coutine multiaxialji Figura 3.)::FlmlBIT1I2illllliWrm:2811rs! ~... 3.• _.4. Imbinarile trebuie testate sectiunea curenta a materialului.~ :~t~~~i~~~e.··r[3: !=] W"YJ I • .. din aceleasi p~nete d ad esea pnn e ve ere ea si in pro t cen e.~.4.~~~~n!ei propagarea 0 1424-96).:" ••••••.• _ •• ~ •• ~ •. Rezistenta imbinarilor De multe ori geotextilele eoasere. dintre se determ ina forta initierea respeetiv . Rezistenta la impact (soc) Caderea unor corpuri de tipul pietrelor. Rezistenta la sfaslere Geotextilele Se utilizeaza .... Rezulta terra ASTM D 2261-96). P8) Pentru une1e utilizari ale geotextilelor trebuie cunoscuta rezrstentn la ···$'·rF7':EQg.I""' ~ 1 3. 2 metode de a supune geotextilul Mullen.t··~>?:F. rezistent Rezultatele sunt 1 (T) ~'" .3. .3.incercarea eu proba "despicatii".! .I' \ suporta reproduca Rezistenta la obcseala . aplicabila forta medie unui aparat necesara pentru (ASTM tip pendul E::: preveder~:n..4...4..7. 3..~. .r. T ..(:~X :-... aIe pro beIor ~ ~ in mcercarea de tractiune 3.12 ·e Forme uzual. co.4.m<Hj t . 3. uneltelor etc.-I ~ ~ . Rezlstenta la oboseala i~···'. unei taieturi in care initiale..

13.') K :~{Ej m m :ii\.I f:'U t~P. Rezistenta Ja poansonare statica In afara rezistentei la impactul dinarnic al unor obiecte. in raport cu cei ai pamfintului propnu-zls: Y .unghiul de frecare interna a pamantului. • Y .deplasarea .SlLP~~~f{":~~.coeziunea pam ant . normala.100 1 tancp Figura 3. materialelor asternute.~i. .3.: : eficienta pentru coeziune: E{. . Pentru determinarea rezistentei la poansonare statica se utilizeaza un poanson cu dimensiuni standardizate si unaparat CBR (SR EN ISO 12236:2000). fie un montaj de tip "plan inclinat" (pentru eforturi normale reduse).>:iti'.13. $ .. . c eficienta unghiului de frecare: E _ tana ~ .9.Pentru detenninarea rezistentei la impact se utilizeaza un can metalic fixat intr-un aparat de tip CBR si care este lasat sa cada liber pe geotextil. :::::ca x 100 . 104 105 . este necesara si cunoasterea rezistentei la poansonarea statica. ..:. 3.14. N Schema unui plan inc linat este prezentata In Figura 3. ..4. c·_ coeziunea pamfintului: a..14. coeficienti de eficienta. planul cu a anume viteza ..4.geotextil se definesc urmatorii . illcercareil CII planul iuclinat . as tf e I de incercari se inclina .unghiul de frecare dintre pam ant si geotextil.. Incercarea este aplicabila in special geotextilelor netesute. Pentru caractenzarea f'recall I pamant . . r. Figura 3. .'". Incercarea se opreste 1.-d~~ DiSpo. Schema illcerciirii deforfecare directa in care: c . deplasare considerata limita.cicare .f!."~. In cazu I uner . 3. Pentru determinarea rezistentei la impact prin incercarea de perforare dinarnica se vor aplica prevederile SR EN 918:2000.geotexti1. Rezistenta la frecare Materialele geotextile utilizate cu functie de arrnare preiau efortul de intindere prin frecare. Pentru caracterizarea frecani dintre geotextil si diferite materia le pam-intoase sau sintetice se poate uti liza fie un aparat de forfecare directa (uti Iizat in general pentru eforturi normale mari).l:.3.:~tl-r:uta t<i: -ore •.8. C~b·. Schema incercarii de forfccare directs este prezentata in Figura 3.1 0 ~t se ruasoa ra..1 U'..I~IT:t': ~\Q..

10. ~esute tarate ell a. de lncarcare eficielJrei Tipul Tabelnl 3-/.11.tesute din fire monofilamentare -. Rezistenta la smulgere 3. Deformatia este inregistrata pe unui geotextil 0 directa La data redactjir ii prezentului normativ incercarile de forfecare si pe plan inclinat sunt In curs de standardizare la nivel european. \1') Aceastji Cll caracteristica este determinata se deformeaza pentru sub geotextilele este utiliz.4. .= .netesute consolidate intertesere 3. 24" (77%) din fire 0: = (t urzeala 26" (84%) Ct = 24" (84%) 26° (92%) ct == 23" (87%) .3.1 k I t in S-I.4.15. Permitivitatea planul geotextilului. Incercarea se executa Ia diferite incarcari "plicate asupra necesara srnulgerii geotextiluJui din pamant. forta functie de filtrare . legatm.netesute termic consolidate prin == 30" (100%) Figura 3. . hldrautice (permeabilitatea perpendiculars pe 3.de nisip. Caracteristici Solicitarea proprie lucrari. de incercare este ilustrat in Figura uti Iizarea perrnitivitatii \1' in locul coeficientului de perrneabilirate dintre cei doi pararnetrii fiind definita de relatia: III'" - k.t lt placa de plumb si se miisoara dimensiunea arnprentelor.ue preferntn pamantului ~i determina 3. unde t = grosimea geotextilului. Gradul de protectie Se urrnareste evaluarea capacitiitii strat (de regula geomembranii).4. ASTM D 0700-0 I.1. Permitivitatea se exprima 106 107 . de a proteja un . Principiul metodei 3.4.4. = 25" (90%) Norme aplicabile: AST:vI D 4032-91 (1996). utilizarii la smulgere din terenul geotextiJelor ca elemente in care se afla incorporate este de armare in diferite tipuri de Aprecierea rnodului in care raspunde geotextilul la 0 astfel de sol icitare se face prin incercarea de smu Igere sau incercarea de ancoraj a unei epruvete de geotexti I plasata intre doua straturi de pam ant.3. gcotectil . Intruciit geotextilul incarcari.15. VlIlOIi orieutative ale unghiului (ill parantezh] pentru intcrfat«. Principiul mctodci de suntlgcre ct.in Tabelul3-1 frecare intre diferite materiale sunt prezentate valori orientative pentru unghiurile geotextile ~i diferite tipuri .. Alte norme aplicahile: ASTM D 532l-92( 1997).4.nisip geotextllulul Nisip de concasa] 4=311 Ct = 26" (84%) 0 de frecare ~i ale Geotextil Nisip rutunjlt Nlslp fin 4=26" <!F28" 0.

Perrnitivitatea S·I. Se poate triaxial). "H_"~ _ ••• 10 Hrf!p~. •• : ••~••'\.2 3 X X 10-8 10.._~ ii. Transmisivitatea Valori Pentru utiliza ln acest scop si lin permeametru pereti flexibili se exprirna 'in m3/s m. . hidraulici (aparat {}= k.<lBsui 1".~__.:·s'%'IJ1 '. Figura 3.8 Tesut monofilarnentar Netesut intertesut 3.02 . 120 unei tipice ale rransmisivitatii deterrninarea 3·2.'flltG'.J-_.2. Permitivitatea se poate determina $i sub sarcrna "normala.4. __~. aplicabile: ASTM D 1987-95..geotextil incepe sa se com porte ca in realitate._ :. 0 este permeabilitate in planul geotextilului produsul dintre . incercari de colma tare pe difcri te tipur: de geotex Ii [c 111 108 109 . . coeficientul .vv. _ .3. apare In ce rnai importanra si rezulta ca geotextilul IlU este adaptat testat...i. ! ClI gradient conform o metoda . hidraulica constanta care este menjinuta 0 perioada indelungara de limp. la 200 ore pentru pam5nturi CLI granulatie fina. .1 [n{(~J ~.2. Transmisivitatea geotextilului..le 1:1 din -ntru izata dne[! . Daci\ curba devine aproxirnativ orizontala dupa aceasta perioada geotextilul este compatibil Cll 3.\jr...__'--'-'-'-L. ••• _~ . sunt prezentate in Tabelul ntru .10) releva 0 0 5493·93. ?rena~e) se determ ina capacitatea de colrnatare si ruodificarea proprietatilor hidraulice. Standarde de sarcina colrnatare din ce tipului de pamant debitul se ram ant _ in gradienri unt este de drenaj. perioadf de rranz itie ce geotexti lelor variaza intr-o plaja larga de valori: 0. Colmatarea 2 x lO'~ Coeflclent de permeabilitate in plan (crnls) 6 x 10-4 2 x 104 x 10.. dupa care sisternul pamant .. ASTM 0510 1-0 1. 8) Aceasta functie caracteristica (permeabWtatea in planul pamantu! testat in conditiile de 0 arc este importantii pentru geotextilele utilizate eu de incercare Daca panta continua sa tie descrescatoare. tipice obtinute (Figura 3. (t~lt. t.4.••• .2 variaza de la 10 ore pentru pamanrur] granulare. poate Pentru a scurta timpul masura sarcina hidraulica Diferentels .3 4 x 10- o t:l N.rrnm0cl<1't ~. in loc sa se masoare In diverse puncte ale coloanei hidraulica sun! apoi transforrnan. --.1 1CC 100U Pentru geotextilele utilizate cu functii hidraulice.16. t: de testare..4.! ! 1 __ ""-'--'--'._.4. fa 'T' b etu I . geotextil.Pentru determinarea constant ASTM permitivitatii se utilizeaza metoda si cea cu gradient variabil. ell kp si grosimea geotextilului... AST\1 transmisivitatii se vor aplica prevederile ISO 12958: 1999. Curbele sirnpla de incercare este punerea in contact a unei probe de 1\ III v parnant ~i a unei probe de geotextil intr-un cilindru. n L--. conform EN ISO 1 ~58: 1999. T ransmlSlVl '1a t ea.. Se impune 0 sarclnii . Valori tipice ale transmisivitiuii geotextilelor pentru I ") WI 11)0 efort normal de 4{) kPa o Ie-sur di:'r rTionQfi~Onle['d aj din n este Tip de geotextil Transmislvitate m) (m3/s Netesut termosudat Tesut 1.'-'. __ : ••_-._i- •• ~.rare. Tricvtot din r!10notil":lmE<r:/ • ..(J. EN D 5567-94(2001)._.

Se defineste material datorita frecarii cu un alt corp. fata Acest precizeaza care sunt metodele (sau altele este incercarii dad de aplicatia geotextilelor de fiecare tip de incercare: prin Ia intindere la intindere neexpuse normativ.4.. Deoarece ca ~i celelalte fabricate important din polimeri sunt cunoscuti a fi foarte creste polietilena. 50:. timpul unei instalari necorespunzatoan. proiectare.tirnp (Figura3. tar penrru la geotextil. 3. exprimata microscopicii Modificarea si a rezistentei rezistenta epruvetei decontrol. .5. Fluaj . I OOOh. considerabil _ De este . uniforma. mecanice care transmite rezistenta de cca 40%. pe 0 perioada poliester poliamide sensibili "". clasice.'ina sub 25%. de curbe IO. de rezistenta A se consulta ~ianexa 7 a prezentului constanta. In unele cazuri. pe durate Rezultatele de tractiune supuse eo.4.4. Ca si in cazul incercarii tractiune cazul in realitate. prin Incovoiere. (pot fi utilizate EN 12226:2000. geotextilul poate f fiind supus in multe cazuri Ia eforturi mult mai mari decat cele de ENV ISO Dupa 10722-1 200 cicluri prevede intre aplicarea 5 si 900 unei kPa incercari se extrage pentru a fi de detenninat aceasta caracteristica.1.'. a durabihtjitii vizuala. caracteristicile si hidraulice pOlipro~ilena:.i polietilena in Europa. Fluajul . geosinteticele lOla :lceea.. Caracteristici de durabilitate proprietatile Rezistenta intact mecanice la abraziune si hidraulice se exprima pentru a fi comparate cu cele ini!i~ Ie: pentrn ca un procent si alte proprieriiti din rezistenta esantionului care sunt relevante Pentru standardului de evaluare examinare sunt procentual durabilitate.. care prevede rezultatelor mult. Rezistenta la abraziune Abraziunea geotextilelor poate reprezenta. l_ 0 unei . tluajul din tractiune mcercarea eSle st([lld(lIdIZ"t.5. reprezinta ~ deforrnatia .. cu hirtie determinarea care utilizeaza Dupa oscilant. prin interrnediul unui strat de agregate.3.OOOh sau mai specifica realiza durata de testare de. care obtinuta ill rnateriale timp sub incarcnre aplicabile). ..3. lJl geosmtetrce. iar da~a de viata de ordinul sunt expnmate ~O. sarcina polipropilena admisibila si pentru pentru care sunt supuse de rupere la intindere. se vor aplica prevederile uniforma obtinuta proba si i se determine (abraziune abraziva).4.5.5. pentru se doreste extrapolarea se recomanda s~ ram.~i cu cilindru eu platforma prin abraziune Pentru EN ISO 13427. 3. . .~ 0 prin EN ISO 13431: 1999. Sensibilitatea la fluaj a polimerilor poliamide.'0 LI din Standardul ciclice pe un platan incarcarea geotextilul comparate 100 ani. la fluaj din asa cum este cedari i sistemului geotextil . sunt est" la fluaj. 110 111 . rezistentei metoda 750 cicluri la abraziune blocului se extrage abraziune.17). Deteriorarea in timpul instalarf In deteriorat.2. ca pierderea : unei parti de evaluare fluajul din cornpresiune prevederil e standardului european EN 1897:2001. lunga de tlmf~. standard pentru sunt aplicabile prevederile la rntindere studiata). rotativii. si i se determina eu cele iuitia!e. Exista mai multe proceduri posibile cu membrana gonflabila. incercarile de durabilitate. (alungire) pe .probe ani.teren. de de cca. geotextilele. cauza din sub forma deformatie se poate Pentru . unui efort se aplica incercarea normal. 3. la incarcari ordinea: pentru poliester.

.17. aceasta incercare trebuie realizata atunci cand cerintele pentru 0 tunctionare corespunzatoare necesita rezistenta microbiologica sau daca geotextilele sunt fabricate din polimeri noi a carer rezistenta este pusa sub semuul intrebari i.5 . .--_ . Rezistenta la degradarea bioloqica Ioro r ! 1 an t PA __Ii~ ---------LT l 2 l_ .curbe tipice Se apreciaza ca.. desi geotextilele . substante chimice din categoria celor ce degradeaza polimerii sintetiei (fenornen neidentificat in experimentarile efectuate.. Numai in cazul in care microorganismele elibereaza in procesul de dezvoltare sau descompunerc.. 3.4.5.indiferent de natura polimeruluipot ti un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor... 109 !Imp (Sj Figura . De asemenea. Rezlstenta la degradarea terrnica Temperaturil~ asernenea.5. De joase afecteaza fragilitatea si rezistenta la impact. Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi. Rezistenta microbiologica se defineste ca rezistenta geotextilelor (sau produselor inrudite) la atacul bacteriilor sau fungilor.._ _.4. Rezlstenta la factorii de mediu Produsele expuse la raze UV ~i alti factori de mediu pot fi degradnte Pentru detenninarea rezistentei geotextilelor la factori de med iu se vor aplica prevederile ENV 12224:2000.4. iar dupa ce este dezgropata sa i se masoare rezistenta. 1 pro t 1 z. dar conjunctural posibil).L. temperatunle ~nalte provoacii degradari ale polimerilor. Temperatura care provoaca fragilizarea geotextilului este cea la care 50% din probe cedeaza la impact. t 1 9(1 ~.~_. 3. Pentru evaluarea rezistentei la degradarea biologica se apl ica standardul SR ENV 12225:2000 care prevede ca proba de geotextil sa fie ingropata Intr-un parnant activ din punct de vedere biologic.6.5. la concentratii ridicate ale acestora si in conditii de temperaturi ridjcate (peste +20"C) geotextilele ar putea fi afectate de degradare.Sj (C1) luG! to 20% din lncarca'9 F 3. 'r=: fbi Fluaj 10 60% din incarCQfo defluaj pentru geotex ti le rea liza te din diferite tipuri de polimeri . 112 113 ..5.__ 3 4 __ ._ _l_~ .4. Standarde aplicabile: ASTM D 4594-96 (efectele temperaturii asupra stabilitatii geotextilelor). Log 11mp.. ele IlU constituie 0 hrana pentru acestea ~i ca urmare prezen\a lor nu genereaza degradari ireversibile ale produselor.

la canale pe de transport sau paramente Figura 4. c . In contact 4.0- impermeabilizarea pentru lichide. utilizate pentru etansare cu piimfinturi sau alte materiale. ).. sub forma de foarte scazuta. ). pamantur] sensibile la umezire.. Utllizarl Geomembranele au ca principals functie sau parti ale acestora.1 .etansare CLl protcctie d .1. la depozite de deseuri menajere sau de baza ~i suprafata si protectie a scurgerilor.4 sunt prezentate exemple de folosire a Figura 4. sUbtiri. e- b .4.etansare eu geotextil dedesubt.4. evitarea geom embranelor.> barajelor. zone ale Iichide unor (apa. Etansari verticale laterale la drumuri pentru la depozite a terenului de deseuri cu diversi pentru controlul (ecrane de scurgerilor ~i protectie minerals poluanti y Etansar] Etansari sub imbracaminti infiltratiilor asfaltiee. construcrii lor..sistern simplu de etansare.... fiind utilizate la: . Geomembranele cu permeabilitats sun! produse polimerice plane. GEOMEMBRANE {al (bl 4. if) constructii Etansari hidrocarburi. In umflari si contractii mari... In pamanturi argiloase eu . minerals. m ineralii.etansare dubla strat de detectare a :. tigurile 4. in domeniul lei· (u) (impermeabilizare).. gelive.2.1. :..etansare Cll geotextil etansare dubla cu strat de Cll f . sau galerii. Etansari la tuneluri Etansari industriale. Etansari Etansar] de rezervoare sau bazine pentru in alte solventi). tad protectie. Oetinitie folii.Diverse tipuri de etansiiri pentru bazine de lichide digurilor sau a . dedesubt detectare ).2. Rezervor gouflabil dill gcolllenrhrililii 114 115 .. contaminarii etansare).

Principalcle tip uri de geomembrane AVANTAJE .rezistenta . procedee de fabricatle In Tabelul 4-1 sunt prezentate de materialul lor. pentru irnbinare. redusa cand se realizeaza [a rece.imbinare . buns la fisurarea la rece.cost moderato . .greutate .comportare . Figura 4. Dnm _.comportare climatici. materii prime. E\'cmplu de sistem de etansare cu geomemhralJa fa depozite de deseuri solide " greutate dintr-un plastifianti in timp.pierderea componentilor grosimi. ~ cost moderat. buna.comportare slaba la temperaturi joase si ridicate " comportare . . si dezavantajelor Tabelul d-l. rezistenta. . .se produc DEZA VANT AJE PVC .'jarea tuneluri lor cu geomembranh • comportare . intr-o gama largji de redusa singur cand se realizeaza strat.Caucluc termuplastlc . CPE . . CSPE .buna rezistenta la fisurarea echiparnent .rezistenta chimica .rezistenta . Tipuri.cost redus.3. Figura 4.Polletllena clorosulfunata . chimica buna. . . diena terpoltmer slabe la temperaturi special este difici la. usoara.Terrnoplastlca . principalele tipuri de geomembrane cu specificarea clasificate avantajelor in functie din care sunt alcatuite.rezistenta chimica buna.fiabilitate redusa a imbinarii.repararea pe santier 116 117 .Etllena propllena buns la factorii climatici.presLipune dintr-un singur strat. tara - comportare proasta In fac torii climatici. EPDM .3. Etall. . buna la fisurarea la rece.Imbinare -. .comportare modestii la temperaruri foarte buns Ia factorii ridicate.rezistenta buna la imbinare.4.Pollclorura de vinil . .Termoplasrica ranforsare.Pulietllena clorurata buna la factorii climatici.posibila desfacere a straturi lor componente.4.perfcrmante ridicate.rezistenta .

comportare buna Ia factorii climatici. fara insertia unei retele. 119 118 . .sensibila la fisuri din solicitari. VLDPE .cost moderat. . joasa ~i foarte joasli densltate . In zona 1mbiniirii este introdusa 0 garnitura (4) care seumtlii in prez enta apci ~1 = asigurii etan~area.'br. la iesire produsul fiind insuflat cu aer astfel incat se formeaza un balon cilindric.rezistente chimice modeste.Semlcristallna.5 straturi de polimeri.cornportare bun a la fisurare.HOPE. cu stratul suport sau ClL de la cca 10° la 35 In Figura 4.5 ~ 2. astfel incfit sa creasca coeficientulde frecare CLl stratul suport.contractie/dilatare termica .11l~ (2).EPDM Cauciuc 'termoplastlc . Geornembranele din polietilena .suprafata lisa cu frecare redusa.15 . avand 0 gro~1111e e: d 1.LOPE si VLOPE sunt rar folosite. . se util izeaza urrniitoarele rehnolog ii: • activarea unui agent care se atH in masa polinierului ~i care sc umfla.gama larga de grosimi. unghiul de frecare c . cele mai late care se producin prezent. .3).rezistenta chirnica excelenta.5. Geomembrane este in~~alata pe panourile de cofraj CI L crampoanele orientate spre interior.6). Pentru manrea mgozitii\ii suprafetei. canalizari din beton.Semlcrlstallna. galerii subterane etc) se pot folosi geomembrane cu "crampoane" care ~enl11t prinderea (Figura 4. . Figura 4. • Extruderea masei plastice prin dispozitive circulare. extindere.5 m lii!ime.contractiez dilatare termica mare .Pulletllena de medie. betonul fiind turnat peste acestea. cutarea stratelor de suprafatii in cazul geomembranelor In acest Il1LLltisll:1f Jcoperi le:l fel. .imbinare sirnpla prin incalzire ~j moderata. termoplastlca . formand protuberante pe suprafata . . intre care este introdusa 0 retea de ranforsare din fibre de pcliester sau nylon. .5 m.rezistenta termica buna. Geomembranele din CSPE se produc tot prin calandrare in 3 . prin calandrare. Dupa stabilizarea termica cilindrul se taie pe generatoare obtinandu-se folii de pani la 10. Ecrane impermeabile dill geumemhl'lIIli: La etansarile structurilor din beton (cuve.imbinare buna prin 'incalzire.gam a larga de grosimi. MDPE si LDPE se produc utilizfind doua tehnologii: • Extruderea masei plastice prin dispozitive speciale plate din care ies folii cu grosimi intre 0. . LDPE.rezistenta la fisurare la rece sub 60° F (3rC).cost redus. stropirea la cald a geomembranei gata fabricate CIL un polimer • • poate creste care formeaza protuberante. extrudere. .5 mm.alungiri rnari.5 mm. MDPE. Geomembranele din PVC se fabrics intr-un strat sau mai multe. .imbinare usoara prin incalzire si . HDPE Polletllena de inalta densltate . . Astfel de ecrane pot fi realizate pe adancimi de panii la 40 111. . late de panii la7. alcatuit din doua folii imbinate tip tata mama (1. termoplastlca . Imbinarea este asemanatoare celor de la palplnnse.5 este prezentat un ecran etans realizat d!n geomel1.

sau la geomembrane multistrat. Caracteristici fizice 4. Geomembrane cu erampoane 4.1. 1. Nurnarul rulourilor testate este convenit cu beneficiaru]. 120 121 . geo b Ib "'" IS a ~I ~e~ rane. Masa pe unitatea de suprafata difera in functie de natura materialului grosimea produsului. Pentru determinarea grosimii se VOl' aplica prevederile SR EN 9041: 1999 si SR EN ISO 9863-2: 1996. Pentru preleva~ea probelor se aplica prevederile EN 13416:2001.1.1. 0. la geomembrane de 0.1. Densitatea (p) ~i masa pe unitatea de supratata (~lA) .3 mm. Pentru determlllarea dimensiunilor se aplica prevederile EN 18482000 . numarul de mostre ~i de masuratori se va rnari. Astfel. in concordanta cu prevederile din caietele de sarcini si prevederile contractuale eLIturuizorii ~l beneficiarii. Alte standarde aplieabile: ST AS 5886-68.5: ~ ~ ~ 4. Geomembran~le sunt in general de culoare lnchisa (produsele pohmence su~t d~ culoare neagrii datorita aditivilor pe baza de negru de fum care Ie protejeaza contra efectelor nocive ale razelo r UV) dar ex' t~ . care si pana la 5 mm. La geomembrane vechi. ~i respectiv dilatarea terrnica.40.95.4.4. 0 grosirne rna re asigurand 0 robustete sporita. Caracteristicile geomembranelor ~I cauciuc butil policlorura de vinil polietilena de inalta densitate (HDPE) 0.6.85 ~i 1.92. Deterrninarea grosimii se realizeaza prin rnasuratori pe rnostre decupate din mijlocul unui rulou si se exprimii ca 0 medie a acestora.2500 g/rn". ~ e ~are reduc absorbtia de ciildurii.4.500 g/m". Figura 4. mai mari de 0.4. greutatea specifica este de eea 400 . variaza intre 0. permitand ~I detectarea mai rapida a unor eventualedefecte.4. Densitatea depinde in principal de polimerul din care este realizata geomernbrana si. Grosimea (t) Geomembranele au grosimi dimensiune denumindu-sefilme.2. . iar la cele foarte groase de 2 111m atiuge 2:2001. care au striuri.5 111111. la rezistenta. ca valoare. dar 0 flexibilitate redusii.5 mm (sub aceasta se folosesc de obicei In constructii] TIU Grosimea uzuala pentru geomembranele ce intra In structurn sistemelor de etansare variazii intre I . Aeeste earacteristiei pot oferi inforrnatii si ell privire respectiv la robustejea geomembranei.

~. cromatogratie. Caracteristici rnecanice b) c) d) metode bazate pe masurarea distributiei concentratiei agentului dedifuzare pe toata grosimea geomembranei . Testul cu dublu T. micro-analiza prin raze X. alungirea la rupere. fota-electrica.desorbtiei prin geomembrane. _ rezervoare de lichide chimice de cornpozrtie cunoscuta. Se vor aplica prevederile EN 12311-2:2000. etansare de baza la depozite de deseuri (contact Cll lix iviati ): etansare de suprafats la depozite de deseuri (contact ell gazele de fermentatie). alungirea la limita de curgere si se calculeaza modulul de deformatie. metode asociate cu determinarea concentratiei de 'substanta chimica pe cele doua suprafetele opuse ale geomembrane] si calculul fluxului de difuzie ~i a penetrabilitatii. valoarea rezistentei la limita de curgere. 4.3. spectroscopie. gaz-cromatografica). metode care se bazeaza pe inregistrarea cantitatii de substanta difuzatii absorb ita de proba in procesul de difuzie. in special la solventii organici.2. cu 0 mostra de latime constants (paragraful Le. EN 1928:2000. Caracteristici hidraulice 4. microduritate. Pentru determinarea rezistentei la intindere se utilizeaza aceleasi principii ca si in cazul geotextilelor (paragraful 3.3.4.in caz particular prin determinarea de aceeasi concentrape (izo . Marirnea moleculelor si atractia lichidului fata de materialul polimeric al geornembranei poate duce la valori 122 123 . Se utilizeaza si la geomembrane testul folosit pentru geotextile.Lz). refractie. metode chimice (variatia concentratiej.4. Valoarea obtinuta dintr-un test asemanator cu eel pentru vapori de api se numeste transmisia vaporilor de solvent.dumb-bell. 4. Se vor aplica prevederile: EN 13111 :2001. Testul cu latime constanta.2). Pentru determinarea transmisiei de vapori de apa prin geomembrane se vor apliea prevederi le EN ] 931 :2000. se deosebesc: I) 2) 3) metode fizice (densitate optica. anomalia cineticii sorbtiei. Se mascara: valoarea rezistentei la rupere. . rezervoare de radon. Ruperea geomembranei are loc In zona centrals si..1. ealorimetrie).4. probe le avand forme speciale (dublu T . . dar intrucat nici un material nu este impermeabil.4. in sensul legii lui Darcy (k). evaluarea impermeabilitan] relative a geomembranelor reprezinta un factor important. Permeabilitatea Penneabilitatea geomembranelor. datorita latimii mic i din aceasta zona. acest test furnizeaza inforrnatii despre comport area la tracttune numai dupa 0 directie. metode electro-mieroscopice (marcatori atornici. bazate deci pe cinetica sorbtiei .4. este extrem de scazuta (de ordinul a 10.concentratie). " Atunei cind se iau in considerate alte lichide in ~fara de apa trebuie avut In vedere fenornenul de selectivitate. E]\ 1931 :2000. al principiului metodeior si aparatelor de Rszistenta la intindere Din punct de vedere masura.15 rn/s). indicativi reaetivi). vacuumetrie.4. metode care implica mjisurarea curgerii stationare ~I determinarea fluxului de difuzie a coeficientului de difuzie. o incercare de permeabilitate la solventi se realizeaza atunci cand geornembrana este utilizata pentru: . rezervoare de hidrocarburi.3.2.1. variatia indicelui de refractie. Metodele geomembranelor a) experimentale de se grupeaza astfel: determinare a permeabilitati] foarte diferite a transrnisivitatii vaporilor de solvent fata de cele obtinute ill cazul apei. banda).

Rezisten~a :. pentru determinarea rezistentei la initierea sfasierii TabeluI4-2..3.:~e~~~:~::l~ad:r ~~I~:~:~~~att~i~~.f) I 200 nun HDPE U A. valorile obtinute pentru lncercarea de exfoliere sunt mai mici decat cele din ineercarea de farfecare.ultima rezistenta masurata * . v pentru determinarea rezistentei in rezistenta la lntindere a propagarea sfasierii Rezistenta la sffisiere determinata cu proba trapezoidala pentru geomembranele subtiri. 23 9 28 19 8.5 111.3 24 19 7... Rezistentele reduse obtinute prin acesre teste pun 111 ev identa preeautiile ee trebuie luate in aceste faze. U g: r. intindere pentru cateva tipuri d ezen a e bra on orientative e geomem rane. Rezistenta la sfa§iere Pentru determinarea teste: acestei rezistente se folosesc doua tipuri de cu pro~a de forma trapezoidal a cu taietura de initiere. ~= 610 nun > A. Incercarea de forfecare este rnai patrivitli pentru realizarea unor incerciiri de perfonnanta (in conditi i speciflce amplasamentului).3rnm I 25mm W A. iar ineerearea de exfoliere este mai curand un test de (In conditii standard).ee). desi se livreaza la lungimi importante. ENI23IO-2:2000.3.3. . U A.i comportarea 6. iar in prezent se produc cu la!imi de pana la 10..f) @ 16 W 23 300 maxim '" ~ DefDrrnatia % 39 17 20 300 35 35 19 300 30 30 19 15 8. sub efectul unor intinderi margini. S e d etermma . Actiuni ~idefer. cu proba de tip "despicata".3 In lucrarile de etansare. l a instalarea Asemenea solicitari pot apare in special sau taieturi accidentnk pe geomembranelor... la rafale puternice de vant. incercare de desprindere In unghi de 900).. Pentru incercarea de "jupuire" se trage de cele doua foiii sudate in sensuri opuse (Figura 4. r. variind intre 18 s i 130 N. cele doua piirp ale sudurii supuse fiecare la trae!iune.e Testul .nu s-a produs ruperea 124 . In cadrul Incercarilor de forfecare.la ruperea rete lei . imbinarilor ~a:~~~:. Hortul 0. r. neranforsate este relativ scazuta.4. STAS 4030-1179.la cedare ' ** .. " tridimension a 1.e~~~.f) U > g: u 23 r.4. geomembrane Ie trebuie sa acopere de obicei suprafe]e mario si de aceea. Pentru geomembrane ranforsate testate pe niostre "despicute" rezistenta variaza intre 90 si 450 N.. 23 16 ~ % II caracterizare L r Defurmatia ultima 300 100 700 300 58 600 300 51 >500 ** 100 47 Tncercarea sudurilor la forfecare [ncercnrea sudurilor la jupu ire Figura 4.~/:r ~ex~~~~~~:!~.pentru HDPE .f) W U @ 22 II > A..pentru PVC .7. determinfind forfecarea zonei sudate. 4. In ale rezistentei la In Tabelul 4-2 sunt pr ttl' .:j rnatii :i Val~n' orientative ale rezistentelor fa intindere ale diverselor geomem brane Testul dublu T Teste cu Uitime constanta Test tridimensional I 4.6 21 "'* . tmbinarile sunt numeroase ~i constituie unul din punctele sensibile ale lucrarilor. ~ U @ 21 > A. U g.pentru CSPE .7). Testarea imbinarilcr se face prin lncercari de forfecare sau prin incercari de "jupuire" (exfoliere.2. Pentru detenninarea rezjstentei la sfasiere se vor apl ica preveden le STAS 6127/87. Scheme de incercarc ale suduri lor in general. 125 Nota: . 13 120 100 47 maxima Efortul ultirn 0.

