NORMA TIV PENTRU UTILIZAREA MA TERIAlELOR LUCAARILE GEOSINTETICE DE CONSTRUC /I LA

NP 015-02 Inloculeljte C227-8&lNDICATIV

Totodata, proiectarea lucrarilor de construcrii ce Ingl?be;:J~.;1 materiale geosintetice implicii. ? serie. de c~lcule ~i \~e~ode sp~clhTce., 111 lucrare fiind puse la dispozitia proiectantilor principiile de dkgel e ;:J parametrilor caracteristici. Prevederile prezentului normativ servesc pentru: • clasificarea produselor geosintetice, cunoasterea :';1 verificarea comportarnentului acestora, • agrementarea produselor existente, . ,.. _ • stabilirea principiilor pentru utilizarea adecvata $1 eficientii a geosinteticelor la lucrarile de constru~tii. . . Prezentul normativ va fi urmat de 0 serie de ghiduri de proiectare a principalelor tipuri de lucrari realizate ell prod~se geos.inteti.ce. . .. Pentru aplicarea practica a prezentului norrnativ se impune preluarea si traducerea tuturor standardelor europene In domeniu, . Prezentul normativ inlocuieste si anuleaza prevederile en7 - fl8
< ••

1.

DelECT

Prezentul normativ se refera la principalele prod use geosintetice existente pe plan international ~i care se utilizeaza In prezent In dorneniul constructiilor in tara noastra. Utilizarea eficienta a acestor materiale implies cunoasterea tipurilor de produse si a functiilor pe care acestea le pot indeplini, datorita proprietatilor specifice. Fiind produse artificiale, modullor de fabricare, ca si materia prima joaca roluri determinante asupra proprietatilor lor. Prezentul normativ defineste principalele grupe de produse si functiile acestora in conformitate ell documentele elaborate de Societatea Internationala de Geosintetice (lOS). Caracteristicile ~i modul de obtinere a parametrilor definitorii fiecarei grupe de materiale sunt prezentate pe baza standardelor europene care, In mare parte, au fast preluate sau sunt pe cale de a f preluate pe plan national. Numai In cazul in care nu exista inca standarde europene publicate se face referire la alte norme internationale (ISO sau ASTM). Avand in vedere importanta tehnologiilor de punere in oped, de realizare a imbinarilor produselor, ca ~i necesitatea controlarii calitatii lucrarilor de constructii ce inglobeaza materiale geosintetice, sunt prezentate metodologiile ~i procedurile specifice de punere In opera, Imbinare si control existente si agreate pe plan international. Diversitatea tipurilor ~i functiilor materialelor geosintetiee au condus la utilizarea lor complexa si complernentara in dorneniul constructiilor ceea ee a impus in cadrul normativului structurarea posibilitatilor de folosire pe principalele tipuri ingineresti constructive. Aceste utilizari sunt exemplificate III lucrare, fad insa a avea un caracter exhaustiv.

C

2.

TERMINOLDGIE

2.1. Deflnltla materialelor geosintetice
Geosintetice (materiale geosintetlce) = produse cu structurii plan{l realizate din materiale polimerice si care sunt utilizate impreunii ell pamanturile, rocile sau alte materiale III domeniul constructiilor.

2.2. Functllle materialelor geosintetice
Functiile mecanice. materialelor geosintetice sunt in principal hidraulice
$1

,j;

I,

2.2.1. Filtrarea
Materialul geosintetic este utilizat in scopul de a perm ite trecerea fluidelor din masivele de pamant si umpluturi din materiale granulare, prevenind migrarea necontrolata a particulelor solide (Figura 2.1), evitandu-se cresterile excesive ale presiunii din porii pamantului.

Elaborat de:
UNIVERSITATEA CONSTRUCTII TEHNICA BUCURE~TI DE

Aprobat de:
MINISTRUL LucRARILOR PUBLICE. TRANSPORTURILOR ~I LOCUINTEI

cu

ordlmll nr. 1228 din 03.09.2002

74

75

2.2.4. Protectla

Materialul geosintetic este utilizat ca strat protector al unui alt strat sintetic sau natural (Figura 2.3)

Figura 2.1. Mecanismul

fi ltrdrii

2.2.2. Drenarea
. M.aterial~l geosintetic este utilizat pentru colectarea si transportul fluidelor din rnasrve de pamant ~i umpluturi de materiale granulare (Figura 2.2).

Figura 2.3. Principiul de actiune a geosinteticului
. .
'

ell

rol de

profeerie

' 2:2.,5.

,'.

,;\

SeparCirea

-::

~-':

Figura 2.2. Principiul drenajului in planul geosinteticului 2.2.3. Etan§area (impermeabilizarea) Materialul geosintetic este utilizat lichidelor sau gazelor dintr-un rnediu in altul. pentru a preveni migrarea

Mat:rialuJ geosintetic este utilizat intre doua materiale diferite pentruall'l1p~eqi9,~' a'hw~t~cullor, ca de exemplu un strat de material granular In contact stca! de'hiathial fin. In acest caz exista doua mecanisme care .....;'. ~>i'_,;i _,;h;' ': se pot dezvoltal.nillmpj ,~ .' (lr:""Ill.l~teri<:l:Nl; ~n.; ti~de sa patrunda, 'in ,golurile mat~rialuilli s.rapular,' diminuand astfel capacitate a sa drenanta, ca ~1 prQPri~ti!ilesale de frecare (Figura 2.4 a); (2) materialul drenant tinde sa patrunda 'in stratul fin, diminufindusi astfel rezistenta (Figura 2.4 b),

cuun:

76

77

2.2.7. Armarea (ranforsarea) Materialele geosintetice sunt utilizate pentru a prelua prin rezistenta lor la intindere eforturile pe care pamantul sau un alt tip de material nu le poate prelua. Principiul de functionare al armaturilor introduse 'in pamfint este ilustrat in Figura 2.6.

[a)
Fara geotextil

ell georextil

(b)
Fara gcotcxtil

Cu geotextil imp!i.cateinjuncpa de separare

Figura 2.4. Mecanismele

2.2.6. Controlul antierozional Materialul geosintetic este utilizat. pentru a preveni eroziunea suprafata a terenului ca urmare a siroirii apelor si/sau actiunii vantului. Fara geosintetic Cugeosintetic Figura 2.6. Principiul de

, .,

de functionare

a armdturilor introduse ill pamiint

,:! :
;ii·

iLl

i I· ,:
.!

,i:

Figura 2.5. Material geosintetic cu rol de protectie antierozionala 78

Principalele domenii in care este utilizat principiul arrnarii pamantului sunt: realizarea unor lucrari de sprijinire care stabilizeaza masivele din interior (Figura 2.7); stabilizarea pantelor (Figura 2.8) imbunatatirea capacitatii portante a terenului (Figura 2.9); armarea straturilor structurilor rutiere (Figura 2.10).

79

Paiul drurnului .. Figura 2. Acostamcut ". Structuri de spnjin din pamdnt armat Umplutura repusa in opera dupa alunecare / ._.11).9.•. care se prezinta sub forma de elemente discontinui (saei) sau de elemente continui. Rambleu 2. Geosimetic 3.7.8.'< Figura 2. umplute cu material granular.::ItIm Zk:!url dssprijin Culel de pod Figura 2.material granular 2.. .8.'. Suprafata posibila de cedare . Teren de fundare 4. beton sau alte material~ (Figura 2.1. Stabilizarea pantelor prin lucriiri de pdmdnt armat 80 81 . . Rambleu construit pe un teren moale annat cu geosintetice 1.10. Geosintetic 3.. Utilizarea materialelor geosintetice drum uri lor la armarea fundatiilor 2.): Figura 2... Functla de container Materialele geosintetice sunt utilizate pentru realizarea unor elemente de constructie compaete.2. Tcren de fundarc 4.

) Oeotextilele pot fi: [esute.Sunt realizate in general din polietilena (de inalta densitate) sal! polipropilena. 2. Figura 2. dar pot fi obtinute si prin impregnarea geotextilelor cu elastomeri sau bitum. 82 83 . tricoturi. mai recent.3. dar si din poliamida. Forme tridimensionale rea/izate din geotextile.11. polietilena si poliamida sub forma de fibre sau fire (monofilament. dar exista si geotextile realizate din tibre naturale (iuta. deexemplu). etc.3.3.2. Principalii polimeri utilizati sunt policlorura de vini! (PVC) si polietilena.3. . poliesterul. din poliamide aromatice (aramid) sau polivinilalcool. poliester sau. folie sau similar care se utilizeaza In contact cu pamantul in domeniul constructiilor.3.2.3. consolidate prin intertesere sau termosudare. conform terminologiei definitiile principalelor tipuri de materiale geosintetice. Sunt utilizate in principal la ranforsarea masivelor de pamant (functia de armare). utilizate cu functie de container 2. 2. lOS.1. Geogrile Geogrilele sunt retele polimerice regulate cu ochiuri suficient de mari (1 + 10 ern) pentru a permite patrunderea materialelor granulare. multifilament. Prlnclpalele tipuri de materiale geosintetice deflnltll in cele ce urrneaza sunt prezentate. Polirnerii utilizati sun! polipropilena. alcatuite din materiale polimerice. Geotextile Oeotextilele sunt [esaturi permeabile realizate din fibre sau fire textile. Sunt realizate in general sub forma de folii polimeriee continue.4. netesute. Geomernbranele sunt utilizate pentru functia de etansare (impermeabi lizare). Geotextil inrudit Un produs geosintetic este eonsiderat ca fiind inrudit Cll un geolextil daca este un material geosintetic permeabil sub forma de banda. Geomembrane Geomembranele sunt folii sintetice eu permeabilitate foarte redusa. Sunt utilizate in special pentru functii!e hidraulice. Marea majoritate sunt realizate din fibre sintetice. 2.

Saltele geocelulare Saltelele geocelulare sunt structuri tridimensionale polimerice.geogrile. Georelele Georetelele sunt produse eu structura plana deschisa sub forma de retea. cu functii din cele mai diverse: drenaj. Geoconducte Geoconductele sunt tuburi flexibile sau rigide realizate din materiale polimerice si sunt utilizate pentru transportul fluidelor in diverse aplicatii ingineresti.3.3.6. ' 2.geomembrane. polimeri.geogrile. 2.2. geotextile . Simboluri In Figura 2. geogrile sau geomembrane utilizate pentru armarea parnantului sau/si control antierozional. geocompozite bentonitiee. 84 85 . geotextile . armare etc.3. Geocompozite Oeocompozitele sunt combinatii de materiale.georetele. geomernbrana sau alt material care sa previna patrunderea particulelor de pamant in interiorul retelei.4.12. conform lOS (International GTX GMB Gemexl! Geomembrana simbolurile principalelor Geosynthetic Society). 3. permeabile. realizate din benzi de geotextile. 2. Deflnltle GEOTEXTILE Oeotextilele sunt materiale textile permeabile realizate din materiale polimerice sau naturale utilizate la constructii In contact cu pamant sau aile rnateriale. din care eel putin un material este geosintetic: geotextile .12 sunt prezentate geosintetice.7.3. Pot fi utilizate etansare. Simbolurile principalelor materiale geosintetice in anexa 1 sunt date definitii referitoare la principalele tipuri de 2.8. rnateri ale GGR Geog~la Figura 2. amestecuri pamant . filtrare. Sunt utilizate de regula impreuna eu un geotextil. 3.5. geomembrane . formate din nervuri ce se intersecteaza sub diverse unghiuri.1. Se pot include in aceasta categorie si produsele polimerice utilizate ca protectie antierozionala si care se pot prezenta sub diverse forme. Sunt in general realizate din polietilena §i au ca functie principala drenajul lichidelor ~i gazelor. specified geotextilelor poate fi gasita In SR ISO Terminologia referitoare la masivele de pamant (proprietati fizice si mecanice) este cea proprie domeniului de Inginerie Geotehnica (STAS 395081).fibre sintetice. Terminologia 10318:1996.

~ x x· x X I XKXX.-_=""... 5.J:(' rl:./'" x r~~~~~~~~ I I a:::::::. saltele bariere drenuri geotextilele de drenaj se utilizeazii ale diferitelor la: constructii: de deseuri.::::_.sprij inire temporara. c . d ... (Ieotcxtil lbi 7.1...=. In figurile 3. 4.Ti iX Cu rol de tiltru.. 6. 1. ziduri de drurnuri.la diferite geotextilele pot f utilizate: i: ziduri de spnJ In..3 sunt exemplificate aceste X X X utilizari.zid de sprij in din gabioane in geotextilelor figurile Cll 3. I :\·l~~..C'/.2.---j .zid de sprijin consol idari i.5 sunt prezentate exemple de utilizare a rol drenant.~:-F' '<.. '*'.---_-''''' Xx Xl( .. .wA. .!ri:~~I.• ' .:-ut~-x:d '. Utilizari ~"'B"". Filtrare Drenare .. depozite de deseuri. depozite drenante. M-McriZll drenant =?"'i:':<:""AW""..la puturi: filtre sau piezometre.... Utilizarea geotextilelor de sprijin ('II rolfi ltrant ill spatele zi durilor ell barbacane.. sistemele sprijin. Protectie Separare Annare Control Container x .1 . x:. x X l( .3.t.~ Cu rol drenant.#.'=-.~xlll .o. ~ x x x x x ~~~ x~~...... x ~ I 3. b .l( )e . a . x x x X X X tipuri de construct] drumuri $1 cai 1< ferate.".. Drcu antierozional (. [d) baraje. ~i...zid de sprijin cu dren subteran.. cai ferate..)( / (iC~I:.4 - 3.::&.3. anticapilare.~)t I Geotextilele pot f utilizate ell urmatoarele functii: .. 86 87 .. )(' ! xi x.. constructii hidrotehnice etc.(~. pentruaccelerarea Figura 3.._ --..

tub drenant in strat granular geotextil In strat de nisip. Figura .tub invelit in geotextil. Utilizarea geotextilelor sistema de drenaj a . tub drenant rolfiltrant in geotextil.) Figura 3. rol de drenaj ('II (e) (d) ell Cu rol de protectie..3. Utilizarea geotextilelor ca filtru sub stratul de protectie a malurilor 88 89 . Utilizarea geotextilelor fa diguri din materiale loca!«. fa realizarea de b . .strat granular invelit Cu rol de separare.i../ /' i. d .4. geotextilele se folosesc: sau a altor muteriule Figura . pentru contra invelit rara c.1. in protejarea geornembranelor poansonarii statice sau dinarn ice.drenaj.Jj . si sisternul de etansare .Georexril _.2.] la de imbracaminte bituminoasa. intre terenul de agregat de fundare si teren 1<1fundatiile de drurnuri ~l cfi i intre deseurile depozitate depozitele de deseuri..... kdrCH. lucrarile de reabilitare a drumuri lor pentru a Impiedica sau intarzia transmiterea fisur ilor din stratul suport in imbracarnintea bituminoasa noua... intre straturi Ie vechi ~i si corpul digurilor si rambleelor. geotextilele se utilizeaza: intre stratul ferate. 110i I.

la protcctie de maluri. b. ·...~...:::::)_. .7. f.In pile de 90 91 .. _ .. .perne armate sub fundatii. d .". g .." stint date exemple de utilizare a geotextilelor Cll rol de armare. . ' ... " ' ~- •3-.:/"ili ale geotextilelor ell rol de armare a . pod c . ... ..7)... Utilizarea geotextilelor ca barierii capilarii Cu rol de armare. eroziunii de suprafata in diverse 3) •• ~. >' ~: '. d .taluzuri armate.. g..Cu rol de control pentru antierozianal.pe pante.:. <1) Figum 3..Mmarea imbriicfim intj lor bituminoase.I'h~· '.... geotextilele contra se utilizeaza: protectia pantelor aplicatii (Figura 3. c . b. .\_ . ~ ".~-:. cai ferate.. .' .~. . la lucrari de reabilitare a pantelor alunecate...'iG( _ ==-... . In arruarea imbracamintilor bituminoase la drurnuri. Utilizarea geotextilelor pentrrl protectiu contra croziunii a ~ sub straturi de anrocamente la protectia sectiunii unui canal sau curs de apa.. e ._... ~... in Figura 3. la realizarea de structuri de sprijin din parnant armat. -- -.ziduri de sprijin din piimfint armat. geotextilele se folosesc: ramblee sau depozite de deseuri fundate h) la drumuri.. 1<1 real izarea de taluzuri abrupte armate.6.5.. oj ':-1.lI.. Figura 3. b .armare la traversarea unor cavitiiti Figura 3... . Diverse IIfili. pe terenuri slabe..

eu cfiteva utilizari ale geotextilelor b. Diverse tipuri de [esdturi pentru geotextile a . la protectia fundatiilor sub apa. ¥~. e . ~.v e.~. e . poliesteri (PES). d . fire si fibre. prin topire sau dizolvare. Filamentul mai este denurnit "tibra continua".multifilamente [esute. e . a . pentru piloti in terenuri moi. b. materia prima este prelucrata sub forma de filamente.~.monofilamente [esute. d . Materii prime.8. la constructia digurilor. In Figura 3.. poliamida (PA) ~i polietilena (PE).• se utilizeaza si alte forme cum ar fi benzile taiate din folii sau benzi extrudare. tipuri 3. Utilizdri ale geotextilelor 3.jmai rar.< .3.3.benzi. cat si stabilitatea ia actiunea agentilor fizico-mecaniei.fundatii sub apa. '-'::~t~.~~~. Filamentul este un fir continuu obtinut prin extrudarea directa din polimerul adus. cu rot de container ::~'" ci.netesut intertesut. f. Pentru geotextilele speciale. Pentru cea mai mare parte a geotextilelor. la protectii costiere. tehnologii de fabrlcatle. filamentele sunt supuse unui proces de etirare. e .diguri Figura 3. tehnologii de fabricatla Geotextilele se realizeaza de obieei din polimeri. Dupa extrudare. Materii prime.Cu rol de container se utilizeaza: la consolidarea ~i protectia malurilor.9.netesut termosudat 93 92 . b .aparari si consolidari de maluri. foliile si elementele profilate din material plastic.8 sunt exemplifieate rol de container. care le imbunatateste atat caracteristieile de rezistenta mecanica.~~~~.~. . (f) Figura 3.monofilamente [esute ealandrate.pi loti in terenuri moi.~i:i~Q:il. Polimerii cei mai frecvent utilizati pentru realizarea geotextilelor stint: polipropilena (PP).1..·~ . in stare de tluid vascos. la constructia pragurilor in albie.

durabilitate mare in care sunt incluse'geo~6xtilele realizate exclusiv din polimeri sintetici . In raport cu numarul de fire si de incrucisari pe unitatea de suprafata.drenante foarte bune.3. Tipuri de geotextile Geotextilele pot fi clas. consolidate prin diferite procedee. a elernentelor respective.). Consolidarea chimicii consta din realizarea unor legaturi intre fibre! eu ajutorul unui !iant chimie. se face 3.'fieate dupa modul de fabricare. In general cele doua sisteme de fire sunt perpendiculare.. .2. exista trei scheme principale de [esere: panzii. cu permeabilitati diferite.1. \ pro~use eu ~urata de viata limitata.ute. Consolidarea tennica se realizeaza prin fixarea (imbinarea) la cald a filamentului. biodegradabile.eu .3. formate dintr-un aglomerat de fibre orientate dupa 0 anume directie sau la intfimplare.3. consolidarea termica. Caracteristica pentru geotextilele netesute. urrnatoarele mari categorii: '. In anumite combinatii. poliester etc. Principalele procedee de consolidare utilizate sunt: consolidarea mecanica prin intertesere.2. de regula 0 ra~ina sintetica. Fibra rezulta din tiiierea filamentului Ia lungimi diferite. este structura lor tridimensionala. polipropilenj. consolidarea chimica. 95 Din punet de vedere geotextilelor se disting: al polimerului ulilizat pentru fabricarea » » » » produse realizate dintr-un singur polimer (polietilena. diagonal si atlas. In tehnologia textila. ee rezulta din incrucisarea si intrepatrunderea a doua sisteme de tire: urzeala si batatura.2. ' .f!lamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamen'tar) pnn rasucirea. sirnilare cu cele ale mediilor poroase naturale. Consolidarea prin coasere este 0 consolidate mecanica realizata prin executarea unor siruri de cusaturi in lungul paturii fibroase. cu structura tridimensionala. Acestea pot fiaplicate independent sau asociat. Din punct de vedere al provenierqei materiei prime acestea pot fi: » materiale la prima intrebuintare (originate). care Ie confera proprietati filtrant . consolidarea prin coasere-tricotare. sau fibrelor constituente. Geotextile tesute Geotextilele [esute sunt materiale cu structure bidimensionalii. . cuprinzand geotextilele realtzate in amestec din polimeri si fibre naturale. » » produse . D~n pun:t de vedere al durabilitatii (durata de viata) geotextilelor acestea se Impart m: . 3.2. care aga!iind fibrele le reorienteaza si Ie incalcesc. In forma de spic. materiale recuperabile~i refolosibile. 94 . "'. geotextile tricot~te geotextile retea » geotextile speciale. se obtin geotextile cu desime si grad de acoperire diferit si implicit. Interteserea 'este 0 consolidate mecanica realizata prin introducerea in stratul fibres si apoi extragerea din el a unor ace speciale. Aspectul materialelor este identic cu al tesaturilor obisnuite. produse realizate dintr-un amestec de polirneri: produse realizate dintr-un amestee de poli~eri '~i fibre naturale. In » » » • Geotextilele netesute sunt paturi fibroase. Fibrele constltul~ ma~eria prima pentru producerea geotextilelor netesute dupa tehnologia de mtertesere ("needlepunched") sau pentru realizarea fire lor prin til are (toarcere). Fi:ul se obtine prin asocierea tilamentelor sau prelucrarea fibrelor. in punctele de contact ale acestora. .prin raport cu celelalte tipuri de geotextile clasice.' ' » geotextile netesute geotextile te. constituite din fibre dispuse intr-o retea regulata. Geotextile netesute 3. A~ocl:rea.

Au in general grosimi mari.3. de regula cu 0 structura inchisa.. definit prin mod de fabricatie.n ~uno~~te rapid tipul si modul de prezentare. ". geotextilele insamantate.2. Caracteristici fizice 3. folosind date le oferite de acesta. elementele dimensionale: greutate. Geotextile tricotate Geotextilele trieotate sunt materiale eu structurii. Ele se utilizeaza in locul geotextilelor c1asice sau in combinatie cu acestea. In avans sau regres cu unul sau mai multe fire. . .4. elementele dimensionale ale rulourilor). .4. In raport cu modul in care se realizeaza .4.3. trebuie cunoscute de la inceput.antnrea suprafetelor tratate ~i protectia acestora pana la dezvoltarea vegetanei.m.2.3. 3. la fiecare rand.i testarii se vor aplica prevederile SR EN 963: 1999. dezaerate. pana la 2~4 ern si 0 tlexibilitate Iimitata. dintre care rogojinele. 97 96 . Densitatea rei at iva se defineste de obicei ca raportul intre densitatea substantei si dens ita tea apei distilate.1. Rogojinele sunt impaslituri groase ~ifoarte rugoase. in ele se realizeaza 0 impletire continua a tirelor din biitiiturii cu fie care fir <tin urzeala. Geotextile retea Geotextilele retea sunt materiale textile cu spatiiIochiuri) mari de ordinul a cativa em? realizate din benzi. Tesaturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o .4. Dupii tesere pot fi supuse unui proces de finisare. din material plastic. Specifice pentru materialele tip trieot sunt flexibilitatea ~i supletea lor. fire sintetiee sau naturale asamblate prin procedee speciale diferite de cele clasice de tesere sau. materialele pot fi desirabile sau indesirabile. care presupune trecerea tire lor din batiitura peste doua sau mai multe fire de urzeala. 3. .tricotare. la un grad de acoperire egal cu al celorlalte [esaturi. 3.2. dependenta de ceaa benzilor constituente.structura In diagonala determinata de schema de [esere. Tesiiturile tip atlas au un aspect neted. Materialele pot avea grade diferite de rugozitate.4. Caracteristici de identificare Identificarea geotextilelor deriva din necesitatea de. eu specificarea tratamentelor de consolidare si finis are. sporite in raport eu cele ale tesaturilor. ~at:nalde sunt destinate lucriirilor antierozionale ~i asigurii astfel msa. Aceste caracteristici cuprind: natura ~i perforrnantele materiei prime. precum si fabricantul produsului. 3. 3. bidimensionala. tipul firului sau al fibrei. alcatuire. tipul polimerului. precum si marea lor defonnabilitate la solicitari de tractiune. tipul textil . Geotextilele insamfintate sunt prod use netesute care au Incorporate in ele serninte de gram inee perene si eventual unele adaosuri (t~rba?.Tesiiturile tip panzii sunt cele mai'isimple.ealizate din fire sau filamente destul de rigide.2. la 4°C. realizate prin impletirea unuia sau a mai multor tire. .2. grosime care desi sunt caracteristici fizice. tehnologia de realizare. Densitatea speciflca (relativa) {Pf} Densitatea specifics este densitatea fibrelor din care este alcatuit geotextilul. [esaturile din benzi si materiale profilate. Tesaturile din benzi sunt materiale realizate din benzi late de cativa mm. cum ar fi termofixarea prin calandrare sau fixarea prin acoperire cu 0 pelicula. Pentru prelevarea probelor si pregatirea e~a.ntioanelor In vedere. In acest standard sllnt prezentate ~i frecventele de esantionare recomandate.definit dupa criteriul de fabricare.5. sub forma unor bucle i'nlantuite. elementele privind modul de livrare ~i ambalare a ~roduselor (latimea de fabricatie. ' produsul in sine. caracteristic Schema de [esere are cele mai putine incruei§iiri de fire pe unitatea de suprafata.legaturile dintre fire. Caracteristicile geotextilelor 3. .1. structura tesaturii fiind rectangulara. Geotextite speciale Aceasta eategorie de geotextile include numeroase tipuri.3. . Principala caracteristica a acestor vrnateriale este rugozitatea pronuntata.

Suplerea. y (dintre fibre) si aria totala a probei. Masa unjtara sau masa pe unitatea de suprafapi se exprima de regula 11~g/m ' ~I es~e calculata pleciind de la cantarirea de epruvete patrate sau circulare de dirnensiuni cunoscuts. bine conturate de ciitre reteaua determina in acest caz se poate directe. Supletea . pol ietilena: 0.4. prevederile standardului EN ISO Figura .5. geotextilului.90-0. exprimata prin masura in care materia lui se indoaie sub propria greutate.sunt reprezentate direct sau indirect suctiune. hidromecanice.91.2. . -sunt spatiile dreptunghiulare. se exprima in procente. Schema de incercare Standarde aplicabile: este prezentats in Figura ASTM D 1388-96.14.3 s.4. SR EN 964-1: 1999 si . libere solidi 3. mecanice. 3.4. 20. Procentajul de suprafata llbera Se aplica suprafata libera doar geotextilelor tesute si reprezinta raportul dintre SR EN ISO 9863-2.2. porii acestora. Gr~simea se defineste ca distanta dintre cele ll1at~rJalulul.0. n = (1. geotextilelor de regula Marimea [esute golurilor ~i speciale. Schema de determinare a supletei 98 99 .Valeri tipice ale densitati] poliester: 122-1.~ volumul 3.10. Grosimea (t) . golurile .2. Pentru Peutru identificarea determinare I produsuJui se fcloseste cea mai 3.0" . ~e~rezinta masura interactiunj] dintre greutatea (masa) ¥eotextllulul ~l rigiditatea sa.7.2. obtinuta.3. sub a presiune data (2. se vor aplica prevederile . dintre este volumul de golurilor capacitatea nylon: 1.1. densitii!ii si specifice se vor apliea prevederile total. Pentru detemlinarea ST AS 5 RR()(68. . 3. Porozitatea (n) Porozitatea se defineste geotextilelor ca fiind raportul porozitatea lichidele. . a carer marime se urmatoarele metode: optice.4.90.4. cat ~i pe baza de masuratori In cazul geotextilelor netesute. de suprafata.p·t J f. Grosimea grosunea determmata pentru presiunea de 2 kPa. determinare IIi unitati se vor aplica de lungime.J. A x 100 .4.200 kPa).. In cazul materialului de a lasa sa treaca legata Se poate calcula cu formula: 3. Pentru detenn inare se vor aplica prevederile 3.1 D. polipropilenii: 0.6. unde: tlA = masa pe unitatea p = densitatea t = grosimea Porozitatea total a a geotextilului.2. doua fete ale nominata este m ica valoare SR EN 965: 1999.05-1.4. Deschiderea pori lor se exprima Pentru 12956. . golurile deterrnina atfit de prin prin calcul. specifice (relative): . Masa unitara (fta) .2.2. Deschiderea echivalenta a porilor (0) In cazul considerate a produsului.

J~ l":_lir~ t~I~. (t >T __ ~ •••••••• .:... compresibilitatea reprezinta 0 caracteristica importanta..t.11 Rezistenta fa lntindere a diferitelor tipuri de geotextitc .3.I. de geotextile.4.. 101 .:OI n..curbe tipice alungirea la rupere (deformatia maxima. legata de permeabilitatea acestora si de capacitatea de a retine particulele de pamant..1.:'J·. r rnodulul de elasticitate (panta portiunii initiale a curbei a _8). Caracteristici mecanice 3.eo:':~~. Rezistenta la intindere Rezistenta la intindere prelua eforturi de tractiuns.11 sunt prezentate cur b e tiipice a . fie ca geotextilul este utilizat cu functie de armare (caz in care reprezinta principala caracteristicii mecanica).12.2.~.10' U " _ 1). Detenninarea rezistentelor R"zistenta :a intindere Ct. fie cu functii de filtrare. Tr}. f.:~"::..so.(. Compresibilitatea Compresibilitatea reprezinta capacitatea geotextilelor de a se deforma sub actiunea unor solicitari mecanicenormale si este in general mai mare decat a pamanturilor.~:~~.::~'·'I:lf. 0 excepris 0 constituie geotextilele tesute ~i cele netesute termosudate..3.I\.:~ B C !) d~n rl'U1tm:on>'Ii:·nft:_~ .Ja::·'1't. intindere (rezistenta la intindere a (\ _ c..'. Comportarea la tractiune se exprima in kN/m de liitime. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geotexti lelor se vor aplica prevederile standardului SR ISO 10319: 1997. Pentru geotextilele netesute consolidate prin intertesere sau pentru cele ce contin rasini.. . reprezintii capacitatea geotextilelor de a ! I in Figura 3. in timp ce aceleanetesute capacitate mai mare de defonnare.J. respectiv '" un efort ~orma I datorat ~1tor straturi naturale sau geosintetice aflate deasupi a.rI:.L_ .4. 8 ). El -... :___~~_~_· -"Ll~ll Detormatle speclflco 1%) fin V· ~ rlgura . prin rezistentele ~i deformatiiie la intindere dupa cele doua directii de incercare: longitudinal (pe directia deconfectionare) ~i transversal (pe directia perpendicularii celei de confectionarsj Din incerciiri rezulta: efortul maxim de geotextiluLui.:~~. . au 0 co t· I : .~1 •••••• __ •• _ ••• I • ••• f LL N(-.8 pentru diferite tipuri tf i pe probe la intindere se poa e • ace G . ~. De aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate a aplicatiilor. _ i 30 . Geotextilele tesute sunt mai rigide..)u.l A . existand lnsa ~i norme specifics cum ar fi ASTM D 6364-99.' • ' Acest mod de mcercare pellllllt: Sll~~l:. r:pUI 900t0:<1.~~:ll~it~~~:rr~~~~n d:''l.ae~ii geotextilul._I_UI f12'.nIHfti-}~_I~r. I Este 0 caracteristica fundamentala. 100 Fonnele uzuale ale probelor pentru determ iuarea caracteristicilor de tractiune sunt cele prezentate 'in Figura 3.3.Jt 'G~:.3. ... Pentru studiul compresibilitatii geotextilelor sunt aplicabile metodele traditionate din geotehnica (incercarea in edometru). drenare sauseparare (caz In care este 0 caracteristica secundarii). 3._.ll f.4. ~0u1'!::·:i:'Li<. in special pentru materia le impaslite.

:_.. dintre se determ ina forta initierea respeetiv .' :'. Imbinarile trebuie testate sectiunea curenta a materialului.-'-. P8) Pentru une1e utilizari ale geotextilelor trebuie cunoscuta rezrstentn la ···$'·rF7':EQg. din aceleasi p~nete d ad esea pnn e ve ere ea si in pro t cen e. care utilizeazii 0 la eforturi 0 perpendiculare pe care ...3. planul sau: incercarea deformeaza incercarea eu ajutorul Standardul membrana gonflabila : }"".! .. Rezistenta imbinarilor De multe ori geotextilele eoasere.(:~X :-.• ••••• co ". 3.-.~.6. Rezlstenta la oboseala i~···'. Rezistenta la sfaslere Geotextilele Se utilizeaza ... aplicabila forta medie unui aparat necesara pentru (ASTM tip pendul E::: preveder~:n. rezistent Rezultatele sunt 1 (T) ~'" .4..4.w··~mk5IJilUi$illffiW%@lDtl .. prevederi referitonre american 0 So 17-99 coutine multiaxialji Figura 3....~~~~n!ei propagarea 0 1424-96).incercarea eu proba "despicatii".3.··r[3: !=] W"YJ I • .incercarea Elmendorf.4... (~~~\~f Incarcati perpendiculare Exista :' ~ pe planul sau.P7@¥fml&.r.4.. in care pe a proba Cll 0 tai etura parti ale taieturii.i··········~lif:l t j incarcari cieliee a ceda .~..3. uneltelor etc. T .)::FlmlBIT1I2illllliWrm:2811rs! ~.12 ·e Forme uzual.....5.'. proba rectangulara de cauciuc palla la plesni reo care se deformeaza unei membrane ASTM aflata dedesubt. Rezulta terra ASTM D 2261-96)..incercarea necesara initiala necesara determina la intindere a imbinarilor se aplica ajutorul pentru sunt supuse la astfel de eforturi una din urmatoarele mcercari: eu proba sfasierii trapezoid (ASTM alii prin D 4533-91). trebuie imbinate eel mai d . •••.3. 2 metode de a supune geotextilul Mullen.4..~ :~t~~~i~~~e.L·L······t¥J······. de 75 mm se trage de cele doua pentru propagarea sfasierii (norma . .3.. . 3. Se determina in conditii de solicitare fara reprezintii capacitate» geotextilului de a sa si deformatie ce trebuie cit mai fidel situatia reala.7.. geotextilelor [esute. poate duce la 102 perforarea geotextilelor. co..t··~>?:F.e e a cusatum exprimate ~I. 3.... pnn raportul intact.I T cusatura.I' \ suporta reproduca Rezistenta la obcseala .~. Rezistenta la plesnire (Ia lntindere rnultiaxiala.• _.: .. 103 .m<Hj t . unei taieturi in care initiale.-I ~ ~ .:" ••••••.3. la determinarea rezistentei la intindere a geotextilelor. a geotextilului . Rezistenta la impact (soc) Caderea unor corpuri de tipul pietrelor.jEDnrEE2Ji ..' ·'·'. se cu in timpul care instalarii..4... 100 (%) TgeotextiI ~.• _ •• ~ •• ~ •.I""' ~ 1 3. . aIe pro beIor ~ ~ in mcercarea de tractiune 3. ~ geotextilul ce utilizeaza sub forma unei ernisfere.