5 9.' 127 126 . pe care este aplicata 0 foqa de cornpresiune. Rezistsnta la impact (soc) 4. Valori orientative interfata geomembrane .4.2 90° >21.1 > 21.63) . Rezistenta la forfecare pe interfata Ingercare~se realizeaza 111 aparatul de forfecare direcra.9 si 3.81) 25° (0.3.1 8.5 mm) PVC (30 mil = 0. Se pot utiliza ~i alte metode de determinare ce utilizeaza greutati care sunt lasate sa cada pe materialul geosintetic de la anumite inaltimi. avand ca scop obtinerea de val~rj pentru pro!ectare In caw! 111 care geornembrane!e se instaleaza pe pante In Tabelul 4-4 sunt prezentate eficienta definit 'in paragraful 3. D 5628-96.2 0 (Etich:nta E'f> = tgo/tg$) PVC = 0.10).91) 25° (0.88) 25° (0. fixata pe un inel. Se stabileste marimea actiunii ce produce ruperea :. D 746-98).9 13.1 > 21.9 18.450 N pentru geomembrane subtiri si intre 200 pana la 2200 N pentru geomembrane grease armate.5.piundnt Valorl Tipul geomembranel ale unghiului de [recure.1 6.96) 21 (0.7 12.5 sunt prezentate detalii referito.6 11.9 60° > 21. Valori orientative ale rezistentei 1424) pentru diverse tipuri de geomembranii Tip geomembrana la impact (ASTM D Pentru deterrninarea rezistentei la poansonare se folosesre 0 mostra circulara de geomembrana.3. testul "Elemendorf" saucel al pendulului. PentriJ determinarea rezistentei la poansonare statica se VOl' aplicn prevederile EN 12730:2001..1 11.5 9.9: valori orientative pentru raportul de tah~/ti/ 4-4.4.24° (0.7 > 21.1 > 21.3 11.77) 27° (0.9 mm) (20 mil Tipul de parnant Nisip grosler ~ mare . in special a celor pe senile. determinand momentul ruperii. In paragraful 4.4. Rezistenta la poansonare statics Geomembranele sunt foarte sensibile la degradarea ca urmare a unor actiuni mecanice cum ar f lovituri produse de caderea un or obiecte (agregate minerale.2 19. cuprinsa in norma ASTM D 1424-96. masurandu-se energia la care are lac penetrarea (norme ASTM 0 1822-99.6 13.79) 0 EPDM PVC rugos PVC lis CSPE HDPE'lisii~1' 23° (0. 4.S6) 24°(0. . 0 varianta a acestei incercari este cea a lui Spencer. Normele aplicabile sunt: ASTM 0 1709-01.1. in care un brat oscilant cu cap conic este lasat sa cada pe 0 mostra din produs.3.7 45° 14.3 11.4. sau chiar circulatia oamenilor. lovituri ale echipamentelor utilajelor sau circulatia lor.3. EN 12317-2:2000.iin cazul geotextilelor (paragrafele 3.6. elemente de beton).9 mm) CSPE annat (36 mil = 0.2 14.4. Alte norme aplicabile: EN 12691:2001 In Tabelul 4-3 sunt prezentate valori ale rezistentei la impact pentru diferite geomembrane determinata conform ASTM D 1424-96. ()' tu Rezistenta la impact (Joules) pentru diverse unghi~ri ale conului 15° 30° 8.3. ca :.9 12. Pentru determinarea rezistentei la impact se foloseste 0 metoda dinarnica. care se produc in special in faza de montaj. 4.. <.icare variaza intre 45 .3.4. Pentru a proteja geomembrana fata de asemenea actiuni cea mal buna solutie este utilizarea de geotextile de protectie.2 7. R7) 1]0(0. anrocamente. Tabelul 4-.75 mm) HDPE (40 mil = 1 mm) EPDM annat (36 mil = 0.4.Pentru testarea rezistentei sudurilor se aplica prevederile standardelor EN 12316-2:2000.5 19.re !a modurile de Irnbinare a geomembranelor ~imodul de test are a integritatii lor.Nisip nil cu mlcaslsturl cu ClI <1l = 30° <1l = 26° .81) 18'" (O.

ell pietns.unghiul ¢ .· t mai multe . argile prafoase.I K~ E. E". argile grnse plasticitate 4. f) . E~ 100 c IJICL ® sr ~ell 1-:. c ~ -. q.i~a pot apare asp.5 8 5 5 9 100 3~ 100 12 100 34 E.l E ~ c". Degradarea chirnica E'f! .argile anorganice _.geotexti] on·cn/afivc ale unghiului clefioecare III illtcl.4.1 ~() E. uneori pe argile impenneabile. G ...in kPa. E~ tJ. (D. ~U .argile anorganice ell plastieitat~ ietrisuri. I.In %..Atune] cand geomembrana este asezata pe un geotexti I. 4. 94 0 39 E._ ."'~nt (!J c in cc n- ML ~CL E~ q. P.. ale-raportului de eficienta In Tabelul 4-6 sunt prezentate orientativ valori pentru diverse interfete geomembranii/pamant.80 I1 6° 100 100 3. Caracteristici in care: de durabilitate K este eficiema 1'i . sau arailcase Cll 0 oarccare plasticitate P CL .. _ -cr i rnedie sau scazura. E<p . 4"7 sunt prezentate infonll~~[] r~t~rltoare a [eZIS erua diferitel~r tipuri degeomernbrane la divers~ ~lledll chimice. rusipun fine pi afoase Cll lie 240 geomembranele trebuie ancorate la partea sllperioari'i ~i lestate provizariu cu elernente compatibils. care pot derermina mteracuuru 128 129 .in grade _ ML . pana la acoperirea definitivii.I(a £.4.1. 1(1) <I> 24 0 24 2. p.de slabe SP . 0 E~ 77 ~(> 14 IJ 8 70 65 53 57 77 7 g 2k i2]0 17 I') I~ I~ 0< 24 2) 23 71 67 67 5~ 17 13 10 9 40 70 90 14 IR 29 15 27 ~o 9[1 75 j ..substan]e chimice chimice dificil de estimat. lichidelor Functia principals a geomem b rane Ior este 0_ cea •• de bariera contra 1 adeziunea geomembranaJargila. q. III icsorare Eletu Tahelul d-b.prafuri anorganice si nisipuri foarte fine. d.7 55 :n ~7 5 42 17 88 26 6~ 2 100 ]5 92 II 92 ~ 69 E.. 0 poluate. pentru a evita alunecarea. c E. cum ar f pneuri uzare.4. Valeri orieutative privind eficienta contactului geomembrana/pitmiint (Koerner. . . ..nisip cu coeficient de neuniformitate 1111C..4.1. de frecare de frecare geof!1embraniilargila. LInde geomembranele trebuie de eficientii este dat de: cum ar instalate In faza de montaj..unghiul Ca C- <argila. ecte specifice: . . saci de nisip. 100 ¢ E. . In cazuri deosebite. 100 96 ~. j~p·ract. E.. raportul P argile nisipoase.pamant. c . coeziunea argilei.conform datelor din TabeluI4-5. 0 23 20 c JO II)Il Ii J6 E~ 2) c 100 2~ 11111 ~:-: 11111 c I~ EPD M 23° 180 PVC rugos Tipul de geomemhrana PVC PVC lis CSPE 150 2]0 90 ]30 HDPE lisa CSPE EPDE IIDPE HDPE rugoa- impiislit netesut tennosudat tesut 23° 200 110 28° 2)0 180 100 .2 2.geomembrana. e ~ CL ~ML E. mare. interna al argilei. ii este torrnnt . In Tabelul. E .. 111 lichidul la care geom em bra rana tre b ure sa reziste . arg. Cll _'.12 ~() ~2 (l~ 12 60 21 26 15 100 14 16 57 111(1 0 sa monof lament fesLlt din benzj 17° 21° Legenda: P .. . E.eficienta contactului. 1990) Tf pul d. E ::: tan (j 'P tan <I> ' cOlllponentei coezive fina putjnji sau lipsa CH . at gile . l1ISIP ti etansarile pentru depozite de deseuri.l(.7 31 89 40 100 3. r <>JeL ·~I' E9 c geolllelllhnlll(i Tabelul q-s: VlIlorl .lC( Tipul de geutextil suport netesut rlr Glr 9 c ~._ . . se constata a a unghiului de frecare la interfata produselor.

compOZI~la cunoscuta. Tabelul 4-B'.. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x X X TaheIIl14-7. Ja latime.org.anor . _... gunice x X x x x x .) Caracterlstlca . EN ISO 175:2000. limitii Acizi: . nrgaruct -anor- x x x x x x x x x x x X x X x X x x x x· x x x X x X- X x X acceptate In Tabelul 4-8 sun! prezentate recomandari de valori pentru diferite caracteristici. (%) . huri J7· 70° J7· 70· J7· 70· J7· 70" 37· 70° 37· 70" 37· 70· :\70 70° 37' C C C C C C C C C C C C C C C CC x x x x x x x x x .. Solvenli clorina]i Solventi oxigenali Solventi de petrol bru]i Alcool I x x x x x x x x x x x x x X x x x x x x x x x x x X x x proprietii!ile chimice structura polimerului). 17 l~ este realizata este i'mbinata din ~lai multe tipuri de materiale. EN ISO 14030:200 I.0 <10 130 131 . mecanice ~i impact) (rezistenta (pentru Iungime.x x x x x x X x x x X MClalc grele Poli"Ulena Polidonlni de vinil (PVC) Siiruri x x x x xIx x X x X Subslanta chimid x x I x x Legenda: x . X gunici Uazc: .. pe tipuri de geomembrane. pentru degradarea chimicii (J gcomembnmelor 70° C acceptatc a) polimeri flexibili tem1Op'~astjci (CSPE.rezistenta buna Hidrocar . chimica duratii au de timp mai fost luate in I care nu Testarea presupune imersarea geomembranei intr-o substanta pe 0 perioadii de 30.. Recomanddn pnvuu I . Standarde aplicabile: determinarea modificiirilor x x x x X x x x x x x x x x x ST AS 6339/80 . '/01 modificarilor tnurete . in tractiune.a- x x x x: x x x x x.mctiona ca bariera mare decal cea co~siderata in teste.. pe 0 geomembrana va ti. dupa care se determina: proprietatile proprietiitile poansonare fizice [grosime. geomembrana geomembrana chimica (exemplu exacta a lichidului nu este suficient menajere). Valuri aceeptahile <0. rei:" 'iTictrocarburi aromatice I 2 III caZLI] depozitelor de deseur] x x 3 x 4 X 5 X (. EN 1847:2001. :. cu adaos din alt tip de material.. X 7 x X 9 10 11 12 13 14 IS 1(. conditii extreme de temperatura considerare In timpul incerciirilor. hl/flrmarii referitoare la rezistellla fa medii chimice a tutor tipuri de geomembrane Calldllc huliJ poJj~tiI"na clorurata (CPE) Poli~lilena sulfoclo rurali ((:SPE) Tipul PoIiCJIelini termoplutid geomembranei Cauciuc }~tiJ~nii Neopren c1oropropiprenle lui vulcadiena obat terpch mer (EPDM) nice ... etc.9 alifatice Debit (glm?/h) Moditicare Modificaredemasa (%) de volum <1. masa.90 sau 120 zile..60. PYC. duritate) la sTa~iere.

dar in anumite cazuri specifice.iar normele ASTM D 1435-99 ~I D 4364-94 incercari de degradare in aer liber. In general acest tip de degradare nu este relevant pentru cazul geomembrane lor.4. creand un radical hidroperoxid care trece ill stru~tu~a moleculara apolirnerului. iar. .datorita razelor UV Este dificil de estirnat gradul de degradare datorat razelor UV.r. 4. ENV ISO 13438: 1999. Pentru ternperaturile uzuale degradari le geomembranelor nu sunt sernnificative. ciuperci sau bacterii.4. 'Degnidarea prin oxidare este datoratii radicalilor liberi care se comb ina cu molecula de oxigen. greutatii.. Degradarea prin oxidare . ale geomernbranelor sunt sensibile Ia variarii 4. mecanice si chim ice.6. Deqradare.ranele nu sunt utilizate pentru depozitarea deseurilor putemic radioactive datoritadegradarilor polimerilor prin ruperea Ianturilor . iar cedarea lor este definita prin modificiiri ale aspectului. rezistenta esantionului expus fata de cea a probei de control (intacta). polimerice la a radioactivitate mai mare de 106 .5. poate util de studiat..4. Se evalueazas. 4. . Degradarea terrnica Mai multe proprietati de temperatura. EN 1296:2000.sudurile sunt mai dificil de realizat. Standarde aplicabile: ASTM D 5885-97. Pentru Tntarzil!rea·· procesului se recomanda acoperirea cat mai rapidft geornembranei dupa asternere. special pe baza incercarilor de laborator. Oegradarea blologica Degradarea biologics a geomembranelor poate fi produsa de animale. ' .: I .4.4.] 01 rads' .4.4.4. Se vor aplica prevederile EN 1107-2:2001.4.3. Geornembranele expuse la temperaturi inalte sufera modificari ale proprietatilor fizice. deoanece flexibilitatea se reduce. N ormele ASTM G 155-00 ~i G 154-00 prezinta incercari a~celerate de laborator.4. . Degradare datorita radioactivitatll Geomemb. Probele sunt testate In cuptoare.4. Singurul efect notabil este eel a! lucrabilitatii.7. iii.. Pentru a combate acest efect. Temperaturi Tnalte.4. se utilizeaza agenti antioxidanti. dupa ce"': esantioanele au fost supuse diversilor factori de mediu. cum ar fi de exemplu materiale realizate din noi tipuri de polimeri.4.2. Fisurarea sub actiunea factorilor de mediu Se obtine din incercari specifice pe tipuri de produse. Temperaturi joase. 4.I 132 133 . 4.4. dirnensiunilor sau altor propr ietati care produc degradari ale materialului astfel incfit acesta nu mai poate fi utilizat pentru functia peutru care a fost definit..

8 sunt redate tipurile de procese ~i efectul produs in . imbinare adevi v de contact Figura 4. racorduri eu diverse => deteriorari inerente la punerea sau striipunsa si este nevoie de reparatii.8. necesitand colturi la schimbiirile de directie sau de nivel. Siuteza procedeelor Tipul de geomembrane de vinii(PVC) de imbinure a gcotnembranelor la care sunt livrate. de disponibilitatea unei tehnologii si a aparaturii aferente. . imbinarea geomembranelor Imbinarea foliilor de geomembrane este irnpusa de urmiitoarela considerente: folosite in sistemele de etansare latimi de maximum clinuri si Policlorura Tabelul 4-9. imbinarii. Tabel~l 4-9 cuprinde sinteza diverselor functie de tipul geomembranei. de aceea trebuie acordata 0 atentie deosebita aeestui aspeet. => dimensiunile => formele variate ale suprafetei de etansat. ce reorganizeaza temporar structura polimerica a geomembranelor ce Yin in contact. I in opera. de fiabilitatea necesara. de conditiile din santier. lmbinare. de. respectiv 10. acestor procedee este necesara procedee obtinerea unui in cu adeziv solvent (..I) Suduri cu adezi v L.chimice.:U tori re cu sol vent topirc ell solvent de structura (c) Suduri ell solvent Pentru aplicarea agrement tehnic. => tehnologia de executie care impune realizarea unor rosturi de lucru. cand folia a fost sta~iata fmbinarea foliilor constituie principala zona sensibila a unei etansari. Rezultatul se apreciaza 1ntr-o prima faza prin rezistenta mecanica a (a) Surluri pli n ex trudere pana duhla la cald si Illpli"i lit cald (b) Suduri iermicc prin ropire Pe santiere se utilizeaza doua tipuri principale de procedee.4. pe baza de procese term ice sau de procese dedizolvare . Procedeul de imbinare a geomembranelor depinde de natura produsului. => existenta unor puncte de trecere obligate prin etansare pentru sistemele de drenaj eonstru ctii.5. . Proeesul tehnologic de imbinare presupune un aport extemde energie de natura termica sau chimica.5 m ~i lungimi de maximum 150· 200.. Diverse metode de realizare a imbiniirilor III geomembrane 134 135 . In Figura 4. a lixiviatului si/sau gazelor.

unde trebuie apoi refacuta continuitatea sistemului. in zonu Testul este de tip "distructiv". Pentru controlul imbinarilor. dura zona J. Pentru a verifica etansarea. Acestia sunt conectati prin tire electrice izolate la un calculator.'i) (daca Iudepliuestc \g) ADM IS· Rupeura (dacti indeplincste inunbinurc condiriu de rt~Zisl(':n~"d Incercarea intregului sistem de Imbinare care se realizeaza printr-un test nedistructiv constituie cerinta majora de verificare. operati i: DESPRINDEREA REZULTATE (a) A))MlS .Ruptura in foaln superioar.). sistemul de senzori aflati sub geomembrana miisuriind intensitatea curentului electric. C.1 0). Un program de calcul permite analizarea datelor sub forma unor diagrame tridimensionale. dcgraslarea 136 137 ..9 este prezentata 0 sinteza a modalita]i lor in care poate avea loc fenomenul de desprindere a imbinaril 'in cazul realizarii acesteia la cald prin extrudere. Incercarea intregului sistem de imbinari. Incercarea de mostre prelevate din imbinare .Ruprurf din "<1.. In Figura 4. ca ~i pentru monitorizarea Iucrarii dupa faza de executie. camera de vacuum. Metodelede incercare difera prin sisternele ~i tehnicile folosite (jet de aer. Modalithtilc imbinarilor realizate PI1'/I s/tdllril 1'1111 care se poate produce CII extrudere. Tipurile de distrugere a irnbinarii reprezentate de la (a) la (g) pot fi considerate corespunzatoare (atentie pentru (t) ~i (g) numai dacii este indeplinitii conditia de rezistenta).cn-t Pentru aceasta este necesara prelevarea de mostre din imbinarile realizate in sistemul de etansare propriu-zis.9. ultrasunete etc. creand puncte sensibile in suprafata acoperita cu geornernbrana. iar cele de la (h) si (i).~ imbiuarc (t) ADMIS· :". utiliziind un tensiometru de santier. poansonare.h:ll!. dovedesc p executie nec orespu n zatoare. putandu-se determina astfel cu precizie pozitia defectelor.Imbinarile realizate pe santier se verifica prin urmatoarele A.:::." Rupiura III imbinurc conditia de rezi!-. Testul este distructiv. (h) RES PINS. (d) ADMtS- Ruptura in toaia iufcrioarri (e) AOMIS- Ruprura in toai. B. intcrioun.l.. (e) de: la capatul Irubinfini ADMIS.Rupurrn in tonin superioara. osu~sii de curent electric este plasata pe geomembrana.Ruprum ill roain supcri. Realizarea de imbinari de proba. la care se produce desprinderea foliei din "masa imbinarii". mostra prelevata fiind incercata la' tractiune prin forfecare ~i exfoliere ("jupuire")."""!. in zona de separate (h) ADMIS . Eventualele perforatii ale etansarii vor genera valori anormale ale intensitatii.' li) RESPINS· Rupillri! dill adelell'" Figura 4.. exista sisterne bazate pe realizarea unei retele de senzori (captori) sub geornembrana (Figura 4.

3. rambleelor.5. Sistem de detectare a defectelor prin baleiaj electric.10. ASTM D 6214-98. ~ Armarea imbraciimintilor asfaltice. ~ Stabilizarea si reabilitarea pantelor instabile.11) Once perforatie declanseazji 0 scanteie si 0 alarma sonora.2. ~ Armarea .0efinitie capton Figura 4. Standarde aplicabile pentru controlul imbinarilor 5R20-95(2001). Geogrilele sunt geosintetice util izate in general pentru arrnarea pamantului. GEOGRILE 5. ~ Structuri de sprijin (ziduri) din pamant annat. cat si prin interactiunea rnecanica eu respectivul material. pe ambele fete.. 138 139 . formate dintr-o retea deschisa regulata.Gabioane. Golurile au dimensiuni mult mai mari decat nervurile (I -10 ern). . cu deschideri suficient de mari pentru a permite patrunderea materialelor cu care Yin in contact. 5.umpluturilor.11. ~.1. Stratul con~u~tor est~ inc~rcat prin indu~tie. Inklobate in pam ant sau in orice all material. Existii geomembrane care au fata inferioara conductoare. Unele din aceste aplicatii sunt ilustrate 'in figurile 5. Utilizari Principala functie a geogrilelor este eea de annare. Saltele pentru constructii realizate pe terenuri moi sau umpluturi neomogene. ASTM D 6392-99. I'. Figura 4. fiind utiliznre tensi une 15-30k V pentru: ~ Armarea stratului de agregate din fundatia drurnurilor: ~ Armarea stratului de balast la caile ferate. digurilor si barajelor. Controlul etansdrilor ell retele de senzori (captori). in scopul maririi capacitatii portante a acestora.. iar fata neconductoare este testata prin balela~ electr:c (FIgura 4. geogrilele actioneaza atai prin frecarea retea/rnaterial. }.1 ~5. sunt: ASTM D if.

de spn"jin din piimtint armat cu geogrile Figura 5..~-----~-~-~ Figura 5. Ele pot fi..3. suprapuse printr-un proccdeu special de extrudere ~i etirare. Geogrilele se pot prezenta sub doua forme: ~ retele octogonale de nervuri fixate prin noduri. tehnologii de fabrlcatle Schema de baza a unei geogrile este aratata in Figura 5..5) ceca ce I~ confers proprietati mecanice diferite... Tipuri. . mono.. ~ fasii octogonale din polimeri. _ . Figura 5. _ _.2. materiale. _ .sau biaxiale (Figura 5. ~.... de asernenea. Saltell geucebdara dill gco&Tn·'e 5.---_...~--~~-~.3.1_ Sh'lIcturi. _--- __ .4.- ... Armurea ('II geogn"Je afilllt/utiei 1IIIIli drum 140 141 .

prin fante sa~ g.1.J/Z /Z /Z _J/ Geogrilele se pot realiza sub diverse forme dreptunghiulara.a extrudata (care poate fi constituita din polietilena de inalta densitate po. • tipul nodurilor: continui integrate. ~~aca de baz~ ~l ~e etireaza. Caracteristici fizice Figura 5. Geogrile mono- # biaxiale. Caracteristicile geogrila monoaxiala geogrilelor se utilizeaza In geogrila biaxiala Pentru determinarea caracteristicilor geogrilelor general aceleasi tipuri de incercari ca in cazul geotextilelor. tar la noduri sunt sudate sau impletite. • procentul de deschideri (40 .4. sudate. . se folosesc dou1i tehnici principale: . • rigiditatea (supletea) . urmarind forma neregulata a stratului suport (vezi 142 143 . t (In gama 2 • 20 mm).--. _ Pent~ a se obtine un ansam~lu monolit pomind de la 0 placa de baz.exprima capacitatea geogrilelor de a se deforma in planul lor.6).4. Diverse tipuri de geogrile 5. impletite. apoi in sens transversal). rornboidala (Figura 5..5. de retea: patrata. alungitii.4. nodurile continui integrate si cele sudate sunt rigide. • grosimea.he~ter de inalta rezisten!a sau polipropilena).6. iar cele impletite sunt flexibile. 7L r«: inala Figura 5.oluri: se practica fante sail se stanteaza goluri c~rcul~re" "'. f!A (variaza intre 200 si I 000 g/rn"). pe doua directii (mtal In sens longitudinal. la temperatura controlata. Schema de bazii a unei geogrile.95%). 1~. 5. nervura longit nervura transversals Figura 5. 2~tehnolo?ii care constau din producerea de benzi independente se dispun In retea. • masa pe unitatea de suprafata. care Principalele proprietati fizice ale geogrilelor sunt: • tipul structurii: monoaxiala sau biaxiala. • dimensiunea golurilor (variaza de obicei intre 1 si 10 ern).

. .2.4. produse la data redactarii pezentului nonrutiv.2. Principiul incercarii este acelasi CLl eel pentru geotextile (Figura 3.2.multe nervuri si pe noduri. de flexibilitatea si proprietatile efort defonnatie ale nervurilor transversale.7): • forfecare pe cele dou a fete ale nervurilor longitudinale (superioara si inferioara) {LRJ. .61 si 4.4. .4 kN'. I Pentru geogrilele valori de proiectare. WI' Valorile rezistentai nodurilor variaza in general intre 0. 5. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geogrilelor ace leasi norme ca pentru geotextile (paragraful 3. • rezistenta pasiva pe partea anterioara a nervurilor transversa le (TRb)' 5. se rea~lzeazii incercari pe maimulte'nervuri'simultan pentru a obtine 0 precizie mal mare.8). _ Valorile parametrilor rezistentei la forfecare pentru interfata geognla/a Ite materiale se deterrnina in laboratnr folosind aparatul de forfecare direetii.68 kN. Cunoscfind earacteristicileo!a traetiune~':nervurilor si dimensiunile goll~f1lor. '. trebuis testate'ambelenervuri.paragraful 3. .1. Nu sunt 144 145 .4. Rezistenta la ancorare (smulgere) Principala calitate a geogrilelor este rezistenta lor mare la ancorare datorita inclestarii mecanice cu rnaterialul cu care vin in contact. la fntindere ce pot varia intre 23 370 kNlm sau mai mult.4. .. 5.13). .4).2.. valorile unghiului de frecare intre 0 geogrila si nisip uniform indesat avand cD = 44° variaza intre 37 si 46°. Pentru determinarea rezistentei la smulgere a geogrilelor se aplica aceleasi norrne ca pentru geotextile.3. Daca gri la este biaxiala.4. Rezistenta la intindere incercarea pentru determinarea rezistentei la intindere se realizeaza pe una sau mai. Nervura este supu'~a unui efort axial de inti~dere pan a la rupere. geogrilele doua categorii: - pot fi grupate in rigide (cazul polietilenei sau polipropilenei)cu vafori > 1 000 gem: tlexibile (cazul geogrilelor realizate prin procedee de tesere a firelor din poliester) cu valori < 1 000 gem. In ca~ul grilelor ~o~axiale: testul se realizeaza pe nervurile longitudinale.). se poate calcula 0 rezist~nta globala la intindere. Figura 5. Din acest punct de vedere. ca ~i standardul ASTM D 6706-01. Rezlstenta la forfecare pe interfeta . De exemplu.4. • forfecare pe cele doua fete ale nervurilor transversale (TR. cele ale rezistenrej nervurilor intre 0. Exists 3 mecanisme implicate in rezistenta geogrilelor Ia ancorare (Figura 5.3. ca si de configuratia nervurilor care poate im'bunatati gradul de "inclestare" a agregatelor in grila (Figura 5. Mecanismele implicate in rczistenta geogri/e/or /0 smulgere Gradele de mobilizare a eelor 3 componente depind de relatia efort deformatie a nervurilor longitudinale. ~I ~e~gri lele monaxiale au rezistenp. se aplica . .2. . ell valori ale eficientei cuprinse intre 72 si 100%.18 si 2. . Caracteristici mecanice 5.7.2).2. Tn practica. . Sunt aplicabile aceleasi norme ca pentru geotextile.

pentru a temperatura constanta.l~r lzoefortur' "'n =-_-----0".blng' L-L-~T. curg ora ItntO . Ffuajuf (curgerea lenta) Datorita faptului ca toti polimerii din care sunt fabricate geogrilele au lanturi moleculare lungi. Caracteristici de durabilitate 5.4. Pentru a = constant.rt 10rllisltntd w O. deforrnatia care era asteptata sa apara dupa tirnpul z.~~7p. efort . _---··0"1 limp.-___ Figura 5. rup..! limp. elorl un.Figura 5.~dt t. i (. ale materialelor geosintetice. pot fi reprezentate intr-un sistem tridimensional (Figura 5.~~~gt'---- ! .:::.urgtrt ltntd 10 ace-t!iO~' dtforlllo!'t lzodeforrnatil 5.. sunt necesare incercari de labarator pe termen foarte lung.'Eo.'o<""'lil splcilic~..deformatie . Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si.! Daca forta care provoaca fluaju] este de tractiune.:=-. Caracteristicile geogrilei.limp pentru geogrile. dad temperatura creste de la T1 la T2 > TI· Rezulta ca tluajul poate f accelerat in laborator prin cresterea temperaturii.1. ! ~ i~~ i~ 1. maleculelefiind aranjate in zone crista line care alterneaza cu zone arnorfe.i'n ti ~. Sistem tridimensional pentru reprezentarea caracteristicilor efort . Modul de "inclestare" a agregatelor in geogrild. E tiL--~'_~ ~~ Coefj. la tJ < '2. 146 147 .9) in care se utilizeaza curbe de tipul: /CUrbt!Jle SHERBY DORN / turhl d. la temperatura Tb va apare mai devreme.=-.. geogrila se deformeaza in timp. CtJr~td~ rurgm lentil to ocolot.3.8. Cresterea ternperaturii irnplica cresterea vitezei eu care se dezvolta tluajul. Cij".4. in general.timp. comportarea acestaTa la tluaj reflecta gradul de cristalinitate..deformatie .---. Camportarea la t1uaj depinde In mare masura de temperatura.3.9. ceea ce provoaca a sciidere a sectiunii transversale si 0 concentrare de eforturi care conduce la rupere cand este depa~itli rezistenta polimerului.

til ~ .: :':' ... I ..63 sunt exemplifieate .-.' .."':.4.. Din aceste curbe se pot deduce alte doua:curba Sherby _ Dorn (viteza de deformatie functie de deformatia specifica. ... .in planul 0 ..f: izocrone .··-·:·-j(jXx:Xj~~.. ..aplicabila pentru polimeri de tipul 6. I' ft re " ." . ap ca rmpie com romite buna funetionare a produsului. i) 'i le asociatie ell alte materiale geosintetiee (geat~~tile de ~bl~el) pentru ter~. .>.. pentru diferite niveluri ale efortului o.. Coeficientii curgerii lente pot f determinati prin trasarea unei linii drepte la curbele de izoeforturi pentru 0 deformatie.. •• ' }{ l:·j.... : . .-. . " . nf~J.'.r:~:fl. forma~e dil:_t~'e . ~(_.. Ele indeplinesc in general functii e . -'..~ : . panii cand se dezvolts vegetatta..' .X.. Deflnitle Georetelele sunt produse cu structura plana deschisa. in functis de factorul ee a provoaca. III C U fu • degradare poliolefinelor. p Cu funetie an~ierozionala.in planul E .' : . '. ~~-:.aplicabili pentru poliesteri. . ..~.~:. • degradare prin hidroliza . can ·S ruanda asocierea eu un geotextil sau 0 geomernbranji pentru a e reco ..:~ . descriu modificarile la diferite momente de timp. '. 8) si curba coeficientilor de curgere lentil..~. '.. 8.::--... •• .t ect utilizata pentru drenarea fundafiei ..:te de fu~dare (de exemplu pamanturi senslbll~ la mg let sau l a structii (ziduri de sprijin. ~. Georextil ) .d.:. .. Utilizari ti de drenaj georetelele se utilizeaza singure sal! in nc Ie . 6.' .In planul 0 .: •• '.. .' ..t.<. . '. :"":C ". ·'.-:. perforat Metodele geosintetice. ~'. descriu rnodificarea in deform aria materialului la diferite momente. . . . t ti ce • aeest eaz e Ie se pot asoeia cu alte materiale natura e sal! geosm e I . deschiderile rete et. · .2...'.. I -.2.~. ca si a celorlalte geosintetiee. descriu moditiearea capacitatii portante a materialului la diferite nivele de deformare... ••••• :.:..t. 5.::.:ei:t:~ee:s~ii categorie pot fi incluse plasele ~i retelele polimerice cu rol de protectie antierozionala. d'ica pa -trunderea parnantului in .3.' . ell ro I . depozite de de~eu~l. .l t.E. -..:: -.. «.'. :~~···(~(!(It~...-. • .."" 5%' .-" . 5'Y.!\.xxx)dQ(X . se interseeteazii.. ".>.curbei • 0 . <. prin oxidare ...'.. ~I pante or.. unui drum 148 149 . :. w. Figura 6 ..' .. • • • • • • densitate.l:!lai . Degradarea geogrilelor Degradarea geogrilelor.. :.1. degradare chimica degradare radioactivi degradare biologica degradare datorita razelor UV degradare prin tisurare .N-V~XiXj(·xX~ Gcocompozii " ---:-. . iI" . " X:·. aceste functii ale georetelelor. din configuratia in timp a • Izodeformatii . baza rambleelor e:c).I G eore. '.' .' .. georetelele se utilizeaza pentru pro~ecp~ 1 I permanent sau temporar... ' .' - " ".se produce in cazul polietilenei degradare datorita operatiilor de punere in opera de incercq. :'._. .SZ-~ . . depinde de tipul de polimer si..: j" . Standardele aplicabile sunt aceleasi ca si in cazul geotextilelor. functie de logaritrnul timpului. • .. ~ -. •• C eoretea :-..:-: . : .· '. poate fi: • degradare termica .re sunt deacelasi tip ca la celelaItemateriale de lnalta "fIn 19un'1e 6 ..... GEORETELE • izoeforturi . 6.'.

.... ' 6..::... dar forma deschiderilor In cazul georetelelor este rornbica..--- .- _. n~~. Figura 6_2_ Utilizarea georetelelor 1(1 sisteme de acoperire a depozitelor de deseuri so/ide Structura georetelelor este asemanatoare ell a geogrilelor.. : .Tipuri. .. ~.".4).. avfind unghiuri care variaza In general intre 60° ~i 80° (Figura 6.. . ~---~ .. materii prime..i->': . .c~:ri -.... . Figura 6. 150 151 .3_ Georetea cufunctie antierozionala pe talu: ..1:.' ". _' ~ ~-_.. ~...':' Figura 6.s . i_. Schema unei georetele.....---_. .4. tehnologii de fabrlcatle.:.. _/ <.. ~/' ~.3.

.3.ca ~l.2.3.10 mm.4. Caracteristici hidraulice 6.l.4. Deterrninarea confera nervuri solide trefilate 0 rezistenu sporita. 6. functi« de proeentul de negru de fum ~i de aditivi. caractenstica ruWl.4. .2. influentei lichidelor...4. . tarea nervurilor fata de directia e directs (3. L "::". P enrru monofilamente sudate tennie. Influenta • orientarii .au iptersectiile '. 6. LegMura dintre fire 0 0 Plasele sunt Caracteristicile pe care Standarde resiune prezinta importanta datorita de comp . 0 eoretea si un alt material se Rezistenta la forfecare ~mltre .25:" 0.4. Rezistenta la compresiune . din: 6. 6.1. a capacitatii de transport a are redueerea secpunu asupr .J . ': .941 g/cm '. .2.1 mm grosime. determinari (Figura 6. ipala functie a georetelelor de fiind transportul . ceea..1. baza este transnustvitatea. -] 020 g/m~. .isticilor georetelelor se folosesc aceleasi ca in cazul geotexfilelor ~i geogrilelor. Deexemplu.5.'L din polimer dintre solid. Rezistenta la forfecare .~' l Omm. Caracteristicile georelelelor Pentru detemlinarea caracter.2.. · se rea Iizeaza . grosimea (t) . Iubrifianjl). 0 Georetelele sunt realizate 2% negru de fum (pentru (antioxidanti. . pentru 0 georetea de 5. 9) alunecare ~l este influentata e orren . mare sdple!e~i fl~xi.variazii intre 0.5).g tetic~ in aparatul de forfecare .4. P· lor. hi1d rau liea.1..4. (au grci~ime mai mare si in unghi drept.ce Ie . <O:.i 'J' . realizata prin iextrudara variaza intre 680. tru alte materra e geosm .. 7S% aditivi .bili1i.ariaza in functie de tipul de georetea si de grosirnea sa. Rezistenta la tractiune c aracteristicilor de tractiune .0.4. •d . Caracteristici flzlca Principalele • • • proprietati fizice sunt: Transversal Longitudinal Alilliat densitatea polimerului (p). () de fluid in planul .te.ton:n~ unghiurilor etc.v. 6. .>1 ~en.'.:.-+ -+ -+ -+ Georetelele nervuri au grosimi de cca 5 ..2.• .v$riaza Directia lie sol icitare aSlipra ! Figura frecare.. Ele au precum ~i 0 transmisivitate foarte mare.4. formate varianta a georetelelo-. grosimea efort' normal nu este foarte masa pe unitatea de supiiafa!f"<J.1). Transmisivitatea masa • dimensiunile dimensiunea n ervuri lor.933 . nervuri lor rezistentei III intre sensibils la variatiile'de §. . aplicabile: 64 99 - . ele au golurl .t.2.d detennma. 6.4. a deschide. Ele pot fi alcatuite solide extrudate. ASTM D 63 se face prin termosudare sau innodare. acestea. 152 153 .mai mad ~i sunt din fire tlexibile multifilamenta~e sau·multifilare. nervuri din polimer spongios extrudate deei debitul transportat este mai mare). 6. t er na In pe interfata . protec!iec(mtra raze lor UV) ~i 0. . in general din polietilena eli adaosdecca geogrile (paragraful 5.ilor.3. .3.. ca :. Caracteristici mecanice 6.

' vlatii a lueriirii. Fluajul (curgerea lenta) Fluajlll reprezinta in acest caz reducerea . penoade hmglde timpi de . este acoperita pot patrunde eu un geotextil S<lU 0 punct de vedere • • _' manrne dlll S. . pnn patrunderea materialelor care a copera ~ Dad georeteaua compactata.. .'.' 0 normade-eomp'O .4. este functie de orientarea si tipu] I r~t'J ... 2.4.1 .5 si 5..e er e a transpotta in trei fenomene: evitarea aeestui fenomen trebuie realizata a geotextilului (netesut. Colmatarea cu material argilos curgere . In de durabilitate Figura 6.curgere. 6. e = k ·1.'?.4.4. tmde k este coeficientul de permeabil'( t.4.:> 3xlO·4 sunt 1112/S In general. 0 alegere mare). valorile debitului tr mai mari de cat in 1 '. ----.3.4.pentru co "'. e ~u care georeteaua entia e medin Ineercarea trebuie sa fie realizata In ac eleasi condJ!lI ca in realitate . de materialul dimensionat Cll sectiunii de In deschideri' dator t. carac errstici se aplica 6. defonnatia . eu modul de deformatie Trebuj~ avute in vedere tluaJul. 6. eaza rezu tatele pe t d ..4.:>3x J 0-5 m 2/s utillzan la b ' (I .6. .llitie~tiv sec!iune~ eerinte .i S .. . contmuare I.. Actiunile de tip dinamic pot agrava acest fenomen.2. .. sub actiunea unui ef rt . resi ne mentinut constant:. . ~:?)'. Degradarea geore1etelor Degradarea geosintetiee Pentru georetele: georetelelor (paragrafele se face prin aceleasi 3. chimice exista mecanisme un standard ca si la specia I celelalte pentru evaluarea rezistentei ASTM D 6388-99.. pentru pentru ut~l~z~ri la depozite de deseuri: 0 . geocompozit tread prin geotextilul geotextilul nu este coreet este in contact cu un material argiles bentonitic)..4.4.' . (EP' al transmisivitatii: A) lJnpune vine adiaeente In deschiderile georetelei ~i in contact " Urmatoarele m icsora se.1 se extrapol ~ I -. 1 .2). . (F.1 capacltatea georet J . Pent d' I a e.' . tine sa vine 111 de separatie colmatfind-o (daca care si a 6. 3..4.' ~" a a mlgrafll '. Pentru evitarea impiedicarea acestui fenomen trebuie realizata 0 dimensionare adecvata geotextilului. .. de CIrca 3 ordine de 6. ~ determma valoarea debitului d .4 .I11...4.-.ura. .' . '. I cazu georetelelor.ig.4.~ ega un or dinrre nervuri . Piitrunderea geotextilului Pentru corespunzatoare ill deschiderile georetelei.. n ru urate aproplate de durata de georetelel contact).3. rar t . Obturarea adiacente prevederile Dad in din geomembrana.• . georeteaua materialele nu sectiunii prin patrunderea rnaterialelor ceea ce prive:. mcercare :.U. mportarea III trmp. argilei prin geotextilul (argi Ii'!. . pe term en lung a groslmll ..groslnleat ru etermmarea acestei teri . standard~lui ASTM D 47 I 6-01. upa..te materialel Ag ti d .. azine acur] de aculllulare): 0. 154 155 . d lichidul. mtereseaza . ob~urarea adlacente colmatarea georeteaua. . ansportat cazu geotextdelor. Caracteristici . pe termen lung .~. exista posibilitatea ca particulele si sa ajunga fata in georetea.A.~----.

eventual armate cutihre de stlda: aplicate la annarea imbracamintilor bituminoase ale drumurilor. naturale sau polimerice.geogrile: sum folosite _' pamantului sau a imbracami t i bitumi pentru lucrari de armare a .mu e III eplinesc functii d filt renaJ (aceasta din urrna mult imbt _~. e geocompozlte sunt asociatii de: geosmtebce bentu ·c.ex 1 U mare~te rezistenta la . :. _ e meat sa formeze 0 • . . anera ImpermeabiLl cu reziste t. Ulilizari Geocompozitele bentonitice sunt utilizate peutru a indeplini functii de etansare la diferite tipuri de constructii: 157 • 156 geosintetice . Tipuri. . Materialele geosintetice ce intra in componenta geocompozitelor sunt eele de baza.Prineipiul de funetionar~ al . rana ~l stratul supon sau cel de contact cu geomembrana. Geocompozile 7.a a recare sponta. geotextIlelor cu caracteri ti .2. orman 0 etan~are foarte eficace geotextile . alcatuite din benzi de polimeri sau geotextil.b ' geomembraneJe f 'd' ciaza entonita ~i geotextilele sau . _ . care asigura ' I a e pe una sau pe amb I f ' filtrare. . ' 7. in insusi procesul de fabricatie a geocompoaitului.I f' .. acoperirs Geotextilul asigur.i se folosesc In scopul imbunatatiri i capacitatii portante a terenurilor slabe.. • geocelule: structuri tridirnensionale. Functia de etansare este asigurata in general de bentonite.1. Definitie GEOCOMPQZITE Geocompozitele sunt combinatii d ' lor eel putin un produs geosintetie .3. benton ita. d ' . sau georeteaua" • X I U poate fI plasat deasupra sau Geocompo~itele astfe] obt' t . n. ' e e maresc rezrstenra s ICI mecanice reduse. omogen si rezistent la poansonare. care este supusa unui efort normal de compresiunein timpul hidratarii pentru a permite controlul variatiei de volum. . printr-un material user de pus in opera. geomembrane .geomembrane' geot t'l I degradiiri mecanice frecarea di t . formand 0 bariera etansa si eficace. funclii. c I d ". cunoscute sub numele de en onl Ice ele asoci .3. rta e or componente tf I' " materrale care sa ri'ispund-' ' astre meat a unor cennte precise.7. " realizate din acelasi mat 'I' ' e e oua trpuri de geosmtetice pot f b ' -. . In ~ateriare pohmence: miezul ' drenaju] Geotextilele afl t po lmenee extrudate .ide etansare.' pro fl ate. ' Geocompozite B t iti DI a.i d '. Proprietatile lor sunt insa de multe ori modificate datorita asocierii lor cu alte materiale.. ena ~l se termosudeaza astf I' . 7. h p[~satii Intre doua geotextile. sa 7. ie .1 • geotextOI Unatatlta pnn prezenra geotexti lelor). e materials care au In cOlnponenta 1mbinarea se obtina ' . eventual. ' • geuttlxtile cu mlez drenant dO . Aceste produse aliaza un material natural.podate. tonne tridirnensionale din materiale geosintetice umplute cu diverse materiale • geogrile sau gentextlle . n er I Ul11moase' geogri I I . Exista si alte variante de produse compozite ce inglobeaza rnateriale geosintetice si dezvoltarea lor continua. ' ° este format din materiale I' .3.bltum. cu materialele geosintetice care au rol de protectie si.2. 7. care prezintii 0 penneabilitate foarte scazuta datorata capacitatii ei de umflare. e e ete asigura functia de Geocompozitele bentonitice sunt produse prefabricate ce asociaza materialele geosintetice si bentonita. a ~l renaju] lichidelor care astfel TIU mai vin In . utilizate in scopul imbunatatirii proprietatilor mecanice ale pamantului: .geogriltl.asociatii de fibre polimerice si pamant. separare :. " e I rare. materii prime Principalele tipuri d ' • '. _. propnetatilor ~i functiilor mate ' I [ geocompozltelor este .1." geutextlls . .0efinilie benlonilice . :. In re geomemb -.pam ant: ..'. sub forma de fagure.georetele' geote fl I sub georetea. care sunt umplute eu material granular.

rigole: ca etansare simpla.~ depozite de deseuri: sub geomembrana.2.3 sunt exemplificate bentonitice. ozite bentonitice: til . tehno Ioqu de fabricatie .mitice la etansarea t Fi ura 7. Tipuri..geotexhl. . Utilizarea geocompo zitelor bentonitice fa etansarea calla le lor In figurile 7. Utilizarea geocompozitelor hentonilice baza a depozilelor de de~'eun' solide fa eta1!§area de 158 159 . bariere verticale de etansare. ~ ~ ~ protectia pinzelor freatice ~i a zonelor de captare. materii prime.bentonlta . Uti lizarea geocompoZ/ '01 te g zonei din jurul rezervoarelor ingropate 0: . deurgi la compactatii pentru etansarea de baza: ~ bazine (de. in etansarea de baza ~i in cea de suprafaja. 7. ~ rezervoare ingropate: ca etansare simpia sau combinatii in zona din jurul rezervorului.hen ton Ita . deasupra geomembranei ca protectie contra degradarilor mecaniee. ~ canale..geotextJl. • Asamblarea se poate face prin: Figura 7. geornem h rana. utiliziirile geocompozitelor Figura 7. stocare a lichidelor poluate. rutiere. tuneluri.3. decantare. de agrement): ca etan~are simplii sau component al sistemului dublu de etansare. in asociere cu un strat.3.3. Exista urmatoarele tipun de geocomp.1.7. ~O~ t ~ • • ~. . b entc.1 .

.~.2 si 6..0 kg/m". :. • georetea sudata termic pe un geotextil. Umiditatealbentonitei la livrare variaza 111 general intre 10 si )8 %. • sandvis rnultiplu geotextil/bentonitiilgeotextillbentonitaigeotextil.• _ coasere: ansamblul este cusut la distante egale. plus un geotextil suport. Cant ita tea de bentonita variaza de regula intre 3. deschiderile fiind umplute cu bentonita. Ansamblul este consolidat prin intertesere. Al treilea geotextil. care are rol de "rezervor" si mentine bentonita 111 tirnpul transportului si instalarii.it. grosirm ~I valori ale masei pe unitatea de suprafata. • cu geotextil impregnat cu bitum si suflat cu ardezie pentru imbunatatirea caracteristicilor de frecare pe interfata cu alte materiale.rinter ~esttte geotextile Figura 7.5. Bentonita se poate prezenta sub forma de granule sau de pudra ~i este de cele mai rnulte ori un montmorillonit sodic.4.. fi~rele ~r~ec~ndprin stratul de bentonita ~i conferind ansamblului 0 rezistenra sponta $1 garantia integritatii produsului (Figura 7.5).4) bentoni t eu iHaooziY.2 m si lungimi intre 30 $i 60 m. netesut ranforsat prin intertesere.0 m la 5. .: mu~:tt":!3I"Dl" tu. t . in functie de climat si de conditiile de stoeare. q3E!i1t--~:: geotextile bentonita+adezill . stratul de bentonita este lipit pe eel de geosintetie aJutorulunul adeziv solubil in apa (Figura 7.i.4.'. continue. Geocompozitele bentonitice sunt fabricate III prezent 111 rulouri ell latimi de la 4. ?~otexti~ele folosite pot fi tesute. Geocompozite bentonitice cusute. int~rfesere: fibrele geotextilului superior sunt ancorate In geotextIlul ..jv _-!=j~" !~..!1!u. putand fi mai mare in cazul produselor speciale. • ell gel de bentonita realizat prin transformari polimerice. Produsul a fast dezvoltat pentru a impiedica migrarea laterals a bentonitei hidratate sub eforturi neuniforme.~ til. fie prin cusaturi (aneore) (Figura 7. . cu grosimi si ex un I erite (neteda sau rugoasa). Gd·ef·o~embrane~epot fi. a defini un geocompozit bentonitic componentelor (benton ita. arnestecat eu nisip. . Geocompozit bentonitic lipit. he punetuale bentonit a sau ancore Figura 7. I..:.tu..t. a fost adaugat pentru a preveni uscarea 'componentei bentonitice ~i aparitia fisurilor. eli deschideri mari. ~ bentonit a @=Zt%J%!1:====:::. Exists si aIte tipuri de geoeompozite: • cu bentonita prehidratata si aditivi chimici pen tru 0 rnai buna comportare in prezenta agentilor chimici. Caracteristicile Pentru caracteristicile geocompozitelor bentonitice se face referire la si ale ansamblului.6). Geocompozit bentonitic intertesut. compozite etc.. 6. '___~embran Figura 7. Dupa fabricare sunt rulate pe un rniez metalic sau din material plastic si acoperite Cli un film plastic pentru a preveni variatiile de umiditate.~=---. de diferite tipuri. Un al doilea geotextil acopera acest sandvis. ~:::::~:::::::::~---- eventual geotextil a ~ . Ea poate fi continuta intr-un geotextil netesut user. lipi~e.. geosintetice) 160 161 . Exista si produse care contiu bentonita calcica sau calcica activata (transforrnata 'in bentonita de sodiu prin procedee chimice) sau eu aditivi ce ii maresc rezistenta chirnica. • . netesute.3. t Cll diferite 7.::~ .mfen?r. de asemenea.

• tipul (prin difractie de raze X.3. Parametrul flux este preferat deoarece pentru calculul aeestuia nu este necesara cunoasterea grosi 111 i i produsului. n~asa pe unitatea de suprafata.4. Standarde specifice aplicabile: ASTM D 5887-99. • 162 • Permeubilitate'. Caracteristicile ansamblului benton ita . Cercetarile (La Gatta si altii (1997» au demonstrat eli geocornpozitele intertesute au avut permeabilitati inferioare valorii de 10-9 m/s (valoare maxima admisa In general pentru depozitele de deseuri). un geocornpozit bentonitic are 0 grosime ce variaza intre 5 ~i 10 mm. bentonitic (geotextile sau eomemb ce Il1 ra In comp~:I!la geocompozitului prezentate 1 '1 I I g rane) se determina conform normelor . iar pentru produsele cusute pentru 8 < 5%. • earaeteristieile fizice si mecanice ale geosintetieului.4. incercarea cu bleu de metilen). 7. e caractenzare :. ~LA (ASTM D 5993-99)' pierderea de lichid (ASTM D 5891-01) . pentru deformatii.4. Ineercarile realizate pe plan international au pus in evidenta valori foarte scazute ale permeabilitiiti i.1.. Masurarea acestui parametru poate f dificila datorita posibilitatii de pierdere de bentonita in rnomentul taierii esantionului. • Permeabilitatea la nivelul suprapunerilor: geocornpozitele benton itice se imbina prin simpla suprapunere. • Pefmefhilitatea dupii deformatie: aceasta problema se pune In special in cazul utilizarii geocornpozitului ill acoperirile depozitelor de deseuri. pe t I errte tipun de. ana rza terrnica • compozitia granulometrica (ST AS 1913/5-85)' • .7. aceeasi valoare a permeabilitatii a fost obtinuta pentru 8 < 1%. umflarea libera sau sub e for t normal de compresiune I dif .3. Caracterizarea materialelor geosintetice Pentru materialele geosintetice .t-. mann pentru stabilirea . atat in sectiune curenta. n capi 0 e e precedente: • tipul geotextilului/geomembranei. exprimata prin coeficientul de pern1eabilitate k (sau flux = debit pe unitatea de suprafata)... nu all a grosime uniforms pe toata suprafata. cand sunt hidratate. stabili d rmanja acestea din urma pentru a c 1 1 Pent un produs sau altul corespund cerintelor unei anumite lucrari). In majoritatea cazurilor se utilizeaza normele existente pentru pamanturi argiloase. functie de lichid si de marimea efortului aplicat. [ cuprinse intre 5 §i 16%. de ordinul a 10-11 . performantele hidraulice ale suprapunerilor sunt praetic identice cu eele ale materialului 'in sectiunea sa curentji. gradului de capacitatea de schimb cationic' umiditatea.10-12 mis. rea e a sor tie pe placii sau testul (testul H f 0 • volumul sedimentului activare a bentonitelor). transferul faciindu-se prin difuzie (vezi capiloluI4). analiza la microsco r. • Permeahilitatea la gaze: este 0 caracteristica irnportanta atunci cand produsul face parte din aeoperirea unui depozit de deseuri care produce gaze din procesul de fermentatie. n 11l Enslin _ DIN 18132). Produsele cusute.2. Exista putine rezultate disponibile In acest I Rezultatele fTCzentate tie refera la geocompazjlele ce conlin guntextile. atunci cand recomandarile si/sau cerintele de proiectare au fost respect ate.lichide (STAS 1913/12-88).3. 7. • • • • . 163 .diferentiala.. cu adaugare sau nu de bentonite suplimentara. In cazul prezetni unei geotTerrUf'dre nu exista 0 curgere propriu-zisa pnn acnasta. In stare uscatii. • capacrtatea de absorbtie (incerca d b bti . • grosimea geotextilului/geomembranei. Caractetizarea bentonitei • Grosimea sub un efort normal dat. entru prelevarea probelor se aplica prevederile ASTM D 6072-9ti. W (STAS 191311-82).' p. Pent.3. in general. caz in care suportul fiind compresibil exista posibilitatea aparitiei tasarilor diferentiate.ru caracterizarea bentonitei se determ ina: . • masa pe unitatea de suprafata.1 de perfo C( . cat si la nivelul suprapunerilor. . . Se pot aplica normele valabile pentru geotextile. incerearea de permeabilitate trebuie sa se desfasoare in conditii cat rnai apropiate de cele existente in realitate. In cazul geocornpozitelor lipite.geosintetic identifi~: andsamblu! ~eosint~tiee/bentonjta se real izeaza incercari de re.

'l' b I I 7-2 tn rezistentei fa eocompozitele bentonitice pot. in functie de tipul lor. .5 ~j tr: l"lgura 77 . .istellta la . I (I e ut :h iti (GB.I forfecare pe interfatii se IItilrzeazfl Pentn.45-69 GB/geore1ea .I O~J9 m? pentru umiditati apropiate de saturatie. b t itei defectele de nnci id tid r datonta prezentei en 011 . tf eparate pnn urn area .6 39 4. forfecare Tabelul 7-1. . f • Rezisteniu fa e'l_"() te . Valori orientative ale parametrilor in tern a pentru 4 gcocompozite bentonitice (GB) Proba uscata Hidratare cu apa fara 37 7 (i .. cusaturi etc).3.2). Trebuie luata in considerare atat rezistenta la forfecare interna (in planul bentonitei). rezistenta la intindere a geocompozitului este rnult mai mica decat cea a rnaterialelor geosintetice. functie de produs . a . fl g . Rezistenta la forfecare interns este dependents de umiditatea bentonitei ~i de tipul de asamblare (Iipire. tl bentonitei (autocicatnzare.8 31 7 37 5.2 Cll (J Figura 7. bile: ASTM D 6496-99. 0 8. . tii ell acelea~i metode ca ~I 111 Rezistenta la poansonare poate fl eternuna c . 165 164 . ~ "rara a" se refera la probele hidratate rara efort normal. cat si pentru diferite interfete constituite de rnaterialele posibil a fi utilizate in 'contact cu geocompozitul.~ dimenslllnt po I r _d .. coasere.9 0 2.domeniu. • Rezistenta laforfecare: se determina atunei cand geocompozitul se foloseste pe taluzuri. lncerdiri de laborator au relevat coeficienti de permeabilitate intrinseci de ordinul a I OJ5 . iar Tabelul 7-2 pentru diferite interfete. cu efort normal sau tara.7 3.\Of~(~ • Geocompozit Bentonitic GBllipit GB2 cu geornembrana GR3 intertesut GB4 intertesut Hidratare cu lixiviat rara o 0 4..3.).3 ( .4. Datorita componentei argiloase. Standarde speciflce aplrca I e.9 0 2.7 kPa si 140kPa.45-69 OBI geomembrana ~ neteda 9. t live ate rezistentei /ll _t(JI/ecare pelltm Va Ion orienta '. care au un rol hotarator.2 45 4. Valoarea rezistentei la intindere va fi determinata in primul rand de materialele geosintetice. izare) poansonate acct en a.4.8). .1 30 8.8 30 3. Tabelul 7-1 prezinta valori orientative ale parametrilor rezistentei la forfecare interna in diverse cazuri. ..1 determinarea rezlstentel ~ ful 3 439).l Rezistenle rezidualii Rezistenla de varf Intervalul lnterfata c [kPa] c [kPa} HO} de o [kPa} 0 8.9 0 23 4. cu o rara a HOJ c [kPa] 16 19 5. ca racter··lzeaza reZlsten.> Nota: . • • Rezistenta La intindere: se deterrnina ca pentru geotextile (paragraful 3...4 32 11.4 13 7. ' I' erciirii este prezentat In ansamblului (intetesere. . t cazul geotex 1 e .i de efortul aplicat.. intertesere.. . interfala geocomp0::.8 HO] 2. ire"): · r re ("JLlpUlre . .7. aceleasi determinari ca ~i In cazul geotextllelor (paragra I .45-69 OB/geomembran 0 a rugoasa 22 0. I~ aVI'·I·de ex/c) liere. -e: pomJ. til lor (paragraful 3. tucercan . etc.8 HO] c [kPa] 26 50.38 23 3.4 3.efortul normal cr a variat intre 0.. Princtpru me • Re:::. .9 c (kPa] HOJ c [kPa] 36 68. PnnclplU .jldivene tIIateJilile geoslIltetlce t entoni IC J' .6 ]9 4.6 42 14 10 9."cu 0" se refers la probe hidratate sub acelasi efort normal ca eel sub care s-a produs forfecarea..