"~.4.3.. c·_ coeziunea pamfintului: a. • Y .: : eficienta pentru coeziune: E{.14..f!.1 0 ~t se ruasoa ra.geotexti1. Pentru determinarea rezistentei la impact prin incercarea de perforare dinarnica se vor aplica prevederile SR EN 918:2000. Pentru caracterizarea frecani dintre geotextil si diferite materia le pam-intoase sau sintetice se poate uti liza fie un aparat de forfecare directa (uti Iizat in general pentru eforturi normale mari).4.9.. Schema illcerciirii deforfecare directa in care: c . Incercarea se opreste 1. Schema incercarii de forfccare directs este prezentata in Figura 3. r. 3. In cazu I uner .8.:. deplasare considerata limita.') K :~{Ej m m :ii\. as tf e I de incercari se inclina . :::::ca x 100 . fie un montaj de tip "plan inclinat" (pentru eforturi normale reduse).deplasarea . Pentru determinarea rezistentei la poansonare statica se utilizeaza un poanson cu dimensiuni standardizate si unaparat CBR (SR EN ISO 12236:2000). .. .3.13. .SlLP~~~f{":~~.:~tl-r:uta t<i: -ore •. Figura 3.14.coeziunea pam ant . este necesara si cunoasterea rezistentei la poansonarea statica..~i..geotextil se definesc urmatorii . c eficienta unghiului de frecare: E _ tana ~ .100 1 tancp Figura 3. materialelor asternute. Rezistenta la frecare Materialele geotextile utilizate cu functie de arrnare preiau efortul de intindere prin frecare.. .>:iti'.unghiul de frecare dintre pam ant si geotextil. .-d~~ DiSpo.1 U'.I~IT:t': ~\Q. C~b·. planul cu a anume viteza .. Incercarea este aplicabila in special geotextilelor netesute. . normala. in raport cu cei ai pamfintului propnu-zls: Y .cicare .unghiul de frecare interna a pamantului.l:.Pentru detenninarea rezistentei la impact se utilizeaza un can metalic fixat intr-un aparat de tip CBR si care este lasat sa cada liber pe geotextil. illcercareil CII planul iuclinat .I f:'U t~P. 3. Rezistenta Ja poansonare statica In afara rezistentei la impactul dinarnic al unor obiecte. N Schema unui plan inc linat este prezentata In Figura 3..13. . coeficienti de eficienta.'". 104 105 . Pentru caractenzarea f'recall I pamant . $ .

de a proteja un . Alte norme aplicahile: ASTM D 532l-92( 1997).tesute din fire monofilamentare -. Permitivitatea se exprima 106 107 .in Tabelul3-1 frecare intre diferite materiale sunt prezentate valori orientative pentru unghiurile geotextile ~i diferite tipuri .4. forta functie de filtrare .15.11.4. VlIlOIi orieutative ale unghiului (ill parantezh] pentru intcrfat«. Principiul mctodci de suntlgcre ct. legatm. Gradul de protectie Se urrnareste evaluarea capacitiitii strat (de regula geomembranii). de incercare este ilustrat in Figura uti Iizarea perrnitivitatii \1' in locul coeficientului de perrneabilirate dintre cei doi pararnetrii fiind definita de relatia: III'" - k.15.4. gcotectil .3.t lt placa de plumb si se miisoara dimensiunea arnprentelor. Permitivitatea planul geotextilului.10.1. utilizarii la smulgere din terenul geotextiJelor ca elemente in care se afla incorporate este de armare in diferite tipuri de Aprecierea rnodului in care raspunde geotextilul la 0 astfel de sol icitare se face prin incercarea de smu Igere sau incercarea de ancoraj a unei epruvete de geotexti I plasata intre doua straturi de pam ant. .1 k I t in S-I. Caracteristici Solicitarea proprie lucrari.ue preferntn pamantului ~i determina 3. \1') Aceastji Cll caracteristica este determinata se deformeaza pentru sub geotextilele este utiliz. Principiul metodei 3. de lncarcare eficielJrei Tipul Tabelnl 3-/. unde t = grosimea geotextilului. = 25" (90%) Norme aplicabile: AST:vI D 4032-91 (1996). hldrautice (permeabilitatea perpendiculars pe 3.4.de nisip.netesute termic consolidate prin == 30" (100%) Figura 3. ASTM D 0700-0 I. Deformatia este inregistrata pe unui geotextil 0 directa La data redactjir ii prezentului normativ incercarile de forfecare si pe plan inclinat sunt In curs de standardizare la nivel european.nisip geotextllulul Nisip de concasa] 4=311 Ct = 26" (84%) 0 de frecare ~i ale Geotextil Nisip rutunjlt Nlslp fin 4=26" <!F28" 0. Intruciit geotextilul incarcari. 24" (77%) din fire 0: = (t urzeala 26" (84%) Ct = 24" (84%) 26° (92%) ct == 23" (87%) .4. Rezistenta la smulgere 3. .3. ~esute tarate ell a. Incercarea se executa Ia diferite incarcari "plicate asupra necesara srnulgerii geotextiluJui din pamant.= .4.netesute consolidate intertesere 3..

le 1:1 din -ntru izata dne[! . dupa care sisternul pamant . t. Standarde de sarcina colrnatare din ce tipului de pamant debitul se ram ant _ in gradienri unt este de drenaj.4..••• ..8 Tesut monofilarnentar Netesut intertesut 3. n L--.geotextil incepe sa se com porte ca in realitate. 8) Aceasta functie caracteristica (permeabWtatea in planul pamantu! testat in conditiile de 0 arc este importantii pentru geotextilele utilizate eu de incercare Daca panta continua sa tie descrescatoare. __ : ••_-.:·s'%'IJ1 '. . ••• _~ . •• : ••~••'\. ! ClI gradient conform o metoda ..16. t: de testare. fa 'T' b etu I .\jr. EN D 5567-94(2001). T ransmlSlVl '1a t ea. Curbele sirnpla de incercare este punerea in contact a unei probe de 1\ III v parnant ~i a unei probe de geotextil intr-un cilindru..<lBsui 1". Transmisivitatea geotextilului. tipice obtinute (Figura 3._.02 . __~.4. . sunt prezentate in Tabelul ntru . Tricvtot din r!10notil":lmE<r:/ • .'flltG'. Transmisivitatea Valori Pentru utiliza ln acest scop si lin permeametru pereti flexibili se exprirna 'in m3/s m. Valori tipice ale transmisivitiuii geotextilelor pentru I ") WI 11)0 efort normal de 4{) kPa o Ie-sur di:'r rTionQfi~Onle['d aj din n este Tip de geotextil Transmislvitate m) (m3/s Netesut termosudat Tesut 1.4..__'--'-'-'-L. ASTM 0510 1-0 1.._i- •• ~. apare In ce rnai importanra si rezulta ca geotextilul IlU este adaptat testat. _ .i. --. la 200 ore pentru pam5nturi CLI granulatie fina. incercari de colma tare pe difcri te tipur: de geotex Ii [c 111 108 109 . Se impune 0 sarclnii .rrnm0cl<1't ~.'-'.J-_. geotextil.2. in loc sa se masoare In diverse puncte ale coloanei hidraulica sun! apoi transforrnan. Se poate triaxial)... conform EN ISO 1 ~58: 1999.1 [n{(~J ~. Perrnitivitatea S·I. hidraulica constanta care este menjinuta 0 perioada indelungara de limp.~__.. aplicabile: ASTM D 1987-95. 120 unei tipice ale rransmisivitatii deterrninarea 3·2. Daci\ curba devine aproxirnativ orizontala dupa aceasta perioada geotextilul este compatibil Cll 3.2. 0 este permeabilitate in planul geotextilului produsul dintre ..10) releva 0 0 5493·93.2 variaza de la 10 ore pentru pamanrur] granulare. ell kp si grosimea geotextilului. "H_"~ _ ••• 10 Hrf!p~... ?rena~e) se determ ina capacitatea de colrnatare si ruodificarea proprietatilor hidraulice. perioadf de rranz itie ce geotexti lelor variaza intr-o plaja larga de valori: 0. AST\1 transmisivitatii se vor aplica prevederile ISO 12958: 1999. .3.! ! 1 __ ""-'--'--'.1 1CC 100U Pentru geotextilele utilizate cu functii hidraulice. Colmatarea 2 x lO'~ Coeflclent de permeabilitate in plan (crnls) 6 x 10-4 2 x 104 x 10.Pentru determinarea constant ASTM permitivitatii se utilizeaza metoda si cea cu gradient variabil.(J.vv.4.3 4 x 10- o t:l N..2 3 X X 10-8 10. Figura 3.. poate Pentru a scurta timpul masura sarcina hidraulica Diferentels . coeficientul .rare._._~ ii. (t~lt. Permitivitatea se poate determina $i sub sarcrna "normala._ :. hidraulici (aparat {}= k.

la fluaj din asa cum este cedari i sistemului geotextil .2. (alungire) pe .~i cu cilindru eu platforma prin abraziune Pentru EN ISO 13427. 3. 110 111 . prin Incovoiere. Sensibilitatea la fluaj a polimerilor poliamide. Fluajul . Rezistenta la abraziune Abraziunea geotextilelor poate reprezenta.'0 LI din Standardul ciclice pe un platan incarcarea geotextilul comparate 100 ani. la incarcari ordinea: pentru poliester. rezistentei metoda 750 cicluri la abraziune blocului se extrage abraziune. se vor aplica prevederile uniforma obtinuta proba si i se determine (abraziune abraziva). a durabihtjitii vizuala.i polietilena in Europa. de curbe IO. prin interrnediul unui strat de agregate. Ca si in cazul incercarii tractiune cazul in realitate. geotextilul poate f fiind supus in multe cazuri Ia eforturi mult mai mari decat cele de ENV ISO Dupa 10722-1 200 cicluri prevede intre aplicarea 5 si 900 unei kPa incercari se extrage pentru a fi de detenninat aceasta caracteristica. geotextilele. . care obtinuta ill rnateriale timp sub incarcnre aplicabile).5. iar da~a de viata de ordinul sunt expnmate ~O.4. cauza din sub forma deformatie se poate Pentru . .'ina sub 25%.tirnp (Figura3. sarcina polipropilena admisibila si pentru pentru care sunt supuse de rupere la intindere. Deteriorarea in timpul instalarf In deteriorat.5.4. fata Acest precizeaza care sunt metodele (sau altele este incercarii dad de aplicatia geotextilelor de fiecare tip de incercare: prin Ia intindere la intindere neexpuse normativ.. Deoarece ca ~i celelalte fabricate important din polimeri sunt cunoscuti a fi foarte creste polietilena. tluajul din tractiune mcercarea eSle st([lld(lIdIZ"t. 3. rotativii. reprezinta ~ deforrnatia . l_ 0 unei .probe ani.5. de rezistenta A se consulta ~ianexa 7 a prezentului constanta.. considerabil _ De este . Se defineste material datorita frecarii cu un alt corp. pe durate Rezultatele de tractiune supuse eo.'. timpul unei instalari necorespunzatoan. tar penrru la geotextil. 50:. de de cca. In unele cazuri. . geosinteticele lOla :lceea.1. I OOOh.4.4.~ 0 prin EN ISO 13431: 1999.teren. care prevede rezultatelor mult. unui efort se aplica incercarea normal. (pot fi utilizate EN 12226:2000.OOOh sau mai specifica realiza durata de testare de.5. 3.. uniforma. lJl geosmtetrce. Exista mai multe proceduri posibile cu membrana gonflabila. pentru se doreste extrapolarea se recomanda s~ ram. Fluaj . incercarile de durabilitate. si i se determina eu cele iuitia!e.. sunt est" la fluaj. clasice.17).3.. caracteristicile si hidraulice pOlipro~ilena:. Caracteristici de durabilitate proprietatile Rezistenta intact mecanice la abraziune si hidraulice se exprima pentru a fi comparate cu cele ini!i~ Ie: pentrn ca un procent si alte proprieriiti din rezistenta esantionului care sunt relevante Pentru standardului de evaluare examinare sunt procentual durabilitate.3. ca pierderea : unei parti de evaluare fluajul din cornpresiune prevederil e standardului european EN 1897:2001. proiectare. . mecanice care transmite rezistenta de cca 40%. standard pentru sunt aplicabile prevederile la rntindere studiata). pe 0 perioada poliester poliamide sensibili "". exprimata microscopicii Modificarea si a rezistentei rezistenta epruvetei decontrol. lunga de tlmf~. cu hirtie determinarea care utilizeaza Dupa oscilant.

4._ _l_~ ..__ 3 4 __ . Rezlstenta la degradarea terrnica Temperaturil~ asernenea. ele IlU constituie 0 hrana pentru acestea ~i ca urmare prezen\a lor nu genereaza degradari ireversibile ale produselor. Temperatura care provoaca fragilizarea geotextilului este cea la care 50% din probe cedeaza la impact.indiferent de natura polimeruluipot ti un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor.17. Numai in cazul in care microorganismele elibereaza in procesul de dezvoltare sau descompunerc.5.--_ .Sj (C1) luG! to 20% din lncarca'9 F 3. Standarde aplicabile: ASTM D 4594-96 (efectele temperaturii asupra stabilitatii geotextilelor). temperatunle ~nalte provoacii degradari ale polimerilor.. Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi.4.L..curbe tipice Se apreciaza ca. 112 113 .6..4. . dar conjunctural posibil). iar dupa ce este dezgropata sa i se masoare rezistenta. Log 11mp..5._ _. aceasta incercare trebuie realizata atunci cand cerintele pentru 0 tunctionare corespunzatoare necesita rezistenta microbiologica sau daca geotextilele sunt fabricate din polimeri noi a carer rezistenta este pusa sub semuul intrebari i.5. 109 !Imp (Sj Figura . Rezistenta la degradarea bioloqica Ioro r ! 1 an t PA __Ii~ ---------LT l 2 l_ .~_. De asemenea. substante chimice din categoria celor ce degradeaza polimerii sintetiei (fenornen neidentificat in experimentarile efectuate.. Rezlstenta la factorii de mediu Produsele expuse la raze UV ~i alti factori de mediu pot fi degradnte Pentru detenninarea rezistentei geotextilelor la factori de med iu se vor aplica prevederile ENV 12224:2000. 'r=: fbi Fluaj 10 60% din incarCQfo defluaj pentru geotex ti le rea liza te din diferite tipuri de polimeri . 3.. t 1 9(1 ~. De joase afecteaza fragilitatea si rezistenta la impact. desi geotextilele .. 1 pro t 1 z. Pentru evaluarea rezistentei la degradarea biologica se apl ica standardul SR ENV 12225:2000 care prevede ca proba de geotextil sa fie ingropata Intr-un parnant activ din punct de vedere biologic.5.4. la concentratii ridicate ale acestora si in conditii de temperaturi ridjcate (peste +20"C) geotextilele ar putea fi afectate de degradare. Rezistenta microbiologica se defineste ca rezistenta geotextilelor (sau produselor inrudite) la atacul bacteriilor sau fungilor.. 3.5 .

construcrii lor.. evitarea geom embranelor. dedesubt detectare ).etansare Cll geotextil etansare dubla cu strat de Cll f . Etansari verticale laterale la drumuri pentru la depozite a terenului de deseuri cu diversi pentru controlul (ecrane de scurgerilor ~i protectie minerals poluanti y Etansar] Etansari sub imbracaminti infiltratiilor asfaltiee.. In contact 4.. Rezervor gouflabil dill gcolllenrhrililii 114 115 . contaminarii etansare). la canale pe de transport sau paramente Figura 4. tad protectie. la depozite de deseuri menajere sau de baza ~i suprafata si protectie a scurgerilor..2. ).1.etansare eu geotextil dedesubt.. in domeniul lei· (u) (impermeabilizare). sau galerii.1.etansare dubla strat de detectare a :. Oetinitie folii. c . pamantur] sensibile la umezire. minerals. GEOMEMBRANE {al (bl 4.2. m ineralii. utilizate pentru etansare cu piimfinturi sau alte materiale. e- b . tigurile 4.sistern simplu de etansare. sub forma de foarte scazuta..4.etansare CLl protcctie d . fiind utilizate la: . In pamanturi argiloase eu . :. Utllizarl Geomembranele au ca principals functie sau parti ale acestora.. Etansari la tuneluri Etansari industriale. gelive.> barajelor. sUbtiri..4. if) constructii Etansari hidrocarburi. In umflari si contractii mari.. Etansari Etansar] de rezervoare sau bazine pentru in alte solventi). zone ale Iichide unor (apa.1 ..Diverse tipuri de etansiiri pentru bazine de lichide digurilor sau a .0- impermeabilizarea pentru lichide. ).4 sunt prezentate exemple de folosire a Figura 4. Geomembranele cu permeabilitats sun! produse polimerice plane..

posibila desfacere a straturi lor componente.Termoplasrica ranforsare. Tipuri.rezistenta . ~ cost moderat. Principalcle tip uri de geomembrane AVANTAJE .presLipune dintr-un singur strat.comportare slaba la temperaturi joase si ridicate " comportare .comportare modestii la temperaruri foarte buns Ia factorii ridicate. . Etall. .greutate . buna.Pulietllena clorurata buna la factorii climatici.imbinare . .Terrnoplastlca .comportare climatici. intr-o gama largji de redusa singur cand se realizeaza strat. buna la fisurarea la rece.Etllena propllena buns la factorii climatici.Caucluc termuplastlc .comportare .Pollclorura de vinil .3.rezistenta buna la imbinare.rezistenta . usoara. .rezistenta chimica buna. redusa cand se realizeaza [a rece. procedee de fabricatle In Tabelul 4-1 sunt prezentate de materialul lor. si dezavantajelor Tabelul d-l. .Imbinare -. tara - comportare proasta In fac torii climatici.cost redus. . . rezistenta.'jarea tuneluri lor cu geomembranh • comportare . pentru irnbinare.buna rezistenta la fisurarea echiparnent . .4. diena terpoltmer slabe la temperaturi special este difici la. buns la fisurarea la rece. Figura 4.repararea pe santier 116 117 .cost moderato . CPE . materii prime. EPDM .rezistenta . Figura 4. CSPE . principalele tipuri de geomembrane cu specificarea clasificate avantajelor in functie din care sunt alcatuite.perfcrmante ridicate.3.pierderea componentilor grosimi. Dnm _. . chimica buna.se produc DEZA VANT AJE PVC . E\'cmplu de sistem de etansare cu geomemhralJa fa depozite de deseuri solide " greutate dintr-un plastifianti in timp.rezistenta chimica .4.Polletllena clorosulfunata .fiabilitate redusa a imbinarii. .

Semlcrlstallna.5 mm. se util izeaza urrniitoarele rehnolog ii: • activarea unui agent care se atH in masa polinierului ~i care sc umfla.11l~ (2).5 este prezentat un ecran etans realizat d!n geomel1. Astfel de ecrane pot fi realizate pe adancimi de panii la 40 111.5 m lii!ime. fara insertia unei retele. alcatuit din doua folii imbinate tip tata mama (1. avand 0 gro~1111e e: d 1. extindere.15 . unghiul de frecare c . . termoplastlca . late de panii la7. . LDPE.contractie/dilatare termica . cele mai late care se producin prezent.gam a larga de grosimi.3). . Dupa stabilizarea termica cilindrul se taie pe generatoare obtinandu-se folii de pani la 10.Semlcristallna. Geornembranele din polietilena . . .Pulletllena de medie.gama larga de grosimi.'br. Figura 4. . MDPE.contractiez dilatare termica mare .comportare buna Ia factorii climatici.5 straturi de polimeri.5 ~ 2.rezistenta la fisurare la rece sub 60° F (3rC). galerii subterane etc) se pot folosi geomembrane cu "crampoane" care ~enl11t prinderea (Figura 4. la iesire produsul fiind insuflat cu aer astfel incat se formeaza un balon cilindric.alungiri rnari. HDPE Polletllena de inalta densltate . stropirea la cald a geomembranei gata fabricate CIL un polimer • • poate creste care formeaza protuberante. joasa ~i foarte joasli densltate .imbinare buna prin 'incalzire. termoplastlca . .HOPE. 119 118 . Pentru manrea mgozitii\ii suprafetei. Geomembrane este in~~alata pe panourile de cofraj CI L crampoanele orientate spre interior. . .6).cornportare bun a la fisurare. cutarea stratelor de suprafatii in cazul geomembranelor In acest Il1LLltisll:1f Jcoperi le:l fel.rezistente chimice modeste.5. Imbinarea este asemanatoare celor de la palplnnse.rezistenta termica buna. astfel incfit sa creasca coeficientulde frecare CLl stratul suport.sensibila la fisuri din solicitari. betonul fiind turnat peste acestea.LOPE si VLOPE sunt rar folosite.suprafata lisa cu frecare redusa. . prin calandrare. cu stratul suport sau ClL de la cca 10° la 35 In Figura 4. .cost moderat. • Extruderea masei plastice prin dispozitive circulare. Ecrane impermeabile dill geumemhl'lIIli: La etansarile structurilor din beton (cuve.cost redus.5 mm. MDPE si LDPE se produc utilizfind doua tehnologii: • Extruderea masei plastice prin dispozitive speciale plate din care ies folii cu grosimi intre 0. canalizari din beton. In zona 1mbiniirii este introdusa 0 garnitura (4) care seumtlii in prez enta apci ~1 = asigurii etan~area. extrudere. formand protuberante pe suprafata .rezistenta chirnica excelenta.imbinare usoara prin incalzire si .imbinare sirnpla prin incalzire ~j moderata. intre care este introdusa 0 retea de ranforsare din fibre de pcliester sau nylon.EPDM Cauciuc 'termoplastlc . Geomembranele din CSPE se produc tot prin calandrare in 3 . VLDPE .5 m. Geomembranele din PVC se fabrics intr-un strat sau mai multe. . .

sau la geomembrane multistrat. dar 0 flexibilitate redusii. Pentru determinarea grosimii se VOl' aplica prevederile SR EN 9041: 1999 si SR EN ISO 9863-2: 1996. Figura 4.5 mm (sub aceasta se folosesc de obicei In constructii] TIU Grosimea uzuala pentru geomembranele ce intra In structurn sistemelor de etansare variazii intre I . Masa pe unitatea de suprafata difera in functie de natura materialului grosimea produsului. variaza intre 0.4. Geomembran~le sunt in general de culoare lnchisa (produsele pohmence su~t d~ culoare neagrii datorita aditivilor pe baza de negru de fum care Ie protejeaza contra efectelor nocive ale razelo r UV) dar ex' t~ .500 g/m". ~i respectiv dilatarea terrnica. Grosimea (t) Geomembranele au grosimi dimensiune denumindu-sefilme. 1.40. La geomembrane vechi.95. ca valoare. numarul de mostre ~i de masuratori se va rnari. Nurnarul rulourilor testate este convenit cu beneficiaru].1. iar la cele foarte groase de 2 111m atiuge 2:2001. care au striuri. Pentru determlllarea dimensiunilor se aplica prevederile EN 18482000 . la rezistenta.5: ~ ~ ~ 4. Pentru preleva~ea probelor se aplica prevederile EN 13416:2001. 0. Caracteristici fizice 4. la geomembrane de 0. Deterrninarea grosimii se realizeaza prin rnasuratori pe rnostre decupate din mijlocul unui rulou si se exprimii ca 0 medie a acestora.1. Caracteristicile geomembranelor ~I cauciuc butil policlorura de vinil polietilena de inalta densitate (HDPE) 0. Astfel. . Densitatea (p) ~i masa pe unitatea de supratata (~lA) .85 ~i 1. Densitatea depinde in principal de polimerul din care este realizata geomernbrana si.1. mai mari de 0.4.5 111111. Alte standarde aplieabile: ST AS 5886-68. 120 121 . geo b Ib "'" IS a ~I ~e~ rane.3 mm. 0 grosirne rna re asigurand 0 robustete sporita. ~ e ~are reduc absorbtia de ciildurii. permitand ~I detectarea mai rapida a unor eventualedefecte.4.4.2. greutatea specifica este de eea 400 .6.1.2500 g/rn". care si pana la 5 mm. Geomembrane cu erampoane 4. in concordanta cu prevederile din caietele de sarcini si prevederile contractuale eLIturuizorii ~l beneficiarii.92.4. Aeeste earacteristiei pot oferi inforrnatii si ell privire respectiv la robustejea geomembranei.

2.concentratie). . acest test furnizeaza inforrnatii despre comport area la tracttune numai dupa 0 directie. " Atunei cind se iau in considerate alte lichide in ~fara de apa trebuie avut In vedere fenornenul de selectivitate.15 rn/s). Testul cu latime constanta.3. spectroscopie.4. evaluarea impermeabilitan] relative a geomembranelor reprezinta un factor important. Se vor aplica prevederile: EN 13111 :2001. alungirea la limita de curgere si se calculeaza modulul de deformatie.3. Se vor aplica prevederile EN 12311-2:2000. metode care implica mjisurarea curgerii stationare ~I determinarea fluxului de difuzie a coeficientului de difuzie. _ rezervoare de lichide chimice de cornpozrtie cunoscuta. probe le avand forme speciale (dublu T . banda). indicativi reaetivi). etansare de baza la depozite de deseuri (contact Cll lix iviati ): etansare de suprafats la depozite de deseuri (contact ell gazele de fermentatie). Ruperea geomembranei are loc In zona centrals si. micro-analiza prin raze X.4. ~. se deosebesc: I) 2) 3) metode fizice (densitate optica.. Caracteristici hidraulice 4. al principiului metodeior si aparatelor de Rszistenta la intindere Din punct de vedere masura.4. 4. cromatogratie. metode electro-mieroscopice (marcatori atornici.dumb-bell. microduritate.2). metode asociate cu determinarea concentratiei de 'substanta chimica pe cele doua suprafetele opuse ale geomembrane] si calculul fluxului de difuzie ~i a penetrabilitatii. este extrem de scazuta (de ordinul a 10.Lz). Valoarea obtinuta dintr-un test asemanator cu eel pentru vapori de api se numeste transmisia vaporilor de solvent. Pentru determinarea rezistentei la intindere se utilizeaza aceleasi principii ca si in cazul geotextilelor (paragraful 3. metode chimice (variatia concentratiej. ealorimetrie).4. 4. bazate deci pe cinetica sorbtiei . anomalia cineticii sorbtiei.in caz particular prin determinarea de aceeasi concentrape (izo .3. Caracteristici rnecanice b) c) d) metode bazate pe masurarea distributiei concentratiei agentului dedifuzare pe toata grosimea geomembranei . . in special la solventii organici. refractie.desorbtiei prin geomembrane. variatia indicelui de refractie. valoarea rezistentei la limita de curgere. Permeabilitatea Penneabilitatea geomembranelor. in sensul legii lui Darcy (k). Marirnea moleculelor si atractia lichidului fata de materialul polimeric al geornembranei poate duce la valori 122 123 . Se mascara: valoarea rezistentei la rupere. rezervoare de hidrocarburi.4. rezervoare de radon. alungirea la rupere. Se utilizeaza si la geomembrane testul folosit pentru geotextile. vacuumetrie.4. o incercare de permeabilitate la solventi se realizeaza atunci cand geornembrana este utilizata pentru: . EN 1928:2000. Testul cu dublu T. E]\ 1931 :2000. dar intrucat nici un material nu este impermeabil. fota-electrica. Pentru determinarea transmisiei de vapori de apa prin geomembrane se vor apliea prevederi le EN ] 931 :2000.2. datorita latimii mic i din aceasta zona. gaz-cromatografica). metode care se bazeaza pe inregistrarea cantitatii de substanta difuzatii absorb ita de proba in procesul de difuzie.1. cu 0 mostra de latime constants (paragraful Le. Metodele geomembranelor a) experimentale de se grupeaza astfel: determinare a permeabilitati] foarte diferite a transrnisivitatii vaporilor de solvent fata de cele obtinute ill cazul apei.1.

Pentru incercarea de "jupuire" se trage de cele doua foiii sudate in sensuri opuse (Figura 4. geomembrane Ie trebuie sa acopere de obicei suprafe]e mario si de aceea. valorile obtinute pentru lncercarea de exfoliere sunt mai mici decat cele din ineercarea de farfecare.e~~~. ..pentru PVC . imbinarilor ~a:~~~:. cu proba de tip "despicata". S e d etermma . ~ U @ 21 > A.:j rnatii :i Val~n' orientative ale rezistentelor fa intindere ale diverselor geomem brane Testul dublu T Teste cu Uitime constanta Test tridimensional I 4. 4..3rnm I 25mm W A.6 21 "'* .3. Pentru detenninarea rezjstentei la sfasiere se vor apl ica preveden le STAS 6127/87. 13 120 100 47 maxima Efortul ultirn 0.:~e~~~:~::l~ad:r ~~I~:~:~~~att~i~~. Incercarea de forfecare este rnai patrivitli pentru realizarea unor incerciiri de perfonnanta (in conditi i speciflce amplasamentului).. desi se livreaza la lungimi importante. Rezistenta la sfa§iere Pentru determinarea teste: acestei rezistente se folosesc doua tipuri de cu pro~a de forma trapezoidal a cu taietura de initiere.3. iar ineerearea de exfoliere este mai curand un test de (In conditii standard).~/:r ~ex~~~~~~:!~. Testarea imbinarilcr se face prin lncercari de forfecare sau prin incercari de "jupuire" (exfoliere. Hortul 0.ee).2. 23 9 28 19 8.5 111.pentru HDPE . cele doua piirp ale sudurii supuse fiecare la trae!iune. pentru determinarea rezistentei la initierea sfasierii TabeluI4-2.. Rezistentele reduse obtinute prin acesre teste pun 111 ev identa preeautiile ee trebuie luate in aceste faze.f) U > g: u 23 r.la ruperea rete lei . incercare de desprindere In unghi de 900).4. U g.4. U A.pentru CSPE ...3. r.e Testul . determinfind forfecarea zonei sudate.la cedare ' ** . r.f) I 200 nun HDPE U A. STAS 4030-1179. In ale rezistentei la In Tabelul 4-2 sunt pr ttl' .7.3 24 19 7. l a instalarea Asemenea solicitari pot apare in special sau taieturi accidentnk pe geomembranelor. v pentru determinarea rezistentei in rezistenta la lntindere a propagarea sfasierii Rezistenta la sffisiere determinata cu proba trapezoidala pentru geomembranele subtiri.3 In lucrarile de etansare. U g: r. ~= 610 nun > A. Scheme de incercarc ale suduri lor in general. 23 16 ~ % II caracterizare L r Defurmatia ultima 300 100 700 300 58 600 300 51 >500 ** 100 47 Tncercarea sudurilor la forfecare [ncercnrea sudurilor la jupu ire Figura 4.. intindere pentru cateva tipuri d ezen a e bra on orientative e geomem rane. " tridimension a 1.i comportarea 6.f) W U @ 22 II > A.. Actiuni ~idefer. In cadrul Incercarilor de forfecare.nu s-a produs ruperea 124 .7).f) @ 16 W 23 300 maxim '" ~ DefDrrnatia % 39 17 20 300 35 35 19 300 30 30 19 15 8. la rafale puternice de vant. variind intre 18 s i 130 N. Pentru geomembrane ranforsate testate pe niostre "despicute" rezistenta variaza intre 90 si 450 N. 125 Nota: .. tmbinarile sunt numeroase ~i constituie unul din punctele sensibile ale lucrarilor. Rezisten~a :. iar in prezent se produc cu la!imi de pana la 10..ultima rezistenta masurata * . sub efectul unor intinderi margini. neranforsate este relativ scazuta. ENI23IO-2:2000.

Rezistsnta la impact (soc) 4.3.81) 18'" (O.1 > 21. in special a celor pe senile..1 11.iin cazul geotextilelor (paragrafele 3.' 127 126 . Se pot utiliza ~i alte metode de determinare ce utilizeaza greutati care sunt lasate sa cada pe materialul geosintetic de la anumite inaltimi.5 9. Pentru determinarea rezistentei la impact se foloseste 0 metoda dinarnica.icare variaza intre 45 . 4.5 sunt prezentate detalii referito.9 13.9 18.3.450 N pentru geomembrane subtiri si intre 200 pana la 2200 N pentru geomembrane grease armate. Normele aplicabile sunt: ASTM 0 1709-01.63) .4.5 19.4. In paragraful 4.1.75 mm) HDPE (40 mil = 1 mm) EPDM annat (36 mil = 0.7 > 21.4.24° (0.6 13.5. EN 12317-2:2000.1 6.3. PentriJ determinarea rezistentei la poansonare statica se VOl' aplicn prevederile EN 12730:2001. Valori orientative ale rezistentei 1424) pentru diverse tipuri de geomembranii Tip geomembrana la impact (ASTM D Pentru deterrninarea rezistentei la poansonare se folosesre 0 mostra circulara de geomembrana.5 9. testul "Elemendorf" saucel al pendulului.88) 25° (0. anrocamente. Tabelul 4-. fixata pe un inel.. care se produc in special in faza de montaj. 0 varianta a acestei incercari este cea a lui Spencer.2 7. ca :.81) 25° (0. R7) 1]0(0.9 60° > 21.1 > 21.2 14. elemente de beton).7 45° 14. ()' tu Rezistenta la impact (Joules) pentru diverse unghi~ri ale conului 15° 30° 8.4.77) 27° (0.7 12.9 12.9 mm) (20 mil Tipul de parnant Nisip grosler ~ mare .3.79) 0 EPDM PVC rugos PVC lis CSPE HDPE'lisii~1' 23° (0.9: valori orientative pentru raportul de tah~/ti/ 4-4.10). Valori orientative interfata geomembrane . Rezistenta la forfecare pe interfata Ingercare~se realizeaza 111 aparatul de forfecare direcra.3 11.6 11.piundnt Valorl Tipul geomembranel ale unghiului de [recure. D 5628-96.3 11. 4. avand ca scop obtinerea de val~rj pentru pro!ectare In caw! 111 care geornembrane!e se instaleaza pe pante In Tabelul 4-4 sunt prezentate eficienta definit 'in paragraful 3.3.3.S6) 24°(0. determinand momentul ruperii. pe care este aplicata 0 foqa de cornpresiune. D 746-98).1 > 21.91) 25° (0. lovituri ale echipamentelor utilajelor sau circulatia lor.2 90° >21.re !a modurile de Irnbinare a geomembranelor ~imodul de test are a integritatii lor.9 si 3.2 19. .9 mm) CSPE annat (36 mil = 0. sau chiar circulatia oamenilor. Rezistenta la poansonare statics Geomembranele sunt foarte sensibile la degradarea ca urmare a unor actiuni mecanice cum ar f lovituri produse de caderea un or obiecte (agregate minerale.4.Nisip nil cu mlcaslsturl cu ClI <1l = 30° <1l = 26° . Pentru a proteja geomembrana fata de asemenea actiuni cea mal buna solutie este utilizarea de geotextile de protectie. masurandu-se energia la care are lac penetrarea (norme ASTM 0 1822-99.96) 21 (0.4.1 8. Alte norme aplicabile: EN 12691:2001 In Tabelul 4-3 sunt prezentate valori ale rezistentei la impact pentru diferite geomembrane determinata conform ASTM D 1424-96.Pentru testarea rezistentei sudurilor se aplica prevederile standardelor EN 12316-2:2000. cuprinsa in norma ASTM D 1424-96.4.2 0 (Etich:nta E'f> = tgo/tg$) PVC = 0. Se stabileste marimea actiunii ce produce ruperea :.5 mm) PVC (30 mil = 0. in care un brat oscilant cu cap conic este lasat sa cada pe 0 mostra din produs.6. <.