-' d't' t' te tre Ule reea e " _ aparitiei tasanlor I erenua _ unei cantitati de pudra sau ' Pentru unele produse se eere ?res~rarea . cationul N a~ fiind. . provocand astfel un punct slab. Standarde specifice ap rca I e.3. bentonita poate fi spatata.dizolvarea constituan!llor de catre aCIZl sau . _ Latlmea mmima a supra b' I ulatii si marita corespunzator.punerilor este. In general. Incercarile realizate de fabricanti au pus In evidenta 0 buna eomportare din acest punct de vedere. datorita prezentei materialelor geosintetice care sunt rezistente la eroziune. dacii produsul este expus unor forte de eroziune._ Mecarnsrnu prepon e d' 1 contin benton ita sodica._ I· b'\ 'ASTMD6141-97.n~ eta prin alti catiOl~i (Ca". " . tura lichidului e I ra. • Rezistenta la eroziune. t t un aspect un por an . .dezghet este penueabilitatea. iune dintre bentomta si [ix iviat 'I d rent de interactiune 1 . Realizarea suprapltllerilur 166 167 . :1' 7. reducenlmporan . Factorul eel mai important este umiditatea bentonitei la sfarsitul fazei de uscare: s-a observat ca.." In acest eon ex ..dezghe] este important pentru regiunile reci. ort imbinarile rea izan derulare pe suprafata sup" " 1 150mm dar pentru cazul -. t te ale permeabi itatu.i pierde eapacitatea de umflare. Mg2'. _ alterarea structurii argi'I oase datorita influentei asupra complexului de adsorbtie. d hi lice agresive poate a uce -" contact cu lixiviati sau a\te pro use c 111 pusa III 'I' _ . bentonitei. • Compatibilitatea chimica: in special in cazul utilizarii geocompozitelor bentonitice pentru etansari de fund la depozite de deseuri. pasta de bentonita in zona suprapunew (Figura 7. respecuv na . In conditiile in care un geocompozit bentonitic are 0 grosirne de circa I em in stare saturata. are grosime suficienta.5%. daca bentonita are In acest moment umiditati sub 4 . '.8). valori mari ale tasarilor provocate de materialele granulare pot altera performantele hidraulice. bazine de decantare sau de stocare a liehidelor poluate.a geocompozl it e I0 r bentonitice se realizeazii pnn Punerea 111 opera .. bentonita se umfla si isi regaseste proprietatile hidraulics initiale.• Rezisten!a la compresiune localizata: se deterrn ina pentru a evita ca benton ita sa migreze in lateral in cazul aplicarii unei forte concentrate. .8. .5. ' baze ure. ' it t pro use or este schimbul cationic. rt teste hidratarea initia 15 a Proprietatile bentonitet putan . K'). inant Toate cercetarile realizate m 1 ' cu lichidul contarnman ' .dezghe]: Comportamentul geocompozitelor bentonitice la inghet . MaJ1o. . . • Hezistenta fa cicluri de umezire . . Bentonita Figura 7. _' I· • du-se prin suprapunere. Modificarea proprietatilor argilelor ea urmare a interactiunilor chirnice rezulta din: • . valori care difera de la 0 tara la alta sau de la un producator la altul.. mieroorganisme. " i d hid tare si um iditatea bentorutei III . de Pentru caracterizarea cornportarii in timp se determina: • Rezistenta la cicluri de inghet . I as e. d f t l1lomentul contac u UI _ hid tare a bentonitei inainte ea I " ·d nta faptul ea 0 pre I ra d domeniu au pus 111 eVI e . daca geocompozitul este hidratat si apoi uscat pot apare fisuri ~i permeabilitatea creste Fisurile aparute in timpul fazei de uscare dispar cand bentonita este rehidratata. _ . Daca umiditatea este supetioara acestei va lori. . p -ilor . Caracteristica influentata de ciclurile de inghet . Punerea controlul calitatll A In opera a geocompozitelor bentonitice si - • Comportarea in prezenta materialelor granulare: In general. l~~or •s~ \~~11 1 funda~ental modificate. ea I:. aceasta problema se poate puneatunei cand stratul de acoperire nu. fabricantii de geoeompozite bentonitice recomanda anumite valori Iimita ale granulometriei materialului care va veni in contact eu produsul. In genera.. d e P recipitatie ~l obtutarea pori fenomene .uscare. cu grosime mai mica de b'entonita. Pentru simularea deteriorarii la punerea in opera in materiale granulare se aplica prevederile standardului ENV ISO 10722-1: 1998. cele mai multe geocompozite bentonitice au 0 buna comportare din acest punct de vedere. Totusi.

d fclosite pentru rena]. Tn acest ultim caz. . stratul suport este realizat dintr-un pamant de umplutura (nisip. Structura de lestare si protectle. . _ _ respeetarea planului de punere m opera. 'lomerat de fibre sau monofilamente.. 7. Cnntrolul de calltate trebuie sa se refere 1a: Geocompozit ~ Strat granular ~ . In mod curent se utilizeaza materiale naturale sau structuri prefabricate.asu fa omogenitiitii proprietatilor ceea ce poate avea a intlue~ta neta. • • • eoloane. Geocompozite folosite pentru filtrare !ji drenaj . a carei frecare importanta poate duce 1a antrenarea geocompozitului.. p I" tl . 168 169 . _ raeordarea la eonstnletiile anexe. argila.trebuie luate precautii speciale dad este vorba de 0 geomembranatexturatli (rugoasa). po ipropi en. daca stratul de forma (baza) nu este corespunzator.9. etc .eoeompozite In Tabelul 7-3 sunt sintetizate principalele npun g '. Contactul geocompozitului bentonitic cu un material granular grosier poate duce la a neunifo~itate din punct de vedere a1 umflarii si al umiditatii. drenaj. .rcll a III U. . • retele cu ochiuri. miez ondulaL . "t de repede posibil dupa hidrauliee.punerea 'In opera a stratului de protectie ~I lestare.10 sunt reprezentate sc e . ca si ancorarii la partea superioara a taluzurilor. I . astfel incat sa se asigure continuitatea imbinarii. . . de . ice) miez cu proeminente (simetrice sau asimetnce . . re 111 o~ re dimensionat in consecm!a. drenaj si earacteristicile 10f. • calitatea etansarii In dreptul suprapunenlor.9).calitatea prodllsu. Racordarea in puncte singulare Structura suport: trebuie sa tie stabila si rara elemente agresive. punerea sa in op~ra). Ea este fermata dintr-un strat de forma (baza) compactat si. UI co . dintr-un strat suport. . . Stratul suport poate fi constituit de asemenea din materiale geosintetice.' . eventual. praf etc.sta ~ . I' '1 a sau poliamida Miezul poate fi fabricat din polietilena. • ag .) a carui granulometrie trebuie adaptata pentru a nu se deteriora produsul.. utilizate entru drenaj sunt formate dintr-un til~rll Geocornp~zltel~ . ( nfonnitatea cu fisele tehnice). rigole.d 1 Miezul poate fi eonstltllit din: geotextil ~i un miez prtn ear~ el. Acest strat trebuie P~I~ III opera ea • instal area geocompozitulu~ b~nt~nltl~i azelor susceptibile de a influent» Pentru eliminarea [ichide ofd~I sla~ gt' bUI' realizat un strat drenant e comportarea .' fltll Astfel de drenuri sunt denumite dr~nu.4. Cand 0 geornernbrana este pusa in opera peste geocompozitul bentonitic. 'i h marie tipuri de geocompoZlte e In Figura 7. Id t rial granular. granulometna ~l _ calitatea stratulul suport (tipu e rna e angularitatea acestuia.n '. exp I t a_ a pro u su U I.Unele produse au deja incorporata in geotextilul superior 0 cantitate suplimentara de bentonita. o atentie sporita trebuie acordata punerii in opera in zona punctelor singulare (treceri de [evi. Figura 7. (nylon).• Figura 7.

redu:and pe aceasta eoloane polipropi lena parte transmisivitate mare poate eeda hrusc sub incarc<lre.Miezul geocompozitului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: trebuie sa reziste la eforturile aplicate (normale si de forfecare) fiira sa cedeze. Tlpul de mlez retele cu ochiuri Tipuri de miezuri pentru geocompozitele Polimer polipropilena sau polietilena poliamidii sau polietilena Caraeterlstlcl de drenaj ~ Tipul de mlez >= Pollmer polipropilenii Caracteristici inent eu proem1l1en. In acest caz. trebuie sa permits circulatia t1uidului pana la punctul de colectare fad ca nivelul sa creases in miez. Aceasta presiune critica variaza intre SOkPa si c'lOOkPa. ceea ce duce la reducerea considerabila a sectiunii utile. Miezul se poate tasa sub actiunea presiunilor excesive. transmisivitatea lor reducandu-se continuu cu cresterea presiunii aplicare. TaheluI7-3. sub incarcare continua de lunga durata nu trebuie sa i~i reduca sernnificativ grosimea (tluaj). simctrice • 170 rlgura V' 7]0 . proeminente . de drellqj.)~ Miez cu 1" ••. mai ales pentru eforturt de forfeeare poate c~da datorita t1uajului progreslv de obieei subtiri pot rezista la presiuni laterale mart transmisivitate midi • ondulat polipropilenii sau polietilenii • • • Geotcxtil Retca ell ochiuri • transmisivitate midi Miez dill coloane • • mica rezistenta medie la fluaj transmisivitate medie spre aglornerate de fibre • eu proeminente simetrice polipropilena bune pentru presiuni laterale mici pana la medii fluaj important transmisivitate mare poate rezista la presiuni Iaterale rnari poate ceda brusc sub incarcare poate ceda datorita fluajului prcgresiv comportarea poate fi afectata de eforturile de forfecare • • • • • lB1fM0!)mtl~~i~~W. 171 . reducand astfel ~i mai mult sectiunea. functie de tipul miezului.e asimetrice • idem proeminente poate ceda pe transmisivitatea 0 simetrice • • • fata. Geocompozite . trebuie sa suporte geotextilul. Geoeompozitele drenante ClI m iez alcatuit din fibre de calibru mare nu prezinta 0 valoare critics a presiunii. presiunile maxime ce pot fi aplicate vor fi limitate la un procent din presiunea critics. Sub actiunea incarcarilor transversale geotextilul poate patrunde in corpul drenant.

de filtru. pentru drenaj vertical sau orizontaJ. drenunfe plane care se fol ' . • mentinerea umiditatii necesare pentru a favoriza gerrninatia plantelor. Pentru toate aceste ti uri .1nitl''1luil 120 140 160 180 Figura 7. olosite pentru drenaj sun!" osesc In cazurile In . chiar ~i in conditi i de eroziune severa.le e viteza de curgere.. Sisternele clasice de control a eroziunii sunt alcatuite din materia le naturale care asigura cresterea si dezvoltarea vegetatiei (paie. d ./1.5.. sub terenurile de sport.' ~'. exernplu: . p.. piltln cand vegetatia se dezvolta. materialele fiind bio. acestor tipuri de drenuri fu ti d . sub etansarile cu geomembrane' bariera anticapilarii. de drenaj Figura 7. '. care au ca [01 mentinerea solului si asigurarea insamantarii. 1994}. imbracaminti din iuta). celule. Tabelul 7-4. Geocompozite pentru controlul eroziunii de suprafata Asocierea materialelor naturale si a celor geosintetice s-a dovedit eficace pentru controlul eroziunii de suprafata. talas. t I' . • In Figura 7. iar in cateva din materialele destinate In spatele zidurilor de sprijin. Utal~nMla dol-saonhn Deplfidtt 00 I::Ol1d~~"B amplaS. grile. mljslm 2>10' r~7?0~0'7"'7"'C'7"'--"'~0""""'7'7"'77:C'77":"'7""""'~'=~ {lto"PIUdt. De-bit. erfonnant I . produsele obtinute prezentand urrnatoarele avantaje: • rezistentii buna in exploatare. In Tabelul 7-4 sunt prezentate controlului eroziunii. domenlIle de aplicare ale I1C.11 sunt prezentan. in functie de durata curgerii. .. e capacltatea de dre . ..sau fotodegradabile.lO:J. de drenuri compozite este I ti P itat dezvoltarea unui tIP special . Acestea sunt alcatuite de obicei din saltele.12 sunt date vitezele maxime de curgere ce se pot utiliza in proieetare. Chid de proie t . Aceste materiale naturale pot fi inlocuite eu cele geasintetice intre care plasele si georetelele polimerice (capitolul 6). Exista sisteme tempo rare de control antierozional din materi a!e geosintetice. p de drenuri extsta un geotextil care joaca rol Tipulde eroziune I. • asigurarea unei acoperiri pentru a evita supraincalzirea sa lara. sosele sunt direct lezate d' e e ~I urata de vrata a unei . plase. 0 alta categorie de geoeom ozite f . ce ru ier. td ~ v ' c tare pentru geocompozifele I' upa rcoerner. pentru cele trei tipuri de sisterne antierozionale. care exista !? curgere plana.' atrv. • degradarea progresiva si controlabila. Eroziune temporara si materiale destinate dezvoltarii - \ Material paie sau fan slab legate eu asfalt sau adeziv dispozitive de marire a aderentei "i stabilizatori pentru pam ant geofibre arnestecate cu pamfint 172 173 . Diferite materiale utilizate in controlul eroziunii Un domeniu de ap1icatie care a necesl . Astfel de sisteme sunt utilizate pentru pante moderate caracterizate de viteze TIl ic i ale curgerii.. Alte sisterne sunt pemlanente si controleaza eroziunea chiar si In lipsa vegetatiei. orient . . de • • • • 7. . n~J ~ s ratu llJ de sub pavaj.

.13 sunt prez e I. t -.6.r.glll~'s) ---.Vitezu de pr(>ieda r~ Tipul de erozlune vegetatiei ~ Material pe rermen hu. t cateva tipuri de geotextJle annale ell enta in Figura 7. pam ant vegetal In interspatii ansamblului .alti pohmen. sunt "capsate" pe teren) prezentate In capitolul IV saltele pentru controlul eroziunii .1. . c u fibre de sticla sau metal. . .umplute si acoperite cu pam ant geocelule umplute eu pamant insamantat geocelule saltele formate din doua geotextile cusute intre care se pune 0 umplutura din parnfint vegetal blocheti de beton blocuri de beton anrocarnente gabioane CLl .(nu absorb umiditatea. foarte bune care scad atune I Fibrele de sticla au propneta\l mecanlce rezistenta. . •. .I t In fibre de po les er sa .-----. Cea mai bllnj Llln~tare. If. ntativ ale vite:elor maxime Figura 7. . t Ll nylon Incorporate intr-un ..tibre continue arnplasate pe terenul de protejat./2.• li til la) Mlezul contel<1 strat de poliolefma (polipropJlena sau po ie 1 et . .: . fibre In sem itort . Fibrele sunt mentinute rf I .a ta In cazul saltelelor antierozionale-.!~11. dind sunt Ingropate In teren. I' utili-ate pentru cOlltrolll! eroZ1WIII. se pun pe una sau pe ambele fete ale unei saltele din paie. Geocompozite utilizate pentru armare 7. E e cons au . fibre de cocos sau fibre polimerice. Deasupra se toarna sau alt stabilizator. Compozite pe baz3 de geotextile t fi asociate cu al\1 Geotextilele folosite In scop de armare po po I· linen.IPHiHo:' retele ~i plase biaxiale din polipropilena sau polietilena . . . bumbac. ~a on une . perforrnan!a a fost constat~ if tru saltele antierozlOna le din Standarde aplicabtle spec! Ice pen geosintetice i'nierbate: ASTM D 6454-99.slab armate HI.~kml' P·l~I~.e - ~ 2 to 20 50 lore) Dum!a curgerii prin lipire. Eroziune permanents 0 de protectorc emulsie bituminoasa (eu pe1Jh-fI ~ semitort din fibre stabilizate la razele ultraviolete negru de fum sau alti aditivi chirnici) ~i materiale destinate dezvoltarii vegetatiei . 175 174 . vitezei scade odata CLl gradul de inierbare. difen te ma erta . ~ ~ - 7.. nu I~i modifica dirnensiunile In tirnp.puse pe teren si umplute in interior cu pam ant saltele de ranforsare eu gazon . Eroziune permanents si materiale destinate dezvoltarii vegetatiei puternic armate salte!e pentru controlul eroziunii ~l dezvo1tarea vegetatiei .6. ..retele biaxiale din polipropilena sau polietilenii.. coasere sau alte metode. .i ' S.

rue!le care se pre. . . 0 astfe] de armare. granu ar._~IIs po!ioh!fill~ din mJQ din polL~ster sau ny lou Co In velis din poliolefina ===~==. sau alti polimeri.zl~ta su tii b din geogrile umplute cu material . ambele umplute eu parnant sau material granular (Figura 7.~ acitatii portante a terenului e lEI 't utilizarea maxima a cap .d tnung iu ara s . Sa/tea celularii din geugrile Geotexnl 7 Figura 7.arnestecuri din pamant granular si fibre continue rambleelor ~i pantelor.=====J~ \ 0 0 ~ BCl1Zj diu poliesrer fnvdis din Figura 7. 7.2.e di b erI-I' de geote'(til. .l'Gu alti po limen' utila in cazurile in care elementele datorita. Figura . sunt elemente . 7. Saltele geocelulare tridimensionale din geogrile • geocelute.1. Compozite pe bad mlnerata Prin rnixarea de arm are ca: pamantulu. C'. 'h" "I ~ au rornbica eli pere 11 \>1 aza . Celule tridimensiona /. 7 .14. 176 177 . de exemplu.13. .6.14 f?i Figura 7. cu clemente polimeriee pot rezulta cornpozite • • de poliester denurnita fibre ~i plase dJscontinue. .. . . Diferite produse cumpozite realizate dill geotextile arm ate cu alti po limen. 111 ~. o o benz] SHU din pol iester nykn im-'I. este . de S ltelele tridimensionale rea I'iza t e diIII g eogrile a.Geotextilele pot f annate fi'i eu fibre metalice. obisnuite de macroarmare Iimitarii spatiului eu geosintetice nu pot fi aplieate In Zona de ancorare.2.15).' '. ~ d I ru solida si stabila pentru utilajele fundare moale \>1 asigura 0 platform a e uc terasiere. stabilizarea . e p~rm~ _ . Sub aceasta denumire sunt incluse saltelele celulare tridimensionale realizate din geogrile si celulele tridimensionale alcatuits din benzi de geotextil.6. 15 . fihre continue pentru si "microarrnare".~ b forma unui ansamblu de celule cu secnune const.

a e. t Iute eu rna ena I mineral (nisip. la distante de cate 2 m. desfasurate pe amplasament . Celule tridimensionale din geotextil sau alte materiale . respeetiv de distantele Intre pereti. 2. peste grila de baza. Diafragmele diagonale NU se prind de grila de la baza. Structuri de sprijin din pamfmt annat ell alveole de geotextil. Urn lerea oate fi facuta cu 0 instalatie mecaruca C._11 :~ 1 I I I J I Figura 7. exprimata prin raportul de eficienta la frecare (paragraful 5.' lute ell din pam ant armat sub forma de alveole din geotextll. pentru lungimi superioare pot fi prevazute puncte intermediare de tensionare . 1 d rmare a terenurilor slabe Astfel de celule tridlm~nslO~. . Se continua umplerea aSlgur~ndu-se ma imn. bl Ele sunt folosite pentru diferite aplicatii eu seop de arrnare: ram ee. . Lungimea maxima tensionata normal este de 30m. pot fi realizate din fli. e. . e a limeri (HDPE de de fundare.16).. Derularea grilei de baza paralel eu Iinia centrals 11rambleului.' -. duse ee permit realizarea de structuri de sprii in Exista proee ee ~l pro .: Se umple primul rand pfma sus. f-~-.. 4. ast e mea s~ s _I In r~ ~ean..e formeze d' " du-Ie in spatiile celei transversale. Se prevede in general 0 suprapunere minima de JOOmm intre rulourile adiaeente.).za~ printre doua diafragme transversale succesive. indoita la eapatu ochiuri. .2.2):... _p I lelor gata umplute. deruliindu-I ~i deplasandu-] in zig . Una din marginile fiecarei diafragme transversale este legata de baza cu ajutorul unui snur.saltelei se a~azii in pozitie verticals un rulou de geogrila de b!lzii~i. v execurie: Executia saltelelor geocelulare presupune urmjitoarele etape de 1.i apoi urnp material granular etc. fiind Cand sunt livrate._ . . h·. p. 3.1l e sa he :ornplet. rigiditate sufieient de mare pentru a asigura repartizarea practic uniform a a incarcarilor pe terenul de fundare. se ancoreaza la unul din capete ~i se tensioneaza.· se IIItroduce 0 bad metalica. crescand astfel numarul diafragmelor de geogrile pe unitatea de lungime .• f I" "t . acestea se prezmta s ranse. .. Rezistenta structurala a saltelelor depinde de forma celulelor si de dimensiunea lor. Derularea diafragmelor transversale una langa alta pe directia latimii rambleului. Imbinartle prin innadire ale tronsoanelor de grila se fac prin introdueerea intre nervurile grilelor a unor bare pe toata Hitimea grilei .I~%plU intii doua rfmduri de celule pima I~ ju~iitatea " ~It' .6. Prin aceste oe iun . Legatura 178 rampe de ~c:es etc'd . -t t " ainte ca eel dill spate ca rindul din fata este intotdeauna umplut pe juma a e 111.:n de geotextil sau de po I exemplu). Se ridica 0 diafragma transversala in pozitie verticala rotind-o in jurul legaturilor. diafragrnele diagonale cuplandu-se alternativ la cele transversale.16. 179 . Trebuie aplieat un strat lucreaza pedpart:a s~\e~oa~~~~~ u grosirne deasupra eelulelor inainte de a protector m paman e circula pe ele. obtinuta prin patrunderea partials a umpluturii macrogranulare din saltea in oehiurile geogrilei de la baza.4. Un rol important in evaluarea calitatilor mecaniee ale saltelelor 11 are interactiunea eu terenul a geogrilei de baza. . rezistenta la tractiune suficient de mare pentru a permite mobilizarea integrals a rezistentei la forfeeare a pamantului aflat la baza lor.t 0 inferior6inJ'~~:r~:. 3. Pornind dela 0 margine a .nale ~i b. .rnecaruce: Saltelele geoeelulare trebuie sa posede urmatoarele caracteristici se I.2.2. . suprapuse ~l ump pamsnt (Figura 7. ind ind pe toata inaltimea nervurile diafragmei diago. 2. Rezistenta la tractiune a unei saltele eu celule triunghiulare este mai mare dedit in cazul eelulelor patrate.'-' 1 \ \I '1 -' ... se forrneaza celule triunghiulare. t' ca 0 armonica. decarece 0 celuls triunghiulara este realizata prin inc1uderea unui perete diagonal In celula patrata. tme III 0 . 5. 7. eu seop. frecare importanta la baza saltelei.

iar pentru cele pe baza de bentonita cele din paragraful 7.::i 29. tipuri.25 mm. Tuburi riflate 181 . CLl 0 grosime a peretilor intre 1. ?eocompozi~ele confectionate din fibre de stida.3.ompozitele ~itum • geogrile sunt folosite In domeniul rutier ~i contin un eon '.asig~lfii intarzierea transmiterii fisuril~r si crapaturilor din ImbraCaml~!lle bl~~inoase sau de beton de ciment existente degradate.::1 un geotextil care reprezinta rezervorul de bitum. Compozite pe baza de bitum . GEOCONDUCTE PENTRU DRENAJ 8. in straturile de ranforsare bituminoase.125 mm si grosimi ale peretilor de 2. 8.::1 reducerea grosirnii acesteia. Astfel. HDPE.7. rar geotexti V geomembranii! geotex ti 1 geomembrana HDPE/tabla de plumb/ geomembrana HDPE asociatij de geotextile/bitum/nisip in strate succesive geotextillbentonita sau geomembraniilbentonita Geocompozitele Bentonitice prezentate in paragraful 7. Conductele din materiale polimerice au diametre si grosimi ale peretilor ce variaza intr-o gama larga.3. Definitle. 180 Figura 8.Exi~ta 0 mare varietate de cornbinatii de materiale naturale ~i geosmrence sau doar de materiale geosintetice care pot fi utilizate ca bariere hidraulice: geotextil/bitum: geotextilul bitumul etansarea geotextiVgeomembranii asigura rezistenta la tractiune. Compozite ca bariere pentru Iichide sau vapori . Prin tehnologii speciale se realizeaza tuburi perforate.1.6. iar cele din PP diametre de 20 -7. fixate pe un ?eotex~tllntertesut $1 Impregnate sau nu la fabricatie cu bitum pot f utilizate In lucranle de drum uri . Aceste geocompozite sunt elements de arm are subtiri care reduc sensibil :aga~~el: ~i . cu grosimi ale peretilor de 1 -7.57.7. polibutilena (PB). beton). PP. Pentru fabricarea conductelor din materiale geosintetice sunt utilizati urmatorii polimeri: PVC.. sunt conducte realizate din materiale polimerice utilizate pentru drenaj .2 mm.5 mm . 7. in acceptiunea prezentului normativ. Pentru detemlinarea proprietatilor fizice si mecanice ale compozitelor pe baza de geomembrane se aplica metodele prezentate in capitolul 4. cele din PE diametre intre 20 mm si 630 mrn. conductele din PVC au diametre nominale intre 200 mm si 400 mm.fis~r~ la armarea imbraciimintilor bituminoase ~i due la cresterea duratei de viata '. Se folosesc ca eleme~t anti. riflate (Figura 8. materii prime Geoconductele. acrilonitril butadien stiren (ABS) ~i acetat butirat de celuloza (CAB). C. sau din straturile stabilizate cu Iianti hidraulici.. Conductele realizate din materiale polimerice sunt flexibile in raport cu cele alcatuite din materiale traditionale (metal.7 rnrn.8 -7.1) sau cu alte forme 'in suprafata si eu sectiune cu diferite tonne ~i pot fi irnbracate in geotextil.1.3.::iautostrazi pentru ranforsarea structurilor rutiere. .

1.Se pot distinge tuburi de evacuare .3. exernplu . . Pentru tuburi profilate.2.4.1.. • • • • • termodiferentiala.d a (beton de.2.ata modurile de cedare ale unei conducte f. )' In d oua.. 8.• preve ell e nod:~~~~ Dendsi~~ltea aplica 3.3. Acestea din urma sunt perforate . Norma ASTM D 2447-01 cuprinde valori ale diametrului admise. SDR sunt extrem d e vana. lor exterior. . valori ale grosimii si tolerantelor recomandarile fabricantului. concentrate) 8. termogravimetrica.... ~i In acest caz este dificila realizarea I masuratorii pentru tuburi profilate ~i trebuie urmarite recomandanls fabricantului In aceasta privinta.:.3.3. indicelui greutatii de topire. 1 8.3 . rar t es t e grosimea minima 40. ..3. 5 Se Grosimea peretilor unui tub cu sectiune constantii . a B.i400 mm.4. Sl U'. F:' 82' ar. Caracteristici fizice 8. ASTM cromatografie si ale tolerantelor Ca . .4.2.ituburi de drenaj.3.1. de la 8 pima la maximum 8. moleculare .e ruateriale geosintetice (paragraful B. Raportul dimensional standard tuburi se utilizeaza raportul incercarea la compresiune localizata (sarcina Pentru compararea diferitelor dimensional standard. Caracteristicile geoconductelor' 8.1. Caracteristici mecanice 8. Densitatea d li rul din care este realizat tubul. cind nu ex ista it atii: .2.ieu suprafata neteda se poate determina pe baza preciziirilor euprinse in norma ASTM D aplica Permeabilitatea aceleasi la vapori ca ~I principii In cazul geomembrane lor (paragraful 4. I). . Grosimea peretilor .ipot avea diametre cuprinse intre 50 IVm . Norma ASTM D 2447 ·01 contine pentru tuburi din PE. un suport lateral si cand exista un astfel de suport..2. SDR definit ca: 182 .i n cazul grosimii peretilor. UtiJizari transportul Tuburile din materiale de fluide.. raport cu cea clasica • rtgl . eu sectiuni de 18 . t D este diametru Valorile D 1 exterior al tubului.1. Tuburile de drenaj de diametru la 250 m lungime.3.:. t e.:.3.1. Caracterizarea caracterizarii metode: proprietatilor polimerului polimerului conducta se vor respeeta din care este realizata urrnatoarele 8.3. 8.48 cmvrn. Se p:nr~I I:. spectroscopie In infrarosu.1. DiametruJ Tuburile din materl~le plastice sunt in general definite prin diametrul iar una din normele aplicabile pentru determinarea acestuia este D 2122·98.:. mic se Iivreaza In role de 25 m panii unde SDR =-. In scopul se utilizeaza • • analiza analiza 2 I22·98. .:..1. 183 .2. polimeriee se utilizeaza pentru drenaj sau peretilor. I).3. eromatografie determinarea determinarea de I ichid sub preSIune.lexibile pril~ igura s. de gaz.6.

•.. Tncercarea de fluaj (curgere lenta) Ori~are dintre incercarile deja mentionate in acest c~pitol po~ fi realizate pe perioade mari de timp pentru a estima evolutia diversilor pararnetri masurati la fluaj....y .2. 98 97 Pentru realizarea incercarii se poate aplica norma ASTM D IS .\ .•.3.4.2.. .2. .2. In cazul conductelor polimerice flexibile se ia in considerare acoperirea de pam ant pe intregconturul sectiunii: 184 185 . Caracteristici de durabilitate 8.2 referitor la geomembrane. Rezistenta la factorH de mediu A se vedea paragraful 4. iar pentru calculele ulterioare ASTM D 2837-01 ~i 2992-01...:OIlUucte . dar in schimb apare 0 deformare..:o-..3. . care poate survem pnn pierderi de fluid. ~ ~r (a) Ccrlareu unci couducie rigidt: (b) Cedarca unci conducro flcxibiJe libere FIgura 1::" 8 . In acest caz se poate 8.3) pentru tuburi rig ide. §f (c) COlllpOrLarca unci <. La tuburile flexibile din materiale polimerice nu se formeaza fisuri ca la cele rigide.tkxibik trctata laleral Figura 8.3.-)-'···· r ~ ~~\. Modun1e de cedare ale conductelor rigide jlexibile rupere sau deformare. 8.3. de aceea rigiditatea conductei este calculata la deformatii de 5% sau 10%.deformatie utiliza norma ASTM D 2412-96a..-. ".. Pentru detenninarea curbei efort .2.3.3.. hidrostatice in interiorul conductei panii la cedare. Tncercarea la presiune hidrostatica Aceastii incercare consta in aplicarea unei ~resiuni.3.4. Tncercarea la compresiune sub forte distribuite Pentru a modela efectul terenului pe care reazema conducta san care este pus in opera deasupra ei exista diverse scheme de incercare (Figura 8.1.3. 8. Scheme de inciircare a conductelor 1 8.3.

11.3.6 m/s 0.8. Rezisten\a la actiunea razelor UV A se vedea paragraful 4. valabil si pentru geomembrane.3.3. Proprieta\i termice A se vedea paragrafu14. 8. imbinarea este reahzata cu aJutOlu.3. unde miscarea particulelor de pam ant pcate provoca degradarea suprafetei tubului. ~ tubul este profilat.4..07 2.65 1.3. Rezistenta la impact Pentru realizarea de teste de abraziune se aplica standardele referitoare la geotextile ~i pot fi adaptate conductelor.10.6 m/s 4.4.4.3.02 0. Degradarea a fast estimata prin reducerea grosimii.5.3.9. Tabelul 8-1.36 0.46 0 0. De aceea lncerciirile ~~ca~ic~e. 8.4.3. 8. 8.1 rn/s 2.8.3. exista rnai multe metode de incercare.5. conform Se poate detennina printr-un test d e a b sor . 81 0.3. Rezistenta biologica A se vedea paragrafuI4. Abraziunea interna poate apare in cazul conductelor ce transporta noroi de foraj sau din activitati de dragare etc. Rezisten\a sudurilor geosintetice. trebuie luata In considerare posibilitatea cedarii prin oboseala.7.07 0.3. o norma special pusa la punet pentru tuburile din materiale polimerice este ASTM D 2444-99.86 1. Se poate utiliza 0 varianta adaptata a normei ASTM D 2412-96. 8.42 4. ~ elemente prela bri t e.: 'imbiniirilor conductelor.4. Valori orientative ale vitezei de degradare prin abraziune a diferitelor tipuri de conducte Material Vlteza de degradare (mm/an) Nisip mare cu vlteza Nisip fln cu vlteza de: de: 2. ASTM D570-98. Otel Aluminiu Polietilena ABS 8. Absorbtia de apa btie de lichid.4.3.4. re de ineovotere. Rezisten\a la medii chimice Abraziunea externa a conductelor din materiale polimerice nu este considerata a fi de interes pentru cele mai multe situatii in care incarcarea este de tip static ~iexista 0 umplutura de pamant care asigura transmiterea acestor incarcari.1 rnIs 4. care utilizeaza 0 greutate ce este lasata si cadi de la diferite iniiltimi. Rezistenta la oboseala Pentru tuburile flexibile din materiale plastice supuse la incarcari ciclice. In acest caz se rea izeaza 0 mcerca flca Norma ASTM D 3212 se refera la modul de mcercare a etansaru h .3.51 0.4.06 0.99 1. Metode de imbinare Principalele metode de imbinare a tuburilor din materiale polimerice sunt prezentate in Figura 8.6..48 0.3.4.3. pe~tru seC!lUnea curenta se realizeazi ~i pe sectiuni care comports imb man pnn sudur~.04 .6.3.81 0.3.3.10 0. 0. In Tabelul 8-1 sunt prezentate valori ale vitezei de degradare prin abraziune a tuburilor din materiale clasice ~i polimerice. 8. .].3.4.17 A se vedea paragrafu1 4. I' ~. 187 Acrilic 186 . sudurile pot reprez~nta Ca ~i in cazul altar materiale Ca si in cazul altor materiale geosintetice. 8.l unoi D aca.14 7. '.06 0. Rezlstsnta Ja abraziune punctul slab. 8.3.4.