· t mai multe .lC( Tipul de geutextil suport netesut rlr Glr 9 c ~. Caracteristici in care: de durabilitate K este eficiema 1'i .Atune] cand geomembrana este asezata pe un geotexti I.geotexti] on·cn/afivc ale unghiului clefioecare III illtcl. _ -cr i rnedie sau scazura.7 55 :n ~7 5 42 17 88 26 6~ 2 100 ]5 92 II 92 ~ 69 E.i~a pot apare asp.conform datelor din TabeluI4-5. Cll _'. P.5 8 5 5 9 100 3~ 100 12 100 34 E. G .substan]e chimice chimice dificil de estimat.1 ~() E.de slabe SP . pentru a evita alunecarea. de frecare de frecare geof!1embraniilargila.4. uneori pe argile impenneabile.1.unghiul Ca C- <argila. q..7 31 89 40 100 3.._ . E~ tJ. mare. 1(1) <I> 24 0 24 2. pana la acoperirea definitivii. p. Valeri orieutative privind eficienta contactului geomembrana/pitmiint (Koerner. l1ISIP ti etansarile pentru depozite de deseuri. ecte specifice: . LInde geomembranele trebuie de eficientii este dat de: cum ar instalate In faza de montaj. coeziunea argilei. d.in kPa.nisip cu coeficient de neuniformitate 1111C. se constata a a unghiului de frecare la interfata produselor. 94 0 39 E. E .eficienta contactului. cum ar f pneuri uzare. .. . E ::: tan (j 'P tan <I> ' cOlllponentei coezive fina putjnji sau lipsa CH . 4"7 sunt prezentate infonll~~[] r~t~rltoare a [eZIS erua diferitel~r tipuri degeomernbrane la divers~ ~lledll chimice. r <>JeL ·~I' E9 c geolllelllhnlll(i Tabelul q-s: VlIlorl .4. In Tabelul.argile anorganice ell plastieitat~ ietrisuri.geomembrana.1.. arg.. rusipun fine pi afoase Cll lie 240 geomembranele trebuie ancorate la partea sllperioari'i ~i lestate provizariu cu elernente compatibils.. interna al argilei. E~ 100 c IJICL ® sr ~ell 1-:.. 100 96 ~. Degradarea chirnica E'f! . saci de nisip..In %. E".prafuri anorganice si nisipuri foarte fine.l(. ale-raportului de eficienta In Tabelul 4-6 sunt prezentate orientativ valori pentru diverse interfete geomembranii/pamant. E<p . e ~ CL ~ML E.pamant.. 4. 1990) Tf pul d. E. sau arailcase Cll 0 oarccare plasticitate P CL . 111 lichidul la care geom em bra rana tre b ure sa reziste .argile anorganice _. ell pietns.."'~nt (!J c in cc n- ML ~CL E~ q. at gile . . 0 E~ 77 ~(> 14 IJ 8 70 65 53 57 77 7 g 2k i2]0 17 I') I~ I~ 0< 24 2) 23 71 67 67 5~ 17 13 10 9 40 70 90 14 IR 29 15 27 ~o 9[1 75 j . . q. c E. c ~ -.12 ~() ~2 (l~ 12 60 21 26 15 100 14 16 57 111(1 0 sa monof lament fesLlt din benzj 17° 21° Legenda: P . 0 23 20 c JO II)Il Ii J6 E~ 2) c 100 2~ 11111 ~:-: 11111 c I~ EPD M 23° 180 PVC rugos Tipul de geomemhrana PVC PVC lis CSPE 150 2]0 90 ]30 HDPE lisa CSPE EPDE IIDPE HDPE rugoa- impiislit netesut tennosudat tesut 23° 200 110 28° 2)0 180 100 .l E ~ c". I. argile grnse plasticitate 4.I(a £.4.. raportul P argile nisipoase. ii este torrnnt . 100 ¢ E.in grade _ ML . E. 0 poluate. ~U . . care pot derermina mteracuuru 128 129 ._ . In cazuri deosebite. j~p·ract. argile prafoase.. f) .4. (D.unghiul ¢ .80 I1 6° 100 100 3. . . lichidelor Functia principals a geomem b rane Ior este 0_ cea •• de bariera contra 1 adeziunea geomembranaJargila. III icsorare Eletu Tahelul d-b.2 2. c ..I K~ E.

nrgaruct -anor- x x x x x x x x x x x X x X x X x x x x· x x x X x X- X x X acceptate In Tabelul 4-8 sun! prezentate recomandari de valori pentru diferite caracteristici. pe tipuri de geomembrane..90 sau 120 zile. masa. Standarde aplicabile: determinarea modificiirilor x x x x X x x x x x x x x x x ST AS 6339/80 . _. etc. EN ISO 175:2000.0 <10 130 131 .. Valuri aceeptahile <0.. :. limitii Acizi: .60.a- x x x x: x x x x x. hl/flrmarii referitoare la rezistellla fa medii chimice a tutor tipuri de geomembrane Calldllc huliJ poJj~tiI"na clorurata (CPE) Poli~lilena sulfoclo rurali ((:SPE) Tipul PoIiCJIelini termoplutid geomembranei Cauciuc }~tiJ~nii Neopren c1oropropiprenle lui vulcadiena obat terpch mer (EPDM) nice .. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x X X TaheIIl14-7..x x x x x x X x x x X MClalc grele Poli"Ulena Polidonlni de vinil (PVC) Siiruri x x x x xIx x X x X Subslanta chimid x x I x x Legenda: x . cu adaos din alt tip de material. duritate) la sTa~iere. Ja latime.. (%) . conditii extreme de temperatura considerare In timpul incerciirilor. pentru degradarea chimicii (J gcomembnmelor 70° C acceptatc a) polimeri flexibili tem1Op'~astjci (CSPE.. geomembrana geomembrana chimica (exemplu exacta a lichidului nu este suficient menajere). 17 l~ este realizata este i'mbinata din ~lai multe tipuri de materiale.. Recomanddn pnvuu I .rezistenta buna Hidrocar . dupa care se determina: proprietatile proprietiitile poansonare fizice [grosime. mecanice ~i impact) (rezistenta (pentru Iungime.) Caracterlstlca . chimica duratii au de timp mai fost luate in I care nu Testarea presupune imersarea geomembranei intr-o substanta pe 0 perioadii de 30..compOZI~la cunoscuta. EN ISO 14030:200 I. huri J7· 70° J7· 70· J7· 70· J7· 70" 37· 70° 37· 70" 37· 70· :\70 70° 37' C C C C C C C C C C C C C C C CC x x x x x x x x x .org. rei:" 'iTictrocarburi aromatice I 2 III caZLI] depozitelor de deseur] x x 3 x 4 X 5 X (. gunice x X x x x x .. pe 0 geomembrana va ti. Solvenli clorina]i Solventi oxigenali Solventi de petrol bru]i Alcool I x x x x x x x x x x x x x X x x x x x x x x x x x X x x proprietii!ile chimice structura polimerului).9 alifatice Debit (glm?/h) Moditicare Modificaredemasa (%) de volum <1. X gunici Uazc: ..mctiona ca bariera mare decal cea co~siderata in teste. in tractiune.anor . '/01 modificarilor tnurete . X 7 x X 9 10 11 12 13 14 IS 1(. EN 1847:2001. PYC. Tabelul 4-B'.

creand un radical hidroperoxid care trece ill stru~tu~a moleculara apolirnerului. ENV ISO 13438: 1999. greutatii.4. ale geomernbranelor sunt sensibile Ia variarii 4.. se utilizeaza agenti antioxidanti..5.4. dar in anumite cazuri specifice. Singurul efect notabil este eel a! lucrabilitatii. Standarde aplicabile: ASTM D 5885-97.3.4.4.r.4. Se evalueazas.7. Pentru Tntarzil!rea·· procesului se recomanda acoperirea cat mai rapidft geornembranei dupa asternere. 'Degnidarea prin oxidare este datoratii radicalilor liberi care se comb ina cu molecula de oxigen.2. special pe baza incercarilor de laborator. Oegradarea blologica Degradarea biologics a geomembranelor poate fi produsa de animale. Se vor aplica prevederile EN 1107-2:2001. mecanice si chim ice. cum ar fi de exemplu materiale realizate din noi tipuri de polimeri. Temperaturi joase. N ormele ASTM G 155-00 ~i G 154-00 prezinta incercari a~celerate de laborator.4. 4. Geornembranele expuse la temperaturi inalte sufera modificari ale proprietatilor fizice. Probele sunt testate In cuptoare. 4. ' . . poate util de studiat. Degradarea prin oxidare . dupa ce"': esantioanele au fost supuse diversilor factori de mediu. ciuperci sau bacterii. rezistenta esantionului expus fata de cea a probei de control (intacta). iar cedarea lor este definita prin modificiiri ale aspectului. Pentru a combate acest efect.4. In general acest tip de degradare nu este relevant pentru cazul geomembrane lor. Pentru ternperaturile uzuale degradari le geomembranelor nu sunt sernnificative. Degradare datorita radioactivitatll Geomemb.datorita razelor UV Este dificil de estirnat gradul de degradare datorat razelor UV.4. Fisurarea sub actiunea factorilor de mediu Se obtine din incercari specifice pe tipuri de produse.. .4.4.: I . Degradarea terrnica Mai multe proprietati de temperatura.I 132 133 .4. polimerice la a radioactivitate mai mare de 106 . dirnensiunilor sau altor propr ietati care produc degradari ale materialului astfel incfit acesta nu mai poate fi utilizat pentru functia peutru care a fost definit. EN 1296:2000.sudurile sunt mai dificil de realizat. 4. . iii.] 01 rads' . Temperaturi Tnalte. Deqradare. deoanece flexibilitatea se reduce. 4.iar normele ASTM D 1435-99 ~I D 4364-94 incercari de degradare in aer liber.4.4.4.ranele nu sunt utilizate pentru depozitarea deseurilor putemic radioactive datoritadegradarilor polimerilor prin ruperea Ianturilor ..6. iar.

pe baza de procese term ice sau de procese dedizolvare . .4. I in opera. Proeesul tehnologic de imbinare presupune un aport extemde energie de natura termica sau chimica.5 m ~i lungimi de maximum 150· 200.5.:U tori re cu sol vent topirc ell solvent de structura (c) Suduri ell solvent Pentru aplicarea agrement tehnic. respectiv 10.8 sunt redate tipurile de procese ~i efectul produs in . a lixiviatului si/sau gazelor. ce reorganizeaza temporar structura polimerica a geomembranelor ce Yin in contact. Rezultatul se apreciaza 1ntr-o prima faza prin rezistenta mecanica a (a) Surluri pli n ex trudere pana duhla la cald si Illpli"i lit cald (b) Suduri iermicc prin ropire Pe santiere se utilizeaza doua tipuri principale de procedee. imbinarii. Diverse metode de realizare a imbiniirilor III geomembrane 134 135 . imbinare adevi v de contact Figura 4. => existenta unor puncte de trecere obligate prin etansare pentru sistemele de drenaj eonstru ctii.I) Suduri cu adezi v L. In Figura 4. de aceea trebuie acordata 0 atentie deosebita aeestui aspeet. . racorduri eu diverse => deteriorari inerente la punerea sau striipunsa si este nevoie de reparatii. acestor procedee este necesara procedee obtinerea unui in cu adeziv solvent (. lmbinare. Tabel~l 4-9 cuprinde sinteza diverselor functie de tipul geomembranei. Siuteza procedeelor Tipul de geomembrane de vinii(PVC) de imbinure a gcotnembranelor la care sunt livrate. de disponibilitatea unei tehnologii si a aparaturii aferente. imbinarea geomembranelor Imbinarea foliilor de geomembrane este irnpusa de urmiitoarela considerente: folosite in sistemele de etansare latimi de maximum clinuri si Policlorura Tabelul 4-9. => tehnologia de executie care impune realizarea unor rosturi de lucru. de fiabilitatea necesara.8. Procedeul de imbinare a geomembranelor depinde de natura produsului.chimice. cand folia a fost sta~iata fmbinarea foliilor constituie principala zona sensibila a unei etansari. de. necesitand colturi la schimbiirile de directie sau de nivel... de conditiile din santier. => dimensiunile => formele variate ale suprafetei de etansat.

.. camera de vacuum.9 este prezentata 0 sinteza a modalita]i lor in care poate avea loc fenomenul de desprindere a imbinaril 'in cazul realizarii acesteia la cald prin extrudere.Ruprum ill roain supcri. Un program de calcul permite analizarea datelor sub forma unor diagrame tridimensionale. la care se produce desprinderea foliei din "masa imbinarii".'i) (daca Iudepliuestc \g) ADM IS· Rupeura (dacti indeplincste inunbinurc condiriu de rt~Zisl(':n~"d Incercarea intregului sistem de Imbinare care se realizeaza printr-un test nedistructiv constituie cerinta majora de verificare.. putandu-se determina astfel cu precizie pozitia defectelor."""!. B. in zonu Testul este de tip "distructiv".' li) RESPINS· Rupillri! dill adelell'" Figura 4.h:ll!. mostra prelevata fiind incercata la' tractiune prin forfecare ~i exfoliere ("jupuire"). Realizarea de imbinari de proba. Pentru a verifica etansarea. osu~sii de curent electric este plasata pe geomembrana. Modalithtilc imbinarilor realizate PI1'/I s/tdllril 1'1111 care se poate produce CII extrudere. sistemul de senzori aflati sub geomembrana miisuriind intensitatea curentului electric. exista sisterne bazate pe realizarea unei retele de senzori (captori) sub geornembrana (Figura 4. Metodelede incercare difera prin sisternele ~i tehnicile folosite (jet de aer. (d) ADMtS- Ruptura in toaia iufcrioarri (e) AOMIS- Ruprura in toai. poansonare. ultrasunete etc. Eventualele perforatii ale etansarii vor genera valori anormale ale intensitatii. Incercarea de mostre prelevate din imbinare ." Rupiura III imbinurc conditia de rezi!-. (h) RES PINS. creand puncte sensibile in suprafata acoperita cu geornernbrana. dovedesc p executie nec orespu n zatoare.1 0).:::. in zona de separate (h) ADMIS . iar cele de la (h) si (i). Incercarea intregului sistem de imbinari.. Tipurile de distrugere a irnbinarii reprezentate de la (a) la (g) pot fi considerate corespunzatoare (atentie pentru (t) ~i (g) numai dacii este indeplinitii conditia de rezistenta). Pentru controlul imbinarilor. dcgraslarea 136 137 .).~ imbiuarc (t) ADMIS· :". C.Rupurrn in tonin superioara. Testul este distructiv.Imbinarile realizate pe santier se verifica prin urmatoarele A.l. dura zona J.9.cn-t Pentru aceasta este necesara prelevarea de mostre din imbinarile realizate in sistemul de etansare propriu-zis.Ruptura in foaln superioar. ca ~i pentru monitorizarea Iucrarii dupa faza de executie. intcrioun. (e) de: la capatul Irubinfini ADMIS. Acestia sunt conectati prin tire electrice izolate la un calculator.Ruprurf din "<1. utiliziind un tensiometru de santier. In Figura 4. operati i: DESPRINDEREA REZULTATE (a) A))MlS . unde trebuie apoi refacuta continuitatea sistemului.

Controlul etansdrilor ell retele de senzori (captori). ~ Armarea imbraciimintilor asfaltice. formate dintr-o retea deschisa regulata. Golurile au dimensiuni mult mai mari decat nervurile (I -10 ern).2. Inklobate in pam ant sau in orice all material. }. 5.umpluturilor. ~ Stabilizarea si reabilitarea pantelor instabile. geogrilele actioneaza atai prin frecarea retea/rnaterial. GEOGRILE 5. Figura 4.. ~ Armarea . digurilor si barajelor.0efinitie capton Figura 4. sunt: ASTM D if.1. ~. pe ambele fete.5. ASTM D 6214-98. Unele din aceste aplicatii sunt ilustrate 'in figurile 5..11. Saltele pentru constructii realizate pe terenuri moi sau umpluturi neomogene. fiind utiliznre tensi une 15-30k V pentru: ~ Armarea stratului de agregate din fundatia drurnurilor: ~ Armarea stratului de balast la caile ferate. cat si prin interactiunea rnecanica eu respectivul material. Sistem de detectare a defectelor prin baleiaj electric. I'.1 ~5. ~ Structuri de sprijin (ziduri) din pamant annat. Existii geomembrane care au fata inferioara conductoare. Standarde aplicabile pentru controlul imbinarilor 5R20-95(2001).3. in scopul maririi capacitatii portante a acestora.11) Once perforatie declanseazji 0 scanteie si 0 alarma sonora. . Geogrilele sunt geosintetice util izate in general pentru arrnarea pamantului. 138 139 .10. Utilizari Principala functie a geogrilelor este eea de annare. cu deschideri suficient de mari pentru a permite patrunderea materialelor cu care Yin in contact. iar fata neconductoare este testata prin balela~ electr:c (FIgura 4.Gabioane. Stratul con~u~tor est~ inc~rcat prin indu~tie. ASTM D 6392-99. rambleelor.

.. _--- __ . _ _. Armurea ('II geogn"Je afilllt/utiei 1IIIIli drum 140 141 .. Ele pot fi. Tipuri. tehnologii de fabrlcatle Schema de baza a unei geogrile este aratata in Figura 5..sau biaxiale (Figura 5.4.---_. suprapuse printr-un proccdeu special de extrudere ~i etirare.. Saltell geucebdara dill gco&Tn·'e 5..5) ceca ce I~ confers proprietati mecanice diferite.3. de asernenea.3. _ ... Geogrilele se pot prezenta sub doua forme: ~ retele octogonale de nervuri fixate prin noduri. mono.1_ Sh'lIcturi. de spn"jin din piimtint armat cu geogrile Figura 5.2.. Figura 5. . ~ fasii octogonale din polimeri.~-----~-~-~ Figura 5.. _ ...~--~~-~..- . materiale. ~.

alungitii.exprima capacitatea geogrilelor de a se deforma in planul lor. de retea: patrata. ~~aca de baz~ ~l ~e etireaza. care Principalele proprietati fizice ale geogrilelor sunt: • tipul structurii: monoaxiala sau biaxiala. 7L r«: inala Figura 5. • tipul nodurilor: continui integrate. impletite. 1~. • procentul de deschideri (40 . tar la noduri sunt sudate sau impletite. la temperatura controlata.--. Geogrile mono- # biaxiale. apoi in sens transversal). f!A (variaza intre 200 si I 000 g/rn"). t (In gama 2 • 20 mm). se folosesc dou1i tehnici principale: . Caracteristici fizice Figura 5. • rigiditatea (supletea) .6). • grosimea.. Diverse tipuri de geogrile 5. sudate. . rornboidala (Figura 5. nodurile continui integrate si cele sudate sunt rigide. nervura longit nervura transversals Figura 5.he~ter de inalta rezisten!a sau polipropilena).a extrudata (care poate fi constituita din polietilena de inalta densitate po.5. • dimensiunea golurilor (variaza de obicei intre 1 si 10 ern). Schema de bazii a unei geogrile. iar cele impletite sunt flexibile. 2~tehnolo?ii care constau din producerea de benzi independente se dispun In retea.prin fante sa~ g.1. pe doua directii (mtal In sens longitudinal.4.95%). Caracteristicile geogrila monoaxiala geogrilelor se utilizeaza In geogrila biaxiala Pentru determinarea caracteristicilor geogrilelor general aceleasi tipuri de incercari ca in cazul geotextilelor.6. _ Pent~ a se obtine un ansam~lu monolit pomind de la 0 placa de baz. 5.oluri: se practica fante sail se stanteaza goluri c~rcul~re" "'.J/Z /Z /Z _J/ Geogrilele se pot realiza sub diverse forme dreptunghiulara.4. • masa pe unitatea de suprafata. urmarind forma neregulata a stratului suport (vezi 142 143 .4.

multe nervuri si pe noduri. Nervura este supu'~a unui efort axial de inti~dere pan a la rupere. 5.8). Exists 3 mecanisme implicate in rezistenta geogrilelor Ia ancorare (Figura 5. . Caracteristici mecanice 5. trebuis testate'ambelenervuri. de flexibilitatea si proprietatile efort defonnatie ale nervurilor transversale. se aplica . Pentru determinarea rezistentei la smulgere a geogrilelor se aplica aceleasi norrne ca pentru geotextile. WI' Valorile rezistentai nodurilor variaza in general intre 0. . Din acest punct de vedere. geogrilele doua categorii: - pot fi grupate in rigide (cazul polietilenei sau polipropilenei)cu vafori > 1 000 gem: tlexibile (cazul geogrilelor realizate prin procedee de tesere a firelor din poliester) cu valori < 1 000 gem. se rea~lzeazii incercari pe maimulte'nervuri'simultan pentru a obtine 0 precizie mal mare.. ca si de configuratia nervurilor care poate im'bunatati gradul de "inclestare" a agregatelor in grila (Figura 5. Sunt aplicabile aceleasi norme ca pentru geotextile. se poate calcula 0 rezist~nta globala la intindere. ell valori ale eficientei cuprinse intre 72 si 100%. In ca~ul grilelor ~o~axiale: testul se realizeaza pe nervurile longitudinale.).4. . . • forfecare pe cele doua fete ale nervurilor transversale (TR.2. ca ~i standardul ASTM D 6706-01.paragraful 3. Cunoscfind earacteristicileo!a traetiune~':nervurilor si dimensiunile goll~f1lor.4.68 kN.2).18 si 2. . Principiul incercarii este acelasi CLl eel pentru geotextile (Figura 3. ~I ~e~gri lele monaxiale au rezistenp. Nu sunt 144 145 .2.4.61 si 4. valorile unghiului de frecare intre 0 geogrila si nisip uniform indesat avand cD = 44° variaza intre 37 si 46°.. De exemplu.2.2.7. . Figura 5. 5.7): • forfecare pe cele dou a fete ale nervurilor longitudinale (superioara si inferioara) {LRJ.3. '.1. . Daca gri la este biaxiala.4. I Pentru geogrilele valori de proiectare.13). Rezistenta la ancorare (smulgere) Principala calitate a geogrilelor este rezistenta lor mare la ancorare datorita inclestarii mecanice cu rnaterialul cu care vin in contact.2. • rezistenta pasiva pe partea anterioara a nervurilor transversa le (TRb)' 5.4. .3.4). Tn practica. . cele ale rezistenrej nervurilor intre 0. Mecanismele implicate in rczistenta geogri/e/or /0 smulgere Gradele de mobilizare a eelor 3 componente depind de relatia efort deformatie a nervurilor longitudinale.2. . .4. la fntindere ce pot varia intre 23 370 kNlm sau mai mult. Rezistenta la intindere incercarea pentru determinarea rezistentei la intindere se realizeaza pe una sau mai. Pentru determinarea rezistentei la intindere a geogrilelor ace leasi norme ca pentru geotextile (paragraful 3. _ Valorile parametrilor rezistentei la forfecare pentru interfata geognla/a Ite materiale se deterrnina in laboratnr folosind aparatul de forfecare direetii. Rezlstenta la forfecare pe interfeta . produse la data redactarii pezentului nonrutiv.4 kN'.

---. Ffuajuf (curgerea lenta) Datorita faptului ca toti polimerii din care sunt fabricate geogrilele au lanturi moleculare lungi. pot fi reprezentate intr-un sistem tridimensional (Figura 5..rt 10rllisltntd w O.8.'o<""'lil splcilic~.-___ Figura 5.limp pentru geogrile. efort . Modul de "inclestare" a agregatelor in geogrild.'Eo.:=-.1.blng' L-L-~T. rup.~dt t.! limp. _---··0"1 limp. maleculelefiind aranjate in zone crista line care alterneaza cu zone arnorfe.Figura 5.4.deformatie . Sistem tridimensional pentru reprezentarea caracteristicilor efort . E tiL--~'_~ ~~ Coefj.deformatie . comportarea acestaTa la tluaj reflecta gradul de cristalinitate. in general.9.. Cij".i'n ti ~.! Daca forta care provoaca fluaju] este de tractiune. ale materialelor geosintetice. la temperatura Tb va apare mai devreme.:::.~~~gt'---- ! . pentru a temperatura constanta. deforrnatia care era asteptata sa apara dupa tirnpul z. 146 147 . Cresterea ternperaturii irnplica cresterea vitezei eu care se dezvolta tluajul.l~r lzoefortur' "'n =-_-----0". dad temperatura creste de la T1 la T2 > TI· Rezulta ca tluajul poate f accelerat in laborator prin cresterea temperaturii.9) in care se utilizeaza curbe de tipul: /CUrbt!Jle SHERBY DORN / turhl d.timp. Camportarea la t1uaj depinde In mare masura de temperatura. geogrila se deformeaza in timp. Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si. ceea ce provoaca a sciidere a sectiunii transversale si 0 concentrare de eforturi care conduce la rupere cand este depa~itli rezistenta polimerului.3. sunt necesare incercari de labarator pe termen foarte lung.=-. curg ora ItntO . la tJ < '2.urgtrt ltntd 10 ace-t!iO~' dtforlllo!'t lzodeforrnatil 5. Caracteristicile geogrilei.3..4. Pentru a = constant.~~7p. elorl un. ! ~ i~~ i~ 1. i (. Caracteristici de durabilitate 5.. CtJr~td~ rurgm lentil to ocolot..

.l t.aplicabila pentru polimeri de tipul 6.: :':' .63 sunt exemplifieate . Utilizari ti de drenaj georetelele se utilizeaza singure sal! in nc Ie .!\.. ~'..d..<. ••••• :. deschiderile rete et.:-: . . . iI" . : .. degradare chimica degradare radioactivi degradare biologica degradare datorita razelor UV degradare prin tisurare . .~. ~~-:. ~ -. '.. .. baza rambleelor e:c). -... 5. Din aceste curbe se pot deduce alte doua:curba Sherby _ Dorn (viteza de deformatie functie de deformatia specifica.::. panii cand se dezvolts vegetatta... .. Ele indeplinesc in general functii e . unui drum 148 149 .'. georetelele se utilizeaza pentru pro~ecp~ 1 I permanent sau temporar.' . . •• . .curbei • 0 . :'. nf~J. ~. . •• C eoretea :-. d'ica pa -trunderea parnantului in . • • • • • • densitate. 6."':.t ect utilizata pentru drenarea fundafiei .in planul E .. se interseeteazii.. p Cu funetie an~ierozionala.. " X:·.~.. ~I pante or.. functie de logaritrnul timpului..-. Deflnitle Georetelele sunt produse cu structura plana deschisa.' .~.-. 8) si curba coeficientilor de curgere lentil... 8.t. 6. " . '.r:~:fl. Degradarea geogrilelor Degradarea geogrilelor.."" 5%' ... 5'Y. • degradare prin hidroliza .xxx)dQ(X .In planul 0 . ". ... ·'.-..l:!lai . '. . poate fi: • degradare termica .'. :"":C ". i) 'i le asociatie ell alte materiale geosintetiee (geat~~tile de ~bl~el) pentru ter~.f: izocrone ..' - " ".··-·:·-j(jXx:Xj~~.re sunt deacelasi tip ca la celelaItemateriale de lnalta "fIn 19un'1e 6 .in planul 0 ..2.. III C U fu • degradare poliolefinelor.· '. descriu modificarile la diferite momente de timp...t. . . .4... pentru diferite niveluri ale efortului o..1. t ti ce • aeest eaz e Ie se pot asoeia cu alte materiale natura e sal! geosm e I .-" ..' : ... ell ro I . din configuratia in timp a • Izodeformatii . GEORETELE • izoeforturi .: j" . '. -'.:~ .2.' .. ' . descriu rnodificarea in deform aria materialului la diferite momente.' .'.~:.~ : . I' ft re " .>.' ..E. . :. <.:te de fu~dare (de exemplu pamanturi senslbll~ la mg let sau l a structii (ziduri de sprijin.:ei:t:~ee:s~ii categorie pot fi incluse plasele ~i retelele polimerice cu rol de protectie antierozionala.>.:..-:.' .3. in functis de factorul ee a provoaca.. • . perforat Metodele geosintetice. Standardele aplicabile sunt aceleasi ca si in cazul geotextilelor.se produce in cazul polietilenei degradare datorita operatiilor de punere in opera de incercq. : ... :.X.til ~ . Georextil ) .. · . ap ca rmpie com romite buna funetionare a produsului.SZ-~ ..'. can ·S ruanda asocierea eu un geotextil sau 0 geomernbranji pentru a e reco .. Coeficientii curgerii lente pot f determinati prin trasarea unei linii drepte la curbele de izoeforturi pentru 0 deformatie." . depinde de tipul de polimer si. .. . :~~···(~(!(It~. I -.' . .... I ._.. depozite de de~eu~l.. • . Figura 6 .I G eore.N-V~XiXj(·xX~ Gcocompozii " ---:-.. ca si a celorlalte geosintetiee.. «.. descriu moditiearea capacitatii portante a materialului la diferite nivele de deformare. . aceste functii ale georetelelor. w. forma~e dil:_t~'e .:: -.'.. •• ' }{ l:·j..: •• '. prin oxidare . ~(_. '.' ...::--.aplicabili pentru poliesteri.:.

...' ". tehnologii de fabrlcatle..- _. ~. _/ <. 150 151 ..4. ... : . ..':' Figura 6.---_. .s .c~:ri -.... Schema unei georetele.. ~.--- .1:.i->': .. . Figura 6_2_ Utilizarea georetelelor 1(1 sisteme de acoperire a depozitelor de deseuri so/ide Structura georetelelor este asemanatoare ell a geogrilelor. n~~...3_ Georetea cufunctie antierozionala pe talu: .::.. materii prime..... ~---~ . .:....... ~/' ~. i_.. avfind unghiuri care variaza In general intre 60° ~i 80° (Figura 6. dar forma deschiderilor In cazul georetelelor este rornbica. _' ~ ~-_. ' 6.". Figura 6.4).3.Tipuri.

grosimea (t) .-+ -+ -+ -+ Georetelele nervuri au grosimi de cca 5 . ..4.i 'J' . Influenta • orientarii . Rezistenta la compresiune . Caracteristici flzlca Principalele • • • proprietati fizice sunt: Transversal Longitudinal Alilliat densitatea polimerului (p). t er na In pe interfata . ceea. L "::". baza este transnustvitatea.J .1.5. 6. ca :.4.'L din polimer dintre solid. Iubrifianjl). tarea nervurilor fata de directia e directs (3.1).0.4. tru alte materra e geosm . ': . a deschide. P enrru monofilamente sudate tennie. Deexemplu.ton:n~ unghiurilor etc.. .2.941 g/cm '. aplicabile: 64 99 - .933 .. Deterrninarea confera nervuri solide trefilate 0 rezistenu sporita.4. 6. .:. LegMura dintre fire 0 0 Plasele sunt Caracteristicile pe care Standarde resiune prezinta importanta datorita de comp .• .~' l Omm. Ele pot fi alcatuite solide extrudate.1.3. 9) alunecare ~l este influentata e orren . din: 6.3. -] 020 g/m~. protec!iec(mtra raze lor UV) ~i 0.g tetic~ in aparatul de forfecare .ilor.'. .mai mad ~i sunt din fire tlexibile multifilamenta~e sau·multifilare. realizata prin iextrudara variaza intre 680. . Caracteristicile georelelelor Pentru detemlinarea caracter.ca ~l.. Ele au precum ~i 0 transmisivitate foarte mare. ASTM D 63 se face prin termosudare sau innodare.3. •d . P· lor.1 mm grosime.v$riaza Directia lie sol icitare aSlipra ! Figura frecare.variazii intre 0.. Caracteristici hidraulice 6. (au grci~ime mai mare si in unghi drept.te.2.3. acestea.25:" 0.1.>1 ~en. 6. grosimea efort' normal nu este foarte masa pe unitatea de supiiafa!f"<J.10 mm.d detennma. Rezistenta la forfecare . nervuri din polimer spongios extrudate deei debitul transportat este mai mare).ce Ie . mare sdple!e~i fl~xi.v.2. nervuri lor rezistentei III intre sensibils la variatiile'de §. determinari (Figura 6. 7S% aditivi .2.4. 6. () de fluid in planul .4. . pentru 0 georetea de 5. . Caracteristici mecanice 6. influentei lichidelor. .2. ele au golurl .4. 0 Georetelele sunt realizate 2% negru de fum (pentru (antioxidanti. 0 eoretea si un alt material se Rezistenta la forfecare ~mltre . functi« de proeentul de negru de fum ~i de aditivi.4. . hi1d rau liea.4..bili1i. a capacitatii de transport a are redueerea secpunu asupr . 152 153 .au iptersectiile '..ariaza in functie de tipul de georetea si de grosirnea sa. 6. Rezistenta la tractiune c aracteristicilor de tractiune . · se rea Iizeaza . formate varianta a georetelelo-.isticilor georetelelor se folosesc aceleasi ca in cazul geotexfilelor ~i geogrilelor.. 6. in general din polietilena eli adaosdecca geogrile (paragraful 5. caractenstica ruWl. Transmisivitatea masa • dimensiunile dimensiunea n ervuri lor..5).l. <O:.t.4. ipala functie a georetelelor de fiind transportul .2..

3.-.. .groslnleat ru etermmarea acestei teri .1 se extrapol ~ I -. 0 alegere mare).' .2.I11. eu modul de deformatie Trebuj~ avute in vedere tluaJul. chimice exista mecanisme un standard ca si la specia I celelalte pentru evaluarea rezistentei ASTM D 6388-99. pe term en lung a groslmll . eaza rezu tatele pe t d ..4.. contmuare I.1 .:>3x J 0-5 m 2/s utillzan la b ' (I . valorile debitului tr mai mari de cat in 1 '. 154 155 . Degradarea geore1etelor Degradarea geosintetiee Pentru georetele: georetelelor (paragrafele se face prin aceleasi 3. defonnatia .' .' vlatii a lueriirii.4. Piitrunderea geotextilului Pentru corespunzatoare ill deschiderile georetelei.curgere. n ru urate aproplate de durata de georetelel contact).' 0 normade-eomp'O .~.• . . e ~u care georeteaua entia e medin Ineercarea trebuie sa fie realizata In ac eleasi condJ!lI ca in realitate . . ~ determma valoarea debitului d .:> 3xlO·4 sunt 1112/S In general. . d lichidul.. argilei prin geotextilul (argi Ii'!. Pent d' I a e. . pentru pentru ut~l~z~ri la depozite de deseuri: 0 .4.3.. georeteaua materialele nu sectiunii prin patrunderea rnaterialelor ceea ce prive:. 6. este acoperita pot patrunde eu un geotextil S<lU 0 punct de vedere • • _' manrne dlll S.' ~" a a mlgrafll '. 1 .U.1 capacltatea georet J .4.. 3.4.~ ega un or dinrre nervuri .4. tine sa vine 111 de separatie colmatfind-o (daca care si a 6.. Pentru evitarea impiedicarea acestui fenomen trebuie realizata 0 dimensionare adecvata geotextilului.e er e a transpotta in trei fenomene: evitarea aeestui fenomen trebuie realizata a geotextilului (netesut.'?... pnn patrunderea materialelor care a copera ~ Dad georeteaua compactata. . tmde k este coeficientul de permeabil'( t. ~:?)'.A. (EP' al transmisivitatii: A) lJnpune vine adiaeente In deschiderile georetelei ~i in contact " Urmatoarele m icsora se.. Caracteristici . upa.4.. I cazu georetelelor.5 si 5. sub actiunea unui ef rt . '.. . In de durabilitate Figura 6. penoade hmglde timpi de . Colmatarea cu material argilos curgere . resi ne mentinut constant:.i S . Obturarea adiacente prevederile Dad in din geomembrana. este functie de orientarea si tipu] I r~t'J . .4 .4.llitie~tiv sec!iune~ eerinte .~----.pentru co "'. carac errstici se aplica 6. mtereseaza . ----. e = k ·1. 6. mcercare :. 2.. Actiunile de tip dinamic pot agrava acest fenomen.. ansportat cazu geotextdelor...te materialel Ag ti d . azine acur] de aculllulare): 0. de materialul dimensionat Cll sectiunii de In deschideri' dator t.. . (F.'. .4. ob~urarea adlacente colmatarea georeteaua. geocompozit tread prin geotextilul geotextilul nu este coreet este in contact cu un material argiles bentonitic). rar t . pe termen lung .4. exista posibilitatea ca particulele si sa ajunga fata in georetea.4.4. Fluajul (curgerea lenta) Fluajlll reprezinta in acest caz reducerea .2). de CIrca 3 ordine de 6.ura.ig. mportarea III trmp. .6.' . standard~lui ASTM D 47 I 6-01..