.f.... lJ'!f tf ' ~ : :- r- "'j. 189 Figura 8.'1 '.~."! I . Punerea in opera Pregatirea stratului suport. _.''''.._ ..J L 9. ::. ceea ce duce la obtinerea unor valori superioare celor reale.' . PPI TR 31." 'or -.. . o ()0 ... U J' .r""-=. "i] . in cazul in care este realizat din pam ant.m .. PPI TR 8.... Stratul suport.) ! I' '..E. / i oo ~_L....... HllliJ.... _ .m j < •.5.. :_~._ .J. . 11 ·i.. ~ .*. ' n :[ -+t . se recomanda a fi compactat la un grad de cornpactare de cca 95% pentru a preven i fenornenele de subsidenja si tasare in exploatare. L L..J j'... 1i ' '.... ~.!o .-~. k-r~ i . j' .. nivelul de efort impus in geosintetic. Coeficientii de siguranta trebuie sa La in considerare numeroase elemente. AWW A M23. _ j'" f . Pentru a se tine cont de aceste diferente in activitatea de proiectare se folosesc valori de calcul obtinute prin adoptarea: • fie a unui factor de siguranta global ce se aplica la sffirsitul procesului de proiectare. a lungimilor relativ mari si a usurintei de imbinare.- eu sudurl1 prlu c1cctrofuriullc ..Ill :: 1 +..:rt.... r».043199......_ . • fie a unor coeficienti partiali de siguranta cu care sunt afectate valorile rezultate din incercari.''\D' 0 0j _ . J' ...if\"'=r\~":+.. ~ x: cc Cu 1n3nsoanc de UDltE =t: \ .J. ~~. m.-.. datorita greutatii lor scazute. . Pentru aceasta zona se utilizeaza material de calitate mai slaba decat pentru umplutura primara si se poate realiza mecanizat....:.i _ a tubu rt il.r7:n~'....• _ ........: . B.... to ate din SUA ~i Ohidul MLPTL OP . Cu suuuracapb.....or de reaJizat In cazul conductelor din materiale polimerice fa~a de conductele din materiale traditionale.in: .... ..~ .. Principalele metode deimbinare 188 .r..n i.._ / f''''.. u LJ ~-~ . J 1 /0(:..~.-~.. mecanice si hidraulice ale materialelor geosintetice sunt realizate in conditii idealizate fata de realitate....or geoszntetice '.J .) '"' 0 0: j _. ..._....~ _ .. ~ .JIIIIIIIt. /1 £1.-..- _. Umplutura primara este de obicei realizata din material granular 9i necesita masuri speciale la punerea in opera la contactul cu tubul....11:U .. .- Incercarile de laborator utilizate pentru determinaren caracteristicilor fizice..' . ~ ..... imbinarea si instalarea sunt mai u:. ·__·_·· ._s....:"( :. Prfil infiletaj'e " i'" 000 O· : I {V r-. ca de exemplu: variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic. cap CALCULUL PARAMETRILOR DE PROIECTARE MATERIALELOR GEOSINTETICE A "'\".L.1\ . . 0 Q '. ....[i". () {) .0(":00 000000 c i'"'''' • '. l. DF48 I._. . .. 'M-' n-:. _ _.... U .'... -4 .... Se pot consulta urrnatoarele norme: ASTM 0 2774.4..I-J·· . 0 -x. 0 0 0 . n ._ . Umplutura secundara asigura rezernarea si transferul incarcarjlor.....-.. . / c.

pentru calculul debitului adrnisibil se poate utiliza 0 formula sim ilara: FSpc este un co e fici t partia I de siguranta ' icren degradarea chimicii .1-2.0 .5 1.JILl este debitul adrnisibil 191 .0 .0.5 1. de domeniul de apl icare.5 1.5 1. polimerului la intindere partiali de siguranta aplicati sunt alesi in functie de specificul amplasamentului.0-1. 'qllll este debitul ultim determinat q.0 .2 .1. la Separare Protectie Drumuri nepavate Z iduri de sprijin Ramblee Imbunatatirea 1.0 10 1.2. vanabllttatea m~rimii particulelor materialelor granulare contact cu matenalul geosintetic de de Coeflclentl FSFL partialt de sigUJ'anta FSJ)ll in FSDC varia~ilitatea c?efi~ientului de' frecare dintre urnplutura si ~aten~lul.un e: DB 1 d capacitatii portante Stabilizarea pantel or Pavaje Cai ferate 1.5 1. Valori orientative ale coeficientilor partiuli dc siglll"i1n!r! aplicabil! rezistentei fa lntindere a geotextilelor uti/hate III diverse domenli (Koerner.0 l. timpul determinarii proprietiitilor mecanice ale matenalulUl.5 1.5 1. Se subliniaza caraeterul orientativ at acestor valori.0 1.0. T.1.2 1.5 1.0 .5 .0- 12 1.0 1.1-1. FS t ' III mcercan.2. ' efectul deteriorarilor produse in timpuI'instalarii efectul deteriorarilor ce se producde-a lun 'I duratei exploatare. 1994) Dornenlu de utllizare FSm pro~ab!lltatea ca perioada supunerii la efo!'t sa fie mai lunga decat cea prevazuta In proiect. FS{.2.0 1.2.0 2.unghiului de frecare intemii a materialului um~lu~~ra mtr-o lucrare de pamant armat.0 . di ti I . 190 care va fi folosit 'in proiectare.0 1.3 - I I Tadm == Tult FSDI x FSFL x FS DC x FS .0.DI es ~ ~.3 1.0 . mediu sau lung. geosmtettc.in T ult este rezistents la in tindere ul tirna obtinuta di ~.0 .1 .0 -l. proba~i1itatea ca materialul geosintetic ultraviolete pe perioada executiei sii fie expus la raze Posi~ilitat:a ~a temperatura 'sa' varieze altfel decat a fost preva~t m.5 .4. al exploatarii si al tipului de material. Tabelul 9-1 confine valori orientative pentru coeficientii partial i de siguranta aplicabili geotextilelor utilizate in diverse domerui. . FSDB este un coe fici rcrent partial de siguranta degradarea biologicii.1-2.0 1.2.5 .1 .0 t. ce [ine cont de ce tine cont de Pentru eazul in care materialul geosintetic are 0 functie hidraul ica. " Se exemplificii obtinerea intindere a unui geotextil: ' valorilor de calcul pentru rezistenp.1.5 . care poate varia cu conditiile de teren In specia] m prezenta apei. " . din incercari.II 1.1 .0 2.2.1.3.2.3 1. de conditi ile concrete pentru a nu supradimensiona lucrarea. care trebuie alese ell mult discernamant.0 1.5 1.5 1.n coeficient partial de siguranta ce tine cont de degradarea III lmpu mstaiam.5 2.2.5 l.0 .3.influenta efortului asuprarezistentei pe tern:~n scurt.1.1-1.dm este rezistenta Ia intindere admisibila care va fi utilizata prOlectare.0 10 1.0 .2. Coeficienrii Tabelul 9-1.3 1.2 1. in functie de materia lui utilizat.0 10 1. Cll diferite functii.0-4.1.5 2.3.0 .1.0-15 1.l . gu realizare: .5 1.0 1.1. este un coeficient partial de siguranta ce tine cont de fenomenul de colma tare.2 . ' f enomenu FIS~L este u~ coeficient partial de siguranta ce tine cont de aparitia UI de fluaj.

. V. '.3 3.0 1. de siguranpi sigurant suticient se va aplica 0 solicitare de proieetare de de siguranta de 1. .0 3.0 S.0 4. Tabelul 9·2 coniine pentru geotextile valori oriental' I •..1 1.0 2.poate de tluaj. • functionalitatea marerialului geot til I' ar a se lua III considerare -I . Cl' .2 1. colmararea chimica.6. in i cu precipitat chimici sau de vla\a ~i se FSr este un coeficient partial de " • .0 3..0 .5 1. FSFL FSj 1.0 . ( oerner.2 . In acest caz.0 1.5 1.0 1.0 2.2 5 ori mai rezistent ar fi fast necesar 1. La evaluarea a factorilor dedit 2. . potentialului polimerilor initial. . exemple in acest sens.5 2. aceasta de filtrare. 0 Daca materialul atunci un coeficient devine poate fi smuls din terenul in care este forla de 50 kN/m.0 2.2 1.1. partiali ' de stnlctura siguran~a blocat cu un coeticient de siguran!1'i de 1. din rezistenta anumite depozite 100 ani.3 . lve a e coeficientilor u I izate III diverse dornenii. muare sunt prezentate unele .O 4. .( slgl~ran(a ce (me cont de patrunderea FS es: 11 err e materialului geosintetic.0 coeficienli a.. de deteriorarea FScc' 1. deteriorarea polimerului in sine f '\93 192 . de mari astfel incfit de sigurant Exemplul ajungand la 4. factorul In 2.. coeficienti partiali de si • dest I d' . Tinand cont ~i de alungire. .0.1.90 % dura 100 ani). ui tr frat sau drenat de t '1 . partial de siguranra ce tine cont de de bacterii. La Exemp\ul vedere material cedarea [ucrare annat armaturii trebuie Dad sa se aiba se utilizeaza in un prin smulgere sau prin ruperea cu rezistents la lntindere se va limita solicitarea la 75 kN/m.5 1. nu afeeteaza poate fi blocata periodica.2 1.0 10. 1'1. X I e or [esute eu rol de onventional.0 1. _ e siguranta poate conduce la u e man In conti .1.44.0 1. FSn este un coeficie n t nartial parua d e siguranta ' ce tine cont de tenomenul f considerata peste situatii de mai mica tesatura importanti'l.aI'on orientative ale co 1" 2 .0-4.0 in spatele de sprijin asociate Coeflcfentl ' partlall .e slguran!ii ee line cont de FSC8 este un co 1Illata rea biologica. prin proiect de reellratare 0 se va limita durata va prevedea posibilitatea 2. Oar. 1994) .0 controlul 2.0-1.0 la depozitele de 5. factorlll de K. acest mod.5 2..3. rezultand la rupere T(/belul 9-. a creste de asemenea. e geo exile III diverse domcnii T" 37.. "! icientilor de sigurtllltii ' .0 2.0 3.2 1.0 1. rezult:ind siguranta .1..0 -4. coer rcient .2 . de degradare pe terrnen lung. n cazul geote til I I tru.0 1.2 1. Api icarea acestor factori de siguranta globali .i pierde gou!.50. .3 2. Exemplul I. Astfel de facton nu mai este neeesar sa fie aplica~i dev in ~i a Iti Domenll de uttltzare FSc Filtre zidurilor Filtre drenuri lor Filrre pentru eroziunii Filtre deseuri Drenaje Drenaje gravitationale sub presiune 2. arnplasate intr-un dren conventi . cre~tere de siguranta astfel incat este ales un geatextil 1. In proiectare este neees .. partiali aplicabili debitul .1 1. eaci dad performantele i. ex I.0 de sl e slguranta ~ ~ FSCB 1.5 1.0 .2 dad rezulta se are in vedere 0 (80 .2 1.5 2. tili • . .0 1.3 care pare suticient pentru 0 de pamfmt.0 10.0 10.2 1.0 1. Dar trebuie luat in considerare si un coeficient de la smulgere.0 1. de parnant de 100 kN/m drenului.1.5 1.5 kN/m.• materialelor adiacente In d 1 id ' .2 1. este un coeficient partial d .

Utilizarea materialelor geosintetice la lucrarlla de 10..-----.!~~~):~~!~ __ J .-:9 j/ ..3.1.. indepl ini nd sau reabilitiirii Cll drumurilor.10.pertormuntele drum pavaJ.c-. 10.ETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUCT!'I • Solicithri hidraulicc .se urilizenza fine geolextJie.3. ·~r7 '·. .1. Solieitori chimice de temperatura.. in functie de inciircarea pe osie si modul de transmitere al acesteia in structura rutiera si Ia terenul de fundare. de care impiedic._ /0 _ [undatiil« lin III/Uri/Ii/' de filtraTe $i drenaj . Tipuri de materiale geosintetice utilizate la lucrarile de drumuri §i rolul lor 10.2. raze IN etc. Elemente specifice lucrarilor de drumuri Pentru asigurarea calitatii si durabi litjiti] lucrarilor rutjere ce materia le geosintetice trebuie avute in vedere solicitjirile specifice acestor construct] i ~i cele cu caracter general: inglobeazii G80textil • Solicitdri mecanice specifice datorate caracterului ciclic al contactului roata ..1.. rol de ann are pentru materialele imbunatiitirea sunt previizute urrnatoarele pentn! cresterea intre capac itiitii port ante a rerenun stratul functii: de separare de fundare si in cadrul structurii Principiul este de sporire a capacitatii exterioare.1. -/.__ ell separator .1.drum. in functie de tipul acesteia.1.:. datorate variatiilor inghe] . Drumuri fund ate pe terenuri slabe 10.i a unui lor de sub de drenaj a stratun • drumuri 10. structurii de a prelua incarcar] Ie Condiriile de amplasament pot conduce la necesitatea realizarii unor ramblee inalte pe terenuri slabe. • • Solicitdri fizice.i ~l 194 migrarea particulelor in stratul agregnt perrnrte 195 . .1. cic1urilor de F·IglIJ'a j(j . UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINT.1 G"(Jt<>\il utilizat t ~ . lirnitand deformatiile asociate.dezghet. terenului rutiere.. Amenajarea drum uri lor necesita adesea santuri de garda pentru colectarea ~i evacuarea apelor pluviale a carer sectiune po ate fi protejatii cu geosintetice.·-"·-·T- FJ . sunt legate de capacitatea si duruta de \'i:l!. reran slab L_.0biect In cazul drumurilor La lucrarile aferente realizarii geosintetice sunt utilizate in principal fundate pe terenuri slabe materinlel e ~eosillte[tCC lor.~_ u . In acest caz se pot uti1iza la baza rambleelor saltele geocelulare...

.. - .-7'"-. Mecanismul de curgere printr-un dren de margine pentru sosele este complet diferit de eel aJ unui dren _ fitil sau plan.. SlIprClfatade (Eldora.. ---.:. ...suport pentru sarcina pe osie.:.//.7 1111m-_/'nccrcare~ \~._ GeOs:nteiic t'll.. Lm- 1-::':.2.-.J ..se utilizeaza geotextile. dupa care lichidul trece prin miezul dispus vertical.: ...- j~ _ ! ......' :.'-. geocompozite de In cazul fundatiilor de drumuri../ .- I ?' de membrana lei Reducerea fogaselor . G90sint(3~c Suprototo de cedore probabllo.<.__.3): ~.sporirea capacitatii portante a sisternului rutier prin modificarea suprafetei posibile de cedare.. . Curgere de suprafata ~ mcoroore De osle ~ . 196 197 ....»...... ~/ ..confinarea laterala a patului drumului..::. reducand astfel fagasele.../ //"::.: : \ \----."... Mecanismul de curgere printr-un dren prefabricat margine de de arrnare . Curgerea propriu-zisa prin dren are loc doar in portiunea inferioara a acestuia. prin filtrul .' Fagos _ . .:: ==- ~~- jlll!!1 GoosinteNc cu rot 00 . armarea asiguratii de materialele geosintetice se realizeaza prin trei mecanisme posibile (Figura 10...._. cu geosinletlc L_'. -./ ..t t vgeosintetic \.:. Elect ._' _ .( mJ . I .....~\"lllil/'--. tore geosinlelic Ib) Crestereo ccpocnnn porlonte Figura 10...""' ="--=-~-:.c.mcorcore pe osie \.. geogrile._._~ ~ ~ \ -. 7 \ / ! .. Figura 10..-.... ..>-:.~~-=~ 1 GeosintHlic o~e _m~ ....__'.-.2 schematizeaza acest mecanism. < ...m fundore de . ' ~-~ Terc. J:i..: ----': ... limitore a defoffTlotlitor lolerale (a) Limito1<lO delolrr!otiilor lolerale L =r::. L ~J. Curgerea este initiata in stratul granular de sub pavaj. fundatiilor drumurilor.~~ =_.. __ -.....: . F... Se pot utiliza §i compozite de drenaj ca drenuri de margine.19ura 103 Mecanismele de armare prin geosintetice in ca::111 .geotextil.or _ .drenarea excesului de presiune a apei din pori deterrninat de incarcarea dinamica...J h. In . . datoratii freciirii si inclestarii dintre armaturi si stratul de agregat."" '-.

5. penetraru agregatului in strat I d t ~ ~mulU1 ~l prevenirea de separare).. evrtarea deranjarii terenului de fund " . De asernenea. .•• '.__\.1.g~ocelulara ...•.~ "h4_"_~.. cat ~i pentru repararea lmbracamintilor existente. • rutiere IncW'carea data do roara Strat 11t!:uprafatu s Geosintetieele utilizate la lue ~ '1 . .. ..>__ ... ". ....4.tile impregnate eu emulsii bitllminoase sau geogrile. Figura 10. datorita deformabilitatii geosinteticului in plan vertical si a rezistentei mari ~i deformabilitatii reduse in planul sau....... ...-. / • .. integritari] imbracamint .. . zonelor de cedare p lastica r v. Incarcarea data isura transmisa ______ ~-~----Goognl" ABC.. . ). .:-"" ..... -:~:..' directia dedezvoltarr.. ..dezghet asupra pamanturilor " e e ec ciclurilor de patul drurnului.' reduee!~~ eforturilor pe funda ia d ..... ~al~eil._... _ ... ... separaTe $1 armare) sponrea rezisten!ei patului drumului in f' .Z:k....-:-. nan III mentinerea el ru iere runctia de armare) re d ucerea lucrarilor d intreti " a drumul . e m retmere ~I prelungirea duratei de viata Ul.... .. " ~ . ... Z~:~~~~.:::-::~~:~=:=::::::~::~:::::~ _...2..: ::":.Utilizarea materialelor geosinteti ~ fundare a drumurilor are u ~t I ee pentru Imbuniitalirea terenului de rma oare e efecte: .• Figura 104 Saltea geocelularii sub un rambleu .mintile rutiere noi sau Ia repararea imbracamintilor existente materialele geosintetice se utilizeaza cu urmatoarele functii: etansare arm are protectie Geosinteticele utilizate cu rol de ~ pentru imbracamintile bituminoase actioneaza atat prin absorbirea eforturilor verticale transmise.• .. ..:. sportrea cfortului ca urmare a inalta rii coustructie] _.'.. 199 .~1.lt Pavaj ex istent Dale do beton Teren de fundare Rest a) lisurare prin trunsmirere b) formarea fagasclor redueerea grosimii stratului d e agregat necesar (functia de se~arare si armare). .-71/ '~""...~''_':"':': ~~:'. functii.•~~.. Armarea imbrikaminti10r rutiere Geotextilele si geogrilele pot fi utilizate pentru a intarzia propagarea fisurilor imbriiciimintilor rutiere bituminoase (functia de armare)."- "0 . Utilizarea geogrilelor la pavajele noi La imbdicil.3._J. en ia e eu rol determi t~ . Se pot utiliza geotex. lucrarilor (funetia de ... mg et .. atftt pentru lucrari noi. il ..:...._)\ ~ 198 "-. elastiee.. geotextilele pot indeplini si 0 functie de protectie. ~ .•.. gelive din terenul de fundare sau chiar Efeetul sporirii capacitatii portante a "... cat si prin preluarea eforturilor de intindere in plan orizontal. m stratul de agregat (ftmctia reducerea adancimii exeavatiei nee "~ eventua1'elor material ..'1. Geosinteticele se folosese de asemenea la reabilitarea drumurilor.. esare pentru mlaturarea arm are).:'~. are in timpul executisi .. ".. u e pam ant de dedesubt (funetia prevenirea rnigrarii particulelor fine ~ de separare si filtrare).. -.. cum ar fi cea de bariera 'I r~n e de drumun pot indeplini ~i alte "h capl ara pentru a reduc 1': tul .... cu rol de armare si pentru tratarea rosturilor necesare pentru latirea partii carosabile.' f' ("' . .. e neeorespunzatoare (funetia de separare si v 10.... Utilizarea materialelor geosintetice determina: sporirea duratei de viata a irnbracamintilor scaderea costurilor de intretinere. dfind astfel posibilitatea ea straturile bituminoase sa fie exploatate in dorneniul deformatiilor mici.. redueerea tasarilor difer ti t Imp (~netIa de arm are). saltele geoeelulare sub un bl' ~ 1 terenului pnn utilizarea unei ram eu ina teste prezentat in Figura 10...

. funetiilor p~ e~r. .I izeaza geotextIle.t l nfecti .m st~aturile ~itumin~ase de deasupra. .e geosintetieele le indeplinese in lucrare d~ .90 30-60 < 30 Caracterlstlca CBR a terenulul 2-3 1-2 <1 Filtrare ~i. tn functie de rolul prevazut Pr mcipa I e d e a 1egere se diferentiaza. Eventualele schirnbari de pants ale profilului vor fi raeordate astfel incat materialul geosintetic sa poata fi in contact cu terenul in orice punct. . separare ~1.:. fluajul si Pentru geotextilele care ind lines fun "1 armare alaturi d' ep c ctii e de separare §i de -=== a n e cerintele de comporta t ' cerintele legate de deschiderea or' ~en mee~~l~ trebuie urmiirite ~i materialul cu care va veni in cont~ct. de exploatare mare se utili ~ I~IOoase.~ . in anexa 6 sunt prezentate cerintele UE pentru materialele geosintetice utilizate cu diferite functii.1. simple §l duble. eu durata de arm are. prin raport cu trebuie a. In ceea ce priveste utilizarea geosinteticelor ca strat antifisura. pe un geotextil care pot indep~~ol'zurm~tO eCltlOfunate. Punarea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarlle de drumuri Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe terenul compactat §i nivelat in prealabil. autosttiizilor. are. ep mit in Iucrare. 200 201 . trebuie avuta In vedere rnobilizarea rezistentei la intindere cu deformatia. e ere caractenshclle meeanice ale terenului de fund upa cum se prezmta in Tabelul 10. S ructura rubera existents §l zona de La realizarea de tr:~:~~~:e::t~:. Latimea pe care se realizeaza suprapunerile este functie de caracteristicile mecanice ale terenului de fundare (Tabelul 10-2 pentru cazul in care sunt utilizate geotextile) ~i de orientarea acestora (longitudinala sau transversals fata de axul drumului). ulati anelmea §l amploarea raga§elor produse de elrc atie pe b ~ ~ . ~r!terii de alegere a materialelor geosintetice ut I sza a a lucrafl de drumurl . posibil. ' ens ICI e e ecare pe interfata. Pentru geosinteticele utilizate cu rol d '.~tnibre de sticla.1.0.llor §I de permitivitate. largire intarziind transmi . criteriile A I In . ti 'I d fr e armare sunt pnontare durabiIitatea.. geogrile sau geoeompozite cu rol A Tabelui 10-1. ¥ . rezlstenta la intindere caract ._t:t~~il:e. t im racarnintils bltuminoase ale drumuri] . Fata de cele prezentate exista precizate in standardul SR EN 13249:2000 caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de drumuri acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. posibil. caracteristicile de frecare §i de fluaj din tractiune). armare Toate functiile m!resc dw:ata d: exp!o~tare a imbracamin!ilor te uc groslmea Imbracamintilor bituminoase bituminoase' ' "'" t 1. 10. a fi d I' . separare Filtrare. '. . Pentru alegerea materialelor geosintetice utilizate la lucriiri de drumuri vor fi aplicate prevederile SR EN 13249:2000. ca si incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. ~.5.:Ie asigurii acoperirea rostului dintre t .1.4. un or §l A Rezlsrenta la forfecare nedrenata a terenulul (kPa) 60. moa~e sau d~ beton de ciment existente degradate sau din stratunl~ st~bllizate eu uanti hidraulici.. fixate e f ). in stratutile de tanforsare bituminoase. a oare e nctii: Intarzie transmiterea fisurilor §i crapaturilor din imb ~ ~ intil bitumi racamin I e . . A".!Ul~. Functii posibile ale materialelor r=--' geosintetice Functll puslhlle Se pot utiliza geoco . mle~oreaza adanci . . rezistenta la poansonare statica. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii.

Obiect bili -" ' odernizarii cailor . h1ldrOl trc~ ~ la alte lu~rari.=. Utilizarea materialelor geosintetice la platforme Platformele sunt utilizate pentru depozitarea propriu .6.lo ~. d baza Cll capacita e por ) " rambleelor pe terenun e . in acest fel se diminueaza considerabil tendinta de deplasare atat lateral. lelor geovintetice laJimdllfia lwei Figura 10. etice sunt utilizate in prmcipa pen ru rea I " ferate.3. _ c.1.6).tunlor. . Prin structura geogrilelor se realizeaza 0 inclestare cu materialul granular din fundatie si. t bTtatii pantelor ~i protejarea lor utilizeaza geosintetice pentru cre~~ere. • """". D. colateral se .' '.po. " . w B!~::. < ~" 'I. functie de caracteristicile terenului de fund are ~i a solicitarilor din exploatare.". Alcatuirea de principiu a sistemului rutier cuprinde in principal imbracamintea ~i patul de fundare.•••.3. ' 'I de eo rrila se adoptii de regula de 25~O em.'c Toate capetele rulourilor se vor suprapune pe 900 mm sau se vor coase. rol de separare ~ifiltrare (Figura t 0. '". ~'lol'Q .'. manu .I:r" I""T/""T r-L} . tm zarea ma erta . .... 'f drenaje..." ».=~. tar unghiul de distributie a sarcinilor se mareste.~ "··.zisa. in special in cazul platformelor destinate depozitarii containerelor. . 'li t . Sarcinile ating valori importante. Dlstan~a dintre s~l~tun e in ~o~binatie cu materiale geotextile care all Geognlele se uti izeaza . • . Prin solutia de alcatuire a platformelor trebuie sa se asigure pe toata durata de exploatare prescrisa indeplinirea conditiilor de a nu fi depasite eforturile de tractiune admisibile la baza imbracamintei (pentru sistemele rigide) ~i eforturile de compresiune admisibile pe terenul de fundare (pentru sistemele nerigide). Utilizarea mate cai ferate 10.1 '. matenalele geoslUt itat tantii redusa largirea corpulul .900 mm 900 mm sau cusiitura Cusiitura >2 1-2 0.. . cat ~i pentru deplasarea echipamentelor de manipulare si transport.L= = t . 203 202 .heV dm t.5 ._-I~co ~ >\'~'. in combinatie Cll rezistenta la rupere a geogrilei. . cat ~i vertical a materialului ce formeaza patul de fundare. '~. Utilizand a fundatie armata cu geogrile. 10.Tabelul Ill-L Latimea suprapunerilor geotextilelor pentru lucrdri de drum uri " . ~ •.35%.::? ~: "'.i mite conditi I de amp asamen .__. a carer grosime totals in cazul platformelor "grele" depaseste 100 cm.~ .. Dispar de asemenea concentrarile de eforturi.I~l_.e~cn Caracteristlca CDR a terenulul de fundare Litlme minima 300-450 mm 600. • I t I zarea L a Iucran e l' .. la [ucrarlle de rialelor geosintetice 10.'I aferente realizarii sau rea 1 itam ~I m " ..2. extinder~a dlme~slUm ~r ~ a I ea latfo~ei la sistemele de zo platformei ~i separatra s~r~.a s a I I • contra ravinarilor ~i caderilor de stanci._.I < 0. .' platforme pentru conuunere Criteriile asemaniitoare de alegere si principiile d e puner e in opera sunt eu cele de la lucrlirile de drumun. grosimea acesteia se poate reduce eu 25 . tr:=:I1. se obtine 0 repartizare mai favorabila a sarcinilor.5 c. 'I 1 tfonnei caii cre~terea portantel rambleului.

or grosime se stabileste in functie de conditiile concrete ale fiecai L11 amplasament (Figura 10. impiedicarea aseensiunii particulelor fine din alcatuirea parndnturilor de fundare. gradul de A • 205 .determinate de punerea in opera §i de trecerea ciclica a materialului rulant feroviar. • solicitdrifizice . nisip. Lucrarile din infrastructura caii care inglobeaza materiale geosintetice trebuie sa fie apte sa preia in conditii de deplina siguranta solicitarile specifice acestor constructii §i cele cu caracter general: • soliei/an' mecanice . Densitatea retelelor de drenuri fitil se stabileste ~n functie de grosimea straturilor moi. pietris nisipos.asociate de contactul materialelor geosintetice eu pamanturi cu diferite tipuri de agresivitate (pamanturi acide. .3. materialele geosintetice sunt utilizate pentru: . pamanturi stabilizate cu lianti hidrauliei. inglobate in straturi portant~ realizate din materiale granulate (pietris.geotextile tesute cu functie de armare. 204 Aceste materiale sunt. prezenta apelor subterane agresive) sau eu materiale pulverulente ee pot sa cada din materialul rulant pe timpul transportului.3. etc. _ geotextile netesute eu functie de separatie si filtrare. piatra sp~rta refo\osita din prisma de balastare a caii) dispu~e. astfel incat patul caii devine contaminat si ineficient datorita scaderii considerabile a rezistentei la forfeeare a balastului. expunerea la raze ultraviolete.7 Realizarea rambleelor de cale [eratii pe teren de bazii cu capacitate portanta redusii Pentru asigurarea indeplinirii scopului propus in functie de situatiile concrete se utilizeaza urmatoarele materia Ie: . • solicitdri hidraulice 10_3. Specificul lucrarllor de cai terate _ cresterea capacitatii portante si a stabilitatii totale a rambleului. de regula.impiedicarea deplasarii laterale a straturilor din baza rarnbleului. _ saltele geocelulare pentru cresterea capacitatii portante a terenului de fundare.10.7). _ benzi drenante sau geocompozite pentru realizarea drenunlor fitil. _ georetele eu functie mixta de separare. limitarea §i uniformizarea tasarilor pe durata de serviciu a terasamentelor. Materiale utilizate la lucrarile de ciH terate §i rolul lor Tn cazul realizarii rambleelor de cale ferata pe terenuri cu capacitate portanta redusii. filtrare ~l armare. • solicitari chimice . '" . Trecerea ritmica a rotilor trenurilor determine oscilatii verticale in patul de balast care poate pompa in sus fractiunea fina din terenul de fundare. _ geogrile monoaxiale si biaxiale eu rol de annar~. . de inghet . avand ca efect accelerarea consolidarii. ciclurile V· r tgura 10.geocelule sau geocompozite de armare. viteza de circulatie si modul de transmitere a sarcinilor la fundatia caii ~i I sau terenul de fundare. . .dezghe]. in functie de incarcarea pe osie.2. a e~r. care patrunde in pori. .. . Solicitarile dinamice variabile provenind din traficul feroviar produs in infrastructura caii un "efect de pompaj" care poate cauza deteriorarea rapida a patului de balast. caracteristicile pamantului de consolidat.determinate de variatiile de temperatura. .consumarea rapida a tasarilor datorita consolidarii primare a straturilor noi supuse unor sarcini pennanente. ~n baza rambleului.

pe langa geosinteticele cu functie de armare se folosesc si geosintetice cu rol de separare ~i filtrare. .f In profil transversal sau de cresterea numarului de linii. .. eu caracteristici de rezistenta slabe sau mediocre. Cresterea capacitiuii portante a unei platforme c. fira extinderea a~prizei ~~istent~.f existent §i cresterea capacitiiiii portante a platformei Figura 10. Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c. 10. stabilitatea taluzurilor poate fi marita pe principiile pamantului armat. se ~hl!zeaza g~ot~xltle netesute cu functie de separare si filtrate (vezi figurile Figura 10.. Pe durata exploatarii liniilor.in. dispuse pe unul sau mai multe randuri. timpul caracteristicile geodrenului. formandu-se pungi de balast cu ~o~e ~1 dlmenSlU!:! variate neregulate. geogrile monoaxiale.ireabilitare a terasamentelor de cale ferata existente este necesara extinderea dimensiunilor platformei caii la ~oile valori impuse de suprastructurii. fie prin interpunerea geosinteticelor numai pe 0 banda de 0 anum ita latime.8.astar. geocompozite de armare. Se fclosesc geotextile netesute. Acestea se arnplaseaza la baza rambleului pentru impiedicarea colmatarii pernei din materiale necoezive care se interpune la baza rambleului nou. Infiltrarea si stagnarea apel?r.f. 9 ~l Figura . Se pot utiliza geosintetice cu functie de armare a stratur~lor portante.fjl:lJ. Lucrarile sunt necesare atat la ramblee cat si la deblee. geogrile biaxiale. Pe reteaua de linii c. .9.'YH~Rt~H~1U'. determinata de schimbarea pozitiei axei caii liniei c..ul de pornpaj determinat de circulatia materialulu! rulan~. geocelule. In cazul completarilor eu materiale de umplutura coezive.e a suprastructurii. geocelule. noile taluzuri se pot realiza cu pante mai abrupte a carer stabilitate este asigurata prin utilizarea de materiale geosintetice (Figura 10.mare~aefectul.l:~~jr. 206 207 . existente sunt numeroase cazunle in care terasamentele ~u fost executate in conditii precare. me!eo. din materiale e~~ziv~.~~L . Aceasta se poate realiza fie prin interpunerea pe 0 anum ita inaltime din rambleu a unor geosintetice intre straturile elementare de umplutura pe toata latimea sectiunii transversale. x-?:~~~~ Figura 10.. Pentru cre:. in cazul completarilor cu materiale de umplutura necoezive se folosesc geosintetice cu functie de armare ca: geotextile netesute.nce m ace:te pung! me~!~ne pamanturile In conditii de urniditate ridicata ~! agraveaza starea tehnica a terasamentelor .10).8). care migreaza ca ~r. Una din solutiile tehmce folosite este aceea de a se realiza taluzuri din pamfinturi necoezive cu pante aspre (2: 1. platform a caii a fost penetrats de piatra sparta din pr~s~a de bal.. 3: 1) armate cu geosintetice. Pentru impiedicarea colmatarii materialelor necoezive din fundati~ ciii cu particule fine din straturile suport. de realizare a consolidarii primare ~i de in cazul realizarii unor ramblee cu inaltimi mai mari sau din materiale de umplutura cu proprietati mecanice mediocre. Pentru limitarea suprafetelor de teren ocupate. Liirgirea eorpului rambleului.f de debleu utiliziind geagrilc .consolidare necesar. In cadrul lucrarilor de reparatii :. se realizeaza prin eompletarea cu material de umplutura nou.terea capacitiitii portante a platformei liniilor existente la noile valori impuse de circulatia cu viteze si sarcini pe osie spor!te.

I rOlzo are geomembrane s . _ izotropia fortelor maxime de tractiune pe ambele directii. rezistenta la poansonare statica.ezentel apelor subterane a~e '. ' In aldituirea drenurilor t til avand caracteristicile tehni ' obo ru I tre se folosesc geotextile netesute Ice coro orate cu pararnetrii tu '1 dreneaza. de interceptis ~'idescarcare: . iar pentru transportul ~e Plot folosi georetele sau geocompozite de apei co ectate geoconducte perforate.drenun de platform a etc. Daca ele sunt incluse In lucrari de combatere a eroziunilor sau de drenare se vor folosi criteriile pentru aceste aplicatii. Pentru lucrarile de cii ferate se aplica prevederile standardului SR EN 13250:2000. n e a p at ormei. In anexa 6 sunt date cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. au ~eo~ompozlte bentonitice. Pentru corpul drenant . Cresterea capacitatu uti tzan geocelule portante a platformei c.1I portante se folosesc materialele descrise . fie din drenuri forate netesute. Pentru armarea ~i consolidarea tera crestere a capacitatii porta t If s~mentelor se executa lucrari de drenarea pungilor d~ balast. ran e I ente tipuri.10. rezistenta la abraziune).drenuri longltudinale marginale caii: . 208 209 . caracteristicile de frecare si de fluaj din tractiune.dFigura 10. esute cu rol de fiItru.4. Principalele functii ale geotextilelor folosite la constructia cailor ferate sunt cele de separatie. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. in care sunt precizate In plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de cai ferate acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. pungilor de balast cat ~i p t hi droi n e lee pentru hldrolzolarea ru realizate in siipaturi in roci us end I rolbZ?llarea platformelor de pamant sor ezagrega I e sub actrunea apei. ec ipate cu geoconducte perforate ~i filtre din geotextile Geomembranele se utilizeaza i]" db' . _ izotropia deschiderii ochiurilor pe ambele directii principale. W • W - in cazul folosirii geogrilelor pentru realizarea de pante abrupte sal! structuri de sprijin se fclosesc criteriile pentru aceste tipuri de lucriri (vezi paragraful 10.drenur~ transversale. I a. In functie de locul ~i rolul pe care il indeplineste geosinteticul in cadrul aplicatiei si de solicitarile specifice lucrarii respective. In cazul folosirii geogrilelor pentru cresterea capacitatii portante a platforrnei caii sunt determinante: _ rezistentele la intindere pe ambele directii principale. Criterii de alegere a materialelor utilizate la lucrarlle de dii ferate geosintetice Alegerea materialelor geosintetice ce urmeaza a fi utilizate la aplicatii in domeniul cailor ferate se face pe baza unor criterii diferentiate. ceade~. unde filtrul suborizontal h' e ne. Pentru situatiile cand este ~ terenului inconjuriitor de efecteie ne~ecesar~ asanarea ter~samentelor sau a in zona caii ferate se executa luc dvod~atibl~e pr.3. _ limita inferioara a deschiderii ochiurilor in ambele directii principale (in corelatie cu curba granulometrica a umpluturii drenante).10. paman n or care se drenaj. dublate de hidroizolarea si Pentru crestersa capaciCC mai sus iar pentru hid . Drenarea pungilor de balast se oatefa . este alcatuit din geotextil te ce fie cu slituri drenante. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conforrnitatii materialelor.5). ca: . _ izotropia fortelor de tractiune pe ambele directii principale pentru alungirea de 3%.f. Principala functie a geogrilelor folosite la lucrarile de cai ferate este tili . arm are ~ifiltrare.

· limita superioara a deschiderii ochiurilor (pentru irnpiedicarea deformatiilor prea mad ale urnpluturii drenante piiniiJa intrarea in lucru a armaturji); .· alungirea la rupere; Principala functi.. a geomembranelor folosite la lucrarile ferate este cea de etansare a platformei caii. Caracteristicile deterrninante sunt urmatoarele: · materialele din care se fabrica geomembrana; · forta maxima de tractiune pe ambele directii principale; · permeabilitatea - perpendicular pe planul de pozare; - alungirea la rupere; - masa unitara; - grosimea. de cai

10.4. Utilizarea hidrotehnice 10.4.1.0biect

materialelor

geosintetice

la

lucrari

. lele tipuri de constructii hidrotehnice la care se urilizeaza P· nnClpa ',--, _ -1 de materialele geosintetice sunt barajele, lucrarile conexe, .lucra~l ~.: d: regularizare ale raurilor (diguri, epiuri, praguri de fund, pro,teq~t), aparall maluri pe cursun , de apa, canale navigabile ~i lacun, digurile mat itnne, cheurile etc.

10.4.2. Elemente specifice constructillor

hidrotehnice

10.3.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarile de cai terate
Punerea in opera a materialelor geosintetice la lucrarile de cai ferate se face respectand regulile generale de punere in opera specifice functiilor pe care acestea trebuie sa Ie indeplineasca, ~i care au fost precizate incapitolele anterioare, Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare simpla pe suprafetele pregatite in prealabil. Suprapunerile la capete, transversal ~i longitudinal caii, se realizeaza pe diferite latimi, in functie de tipul de geosintetic, pe baza detaliilor de executie ale fiecarui amplasament. La lucrarile de sporire a capacitiitii portante a platformei caii s-au dezvoltat tehnologii de executie mecanizatii Cll trenuri de lucru specializate care efectueaza sapaturile pentru indepartarea materialelor coezive ~i umpluturile cu materiale necoezive, rara demontarea cadrului ~inii - traverse, sau cu utilaje grele de cale care executa ciuruirea prismei caii, Utilajele sunt prevazute cu dispozitive speciale de fixare a rulourilor de geosintetice (geotextile, geogrile) asigurand derularea mecanicii, la pozitia prevazuta, a acestora, in conditii de productivitate sporita,

Contactul permanent cu apa, ca actiune statics si/sau dinarnica , ~ cerinte suplimentare la utilizarea geosinteticelor la cons~ructiile ~:~;:::hnice, ~rin raport cu cerintele generale impuse la celela1te ltpllrl de constructii. Solicitiirile urmatoarelor aspecte: spectifrce _ la acest gen de lucrari se datoreaza

- la baraje: • corpul barajului este supus presiunii permanente a apei datorita diferentei de nivel intre biefu! amonte ~l eel aval; • taluzul amonte se afla in contact direct ell apa din lacul de acumulare, tiind solicitat de presiunea apei, de valurile ce apar pe suprafata lacului, variatiile de nivel et~_; • in corpul barajului drenate controlat. - la protectii de taluzurl: _ • ,__ . . t~ su b forma unor pante , eu inclinari • malurile se prezm a diferite de la 1:1,5 • circulatia apei se produce transversal taluzului prin infiltratie ~iexfiltratie se inregistreaza infiltratii _ care trebuie

210

211

- circulatia apei produsa de valuri §i variatiile de nivel au loc concomitent si in planul taluzului -la baza taluzului se poate produce fenomenul de eroziune - taluzul poate suferi uncle deformapi pilonare al valurilor (tasari) sub efectul de

10.4.3. Materiale geosintetice utilizate la constructll hidrotehnice ~i rolullor .., . e materialele geosintetice sunt folosite In constructiile ~~droteh~l; r dar si pentru cele rnecanice. preponderent pentru functiile lor hjllrau)C ICael~ utilizeaza 0 gama larga de se . j 1 dl mater a e 0 ~ ,,d La bara ee In ~ 'I ~t §i pe taluzuri, indeplinin materiale geosintetice, atat in corpul lucran or, ca functiile de (Figura 10.11): , ~ ,. , ' • asigurarea stabilttatll taluzunlor • _ • • • • (a)

- in cazul sacilor umplut] cu nisip apare §i efectul de antrenare a elementelor individuale de catre curenti - apa poate fi poluata - la pragurt de fund: - corpul pragului trebuie sa fie etan§ - in aval trebuie realizata curentului de apa
0

risbetma

supusa

antrenarii

filtrate (b, c, d) . ~e vertical a si orizontala (b, c, I) separare (e, f) depresionare (e) etansare (g) protectie antierozion~la (e) . stabilizarea piciorului taluzului aval (h)

- malul cursului de apa trebuie protejat - fa digur! de protectie, de diriJare ~!eplurl: - actiunea curentului produce afuieri principal in Zona capului epiului ale albiei raului in

- corpul constructia] asezat pe fundul albiei trebuie sa aiba la baza un filtru invers - Ia baza taluzului atacat de curenti se prevede protectis fmpotriva afuierii - la dtgurl maritime: - digul produce tasarea greutii.tii proprii terenului de fundare
0

saltea de

sub efectu]

- particulele fine ale fundului marin au tendinta de urcare prin nucleul de anrocamente - sub efectul valurilor lungi, in cazul terenurilor apare tendinta de antrenare a nisipului nisipoase,

-Ia piciorul taluzului se produc afuieri din cauza curentilogenerati de valuri - la cheuri: • apar curenti de exfiltratie dinspre umplutura spre bazin, din cauza variatiilor de nivel - in cazul terenurilor slabe de fundare se impune realizarea unui filtru invers la nivelul inferior aI patului pentru

17" rlgura JO . JJ . Utilizarea materialelor materia le locale

. geostn t01 ti ce Ia baraje dill

. ., a] se utilizeaza materiale geosintetice La lucrarile de pr,~teC!~lde m 0 12)' drenare, filtrare, protectie :;;1 urmatoarele functii (FIgura I, .

212
213

separare, materialul suprafata taluzului;

geosintetic

(in general geotextil)

fiind pozat pe toata
1+3.5.

In zona protejata de deasupra nivelului apelor mad se utilizeaza si geosintetice biodegradabile.

.. '7:;~~~~i~~i~:~s) ~1.
Q iTl€diU.

e. . ,... ··-,::N.corep.

_

...

c

. .~ 1 - pnsm pia t ra b ru tii, 2 - bloc de beton, 3 - otel - beton pentru ..' di legitura intre blocuri, 4 - saItea di~ ge.osmtettc, 5 - saci In geosintetic umpluti cu nisip, 6 - protectie dill anrocamente

Figura 10.13. Utilizarea rnaterialelor geosintetice dirijare submersibile
;..
.-.-

la diguri de

..

~~.--....

..

_____

....

__

.. _ ....

1- 1

.(:~.-.-

a.
A-A

1 - prism din anrocamente 2 - saltea din gabioane 3 - gabioane

4 - placare cu beton

.-'-'--~.-

-,-

5 - geosintetic 6 - umplutura
11

:-,"-"'4t;:··
.r_ ......

l'·:-:-J~l;
..

Figura 10.12. Utilizarea materialelor geosintetice

la protectii de mill

materialele geosintetice se utilizeaza la piciorul bermei, in alcatuirea saltelei impotriva afuierii sau sub toata baza digului, eu rol de filtrare §i separare, necesitand si 0 anumita rezistenta Tn figurile 10.13 - 10,15 sunt prezentate solutii constructive pentru diguri de dirijare §i epiuri ce inglobeaza materiale geosintetice.

La diguri de diriJare, epiurl si dlguri maritime,

-,.~-.;~~:

]:

b.

1'- saltele din fascine (gabioane, geosintetice), prevazuta in nucleu

2 - piatra bruta fa realizarea

Figura 10.14. Utilizarea materialelor geosintetice epiurilor

214

215

tn anexa 6 sunt prezentate ~i cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii.. asigurarea stabilitiitii stratului pe taluz (verificare laalunecare).. fiind dispus pe taluzul interior al prismului descarcator (Figura 10.'> . :. . • comportarea la solicitari chimice prin raport cu ealitatea apei: pH.··:·::. . t ' '1 injare..."·'.refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. In functie de tipul de lucrare hidrotehnica se vor aplica prevederile urmatoarelor standarde: SR EN 13252 :200 I (pentru sisteme de drenaj). SR EN 13253:2001 (pentru sisteme de control a eroziunii externe).~~ la diguri maritime de se pot utiliza in alca~uirea lucrarilor • • filtra!'e !i sepa~are."·':~::::::·:·'~. diguri manne se pot folosi saltele din ~e~ ext! e um~l~te ~u beton sau mortar. epiun.~:~~:>:~':":. asigurarea separarii straturilor cu granulometrii diferite. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. filtrare. p . _. In standardele mai sus amintite sunt precizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor hidrotehniee aeestea se . SR EN 13254:2001 (rezervoare si baraje). geosintetice - utilizate la constructll hidrotehnice Pentru selectarea materialului adecvat trebuie sa se tina seama de solici tarile specifice lucrarii respective.15. in spate Ie peretilor de palplanse. Uti Iizarea geosi nteticelor cu rol filtrant la cheuri .. poluanti etc.4.16). Figura 10. caracteristicile de frecare).. .c(] Figura 10. 216 217 . • comportarea la solicitari fiziee: variatii de temperatura. Criteriile fundamentale sunt: • comportarea la solicitarile hidraulice asigurand penneabilitatea necesara pentru filtrare.protectia antierozionaEi a malurilor apelor curgatoare sau Iacun cat ~l la diguri de d' . • comportarea la solicitari mecanice: rezisten]a la poansonare (sub efectul blocurilor din stratul de protectie). Pentru alegerea corecta a standardului aplicabil vezi si anexa 6. SR EN 13255:2001 (pentru canale).~:. Criterii de alegere a materialelor .16.~~~:!:~:~~. rezistenta la poansonare statica. *=- +Il.4.( . care pot fi etanse sau ermeabile rigide sau flexibile.. strivirea sub efectul greutatii stratului de protectie..i.<~::. filtrare si separare sub nivelul inferior al patului . . • • impenneabilitate (unde este cazul).. ~At~t la .. deforrnabilitate (pentru preluarea tasarilor). In functie de necesitatile locale . Utilizarea maten'alelor geosintetice Mater!alele geosintetice cheurl cu urmatoarele functii: • . 10.

10.4.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la constructme hidrotehnice La punerea in opera se va da atentie pregatirii stratului suport pentru evitarea perforarii materialului geosintetic de eventualele denivelari, Pentru continuitate se realizeaza suprapuneri, ceea ce conduce la 0 marire a suprafetei de material necesar. astfel ca Partea terminal a a protectiei din material geosiritetic se va amenaja sa "Iimiteze" propagarea afuierii,

Geogrila

Pentru lansarea pe pozitie la lucrarile subacvatice, geosinteticul se va fixa pe un cofraj de fascine, care asigura plutirea si rigiditatea in plan orizontal. Pentru lucrari la adancime se vor utiliza cilindri sustinuti de utilaje plutitoare, de pe care se deruleaza geosinteticul. Fi19ura 10 . 17. Structura de spnjin din piimdnt annat

10.5. Utilizarea materialelor geosintetice consolidare a masivelor de pamant,

la Iucrari

de

10.5.1.0biect in cadrul Iucrarilor de consolidare a masivelor de pam ant afectate de fenornene de instabilitate (alunecari de versanti sau taluzuri), geosinteticele sunt folosite in sisteme constructive ell rol stabilizant de tip "pamant armat", ca si la lucrari adiacente pentru drenaj, protectie etc. in categoric structurilor de piimiint armat se includ: - structuri de sprijin (Figura 10.17) - culei de pod (Figura 10.18) - taluzuri noi sau vechi in care se inglobeaza geosintetice arrnare (Figura 10.19)

cu rol de

versanti instabili sau potential instabili care se arnenajeaza prin utilizarea de geosintetice cu rol mecanic (Figura 10.20).

Figura 10.18. Culee de pod din pamiint armat

218

219

t
1;1"'--%1: :=~:: __~_

1
~ ::~_

'.

terenul de fundare, elementele de fatada, conexiuni

a} Ronforsoreo unci umptl1turj in cazufunei consfructli nol

Figura 10,19. Taluzuri din piimdnt armnr

Eiemente de fstada
Teran

Fundatla zldulul

Taren de fundara

Reabili tare de pante afectate de instabilitate
Figura 10.20. Repararea cu geosintetice a pantelor alunecate

Figura 10.21. Elementele componente annat

ale unei structuri din pamiint

10.5.2. Specificul lucrarltor din pam ant armat
. ~Iementele componente geosintetice sunt (Figura 10.21): ale unei structuri din pamant arm at cu

In cazul structurilor de sprijin, culeelor ~i pantelor abrupte annate cu geosintetice se utilizeaza elernente de fatada pentru a preveni eroziunea de suprafata, ca ~i pentru a asigura estetica lucrarii, , ~ Pentru ramblee se utilizeaza mai putine stratun de armatura ~l nu
¥ •

pamantu] arrnat constituit dintr-o alternants pamant compactat (in general necoeziv) geosintetice, umplutura din spatele structurii de pam ant armat, terenul natural din spatele intregii structuri,

de straturi de ~l armaturile

exista, 'in general, elemente de fatada, , . ~ Principalele solicitari la care sunt supuse geosinteticele m lucrarile de pam ant arm at pentru consolidari sunt: ., . • Solicitdri mecanice - preponderent de tractiune ~l de forfecare
¥ '

• • • •

Solicitdri fizice Solicitari hidraulice Solid tan chimice Solicitdri biologice

220 221

Pamanturile arm ate sunt fundamental diferite de sistemele de sprijin conventionaje, care sunt "stabilizate din exterior", prin faptul ea utilizeaza un mecanism diferit de sustinere, masivele fiind "stabilizate din.Interior", Un sistem "stabilizat din exterior" utilizeaza 0 structura exterioara masivului ce trebuie sprijinit care va prelua fortele destabilizatoare (zid de sprij in, spraituri etc.), Un sistem "stabilizat din interior" implies armaturi in interioru] masivului care se extind dincolo de suprafata potential a de cedare. 10.5.3. Tipuri de materiale geosintetice de pamant armat ,i rolul lor 10.5.3.1. Structuri de sprijin Materialele geosintetiee utilizate in cadrul Iucrarilor de sprijin din pamant arm at pot indeplini functii de: armare (functia principala), drenare, filtrare. Materialele geosintetiee folosite ell functie de armare se pot prezenta sub forma de benzi, folii sau grile ~i pot fi geotextile (tesute si eu rezistenta la intindere mare), geogrile (mono- sau biaxiale], geocompozite de arrnare, In general sunt utilizate materiale eu deformatj] mari la rupere, mai mari decat deformatis maxima ce poate apare in terenul nearmat. in Figura 10.22 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armaturi. Structurile de pamant ancorate utilizeaza mai multe straturi de benzi polimerics tlexibile (sau bare metalice) care se rasucesc la fata zidului pentru a forma 0 ancora (Figura 10.23). Arrnaturile sub forma de folii sau grile sunt in general instalate pe toata la!imea, spre deosebire de arrnaturile sub forma de benzi. in primul caz, forta total a rezistenta mobilizata va fi functie de numarul de straturi ~i de distanta pe verticala intre ele, iar in al doileacaz ~i de distanta pe orizontala, In cazul utilizarii geotextilelor ca armatun, acestea pot indeplini si 0 functie de drenare. Pentru drenarea masivului din spatele geotextile, georetele sau geocompozite de drenaj. structurii se pot utiliza utilizate la lucrarile

/~~/1
(_ O..: -r-." ·····~-··

L_

a) [lenn

_V
~
.,,/

t..= _.,. .
7•.

..

-(~)/
'_..,.

i~

'-'j

,
b) Folu

;~././

V
'1'

/:t~-{r"d;,"I' -t=.~"~ '._~.,. " .- .._
Blemente
)R

b) Ancore triuflghiulare

EkmclIlc srunsversa le

c) Grik sa\Hc:.rck

Figura 10.23. Tipuri de ancore

222

223

\~~~~::~. ~m\~~) a) rambleu I~f<. geogrilele sau compozitele de armare.25 sunt aratate solutii de 1mbunitiitire a stabilitatii taluzurilor de rambleu si debleu prin armare cu geogrile. De asemenea.. Utilizarea geogrilelor pentru imbundtiuiren stabilitiifii taluzurilor de rambleu 224 ...'l'1!M~f§(!. '~""l. .. armate si protejate de geosintetice..~:~K=t -.:Z~ b) debleu . Extinderea dimensiuni or p I'" armate eu geosintetiee Figura 10. pentru sporirea stabilitatii pantei.26 ~1 F'igura 1027 sunt prezentate so Ilit" pen t ru t a luzuri .!1!..~.. ·~~1~tt.24 si Figura 10. Materialele geosintetice utilizate in dreptul marginilor taluzurilor asigura 0 rezistentii lateralii sparitii in timpul compactiirii.a~:~?~ \j.10.2. 225 .'J. In Figura I0.! .3.~l~~! . Pante armate Rolul materialelor geosintetice inglobate este eel de annate. ele asigurii 0 protectie contra eroziunii de suprafata.iJ~t.. .5.')t~\:Jl\ .-:.24..~}(j~!". :'-?~~.~~::~. de pam ant cu -. . Pentru armarea pantelor se pot utiliza ~i amestecuri fibre polimerice continue sau discontinue. In Figura 1O. . is: a':Jorme ef eli taluzuri rtgura 10' 25 .r~~:~:... Un alt rol conex este si eel de drenare a pantei. Materialele utilizate sunt geotextilele (in special cele [esute. "Z i .z. cu rezistenps man).

a matenalelor 226 227 . Proteiarea taluzuri for de deh/ell Cit geocelule uti!" rza t 1 °. Criteriile de identificare alegerea preliminara. permenbil Cand armaturile au si rol drenant.:/.)tectfe tal~z~ <:t:geccE. Factorii care afectcazd comportarca structurilor dill pdnuint armat PF.! eu \lil!)ciiijkj' Armiituri Cornpozitie Durabilitate Forma Caracteristieile suprafetei Tt'ren Caraeteristici Constructle Sisternul de construe! ie Cornpactarea Manipularea geotehnice Cornpozitia mineralogica Figura J 0. Factorii care afecteaza si durabilitate comportarea sunt cele pe baza ciirora se unei structuri de sprijm dill Figura 10.. Pentru conditii speciale de exploatare se pot rea liza incercari performanta in plan. materia lei or geosinretice utilizate pentru armare sunt rezistenta la intindere Mecanisrnul de transmitere a inciircarilor si tluajul din tractiune.fUre<--' J'f.. Tabelul 10-3. Structuri de sprijin .4. "1" ' pnncipa a functie .5 .27.4. ea si la proieetarea structurilor ce Ie inglobeaza sunt prezentati in Tabelull0·3. ~r!terii de alegere a materialelor 1 e /a ucranle de 'pitmant armat geosintetice Dimensiuni Rezistenta Rigiditate Dlstrfbutla Amplasare Interdistanta Orientare I arrnaturtlor Starea terenulul Stare a de indesare Starea de umiditate Starea de eforturi Conditiile de drenare Structura Geometria Conditiile de fundare Sunt prezentate crlteriile legate geosintetice respectl'v ce d .deformatie a materialelor polirnerice din care sun! realizate materialele geosintetice fi ind iufluentata caracteristicile cele mai importante pentru alegerea de temperatura si timp.1. Protejare{~ . intervine crireriul ita!i i specificat a fi asigurat in lucrare. . de . Curba efort . ttfdc({lId geosillfetice .~i tfacerea taluzurilnr de deh/ell c. de la teren la armaruri este dependent de caracteristicile de free are.f r erodate. a e armare.!~qiEllaill. realizeaza pjimant arm at si care trebuie avuti in vedere la alegerea rnaterialelor geosintetice. Rezistenta pentru imbinarilor constituie un element ce trebuie a geosinteticelor care sa simuleze conditiile ~I 1a de reale din santier. asttel incat rezistenta In frecnre interfata armaturiilteren constituie un criteriu definitoriu.9.5.26.10.

' ..5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la Iucrarl de parnant armat 10.-. definit prin: rezistenpi la intindere. Structuri de sprijin Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe straturile de pamant compactate in prealabil. caracteristicile de frecare). elemente speciale de legatura (Figura 10.:::-------:---:'-:<. comportarea la fluaj si durabilitatea.~. Tipuri de cusdturi 228 229 .29). iar pentru geogrile sau alte tipuri de retele. rezistenta la poansonare statica.28. prezenta unor ape subterane agresive.2. printr-o manipulare a rulourilor astfel Incfit sa nu se produca deteriorarea materialelor.r !-~'\.10. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazullucrarilor de pam ant si a structurilor de sprijin acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor.5. Pentru detenninarea cerintelor referitoare la materialele geosintetice utilizate la constructii din pam ant ~i structuri de sprijin se vor aplica prevederile standardului SR EN 13251 :2000..4. "'~-'-':~':=4 ~ . Imbinarile armiiturilor pot prefabricate sau realizate pe santier In timpul executiei Pentru geotextile se folosesc In general cusaturi (Figura 10..~.5. La compactarea straturilor de pamant trebuie sa se tina cont de armaturile deja instalate 1..~. zzzz .28).~::::---. Dintre caracteristicile legate de durabilitate trebuie avuta in vedere rezistenta chimica prin raport cu pl-l-ul terenului. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitati] materialelor geosintetiee utilizate la lucrari de constructii.!nthll mecanic al geosinteticelor. In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate eu diferite functii.1./ ..·~--·-~-~-'-l-~--. ~ 10. ~z:::::::..5..~: . /J" ti Figura ]0. Pante armate Principalul criteriu II constituie comportamf. ~. ca si lncercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor..5.:. / /i' .>i aceea nu este permisa circulatia cu utilaje peste de materialele geosintetice care nu sunt acoperite cu eel putin 10 em de pam ant. i::. caracteristicile de frecare pe interfata material geosintetic/pamant.-.

5. Un caz special reprezinta utilizarea membrane lor impermeabile la fund alia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea aparitiei unor scurgeri accidentale din rezervoare (Figura 10. -~.in direc!ia principal a de incarcare.2. In directie transversalii este recomandatii realizarea unor suprapuneri pe 200 ~ 300 mm (chiar 500 mm dad sunt de asteptat deplasari Imp?rtante). Pante arm ate P. armiiturile sub forma de folii trebuie asternute . deteriorari ale acestora. n c~n~~~~::~~r[j . In cazul. Atll~ei cand este necesara taierea unor bucaf de geosintetice. .. . 10.a . -------- \\ . utilizarii amestecurilor de pam ant cu fibre polimerice./ alt Figura 10.30. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Geogrila Element de It:!!a'tlll.. Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii cu suprafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se creeze un strut rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul celor admisibile. Toate ~ipurile de strueturi din parnant arm at trebuie supuse unor I11SpeC!llperiodice pentru a detecta dad existii tasari excesive.1ltC.t'J~(J ~ ~hol de egc.l~ IJy..30). deplasari a Ie elementelor de fatada. Geognlele se supra pun pe distanta minima precizata de fabncant~ care se po ate mari in cazul unor deplasari importante. In acest caz margim le se vor hpj eu banda adeziva sau vor fi tratate termic. amestecul respectrv se pune in opera prin pulverizare. utilizarea materialelor geosintetice este eficienta pentru a omogeniza conditiile de fundare pe un teren ale carui caracteristici variaza in plan (Figura 10..u~erea In opera a straturilor de armatura din materiale geosintetice este aserl!anatoare cu cea de la structurile de sprij in din parnant annat.nlJ .or eforturi scazute este acceptatii suprapunerea simpla. dar niciodata m directia de tractiune maxima. ~ G"::lOfT'Jf\t~lb1Cf:!J e o COf~f. atentie ~a~ginilor materialelor care se pot desira.i:jterre oe gaz . Utilizarea materialelor geosintetice pe/ltru imbuniitdtirea conditiilor de fundare ale unei structuri 230 231 .32).ZIdin polimer sau material. ..6. probleme de drenaj etc. ..elor UV. De asemenea.'-\--.(J:1db~ ~:r. ~ In c~z~11 ex~s~el1teiun. .K..i coo ~~~~ra .31).10. Solutia este eficienta in cazul unor constructii la care in timpul exploatarii incarcarile inregistreaza 0 variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10.5. se va acard.29. In cazul pantelor armate. Pfl~clpala metoda de protectie este cea vegetala obtinuta pnn msamantarea pantei.-~-__". Elemente de legiiturii pentru geogrile ..liza:e Figura 10. ~Aa:{:·doi(f. adica perpendicular pe fata umpluturii.raz.. jmbina~ile tf~b~ie realiza~e astfel incat sa aiba rezistente mecanice si dl_[rabtl(t~te maxime tata de matenalul in sectiunea sa curenta. "Materialele g~os~ntetice trebuie protejate contra vandalismului ~i a aqlu.