_. propnetatilor ~i functiilor mate ' I [ geocompozltelor este . . omogen si rezistent la poansonare.2.I f' .geogrile: sum folosite _' pamantului sau a imbracami t i bitumi pentru lucrari de armare a .. Geocompozile 7. . separare :.3.pam ant: .mu e III eplinesc functii d filt renaJ (aceasta din urrna mult imbt _~. :. geomembrane . Aceste produse aliaza un material natural. n. naturale sau polimerice. 7. Tipuri. Ulilizari Geocompozitele bentonitice sunt utilizate peutru a indeplini functii de etansare la diferite tipuri de constructii: 157 • 156 geosintetice . d ' ..2. ie .geomembrane' geot t'l I degradiiri mecanice frecarea di t .7.georetele' geote fl I sub georetea.geogriltl." geutextlls .asociatii de fibre polimerice si pamant. orman 0 etan~are foarte eficace geotextile . sau georeteaua" • X I U poate fI plasat deasupra sau Geocompo~itele astfe] obt' t .' pro fl ate. ' 7. funclii. In re geomemb -. e geocompozlte sunt asociatii de: geosmtebce bentu ·c. In ~ateriare pohmence: miezul ' drenaju] Geotextilele afl t po lmenee extrudate .3. :.1 • geotextOI Unatatlta pnn prezenra geotexti lelor).b ' geomembraneJe f 'd' ciaza entonita ~i geotextilele sau . benton ita. _ . Functia de etansare este asigurata in general de bentonite.0efinilie benlonilice .Prineipiul de funetionar~ al . eventual armate cutihre de stlda: aplicate la annarea imbracamintilor bituminoase ale drumurilor. eventual. 7. e materials care au In cOlnponenta 1mbinarea se obtina ' . Proprietatile lor sunt insa de multe ori modificate datorita asocierii lor cu alte materiale. cunoscute sub numele de en onl Ice ele asoci . ' Geocompozite B t iti DI a. " e I rare.ide etansare.3. materii prime Principalele tipuri d ' • '. sa 7.i se folosesc In scopul imbunatatiri i capacitatii portante a terenurilor slabe. acoperirs Geotextilul asigur. Materialele geosintetice ce intra in componenta geocompozitelor sunt eele de baza. n er I Ul11moase' geogri I I . Definitie GEOCOMPQZITE Geocompozitele sunt combinatii d ' lor eel putin un produs geosintetie . alcatuite din benzi de polimeri sau geotextil. care prezintii 0 penneabilitate foarte scazuta datorata capacitatii ei de umflare. utilizate in scopul imbunatatirii proprietatilor mecanice ale pamantului: . a ~l renaju] lichidelor care astfel TIU mai vin In .ex 1 U mare~te rezistenta la . rana ~l stratul supon sau cel de contact cu geomembrana. c I d ".. e e ete asigura functia de Geocompozitele bentonitice sunt produse prefabricate ce asociaza materialele geosintetice si bentonita.'. ' e e maresc rezrstenra s ICI mecanice reduse. care sunt umplute eu material granular. anera ImpermeabiLl cu reziste t. • geocelule: structuri tridirnensionale.. care este supusa unui efort normal de compresiunein timpul hidratarii pentru a permite controlul variatiei de volum. geotextIlelor cu caracteri ti . . Exista si alte variante de produse compozite ce inglobeaza rnateriale geosintetice si dezvoltarea lor continua. care asigura ' I a e pe una sau pe amb I f ' filtrare.1. rta e or componente tf I' " materrale care sa ri'ispund-' ' astre meat a unor cennte precise. sub forma de fagure. ' ° este format din materiale I' . printr-un material user de pus in opera. cu materialele geosintetice care au rol de protectie si. .podate. h p[~satii Intre doua geotextile. ena ~l se termosudeaza astf I' . ' • geuttlxtile cu mlez drenant dO . . tonne tridirnensionale din materiale geosintetice umplute cu diverse materiale • geogrile sau gentextlle .i d '. in insusi procesul de fabricatie a geocompoaitului.bltum.a a recare sponta. . _ e meat sa formeze 0 • .1. formand 0 bariera etansa si eficace. " realizate din acelasi mat 'I' ' e e oua trpuri de geosmtetice pot f b ' -.

Utilizarea geocompo zitelor bentonitice fa etansarea calla le lor In figurile 7.3. 7. ~O~ t ~ • • ~. bariere verticale de etansare.2. utiliziirile geocompozitelor Figura 7. Utilizarea geocompozitelor hentonilice baza a depozilelor de de~'eun' solide fa eta1!§area de 158 159 . in etansarea de baza ~i in cea de suprafaja. materii prime.3. tehno Ioqu de fabricatie .3 sunt exemplificate bentonitice. . ~ rezervoare ingropate: ca etansare simpia sau combinatii in zona din jurul rezervorului. b entc. in asociere cu un strat. tuneluri.~ depozite de deseuri: sub geomembrana.geotextJl. ~ ~ ~ protectia pinzelor freatice ~i a zonelor de captare.hen ton Ita .1. rutiere. rigole: ca etansare simpla.7. • Asamblarea se poate face prin: Figura 7. ozite bentonitice: til . stocare a lichidelor poluate.mitice la etansarea t Fi ura 7.geotexhl. deurgi la compactatii pentru etansarea de baza: ~ bazine (de.bentonlta . ~ canale. deasupra geomembranei ca protectie contra degradarilor mecaniee. de agrement): ca etan~are simplii sau component al sistemului dublu de etansare..3.1 . Exista urmatoarele tipun de geocomp. . geornem h rana.. Uti lizarea geocompoZ/ '01 te g zonei din jurul rezervoarelor ingropate 0: . Tipuri. decantare.

• . netesut ranforsat prin intertesere.. he punetuale bentonit a sau ancore Figura 7. cu grosimi si ex un I erite (neteda sau rugoasa). Ea poate fi continuta intr-un geotextil netesut user.. . .4. Caracteristicile Pentru caracteristicile geocompozitelor bentonitice se face referire la si ale ansamblului. ~ bentonit a @=Zt%J%!1:====:::. deschiderile fiind umplute cu bentonita. netesute. • georetea sudata termic pe un geotextil.~ til.jv _-!=j~" !~. • sandvis rnultiplu geotextil/bentonitiilgeotextillbentonitaigeotextil. ~:::::~:::::::::~---- eventual geotextil a ~ . a defini un geocompozit bentonitic componentelor (benton ita. Umiditatealbentonitei la livrare variaza 111 general intre 10 si )8 %. fi~rele ~r~ec~ndprin stratul de bentonita ~i conferind ansamblului 0 rezistenra sponta $1 garantia integritatii produsului (Figura 7.6). Geocompozite bentonitice cusute.4. int~rfesere: fibrele geotextilului superior sunt ancorate In geotextIlul .: mu~:tt":!3I"Dl" tu. q3E!i1t--~:: geotextile bentonita+adezill . arnestecat eu nisip.. Ansamblul este consolidat prin intertesere. • ell gel de bentonita realizat prin transformari polimerice. Exista si produse care contiu bentonita calcica sau calcica activata (transforrnata 'in bentonita de sodiu prin procedee chimice) sau eu aditivi ce ii maresc rezistenta chirnica. Geocompozitele bentonitice sunt fabricate III prezent 111 rulouri ell latimi de la 4. t . grosirm ~I valori ale masei pe unitatea de suprafata. plus un geotextil suport.:.!1!u. . eli deschideri mari. :.5.2 si 6.it.mfen?r. '___~embran Figura 7. continue. Un al doilea geotextil acopera acest sandvis. Bentonita se poate prezenta sub forma de granule sau de pudra ~i este de cele mai rnulte ori un montmorillonit sodic. Al treilea geotextil. t Cll diferite 7. de diferite tipuri.rinter ~esttte geotextile Figura 7..4) bentoni t eu iHaooziY. Geocompozit bentonitic lipit...i. lipi~e. 6.'. I. putand fi mai mare in cazul produselor speciale. care are rol de "rezervor" si mentine bentonita 111 tirnpul transportului si instalarii.~..2 m si lungimi intre 30 $i 60 m..0 m la 5. Cant ita tea de bentonita variaza de regula intre 3. a fost adaugat pentru a preveni uscarea 'componentei bentonitice ~i aparitia fisurilor.~=---.3. fie prin cusaturi (aneore) (Figura 7.5). Gd·ef·o~embrane~epot fi.tu.::~ .0 kg/m". stratul de bentonita este lipit pe eel de geosintetie aJutorulunul adeziv solubil in apa (Figura 7. • cu geotextil impregnat cu bitum si suflat cu ardezie pentru imbunatatirea caracteristicilor de frecare pe interfata cu alte materiale. Geocompozit bentonitic intertesut. Produsul a fast dezvoltat pentru a impiedica migrarea laterals a bentonitei hidratate sub eforturi neuniforme. in functie de climat si de conditiile de stoeare. Dupa fabricare sunt rulate pe un rniez metalic sau din material plastic si acoperite Cli un film plastic pentru a preveni variatiile de umiditate. de asemenea.. Exists si aIte tipuri de geoeompozite: • cu bentonita prehidratata si aditivi chimici pen tru 0 rnai buna comportare in prezenta agentilor chimici. ?~otexti~ele folosite pot fi tesute.• _ coasere: ansamblul este cusut la distante egale. compozite etc.t. geosintetice) 160 161 .

1 de perfo C( . • Pefmefhilitatea dupii deformatie: aceasta problema se pune In special in cazul utilizarii geocornpozitului ill acoperirile depozitelor de deseuri. In stare uscatii. n~asa pe unitatea de suprafata.. aceeasi valoare a permeabilitatii a fost obtinuta pentru 8 < 1%. cu adaugare sau nu de bentonite suplimentara. • Permeabilitatea la nivelul suprapunerilor: geocornpozitele benton itice se imbina prin simpla suprapunere. performantele hidraulice ale suprapunerilor sunt praetic identice cu eele ale materialului 'in sectiunea sa curentji. n capi 0 e e precedente: • tipul geotextilului/geomembranei. analiza la microsco r. rea e a sor tie pe placii sau testul (testul H f 0 • volumul sedimentului activare a bentonitelor).. • tipul (prin difractie de raze X. • masa pe unitatea de suprafata.3. • capacrtatea de absorbtie (incerca d b bti .diferentiala. de ordinul a 10-11 .geosintetic identifi~: andsamblu! ~eosint~tiee/bentonjta se real izeaza incercari de re. gradului de capacitatea de schimb cationic' umiditatea. caz in care suportul fiind compresibil exista posibilitatea aparitiei tasarilor diferentiate.ru caracterizarea bentonitei se determ ina: .3. • grosimea geotextilului/geomembranei. incercarea cu bleu de metilen).3. [ cuprinse intre 5 §i 16%. nu all a grosime uniforms pe toata suprafata. 7. in general.1. Produsele cusute. • • • • .10-12 mis. ana rza terrnica • compozitia granulometrica (ST AS 1913/5-85)' • . • Permeahilitatea la gaze: este 0 caracteristica irnportanta atunci cand produsul face parte din aeoperirea unui depozit de deseuri care produce gaze din procesul de fermentatie. Parametrul flux este preferat deoarece pentru calculul aeestuia nu este necesara cunoasterea grosi 111 i i produsului. functie de lichid si de marimea efortului aplicat. n 11l Enslin _ DIN 18132). In majoritatea cazurilor se utilizeaza normele existente pentru pamanturi argiloase. transferul faciindu-se prin difuzie (vezi capiloluI4). Standarde specifice aplicabile: ASTM D 5887-99.. Ineercarile realizate pe plan international au pus in evidenta valori foarte scazute ale permeabilitiiti i. Se pot aplica normele valabile pentru geotextile. bentonitic (geotextile sau eomemb ce Il1 ra In comp~:I!la geocompozitului prezentate 1 '1 I I g rane) se determina conform normelor . • earaeteristieile fizice si mecanice ale geosintetieului. exprimata prin coeficientul de pern1eabilitate k (sau flux = debit pe unitatea de suprafata). un geocornpozit bentonitic are 0 grosime ce variaza intre 5 ~i 10 mm. Cercetarile (La Gatta si altii (1997» au demonstrat eli geocornpozitele intertesute au avut permeabilitati inferioare valorii de 10-9 m/s (valoare maxima admisa In general pentru depozitele de deseuri). Caracteristicile ansamblului benton ita .2..7. In cazul geocornpozitelor lipite. entru prelevarea probelor se aplica prevederile ASTM D 6072-9ti. pentru deformatii. . In cazul prezetni unei geotTerrUf'dre nu exista 0 curgere propriu-zisa pnn acnasta.t-. mann pentru stabilirea . Caracterizarea materialelor geosintetice Pentru materialele geosintetice .lichide (STAS 1913/12-88). incerearea de permeabilitate trebuie sa se desfasoare in conditii cat rnai apropiate de cele existente in realitate. cat si la nivelul suprapunerilor. ~LA (ASTM D 5993-99)' pierderea de lichid (ASTM D 5891-01) . e caractenzare :. Caractetizarea bentonitei • Grosimea sub un efort normal dat. pe t I errte tipun de. Masurarea acestui parametru poate f dificila datorita posibilitatii de pierdere de bentonita in rnomentul taierii esantionului. iar pentru produsele cusute pentru 8 < 5%. atat in sectiune curenta. atunci cand recomandarile si/sau cerintele de proiectare au fost respect ate. .4.3.' p. 163 . 7. stabili d rmanja acestea din urma pentru a c 1 1 Pent un produs sau altul corespund cerintelor unei anumite lucrari). cand sunt hidratate.4. W (STAS 191311-82). • 162 • Permeubilitate'. Exista putine rezultate disponibile In acest I Rezultatele fTCzentate tie refera la geocompazjlele ce conlin guntextile.4. Pent. umflarea libera sau sub e for t normal de compresiune I dif .

. cu o rara a HOJ c [kPa] 16 19 5. care au un rol hotarator. ca racter··lzeaza reZlsten.3. . til lor (paragraful 3. f • Rezisteniu fa e'l_"() te . Standarde speciflce aplrca I e.. aceleasi determinari ca ~i In cazul geotextllelor (paragra I . Valoarea rezistentei la intindere va fi determinata in primul rand de materialele geosintetice. tii ell acelea~i metode ca ~I 111 Rezistenta la poansonare poate fl eternuna c . cusaturi etc).6 42 14 10 9.4. Rezistenta la forfecare interns este dependents de umiditatea bentonitei ~i de tipul de asamblare (Iipire.7.9 0 23 4. • • Rezistenta La intindere: se deterrnina ca pentru geotextile (paragraful 3. iar Tabelul 7-2 pentru diferite interfete..4 32 11.38 23 3.9 0 2.> Nota: .. • Rezistenta laforfecare: se determina atunei cand geocompozitul se foloseste pe taluzuri.4.efortul normal cr a variat intre 0. . . izare) poansonate acct en a.3 ( . ire"): · r re ("JLlpUlre .1 determinarea rezlstentel ~ ful 3 439).~ dimenslllnt po I r _d . .. intertesere. 165 164 .9 0 2. functie de produs . .6 39 4."cu 0" se refers la probe hidratate sub acelasi efort normal ca eel sub care s-a produs forfecarea.5 ~j tr: l"lgura 77 .45-69 GB/geore1ea . PnnclplU . coasere.8 HO] c [kPa] 26 50. tucercan . 'l' b I I 7-2 tn rezistentei fa eocompozitele bentonitice pot. rezistenta la intindere a geocompozitului este rnult mai mica decat cea a rnaterialelor geosintetice.4 13 7. bile: ASTM D 6496-99.8 HO] 2.4 3.. tl bentonitei (autocicatnzare. etc.l Rezistenle rezidualii Rezistenla de varf Intervalul lnterfata c [kPa] c [kPa} HO} de o [kPa} 0 8.2 Cll (J Figura 7. I~ aVI'·I·de ex/c) liere. . . tf eparate pnn urn area . a . Datorita componentei argiloase.. interfala geocomp0::. . t live ate rezistentei /ll _t(JI/ecare pelltm Va Ion orienta '.9 c (kPa] HOJ c [kPa] 36 68.45-69 OBI geomembrana ~ neteda 9. cat si pentru diferite interfete constituite de rnaterialele posibil a fi utilizate in 'contact cu geocompozitul.istellta la . Tabelul 7-1 prezinta valori orientative ale parametrilor rezistentei la forfecare interna in diverse cazuri.7 3.8 30 3.jldivene tIIateJilile geoslIltetlce t entoni IC J' .7 kPa si 140kPa.. ..I forfecare pe interfatii se IItilrzeazfl Pentn.1 30 8. Valori orientative ale parametrilor in tern a pentru 4 gcocompozite bentonitice (GB) Proba uscata Hidratare cu apa fara 37 7 (i ..6 ]9 4. 0 8.i de efortul aplicat. ' I' erciirii este prezentat In ansamblului (intetesere.domeniu.\Of~(~ • Geocompozit Bentonitic GBllipit GB2 cu geornembrana GR3 intertesut GB4 intertesut Hidratare cu lixiviat rara o 0 4. t cazul geotex 1 e .8 31 7 37 5.3. forfecare Tabelul 7-1. fl g . I (I e ut :h iti (GB. Trebuie luata in considerare atat rezistenta la forfecare interna (in planul bentonitei). cu efort normal sau tara. ~ "rara a" se refera la probele hidratate rara efort normal. -e: pomJ. lncerdiri de laborator au relevat coeficienti de permeabilitate intrinseci de ordinul a I OJ5 . b t itei defectele de nnci id tid r datonta prezentei en 011 .8).2). Princtpru me • Re:::.45-69 OB/geomembran 0 a rugoasa 22 0.2 45 4..).I O~J9 m? pentru umiditati apropiate de saturatie. in functie de tipul lor.

. fabricantii de geoeompozite bentonitice recomanda anumite valori Iimita ale granulometriei materialului care va veni in contact eu produsul. Totusi. l~~or •s~ \~~11 1 funda~ental modificate.3. MaJ1o.dezghe] este important pentru regiunile reci. d hi lice agresive poate a uce -" contact cu lixiviati sau a\te pro use c 111 pusa III 'I' _ . bentonitei. ' it t pro use or este schimbul cationic. Incercarile realizate de fabricanti au pus In evidenta 0 buna eomportare din acest punct de vedere.8. ea I:. p -ilor . Modificarea proprietatilor argilelor ea urmare a interactiunilor chirnice rezulta din: • . Mg2'. Daca umiditatea este supetioara acestei va lori. inant Toate cercetarile realizate m 1 ' cu lichidul contarnman ' . cele mai multe geocompozite bentonitice au 0 buna comportare din acest punct de vedere.punerilor este. Standarde specifice ap rca I e. I as e. :1' 7. " i d hid tare si um iditatea bentorutei III . _ alterarea structurii argi'I oase datorita influentei asupra complexului de adsorbtie. t t un aspect un por an . Pentru simularea deteriorarii la punerea in opera in materiale granulare se aplica prevederile standardului ENV ISO 10722-1: 1998. _ . provocand astfel un punct slab. cationul N a~ fiind. . • Hezistenta fa cicluri de umezire . de Pentru caracterizarea cornportarii in timp se determina: • Rezistenta la cicluri de inghet . bentonita se umfla si isi regaseste proprietatile hidraulics initiale. Caracteristica influentata de ciclurile de inghet ..uscare.dizolvarea constituan!llor de catre aCIZl sau . bazine de decantare sau de stocare a liehidelor poluate. reducenlmporan . In genera. ort imbinarile rea izan derulare pe suprafata sup" " 1 150mm dar pentru cazul -. • Compatibilitatea chimica: in special in cazul utilizarii geocompozitelor bentonitice pentru etansari de fund la depozite de deseuri. cu grosime mai mica de b'entonita. bentonita poate fi spatata. -' d't' t' te tre Ule reea e " _ aparitiei tasanlor I erenua _ unei cantitati de pudra sau ' Pentru unele produse se eere ?res~rarea . aceasta problema se poate puneatunei cand stratul de acoperire nu. are grosime suficienta. t te ale permeabi itatu..n~ eta prin alti catiOl~i (Ca". Punerea controlul calitatll A In opera a geocompozitelor bentonitice si - • Comportarea in prezenta materialelor granulare: In general. daca bentonita are In acest moment umiditati sub 4 . valori mari ale tasarilor provocate de materialele granulare pot altera performantele hidraulice. . • Rezistenta la eroziune. Bentonita Figura 7. rt teste hidratarea initia 15 a Proprietatile bentonitet putan .i pierde eapacitatea de umflare. '. . _' I· • du-se prin suprapunere.. _ Latlmea mmima a supra b' I ulatii si marita corespunzator. mieroorganisme. .5%. Realizarea suprapltllerilur 166 167 .a geocompozl it e I0 r bentonitice se realizeazii pnn Punerea 111 opera .8). d e P recipitatie ~l obtutarea pori fenomene ._ I· b'\ 'ASTMD6141-97. d f t l1lomentul contac u UI _ hid tare a bentonitei inainte ea I " ·d nta faptul ea 0 pre I ra d domeniu au pus 111 eVI e ._ Mecarnsrnu prepon e d' 1 contin benton ita sodica. In general. Factorul eel mai important este umiditatea bentonitei la sfarsitul fazei de uscare: s-a observat ca. ' baze ure.. iune dintre bentomta si [ix iviat 'I d rent de interactiune 1 . In conditiile in care un geocompozit bentonitic are 0 grosirne de circa I em in stare saturata. " .5. . dacii produsul este expus unor forte de eroziune. tura lichidului e I ra." In acest eon ex . . respecuv na . valori care difera de la 0 tara la alta sau de la un producator la altul. datorita prezentei materialelor geosintetice care sunt rezistente la eroziune.• Rezisten!a la compresiune localizata: se deterrn ina pentru a evita ca benton ita sa migreze in lateral in cazul aplicarii unei forte concentrate. . daca geocompozitul este hidratat si apoi uscat pot apare fisuri ~i permeabilitatea creste Fisurile aparute in timpul fazei de uscare dispar cand bentonita este rehidratata..dezghet este penueabilitatea. K'). pasta de bentonita in zona suprapunew (Figura 7.dezghe]: Comportamentul geocompozitelor bentonitice la inghet .

. exp I t a_ a pro u su U I.. _ raeordarea la eonstnletiile anexe. ..10 sunt reprezentate sc e . I .) a carui granulometrie trebuie adaptata pentru a nu se deteriora produsul. Tn acest ultim caz. . UI co . praf etc. d fclosite pentru rena]. miez ondulaL . eventual. Cand 0 geornernbrana este pusa in opera peste geocompozitul bentonitic. . . • • • eoloane. ice) miez cu proeminente (simetrice sau asimetnce . 168 169 .Unele produse au deja incorporata in geotextilul superior 0 cantitate suplimentara de bentonita. re 111 o~ re dimensionat in consecm!a. Ea este fermata dintr-un strat de forma (baza) compactat si. po ipropi en. In mod curent se utilizeaza materiale naturale sau structuri prefabricate.• Figura 7. p I" tl .9.eoeompozite In Tabelul 7-3 sunt sintetizate principalele npun g '. I' '1 a sau poliamida Miezul poate fi fabricat din polietilena. Acest strat trebuie P~I~ III opera ea • instal area geocompozitulu~ b~nt~nltl~i azelor susceptibile de a influent» Pentru eliminarea [ichide ofd~I sla~ gt' bUI' realizat un strat drenant e comportarea . Cnntrolul de calltate trebuie sa se refere 1a: Geocompozit ~ Strat granular ~ . granulometna ~l _ calitatea stratulul suport (tipu e rna e angularitatea acestuia.d 1 Miezul poate fi eonstltllit din: geotextil ~i un miez prtn ear~ el. Racordarea in puncte singulare Structura suport: trebuie sa tie stabila si rara elemente agresive. Id t rial granular. 'i h marie tipuri de geocompoZlte e In Figura 7. . Structura de lestare si protectle. _ _ respeetarea planului de punere m opera. Figura 7. "t de repede posibil dupa hidrauliee. o atentie sporita trebuie acordata punerii in opera in zona punctelor singulare (treceri de [evi. • calitatea etansarii In dreptul suprapunenlor. . etc . 'lomerat de fibre sau monofilamente. Geocompozite folosite pentru filtrare !ji drenaj .rcll a III U.sta ~ . . rigole. • ag . de .n '. argila. (nylon).' . ( nfonnitatea cu fisele tehnice).' fltll Astfel de drenuri sunt denumite dr~nu. • retele cu ochiuri.punerea 'In opera a stratului de protectie ~I lestare. drenaj.. ca si ancorarii la partea superioara a taluzurilor. a carei frecare importanta poate duce 1a antrenarea geocompozitului.4.asu fa omogenitiitii proprietatilor ceea ce poate avea a intlue~ta neta. utilizate entru drenaj sunt formate dintr-un til~rll Geocornp~zltel~ . Contactul geocompozitului bentonitic cu un material granular grosier poate duce la a neunifo~itate din punct de vedere a1 umflarii si al umiditatii. daca stratul de forma (baza) nu este corespunzator. dintr-un strat suport. stratul suport este realizat dintr-un pamant de umplutura (nisip.trebuie luate precautii speciale dad este vorba de 0 geomembranatexturatli (rugoasa). . drenaj si earacteristicile 10f. 7. Stratul suport poate fi constituit de asemenea din materiale geosintetice.calitatea prodllsu. astfel incat sa se asigure continuitatea imbinarii. punerea sa in op~ra).9).

Geoeompozitele drenante ClI m iez alcatuit din fibre de calibru mare nu prezinta 0 valoare critics a presiunii. transmisivitatea lor reducandu-se continuu cu cresterea presiunii aplicare. presiunile maxime ce pot fi aplicate vor fi limitate la un procent din presiunea critics. functie de tipul miezului. sub incarcare continua de lunga durata nu trebuie sa i~i reduca sernnificativ grosimea (tluaj). 171 .Miezul geocompozitului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: trebuie sa reziste la eforturile aplicate (normale si de forfecare) fiira sa cedeze. Sub actiunea incarcarilor transversale geotextilul poate patrunde in corpul drenant. TaheluI7-3. ceea ce duce la reducerea considerabila a sectiunii utile. redu:and pe aceasta eoloane polipropi lena parte transmisivitate mare poate eeda hrusc sub incarc<lre. reducand astfel ~i mai mult sectiunea. de drellqj. Geocompozite . Aceasta presiune critica variaza intre SOkPa si c'lOOkPa.e asimetrice • idem proeminente poate ceda pe transmisivitatea 0 simetrice • • • fata. trebuie sa suporte geotextilul. Tlpul de mlez retele cu ochiuri Tipuri de miezuri pentru geocompozitele Polimer polipropilena sau polietilena poliamidii sau polietilena Caraeterlstlcl de drenaj ~ Tipul de mlez >= Pollmer polipropilenii Caracteristici inent eu proem1l1en. mai ales pentru eforturt de forfeeare poate c~da datorita t1uajului progreslv de obieei subtiri pot rezista la presiuni laterale mart transmisivitate midi • ondulat polipropilenii sau polietilenii • • • Geotcxtil Retca ell ochiuri • transmisivitate midi Miez dill coloane • • mica rezistenta medie la fluaj transmisivitate medie spre aglornerate de fibre • eu proeminente simetrice polipropilena bune pentru presiuni laterale mici pana la medii fluaj important transmisivitate mare poate rezista la presiuni Iaterale rnari poate ceda brusc sub incarcare poate ceda datorita fluajului prcgresiv comportarea poate fi afectata de eforturile de forfecare • • • • • lB1fM0!)mtl~~i~~W. simctrice • 170 rlgura V' 7]0 .)~ Miez cu 1" ••. Miezul se poate tasa sub actiunea presiunilor excesive. trebuie sa permits circulatia t1uidului pana la punctul de colectare fad ca nivelul sa creases in miez. In acest caz. proeminente .

. . chiar ~i in conditi i de eroziune severa. produsele obtinute prezentand urrnatoarele avantaje: • rezistentii buna in exploatare. materialele fiind bio. sosele sunt direct lezate d' e e ~I urata de vrata a unei . erfonnant I . Astfel de sisteme sunt utilizate pentru pante moderate caracterizate de viteze TIl ic i ale curgerii. .. . pentru drenaj vertical sau orizontaJ. de drenuri compozite este I ti P itat dezvoltarea unui tIP special . • asigurarea unei acoperiri pentru a evita supraincalzirea sa lara. piltln cand vegetatia se dezvolta. plase.. drenunfe plane care se fol ' . Exista sisteme tempo rare de control antierozional din materi a!e geosintetice. de drenaj Figura 7. care au ca [01 mentinerea solului si asigurarea insamantarii. • degradarea progresiva si controlabila.' ~'. sub terenurile de sport. 1994}. exernplu: . Pentru toate aceste ti uri . Aceste materiale naturale pot fi inlocuite eu cele geasintetice intre care plasele si georetelele polimerice (capitolul 6). e capacltatea de dre . Geocompozite pentru controlul eroziunii de suprafata Asocierea materialelor naturale si a celor geosintetice s-a dovedit eficace pentru controlul eroziunii de suprafata./1. t I' . Diferite materiale utilizate in controlul eroziunii Un domeniu de ap1icatie care a necesl . acestor tipuri de drenuri fu ti d .. • mentinerea umiditatii necesare pentru a favoriza gerrninatia plantelor. . talas.. Sisternele clasice de control a eroziunii sunt alcatuite din materia le naturale care asigura cresterea si dezvoltarea vegetatiei (paie. de filtru. Tabelul 7-4.sau fotodegradabile.lO:J.5. Utal~nMla dol-saonhn Deplfidtt 00 I::Ol1d~~"B amplaS. td ~ v ' c tare pentru geocompozifele I' upa rcoerner. Eroziune temporara si materiale destinate dezvoltarii - \ Material paie sau fan slab legate eu asfalt sau adeziv dispozitive de marire a aderentei "i stabilizatori pentru pam ant geofibre arnestecate cu pamfint 172 173 .. domenlIle de aplicare ale I1C.le e viteza de curgere. imbracaminti din iuta). de • • • • 7. De-bit.12 sunt date vitezele maxime de curgere ce se pot utiliza in proieetare. olosite pentru drenaj sun!" osesc In cazurile In . In Tabelul 7-4 sunt prezentate controlului eroziunii. p. orient . p de drenuri extsta un geotextil care joaca rol Tipulde eroziune I.' atrv. • In Figura 7. care exista !? curgere plana. Chid de proie t .11 sunt prezentan. ce ru ier. grile. Alte sisterne sunt pemlanente si controleaza eroziunea chiar si In lipsa vegetatiei. mljslm 2>10' r~7?0~0'7"'7"'C'7"'--"'~0""""'7'7"'77:C'77":"'7""""'~'=~ {lto"PIUdt. d . in functie de durata curgerii. iar in cateva din materialele destinate In spatele zidurilor de sprijin. 0 alta categorie de geoeom ozite f . '. sub etansarile cu geomembrane' bariera anticapilarii.1nitl''1luil 120 140 160 180 Figura 7. pentru cele trei tipuri de sisterne antierozionale. n~J ~ s ratu llJ de sub pavaj. celule. Acestea sunt alcatuite de obicei din saltele.

retele biaxiale din polipropilena sau polietilenii.-----. Cea mai bllnj Llln~tare. difen te ma erta . perforrnan!a a fost constat~ if tru saltele antierozlOna le din Standarde aplicabtle spec! Ice pen geosintetice i'nierbate: ASTM D 6454-99. t -. c u fibre de sticla sau metal.umplute si acoperite cu pam ant geocelule umplute eu pamant insamantat geocelule saltele formate din doua geotextile cusute intre care se pune 0 umplutura din parnfint vegetal blocheti de beton blocuri de beton anrocarnente gabioane CLl . foarte bune care scad atune I Fibrele de sticla au propneta\l mecanlce rezistenta. fibre de cocos sau fibre polimerice. Eroziune permanents si materiale destinate dezvoltarii vegetatiei puternic armate salte!e pentru controlul eroziunii ~l dezvo1tarea vegetatiei . se pun pe una sau pe ambele fete ale unei saltele din paie. . fibre In sem itort . ntativ ale vite:elor maxime Figura 7.r. •. . 175 174 .!~11. . .i ' S. .Vitezu de pr(>ieda r~ Tipul de erozlune vegetatiei ~ Material pe rermen hu. E e cons au .slab armate HI.~kml' P·l~I~. .alti pohmen. t Ll nylon Incorporate intr-un .. nu I~i modifica dirnensiunile In tirnp.. I' utili-ate pentru cOlltrolll! eroZ1WIII. . Deasupra se toarna sau alt stabilizator. Geocompozite utilizate pentru armare 7. . . Eroziune permanents 0 de protectorc emulsie bituminoasa (eu pe1Jh-fI ~ semitort din fibre stabilizate la razele ultraviolete negru de fum sau alti aditivi chirnici) ~i materiale destinate dezvoltarii vegetatiei . sunt "capsate" pe teren) prezentate In capitolul IV saltele pentru controlul eroziunii .I t In fibre de po les er sa .glll~'s) ---. Fibrele sunt mentinute rf I .: . vitezei scade odata CLl gradul de inierbare.tibre continue arnplasate pe terenul de protejat./2.(nu absorb umiditatea. bumbac. t cateva tipuri de geotextJle annale ell enta in Figura 7. pam ant vegetal In interspatii ansamblului .6.e - ~ 2 to 20 50 lore) Dum!a curgerii prin lipire.• li til la) Mlezul contel<1 strat de poliolefma (polipropJlena sau po ie 1 et .6. . ~a on une .puse pe teren si umplute in interior cu pam ant saltele de ranforsare eu gazon . . coasere sau alte metode. If.. ~ ~ - 7. dind sunt Ingropate In teren.1.IPHiHo:' retele ~i plase biaxiale din polipropilena sau polietilena .a ta In cazul saltelelor antierozionale-. Compozite pe baz3 de geotextile t fi asociate cu al\1 Geotextilele folosite In scop de armare po po I· linen..13 sunt prez e I..

zl~ta su tii b din geogrile umplute cu material .1. 15 . .arnestecuri din pamant granular si fibre continue rambleelor ~i pantelor. Saltele geocelulare tridimensionale din geogrile • geocelute. ambele umplute eu parnant sau material granular (Figura 7. . Compozite pe bad mlnerata Prin rnixarea de arm are ca: pamantulu.14.2. fihre continue pentru si "microarrnare".~ b forma unui ansamblu de celule cu secnune const. C'.=====J~ \ 0 0 ~ BCl1Zj diu poliesrer fnvdis din Figura 7. Sub aceasta denumire sunt incluse saltelele celulare tridimensionale realizate din geogrile si celulele tridimensionale alcatuits din benzi de geotextil. .15). este . 7 . 'h" "I ~ au rornbica eli pere 11 \>1 aza .e di b erI-I' de geote'(til.~ acitatii portante a terenului e lEI 't utilizarea maxima a cap .6. Celule tridimensiona /. . o o benz] SHU din pol iester nykn im-'I._~IIs po!ioh!fill~ din mJQ din polL~ster sau ny lou Co In velis din poliolefina ===~==.14 f?i Figura 7. de exemplu. 7.rue!le care se pre. 7. granu ar..d tnung iu ara s .13. sunt elemente . . 111 ~. de S ltelele tridimensionale rea I'iza t e diIII g eogrile a. sau alti polimeri.l'Gu alti po limen' utila in cazurile in care elementele datorita. ~ d I ru solida si stabila pentru utilajele fundare moale \>1 asigura 0 platform a e uc terasiere. e p~rm~ _ . Figura . 0 astfe] de armare. stabilizarea .2.' '. .Geotextilele pot f annate fi'i eu fibre metalice. 176 177 . . Diferite produse cumpozite realizate dill geotextile arm ate cu alti po limen.6. Sa/tea celularii din geugrile Geotexnl 7 Figura 7. cu clemente polimeriee pot rezulta cornpozite • • de poliester denurnita fibre ~i plase dJscontinue. obisnuite de macroarmare Iimitarii spatiului eu geosintetice nu pot fi aplieate In Zona de ancorare.

se forrneaza celule triunghiulare.. 5. Structuri de sprijin din pamfmt annat ell alveole de geotextil. Rezistenta la tractiune a unei saltele eu celule triunghiulare este mai mare dedit in cazul eelulelor patrate.rnecaruce: Saltelele geoeelulare trebuie sa posede urmatoarele caracteristici se I. respeetiv de distantele Intre pereti.nale ~i b.' lute ell din pam ant armat sub forma de alveole din geotextll. tme III 0 . rigiditate sufieient de mare pentru a asigura repartizarea practic uniform a a incarcarilor pe terenul de fundare. rezistenta la tractiune suficient de mare pentru a permite mobilizarea integrals a rezistentei la forfeeare a pamantului aflat la baza lor. 1 d rmare a terenurilor slabe Astfel de celule tridlm~nslO~. 3. desfasurate pe amplasament ..6. frecare importanta la baza saltelei.16.2):. Diafragmele diagonale NU se prind de grila de la baza.i apoi urnp material granular etc. Rezistenta structurala a saltelelor depinde de forma celulelor si de dimensiunea lor.). . Derularea grilei de baza paralel eu Iinia centrals 11rambleului. e.• f I" "t . p. indoita la eapatu ochiuri. fiind Cand sunt livrate._ . exprimata prin raportul de eficienta la frecare (paragraful 5. ind ind pe toata inaltimea nervurile diafragmei diago.. t Iute eu rna ena I mineral (nisip. Celule tridimensionale din geotextil sau alte materiale .'-' 1 \ \I '1 -' .4. Trebuie aplieat un strat lucreaza pedpart:a s~\e~oa~~~~~ u grosirne deasupra eelulelor inainte de a protector m paman e circula pe ele. 7.. suprapuse ~l ump pamsnt (Figura 7. h·. Se ridica 0 diafragma transversala in pozitie verticala rotind-o in jurul legaturilor.. Prin aceste oe iun . Un rol important in evaluarea calitatilor mecaniee ale saltelelor 11 are interactiunea eu terenul a geogrilei de baza. duse ee permit realizarea de structuri de sprii in Exista proee ee ~l pro . obtinuta prin patrunderea partials a umpluturii macrogranulare din saltea in oehiurile geogrilei de la baza. Pornind dela 0 margine a . pentru lungimi superioare pot fi prevazute puncte intermediare de tensionare .saltelei se a~azii in pozitie verticals un rulou de geogrila de b!lzii~i. Derularea diafragmelor transversale una langa alta pe directia latimii rambleului. e a limeri (HDPE de de fundare.. 179 . .e formeze d' " du-Ie in spatiile celei transversale. bl Ele sunt folosite pentru diferite aplicatii eu seop de arrnare: ram ee.: Se umple primul rand pfma sus. Se prevede in general 0 suprapunere minima de JOOmm intre rulourile adiaeente. peste grila de baza. t' ca 0 armonica. . . -t t " ainte ca eel dill spate ca rindul din fata este intotdeauna umplut pe juma a e 111. Legatura 178 rampe de ~c:es etc'd . diafragrnele diagonale cuplandu-se alternativ la cele transversale.. acestea se prezmta s ranse.. v execurie: Executia saltelelor geocelulare presupune urmjitoarele etape de 1. . Urn lerea oate fi facuta cu 0 instalatie mecaruca C. eu seop. 2.· se IIItroduce 0 bad metalica.' -. crescand astfel numarul diafragmelor de geogrile pe unitatea de lungime . _p I lelor gata umplute. 4.t 0 inferior6inJ'~~:r~:. . la distante de cate 2 m. Lungimea maxima tensionata normal este de 30m.2.za~ printre doua diafragme transversale succesive. pot fi realizate din fli.2.I~%plU intii doua rfmduri de celule pima I~ ju~iitatea " ~It' . .16)._11 :~ 1 I I I J I Figura 7. deruliindu-I ~i deplasandu-] in zig . 2. . 3.a e. Una din marginile fiecarei diafragme transversale este legata de baza cu ajutorul unui snur.2.:n de geotextil sau de po I exemplu). f-~-. . decarece 0 celuls triunghiulara este realizata prin inc1uderea unui perete diagonal In celula patrata. Imbinartle prin innadire ale tronsoanelor de grila se fac prin introdueerea intre nervurile grilelor a unor bare pe toata Hitimea grilei .1l e sa he :ornplet. Se continua umplerea aSlgur~ndu-se ma imn. ast e mea s~ s _I In r~ ~ean. se ancoreaza la unul din capete ~i se tensioneaza.

::1 reducerea grosirnii acesteia.7 rnrn. tipuri.1. Se folosesc ca eleme~t anti.125 mm si grosimi ale peretilor de 2.3.8 -7. materii prime Geoconductele. 7. 8. Conductele din materiale polimerice au diametre si grosimi ale peretilor ce variaza intr-o gama larga.. rar geotexti V geomembranii! geotex ti 1 geomembrana HDPE/tabla de plumb/ geomembrana HDPE asociatij de geotextile/bitum/nisip in strate succesive geotextillbentonita sau geomembraniilbentonita Geocompozitele Bentonitice prezentate in paragraful 7. Astfel. cu grosimi ale peretilor de 1 -7.7.2 mm. acrilonitril butadien stiren (ABS) ~i acetat butirat de celuloza (CAB).57. HDPE. conductele din PVC au diametre nominale intre 200 mm si 400 mm. .7.5 mm . polibutilena (PB). iar pentru cele pe baza de bentonita cele din paragraful 7. Prin tehnologii speciale se realizeaza tuburi perforate.::i 29. Compozite ca bariere pentru Iichide sau vapori .3.::iautostrazi pentru ranforsarea structurilor rutiere. 180 Figura 8. CLl 0 grosime a peretilor intre 1. beton). sunt conducte realizate din materiale polimerice utilizate pentru drenaj . in acceptiunea prezentului normativ.1) sau cu alte forme 'in suprafata si eu sectiune cu diferite tonne ~i pot fi irnbracate in geotextil.asig~lfii intarzierea transmiterii fisuril~r si crapaturilor din ImbraCaml~!lle bl~~inoase sau de beton de ciment existente degradate.3.Exi~ta 0 mare varietate de cornbinatii de materiale naturale ~i geosmrence sau doar de materiale geosintetice care pot fi utilizate ca bariere hidraulice: geotextil/bitum: geotextilul bitumul etansarea geotextiVgeomembranii asigura rezistenta la tractiune. sau din straturile stabilizate cu Iianti hidraulici.::1 un geotextil care reprezinta rezervorul de bitum. Pentru detemlinarea proprietatilor fizice si mecanice ale compozitelor pe baza de geomembrane se aplica metodele prezentate in capitolul 4. Aceste geocompozite sunt elements de arm are subtiri care reduc sensibil :aga~~el: ~i . iar cele din PP diametre de 20 -7.1.fis~r~ la armarea imbraciimintilor bituminoase ~i due la cresterea duratei de viata '.6.ompozitele ~itum • geogrile sunt folosite In domeniul rutier ~i contin un eon '. in straturile de ranforsare bituminoase. Tuburi riflate 181 . riflate (Figura 8.25 mm. Definitle. ?eocompozi~ele confectionate din fibre de stida. cele din PE diametre intre 20 mm si 630 mrn. C.. GEOCONDUCTE PENTRU DRENAJ 8. fixate pe un ?eotex~tllntertesut $1 Impregnate sau nu la fabricatie cu bitum pot f utilizate In lucranle de drum uri . PP. Compozite pe baza de bitum . Pentru fabricarea conductelor din materiale geosintetice sunt utilizati urmatorii polimeri: PVC. Conductele realizate din materiale polimerice sunt flexibile in raport cu cele alcatuite din materiale traditionale (metal.

1.3. I). Norma ASTM D 2447-01 cuprinde valori ale diametrului admise. 5 Se Grosimea peretilor unui tub cu sectiune constantii .Se pot distinge tuburi de evacuare . termogravimetrica.. .1. UtiJizari transportul Tuburile din materiale de fluide. I).d a (beton de. eu sectiuni de 18 . Caracteristici mecanice 8.. 183 . ASTM cromatografie si ale tolerantelor Ca . moleculare . ~i In acest caz este dificila realizarea I masuratorii pentru tuburi profilate ~i trebuie urmarite recomandanls fabricantului In aceasta privinta. de gaz.2.. t e. indicelui greutatii de topire. )' In d oua.6.:.3. .:.e ruateriale geosintetice (paragraful B.ata modurile de cedare ale unei conducte f.2.1.:. .3. t D este diametru Valorile D 1 exterior al tubului.1.48 cmvrn. concentrate) 8. cind nu ex ista it atii: ..i400 mm.lexibile pril~ igura s. Norma ASTM D 2447 ·01 contine pentru tuburi din PE. de la 8 pima la maximum 8.4.3.3 ..ituburi de drenaj. Raportul dimensional standard tuburi se utilizeaza raportul incercarea la compresiune localizata (sarcina Pentru compararea diferitelor dimensional standard. valori ale grosimii si tolerantelor recomandarile fabricantului. • • • • • termodiferentiala.. Acestea din urma sunt perforate . Tuburile de drenaj de diametru la 250 m lungime. raport cu cea clasica • rtgl . Densitatea d li rul din care este realizat tubul. un suport lateral si cand exista un astfel de suport. eromatografie determinarea determinarea de I ichid sub preSIune.. Se p:nr~I I:.3.:. SDR sunt extrem d e vana. In scopul se utilizeaza • • analiza analiza 2 I22·98.ipot avea diametre cuprinse intre 50 IVm .. DiametruJ Tuburile din materl~le plastice sunt in general definite prin diametrul iar una din normele aplicabile pentru determinarea acestuia este D 2122·98.2. Caracteristicile geoconductelor' 8. spectroscopie In infrarosu. . Sl U'. SDR definit ca: 182 .• preve ell e nod:~~~~ Dendsi~~ltea aplica 3.3.:. 8.3.3. . mic se Iivreaza In role de 25 m panii unde SDR =-. exernplu .2.4.1.2. . a B.1.1.4.3.3.1.i n cazul grosimii peretilor.. Pentru tuburi profilate. Grosimea peretilor . Caracteristici fizice 8. 1 8.ieu suprafata neteda se poate determina pe baza preciziirilor euprinse in norma ASTM D aplica Permeabilitatea aceleasi la vapori ca ~I principii In cazul geomembrane lor (paragraful 4. 8. rar t es t e grosimea minima 40. polimeriee se utilizeaza pentru drenaj sau peretilor. lor exterior. F:' 82' ar. Caracterizarea caracterizarii metode: proprietatilor polimerului polimerului conducta se vor respeeta din care este realizata urrnatoarele 8.2.

2.. ". care poate survem pnn pierderi de fluid.3.3. . iar pentru calculele ulterioare ASTM D 2837-01 ~i 2992-01. ~ ~r (a) Ccrlareu unci couducie rigidt: (b) Cedarca unci conducro flcxibiJe libere FIgura 1::" 8 . La tuburile flexibile din materiale polimerice nu se formeaza fisuri ca la cele rigide.2 referitor la geomembrane. 8.. In acest caz se poate 8. •.tkxibik trctata laleral Figura 8. .3. Caracteristici de durabilitate 8.y .. In cazul conductelor polimerice flexibile se ia in considerare acoperirea de pam ant pe intregconturul sectiunii: 184 185 .1.4.3.4. 98 97 Pentru realizarea incercarii se poate aplica norma ASTM D IS . de aceea rigiditatea conductei este calculata la deformatii de 5% sau 10%. Tncercarea de fluaj (curgere lenta) Ori~are dintre incercarile deja mentionate in acest c~pitol po~ fi realizate pe perioade mari de timp pentru a estima evolutia diversilor pararnetri masurati la fluaj.-.2.deformatie utiliza norma ASTM D 2412-96a.•.3. dar in schimb apare 0 deformare. Rezistenta la factorH de mediu A se vedea paragraful 4..3. §f (c) COlllpOrLarca unci <. Modun1e de cedare ale conductelor rigide jlexibile rupere sau deformare.. 8.2. hidrostatice in interiorul conductei panii la cedare. .-)-'···· r ~ ~~\...\ .. Pentru detenninarea curbei efort .:o-. Scheme de inciircare a conductelor 1 8.:OIlUucte . Tncercarea la compresiune sub forte distribuite Pentru a modela efectul terenului pe care reazema conducta san care este pus in opera deasupra ei exista diverse scheme de incercare (Figura 8..3..3) pentru tuburi rig ide.3.2.2.3... Tncercarea la presiune hidrostatica Aceastii incercare consta in aplicarea unei ~resiuni.

trebuie luata In considerare posibilitatea cedarii prin oboseala. Valori orientative ale vitezei de degradare prin abraziune a diferitelor tipuri de conducte Material Vlteza de degradare (mm/an) Nisip mare cu vlteza Nisip fln cu vlteza de: de: 2.46 0 0. In acest caz se rea izeaza 0 mcerca flca Norma ASTM D 3212 se refera la modul de mcercare a etansaru h . ~ tubul este profilat.3.07 2.99 1.].3.02 0.7.3. Degradarea a fast estimata prin reducerea grosimii. 8. care utilizeaza 0 greutate ce este lasata si cadi de la diferite iniiltimi.3.6.3. 8. 8.42 4. unde miscarea particulelor de pam ant pcate provoca degradarea suprafetei tubului. pe~tru seC!lUnea curenta se realizeazi ~i pe sectiuni care comports imb man pnn sudur~.07 0. Metode de imbinare Principalele metode de imbinare a tuburilor din materiale polimerice sunt prezentate in Figura 8.3.5.3. ASTM D570-98.81 0.3. 8. 187 Acrilic 186 . Rezistenta la impact Pentru realizarea de teste de abraziune se aplica standardele referitoare la geotextile ~i pot fi adaptate conductelor. imbinarea este reahzata cu aJutOlu.9. Absorbtia de apa btie de lichid.3. 0.3.4.4.48 0. valabil si pentru geomembrane. In Tabelul 8-1 sunt prezentate valori ale vitezei de degradare prin abraziune a tuburilor din materiale clasice ~i polimerice. 8. sudurile pot reprez~nta Ca ~i in cazul altar materiale Ca si in cazul altor materiale geosintetice.06 0.4.65 1. re de ineovotere. Se poate utiliza 0 varianta adaptata a normei ASTM D 2412-96.4. Rezisten\a la actiunea razelor UV A se vedea paragraful 4.4.5.11. Tabelul 8-1.6.4..86 1.4.1 rn/s 2. De aceea lncerciirile ~~ca~ic~e.14 7. exista rnai multe metode de incercare.8. 8. Proprieta\i termice A se vedea paragrafu14.36 0.3.17 A se vedea paragrafu1 4.4.3.3. ~ elemente prela bri t e.4.4. Abraziunea interna poate apare in cazul conductelor ce transporta noroi de foraj sau din activitati de dragare etc. Otel Aluminiu Polietilena ABS 8.l unoi D aca.3. o norma special pusa la punet pentru tuburile din materiale polimerice este ASTM D 2444-99. Rezisten\a sudurilor geosintetice. Rezisten\a la medii chimice Abraziunea externa a conductelor din materiale polimerice nu este considerata a fi de interes pentru cele mai multe situatii in care incarcarea este de tip static ~iexista 0 umplutura de pamant care asigura transmiterea acestor incarcari.6 m/s 4.3.8.3..3.3.6 m/s 0. Rezistenta la oboseala Pentru tuburile flexibile din materiale plastice supuse la incarcari ciclice.: 'imbiniirilor conductelor.10 0. .51 0.4. conform Se poate detennina printr-un test d e a b sor .1 rnIs 4.3.3. 8. I' ~.10. 8. Rezlstsnta Ja abraziune punctul slab. Rezistenta biologica A se vedea paragrafuI4.06 0. 81 0.04 . '.

._ . /1 £1..:...-. in cazul in care este realizat din pam ant. 189 Figura 8._.. ~ ...... HllliJ.. 1i ' '...._s.- _. -4 . Umplutura primara este de obicei realizata din material granular 9i necesita masuri speciale la punerea in opera la contactul cu tubul.~ _ . / i oo ~_L.. u LJ ~-~ .' ..-... ~ x: cc Cu 1n3nsoanc de UDltE =t: \ .J ....m .-. ~ ...m j < •.~ .J L 9._ / f''''.'1 '.-~..'. k-r~ i . nivelul de efort impus in geosintetic..-~. imbinarea si instalarea sunt mai u:... r».."! I ...L. ::. PPI TR 8... ·__·_·· ...... Pentru a se tine cont de aceste diferente in activitatea de proiectare se folosesc valori de calcul obtinute prin adoptarea: • fie a unui factor de siguranta global ce se aplica la sffirsitul procesului de proiectare. lJ'!f tf ' ~ : :- r- "'j.. .if\"'=r\~":+.J j'...- Incercarile de laborator utilizate pentru determinaren caracteristicilor fizice. 0 Q '... Cu suuuracapb.or geoszntetice '.''\D' 0 0j _ .r.n i.. J' .~.:"( :.._ .. ~.r7:n~'...: ....or de reaJizat In cazul conductelor din materiale polimerice fa~a de conductele din materiale traditionale." 'or -. _. . Umplutura secundara asigura rezernarea si transferul incarcarjlor.. L L._ .- eu sudurl1 prlu c1cctrofuriullc . .Ill :: 1 +. B... 0 0 0 .f. . Pentru aceasta zona se utilizeaza material de calitate mai slaba decat pentru umplutura primara si se poate realiza mecanizat..4.043199.... ~ . 'M-' n-:...• _ . Coeficientii de siguranta trebuie sa La in considerare numeroase elemente...:rt.I-J·· . n .i _ a tubu rt il. . .. Principalele metode deimbinare 188 . Prfil infiletaj'e " i'" 000 O· : I {V r-. U .. _ . PPI TR 31...11:U .. Stratul suport. datorita greutatii lor scazute.) ! I' '.... U J' .... Punerea in opera Pregatirea stratului suport.. . () {) . ~~. Se pot consulta urrnatoarele norme: ASTM 0 2774. ' n :[ -+t .r""-=.' . ceea ce duce la obtinerea unor valori superioare celor reale.._.. • fie a unor coeficienti partiali de siguranta cu care sunt afectate valorile rezultate din incercari.. .) '"' 0 0: j _. AWW A M23.. 11 ·i.... / c. ca de exemplu: variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic.... .. m...''''. 0 -x.. mecanice si hidraulice ale materialelor geosintetice sunt realizate in conditii idealizate fata de realitate.5.. .. l. "i] .1\ .. j' ... se recomanda a fi compactat la un grad de cornpactare de cca 95% pentru a preven i fenornenele de subsidenja si tasare in exploatare._ . a lungimilor relativ mari si a usurintei de imbinare..E...... _ _.J.0(":00 000000 c i'"'''' • '.*.. J 1 /0(:.[i"... to ate din SUA ~i Ohidul MLPTL OP ...... .JIIIIIIIt..!o ....in: . o ()0 ..~. cap CALCULUL PARAMETRILOR DE PROIECTARE MATERIALELOR GEOSINTETICE A "'\". _ j'" f .. DF48 I..... :_~.J.

5 1.5 1.0.0 -l.4.0-1. Coeficienrii Tabelul 9-1. Se subliniaza caraeterul orientativ at acestor valori.0 .0 10 1.0 .0 1.1-1. Valori orientative ale coeficientilor partiuli dc siglll"i1n!r! aplicabil! rezistentei fa lntindere a geotextilelor uti/hate III diverse domenli (Koerner.5 .5 1.1. la Separare Protectie Drumuri nepavate Z iduri de sprijin Ramblee Imbunatatirea 1.0 . " Se exemplificii obtinerea intindere a unui geotextil: ' valorilor de calcul pentru rezistenp.2.0 1. geosmtettc.0 1. di ti I .1 . de conditi ile concrete pentru a nu supradimensiona lucrarea. 'qllll este debitul ultim determinat q.1-2.2 1.5 1. pentru calculul debitului adrnisibil se poate utiliza 0 formula sim ilara: FSpc este un co e fici t partia I de siguranta ' icren degradarea chimicii .1-1. FSDB este un coe fici rcrent partial de siguranta degradarea biologicii.2.5 1.2.1.unghiului de frecare intemii a materialului um~lu~~ra mtr-o lucrare de pamant armat.1.0 . ce [ine cont de ce tine cont de Pentru eazul in care materialul geosintetic are 0 functie hidraul ica. FS{.5 2.un e: DB 1 d capacitatii portante Stabilizarea pantel or Pavaje Cai ferate 1. T. care trebuie alese ell mult discernamant.5 1.2. 190 care va fi folosit 'in proiectare.3.influenta efortului asuprarezistentei pe tern:~n scurt. Tabelul 9-1 confine valori orientative pentru coeficientii partial i de siguranta aplicabili geotextilelor utilizate in diverse domerui. .3 1.0.0.DI es ~ ~.2.in T ult este rezistents la in tindere ul tirna obtinuta di ~.0 .1.5 l.5 1.0 1. de domeniul de apl icare.3 1.1 .5 1. proba~i1itatea ca materialul geosintetic ultraviolete pe perioada executiei sii fie expus la raze Posi~ilitat:a ~a temperatura 'sa' varieze altfel decat a fost preva~t m.0 2. FS t ' III mcercan.1.0- 12 1.n coeficient partial de siguranta ce tine cont de degradarea III lmpu mstaiam.5 1.2.0 10 1. mediu sau lung. 1994) Dornenlu de utllizare FSm pro~ab!lltatea ca perioada supunerii la efo!'t sa fie mai lunga decat cea prevazuta In proiect.2.2 .0 .3 1.5 .0 t.5 1. ' efectul deteriorarilor produse in timpuI'instalarii efectul deteriorarilor ce se producde-a lun 'I duratei exploatare.5 . este un coeficient partial de siguranta ce tine cont de fenomenul de colma tare.5 1. in functie de materia lui utilizat.0 .2 .0 l.1.2 1. Cll diferite functii. vanabllttatea m~rimii particulelor materialelor granulare contact cu matenalul geosintetic de de Coeflclentl FSFL partialt de sigUJ'anta FSJ)ll in FSDC varia~ilitatea c?efi~ientului de' frecare dintre urnplutura si ~aten~lul. care poate varia cu conditiile de teren In specia] m prezenta apei.l .0 .0 2.3 - I I Tadm == Tult FSDI x FSFL x FS DC x FS .0 1.1 . gu realizare: .0-4.JILl este debitul adrnisibil 191 . al exploatarii si al tipului de material.0 1.0 .5 .0 .dm este rezistenta Ia intindere admisibila care va fi utilizata prOlectare. " .1.0-15 1.3. timpul determinarii proprietiitilor mecanice ale matenalulUl.1-2. din incercari. polimerului la intindere partiali de siguranta aplicati sunt alesi in functie de specificul amplasamentului.3.0 1.2.5 2.II 1.1. ' f enomenu FIS~L este u~ coeficient partial de siguranta ce tine cont de aparitia UI de fluaj.0 10 1.2.

de siguranpi sigurant suticient se va aplica 0 solicitare de proieetare de de siguranta de 1.. "! icientilor de sigurtllltii ' .e slguran!ii ee line cont de FSC8 este un co 1Illata rea biologica.0 1.aI'on orientative ale co 1" 2 . X I e or [esute eu rol de onventional..0 10. de mari astfel incfit de sigurant Exemplul ajungand la 4. La evaluarea a factorilor dedit 2. prin proiect de reellratare 0 se va limita durata va prevedea posibilitatea 2.0 in spatele de sprijin asociate Coeflcfentl ' partlall .• materialelor adiacente In d 1 id ' .0 . factorlll de K. .( slgl~ran(a ce (me cont de patrunderea FS es: 11 err e materialului geosintetic. de parnant de 100 kN/m drenului.1. Exemplul I.3.0 2.0 1.0 1. rezultand la rupere T(/belul 9-. rezult:ind siguranta .0 10.2 1. V.1.0 -4. '. exemple in acest sens.2 . acest mod.0 3. din rezistenta anumite depozite 100 ani.2 1. de deteriorarea FScc' 1.0 1. ui tr frat sau drenat de t '1 . . colmararea chimica. muare sunt prezentate unele . potentialului polimerilor initial..50. 1'1. in i cu precipitat chimici sau de vla\a ~i se FSr este un coeficient partial de " • .2 . Astfel de facton nu mai este neeesar sa fie aplica~i dev in ~i a Iti Domenll de uttltzare FSc Filtre zidurilor Filtre drenuri lor Filrre pentru eroziunii Filtre deseuri Drenaje Drenaje gravitationale sub presiune 2..i pierde gou!. aceasta de filtrare. partiali aplicabili debitul .1 1.0 2. cre~tere de siguranta astfel incat este ales un geatextil 1. Api icarea acestor factori de siguranta globali .0 de sl e slguranta ~ ~ FSCB 1.5 2. Tabelul 9·2 coniine pentru geotextile valori oriental' I •.3 3. coer rcient .0 .0 1. Dar trebuie luat in considerare si un coeficient de la smulgere.0 1. ex I.0 controlul 2.6.0 10. Tinand cont ~i de alungire. e geo exile III diverse domcnii T" 37.poate de tluaj.0 1. • functionalitatea marerialului geot til I' ar a se lua III considerare -I .0 3.2 1.5 1.0. lve a e coeficientilor u I izate III diverse dornenii. de degradare pe terrnen lung.0 4.0 1.0-4.3 care pare suticient pentru 0 de pamfmt.2 1.0 1. partial de siguranra ce tine cont de de bacterii.2 5 ori mai rezistent ar fi fast necesar 1. Oar.0 2.90 % dura 100 ani). tili • .1 1.0 la depozitele de 5. . In acest caz.. .. eaci dad performantele i. arnplasate intr-un dren conventi .0 2.0 S.O 4.2 1..1.2 1.1.2 dad rezulta se are in vedere 0 (80 . 0 Daca materialul atunci un coeficient devine poate fi smuls din terenul in care este forla de 50 kN/m.5 kN/m. Cl' .0 coeficienli a.5 2. In proiectare este neees .44. coeficienti partiali de si • dest I d' .3 2. .5 2.0 3. _ e siguranta poate conduce la u e man In conti .5 1. 1994) . n cazul geote til I I tru. nu afeeteaza poate fi blocata periodica.3 .0 1.0-1. este un coeficient partial d . . ( oerner. partiali ' de stnlctura siguran~a blocat cu un coeticient de siguran!1'i de 1. FSn este un coeficie n t nartial parua d e siguranta ' ce tine cont de tenomenul f considerata peste situatii de mai mica tesatura importanti'l.1.2 1.5 1. . deteriorarea polimerului in sine f '\93 192 . . FSFL FSj 1. La Exemp\ul vedere material cedarea [ucrare annat armaturii trebuie Dad sa se aiba se utilizeaza in un prin smulgere sau prin ruperea cu rezistents la lntindere se va limita solicitarea la 75 kN/m. factorul In 2.. a creste de asemenea.5 1.0 .2 1.5 1.

se urilizenza fine geolextJie..1 G"(Jt<>\il utilizat t ~ . cic1urilor de F·IglIJ'a j(j .3.10._ /0 _ [undatiil« lin III/Uri/Ii/' de filtraTe $i drenaj .1. Solieitori chimice de temperatura.c-.-:9 j/ . • • Solicitdri fizice.:..i ~l 194 migrarea particulelor in stratul agregnt perrnrte 195 . in functie de inciircarea pe osie si modul de transmitere al acesteia in structura rutiera si Ia terenul de fundare. 10.pertormuntele drum pavaJ. Elemente specifice lucrarilor de drumuri Pentru asigurarea calitatii si durabi litjiti] lucrarilor rutjere ce materia le geosintetice trebuie avute in vedere solicitjirile specifice acestor construct] i ~i cele cu caracter general: inglobeazii G80textil • Solicitdri mecanice specifice datorate caracterului ciclic al contactului roata . terenului rutiere. -/.-----.ETICE LA LUCRARILE DE CONSTRUCT!'I • Solicithri hidraulicc .. ..1. . rol de ann are pentru materialele imbunatiitirea sunt previizute urrnatoarele pentn! cresterea intre capac itiitii port ante a rerenun stratul functii: de separare de fundare si in cadrul structurii Principiul este de sporire a capacitatii exterioare.. structurii de a prelua incarcar] Ie Condiriile de amplasament pot conduce la necesitatea realizarii unor ramblee inalte pe terenuri slabe. ·~r7 '·. UTILIZAREA MATERIALELOR GEOSINT.. sunt legate de capacitatea si duruta de \'i:l!.__ ell separator .2. In acest caz se pot uti1iza la baza rambleelor saltele geocelulare.~_ u . Amenajarea drum uri lor necesita adesea santuri de garda pentru colectarea ~i evacuarea apelor pluviale a carer sectiune po ate fi protejatii cu geosintetice. lirnitand deformatiile asociate.·-"·-·T- FJ .dezghet. indepl ini nd sau reabilitiirii Cll drumurilor. de care impiedic.1. Utilizarea materialelor geosintetice la lucrarlla de 10. reran slab L_. datorate variatiilor inghe] . in functie de tipul acesteia.1...drum. raze IN etc.3.1. Tipuri de materiale geosintetice utilizate la lucrarile de drumuri §i rolul lor 10.i a unui lor de sub de drenaj a stratun • drumuri 10.1.1..!~~~):~~!~ __ J . Drumuri fund ate pe terenuri slabe 10.0biect In cazul drumurilor La lucrarile aferente realizarii geosintetice sunt utilizate in principal fundate pe terenuri slabe materinlel e ~eosillte[tCC lor.

c._ GeOs:nteiic t'll. Figura 10.2 schematizeaza acest mecanism.<.m fundore de . Curgere de suprafata ~ mcoroore De osle ~ . fundatiilor drumurilor.__.. Curgerea propriu-zisa prin dren are loc doar in portiunea inferioara a acestuia..... Mecanismul de curgere printr-un dren de margine pentru sosele este complet diferit de eel aJ unui dren _ fitil sau plan.::. 196 197 . prin filtrul .: . cu geosinletlc L_'..». In ...-.__'.- I ?' de membrana lei Reducerea fogaselor ..~~-=~ 1 GeosintHlic o~e _m~ . geocompozite de In cazul fundatiilor de drumuri._.' :.J ...... L ~J.. __ -.suport pentru sarcina pe osie. Mecanismul de curgere printr-un dren prefabricat margine de de arrnare ../ //"::.-. J:i.2.:. limitore a defoffTlotlitor lolerale (a) Limito1<lO delolrr!otiilor lolerale L =r::.mcorcore pe osie \. F. 7 \ / ! .. G90sint(3~c Suprototo de cedore probabllo./ ..._' _ ..confinarea laterala a patului drumului.. ' ~-~ Terc..~~ =_.. reducand astfel fagasele.. ...-7'"-.:. Se pot utiliza §i compozite de drenaj ca drenuri de margine.. -.se utilizeaza geotextile. tore geosinlelic Ib) Crestereo ccpocnnn porlonte Figura 10..t t vgeosintetic \. I . .. ..or _ .. ....//.. dupa care lichidul trece prin miezul dispus vertical..drenarea excesului de presiune a apei din pori deterrninat de incarcarea dinamica.".geotextil..."" '-.._. Curgerea este initiata in stratul granular de sub pavaj.""' ="--=-~-:. .'-.. .( mJ .sporirea capacitatii portante a sisternului rutier prin modificarea suprafetei posibile de cedare.. Elect .3): ~.: .-.. datoratii freciirii si inclestarii dintre armaturi si stratul de agregat...: : \ \----..../ .:. Lm- 1-::':.' Fagos _ ....... armarea asiguratii de materialele geosintetice se realizeaza prin trei mecanisme posibile (Figura 10.19ura 103 Mecanismele de armare prin geosintetice in ca::111 .~\"lllil/'--._~ ~ ~ \ -.. geogrile.... ~/ .:: ==- ~~- jlll!!1 GoosinteNc cu rot 00 .. ---. - . SlIprClfatade (Eldora..: ----': .>-:. < ...7 1111m-_/'nccrcare~ \~..- j~ _ ! ..J h..