..300 mm (chiar 500 mm daca sunt de asteptat deplasari importante)..~r~~.:·.5...~·xht~nt~ d0 gal.~~~!!r~~. e C! COrJr_kJG:e f."".:~.110100 egalizor" :.:.• exploatarii i~carciirile inregistreaza a variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10. M..6.. pentru a omogemza con ditiil e de fundare pe un teren ale carui caractensuci 1. imbundtiuirea conditiilor defundare ale unet structurt 231 . dar nicicdata in directia de tractiune maxima..11 y Figura 10.~~) Merit·dol orond~or S:!:x.~. Materialele geosintetiee trebuie protejate contra vandalismului ~i a actiunii razelor UV.'~~'~:·. _ .· .". ... In cazul pantelor armate. .~~~7:.. I in fimpul Solutia este eficienta in cazul unor construct II a care In . Toate tipurile de strueturi din pam ant armat trebuie supuse unor inspectii periodice pentru a deteeta dad exista tasari excesive. Principaia metoda de protectie este cea vegetal a obtinuta prin insamanrarea pantei.5. De asemenea.~o Utilizarea materialelor geosintetice pentnl J. In acest caz margini Ie se vor lipi cu banda adeziva sau vor fi Ira tate terrnic. . deplasari ale elementelor de fatada." . 230 variaza in plan (Figura 10...10..:::i:"''''' .:_ .... utilizarea materialelor geosmtetl:e . se va aeorda atentie marginilor materialelor care se pot desira..:~~::~..I:J[o .~y:~~ AW"'~~ V~~~~" v:·..."Jr:!J ~. •• ~...2.:::. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Element de legatura din polimer sau alt material ____)_ Geogrila ... . . Un caz special it reprezinta utilizarea membrane~or lmpermea. tn cazul existents] unor eforturi scazute este acceptata suprapunerea simpla. In directie transversala este recomandata realizarea unor suprapuneri pe 200 . I e .1 fundatia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea apantrei unor scurgeri accidentale din rezervoareff'igura 10}2). coo G80·:·nef!I~){:. I·lgura 10 .este efic~e~ta . .. adica perpendicular pe fata umpluturii. armaturile sub forma de folii trebuie asternute in directia principals de incfircare.31). care se poate mari In cazul unor deplasari importante. In cazul utilizarii amestecurilor de parnant cu fibre polimerice.30)...= <:....... deteriorari ale aeestora..29. 10."~:.~ >t'J'.e~ .... probleme de drenaj etc. rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul ce lor admisibile..=v~ .. Elemente de legiiturii pentru geogrile Imbinarile trebuie realizate astfel incat sa aiba rezistente meeaniee si durabilitate maxime fatii de materia lul in sectiunea sa curenta... --"i.. Geogrilele se suprapun pe distanta minima precizata de fabricant. =~ V'. Pante arm ate Punerea in opera a straturilor de armatura din materiale geosintetiee este asemanatoars cu cea de la structurile de sprijin din pam ant armat. '!:'..~~:"T:i. amestecul respectiv se pune in opera prin pulverizare.:... . ~7.. Atunei cand este necesara taierea unor bucati de geosintetice.. bil I.~. (~::}~r~ tJrr':p'uturo ~~~ "" +:10:«: G9()fJ~. _1./ Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii ell su rafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se cr~eze un strat p.

. In activitatea de depozitare controlata a deseurilor solide (menajere sau industriale) materialele geosintetice se utilizeaza la sistemele de etansare ..... ~ .:~7..... ..oo..."~1 ~~ ~'1 C4-. Sistemul de etansare ... Specificul sistemelor de etansare . L~:.32.. .7.. .~:-. Utilizarea de daseurl sollde 10... Armarea ell geogrile a patului de fundare a unor silozuri Pentru determinarea cerintelor referitoare la materialele geosintetiee utilizate la I~eriiri de fundatii se vor aplica prevederile standardului SR EN )3251 :2000..'..3 I.drenaj ala depozitelor de deseuri solida Depozitele de deseuri controlate ("eco1ogice") sunt alcatuite din (Figura 10...·~ ...noi.33): Sistemul de etansare .:... In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii ......2.E!i~iill====1~~:4· -)' :r~ . ·~~ .~..o~. lmpermeabilizarea fundatiei petroliere 10.drenaj de baza este realizat deasupra barierei naturale (geologice} ( ) .drenaj ale depozitelor .. caraeteristicile de he care).~~( Fira impermeabilizare Impenneabilizare eu geosintetic de produse Figura 10. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de fundatii aces tea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor rezistenta 'la poansonare statica....'i··~ i~ .f -: ~.~...~. 233 232 . 10. .. ....••••. .. W..<. ea si incercarile ee tr~buie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor In anexa 7 sunt prezentate de~aliile referitoa~e la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice uti lizate la lucrari de constructii..1.. _ •... ...:. cu rolul de a asigura 0 etansare suficienta fata de lixiviatul produs in interiorul masei de "' 'de~euri.. de a-l dftma si a-I c:?le£ta...0biect materialelor rezervoarelor geosintetice la depozitele Figura 10.. Nte .drena] de bad. (1JII.. ca si in cazul extinderii sau reabilitarii unor depozite existente. ~·~t<l: .:'Of l=:::~. ~J..:~.-:::~~.7.7..

avand In vedere durata de viatii a unuidepozit de deseuri. anti . Sistemele de etansare . . colectarea si transportul lichidelor.a . reprezinta 0 banera fizica intre exterior ~i deseurile depozitate. J. A.> Solicitdri chimice . • • Corpul depozitulul depozitate este constituit din masa de deseuri J. straturi straturi straturi multi bariera exista ~i aJte straturi cu functii de protectie a stratului de etansare: de filtrare. de armare. Etansare Durabilitate. avand capacitate mare de evacuate.. .se define~\e in raport eu solicitarile depozit de deseuri. de penneabilitate foarte scazuta.drenaj de suprafata si de baza se extind pe intreaga suprafata laterala a depozitului (taluzuri in cele mai multe cazuri).la etansarea de baza ( 'in asociatie cu geomembrane sau argila compactata). ~ Sistemele de etansare . . de umiditate. .vanatn microorganisme. prin asocierea mai multor straturi din rnateriale diferite. Si~h~. De ace. J.impiedicarea emanarii gazelor toxice pr~d~sein interiorul depozitului ~i coleetar'e~ lor. cat si structurile din care fac parte trebuie sa fie durabile.> Solicitdri fizice . integrarea in pelsaJ a amplasam~ntuluidUpa inchidere. Structura unui depozit de deseuri controlat .33.drenaj se realizeaza in sistem multi . In structura complementare: straturi straturi drenaj. care asigura reduce rea gradientului hidraulic pe etansare. .mul. pentru a evita colmatarea de separare. sistemele de etansare .a. indeplinind u~atoarele functii: reducerea infiltratiilor allelor di~ precipitatii catre corpul depozitului. geocompozitele bentonitice .de etansare . atat materialele utilizate. care impiedica pierderile eventuale de poluanti si reline anumite substante chimice. Tipuri de materiale geosintetice depozitele de de§9uri §i rolul lor utilizate la In alcatuirea unui depozit de deseuri practic se regasesc toate tipurile de materiale geosintetice pentru asigurarea urmatoarelor functii: Figura 10. 'cat si la etansarea de suprafata).rnasa proprie si tasarea deseurilor sia terenuluide fundare ' J. straturi de drenaj. in special cele de baza sau de taluz 0 da:a re~lizate nu mal sunt vizitabile ~i reparatiile sunt imposibile. straturilor de 10. cu permeabilitate si transmisivitate mare.drena] de suprafata. .existente pe amplasament.'in general 'in asociatie eu materiale minerale (argile compactata) sau alte materiale geosintetice eu functie de etansare (la etansarea de baza.'.erozionale.3. .barierii. Aceste straturi sunt grupate in doua mari categorii: straturi de etansare. la etansarea de 234 235 .> Solicitdri hidraulice de temperatura. Pentru a asigura durabilitatea. respectiv: .> existente int~~un ' Solicit~ri mecanice -le~atedepunerea in opera. Bariera 'naturala trebuie sa aiba un grad redus de permeabilitate. raze UV etc.drenaj.at~c~llixiviatului asupra structurii Se utilizeaza: geomembranele .7.

o».34 ilustreaza prinelp~ I e Ie "'" ti rune .x~~ c1911ILrare\_ cur. .drenaj se utilizeaza in general geotextile... ..)~~~~".. acesta indepline~te si functia de protectie. g • F'Igun '1e 1035 '{ 10.II ale materialelor eosintetiee in eadrul unui depozit de deseuri. geotextile Cll rezistenta mare la intindere... saltele geocelulare din geognle sau geotextile. de drenaj Pentru protectia etansarilor realizate eu geomembrane se folosesc in general geotextile netesute de grosime mare. Daca deasupra geornembranei este utilizat un strat suplimentar de etarisare din geoeompozit bentonitic.i~ da (11. . sporirea capacitatii portante a'terenului pe care se construieste depozitul. . ... Separare . imbunatatirea stahilitatii etansarilor minerale subtiri pe pante.. G.36 este prezentatii structura sisternelor '. Protectie contra eroziunii Se utilizeaza: geotextilele geoeompozitele D.. Pentru separarea deseurilor de sistemele de etansare .. Daca pentru drenare se utilizeaza un geoeompozit de drenai.suprafata (singure sau in asociatie eu geomembrane cornpactata).diIB 236 ~4 Figura 10 . F. Utilizarea materialelor geosilltetice deseuri fa depozirele de 237 .Oft'liiul1buma pril't'l-ill ~ Gl!odnu'l- <.. / Oe~nlOt de ummate- G. Armare -GDolill~l. Drenaj sau argila Se utilizeaza: geotextilele georetelele geoeompozitele dedrenaj (si eu functie de filtrare) tuburile din materiale geosihtetiee (geoconducte) C.. a1 '.. E. geoeompozite de armare. B. Protecfie In acest scop se pot utiliza: georetele eu funetie anti-erozionala.-. geotextile. geogrile mono.. de ~1' In . Problema armarii apare in urmatoarele situatii: realizarea unor taluzuri abrupte. Figura 10. realizarea de strueturi anexe 'de sprijin din pam ant armat..--~-. . saltele alveolare din geotextile..- G"'i)l-.' etansare .. Filtrare Se pot utiliza: •.drenaj adoptata In diferite tilri pentru depozite de deseuri menajere ~i industriale. " .~~ /~ ..sau biaxiale. . aeesta indeplineste ~i functia de separare.

::!.rr- . :E . ::r.t\·~ .n'~ li:arJ .••.._ -!I ~ . Trebuie asigurata stabilitatea generals a sistemului de etansare .cI... t:..:-tlli'(' I i i ! de poe atll.7.:..Un --- "L~ :c. H. .\tARl!: ..jllrl"r... de dr1)II~J (d.~. In cazul In care materialul geosintetic protejeaza 0 structura de drenaj.. . utilizate pentru functiile rnajore ><I~~:V......\U.35.. .~: :~ .r~~. _.C-OlII-Cmb.:-o:-£( . I ! l1'.I.4... In caz de incertitudini se pot realiza incercari de compatibilitate chimica pe term en lung. ~... temperatura lixiviatului.1 protectie .. . ...'~II\i.~Nn_~~'LL.. ... Criterii de alegere a materialelor geosintetice utilizate la depozitele de deseurl Criteriile se refera la materialele (etansare. td""""~ . drenaj..J-.i. 238 239 ...--<:) . pH-ul... • Z b H M'=" .drenaj de suprafata si posibilitatea de a se adapta la tasari diferentiate.• .•.sunt prioritare caracteristicile de free are ~I comportarea la tractiune. l .' HHfft Argil.7. comportarea la solicitari mecanice fiind definitorie ..•• AAb~'i~ ....4. : '8':1 _.a'.h"". . ..2. o c . 10.. .Ic~lil ·IQC.4...:~" [t •• __ .... . Structura sistemelor de etansare . .. A. prezenta solventilor. •••• ! f·······i~ -! ~ " ~~'1<}····~t.--...J:lM'~ . pe pante .. Criteriile de alegere si dimensionare se diferentiaza in functie de pozitia materialului in cadrul depozitului: la baza depozitului criteriile fundamentale sunt compatibilitatea chimici si perfonnantele mecanice in conditiile si pe durata de exploatare...: .diferite fan .7. protectie)..tII U"Dt'[ .::::~ I ! j-"~"~ ~ I.... m "uh ('Ulof.Ii ..~~11 St'~f ~ "ri ~~.l'II....••• _'•• _ :~ .'~ _11·.. .'. I~~ ::&. ca si compatibilitatea chimica: a materialelor. se iau in considerare criteriul de filtrare.'i:.... _..exigentele de natura mecanica primeaza fata de cele legate de compatibilitatea chimica. ...\ 10.. . a hidrocarburilor etc.JJ:lh16U1"II~ Figura 10.uw-ouJbraAIi...'!11 _ c " ! .:o._.'I: - (... Figura 10..drenaj de bazii la depuzite de deseuri industriale in diferite fiin Criteriul fundamental este asigurarea unui strat suport corespunzator structurii de etansare utilizate..'J!~ IT. conditiile critice de colmatare.:1":~b ~j:'~~ ~~.. . Structura sistemelor de etansare ~ drenaj de baza la depozite de deseuri menajere in.m.i~i£. respectiv asigurarea unei protectii suficiente. Materiale geosintetiee utilizate ca strat suport :. Se vor avea in vedere parametri cum ar fi: concentratia....~~01m.36. '\. LIA Wi. Materiale geosintetice eu functie de etansare t-:LVL'r..HAI"f_~'\lt r.USTRIA ··fII .-~"\. __ ~_ •••••••• _---_ •••• _..:: 10. La toate materialele geosintetice se va verifica compatibilitatea starii de eforturi si deform alii ell proprietatile mecanice ce asigurs comport area materialului in suprafata .:.. ~ . "" ..'It . (.)..1..

se rea I· izeaza~ as tfel incat sa se asigure conhTIllltatea sisternu de etansare . 10. compatibilitatea ehimic. vant violent. treceri. acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor.. i : . materialele se vor se vor lesta pentru a nu fi antrenate de vant ~i se vor acoperi cat mai repede pentru a evita degradarile datorate raze lor UV. conducte etc.u~z~::ctele singulare reprezentate .i alegerea materia:lelbr din cadrul componentei de drenaj trebuie avute in vedere: debitul de fluid eforturile meeanice impuse structurii (rnentinerea capacitati] de drenare sub eforturile aduse de structurile de deasupra).de. Planul serveste si pentru fost reparate. temperaturi extreme).i e sensul irnpus de d Iocalizarea defectelor care au Pe pante derularea materialelor se va face de SUS.. ca ~i Incercarile ce trebuie realizate pentruevaluarea conformitatii materialelor. Materiale utilizate eu functie de drenaj Pentru dimensionarea . asamblare se pozrtioneaz t ncoreaza in transee de ancoraj Geosinteticele asternute pe pan e se a dimensio~:~eo~~~. de \e~l:. . zapada.. Dupa instalare. iar I!niile de . Operatiile de manipulare vor fi reduse la 'minim pentru a evita deteriorarils. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii.i eu lichidele transportate. [n standardu] mai sus amintit sunt precizate Tn plus caracteristiei relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul depozitelor de deseuri solide.4.-. Nici un material geosintetic nu va f introdus in lucrare in conditii climatice nefavorabile (ploaie. conditiile critice de colmatare.drenaj.. In jos. In anexa (i sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la depozitela de de§euri Pentru punerea in opera a materialelor deseuri este necesara realizarea unui "plan" Imbinarilor (sudurilor).7. a de-a lungul liniilor de cea mal mare panta.3.5. [inand cont de geometria tehnologia de montaj. intemperiilor..~i . a punctelor singulare etc.. 10. rezistenta la poansonare statica.:.:. geosintetice la depozitele de care sa perrnita localizarea lucrarii . caracteristicile de frecare si rezistenta la foe).7.... Pentru detenninarea cerinjelor referitoare la materialele geosintetice (cu exeeptia geomembranelor) utilizate la depozite de deseuri solide se vor apliea prevederile standardului SR EN 13257:2000.. 240 241 .

!"ooomer .ANEXA 1 TIPURI DE POLIMERI Deflmtli . In iar f~rmarea se fac~ In general prin ciildura ~i presiune.este polimerul cu structura 'In deusa diImenSJUm.ereoregul_a~l. Polietilena de joasa densitate are densitatea de 0.1 este cea mal. printr-un mijloc oarecare de form are sau extrudere. . elastomerii sintetici fibrele vopselele. . . ceea ce da nastere la maximum de cristalinitate (cca. PEID) Polietilena este un material termoplastic.rnolecula capabila de a reactiona cu molecule identice sau diferite pentru a forma poli Imen. care " sta d'lUI de preparare sau prelucrare este fluid. 242 243 .cornpus macromolecular obtinut in reactia de polimerizare prm inlantuirea unui numar "n" variabil de mole cu 1e d e monomer.0. Grad de pollmerlzare .e ranforsate . m ~re ~I.0.. datorita caracteristicilor sale de curgere. .materiale plastice care au inglobate fibre ~au te~atun ~e le confers proprietati de rezistenta mult superioara celei a rnaterialului plastic de baza.. 95 %) precum si rezistente mecanice.. Pulletilena PE (-CHt-CHt-)1l . . Polloleflne . din polimerizarea a . rmca umtate care se repetii . catalizatori etc. care se descompune I~ temperatura de cca. liniar. In funcrie de densitate si sistemul de polimerizare este obtinuta prin polimerizarea etene i in diferite conditii : la presiune mare de 1000-2000 at si temperatura de 100-300 "C in prezenta oxigenului molecular sau a unor peroxizi ca initiatori _ obtinandu-se polietilena de joasa densitate (PE.polimerizarea in cursu I careia se obtine un copolirner.940 iar cea de inalta densitate 0. Pollmer .0. _. !erpolimer ~ produs macromolecular trei tipuri de rnonomeri.910 .Ma~erial plastlc (masa plastid) . . rezistente la acizi chimici marite. Unele proprietati fizice foarte bune ca de exernplu rezistenta la agenti chirnici si rezistentele mecanice depind foarte mult de metoda de fabricatie respectiv de tipul de catalizator folosit pentru polimerizare. la presiune de 2 . .TD) . polipropilena) sau pornind de la copolimeri. Homopl~li_me r .molecula gigant de dimensiuni coloidale . Cristallnltate " . • _ Po~imer .ezultat din polimerizarea Material plastic termorigid .925 cea de densitate medie 0. 0 m structura pohmerului. " .pclimer sintetic cu structure liniarf format numai din C si H si eu un numar oarecare de ramificatii.reactia chimica prin care moleculele unui monomer sunt legate intre ele pentru forrnarea unei molecule mai mari. . ' .941 . .materia lul care in stadiul finit este solid .familia de polimeri obtinuti din olefine pure (cu polietilena. in care rnonomerii olefinici constituie partea principals. Material termoplastic .85 %).tate~I.forma de structura moleculara a u nor po I" _ 1men care arata 0 st. Polietilena de densitate mare.. .produs macromolecular rezultat concornitenta a doua tipuri de monomer distincte: . sau la temperatura ~i presiune obisnuita in prezenta catalizatorilor.Ocompactitate a catenei moleculare.926 . Polietilena de joasa densitate poate contine in structura 15 la 20 ramificatii la mia de atomi de carbon. care poate avea ~l ramificatii laterale de catena.polirnerul constituit din repetarea unui singur tip de urntate monomenca. '.. Pollmerlzare . liniara are relativ nurnai cinci ramificatii laterale la mia de atomi de carbon. Notiunea se poate atribui formarii de cristale solide cu 0 forma geometrica definitii. se Inmoaie in jurul temperaturii de 115 "C ~l devine casant la ternperaturi sub -25 "c. Macromoleculii .1 contine ca ingredient esential un polimer sintetic cu rnasa macrornoleculara ..>1 1nalta densitate (PEMD. aceasta neregularitate dand nastere Ia cristalinitate mai redusa (50 .965.materialul plastic care poate f transform at intr-un produs infuzibil si insolubil cand este supus caldurii sau alter mijloace ca : radiatii. d ar .Copolimer .materialul care mai mult sau mai pLL\lI1 poate deveni moale prin incalzire si se poate intari prin racire intr-un domeniu de ternperaturi caracteristice acestui material plastic si care In stadiul mon le este capabil de a lua forma dorita.3 atm.numarul (mediu) de unitati rnonomerice mtr-o rnacromolecula . obtinfmdu-se polietilena de medic '. Ma!eri. adezivii. Copolimerizare . Conventional nu sunt considerate materiale plastice: cauciucul. a carei masa moleculara este un multiplu a celei din substanta originala. 300 "C.ale plastic.

. _ a I 40 poate obtme 111 orma n c .vI~1 eXI. Pohelorura de vinil po I' irner obtinut . (Ill genera I pe b a za de 'I un copolirner ester al acidului acrilic .polimer etilenic'. Produsele cu un continut peste 45 %clor au 0 rezistentii' la flacari. legaturi 244 245 .polimer cu structurii spatiala neregulatii in ale ciirui (-CHl. _ realizarea de geomembrane ell sau tara armatura.eopolimer . lSa la ~ctillnea caldurii peste 160 C .polimer cu structurii spatialii regulatii. 'd izi baze ~i alcooli pana a . ' A i lanturi macromolecuJare succesiunea unitiitiJor structurale nu respectii nici 0 ordine. PP (-CH2-CH-)n . si hidrogen. derivati t' ~ 'gidii sau plasti Ja a ~1 . CLl care se obtine prin substitlltia atomilor de hidrogen de pe catena liniarii a poJietilenei eu atomide clor. . () 'd ' halogenati. de etilen.CH3 J Pentru sintetie. si este utilizata pentru plastifianti. sau proprietiiti termoplastiee (rigiditate (68 . PolietHena cloruraHi PEC . Acest copolimer se caracterizeaza la actiunea razelor ultraviolete.. bi l in functie de rapol Ll ietatil polimerului sunt vana 1 e m runc] . .aceastii cristalinitate ~i 0 densitate mai mica. Polietilena clorurats poate fi vUlCanizata eu peroxizi. PP sindiotacticii . care permit 0 eventualii vulcanizare. esten.blt um ECB . ciirui lanturimoleculare succesiunea elementare respecta aceea~i ordine. d este stabil tata e aelZ1 .se obtine din etilena i ~I . rezistenta la ~oc. rezistenta la tlexiune mai buna. saturatii.lI de. Copolimer . polietilena) Un dezavantaj al polipropilenei este la actiunea razelor llitraviolete..polimer cu structurli unitatilor structurale formii are un grad de eomponente care In u~I~. de mare) la un contimit mare de clor mare Copollmer Izobutl enaI leeular 'I ~ i 2 % izopren. 0 rezistenta mica (comparativ cu EtlJena-propilena_dlena terpnlimer EPDM. . amestec ilic)bitum I . Polimerul se polimerizarea clorurii de vinil p if 't' i este sclubil In cetone. aceasta forma are un grad de cristalinitate mic si 0 densitate mare. sau ca spatiala regulatii in ale Polletilena sulfoc lata nrur . fabricat . prin c lorurarea ciirui lanturi macromoleculare succesiunea unitii!ilor structurale elementare se repeta constant de-a lungul lantUlui in pozitie al ternantii . instabila degradandu-se Cll e . In 'II ' tilena acetat d ~ van EVA . . Proprietati e co '11 t za t1exibilitatea la ternperatun di t eele doua re obtinerea de toll • . Lantu macrorno din 98 Yo izobuti ena ~ I ' Ii permite vulcanizarea. W izopren (caucluc i h u til) . .SO "C. stabilizatori pigrnentt ~u_ fl Ja~. Iantul macromolecular cuprinde duble legaturi nesaturate. printr-o rezistenta foarte buna ' stl 11 butadlen st iren SBS . Copollmer s re . joase. 'I' • ecial pentru fabricarea ' tiren si este uti rzat 111 sp pornind de I a suren 'i butadiena: biturnului aditivat.CH . mo 11 f f I sit pentru Copolimerul EV A poa~e 1 0 0 adaos pentru a obtine biturn-polimer. rezulta din arnestecuri de po~imer C. se autostinge.ea d luI de elasticitate. ceea ce 0' . format numai din continand un radical metil lantul In ale policlorura rea I'izarea de geomembrane este uti lizat adesea In arnestec Cll PolipropHena carbon (CH3).ev1l1e . preCUITI ~i 0 rezisten!ii mai buns la ciilduri si la agenti chimici. PP atactica . modul superior. propilena ~i un monomer diena.copolimer obtinut . 11\1 Ia foe PVC se caracterizeaza comportarea ' . ! Copollmer e . cu structurii In functie de asezarea radicaJiJor metil in raport cu macromolecular se Intilnesc urmatoarele trei tipuri de polipropilenii: PP izotacticii .polimer liniarii. acetat de vinil. intretine ard~rea. Policlorura de vinil supi "d I I idrie In ceea ce pnveste d gaJare de aCI c or 1 ." I. de vinil. _ prin faptul c3. bT ti etc. " contine .polirner sintetic obtinut pnn I CI "in rezenta peroxizilor organici.) " . Policlorura Terpolimer pe baza de etilena. 'I t1 ibi Iii. nesaturate ale izoprenu ui. Polipropilena homopolimer in comparatie cu poJietilena se caracterizeaza ca avand rezistentii mai mare la intindere.75 %). Acestj polimeri pot avea proprietati de elastomeri la un continut de 30 _ 40 % clor. . ~ PESC ~i sulfonarea partiala a polietilenei. etc" a:.

Determmarea densitiitii (rnasei 16. 14. 7. CIVI e: mdustnale ~I agrozootehnice. 29. solide prin traducere. Partea I' M etermmare a grosimii straturil . ennmarea rezistentei la 0 tractiune pentru imbinari/cusaturi prin metoda benzilor late 19. eterminarea 15 *SR aja ..I: 1999 . p astrce.n~dlte. Incercarea E~antionare 0 la sisteme control a eroziunii si produse lnrudite. Caracteristicile fundatii ~i structuri Caracteristicile Caracteristicile externe de din parnant. eotextile ~I prod use J dit D masei pe unitatea de supraf tnru I e. * SR ISO 10318: 1996 .Constructi' "I' .Geotextile a epruvetelor 246 * SR EN 964. Deterrninarea rezistentei 4 .Geotextile impuse pentru utilizarea (protectii de mal.Geotextile impuse pentru utilizarea la constructii . '" SR EN ISO 10321: 1999 ~ Geotextile.CallClUc vi' sfasiere pe e u canrzat. .erml1lare~ Impenneabilitiitii ~. pe~t~~ar~~i~~I. di iduale di .Geotextile si prod use inrudite. d' a presrum stabilite. use inrudits de si impuse pentru utilizarea la constructia de rezervoare ~i baraje 27. p • . STAS 6139-86 . ex I e ~l produse inrudite.Geotextil' ~i rod '. TAS 2921-76 .Materiale It'. Detenninarea ST AS a ~pere a trac!lUne 403011. Determinarea rezisten!ei la ST AS 403~~~. 3. SR EN 13251 :2001 . a rezistentei microbiologice . e ermmarea rezrstente] la S CI epruvete Delft) . *SR EN 964 I. STAS 6127-87 _ oM' e . etermmarea grosimii .:e ~antalo.Geotextile Standarde euro ene 1internatlunale ado tate ca standarde romane 10.1999/CI :2000 .Geotextile prin incercarea in sol * SR EN ISO 12236:2000 Metoda de ingropare lncercare ile ~i produse inrudite. sr netesute. atenale plastice D term i .G . sfa~lere pe epruvets rni '( . Caracteristicile I I. 9 80 . 6. * SR ENV ISO 12225 :2000 . EN ISO 9863-2: 1999 .n. peree) 26. SR EN 13254:200 I . SR EN 13253:2001 . * SR EN 918:2000 . Caracteristicile Caracteristicile . sta~lere a foilor tlexibile di teri 1 . 2.Geotextile ~i produse impuse 22.Geotextile i rod • grosimii la presiuni stabilire P t 1 p ~~e I. de perforate statica (Incercare CBR) 21.79 . .Materiale 1.Matenale plastice Det . * SR EN 965'1999 PGresmnJ ~tabl!lte. impuse pentru utilizarea la constructia de canale SR EN 13256:2001 . ~i produse de drenaj si produse de 9..Produse Ie til D ' STAS 6143-85 P x ue. 17. etoda de or In IVI uale dill produse multistrat 0 ~ subterane 0 Standardele 247 .i~ii pregiitire 12. de determinate 20. (incercarea pri: C~d~. volumice) ~i a densiUitii relative as Ice. Vocabular Incercarea la tractiune a benzilor la late 18. unghiul~rii ~i semiluna _' Cauciue vulcanizar D termi . inrudite. actiunea agen!ilor chimici .Geotextile ~i produse si produse inrudite. . Detenninare grosimii I '. SR EN 13249:2001 . pentru utilizarea la constructii (cu exceptia cailor ferare si a asfaltului annat) SR EN 13250:2001 . 5. inrudite. 999 . 8. SR EN 13252:2001 inrudite. .ANEXA2 STANDARDE ROMANE I. Determinare 13.Strahm mdlvlduale .Geotextile la depozite cu asterisc si constructii ~i produse de deseuri sunt preluate SR EN 13257:2001 inrudite. Caracteristic de drumuri si a1te zone de tratic Caracteristic inrudite.Geot til Determinare grosimii la " . Caracteristicile 28. Partea I: Straturi individuale . Determinarea masei foilor si impuse pentru utilizarea la sisteme 25. SR EN 13255:2001 .Geotextile. ST AS 5886-68 . '"SR ISO 10319: 1999 ~ Geotextile. irnpuse impuse pentru pentru utilizarea utilizarea marcate la tuneluri . ar ea . e ermmarea rezlstentei la ST AS 633 _ l~ ma ena e plastice . ST AS pliicilor 7201-65 .~:~~eui~~n~lte.Geotextile sprijin 24. i!e impuse la constructia de cai ferate 23.Geotextile si prod use inrudite. eo~e~tJ!e ~I produse inrudite.Geotextile ~i produse inrudite. Lucrari de hidroizolatii Dt I. roduse textile tesute ' rezlstentei si a aillngirii 1 I'.

.I ZZ z w Z NN N'" "IN -e ...'" NN M.. .Iww ww o~ zz ww .. :::l W W o 0:: o ~ a ~ l- II) 00 00 00 0000 ~~!!!(!l ...! " c: OJ . a ANEXAJ STANDARDEEUROPENE I. NO') ~<:"'! zzzz t:: u zz lJ..lJ.U w Z e.. "'''I 248 249 ...IlJ.IlJ.

'" '" 250 .. '" o "' N tn 251 .

02240-00 Masurarea rigiditatii cauciucului cu durornetrul _ 11. 01204-94 Determinarea modificarilor dimensionale lineare a folii lor tennoplastice nerigide sau membranelor la temperaturi ridicate 01238-01 Oetenninarea indicelui de termoplastice prin extrudarea plastomericii 01388-96el topire prin materia le 01822-99 Metoda de determinate a energiei de impact necesare pentru a produce ruperea materialelor plastiee si a materialelor de etansare 01938-94 Metoda de determinare a rezistentei la propagarea une i fisuri a filmelor plastice si foliilor subtiri prin metoda sfasierii unice a 19. Metode de testare a rigiditii!1i fesaturilor a 20. DI 042-01 a Metoda de determinare a modificiirilor dimensionale materialelor plastice in conditii de exploatare accelerata 01149-99 Oeterminarea degradani superficiala datorata ozonului 01203-94(1999)el plastice. 6. D1790-99 Metode de testate prin impact a fragilitatii temperaturii a membranelor din material plastic 18. 02136-94(1 ~98} Metode de testare pentru [esaturile impregnate incercarea la indoire la temperaturi scazute 24. 4. utilizand materialelor ale 16. 01709-01 Metode de determinate plastice prin metoda sage!ii a rezistentei la impact a filmelor 2. 8. la gaze a D2122-98 Metoda de determinare a dimensiunilor conductelor din materiale termoplastice 10. 22. D 1598-97 Metoda de determinare a timpului de cedare a conductelor din material plastic sub presiune interna constants 01004-94a Oetenninarea rezistenjel membranelor din material plastic la sta~ierea initiata a foliilor si 14. D 1435-99 Deteriorarea materialelor plastice datoritii expunerii la aer liber plastice prin tehnica 23. 01987-95 Metode de testare pentru colmatarea biologicii geotextilelor sau f ltrelor formate din pamant si geotextile 21. I3 . 01593-99 Specificatii pentru foliile si rnembrane]e din PVC nerigide -ANEXA 4 STANDARDE ASTM I. 02102-96 Metoda de determinare a contractiei 01424-96 Metoda de determinarea rezistentei la sfasiere tesaturilor cu ajutorul aparatului eu pendul (Elme~dort) DJ 434-82(1998) Metoda de determinare a permeabilitii!ii filmelor si foliilor plastice fibre lor textile si racordurilor 9. D 1777 -96 Miisurarea grosimi i materialelor textile datorate 3_ plastice ~ fisurare 17. 7. Determinarea pierderilor volatile din materialele metode cu carbune activ 5. 01693-01 Metoda de testare pentru fisurarea dill actiunea factori lor de mediu a materialelor plastiee dill etilena 15.12. 01505-98 Oeterminar~a densitatii materialelor gradientului de densitate 252 253 .

04551-96 Specificatii pentru membrane tlexibile din PVC folosite la rezervoare de apa 47.1 80.96 Metode de detemlinare masei p e l-t'" _. din materiale plastice' aze: e prOlectare pentru conducte D2992-01 Metod-a db' 0 lmere a b e . 03774 . 0413-98 Metd dd . condllcteJor . t . materiale plastice prin i_a caractenstlcllor ncarcare ClI pJatane paralele 37. 04437-99 Metode de detenni~are a int~gritii!ii sudurilor realizate pe santier pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane din polimeri 42.ll pentru conducts 40 .d .i racordllrilor term 1 . CI Ica. . 43. programele '. lesatunlor prin metoda Cll pr b.. urntatea de suprafala (greutatea) a 0412-98a Metoda de testare a . 02444-99 Metod... e enmnare a . a lungimii materialelor 44. 04491-99a geotextilelor Metode 32. condllctelordin 38.db' a Imere a b ae . pent~ conducte si racardl!~i din _ . 04533-91 (1996) Metode de determinate geotextilelor pe probe trapezoidale a rezistentei la sfasiere a 33.d d a e etemlinare . 04355-99 Metode de testare pentru degradarea geotextilelor datorata expunerii la razele ultraviolete si apa (aparate tip xenon -arc) 40.. bazate pe diametrul teri ex enor di I" _ n po letdena. D4545-86( 1999) Procedeu pentru determinarea integritatii sudurilor realizatein labrici\ pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane 46.Intindere .d . o e e etermmare a pro riets '1 . 04158-01 Ghid pentru determinarea rezistentei materialelor textile (abraziune uniforma) la abraziune a 26. D4594-96 geotextilelor 48..adeziunea la straturi tlexibile p atl or matenalelor plastice 254 255 . D3776-96 Oeterminarea tesaturilor 35. a rezistentel la impact op astrce cu ajutoni] unui berbec 02447-01 Spe T t" .. 45.a~el e prOlectare hidrostatice de stlcla rasim temlOplastlce annate ell fibre 03773-90(l996)el [esute M d eta e de deteoninare 31. la impact a 39.i 36.• d . 02837-01 Met o d. 04595-86(200]) Determ inarea proprietatilor geotextilelor pe probe eu liitime mare de intindere a Determinarea efectelor temperaturii asupra stabilitatii 34.iere a constanta de tractillne) 0a esprcata (apararu] eu viteza 02412-96a Metoda de determinare . termopJastice si a elast'l caucluclIlllJ vulcanizat omen or tennoplastice . 04354-99 Procedeu pentru prelevare vederea testarii de probe din geosintetice III 27.25. 0256-00 Metoda de d t . . a a. 0226 I ·96 Metoda de d t . D4439-01 Terminologie standard pentru geosintetice de determinate a permitivitiitii la apa a a 30. -. Metoda accelerata pentru realizarea in aer liber a incercarii de a materialelor plastice utilizand lumina solara 29. 04364-94 deteriorate 28.lmll tesatunJor . .rezlstentei la sta.J e eonmare a rezistenlei rna ena elor plastice ell pendulul Izod concentrata 41.

e 57. . 0471-98el Metod e d e d eternunare a pro . t..05261-92(1996) geotextilelor esc hideri aparente a pori lor geotexti lelor I em de evaluare a respectarii cerintelor impuse 64. bili ~ . 04751-99aOetermlnaread 53. D5493-93(1998) sarcina 72.. uctivitatii hidraulice a materi I I poroase saturate utili izan d un permeametru cu pereti flexibili a e or 1 60. rigide de materiale plastice D543-95(2001) plastice la reactivi 71. 04833-00 Determinarea rezis t entei.. rupere prin smulg . _ 04716-0 I Metoda de incerca re pen t ru d etermmarea . .'1 . 05322-98 Proceduri de imersie pentru evaluarea la lichide rezistentei chimice a geosinteticelor 67. 04632-91 (1996) Metode de testate . rezistentei lb' geotextilelor ( h~ ti b . 04885-0] Oeterminarea probelor benzilor late rezistentei irnbinarilor a geotexti lelor ' :.i manipularea 66.pam an pnn metoda gradientului variabil a sistemului Determinarea permitivitiitii geotextilelor sub piramida 256 257 . D5262-97 Metoda de evaluare a comportarii lara [ncarcare norrnala.. d nn meto a 58.. 048. D5l 0 I-? I Deterrninarea potentialului de colmatare geotextil .~t . cauciuc _ Efectullichidelor pne ap or matenalelor 52. pentru ~eterm inarea rezistentei la ere :.84-96 Determinarea rezistentei realizate prin coasere sau termosuda.1 a a ungiru geotextilelor 50. a a raziune eu ar re a razrva sau metoda blocului) a 70. 04873-01 Ghid pentru identificarea ' depozitarea I '1 ru oun or de geosintetice si a probelor 56. . ~e:~~:e8. 05420-98a Metoda de determinate plane. 04886-88(1995) D e t ermmarea .. D5084-90 Masura rea can ducti . dill 61. a geosinteticelor la fluaj din tractiune. Ia poansonare .. D5397-99 Evaluarea rezistentei la fisurare din factori de mediu a geomembranelor din poliolefme utilizand incercarea la sarcina de tractiune constanta 69. a rezistentei la impact a probelm Cll ajutorul metodei Gardner a rezistentei materia leIor Metode chimici de evaluare 59.p . geomembranelor :. 65.geosintetic prin metoda forfecfiri i directe 54. I . 05199-01 Masurarea grosimii norninale a geosinteticelor Determinarea masei pe unitatea de suprafata a 63. _. D5494-93( 1999) Oeterminarea rezistentei la poansonare a geomembrane lor prntejate si neprotej ate Cll geomembranelor p. D5323-92(1999) Metode de determinare a modlllului deformatie de 2% pentru geomembranele din polietilena secant In geotextilelor 68.49. 111 ~Ian p~ unitate de suprafata a geosinteticelor e~ea J itatu gradientului constant pnn metoda 51. 05141-96(1999) Metode de determinare a eficj ente i de filtrare ~i a debitului printr-un geotextil utilizat pe ecran de retentie a turbiditatii utilizand pamantul din amplasament 62. D5321-92( 1997) Oeterminarea coeticientuilli de frecare teren geosintetic sau geosintetic .1 produselor inrudite 55. .s\:~:~e~etode .

. geocompozit bentonitic saturat folosind penneametru flexibili 90. :~etoda terrnica diferentiala la Inalta preslllne 5 2001) Ghid pentru selectarea metodelor de testare pentru 88. D'i884-01 Metode de testare pentru st~~iere a geomembranelor ranforsate detenninarea rezistentei [a M t de de testare pentru determinarea limp_ullil de 87. D5596-94 Metoda de evaluare microscopies fum in geosinteticele poliolefine 77. componenta argilcasa a unui geocompozit bentonitic Deteriorarea din 83. de D5890-01 Metode de testate pentru 92.73. D5888·95 Metode de .. de lichid . rezistentei de conductivitate a 86. d fluid prin geomembrane pentru determinarea transportu UI e aplicatii specifice . 06072-96 masurarea . debitului 89 D5887 99Metode de test are pen tru masurarea . D5641-94(2001) vacuum 80. . . miezului line! Metode de testare pentru evaluarea sudurilor cu . D5886-9 ( I . geocompozitelor bentonitice pen t III controlul cali\~L\ii In etuva a geomembrane lor d e t enmna. D5993-99 Metode d e les t are pentru geocompozitelor bentonitice 96. D5820-95(2001)eI canal de aer pentru 95. 05970·96 . geotextile I or d a t on·c e xpunerii In aer liber a masurarea masei unitare a 84. D5994-98 Metode pentru geomembrane texturate 97. Ghid pentru obtinerea pro bid or e geoc ompozit bentonitic e 258 259 . rigide de materiale plastice prin metoda sagetii Metode de control a sudurilor geornembranelor cu stocarea ~i transporrul 79. D5885-97 ~ o~ . D5514-94(2001) Detenninarea rezistentei la poansonare geosinteticelor prin incercarea hidrostatica Ia scara mare 75.D5747-95a Ghid pentru geomembranelor la lichide evaluarea rezistentei chimice a 93 D5891-01 Metode de testare pen t ru .1 D5628-96 Metoda de determinare a rezistentei la impact a probelor plane.testare geocompozitelor bentonitice 91 pentru a dispersiei de negru de Ia intindere multiaxiala a Cll printr-un t pere. D56I7-99 Determinarea geosinteticelor 78. urnflare a componentei argiloase dimtr-un geoc ompozit bentonitic . groslmll. D5567-94(2001) Metode de testare a coeficientului hidraulica (HeR) a sistemului terenigeotextil 76. D5496-98 Metode de efectuare pe teren a incercarii la imersiune a geosinteticelor 74. 82. D5818-95(2000) Metode de prelevare a probelor pentru evaluarea defectelor din instalare de geosintetice 94. D570-98 Determinarea 81. D5819-99 Ghid pentru selectarea metodelor de testare evaluarea experimentala a durabilitati] geosinteticelor 85. D5721-95 Determinarea poliolefine absorbtiei de apa a materialelor imbatranirii plastice 05889-97 Metode de testare . .. ti Ie realizate din poliolebne pnn : ducere a oxidarii la geoslllte Ice . pierderea. 'rea indicelui .

geosintetice Metode de testare a rigiditatii saltelelor antierozionale rnierbate din 103. a 105. D6496-99 Metode de testare pentru. 110.testare pentru determinarea poansonare a geotextilelor ~i produselor inrudite rezistentei la tru determinarea comportarii 06454-99 Metode de testa~e ~ena saltelelor antierozionale termen scurt la· j compreslUn geosintetice Inierbate de incercare pe din D6455-99 Ghid pentru alegerea. jupuire a geoconjpozitelor bentonitice intertesute . 06389-99 la lichide . 06141-97 determinarea integritiiti i 111. 06392-99 Metode de testare pentru realizate folosind metoda sudurilor geomembrane lor neranforsate sudurii term ice Ghid pentru selectarea. c hiirm ice a geotextilelor 100. 06243-98 Metode de testare pentru detenninarea rezistentei la forfecare a unui geocompozit bentonitic folosind metoda forfeeiirii directe 106. Ghid pentru evaluarea rezrstentei . 06365-99 Metode nedistructive pentru geomembranelor folosind testarea cu seiinteie 108. 06241-99 Metode de .. 119. meta d e Ior 115. 06364-99 Metode de testare pentru detenninarea term en scurt la compresiune a geosinteticelor ] 07. 06574-00 Metode de testare pentru d e t ermmar ea transmisivitatii hidraulice (in plan) a geosinteticelor 121. Ghid de instal are a geocompozitelor'bentonitiee . 06454-99 Ghid pentru analiza eomponentei argiloase geocompozit bentonitic pentru detenninarea compatibilitiilii la lichide a unui chimice pentru 102. 06140-00 Metode de detenninare a adsorbtiei de asfalt a produselor utilizate la imbraeiiminti asfaltice pe intreaga latime 101. ·06461-99 retentie a turbiditatii 117. 114. d eterminare a rezistentei . 06388-99 Iichide Oeterminarea propri~tatilor comportarii pe pentru materialele utilizate la ecrane de 06495-01 bentonitice Cerinte referitoare la incercarile pe geocompoziie testarea sudurilor . 06214-98 Metode de testare pentru determinarea integritiitii sudurilor realizate pe teren folosind metoda sudurii eu solvent 104. m:to de Ior de testate 112.. . . 06213-97 Iichide Ghid pentru evaluarea rezistentei chimice a geogrilelor la . 0638-01 plastice 109. 06434-99 geomembrane flexibile din polipropilena 113. 120.98. geomembranelor bituminoase prefabncate Specificatii 11 6 . D6497-00 Ghid pentru conexiu~i mecanice elernente de traversare si structun la a Ie geomembranei ell de tractiune a materialelor Ghid' pentru evaluarea rezistentei chimice a georetelelor la . 06088-97 margine 06102-97 Ghid pentru punerea in opera a drenurilor compozite de 99. 06636-01 Metode de determinare geomembrane ranforsate a adeziunii dintre pliurile unei 260 261 . 118.

0746-98 Determinarea prin impact a sensibilitatii materialelor plastice si elastomerice la fragilizarea datorata temperaturii 130. 127.a tesaturilor impregnate 131. 126.' 'E96-00 Metode de testate materia Ie pentru transmisia vaporilor de apa la 123. 0814-98a Metoda de determinare a proprietatilor Transmisia de vapori de lichide volatile 133. D6637 -0 I Metode de testare pentru determinarea rezistentei intindere a geogrilelor pe 0 nervura sau pe mai multe nervuri la 134. 125. G155-00 ae 1 Procedura de utilizare expunerea materialelor nemetaliee a aparatului cu xenon pentru 124. D6638-01 Metode de testare pentru deterrninarea fortelor de legatura intregeosintetice folosite eu rol de ranforsare I?i bloeuri modulate de beton 06685-01 Ghid pentru alegerea metodelor de incercare a tesaturilor utilizate pentru beton D6693-0 I Metode de testare pentru deterrninarea rezistentei la intindere a geornembranelor neranforsate din polietilena I?i a geomembranelor flexibile din polipropilena D6706-01 Metode de testare pentru smulgere a geosintetieelor din pamant D6707-0 ISpecificatii pentru geotextile pentru drenaje de suprafata miisurarea rezistentei [a 135.122. F904-98 Metode de comparare a rezistentei .lumina fluorescenta pentru expunerea la UV a materialelor nemeta Ice 137. trieotate circular utiJizate 128. 0792-00 Determinarea greutatii specifice (densitatii densitatii materialelor plastice prin disloeuire 132.iegiitu~ilor sa~1 a adeziunii pliurilor pentru produsele laminate realizate din materiale flexibile 136. D751-00 Metode de testare. 0882-0] Metode de determinate foIiilor subtiri din material plastic a proprietatilor relative) si a cauciucului _ de intindere a 262 263 1 . 0696-98 Determinarea coeficientul de expansiune terrnica lineara a materialelor plastiee Intre -30°C si +30°C eu ajutorul dilatometrului 129. G 154-00 Ghid pentru utilizarea aparatului euI .

' .ra. (GEOSYNTHETIC RESEARCH INSTITUTE. 4 Permitivitatea geotextilelor sub sarcina (1991) (vezi ASTM la fluaj din tractiune a geotextilelor (1992) (vezi geomernbranelor poliolefine GM6 Incercarea eu canal cu aer sub presiune pentru sudurile dub le ale geomembranelor GM7 Tratarea accelerata chimice OM8 Masurarea grosimii miezului geomembranelor GM9 Sud area geomembranelor pe timp friguros Geocompozite bentonltlce argiloase a geocornpozitului beutonitice texturate a benzilor de sudura prin metoda fuziunii ASTM D~ig2)fneercarea OT6 Smulgerea geotextilelor .ANEXA 5 Geomembrane GMI OM2 OM3 OM4 Controlul Grosimea Incercarea Incercarea sudurilor prin metoda ultrasonics de acoperire pentru mobilizarea ancorarii la poansonare hidrostatica la scara mare tridirnensionala la tractiune a geomembranelor PROCEDURIGRI Geotextile pe terrne~~~:erfonnantele OT2.o. GT7 Determinarea rezistentei geotextilelor de proiectare pe termen 1 ung a GT8 Filtrarea fractiunilor fine utilizand filtrele din geotextile GeogrUe GGI Rez!stenta la intindere a nervurilor geogrilelor GG2 Rezistenta nodurilor geogrilelor (vezi AS~~36~2~n2~ercarea (vezi AS~~3~~2j:. USA) (vezi la filtrare prin incercari de eurgere sau sistemelor Colmatarea biologics a geotextilelor (1987) (vezi ASTM D1987) ASTM D5617) OM5 (a) Incercarea la tractiune constanta a rasinilor poliolefine (NCTL) sau a geomembranelor( 1992) (vezi ASTM D5397) GM5(b) Incercarea NCTL intr-un singur punct a rasinilor poliolefine sau a geomembranelor GM5(c) Incercarea la tractiune constants a sudurilor D5493) ~~3 Deteri. de proiectare .rea geotextile~or prin expunere In aer liber . terenlgeotexttle geotextilelor .rcarea la fiuaj din tractiune a geogrilelor rigide (1991) GCL! Masurarea umflarii componentei bentonitic OCL2 Permeabilitatea Geocompozite geocompozitelor la fiuaj din tractiune a geogrilelor flexibile (I 991) . rezrstentei . rezis t enteii d e proiectare pe term en lung a pe termen lung a GG4(a) Deterrninarea geogrilelor rigide OG4(b) Deterrninarea geogrilelor flexibile GG5 Metoda de incercare a geogrilelor la smulgere Georetele GN1 Comportarea la cornpresiune a georetelelor GCI Incercarea cornbinata de curgere prin miezuri drenante GC2 Debitul de curgere sub sarcina printr-un dren fitil OC3 Eficienta drenurilor fitil GC4 Comportarea la compresiune a drenurilor de margine prefabricate si a drenurilor plane GC5 Sistemul antierozionale pentru protectia impotriva erOZllLl111 prin impactul picaturilor de ploaie si a transportului de sedimente GC6 Sisternul antierozionale pentru canale de curgere cu v iteza mare 264 265 .

.

~nta la d~gradari provocate de'!EN •factorii de mediu 'i:: la degradare chimicalENV ·l:~~..::.::::.:..·:.c.....::..._:'':':_:'':'_.~'~.:::.. : . _-. : •. S H .:. : : : : :..:.::.::: ..:..:::..are...~i.::::::. :::::.C":o:..:...t..:...::"::.:.~.::::::.. ...L~~~...c..-.•.:....::. _.:.' S! Decesare pentr" ("Detla d~ armar~ ""'~" irw''''Y~~'~-car~~i~~i~ti~i''''--'''-~ '_""] rMri...::::.c.._L~LO_L~L~U_L~LO. :. . .~.::.:.c:.::::::.::. : sudurilor : ~~ . .::::.•..."".:.:..:~....te.•:..·.p :.. :: ..~: . . •• F •.~~:i~~::....-...•.""'=r.:.. ISO 10321 1EN sudunlor.. Rezistenta la perforare dinamica!EN : (incercare de impact cu conul)i '....'.:..~ ISO 103 J 9 '.:.: ..".~.:·'. ....":~::.....:r~ .::.::..~L • •• ..:.:::...\~...::... :.._....: ip.:..'.._ .'.: ~~~...test)1).:..:.~~~..:.:~.::.. ... ••.:..~...:..:: -2 ..:.C ar.•.:..:... ::::.:...::.:..IRezis~enta la tractiune a imbinarilor si . '.-:.:.."'l : '..:~.:::. . .:.::...·:... .::.: .::.::.::::..~~.:...:.·::.::: :1···· "'' ' ~........::.:..:: ..~~. : ::'. ~.:::..ls.:.t. ::.:..-"..' " 13438i 12447 12225 :!Degradarea in tirnpul instaliirii1ENV .()12~36 ·~[-~~-1I ·1 -••• ·_•• LO••••.'.:~. J.•.~"I"....·.:..st~tic..:: ....~..~.:.. .:.c:.• ~.:.:.•..:::.....~~~~~·~.·.:=: dEN ISO 122361 ..[~ .:..::.'::''':''~~'''. d.~:.:::....::c.~....~ .::.:. .".::::.E·N·"iso·:1·2·95·7~·i·.••.''''''.-_L il~e~~tr..:::...[Rezistenta la tractiune 2) ...:. ..:. 269 .[p~·~·~·~h..:. •.1 •.: ~ (.. .''':"-~:..iTit·~t~~··~p~i·i~·p·i~~·~·~~~·i·······JENfs·O··iJO·58············!:········:··· '" . ::.~· ' ' ' ICI :r::·::.: .l::··:··:·:·:·~·::.:oc.. ~:~l .:. ::.. .•.:. .: .:...:::.:.':''_:_:'_:'_:'_:_..:".'....a.' ..:::::.:.: . i Rezistenta la tractiunelEN '1··::·::··::·::·:··::··::·::·:::..:!EN'iso"j'o3...::....:::.•.::.::.. ~~N ISO 10319l ! R~~i'~~~'~i'a'~~~i~i~'i~bi~i~il~r'~.. ':.~':'':....:.::.:::::::.::.-. ·i .::~ ....::~.::··::.:.c...:":~:..::·.~~~~:....: '.:..._~.":"::H:.•....::.::. : Alungirea la incarcarea maxima JEN ISO 10319 1 A' .~LL~~...~:.... •..~..•.:..•. ::•..:::..._:__:-~::__:~'-.:. . •.....•. ... ~ l j ' :I..:: ::.::.~:i:~i:~~.: i l' s ISO 10722-1j A ...~.. ....:.:. '. ":':":':"':"':':':':":':":':':':':'~:":'':':...'.::~~ •.:..:::::::::::.c . r ~ !:~ ..:.:.-:'_.• i .c.•.•.:. ·• ~.'...::.::. :'..:......_ ~..::::.'.e.~ ..:.:.-::::.Caracteristicl necesare pentr" f"netia de separan:~ Caracteristici impuse pe tipuri de func1ii Legends: H: impus A: relevant in toate conditiile de utilizare S: relevant In anumite con'ditii de utilizare : II:.:.I''':":.::'.. .. ....:. 1 !i·~~~~l..-.:..~._~:.~ . ::.:.~.: ..:••:.:......:•...". L~ • . :: ...:.2) !E~[S..:. .:..::::."::~c.-•:.:::"c...•.. : ~!Rezistenta la degradarea microbiologica..::'..::.:~ .::::. 1 :r...: : ...: .:Hi~.~ ~ : :.. :\ .::.:.C"i"·'·':':_c..:::.:::.:....".::...:'''':'''~.. .dad. .:..c~.:..~:..:.~.t'~~...::~::...•.. ·.....:...:.•••••• _ _.::.::..~ '.':.: ...::..::::..:•• ::..··..c:.:.~.:. .:. :.:.."'..:..:._..~~:i~~~~~.. H 1 :!Ai:~~~:i~~~::i~:i..:. i l1 ..::...·::·:::·::.-:......•.are.·.:..:..:::..:....::"":...::::::.:: ...~c...:..::....•.....:..:..::..'-:' ''':.::..c.: ~ : . ..:..=.:=c. ..LO..:::::::::::::.:•• L~_AO..... :(.:c..:::..::c..c ._~~.:.:' .·~..:: . c.:n:n .:~: •.".:.-..:..:.c..:.i'g:.1..·::... .:..t...:::::::.~.. c 918! A ~ I"'.. j :...c.i:»: .::~.::..':_:__:-:-:__:~'-:-:.·.•.::::.:.":.:.~.:..:....~.. .Ebl Caracterlstiel · .~~::.':_':....:~ ....'.' ~.: •..::...~...re. :.c.-.ii(CBR.::.. ~Rezistenta A: Sj ~ .. 9}6-·······::~...~.....:...:::::...-...::.. • ~ezi·st..~..:.~.:...[Penetrare statica (CBR test) Caracterlsticl Decesare pentru functia de tlltrare ~."::.c. .:.'..:. ••• LO_LO__ ~.·~~~i·l~·~·~·····~···"····~·····~::'·~······-~·.c._:_~':.::: .:..:.::::..:."::::.·::·::~··'····:::::.::.=:. ::~.·.:.::..'' .'~:':.::::.:...._L_.r R..:~...:.:....::.-.::~:.'.::'.:..::..·:.:. :.~:...~..... :.-."..!.::...··::...''':..::::::::::... ..r ...".:~..:.: ..'.... r"............ f.

~~~......:._....I~:~. < .c..:..~~:.-~...·:..~~:~~s~t:d~~l.~[~:..:.:.~~~~~~.:-: :::.:l. :jCaracteristici de frecare1p.: .....~~:.-.: ..~~ .:.. .."'.. N ..~~... .-.:.rENV~i'2447~·_·NN~ __M..... n~cesar~ p~ntru functia df: drenai .c..i~£~.~.::.:.c.:.." .....~t~~t~:\.T"-··"·'·S~·~·-"'~::: :.~:.~:.:..'=~....~:.-.·'~ti'~i. ~ . ••••••••••••••••• :jEN 918 :' ...:..~~~~:~~~~j~~~O~7~~.~'~~~t~'.•. .:::::. .c.._~..~:.~~i~t~.::.:.:. ..:..:.!~~~n .~~'~..:__:_:.:..:."..~:~.. .~': :.~~::::::. ~·-··...:. :.: .:': ••••• : :I'~~'~...:-~.:...:e·· jPermeabilitatea :~plan:EN i!~~~~l~~\~i:... .:...."........ :-~::~.~.:.." .:.:. .'.f~~~~~~~~~~~~::~~~~~:~·{~'~~~i~:~·E~i§:~~~if:~ij~~::E~·~~~:·~~'::::. ~ ~:~....:. .-.~...c.......•...c.:.-. .. .: ... .""""..~:.••••• ··~'i.~~~~~~:'~ •••••••••••••••••••... H : • i!contatt'cuogeo'menibr~na :: li~~.:::-:: ...~~~.....c.'.". :.-.: ...~':"...-:: :: ~: .~ :~.:.:.f' .-~: ~..~:.:. ••• ·"···"i :..:..j A lRezistenta la degradarea chirnica :lENV 12447 ) ~......:...i ..:··. ....:.r~~~....•.c.: :.~.. rl.~~~.·.~c~c.-:': :. ."...:.:..:2.'.. ...... •.:.._~..~... .~:~~·i·~~·'~~~·..·.:.. JI~~.iiMetuda de testare] :lanexa B ....~c.[ . _ - .:...::.~:....c.. I..~.: ':._:. ".:..""...·· ."..': ...:...~.". ~~ ~ :.....rR~~.....~: :.:...··~.:":.:: .:ii Caract~rlsticl ifactorii de mediu ·jEN 13438 iiRezistent3 la degradare chimica·· . .·. :..:...:.::..~~~. :::.:..~~~:~·i. ~sudurilor' ISO 10321 S ..:..} ..:.~:.._:·~-:.'. .··c.:..':::'::.r ..:. ::.:.: ::...~ •••••••••••••••••• .:... : ..' :~.j fEN 13438 .:....... ."~:.._.:. . .:.~t~~·t.~:~Jt=::·:':~:~':::~: .:.~ . J. :i(i?cercare de impact cu conul):EN • ' •• _A • .. -.~....:~:.. J Caracterlstlci necesare pentru functia de protectie· ..:.:._:..~:..I.:·i~' t~·~~t..H·········· ' ..c....: :.::...:...:.fi~~j~rJf::!=~~:~:-~1 'rEN .''':.:.:...:...: ::-..._.:·:..:.:....:~:.cc.._:.:.:...•. :1 A ..c. ..c.:..~~~'i~it''''':·":.)i"..~. :.i j ..:....: :.:..''' ISO 11058 :1 A ii s..:..::..'..:-:.:...:::....:....• : apei perpendicular pe T ·······································r···········..ri·b·i-~i~ii·~~ ..::·..:.:.._~ f:: ~...••.~:.:.: ·:1 271 .:-...:..""""..:.::"·"'''''''''..~.:~ '1·" H: .-:...._~::~.~:..:.~~~:.....1~~i~~~....··!I·...:..":.~ : ISO 12957-1:1 A ~j : <.:.:·~~._~~: ~~.: L a: ...-..~~:d.m~~.:.::cc.:.!~E~~{..·'·:'··'····'V~·~..-... ~ •• ~ ••••• ": .._~.:'.:..: : ::.. •••••••••• ........ ..=~c....: .....". ••• ~••• I ••• ~••• .-:...:~ ...:·:..:-: : .:.~..c.:....:.._~~.- .~~._-.·~:."] ~ 270 ~:.:..: Caractertsticl .... .i~ ':::....:.~:·.. 'lDurabilitate .~i~g~iI.c....:.!.:.~i.:::..:...... :: ~~ ._~: .••••••••• ![••..cc::.. .'.:.:.~t~····..."..c..::~~)lff.:. i· .... .I.~ (.::..: :~~.~~·~· ~··¥·...~.:.~ 'IRezistenta la degradari provocate de • factorii de mediu ~f:.. ~~:..••.:..•.~. • ~:..:..._~.l~~~~ ••••..::J..[ : W'ncercare de impact cu conul) .::·~·:.•-.. ) ... ... Prutectie :....:. : ·[·~·::~·:·. '1 H •• .: ......:.:::::#~~d._..·:...:wiOOI89055 :.:.:":. - - - .:..: :...:.... .:-:_..~f~.rEN 918 H 11 ~~~ :~~ i~:_:_~ ~...: ..:.:..:..'T:.~. .~.:.'~~'.::.!f:~'~'~~::JI .: ::.- - : ·~············ ..":.~.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->