.. -. e neeorespunzatoare (funetia de separare si v 10...•."- "0 . esare pentru mlaturarea arm are).. )..'1.:-"" ... Utilizarea geogrilelor la pavajele noi La imbdicil. .•..... cum ar fi cea de bariera 'I r~n e de drumun pot indeplini ~i alte "h capl ara pentru a reduc 1': tul .. ... cu rol de armare si pentru tratarea rosturilor necesare pentru latirea partii carosabile.tile impregnate eu emulsii bitllminoase sau geogrile. .. .. datorita deformabilitatii geosinteticului in plan vertical si a rezistentei mari ~i deformabilitatii reduse in planul sau.....-..~ "h4_"_~. . mg et ...:.. " ~ . ". -:~:. separaTe $1 armare) sponrea rezisten!ei patului drumului in f' .4. elastiee.. atftt pentru lucrari noi.• Figura 104 Saltea geocelularii sub un rambleu . .. Figura 10...2..._J.__\.. Geosinteticele se folosese de asemenea la reabilitarea drumurilor. u e pam ant de dedesubt (funetia prevenirea rnigrarii particulelor fine ~ de separare si filtrare)..Z:k._)\ ~ 198 "-... penetraru agregatului in strat I d t ~ ~mulU1 ~l prevenirea de separare). il .. . geotextilele pot indeplini si 0 functie de protectie. • rutiere IncW'carea data do roara Strat 11t!:uprafatu s Geosintetieele utilizate la lue ~ '1 ..:'~. ... Se pot utiliza geotex... 199 .. dfind astfel posibilitatea ea straturile bituminoase sa fie exploatate in dorneniul deformatiilor mici.Utilizarea materialelor geosinteti ~ fundare a drumurilor are u ~t I ee pentru Imbuniitalirea terenului de rma oare e efecte: ... . ~al~eil.. zonelor de cedare p lastica r v... / • .. Armarea imbrikaminti10r rutiere Geotextilele si geogrilele pot fi utilizate pentru a intarzia propagarea fisurilor imbriiciimintilor rutiere bituminoase (functia de armare). ".. De asernenea.... . functii..5.dezghet asupra pamanturilor " e e ec ciclurilor de patul drurnului. .' reduee!~~ eforturilor pe funda ia d .. en ia e eu rol determi t~ ... redueerea tasarilor difer ti t Imp (~netIa de arm are)..•• '... cat ~i pentru repararea lmbracamintilor existente....~1.g~ocelulara ._.... m stratul de agregat (ftmctia reducerea adancimii exeavatiei nee "~ eventua1'elor material ... .: ::":. evrtarea deranjarii terenului de fund " .mintile rutiere noi sau Ia repararea imbracamintilor existente materialele geosintetice se utilizeaza cu urmatoarele functii: etansare arm are protectie Geosinteticele utilizate cu rol de ~ pentru imbracamintile bituminoase actioneaza atat prin absorbirea eforturilor verticale transmise. gelive din terenul de fundare sau chiar Efeetul sporirii capacitatii portante a ". saltele geoeelulare sub un bl' ~ 1 terenului pnn utilizarea unei ram eu ina teste prezentat in Figura 10.. ~ .1. . Incarcarea data isura transmisa ______ ~-~----Goognl" ABC.-:-.' f' ("' . . sportrea cfortului ca urmare a inalta rii coustructie] _.... are in timpul executisi .. Z~:~~~~....'.3.:. _ .:::-::~~:~=:=::::::~::~:::::~ _..' directia dedezvoltarr.•~~.-71/ '~""... lucrarilor (funetia de . Utilizarea materialelor geosintetice determina: sporirea duratei de viata a irnbracamintilor scaderea costurilor de intretinere.>__ .. cat si prin preluarea eforturilor de intindere in plan orizontal.• .. nan III mentinerea el ru iere runctia de armare) re d ucerea lucrarilor d intreti " a drumul ..lt Pavaj ex istent Dale do beton Teren de fundare Rest a) lisurare prin trunsmirere b) formarea fagasclor redueerea grosimii stratului d e agregat necesar (functia de se~arare si armare). integritari] imbracamint ...~''_':"':': ~~:'... e m retmere ~I prelungirea duratei de viata Ul.

tn functie de rolul prevazut Pr mcipa I e d e a 1egere se diferentiaza.~ ..:. fluajul si Pentru geotextilele care ind lines fun "1 armare alaturi d' ep c ctii e de separare §i de -=== a n e cerintele de comporta t ' cerintele legate de deschiderea or' ~en mee~~l~ trebuie urmiirite ~i materialul cu care va veni in cont~ct. armare Toate functiile m!resc dw:ata d: exp!o~tare a imbracamin!ilor te uc groslmea Imbracamintilor bituminoase bituminoase' ' "'" t 1. ~r!terii de alegere a materialelor geosintetice ut I sza a a lucrafl de drumurl .1. A". 200 201 . In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii.I izeaza geotextIle. ulati anelmea §l amploarea raga§elor produse de elrc atie pe b ~ ~ . ep mit in Iucrare.1. trebuie avuta In vedere rnobilizarea rezistentei la intindere cu deformatia. 10..t l nfecti . ~. ' ens ICI e e ecare pe interfata. autosttiizilor.1. eu durata de arm are. In ceea ce priveste utilizarea geosinteticelor ca strat antifisura. caracteristicile de frecare §i de fluaj din tractiune).0. criteriile A I In .:Ie asigurii acoperirea rostului dintre t .90 30-60 < 30 Caracterlstlca CBR a terenulul 2-3 1-2 <1 Filtrare ~i. a fi d I' . separare ~1. prin raport cu trebuie a. ¥ . Fata de cele prezentate exista precizate in standardul SR EN 13249:2000 caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de drumuri acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor._t:t~~il:e. Functii posibile ale materialelor r=--' geosintetice Functll puslhlle Se pot utiliza geoco . Pentru alegerea materialelor geosintetice utilizate la lucriiri de drumuri vor fi aplicate prevederile SR EN 13249:2000. . funetiilor p~ e~r. un or §l A Rezlsrenta la forfecare nedrenata a terenulul (kPa) 60. fixate e f ).llor §I de permitivitate. Punarea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarlle de drumuri Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe terenul compactat §i nivelat in prealabil.~tnibre de sticla. in anexa 6 sunt prezentate cerintele UE pentru materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. rezistenta la poansonare statica. pe un geotextil care pot indep~~ol'zurm~tO eCltlOfunate. ca si incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. in stratutile de tanforsare bituminoase. '. ti 'I d fr e armare sunt pnontare durabiIitatea. t im racarnintils bltuminoase ale drumuri] .4. Eventualele schirnbari de pants ale profilului vor fi raeordate astfel incat materialul geosintetic sa poata fi in contact cu terenul in orice punct. e ere caractenshclle meeanice ale terenului de fund upa cum se prezmta in Tabelul 10. separare Filtrare. mle~oreaza adanci .5. geogrile sau geoeompozite cu rol A Tabelui 10-1. .. posibil. Latimea pe care se realizeaza suprapunerile este functie de caracteristicile mecanice ale terenului de fundare (Tabelul 10-2 pentru cazul in care sunt utilizate geotextile) ~i de orientarea acestora (longitudinala sau transversals fata de axul drumului). moa~e sau d~ beton de ciment existente degradate sau din stratunl~ st~bllizate eu uanti hidraulici. largire intarziind transmi . S ructura rubera existents §l zona de La realizarea de tr:~:~~~:e::t~:. are. .!Ul~. posibil. rezlstenta la intindere caract . . simple §l duble.e geosintetieele le indeplinese in lucrare d~ . Pentru geosinteticele utilizate cu rol d '. . de exploatare mare se utili ~ I~IOoase. .m st~aturile ~itumin~ase de deasupra. a oare e nctii: Intarzie transmiterea fisurilor §i crapaturilor din imb ~ ~ intil bitumi racamin I e .

" »..=~.I < 0. Utilizarea mate cai ferate 10.lo ~. cat ~i pentru deplasarea echipamentelor de manipulare si transport. in acest fel se diminueaza considerabil tendinta de deplasare atat lateral.Tabelul Ill-L Latimea suprapunerilor geotextilelor pentru lucrdri de drum uri " . 'f drenaje. . Utilizand a fundatie armata cu geogrile. • I t I zarea L a Iucran e l' . a carer grosime totals in cazul platformelor "grele" depaseste 100 cm. Sarcinile ating valori importante. in combinatie Cll rezistenta la rupere a geogrilei.=.. d baza Cll capacita e por ) " rambleelor pe terenun e .1 '.6). w B!~::. rol de separare ~ifiltrare (Figura t 0. Prin solutia de alcatuire a platformelor trebuie sa se asigure pe toata durata de exploatare prescrisa indeplinirea conditiilor de a nu fi depasite eforturile de tractiune admisibile la baza imbracamintei (pentru sistemele rigide) ~i eforturile de compresiune admisibile pe terenul de fundare (pentru sistemele nerigide). ~ •. D. Dispar de asemenea concentrarile de eforturi. .". '". • .3. tm zarea ma erta . manu .::? ~: "'.' '. .zisa.5 . in special in cazul platformelor destinate depozitarii containerelor.i mite conditi I de amp asamen .I:r" I""T/""T r-L} .5 c.3. 10. • """". 203 202 . 'li t . functie de caracteristicile terenului de fund are ~i a solicitarilor din exploatare. .tunlor. tr:=:I1. Dlstan~a dintre s~l~tun e in ~o~binatie cu materiale geotextile care all Geognlele se uti izeaza . Alcatuirea de principiu a sistemului rutier cuprinde in principal imbracamintea ~i patul de fundare._. '~. Prin structura geogrilelor se realizeaza 0 inclestare cu materialul granular din fundatie si. h1ldrOl trc~ ~ la alte lu~rari. < ~" 'I..•••. tar unghiul de distributie a sarcinilor se mareste.L= = t .1.~ "··.po. cat ~i vertical a materialului ce formeaza patul de fundare.a s a I I • contra ravinarilor ~i caderilor de stanci. la [ucrarlle de rialelor geosintetice 10.~ . se obtine 0 repartizare mai favorabila a sarcinilor.6. 'I 1 tfonnei caii cre~terea portantel rambleului. Obiect bili -" ' odernizarii cailor .'.. matenalele geoslUt itat tantii redusa largirea corpulul . extinder~a dlme~slUm ~r ~ a I ea latfo~ei la sistemele de zo platformei ~i separatra s~r~.35%.heV dm t. etice sunt utilizate in prmcipa pen ru rea I " ferate.. " . lelor geovintetice laJimdllfia lwei Figura 10.900 mm 900 mm sau cusiitura Cusiitura >2 1-2 0. . ' 'I de eo rrila se adoptii de regula de 25~O em. ~'lol'Q . grosimea acesteia se poate reduce eu 25 .. .'I aferente realizarii sau rea 1 itam ~I m " .e~cn Caracteristlca CDR a terenulul de fundare Litlme minima 300-450 mm 600. _ c. Utilizarea materialelor geosintetice la platforme Platformele sunt utilizate pentru depozitarea propriu ...__.'c Toate capetele rulourilor se vor suprapune pe 900 mm sau se vor coase..' platforme pentru conuunere Criteriile asemaniitoare de alegere si principiile d e puner e in opera sunt eu cele de la lucrlirile de drumun. colateral se .2.I~l_. t bTtatii pantelor ~i protejarea lor utilizeaza geosintetice pentru cre~~ere._-I~co ~ >\'~'.

astfel incat patul caii devine contaminat si ineficient datorita scaderii considerabile a rezistentei la forfeeare a balastului. ~n baza rambleului. materialele geosintetice sunt utilizate pentru: . _ georetele eu functie mixta de separare.or grosime se stabileste in functie de conditiile concrete ale fiecai L11 amplasament (Figura 10. Trecerea ritmica a rotilor trenurilor determine oscilatii verticale in patul de balast care poate pompa in sus fractiunea fina din terenul de fundare. Lucrarile din infrastructura caii care inglobeaza materiale geosintetice trebuie sa fie apte sa preia in conditii de deplina siguranta solicitarile specifice acestor constructii §i cele cu caracter general: • soliei/an' mecanice . .asociate de contactul materialelor geosintetice eu pamanturi cu diferite tipuri de agresivitate (pamanturi acide. filtrare ~l armare. ciclurile V· r tgura 10. _ geotextile netesute eu functie de separatie si filtrare. Solicitarile dinamice variabile provenind din traficul feroviar produs in infrastructura caii un "efect de pompaj" care poate cauza deteriorarea rapida a patului de balast. Densitatea retelelor de drenuri fitil se stabileste ~n functie de grosimea straturilor moi. .geotextile tesute cu functie de armare.determinate de variatiile de temperatura.geocelule sau geocompozite de armare. • solicitdrifizice . in functie de incarcarea pe osie. avand ca efect accelerarea consolidarii..consumarea rapida a tasarilor datorita consolidarii primare a straturilor noi supuse unor sarcini pennanente. limitarea §i uniformizarea tasarilor pe durata de serviciu a terasamentelor. impiedicarea aseensiunii particulelor fine din alcatuirea parndnturilor de fundare. inglobate in straturi portant~ realizate din materiale granulate (pietris. .dezghe]. caracteristicile pamantului de consolidat. • solicitari chimice . Specificul lucrarllor de cai terate _ cresterea capacitatii portante si a stabilitatii totale a rambleului.7).2. • solicitdri hidraulice 10_3. . a e~r. care patrunde in pori. etc. _ geogrile monoaxiale si biaxiale eu rol de annar~. expunerea la raze ultraviolete. piatra sp~rta refo\osita din prisma de balastare a caii) dispu~e. Materiale utilizate la lucrarile de ciH terate §i rolul lor Tn cazul realizarii rambleelor de cale ferata pe terenuri cu capacitate portanta redusii.7 Realizarea rambleelor de cale [eratii pe teren de bazii cu capacitate portanta redusii Pentru asigurarea indeplinirii scopului propus in functie de situatiile concrete se utilizeaza urmatoarele materia Ie: . de regula.determinate de punerea in opera §i de trecerea ciclica a materialului rulant feroviar. 204 Aceste materiale sunt. . pietris nisipos. .impiedicarea deplasarii laterale a straturilor din baza rarnbleului. '" . _ saltele geocelulare pentru cresterea capacitatii portante a terenului de fundare.10. prezenta apelor subterane agresive) sau eu materiale pulverulente ee pot sa cada din materialul rulant pe timpul transportului. pamanturi stabilizate cu lianti hidrauliei.3. gradul de A • 205 . de inghet . .3. _ benzi drenante sau geocompozite pentru realizarea drenunlor fitil. viteza de circulatie si modul de transmitere a sarcinilor la fundatia caii ~i I sau terenul de fundare. nisip.

ireabilitare a terasamentelor de cale ferata existente este necesara extinderea dimensiunilor platformei caii la ~oile valori impuse de suprastructurii. Una din solutiile tehmce folosite este aceea de a se realiza taluzuri din pamfinturi necoezive cu pante aspre (2: 1.terea capacitiitii portante a platformei liniilor existente la noile valori impuse de circulatia cu viteze si sarcini pe osie spor!te. se ~hl!zeaza g~ot~xltle netesute cu functie de separare si filtrate (vezi figurile Figura 10. noile taluzuri se pot realiza cu pante mai abrupte a carer stabilitate este asigurata prin utilizarea de materiale geosintetice (Figura 10. geocompozite de armare.f In profil transversal sau de cresterea numarului de linii. .f existent §i cresterea capacitiiiii portante a platformei Figura 10.astar.. Pe reteaua de linii c..l:~~jr. care migreaza ca ~r.fjl:lJ.8. 10.f de debleu utiliziind geagrilc . Se fclosesc geotextile netesute.8). fie prin interpunerea geosinteticelor numai pe 0 banda de 0 anum ita latime. stabilitatea taluzurilor poate fi marita pe principiile pamantului armat. 9 ~l Figura . Pentru impiedicarea colmatarii materialelor necoezive din fundati~ ciii cu particule fine din straturile suport. .mare~aefectul. Acestea se arnplaseaza la baza rambleului pentru impiedicarea colmatarii pernei din materiale necoezive care se interpune la baza rambleului nou. timpul caracteristicile geodrenului. Pentru limitarea suprafetelor de teren ocupate.nce m ace:te pung! me~!~ne pamanturile In conditii de urniditate ridicata ~! agraveaza starea tehnica a terasamentelor . geogrile biaxiale. geogrile monoaxiale.consolidare necesar. . Lucrarile sunt necesare atat la ramblee cat si la deblee. geocelule. se realizeaza prin eompletarea cu material de umplutura nou...9. de realizare a consolidarii primare ~i de in cazul realizarii unor ramblee cu inaltimi mai mari sau din materiale de umplutura cu proprietati mecanice mediocre. x-?:~~~~ Figura 10. me!eo. Liirgirea eorpului rambleului. eu caracteristici de rezistenta slabe sau mediocre.f.~~L . Aceasta se poate realiza fie prin interpunerea pe 0 anum ita inaltime din rambleu a unor geosintetice intre straturile elementare de umplutura pe toata latimea sectiunii transversale. 3: 1) armate cu geosintetice. Pentru cre:.e a suprastructurii. Pe durata exploatarii liniilor. din materiale e~~ziv~. Se pot utiliza geosintetice cu functie de armare a stratur~lor portante.10). dispuse pe unul sau mai multe randuri. In cazul completarilor eu materiale de umplutura coezive. pe langa geosinteticele cu functie de armare se folosesc si geosintetice cu rol de separare ~i filtrare. determinata de schimbarea pozitiei axei caii liniei c. existente sunt numeroase cazunle in care terasamentele ~u fost executate in conditii precare. Infiltrarea si stagnarea apel?r. formandu-se pungi de balast cu ~o~e ~1 dlmenSlU!:! variate neregulate. 206 207 . platform a caii a fost penetrats de piatra sparta din pr~s~a de bal.. fira extinderea a~prizei ~~istent~. in cazul completarilor cu materiale de umplutura necoezive se folosesc geosintetice cu functie de armare ca: geotextile netesute.ul de pornpaj determinat de circulatia materialulu! rulan~. geocelule. Cresterea capacitiuii portante a unei platforme c.in.'YH~Rt~H~1U'. Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c. In cadrul lucrarilor de reparatii :.

drenuri longltudinale marginale caii: . In functie de locul ~i rolul pe care il indeplineste geosinteticul in cadrul aplicatiei si de solicitarile specifice lucrarii respective. de interceptis ~'idescarcare: . Principalele functii ale geotextilelor folosite la constructia cailor ferate sunt cele de separatie. Criterii de alegere a materialelor utilizate la lucrarlle de dii ferate geosintetice Alegerea materialelor geosintetice ce urmeaza a fi utilizate la aplicatii in domeniul cailor ferate se face pe baza unor criterii diferentiate. In anexa 6 sunt date cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. ceade~.ezentel apelor subterane a~e '. Pentru situatiile cand este ~ terenului inconjuriitor de efecteie ne~ecesar~ asanarea ter~samentelor sau a in zona caii ferate se executa luc dvod~atibl~e pr. esute cu rol de fiItru. Pentru corpul drenant . rezistenta la abraziune).10. 208 209 . ran e I ente tipuri. dublate de hidroizolarea si Pentru crestersa capaciCC mai sus iar pentru hid .3. au ~eo~ompozlte bentonitice. Pentru lucrarile de cii ferate se aplica prevederile standardului SR EN 13250:2000. _ izotropia fortelor de tractiune pe ambele directii principale pentru alungirea de 3%.5). Principala functie a geogrilelor folosite la lucrarile de cai ferate este tili .10.f. ' In aldituirea drenurilor t til avand caracteristicile tehni ' obo ru I tre se folosesc geotextile netesute Ice coro orate cu pararnetrii tu '1 dreneaza. arm are ~ifiltrare. _ izotropia fortelor maxime de tractiune pe ambele directii.drenun de platform a etc. Daca ele sunt incluse In lucrari de combatere a eroziunilor sau de drenare se vor folosi criteriile pentru aceste aplicatii. I a. caracteristicile de frecare si de fluaj din tractiune. in care sunt precizate In plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de cai ferate acestea se refers la rezistenta la intindere a imbinarilor. ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conforrnitatii materialelor. este alcatuit din geotextil te ce fie cu slituri drenante. ec ipate cu geoconducte perforate ~i filtre din geotextile Geomembranele se utilizeaza i]" db' . _ izotropia deschiderii ochiurilor pe ambele directii principale.4. iar pentru transportul ~e Plot folosi georetele sau geocompozite de apei co ectate geoconducte perforate. unde filtrul suborizontal h' e ne. Pentru armarea ~i consolidarea tera crestere a capacitatii porta t If s~mentelor se executa lucrari de drenarea pungilor d~ balast. pungilor de balast cat ~i p t hi droi n e lee pentru hldrolzolarea ru realizate in siipaturi in roci us end I rolbZ?llarea platformelor de pamant sor ezagrega I e sub actrunea apei. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. paman n or care se drenaj. ca: . In cazul folosirii geogrilelor pentru cresterea capacitatii portante a platforrnei caii sunt determinante: _ rezistentele la intindere pe ambele directii principale. fie din drenuri forate netesute. W • W - in cazul folosirii geogrilelor pentru realizarea de pante abrupte sal! structuri de sprijin se fclosesc criteriile pentru aceste tipuri de lucriri (vezi paragraful 10. _ limita inferioara a deschiderii ochiurilor in ambele directii principale (in corelatie cu curba granulometrica a umpluturii drenante).drenur~ transversale. rezistenta la poansonare statica. Cresterea capacitatu uti tzan geocelule portante a platformei c. I rOlzo are geomembrane s .1I portante se folosesc materialele descrise . Drenarea pungilor de balast se oatefa .dFigura 10. n e a p at ormei.

· limita superioara a deschiderii ochiurilor (pentru irnpiedicarea deformatiilor prea mad ale urnpluturii drenante piiniiJa intrarea in lucru a armaturji); .· alungirea la rupere; Principala functi.. a geomembranelor folosite la lucrarile ferate este cea de etansare a platformei caii. Caracteristicile deterrninante sunt urmatoarele: · materialele din care se fabrica geomembrana; · forta maxima de tractiune pe ambele directii principale; · permeabilitatea - perpendicular pe planul de pozare; - alungirea la rupere; - masa unitara; - grosimea. de cai

10.4. Utilizarea hidrotehnice 10.4.1.0biect

materialelor

geosintetice

la

lucrari

. lele tipuri de constructii hidrotehnice la care se urilizeaza P· nnClpa ',--, _ -1 de materialele geosintetice sunt barajele, lucrarile conexe, .lucra~l ~.: d: regularizare ale raurilor (diguri, epiuri, praguri de fund, pro,teq~t), aparall maluri pe cursun , de apa, canale navigabile ~i lacun, digurile mat itnne, cheurile etc.

10.4.2. Elemente specifice constructillor

hidrotehnice

10.3.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la lucrarile de cai terate
Punerea in opera a materialelor geosintetice la lucrarile de cai ferate se face respectand regulile generale de punere in opera specifice functiilor pe care acestea trebuie sa Ie indeplineasca, ~i care au fost precizate incapitolele anterioare, Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare simpla pe suprafetele pregatite in prealabil. Suprapunerile la capete, transversal ~i longitudinal caii, se realizeaza pe diferite latimi, in functie de tipul de geosintetic, pe baza detaliilor de executie ale fiecarui amplasament. La lucrarile de sporire a capacitiitii portante a platformei caii s-au dezvoltat tehnologii de executie mecanizatii Cll trenuri de lucru specializate care efectueaza sapaturile pentru indepartarea materialelor coezive ~i umpluturile cu materiale necoezive, rara demontarea cadrului ~inii - traverse, sau cu utilaje grele de cale care executa ciuruirea prismei caii, Utilajele sunt prevazute cu dispozitive speciale de fixare a rulourilor de geosintetice (geotextile, geogrile) asigurand derularea mecanicii, la pozitia prevazuta, a acestora, in conditii de productivitate sporita,

Contactul permanent cu apa, ca actiune statics si/sau dinarnica , ~ cerinte suplimentare la utilizarea geosinteticelor la cons~ructiile ~:~;:::hnice, ~rin raport cu cerintele generale impuse la celela1te ltpllrl de constructii. Solicitiirile urmatoarelor aspecte: spectifrce _ la acest gen de lucrari se datoreaza

- la baraje: • corpul barajului este supus presiunii permanente a apei datorita diferentei de nivel intre biefu! amonte ~l eel aval; • taluzul amonte se afla in contact direct ell apa din lacul de acumulare, tiind solicitat de presiunea apei, de valurile ce apar pe suprafata lacului, variatiile de nivel et~_; • in corpul barajului drenate controlat. - la protectii de taluzurl: _ • ,__ . . t~ su b forma unor pante , eu inclinari • malurile se prezm a diferite de la 1:1,5 • circulatia apei se produce transversal taluzului prin infiltratie ~iexfiltratie se inregistreaza infiltratii _ care trebuie

210

211

- circulatia apei produsa de valuri §i variatiile de nivel au loc concomitent si in planul taluzului -la baza taluzului se poate produce fenomenul de eroziune - taluzul poate suferi uncle deformapi pilonare al valurilor (tasari) sub efectul de

10.4.3. Materiale geosintetice utilizate la constructll hidrotehnice ~i rolullor .., . e materialele geosintetice sunt folosite In constructiile ~~droteh~l; r dar si pentru cele rnecanice. preponderent pentru functiile lor hjllrau)C ICael~ utilizeaza 0 gama larga de se . j 1 dl mater a e 0 ~ ,,d La bara ee In ~ 'I ~t §i pe taluzuri, indeplinin materiale geosintetice, atat in corpul lucran or, ca functiile de (Figura 10.11): , ~ ,. , ' • asigurarea stabilttatll taluzunlor • _ • • • • (a)

- in cazul sacilor umplut] cu nisip apare §i efectul de antrenare a elementelor individuale de catre curenti - apa poate fi poluata - la pragurt de fund: - corpul pragului trebuie sa fie etan§ - in aval trebuie realizata curentului de apa
0

risbetma

supusa

antrenarii

filtrate (b, c, d) . ~e vertical a si orizontala (b, c, I) separare (e, f) depresionare (e) etansare (g) protectie antierozion~la (e) . stabilizarea piciorului taluzului aval (h)

- malul cursului de apa trebuie protejat - fa digur! de protectie, de diriJare ~!eplurl: - actiunea curentului produce afuieri principal in Zona capului epiului ale albiei raului in

- corpul constructia] asezat pe fundul albiei trebuie sa aiba la baza un filtru invers - Ia baza taluzului atacat de curenti se prevede protectis fmpotriva afuierii - la dtgurl maritime: - digul produce tasarea greutii.tii proprii terenului de fundare
0

saltea de

sub efectu]

- particulele fine ale fundului marin au tendinta de urcare prin nucleul de anrocamente - sub efectul valurilor lungi, in cazul terenurilor apare tendinta de antrenare a nisipului nisipoase,

-Ia piciorul taluzului se produc afuieri din cauza curentilogenerati de valuri - la cheuri: • apar curenti de exfiltratie dinspre umplutura spre bazin, din cauza variatiilor de nivel - in cazul terenurilor slabe de fundare se impune realizarea unui filtru invers la nivelul inferior aI patului pentru

17" rlgura JO . JJ . Utilizarea materialelor materia le locale

. geostn t01 ti ce Ia baraje dill

. ., a] se utilizeaza materiale geosintetice La lucrarile de pr,~teC!~lde m 0 12)' drenare, filtrare, protectie :;;1 urmatoarele functii (FIgura I, .

212
213

separare, materialul suprafata taluzului;

geosintetic

(in general geotextil)

fiind pozat pe toata
1+3.5.

In zona protejata de deasupra nivelului apelor mad se utilizeaza si geosintetice biodegradabile.

.. '7:;~~~~i~~i~:~s) ~1.
Q iTl€diU.

e. . ,... ··-,::N.corep.

_

...

c

. .~ 1 - pnsm pia t ra b ru tii, 2 - bloc de beton, 3 - otel - beton pentru ..' di legitura intre blocuri, 4 - saItea di~ ge.osmtettc, 5 - saci In geosintetic umpluti cu nisip, 6 - protectie dill anrocamente

Figura 10.13. Utilizarea rnaterialelor geosintetice dirijare submersibile
;..
.-.-

la diguri de

..

~~.--....

..

_____

....

__

.. _ ....

1- 1

.(:~.-.-

a.
A-A

1 - prism din anrocamente 2 - saltea din gabioane 3 - gabioane

4 - placare cu beton

.-'-'--~.-

-,-

5 - geosintetic 6 - umplutura
11

:-,"-"'4t;:··
.r_ ......

l'·:-:-J~l;
..

Figura 10.12. Utilizarea materialelor geosintetice

la protectii de mill

materialele geosintetice se utilizeaza la piciorul bermei, in alcatuirea saltelei impotriva afuierii sau sub toata baza digului, eu rol de filtrare §i separare, necesitand si 0 anumita rezistenta Tn figurile 10.13 - 10,15 sunt prezentate solutii constructive pentru diguri de dirijare §i epiuri ce inglobeaza materiale geosintetice.

La diguri de diriJare, epiurl si dlguri maritime,

-,.~-.;~~:

]:

b.

1'- saltele din fascine (gabioane, geosintetice), prevazuta in nucleu

2 - piatra bruta fa realizarea

Figura 10.14. Utilizarea materialelor geosintetice epiurilor

214

215

"·'. . caracteristicile de frecare).protectia antierozionaEi a malurilor apelor curgatoare sau Iacun cat ~l la diguri de d' .. deforrnabilitate (pentru preluarea tasarilor). care pot fi etanse sau ermeabile rigide sau flexibile. diguri manne se pot folosi saltele din ~e~ ext! e um~l~te ~u beton sau mortar. asigurarea separarii straturilor cu granulometrii diferite.~:.4.. 216 217 .··:·::. In standardele mai sus amintite sunt precizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor hidrotehniee aeestea se . fiind dispus pe taluzul interior al prismului descarcator (Figura 10.c(] Figura 10.. tn anexa 6 sunt prezentate ~i cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii. • comportarea la solicitari chimice prin raport cu ealitatea apei: pH. . epiun..4..16. 10.refera la rezistenta la intindere a imbinarilor... _. filtrare.15. SR EN 13254:2001 (rezervoare si baraje). . Criteriile fundamentale sunt: • comportarea la solicitarile hidraulice asigurand penneabilitatea necesara pentru filtrare.i. • • impenneabilitate (unde este cazul). in spate Ie peretilor de palplanse. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluate a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. Utilizarea maten'alelor geosintetice Mater!alele geosintetice cheurl cu urmatoarele functii: • . • comportarea la solicitari fiziee: variatii de temperatura. Criterii de alegere a materialelor .<~::. .~~~:!:~:~~. ~At~t la .~:~~:>:~':":. :. p . Pentru alegerea corecta a standardului aplicabil vezi si anexa 6. poluanti etc. SR EN 13253:2001 (pentru sisteme de control a eroziunii externe).. *=- +Il.~~ la diguri maritime de se pot utiliza in alca~uirea lucrarilor • • filtra!'e !i sepa~are.16).'> . asigurarea stabilitiitii stratului pe taluz (verificare laalunecare).. rezistenta la poansonare statica.. t ' '1 injare. Figura 10. strivirea sub efectul greutatii stratului de protectie. SR EN 13255:2001 (pentru canale).( . geosintetice - utilizate la constructll hidrotehnice Pentru selectarea materialului adecvat trebuie sa se tina seama de solici tarile specifice lucrarii respective."·':~::::::·:·'~. In functie de necesitatile locale . ca ~i incercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. Uti Iizarea geosi nteticelor cu rol filtrant la cheuri . • comportarea la solicitari mecanice: rezisten]a la poansonare (sub efectul blocurilor din stratul de protectie). In functie de tipul de lucrare hidrotehnica se vor aplica prevederile urmatoarelor standarde: SR EN 13252 :200 I (pentru sisteme de drenaj). filtrare si separare sub nivelul inferior al patului .

10.4.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la constructme hidrotehnice La punerea in opera se va da atentie pregatirii stratului suport pentru evitarea perforarii materialului geosintetic de eventualele denivelari, Pentru continuitate se realizeaza suprapuneri, ceea ce conduce la 0 marire a suprafetei de material necesar. astfel ca Partea terminal a a protectiei din material geosiritetic se va amenaja sa "Iimiteze" propagarea afuierii,

Geogrila

Pentru lansarea pe pozitie la lucrarile subacvatice, geosinteticul se va fixa pe un cofraj de fascine, care asigura plutirea si rigiditatea in plan orizontal. Pentru lucrari la adancime se vor utiliza cilindri sustinuti de utilaje plutitoare, de pe care se deruleaza geosinteticul. Fi19ura 10 . 17. Structura de spnjin din piimdnt annat

10.5. Utilizarea materialelor geosintetice consolidare a masivelor de pamant,

la Iucrari

de

10.5.1.0biect in cadrul Iucrarilor de consolidare a masivelor de pam ant afectate de fenornene de instabilitate (alunecari de versanti sau taluzuri), geosinteticele sunt folosite in sisteme constructive ell rol stabilizant de tip "pamant armat", ca si la lucrari adiacente pentru drenaj, protectie etc. in categoric structurilor de piimiint armat se includ: - structuri de sprijin (Figura 10.17) - culei de pod (Figura 10.18) - taluzuri noi sau vechi in care se inglobeaza geosintetice arrnare (Figura 10.19)

cu rol de

versanti instabili sau potential instabili care se arnenajeaza prin utilizarea de geosintetice cu rol mecanic (Figura 10.20).

Figura 10.18. Culee de pod din pamiint armat

218

219

t
1;1"'--%1: :=~:: __~_

1
~ ::~_

'.

terenul de fundare, elementele de fatada, conexiuni

a} Ronforsoreo unci umptl1turj in cazufunei consfructli nol

Figura 10,19. Taluzuri din piimdnt armnr

Eiemente de fstada
Teran

Fundatla zldulul

Taren de fundara

Reabili tare de pante afectate de instabilitate
Figura 10.20. Repararea cu geosintetice a pantelor alunecate

Figura 10.21. Elementele componente annat

ale unei structuri din pamiint

10.5.2. Specificul lucrarltor din pam ant armat
. ~Iementele componente geosintetice sunt (Figura 10.21): ale unei structuri din pamant arm at cu

In cazul structurilor de sprijin, culeelor ~i pantelor abrupte annate cu geosintetice se utilizeaza elernente de fatada pentru a preveni eroziunea de suprafata, ca ~i pentru a asigura estetica lucrarii, , ~ Pentru ramblee se utilizeaza mai putine stratun de armatura ~l nu
¥ •

pamantu] arrnat constituit dintr-o alternants pamant compactat (in general necoeziv) geosintetice, umplutura din spatele structurii de pam ant armat, terenul natural din spatele intregii structuri,

de straturi de ~l armaturile

exista, 'in general, elemente de fatada, , . ~ Principalele solicitari la care sunt supuse geosinteticele m lucrarile de pam ant arm at pentru consolidari sunt: ., . • Solicitdri mecanice - preponderent de tractiune ~l de forfecare
¥ '

• • • •

Solicitdri fizice Solicitari hidraulice Solid tan chimice Solicitdri biologice

220 221

Pamanturile arm ate sunt fundamental diferite de sistemele de sprijin conventionaje, care sunt "stabilizate din exterior", prin faptul ea utilizeaza un mecanism diferit de sustinere, masivele fiind "stabilizate din.Interior", Un sistem "stabilizat din exterior" utilizeaza 0 structura exterioara masivului ce trebuie sprijinit care va prelua fortele destabilizatoare (zid de sprij in, spraituri etc.), Un sistem "stabilizat din interior" implies armaturi in interioru] masivului care se extind dincolo de suprafata potential a de cedare. 10.5.3. Tipuri de materiale geosintetice de pamant armat ,i rolul lor 10.5.3.1. Structuri de sprijin Materialele geosintetiee utilizate in cadrul Iucrarilor de sprijin din pamant arm at pot indeplini functii de: armare (functia principala), drenare, filtrare. Materialele geosintetiee folosite ell functie de armare se pot prezenta sub forma de benzi, folii sau grile ~i pot fi geotextile (tesute si eu rezistenta la intindere mare), geogrile (mono- sau biaxiale], geocompozite de arrnare, In general sunt utilizate materiale eu deformatj] mari la rupere, mai mari decat deformatis maxima ce poate apare in terenul nearmat. in Figura 10.22 sunt prezentate schemele de armare folosind diverse forme de armaturi. Structurile de pamant ancorate utilizeaza mai multe straturi de benzi polimerics tlexibile (sau bare metalice) care se rasucesc la fata zidului pentru a forma 0 ancora (Figura 10.23). Arrnaturile sub forma de folii sau grile sunt in general instalate pe toata la!imea, spre deosebire de arrnaturile sub forma de benzi. in primul caz, forta total a rezistenta mobilizata va fi functie de numarul de straturi ~i de distanta pe verticala intre ele, iar in al doileacaz ~i de distanta pe orizontala, In cazul utilizarii geotextilelor ca armatun, acestea pot indeplini si 0 functie de drenare. Pentru drenarea masivului din spatele geotextile, georetele sau geocompozite de drenaj. structurii se pot utiliza utilizate la lucrarile

/~~/1
(_ O..: -r-." ·····~-··

L_

a) [lenn

_V
~
.,,/

t..= _.,. .
7•.

..

-(~)/
'_..,.

i~

'-'j

,
b) Folu

;~././

V
'1'

/:t~-{r"d;,"I' -t=.~"~ '._~.,. " .- .._
Blemente
)R

b) Ancore triuflghiulare

EkmclIlc srunsversa le

c) Grik sa\Hc:.rck

Figura 10.23. Tipuri de ancore

222

223

armate si protejate de geosintetice.5. In Figura 1O.!1!. pentru sporirea stabilitatii pantei. Extinderea dimensiuni or p I'" armate eu geosintetiee Figura 10...a~:~?~ \j. Un alt rol conex este si eel de drenare a pantei.'J.. 225 .~. de pam ant cu -. Utilizarea geogrilelor pentru imbundtiuiren stabilitiifii taluzurilor de rambleu 224 ..~l~~! .2. De asemenea.24 si Figura 10.! .:Z~ b) debleu .~~::~. '~""l. .. "Z i .3..')t~\:Jl\ .'l'1!M~f§(!.. cu rezistenps man). In Figura I0. Materialele utilizate sunt geotextilele (in special cele [esute. ·~~1~tt.z. is: a':Jorme ef eli taluzuri rtgura 10' 25 ..r~~:~:. ~m\~~) a) rambleu I~f<.24. Materialele geosintetice utilizate in dreptul marginilor taluzurilor asigura 0 rezistentii lateralii sparitii in timpul compactiirii. :'-?~~..~:~K=t -. \~~~~::~.26 ~1 F'igura 1027 sunt prezentate so Ilit" pen t ru t a luzuri . ele asigurii 0 protectie contra eroziunii de suprafata. .iJ~t.. Pentru armarea pantelor se pot utiliza ~i amestecuri fibre polimerice continue sau discontinue.~}(j~!". . ..-:.10. Pante armate Rolul materialelor geosintetice inglobate este eel de annate. geogrilele sau compozitele de armare.25 sunt aratate solutii de 1mbunitiitire a stabilitatii taluzurilor de rambleu si debleu prin armare cu geogrile.

10.)tectfe tal~z~ <:t:geccE. Factorii care afectcazd comportarca structurilor dill pdnuint armat PF..deformatie a materialelor polirnerice din care sun! realizate materialele geosintetice fi ind iufluentata caracteristicile cele mai importante pentru alegerea de temperatura si timp. a matenalelor 226 227 .! eu \lil!)ciiijkj' Armiituri Cornpozitie Durabilitate Forma Caracteristieile suprafetei Tt'ren Caraeteristici Constructle Sisternul de construe! ie Cornpactarea Manipularea geotehnice Cornpozitia mineralogica Figura J 0. Criteriile de identificare alegerea preliminara.26.fUre<--' J'f.~i tfacerea taluzurilnr de deh/ell c. Rezistenta pentru imbinarilor constituie un element ce trebuie a geosinteticelor care sa simuleze conditiile ~I 1a de reale din santier. Curba efort .4. Tabelul 10-3.!~qiEllaill. realizeaza pjimant arm at si care trebuie avuti in vedere la alegerea rnaterialelor geosintetice.9. Pentru conditii speciale de exploatare se pot rea liza incercari performanta in plan. de . intervine crireriul ita!i i specificat a fi asigurat in lucrare.. Structuri de sprijin . materia lei or geosinretice utilizate pentru armare sunt rezistenta la intindere Mecanisrnul de transmitere a inciircarilor si tluajul din tractiune. Proteiarea taluzuri for de deh/ell Cit geocelule uti!" rza t 1 °. asttel incat rezistenta In frecnre interfata armaturiilteren constituie un criteriu definitoriu. Protejare{~ . ttfdc({lId geosillfetice .4. Factorii care afecteaza si durabilitate comportarea sunt cele pe baza ciirora se unei structuri de sprijm dill Figura 10. . de la teren la armaruri este dependent de caracteristicile de free are.1. ea si la proieetarea structurilor ce Ie inglobeaza sunt prezentati in Tabelull0·3.f r erodate. permenbil Cand armaturile au si rol drenant. "1" ' pnncipa a functie .5. a e armare.27.:/.5 . ~r!terii de alegere a materialelor 1 e /a ucranle de 'pitmant armat geosintetice Dimensiuni Rezistenta Rigiditate Dlstrfbutla Amplasare Interdistanta Orientare I arrnaturtlor Starea terenulul Stare a de indesare Starea de umiditate Starea de eforturi Conditiile de drenare Structura Geometria Conditiile de fundare Sunt prezentate crlteriile legate geosintetice respectl'v ce d .

.5. Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la Iucrarl de parnant armat 10.r !-~'\. ca si lncercarile ce trebuie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazullucrarilor de pam ant si a structurilor de sprijin acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor.~./ .:.:::-------:---:'-:<.4. Structuri de sprijin Materialele geosintetice se pun in opera prin derulare sau simpla asternere pe straturile de pamant compactate in prealabil..~. prezenta unor ape subterane agresive. Pentru detenninarea cerintelor referitoare la materialele geosintetice utilizate la constructii din pam ant ~i structuri de sprijin se vor aplica prevederile standardului SR EN 13251 :2000. caracteristicile de frecare). printr-o manipulare a rulourilor astfel Incfit sa nu se produca deteriorarea materialelor.28.5..5. ~ 10. /J" ti Figura ]0. i::.!nthll mecanic al geosinteticelor..~. Pante armate Principalul criteriu II constituie comportamf.. "'~-'-':~':=4 ~ .. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitati] materialelor geosintetiee utilizate la lucrari de constructii. / /i' . caracteristicile de frecare pe interfata material geosintetic/pamant.' .~: .29). elemente speciale de legatura (Figura 10. rezistenta la poansonare statica. In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate eu diferite functii..2.-. ~z:::::::. La compactarea straturilor de pamant trebuie sa se tina cont de armaturile deja instalate 1. Imbinarile armiiturilor pot prefabricate sau realizate pe santier In timpul executiei Pentru geotextile se folosesc In general cusaturi (Figura 10. comportarea la fluaj si durabilitatea.>i aceea nu este permisa circulatia cu utilaje peste de materialele geosintetice care nu sunt acoperite cu eel putin 10 em de pam ant. ~. Tipuri de cusdturi 228 229 .10.5.~::::---.28). definit prin: rezistenpi la intindere. zzzz ..·~--·-~-~-'-l-~--.1.5. Dintre caracteristicile legate de durabilitate trebuie avuta in vedere rezistenta chimica prin raport cu pl-l-ul terenului. iar pentru geogrile sau alte tipuri de retele.-.

30).6.in direc!ia principal a de incarcare. ~ In c~z~11 ex~s~el1teiun. In acest caz margim le se vor hpj eu banda adeziva sau vor fi tratate termic. .i coo ~~~~ra . Pfl~clpala metoda de protectie este cea vegetala obtinuta pnn msamantarea pantei.or eforturi scazute este acceptatii suprapunerea simpla. Elemente de legiiturii pentru geogrile .'-\--.-~-__". -------- \\ . se va acard.31).30. deteriorari ale acestora. Geognlele se supra pun pe distanta minima precizata de fabncant~ care se po ate mari in cazul unor deplasari importante. ~Aa:{:·doi(f.l~ IJy. n c~n~~~~::~~r[j . Solutia este eficienta in cazul unor constructii la care in timpul exploatarii incarcarile inregistreaza 0 variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10... ~ G"::lOfT'Jf\t~lb1Cf:!J e o COf~f.. "Materialele g~os~ntetice trebuie protejate contra vandalismului ~i a aqlu.10. utilizarea materialelor geosintetice este eficienta pentru a omogeniza conditiile de fundare pe un teren ale carui caracteristici variaza in plan (Figura 10. dar niciodata m directia de tractiune maxima.32). Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii cu suprafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se creeze un strut rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul celor admisibile. Un caz special reprezinta utilizarea membrane lor impermeabile la fund alia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea aparitiei unor scurgeri accidentale din rezervoare (Figura 10. jmbina~ile tf~b~ie realiza~e astfel incat sa aiba rezistente mecanice si dl_[rabtl(t~te maxime tata de matenalul in sectiunea sa curenta. . armiiturile sub forma de folii trebuie asternute .liza:e Figura 10. atentie ~a~ginilor materialelor care se pot desira.u~erea In opera a straturilor de armatura din materiale geosintetice este aserl!anatoare cu cea de la structurile de sprij in din parnant annat.5. De asemenea.ZIdin polimer sau material.. In directie transversalii este recomandatii realizarea unor suprapuneri pe 200 ~ 300 mm (chiar 500 mm dad sunt de asteptat deplasari Imp?rtante).(J:1db~ ~:r.t'J~(J ~ ~hol de egc.nlJ . In cazul pantelor armate.. amestecul respectrv se pune in opera prin pulverizare. .. utilizarii amestecurilor de pam ant cu fibre polimerice.1ltC. Utilizarea materialelor geosintetice pe/ltru imbuniitdtirea conditiilor de fundare ale unei structuri 230 231 ..elor UV./ alt Figura 10. . . In cazul.K.a . adica perpendicular pe fata umpluturii. Toate ~ipurile de strueturi din parnant arm at trebuie supuse unor I11SpeC!llperiodice pentru a detecta dad existii tasari excesive..i:jterre oe gaz . Pante arm ate P. -~.5. Atll~ei cand este necesara taierea unor bucaf de geosintetice. 10.29. Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Geogrila Element de It:!!a'tlll.2..raz. probleme de drenaj etc. deplasari a Ie elementelor de fatada.

"".6. .· .~y:~~ AW"'~~ V~~~~" v:·."Jr:!J ~.:~.• exploatarii i~carciirile inregistreaza a variatie mare pe intreaga suprafata amenajata (Figura 10.. In cazul utilizarii amestecurilor de parnant cu fibre polimerice.. ~7. I in fimpul Solutia este eficienta in cazul unor construct II a care In .... Un caz special it reprezinta utilizarea membrane~or lmpermea..=v~ . .110100 egalizor" :.. =~ V'. _ . Utilizarea materialelor geosintetice la fundarea constructlllor Element de legatura din polimer sau alt material ____)_ Geogrila .5.:::i:"''''' . In cazul pantelor armate. utilizarea materialelor geosmtetl:e ...1 fundatia rezervoarelor de produse petroliere in eventualitatea apantrei unor scurgeri accidentale din rezervoareff'igura 10}2). In acest caz margini Ie se vor lipi cu banda adeziva sau vor fi Ira tate terrnic.:::. coo G80·:·nef!I~){:.5.I:J[o .... ... adica perpendicular pe fata umpluturii."~:. rezistent si care asigura distributia solicitarilor pe teren la nivelul ce lor admisibile.. _1...2. M.:~~::~. •• ~... care se poate mari In cazul unor deplasari importante.~ >t'J'.. bil I. imbundtiuirea conditiilor defundare ale unet structurt 231 .. Elemente de legiiturii pentru geogrile Imbinarile trebuie realizate astfel incat sa aiba rezistente meeaniee si durabilitate maxime fatii de materia lul in sectiunea sa curenta.....29... --"i. pentru a omogemza con ditiil e de fundare pe un teren ale carui caractensuci 1. se va aeorda atentie marginilor materialelor care se pot desira.".~~~7:. 10. armaturile sub forma de folii trebuie asternute in directia principals de incfircare. .este efic~e~ta . De asemenea.~~) Merit·dol orond~or S:!:x...e~ ...300 mm (chiar 500 mm daca sunt de asteptat deplasari importante)..:..~~:"T:i.11 y Figura 10. .31). . tn cazul existents] unor eforturi scazute este acceptata suprapunerea simpla..= <:. dar nicicdata in directia de tractiune maxima. 230 variaza in plan (Figura 10.. In directie transversala este recomandata realizarea unor suprapuneri pe 200 .. . Geogrilele se suprapun pe distanta minima precizata de fabricant. Toate tipurile de strueturi din pam ant armat trebuie supuse unor inspectii periodice pentru a deteeta dad exista tasari excesive... .. I·lgura 10 . Atunei cand este necesara taierea unor bucati de geosintetice..:·..~. I e . deplasari ale elementelor de fatada.'~~'~:·.10.:. amestecul respectiv se pune in opera prin pulverizare.:_ .. (~::}~r~ tJrr':p'uturo ~~~ "" +:10:«: G9()fJ~.. Principaia metoda de protectie este cea vegetal a obtinuta prin insamanrarea pantei. e C! COrJr_kJG:e f.~." ..30). '!:'.~r~~..~o Utilizarea materialelor geosintetice pentnl J. deteriorari ale aeestora. Pante arm ate Punerea in opera a straturilor de armatura din materiale geosintetiee este asemanatoars cu cea de la structurile de sprijin din pam ant armat.~~~!!r~~.. Materialele geosintetiee trebuie protejate contra vandalismului ~i a actiunii razelor UV./ Pentru imbunatatirea conditiilor de fundare a un or constructii ell su rafata mare se pot utiliza geogrile dispuse astfel incat sa se cr~eze un strat p..~·xht~nt~ d0 gal. probleme de drenaj etc.

.. (1JII..·~ .33): Sistemul de etansare .2. .. In standardul mai sus amintit sunt preeizate in plus caracteristici relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul lucrarilor de fundatii aces tea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor rezistenta 'la poansonare statica....o~. In activitatea de depozitare controlata a deseurilor solide (menajere sau industriale) materialele geosintetice se utilizeaza la sistemele de etansare ."~1 ~~ ~'1 C4-. .7.:....:~.. lmpermeabilizarea fundatiei petroliere 10.:~7.... .. Sistemul de etansare ......7.~.. 10.7.. Armarea ell geogrile a patului de fundare a unor silozuri Pentru determinarea cerintelor referitoare la materialele geosintetiee utilizate la I~eriiri de fundatii se vor aplica prevederile standardului SR EN )3251 :2000...drenaj ale depozitelor ..3 I. de a-l dftma si a-I c:?le£ta.. cu rolul de a asigura 0 etansare suficienta fata de lixiviatul produs in interiorul masei de "' 'de~euri.:.drena] de bad.~:-.:'Of l=:::~.~~( Fira impermeabilizare Impenneabilizare eu geosintetic de produse Figura 10.<. .. ca si in cazul extinderii sau reabilitarii unor depozite existente. ~·~t<l: . ~J. ·~~ . _ •.... Nte .0biect materialelor rezervoarelor geosintetice la depozitele Figura 10.oo.noi.. ...f -: ~.. Utilizarea de daseurl sollde 10. Specificul sistemelor de etansare . W......-:::~~.. ~ . In anexa 6 sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetiee utilizate cu diferite functii .1..••••. caraeteristicile de he care).. .~.32........ 233 232 ..drenaj ala depozitelor de deseuri solida Depozitele de deseuri controlate ("eco1ogice") sunt alcatuite din (Figura 10..'.drenaj de baza este realizat deasupra barierei naturale (geologice} ( ) ..~.'i··~ i~ .E!i~iill====1~~:4· -)' :r~ ...... . L~:. ea si incercarile ee tr~buie realizate pentru evaluarea conformitatii materialelor In anexa 7 sunt prezentate de~aliile referitoa~e la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice uti lizate la lucrari de constructii.

.erozionale. prin asocierea mai multor straturi din rnateriale diferite. Sistemele de etansare .33.> Solicitdri hidraulice de temperatura.mul. straturi straturi straturi multi bariera exista ~i aJte straturi cu functii de protectie a stratului de etansare: de filtrare. colectarea si transportul lichidelor. indeplinind u~atoarele functii: reducerea infiltratiilor allelor di~ precipitatii catre corpul depozitului..se define~\e in raport eu solicitarile depozit de deseuri.> existente int~~un ' Solicit~ri mecanice -le~atedepunerea in opera. de umiditate.de etansare . Tipuri de materiale geosintetice depozitele de de§9uri §i rolul lor utilizate la In alcatuirea unui depozit de deseuri practic se regasesc toate tipurile de materiale geosintetice pentru asigurarea urmatoarelor functii: Figura 10. 'cat si la etansarea de suprafata).rnasa proprie si tasarea deseurilor sia terenuluide fundare ' J.impiedicarea emanarii gazelor toxice pr~d~sein interiorul depozitului ~i coleetar'e~ lor. straturilor de 10.la etansarea de baza ( 'in asociatie cu geomembrane sau argila compactata). care impiedica pierderile eventuale de poluanti si reline anumite substante chimice. reprezinta 0 banera fizica intre exterior ~i deseurile depozitate.'in general 'in asociatie eu materiale minerale (argile compactata) sau alte materiale geosintetice eu functie de etansare (la etansarea de baza. geocompozitele bentonitice . care asigura reduce rea gradientului hidraulic pe etansare. raze UV etc. . J. de penneabilitate foarte scazuta.drena] de suprafata.3. integrarea in pelsaJ a amplasam~ntuluidUpa inchidere.a . A. . In structura complementare: straturi straturi drenaj.drenaj. Etansare Durabilitate. J. ~ Sistemele de etansare .barierii. . De ace. .> Solicitdri chimice . Structura unui depozit de deseuri controlat . straturi de drenaj.a. .7.> Solicitdri fizice . cu permeabilitate si transmisivitate mare. Si~h~. anti . pentru a evita colmatarea de separare. in special cele de baza sau de taluz 0 da:a re~lizate nu mal sunt vizitabile ~i reparatiile sunt imposibile. respectiv: .'. cat si structurile din care fac parte trebuie sa fie durabile. Bariera 'naturala trebuie sa aiba un grad redus de permeabilitate. . de armare. Aceste straturi sunt grupate in doua mari categorii: straturi de etansare. atat materialele utilizate. • • Corpul depozitulul depozitate este constituit din masa de deseuri J. Pentru a asigura durabilitatea. sistemele de etansare .existente pe amplasament. avand In vedere durata de viatii a unuidepozit de deseuri. avand capacitate mare de evacuate. la etansarea de 234 235 .vanatn microorganisme.at~c~llixiviatului asupra structurii Se utilizeaza: geomembranele .drenaj se realizeaza in sistem multi .drenaj de suprafata si de baza se extind pe intreaga suprafata laterala a depozitului (taluzuri in cele mai multe cazuri).

.- G"'i)l-. Figura 10.. de drenaj Pentru protectia etansarilor realizate eu geomembrane se folosesc in general geotextile netesute de grosime mare.. Daca pentru drenare se utilizeaza un geoeompozit de drenai. .II ale materialelor eosintetiee in eadrul unui depozit de deseuri. de ~1' In . geotextile. . geotextile Cll rezistenta mare la intindere. saltele alveolare din geotextile. G.. Pentru separarea deseurilor de sistemele de etansare .. Drenaj sau argila Se utilizeaza: geotextilele georetelele geoeompozitele dedrenaj (si eu functie de filtrare) tuburile din materiale geosihtetiee (geoconducte) C. Utilizarea materialelor geosilltetice deseuri fa depozirele de 237 .34 ilustreaza prinelp~ I e Ie "'" ti rune .' etansare .. realizarea de strueturi anexe 'de sprijin din pam ant armat.)~~~~".Oft'liiul1buma pril't'l-ill ~ Gl!odnu'l- <. g • F'Igun '1e 1035 '{ 10. sporirea capacitatii portante a'terenului pe care se construieste depozitul. Filtrare Se pot utiliza: •. geogrile mono..diIB 236 ~4 Figura 10 ... F. Protecfie In acest scop se pot utiliza: georetele eu funetie anti-erozionala.drenaj adoptata In diferite tilri pentru depozite de deseuri menajere ~i industriale. a1 '.sau biaxiale. B.-. .suprafata (singure sau in asociatie eu geomembrane cornpactata). Armare -GDolill~l.. Separare . Protectie contra eroziunii Se utilizeaza: geotextilele geoeompozitele D.. / Oe~nlOt de ummate- G...36 este prezentatii structura sisternelor '.o».drenaj se utilizeaza in general geotextile. acesta indepline~te si functia de protectie. Problema armarii apare in urmatoarele situatii: realizarea unor taluzuri abrupte.. imbunatatirea stahilitatii etansarilor minerale subtiri pe pante.. E. geoeompozite de armare.. " .--~-. .x~~ c1911ILrare\_ cur. saltele geocelulare din geognle sau geotextile.. Daca deasupra geornembranei este utilizat un strat suplimentar de etarisare din geoeompozit bentonitic..i~ da (11.. aeesta indeplineste ~i functia de separare.. .~~ /~ . .

. td""""~ .. Figura 10..J-...7...'.. • Z b H M'=" . l . In caz de incertitudini se pot realiza incercari de compatibilitate chimica pe term en lung.-~"\.......a'.:: 10. .rr- ...J:lM'~ .~.•...Ii ..jllrl"r..~: :~ .l'II. Structura sistemelor de etansare ~ drenaj de baza la depozite de deseuri menajere in. Structura sistemelor de etansare ...'I: - (. .\U. _.diferite fan .._.. __ ~_ •••••••• _---_ •••• _.. "" .:~" [t •• __ .4.. I ! l1'. .36.HAI"f_~'\lt r. utilizate pentru functiile rnajore ><I~~:V... pH-ul.:. .: ...'~ _11·. ~..exigentele de natura mecanica primeaza fata de cele legate de compatibilitatea chimica. de dr1)II~J (d.7. 238 239 ...:-tlli'(' I i i ! de poe atll.. ~ .. .:.' HHfft Argil. . H. ca si compatibilitatea chimica: a materialelor. A..tII U"Dt'[ .drenaj de bazii la depuzite de deseuri industriale in diferite fiin Criteriul fundamental este asigurarea unui strat suport corespunzator structurii de etansare utilizate.--.uw-ouJbraAIi.1. Trebuie asigurata stabilitatea generals a sistemului de etansare .._ -!I ~ . . '\. a hidrocarburilor etc.. ::r.r~~.\ 10....drenaj de suprafata si posibilitatea de a se adapta la tasari diferentiate. protectie). m "uh ('Ulof.. In cazul In care materialul geosintetic protejeaza 0 structura de drenaj.Ic~lil ·IQC.2.::!..h"". ...:-o:-£( ..::::~ I ! j-"~"~ ~ I. .~~01m.... Criterii de alegere a materialelor geosintetice utilizate la depozitele de deseurl Criteriile se refera la materialele (etansare.'It .. temperatura lixiviatului.• .C-OlII-Cmb..sunt prioritare caracteristicile de free are ~I comportarea la tractiune.. o c ..i~i£.. :E .'i:. La toate materialele geosintetice se va verifica compatibilitatea starii de eforturi si deform alii ell proprietatile mecanice ce asigurs comport area materialului in suprafata . t:.\tARl!: ..t\·~ ... Materiale geosintetiee utilizate ca strat suport :.~~11 St'~f ~ "ri ~~. Criteriile de alegere si dimensionare se diferentiaza in functie de pozitia materialului in cadrul depozitului: la baza depozitului criteriile fundamentale sunt compatibilitatea chimici si perfonnantele mecanice in conditiile si pe durata de exploatare..m. pe pante .. . LIA Wi.. : '8':1 _. 10. prezenta solventilor. respectiv asigurarea unei protectii suficiente..4.1 protectie . se iau in considerare criteriul de filtrare... drenaj. .'!11 _ c " ! .4.i.USTRIA ··fII . _..'~II\i.:o. conditiile critice de colmatare..35.Un --- "L~ :c... Materiale geosintetice eu functie de etansare t-:LVL'r. •••• ! f·······i~ -! ~ " ~~'1<}····~t. (.•• AAb~'i~ .7..JJ:lh16U1"II~ Figura 10. comportarea la solicitari mecanice fiind definitorie ... . ..).••• _'•• _ :~ ..••.I.n'~ li:arJ .cI. I~~ ::&. .:1":~b ~j:'~~ ~~. ..--<:) ...~Nn_~~'LL..... Se vor avea in vedere parametri cum ar fi: concentratia.'J!~ IT.

de. i : . treceri.7. ca ~i Incercarile ce trebuie realizate pentruevaluarea conformitatii materialelor.7.:..:.3.~i . rezistenta la poansonare statica.u~z~::ctele singulare reprezentate . conducte etc. Dupa instalare. temperaturi extreme). [n standardu] mai sus amintit sunt precizate Tn plus caracteristiei relevante pentru anumite conditii de utilizare (in cazul depozitelor de deseuri solide.. In anexa (i sunt prezentate cerintele UE referitoare la materialele geosintetice utilizate cu diferite functii. 10.i eu lichidele transportate. se rea I· izeaza~ as tfel incat sa se asigure conhTIllltatea sisternu de etansare . a punctelor singulare etc. In jos.. 240 241 .. conditiile critice de colmatare. Planul serveste si pentru fost reparate. caracteristicile de frecare si rezistenta la foe).. 10. Operatiile de manipulare vor fi reduse la 'minim pentru a evita deteriorarils.-.4. zapada.. vant violent. acestea se refera la rezistenta la intindere a imbinarilor. compatibilitatea ehimic. Nici un material geosintetic nu va f introdus in lucrare in conditii climatice nefavorabile (ploaie. a de-a lungul liniilor de cea mal mare panta. de \e~l:.. iar I!niile de .. materialele se vor se vor lesta pentru a nu fi antrenate de vant ~i se vor acoperi cat mai repede pentru a evita degradarile datorate raze lor UV..i e sensul irnpus de d Iocalizarea defectelor care au Pe pante derularea materialelor se va face de SUS.i alegerea materia:lelbr din cadrul componentei de drenaj trebuie avute in vedere: debitul de fluid eforturile meeanice impuse structurii (rnentinerea capacitati] de drenare sub eforturile aduse de structurile de deasupra). . asamblare se pozrtioneaz t ncoreaza in transee de ancoraj Geosinteticele asternute pe pan e se a dimensio~:~eo~~~. [inand cont de geometria tehnologia de montaj. Materiale utilizate eu functie de drenaj Pentru dimensionarea ..5. intemperiilor. In anexa 7 sunt prezentate detaliile referitoare la modul de evaluare a durabilitatii materialelor geosintetice utilizate la lucrari de constructii. geosintetice la depozitele de care sa perrnita localizarea lucrarii . Punerea in opera a materialelor geosintetice utilizate la depozitela de de§euri Pentru punerea in opera a materialelor deseuri este necesara realizarea unui "plan" Imbinarilor (sudurilor).drenaj. Pentru detenninarea cerinjelor referitoare la materialele geosintetice (cu exeeptia geomembranelor) utilizate la depozite de deseuri solide se vor apliea prevederile standardului SR EN 13257:2000.

Polietilena de joasa densitate are densitatea de 0.familia de polimeri obtinuti din olefine pure (cu polietilena. din polimerizarea a . Polietilena de densitate mare.materialul plastic care poate f transform at intr-un produs infuzibil si insolubil cand este supus caldurii sau alter mijloace ca : radiatii. care " sta d'lUI de preparare sau prelucrare este fluid. 0 m structura pohmerului.rnolecula capabila de a reactiona cu molecule identice sau diferite pentru a forma poli Imen. Polietilena de joasa densitate poate contine in structura 15 la 20 ramificatii la mia de atomi de carbon. . m ~re ~I. .. care se descompune I~ temperatura de cca.940 iar cea de inalta densitate 0. Ma!eri.polirnerul constituit din repetarea unui singur tip de urntate monomenca. .ereoregul_a~l. d ar .pclimer sintetic cu structure liniarf format numai din C si H si eu un numar oarecare de ramificatii.3 atm. Homopl~li_me r . Macromoleculii .1 contine ca ingredient esential un polimer sintetic cu rnasa macrornoleculara . Conventional nu sunt considerate materiale plastice: cauciucul.ale plastic. PEID) Polietilena este un material termoplastic.925 cea de densitate medie 0. a carei masa moleculara este un multiplu a celei din substanta originala. 95 %) precum si rezistente mecanice. liniara are relativ nurnai cinci ramificatii laterale la mia de atomi de carbon. . Notiunea se poate atribui formarii de cristale solide cu 0 forma geometrica definitii. se Inmoaie in jurul temperaturii de 115 "C ~l devine casant la ternperaturi sub -25 "c. Grad de pollmerlzare .0.Ocompactitate a catenei moleculare.forma de structura moleculara a u nor po I" _ 1men care arata 0 st. Unele proprietati fizice foarte bune ca de exernplu rezistenta la agenti chirnici si rezistentele mecanice depind foarte mult de metoda de fabricatie respectiv de tipul de catalizator folosit pentru polimerizare.926 .0.ezultat din polimerizarea Material plastic termorigid ..Ma~erial plastlc (masa plastid) .polimerizarea in cursu I careia se obtine un copolirner. elastomerii sintetici fibrele vopselele. • _ Po~imer . . Polloleflne .materialul care mai mult sau mai pLL\lI1 poate deveni moale prin incalzire si se poate intari prin racire intr-un domeniu de ternperaturi caracteristice acestui material plastic si care In stadiul mon le este capabil de a lua forma dorita. la presiune de 2 .molecula gigant de dimensiuni coloidale . liniar.cornpus macromolecular obtinut in reactia de polimerizare prm inlantuirea unui numar "n" variabil de mole cu 1e d e monomer.materiale plastice care au inglobate fibre ~au te~atun ~e le confers proprietati de rezistenta mult superioara celei a rnaterialului plastic de baza. rmca umtate care se repetii . Pollmerlzare . .. !erpolimer ~ produs macromolecular trei tipuri de rnonomeri.>1 1nalta densitate (PEMD. aceasta neregularitate dand nastere Ia cristalinitate mai redusa (50 .. care poate avea ~l ramificatii laterale de catena. " .85 %). Material termoplastic . Cristallnltate " . In funcrie de densitate si sistemul de polimerizare este obtinuta prin polimerizarea etene i in diferite conditii : la presiune mare de 1000-2000 at si temperatura de 100-300 "C in prezenta oxigenului molecular sau a unor peroxizi ca initiatori _ obtinandu-se polietilena de joasa densitate (PE.numarul (mediu) de unitati rnonomerice mtr-o rnacromolecula . Copolimerizare .este polimerul cu structura 'In deusa diImenSJUm. catalizatori etc. _.ANEXA 1 TIPURI DE POLIMERI Deflmtli .. In iar f~rmarea se fac~ In general prin ciildura ~i presiune. Pollmer . datorita caracteristicilor sale de curgere.e ranforsate .. .1 este cea mal.reactia chimica prin care moleculele unui monomer sunt legate intre ele pentru forrnarea unei molecule mai mari. polipropilena) sau pornind de la copolimeri. adezivii. !"ooomer . rezistente la acizi chimici marite.910 .0. ceea ce da nastere la maximum de cristalinitate (cca. 300 "C.TD) . .Copolimer . . printr-un mijloc oarecare de form are sau extrudere.965.941 . 242 243 . Pulletilena PE (-CHt-CHt-)1l .tate~I. in care rnonomerii olefinici constituie partea principals.produs macromolecular rezultat concornitenta a doua tipuri de monomer distincte: . obtinfmdu-se polietilena de medic '. . ' .materia lul care in stadiul finit este solid . '. sau la temperatura ~i presiune obisnuita in prezenta catalizatorilor.

bi l in functie de rapol Ll ietatil polimerului sunt vana 1 e m runc] ." I. lSa la ~ctillnea caldurii peste 160 C . preCUITI ~i 0 rezisten!ii mai buns la ciilduri si la agenti chimici. cu structurii In functie de asezarea radicaJiJor metil in raport cu macromolecular se Intilnesc urmatoarele trei tipuri de polipropilenii: PP izotacticii .. PP (-CH2-CH-)n . . Polipropilena homopolimer in comparatie cu poJietilena se caracterizeaza ca avand rezistentii mai mare la intindere. Acestj polimeri pot avea proprietati de elastomeri la un continut de 30 _ 40 % clor. sau proprietiiti termoplastiee (rigiditate (68 .blt um ECB . Lantu macrorno din 98 Yo izobuti ena ~ I ' Ii permite vulcanizarea. 'I' • ecial pentru fabricarea ' tiren si este uti rzat 111 sp pornind de I a suren 'i butadiena: biturnului aditivat. _ prin faptul c3.se obtine din etilena i ~I . Policlorura de vinil supi "d I I idrie In ceea ce pnveste d gaJare de aCI c or 1 . Copollmer s re . polietilena) Un dezavantaj al polipropilenei este la actiunea razelor llitraviolete. 0 rezistenta mica (comparativ cu EtlJena-propilena_dlena terpnlimer EPDM. esten.polimer cu structurli unitatilor structurale formii are un grad de eomponente care In u~I~..polimer cu structurii spatialii regulatii. aceasta forma are un grad de cristalinitate mic si 0 densitate mare.copolimer obtinut .eopolimer . Policlorura Terpolimer pe baza de etilena.ea d luI de elasticitate.aceastii cristalinitate ~i 0 densitate mai mica. d este stabil tata e aelZ1 . prin c lorurarea ciirui lanturi macromoleculare succesiunea unitii!ilor structurale elementare se repeta constant de-a lungul lantUlui in pozitie al ternantii . de etilen. si este utilizata pentru plastifianti. ciirui lanturimoleculare succesiunea elementare respecta aceea~i ordine. sau ca spatiala regulatii in ale Polletilena sulfoc lata nrur . se autostinge.ev1l1e . bT ti etc.vI~1 eXI. . Polietilena clorurats poate fi vUlCanizata eu peroxizi. Iantul macromolecular cuprinde duble legaturi nesaturate. care permit 0 eventualii vulcanizare. 11\1 Ia foe PVC se caracterizeaza comportarea ' . " contine . () 'd ' halogenati. acetat de vinil. PP atactica .. In 'II ' tilena acetat d ~ van EVA . format numai din continand un radical metil lantul In ale policlorura rea I'izarea de geomembrane este uti lizat adesea In arnestec Cll PolipropHena carbon (CH3).CH3 J Pentru sintetie. rezistenta la ~oc. Pohelorura de vinil po I' irner obtinut . si hidrogen. PP sindiotacticii .polimer etilenic'. de vinil. ~ PESC ~i sulfonarea partiala a polietilenei. rezistenta la tlexiune mai buna. ! Copollmer e . 'd izi baze ~i alcooli pana a . etc" a:. derivati t' ~ 'gidii sau plasti Ja a ~1 . intretine ard~rea. _ a I 40 poate obtme 111 orma n c .75 %).polimer liniarii. Copolimer . (Ill genera I pe b a za de 'I un copolirner ester al acidului acrilic .CH . ceea ce 0' . Polimerul se polimerizarea clorurii de vinil p if 't' i este sclubil In cetone. Proprietati e co '11 t za t1exibilitatea la ternperatun di t eele doua re obtinerea de toll • . nesaturate ale izoprenu ui. de mare) la un contimit mare de clor mare Copollmer Izobutl enaI leeular 'I ~ i 2 % izopren.) " . CLl care se obtine prin substitlltia atomilor de hidrogen de pe catena liniarii a poJietilenei eu atomide clor. .polimer cu structurii spatiala neregulatii in ale ciirui (-CHl. modul superior. mo 11 f f I sit pentru Copolimerul EV A poa~e 1 0 0 adaos pentru a obtine biturn-polimer. amestec ilic)bitum I . _ realizarea de geomembrane ell sau tara armatura. stabilizatori pigrnentt ~u_ fl Ja~. W izopren (caucluc i h u til) . propilena ~i un monomer diena.lI de.polirner sintetic obtinut pnn I CI "in rezenta peroxizilor organici. PolietHena cloruraHi PEC .SO "C. rezulta din arnestecuri de po~imer C. instabila degradandu-se Cll e . joase. fabricat . . saturatii. Produsele cu un continut peste 45 %clor au 0 rezistentii' la flacari. ' A i lanturi macromolecuJare succesiunea unitiitiJor structurale nu respectii nici 0 ordine. printr-o rezistenta foarte buna ' stl 11 butadlen st iren SBS . Acest copolimer se caracterizeaza la actiunea razelor ultraviolete. . . legaturi 244 245 . 'I t1 ibi Iii.

CIVI e: mdustnale ~I agrozootehnice. (incercarea pri: C~d~.i~ii pregiitire 12. Caracteristic de drumuri si a1te zone de tratic Caracteristic inrudite. solide prin traducere. Deterrninarea rezistentei 4 .Matenale plastice Det .Geotextil' ~i rod '. atenale plastice D term i .79 . ST AS 5886-68 . Detenninare grosimii I '. SR EN 13253:2001 .I: 1999 . sta~lere a foilor tlexibile di teri 1 . SR EN 13249:2001 . Detenninarea ST AS a ~pere a trac!lUne 403011. Partea I' M etermmare a grosimii straturil .. 7. * SR EN 918:2000 . . actiunea agen!ilor chimici . eterminarea 15 *SR aja . 6.Geotextile la depozite cu asterisc si constructii ~i produse de deseuri sunt preluate SR EN 13257:2001 inrudite. STAS 6127-87 _ oM' e .Geotextile si prod use inrudite. Determinarea masei foilor si impuse pentru utilizarea la sisteme 25.Geotextile ~i produse inrudite. SR EN 13255:2001 .ANEXA2 STANDARDE ROMANE I. Vocabular Incercarea la tractiune a benzilor la late 18.Geotextile a epruvetelor 246 * SR EN 964.Geotextile ~i produse si produse inrudite. de determinate 20. Lucrari de hidroizolatii Dt I.Produse Ie til D ' STAS 6143-85 P x ue. SR EN 13251 :2001 . e ermmarea rezrstente] la S CI epruvete Delft) .Geotextile impuse pentru utilizarea la constructii .:e ~antalo.Geotextile i rod • grosimii la presiuni stabilire P t 1 p ~~e I. impuse pentru utilizarea la constructia de canale SR EN 13256:2001 . p • . sfa~lere pe epruvets rni '( .Geotextile prin incercarea in sol * SR EN ISO 12236:2000 Metoda de ingropare lncercare ile ~i produse inrudite. unghiul~rii ~i semiluna _' Cauciue vulcanizar D termi . 3. etermmarea grosimii . ar ea .Geot til Determinare grosimii la " .Materiale 1. ST AS pliicilor 7201-65 . 2. Caracteristicile 28. di iduale di . p astrce. Partea I: Straturi individuale . peree) 26. Incercarea E~antionare 0 la sisteme control a eroziunii si produse lnrudite. volumice) ~i a densiUitii relative as Ice. TAS 2921-76 .Geotextile.erml1lare~ Impenneabilitiitii ~. i!e impuse la constructia de cai ferate 23. ex I e ~l produse inrudite. SR EN 13252:2001 inrudite. Determinarea rezisten!ei la ST AS 403~~~. pentru utilizarea la constructii (cu exceptia cailor ferare si a asfaltului annat) SR EN 13250:2001 . EN ISO 9863-2: 1999 .Constructi' "I' .CallClUc vi' sfasiere pe e u canrzat. etoda de or In IVI uale dill produse multistrat 0 ~ subterane 0 Standardele 247 . e ermmarea rezlstentei la ST AS 633 _ l~ ma ena e plastice .1999/CI :2000 . * SR ENV ISO 12225 :2000 . '"SR ISO 10319: 1999 ~ Geotextile. ennmarea rezistentei la 0 tractiune pentru imbinari/cusaturi prin metoda benzilor late 19. sr netesute.Materiale It'. 5.Geotextile ~i produse impuse 22.G .Geotextile si prod use inrudite.n. a rezistentei microbiologice . 999 . Determmarea densitiitii (rnasei 16. 29.Strahm mdlvlduale . d' a presrum stabilite. Caracteristicile Caracteristicile . ~i produse de drenaj si produse de 9. eo~e~tJ!e ~I produse inrudite.~:~~eui~~n~lte. 8. . STAS 6139-86 .n~dlte. Caracteristicile I I. '" SR EN ISO 10321: 1999 ~ Geotextile. use inrudits de si impuse pentru utilizarea la constructia de rezervoare ~i baraje 27. SR EN 13254:200 I . de perforate statica (Incercare CBR) 21. irnpuse impuse pentru pentru utilizarea utilizarea marcate la tuneluri .Geotextile sprijin 24. inrudite. Determinare 13. . * SR EN 965'1999 PGresmnJ ~tabl!lte. pe~t~~ar~~i~~I..Geotextile impuse pentru utilizarea (protectii de mal. 9 80 . 17. Caracteristicile fundatii ~i structuri Caracteristicile Caracteristicile externe de din parnant. eotextile ~I prod use J dit D masei pe unitatea de supraf tnru I e. roduse textile tesute ' rezlstentei si a aillngirii 1 I'.Geotextile Standarde euro ene 1internatlunale ado tate ca standarde romane 10. * SR ISO 10318: 1996 . *SR EN 964 I. inrudite. . 14.

.! " c: OJ .lJ.. :::l W W o 0:: o ~ a ~ l- II) 00 00 00 0000 ~~!!!(!l . a ANEXAJ STANDARDEEUROPENE I..... ..IlJ.U w Z e.. NO') ~<:"'! zzzz t:: u zz lJ.IlJ.Iww ww o~ zz ww .I ZZ z w Z NN N'" "IN -e . "'''I 248 249 .'" NN M....

. '" o "' N tn 251 .'" '" 250 .

01987-95 Metode de testare pentru colmatarea biologicii geotextilelor sau f ltrelor formate din pamant si geotextile 21. D1790-99 Metode de testate prin impact a fragilitatii temperaturii a membranelor din material plastic 18. 01204-94 Determinarea modificarilor dimensionale lineare a folii lor tennoplastice nerigide sau membranelor la temperaturi ridicate 01238-01 Oetenninarea indicelui de termoplastice prin extrudarea plastomericii 01388-96el topire prin materia le 01822-99 Metoda de determinate a energiei de impact necesare pentru a produce ruperea materialelor plastiee si a materialelor de etansare 01938-94 Metoda de determinare a rezistentei la propagarea une i fisuri a filmelor plastice si foliilor subtiri prin metoda sfasierii unice a 19. utilizand materialelor ale 16. D 1777 -96 Miisurarea grosimi i materialelor textile datorate 3_ plastice ~ fisurare 17. Determinarea pierderilor volatile din materialele metode cu carbune activ 5. D 1598-97 Metoda de determinare a timpului de cedare a conductelor din material plastic sub presiune interna constants 01004-94a Oetenninarea rezistenjel membranelor din material plastic la sta~ierea initiata a foliilor si 14. 02136-94(1 ~98} Metode de testare pentru [esaturile impregnate incercarea la indoire la temperaturi scazute 24. 02240-00 Masurarea rigiditatii cauciucului cu durornetrul _ 11. DI 042-01 a Metoda de determinare a modificiirilor dimensionale materialelor plastice in conditii de exploatare accelerata 01149-99 Oeterminarea degradani superficiala datorata ozonului 01203-94(1999)el plastice. 01693-01 Metoda de testare pentru fisurarea dill actiunea factori lor de mediu a materialelor plastiee dill etilena 15. I3 . 01593-99 Specificatii pentru foliile si rnembrane]e din PVC nerigide -ANEXA 4 STANDARDE ASTM I. 8. D 1435-99 Deteriorarea materialelor plastice datoritii expunerii la aer liber plastice prin tehnica 23. Metode de testare a rigiditii!1i fesaturilor a 20. 7. 22.12. 02102-96 Metoda de determinare a contractiei 01424-96 Metoda de determinarea rezistentei la sfasiere tesaturilor cu ajutorul aparatului eu pendul (Elme~dort) DJ 434-82(1998) Metoda de determinare a permeabilitii!ii filmelor si foliilor plastice fibre lor textile si racordurilor 9. la gaze a D2122-98 Metoda de determinare a dimensiunilor conductelor din materiale termoplastice 10. 01709-01 Metode de determinate plastice prin metoda sage!ii a rezistentei la impact a filmelor 2. 4. 01505-98 Oeterminar~a densitatii materialelor gradientului de densitate 252 253 . 6.

04354-99 Procedeu pentru prelevare vederea testarii de probe din geosintetice III 27. 02837-01 Met o d.. . t . a a.i 36. -. a rezistentel la impact op astrce cu ajutoni] unui berbec 02447-01 Spe T t" . D3776-96 Oeterminarea tesaturilor 35. e enmnare a . CI Ica.• d .Intindere . 0413-98 Metd dd . lesatunlor prin metoda Cll pr b. 45. 04491-99a geotextilelor Metode 32. condllctelordin 38.25.db' a Imere a b ae . din materiale plastice' aze: e prOlectare pentru conducte D2992-01 Metod-a db' 0 lmere a b e . 04364-94 deteriorate 28. bazate pe diametrul teri ex enor di I" _ n po letdena. 04355-99 Metode de testare pentru degradarea geotextilelor datorata expunerii la razele ultraviolete si apa (aparate tip xenon -arc) 40. programele '. 04551-96 Specificatii pentru membrane tlexibile din PVC folosite la rezervoare de apa 47.96 Metode de detemlinare masei p e l-t'" _. materiale plastice prin i_a caractenstlcllor ncarcare ClI pJatane paralele 37.d d a e etemlinare . 0226 I ·96 Metoda de d t . 0256-00 Metoda de d t .d . 02444-99 Metod..adeziunea la straturi tlexibile p atl or matenalelor plastice 254 255 .ll pentru conducts 40 .rezlstentei la sta. pent~ conducte si racardl!~i din _ .d .. .. 03774 . 04158-01 Ghid pentru determinarea rezistentei materialelor textile (abraziune uniforma) la abraziune a 26. .1 80.lmll tesatunJor . 04533-91 (1996) Metode de determinate geotextilelor pe probe trapezoidale a rezistentei la sfasiere a 33.. D4545-86( 1999) Procedeu pentru determinarea integritatii sudurilor realizatein labrici\ pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane 46. o e e etermmare a pro riets '1 . 04437-99 Metode de detenni~are a int~gritii!ii sudurilor realizate pe santier pentru imbinarea foilor flexibile de geomembrane din polimeri 42. condllcteJor .iere a constanta de tractillne) 0a esprcata (apararu] eu viteza 02412-96a Metoda de determinare . D4439-01 Terminologie standard pentru geosintetice de determinate a permitivitiitii la apa a a 30.J e eonmare a rezistenlei rna ena elor plastice ell pendulul Izod concentrata 41. la impact a 39. D4594-96 geotextilelor 48. termopJastice si a elast'l caucluclIlllJ vulcanizat omen or tennoplastice . 04595-86(200]) Determ inarea proprietatilor geotextilelor pe probe eu liitime mare de intindere a Determinarea efectelor temperaturii asupra stabilitatii 34.a~el e prOlectare hidrostatice de stlcla rasim temlOplastlce annate ell fibre 03773-90(l996)el [esute M d eta e de deteoninare 31..i racordllrilor term 1 . Metoda accelerata pentru realizarea in aer liber a incercarii de a materialelor plastice utilizand lumina solara 29. 43. a lungimii materialelor 44. urntatea de suprafala (greutatea) a 0412-98a Metoda de testare a .

05141-96(1999) Metode de determinare a eficj ente i de filtrare ~i a debitului printr-un geotextil utilizat pe ecran de retentie a turbiditatii utilizand pamantul din amplasament 62.. geomembranelor :.. . d nn meto a 58. 04833-00 Determinarea rezis t entei. D5084-90 Masura rea can ducti . pentru ~eterm inarea rezistentei la ere :. D5397-99 Evaluarea rezistentei la fisurare din factori de mediu a geomembranelor din poliolefme utilizand incercarea la sarcina de tractiune constanta 69. 05420-98a Metoda de determinate plane.1 produselor inrudite 55. 04751-99aOetermlnaread 53.s\:~:~e~etode . I . D5493-93(1998) sarcina 72..05261-92(1996) geotextilelor esc hideri aparente a pori lor geotexti lelor I em de evaluare a respectarii cerintelor impuse 64.geosintetic prin metoda forfecfiri i directe 54. a a raziune eu ar re a razrva sau metoda blocului) a 70. rigide de materiale plastice D543-95(2001) plastice la reactivi 71.~t . rupere prin smulg . 04886-88(1995) D e t ermmarea .pam an pnn metoda gradientului variabil a sistemului Determinarea permitivitiitii geotextilelor sub piramida 256 257 .49. D5262-97 Metoda de evaluare a comportarii lara [ncarcare norrnala. a geosinteticelor la fluaj din tractiune. 04873-01 Ghid pentru identificarea ' depozitarea I '1 ru oun or de geosintetice si a probelor 56.84-96 Determinarea rezistentei realizate prin coasere sau termosuda.i manipularea 66. a rezistentei la impact a probelm Cll ajutorul metodei Gardner a rezistentei materia leIor Metode chimici de evaluare 59. D5321-92( 1997) Oeterminarea coeticientuilli de frecare teren geosintetic sau geosintetic . dill 61. _. rezistentei lb' geotextilelor ( h~ ti b .p . 05199-01 Masurarea grosimii norninale a geosinteticelor Determinarea masei pe unitatea de suprafata a 63. 05322-98 Proceduri de imersie pentru evaluarea la lichide rezistentei chimice a geosinteticelor 67. t. D5494-93( 1999) Oeterminarea rezistentei la poansonare a geomembrane lor prntejate si neprotej ate Cll geomembranelor p. D5323-92(1999) Metode de determinare a modlllului deformatie de 2% pentru geomembranele din polietilena secant In geotextilelor 68. uctivitatii hidraulice a materi I I poroase saturate utili izan d un permeametru cu pereti flexibili a e or 1 60. 111 ~Ian p~ unitate de suprafata a geosinteticelor e~ea J itatu gradientului constant pnn metoda 51. ~e:~~:e8. 04632-91 (1996) Metode de testate .'1 . D5l 0 I-? I Deterrninarea potentialului de colmatare geotextil . 0471-98el Metod e d e d eternunare a pro . Ia poansonare . . . 65.1 a a ungiru geotextilelor 50. 04885-0] Oeterminarea probelor benzilor late rezistentei irnbinarilor a geotexti lelor ' :.. 048.. . cauciuc _ Efectullichidelor pne ap or matenalelor 52. bili ~ ... _ 04716-0 I Metoda de incerca re pen t ru d etermmarea .e 57.

de D5890-01 Metode de testate pentru 92. D5596-94 Metoda de evaluare microscopies fum in geosinteticele poliolefine 77.73.. rezistentei de conductivitate a 86. 82. D'i884-01 Metode de testare pentru st~~iere a geomembranelor ranforsate detenninarea rezistentei [a M t de de testare pentru determinarea limp_ullil de 87. . D570-98 Determinarea 81. rigide de materiale plastice prin metoda sagetii Metode de control a sudurilor geornembranelor cu stocarea ~i transporrul 79. D5820-95(2001)eI canal de aer pentru 95. 'rea indicelui .. D5721-95 Determinarea poliolefine absorbtiei de apa a materialelor imbatranirii plastice 05889-97 Metode de testare . componenta argilcasa a unui geocompozit bentonitic Deteriorarea din 83. D5496-98 Metode de efectuare pe teren a incercarii la imersiune a geosinteticelor 74. D5818-95(2000) Metode de prelevare a probelor pentru evaluarea defectelor din instalare de geosintetice 94. D5994-98 Metode pentru geomembrane texturate 97. groslmll. 05970·96 . D5514-94(2001) Detenninarea rezistentei la poansonare geosinteticelor prin incercarea hidrostatica Ia scara mare 75. 06072-96 masurarea . :~etoda terrnica diferentiala la Inalta preslllne 5 2001) Ghid pentru selectarea metodelor de testare pentru 88. d fluid prin geomembrane pentru determinarea transportu UI e aplicatii specifice . debitului 89 D5887 99Metode de test are pen tru masurarea . . geotextile I or d a t on·c e xpunerii In aer liber a masurarea masei unitare a 84. D56I7-99 Determinarea geosinteticelor 78. ti Ie realizate din poliolebne pnn : ducere a oxidarii la geoslllte Ice . D5888·95 Metode de . geocompozitelor bentonitice pen t III controlul cali\~L\ii In etuva a geomembrane lor d e t enmna. D5886-9 ( I . pierderea. D5885-97 ~ o~ . miezului line! Metode de testare pentru evaluarea sudurilor cu . D5819-99 Ghid pentru selectarea metodelor de testare evaluarea experimentala a durabilitati] geosinteticelor 85. Ghid pentru obtinerea pro bid or e geoc ompozit bentonitic e 258 259 . D5993-99 Metode d e les t are pentru geocompozitelor bentonitice 96.. de lichid .testare geocompozitelor bentonitice 91 pentru a dispersiei de negru de Ia intindere multiaxiala a Cll printr-un t pere.D5747-95a Ghid pentru geomembranelor la lichide evaluarea rezistentei chimice a 93 D5891-01 Metode de testare pen t ru . D5567-94(2001) Metode de testare a coeficientului hidraulica (HeR) a sistemului terenigeotextil 76. geocompozit bentonitic saturat folosind penneametru flexibili 90.1 D5628-96 Metoda de determinare a rezistentei la impact a probelor plane. urnflare a componentei argiloase dimtr-un geoc ompozit bentonitic . . D5641-94(2001) vacuum 80.

06214-98 Metode de testare pentru determinarea integritiitii sudurilor realizate pe teren folosind metoda sudurii eu solvent 104.98.. d eterminare a rezistentei . c hiirm ice a geotextilelor 100. 06088-97 margine 06102-97 Ghid pentru punerea in opera a drenurilor compozite de 99. . . 06241-99 Metode de . Ghid de instal are a geocompozitelor'bentonitiee . 06365-99 Metode nedistructive pentru geomembranelor folosind testarea cu seiinteie 108. 114. jupuire a geoconjpozitelor bentonitice intertesute . 06434-99 geomembrane flexibile din polipropilena 113. geomembranelor bituminoase prefabncate Specificatii 11 6 .. 06454-99 Ghid pentru analiza eomponentei argiloase geocompozit bentonitic pentru detenninarea compatibilitiilii la lichide a unui chimice pentru 102. 06388-99 Iichide Oeterminarea propri~tatilor comportarii pe pentru materialele utilizate la ecrane de 06495-01 bentonitice Cerinte referitoare la incercarile pe geocompoziie testarea sudurilor . 118. 06213-97 Iichide Ghid pentru evaluarea rezistentei chimice a geogrilelor la . 110. 06574-00 Metode de testare pentru d e t ermmar ea transmisivitatii hidraulice (in plan) a geosinteticelor 121. 06141-97 determinarea integritiiti i 111. D6496-99 Metode de testare pentru. D6497-00 Ghid pentru conexiu~i mecanice elernente de traversare si structun la a Ie geomembranei ell de tractiune a materialelor Ghid' pentru evaluarea rezistentei chimice a georetelelor la . ·06461-99 retentie a turbiditatii 117. 06364-99 Metode de testare pentru detenninarea term en scurt la compresiune a geosinteticelor ] 07. 06392-99 Metode de testare pentru realizate folosind metoda sudurilor geomembrane lor neranforsate sudurii term ice Ghid pentru selectarea. 0638-01 plastice 109. 120. 06243-98 Metode de testare pentru detenninarea rezistentei la forfecare a unui geocompozit bentonitic folosind metoda forfeeiirii directe 106. 06636-01 Metode de determinare geomembrane ranforsate a adeziunii dintre pliurile unei 260 261 . Ghid pentru evaluarea rezrstentei . 119. a 105. geosintetice Metode de testare a rigiditatii saltelelor antierozionale rnierbate din 103. meta d e Ior 115. 06389-99 la lichide . m:to de Ior de testate 112. 06140-00 Metode de detenninare a adsorbtiei de asfalt a produselor utilizate la imbraeiiminti asfaltice pe intreaga latime 101.testare pentru determinarea poansonare a geotextilelor ~i produselor inrudite rezistentei la tru determinarea comportarii 06454-99 Metode de testa~e ~ena saltelelor antierozionale termen scurt la· j compreslUn geosintetice Inierbate de incercare pe din D6455-99 Ghid pentru alegerea.

0696-98 Determinarea coeficientul de expansiune terrnica lineara a materialelor plastiee Intre -30°C si +30°C eu ajutorul dilatometrului 129. trieotate circular utiJizate 128. 0746-98 Determinarea prin impact a sensibilitatii materialelor plastice si elastomerice la fragilizarea datorata temperaturii 130. 125.' 'E96-00 Metode de testate materia Ie pentru transmisia vaporilor de apa la 123. 126. D751-00 Metode de testare. G155-00 ae 1 Procedura de utilizare expunerea materialelor nemetaliee a aparatului cu xenon pentru 124.lumina fluorescenta pentru expunerea la UV a materialelor nemeta Ice 137. F904-98 Metode de comparare a rezistentei . D6638-01 Metode de testare pentru deterrninarea fortelor de legatura intregeosintetice folosite eu rol de ranforsare I?i bloeuri modulate de beton 06685-01 Ghid pentru alegerea metodelor de incercare a tesaturilor utilizate pentru beton D6693-0 I Metode de testare pentru deterrninarea rezistentei la intindere a geornembranelor neranforsate din polietilena I?i a geomembranelor flexibile din polipropilena D6706-01 Metode de testare pentru smulgere a geosintetieelor din pamant D6707-0 ISpecificatii pentru geotextile pentru drenaje de suprafata miisurarea rezistentei [a 135. 0814-98a Metoda de determinare a proprietatilor Transmisia de vapori de lichide volatile 133. D6637 -0 I Metode de testare pentru determinarea rezistentei intindere a geogrilelor pe 0 nervura sau pe mai multe nervuri la 134.122. 0792-00 Determinarea greutatii specifice (densitatii densitatii materialelor plastice prin disloeuire 132.iegiitu~ilor sa~1 a adeziunii pliurilor pentru produsele laminate realizate din materiale flexibile 136. 0882-0] Metode de determinate foIiilor subtiri din material plastic a proprietatilor relative) si a cauciucului _ de intindere a 262 263 1 . 127.a tesaturilor impregnate 131. G 154-00 Ghid pentru utilizarea aparatului euI .

ra.rea geotextile~or prin expunere In aer liber . terenlgeotexttle geotextilelor . de proiectare . rezis t enteii d e proiectare pe term en lung a pe termen lung a GG4(a) Deterrninarea geogrilelor rigide OG4(b) Deterrninarea geogrilelor flexibile GG5 Metoda de incercare a geogrilelor la smulgere Georetele GN1 Comportarea la cornpresiune a georetelelor GCI Incercarea cornbinata de curgere prin miezuri drenante GC2 Debitul de curgere sub sarcina printr-un dren fitil OC3 Eficienta drenurilor fitil GC4 Comportarea la compresiune a drenurilor de margine prefabricate si a drenurilor plane GC5 Sistemul antierozionale pentru protectia impotriva erOZllLl111 prin impactul picaturilor de ploaie si a transportului de sedimente GC6 Sisternul antierozionale pentru canale de curgere cu v iteza mare 264 265 .o. 4 Permitivitatea geotextilelor sub sarcina (1991) (vezi ASTM la fluaj din tractiune a geotextilelor (1992) (vezi geomernbranelor poliolefine GM6 Incercarea eu canal cu aer sub presiune pentru sudurile dub le ale geomembranelor GM7 Tratarea accelerata chimice OM8 Masurarea grosimii miezului geomembranelor GM9 Sud area geomembranelor pe timp friguros Geocompozite bentonltlce argiloase a geocornpozitului beutonitice texturate a benzilor de sudura prin metoda fuziunii ASTM D~ig2)fneercarea OT6 Smulgerea geotextilelor .rcarea la fiuaj din tractiune a geogrilelor rigide (1991) GCL! Masurarea umflarii componentei bentonitic OCL2 Permeabilitatea Geocompozite geocompozitelor la fiuaj din tractiune a geogrilelor flexibile (I 991) . USA) (vezi la filtrare prin incercari de eurgere sau sistemelor Colmatarea biologics a geotextilelor (1987) (vezi ASTM D1987) ASTM D5617) OM5 (a) Incercarea la tractiune constanta a rasinilor poliolefine (NCTL) sau a geomembranelor( 1992) (vezi ASTM D5397) GM5(b) Incercarea NCTL intr-un singur punct a rasinilor poliolefine sau a geomembranelor GM5(c) Incercarea la tractiune constants a sudurilor D5493) ~~3 Deteri. (GEOSYNTHETIC RESEARCH INSTITUTE.ANEXA 5 Geomembrane GMI OM2 OM3 OM4 Controlul Grosimea Incercarea Incercarea sudurilor prin metoda ultrasonics de acoperire pentru mobilizarea ancorarii la poansonare hidrostatica la scara mare tridirnensionala la tractiune a geomembranelor PROCEDURIGRI Geotextile pe terrne~~~:erfonnantele OT2. GT7 Determinarea rezistentei geotextilelor de proiectare pe termen 1 ung a GT8 Filtrarea fractiunilor fine utilizand filtrele din geotextile GeogrUe GGI Rez!stenta la intindere a nervurilor geogrilelor GG2 Rezistenta nodurilor geogrilelor (vezi AS~~36~2~n2~ercarea (vezi AS~~3~~2j:.' . rezrstentei .

.

..:.::~..~.c.~~~~:..:..t....·:.Caracteristicl necesare pentr" f"netia de separan:~ Caracteristici impuse pe tipuri de func1ii Legends: H: impus A: relevant in toate conditiile de utilizare S: relevant In anumite con'ditii de utilizare : II:..~ '.""..:~... ...":~::. •• F •.....:."...:..::::... ~~N ISO 10319l ! R~~i'~~~'~i'a'~~~i~i~'i~bi~i~il~r'~..:.. ·• ~.::..:~..::.. _-..2) !E~[S.:. J.::.:::::::::::::...".•..: .c. ::~...:.' ~.-". : Alungirea la incarcarea maxima JEN ISO 10319 1 A' .~.c.·:.:::. . ..::. ••• LO_LO__ ~.:.. ::..:::.:•...:.' " 13438i 12447 12225 :!Degradarea in tirnpul instaliirii1ENV .::.C"i"·'·':':_c... . : •.::··::.•...:.:: ::.t.:~ ....-:.:..~LL~~..::._...:. c.·::. ::::..::: .. ..:::..::'..::.·.:.•.... ..·.: ~ : ....::.C":o:..'..::..':''_:_:'_:'_:'_:_. .:=: dEN ISO 122361 . .c:..:.. ':....:. ...: .: '.'::''':''~~'''....... ~Rezistenta A: Sj ~ .::::..~.:::.._.:r~ .~..'."::~c.:::.c.::....•••••• _ _......:..''':"-~:.. ...~."::.:...::.:•• L~_AO.. .:::.~..:.::.. ~...:. .:":~:.:.:' ......I''':":.~c.~..::.::.l::··:··:·:·:·~·::..:.~~::...:.":"::H:.::·..c:..::.: ...:.iTit·~t~~··~p~i·i~·p·i~~·~·~~~·i·······JENfs·O··iJO·58············!:········:··· '" ......:::.: .::::.•:.re..•....[p~·~·~·~h.: . .:.:. d. ...:::.....::..:. ..·~.~ ....""'=r..:..LO.:.:.::::::.:..:::::..'..:.:::....:::.::.~.··.:.... .::'. :.:.•.:::.:..:c.~...-:'_."'..:. ••.::::. ·.•...~ ...":. '...: ~ (.::. . :::::.:.•. 1 !i·~~~~l.• ~.._ .:Hi~._~...::::..:.:.:...::.:::"c..-...'-:' ''':. : : : : :.L~~~. 9}6-·······::~..:.ls.:.::.::..•..~.:.. f.:n:n .:.:.test)1).•....'~:':.()12~36 ·~[-~~-1I ·1 -••• ·_•• LO••••.. :.:. ":':":':"':"':':':':":':":':':':':'~:":'':':.. r".:.E·N·"iso·:1·2·95·7~·i·..~~~.~. :....::.:.•..:~.....::...'..ii(CBR.:.dad.·...::~::.:.. L~ • .: .':.:.::..-..:..'.:::::::::::...::::.._ ~..:.... ::..... ..·.:...::: .:!EN'iso"j'o3."'l : '.::.. ..~~:i~~::..:.......c ... 269 .~.. : sudurilor : ~~ .....::~..~ ~ : :._~:....i:»: .. c 918! A ~ I"'.are.::.::.::..:..-.:.."..•.._~~.. ~:~l . ::.i'g:.::'.::: :1···· "'' ' ~.: •.1 •.':_:__:-:-:__:~'-:-:. :'.:.. '..-::::.-... 1 :r...'.·.c ..~ .::::.:.·::....:.:.:.:::::::.~..!.'' .:·'. :.:..::.'. ~ l j ' :I.. j :.::::...::~ ..IRezis~enta la tractiune a imbinarilor si .:::..c.:...:.•..:..:....~~. .:••:..' .:.c:..••..:.::::.::.:~.. :.:~..:.:: ...~:..".".-.:.:. : ::'.:: . :...:..'. ......~~.:.=:..c.. r ~ !:~ ...~~:i~~~~~.:.:.~~~~~·~.•.:.:::.:.: ~~~.:.•.:.'.::.:.....• i ..:.::...~i.a.:.:.:..c...:.~.~nta la d~gradari provocate de'!EN •factorii de mediu 'i:: la degradare chimicalENV ·l:~~.: . S H .-:.::c.~L • •• .~'~..:.:~ .·:.:: ._:_~':...::.-.:..:::::::..:::.. ·i .~.::..' S! Decesare pentr" ("Detla d~ armar~ ""'~" irw''''Y~~'~-car~~i~~i~ti~i''''--'''-~ '_""] rMri..:.: i l' s ISO 10722-1j A . •.:'''':'''~.~... .::.....[Penetrare statica (CBR test) Caracterlsticl Decesare pentru functia de tlltrare ~..:.:.•.. :(.".:.. ....~ ISO 103 J 9 '... •. .::::::.te...:..: : .........[Rezistenta la tractiune 2) ..::~:.::::::.'.e..·...:.:~: •..~:._L_...r R._L~LO_L~L~U_L~LO.::.:.··::.'...t'~~._:'':':_:'':'_.~. ...are.=.\~.~"I".::::::. :: ..:.::::..::~~ •....1..:........:....':_':.•..::"":..:: -2 .:.:::::...::"::..[~ ....::..·::·::~··'····:::::.. ::•....:..: .::.Ebl Caracterlstiel · .:..:::..~.. ....:.:....c.~...:.. • ~ezi·st.~:...st~tic. i l1 .c.::. : ~!Rezistenta la degradarea microbiologica.::::..:.::.~: .-..:..._:__:-~::__:~'-. .:oc..~:.::..:~.•.:..·~~~i·l~·~·~·····~···"····~·····~::'·~······-~·.. .''''''.~':'':.. ISO 10321 1EN sudunlor.:.::. ..-.. : .:.c~...: .-_L il~e~~tr. H 1 :!Ai:~~~:i~~~::i~:i.~:i:~i:~~. _..-•:..:.:.:.C ar.: ip....::.•.·::·:::·::.. ::.:..~.:=c.c.::.::c... :: .::::::::::.c.::...''':.. :\ . •..:: . ....t.:. Rezistenta la perforare dinamica!EN : (incercare de impact cu conul)i '..:.~..~· ' ' ' ICI :r::·::. i Rezistenta la tractiunelEN '1··::·::··::·::·:··::··::·::·:::.:....::..p :...:..:•• ::.".::::.•. .-.....'.."::::.:.....r ..::.:"..

..~.: :.. :1 A .: :~~. :: ~~ .•.~~~.::J.-..: ...} .c. ) ... N .:. ~ •• ~ ••••• ": .:..:.. ..:...: ._:.-..:..':::'::..' :~.....:.:.·:.H·········· ' . :..:... ".cc.~t~~t~:\....._~...~:.:. ...~...::... :..:..'..:.:..r~~~.r ..~f~.:.-._~~: ~~._~::~.:.~: :....··!I·..m~~...:..·'·:'··'····'V~·~..-...:. .~. ...~~·~· ~··¥·..:__:_:._~..-~...~i~g~iI.c.:.~~:. rl.:.:··..~:·. ....••.'.~~~'i~it''''':·":...fi~~j~rJf::!=~~:~:-~1 'rEN .~:. ••• ~••• I ••• ~••• ..: ....:."..~:.:·~~..~ .c.'T:._. : .:":.... :i(i?cercare de impact cu conul):EN • ' •• _A • .c. .....:..: .c.:...~:.iiMetuda de testare] :lanexa B . J.c..~i.:.....:l.f~~~~~~~~~~~~::~~~~~:~·{~'~~~i~:~·E~i§:~~~if:~ij~~::E~·~~~:·~~'::::.~~~~~~:'~ •••••••••••••••••••..~t~····..-:': :.. .·..::"·"'''''''''.i j .~ 'IRezistenta la degradari provocate de • factorii de mediu ~f:..... •.=~c. ..•..~~~.~~~.'=~..:.~..:.:..: :..c.:.'...:":..:. ~~ ~ :.:..:-:. i· ....'~~'. -..l~~~~ ••••. ...~:..:.~:.~:._:·~-:..:.:-~..c... Prutectie :...~ : ISO 12957-1:1 A ~j : <....:.....T"-··"·'·S~·~·-"'~::: :.: :."..: L a: .: : ::..~..: .:. ::.. ••• ·"···"i :..• : apei perpendicular pe T ·······································r···········..:wiOOI89055 :...:ii Caract~rlsticl ifactorii de mediu ·jEN 13438 iiRezistent3 la degradare chimica·· ..:...:.:~ '1·" H: ...:.. :..~:~Jt=::·:':~:~':::~: ._:.i~£~.~~'~.: ':.~.··~.::·~·:..""""..:..:2. .: .: ::..~~~~:~~~~j~~~O~7~~..~ (..·'~ti'~i.. .. JI~~..•.......:.•-..:.j A lRezistenta la degradarea chirnica :lENV 12447 ) ~.._~._~~.:::.::...:..:....~c~c..~~i~t~.~ :~..::. ...rEN 918 H 11 ~~~ :~~ i~:_:_~ ~.·:......".c..:...~:.-..'......:.~.. .:.~[~:.:.."".:..~.~:...:.. .:.".... :.:..:.. ~sudurilor' ISO 10321 S .. .''':.:~:. ~·-··.c...:..:. :jCaracteristici de frecare1p.~. 'lDurabilitate ..... ..:·:.~~:d.~:..~.'._~.c.:.:.~c.."] ~ 270 ~:.-:...:.••••••••• ![••.:.:::...~~::::::. • ~:..~:. . ._.!~E~~{.....~.:.._:.:·:.: ·:1 271 ..j fEN 13438 .:...".:. ..:::::#~~d..!f:~'~'~~::JI ..~~~:...::...:. .." .... ~ ~:~.......:.::..._.:.""""..:~:.:..:..~~~~~~.:.:..:..~'~~~t~'.....:..!..:e·· jPermeabilitatea :~plan:EN i!~~~~l~~\~i:... ..~~:.".•.:.••..::..~~.:.~.:..:... : ·[·~·::~·:·._~: .....i .:...~.:...1~~i~~~....rR~~.::.::cc..:': ••••• : :I'~~'~.~':"... n~cesar~ p~ntru functia df: drenai .''' ISO 11058 :1 A ii s.:.:·i~' t~·~~t.... ~ ..i~ ':::.ri·b·i-~i~ii·~~ ......:-: : ."._-.:.[ : W'ncercare de impact cu conul) ..rENV~i'2447~·_·NN~ __M.:::-:: ..:.. .••••• ··~'i.·~:.:.." . ..:.c....:.:...:.. _ - .~ •••••••••••••••••• ...:...)i". :-~::~... ...- ...:.~:~.c..:-:_..: ::. .-~: ~. :::.:-.. ••••••••••••••••• :jEN 918 :' ...~': :... < .:.: ::-..[ ..-:.'.~~ .. •••••••••• .:.:: .........:.."~:."'..!~~~n ..-:: :: ~: .:..I.::·.~~~:~·i.I.f' ..:.....:.":.~~:~~s~t:d~~l.·.:.~.:. .:._. - - - ._~ f:: ~.:.... '1 H •• ..-...::..c.~~. ~~:. J Caracterlstlci necesare pentru functia de protectie· . .~~~.~t~~·t. H : • i!contatt'cuogeo'menibr~na :: li~~..': ...- - : ·~············ ..•..~...:.~.:::::...:..:-: :::...~:~~·i·~~·'~~~·....c... I.:.: ...":.:.: :.-.:.:.·· .··c. ..:~ ..:..cc::.: Caractertsticl ...: .:'..:... .::~~)lff."...-..·.I~:~.:..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful