Curs c.a.

2 Bazele Electrotehnicii I

2. REPREZENTAREA ÎN DOMENIUL COMPLEX A ELEMENTELOR DE CIRCUIT.

IMPEDANȚA COMPLEXĂ ŞI ADMITANȚA COMPLEXĂ

Hmmm.... multă matematică

Din moment ce semnalele (curenţi şi tensiuni) primesc valori complexe, se impune ca mai departe să stabilim
relaţiile dintre fazorii curent şi tensiune ce apar la bornele celor trei elemente pasive de circuit, rezistorul,
bobina şi condensatorul, şi să deducem reprezentările lor în domeniul frecvenţă.

Fie un circuit excitat de un semnal sinusoidal u(t )  2U sint   u  .

Semnalul răspuns este curentul, de asemenea sinusoidal şi de aceeaşi frecvenţă, de forma i(t )  2 I sint   i 

u (t )  U  Ue j u
Reprezentate în domeniul complex aceste semnale au forma .
i (t )  I  Ie j i

U Ue j u U j   u  i  U j
Se defineşte impedanţa complexă a unui circuit mărimea Z    e  e
I Ie j i I I

Sau Z  Z  e j unde Z=U/I , iar  = u - i este defazajul dintre fazorul U şi fazorul I .

U
Se defineşte rezistenţa ca fiind mărimea R  Re( Z )  Z  cos   cos  .
I

U
Se defineşte reactanţa ca fiind mărimea X  Im( Z )  Z sin   sin  .
I

Deci Z  Z  e j  Z  cos   j sin    Z cos   j  Z sin   R  j  X .

Impedanţa complexă are ca parte reală rezistenţa echivalentă a circuitului şi ca parte imaginară reactanţa
circuitului. Impedanța, rezistenţa şi reactanţa se măsoară în ohmi.

Între impedanţă, reactanţă şi rezistenţă există relaţiile:


Z  R2  X 2
j

  R  Z  cos 

Z  Ze  R  jX :   
  arctg X X  Z  sin 


 R
Curs c.a. 2 Bazele Electrotehnicii I

Se definește admitanța complexă ca fiind inversul impedanţei complexe

1
Y ,
Z

 Y  e  j   Y  cos   j  sin    Y cos   j  Y sin 

1 1  j 
Y j 
 e
Z e Z

Sau
I
Y ,
U

 I
I  e j i Y 
 e j  i  u   e j(  )  Y  e j(  )
I I I U
Y  unde  .
U U  e j u U U     
 u i

I
Se defineşte conductanţa unui circuit prin relaţia G  Re(Y )  Y cos  cos .
U
I
Se defineşte susceptanţa unui circuit prin relația B  Im(Y )  Y sin    sin  .
U

Între admitanță, conductanță și susceptanță există relaţiile:


Y  G 2  B2
 j

  G  Y cos 

Y Y e  G  jB :    .
   arctg B B  Y sin 


 G

Y, G şi B se măsoară în  sau Siemensi (S).

-1

Plecând de la relaţia dintre Y şi Z, componentele lui Y se pot exprima în funcţie de componentele lui Z:

 R
1 1 R jX G  R 2  X 2
Y  G jB   2   .
Z R jX R  X2 B   X
 R2  X 2

Şi invers:

 G
R  2
1 1 G jB  G  B2
Z  R jX     .
Y G  j  B G 2  B2 X   B
 G 2  B2


1 1
ATENŢIE!! R şi G nu sunt reciproce una alteia: G  . De asemenea, X and B: B  .
R X

Obs.: Toţi parametrii de circuit definiţi mai sus depind de frecvenţă, variază cu frecvenţa dată de sursă.

2
Curs c.a. 2 Bazele Electrotehnicii I

a) Rezistorul

Rezistorul ideal este un element pasiv de circuit caracterizat printr-un singur parametru de circuit, numit
rezistenţă, și definit ca raportul valorilor instantanee ale tensiunii şi curentului:
u
R .
i

Dacă la bornele unui resistor se aplică o tensiune sinusoidală, se obţine un curent prin rezistor de asemenea
sinusoidal, de aceeaşi frecvenţă.

Dacă u(t )  U 2 sin t   u  

atunci u(t )  R  i(t )  i(t ) 
1
R
1
R

 u(t )   U 2 sin t   u . 
Dar 
i(t )  I 2 sin t   i 
U
ceea ce înseamnă că I ,  i   u ,    u  i  0 .
R

Folosind reprezentarea în complex, rezultă ecuaţia de funcţionare a rezistorului în domeniul frecvenţă:

u(t )  U  U  e j u


  U  RI .
U j u 1
 i( t )  I  I  e j i  e  U

 R R

Dacă mărimilor instantanee u şi i li se ataşează fazorii corespunzători, U şi I, se poate scrie:

U j u U
u  U  Ue j u , i  I  Ie j i  Ie j i  e  I , i u ,  0 .
R R

Rezultă că la bornele unui rezistor tensiunea şi curentul sunt în fază.

- reprezentarea în domeniul timp - - reprezentarea în domeniul frecvenţă -

Im

u(t) U
i(t)
I

u =  i
u = i
Re

 = u - i = 0  = u - i = 0

Semnale reale Diagrama fazorială

u(t )  R  i(t ) U  RI


u(t )  U 2  sin t   u  U  U  e j  u

i(t )  I 2  sint   i  I  I  e j  i
   u  i  0   u i  0
3
Curs c.a. 2 Bazele Electrotehnicii I

reprezentare: domeniul timp (real) domeniul frecvenţă (complex)

i(t) I

u(t) R U R

ecuaţia de funcţionare: u(t )  R  i(t) U  R I

Consequently, impedance being the ratio of the voltage phasor to the current phasor, the parameter that
represents the resistor in frequency domain is also the resistance. Also, the admittance of a resistor is the same
as the time domain representation of the resistor, that is conductance.

U RI 1 1
ZR   R , YR   G .
I I ZR R

b) Bobina

Bobina ideală este un element de circuit pasiv a cărui funcţionare rezultă din definirea fluxului şi din legea
inducţiei electromagnetice:
d di
  Li  u L .
dt dt

Aşadar, tensiunea la bornele bobinei este proporţională cu viteza curentului prin bobină. Factorul de
proporţionalitate este L, parametrul bobinei, numit inductivitate sau inductanţă. Deci ecuaţia de funcţionare,
relaţia dintre semnalele curent şi tensiune la bornele bobinei, în domeniul timp este:
di(t )
u(t )  L 
dt

Dacă la bornele bobinei se aplică o tensiune sinusoidală, se obţine un curent prin bobină de asemenea
sinusoidal, de aceeaşi frecvenţă.

Aşadar, dacă 
u(t )  U 2 sin t   u 

atunci  i( t ) 
1
L 
1
L 
 u(t ) dt   U 2 sin  t   u dt 
U 2
L
  
  cos  t   u   



U 2
L

 cos t   u   
U 2
L


 sin t   u     
2


U 2  
  sin  t   u  
L  2

Dar 
i(t )  I 2 sin t   i 

4
Curs c.a. 2 Bazele Electrotehnicii I

 U
I 
 L
 
ceea ce înseamnă că  i   u  .
 2

   u   i  
 2

Folosind reprezentarea în complex a semnalelor, rezultă ecuaţia de funcţionare a bobinei în domeniul frecvenţă:

u(t )  U  U  e j u

 
 U j ( u  2 ) 1 1  U  jL  I .
 i( t )  I  I  e j i  e  U  e j u  
U
 L j jL
 e 2  L

Se observă că semnalele de curent şi de tensiune sunt defazate cu 90°. Cu alte cuvinte, la bornele unei bobine
ideale, tensiunea este defazată înaintea curentului cu 90°. Sau curentul este defazat în urma tensiunii cu 90°. În
contiuare sunt reprezentate semnalele sinusoidale şi fazorii în cazul bobinei.

- reprezentarea în domeniul timp - - reprezentarea în domeniul frecvenţă -

Semnale reale Diagrama fazorială

d i( t )
u(t )  L  U  jL  I
dt
U  U  e j u
u(t )  U 2  sin t   u  
I  I  e j i
i(t )  I 2  sint   i 

    u  i 
   u  i  2
2

Im
u(t) U
i(t)

   u  i 
2

i u I
u i Re


   u  i 
2

reprezentare: domeniul timp (real) domeniul frecvenţă (complex)

i(t) I

u(t) L U ZL

di(t )
ecuaţia de funcţionare: u(t )  L U  Z L  I  jL  I
dt

5
Curs c.a. 2 Bazele Electrotehnicii I

Parametrii bobinei ideale în complex, respectiv impedanţa şi admitanţa, sunt:

 R L  0 , X L  L
U jL  I j 
ZL    jL  L  e 2  Z L  e j  R L  j  X L   
I I Z L  L ,  
 2

 1
 j
 G L  0 , BL   L
1 1 1 1 
YL    j  e 2  YL  e  j  G L  j  BL   .
ZL jL L L Y  1 ,   
 L L 2

Cu excepţia defazajului, toţi parametrii depind de frecvenţa la care lucrează bobina.

c) Condensatorul

Condensatorul este un element de circuit pasiv a cărui funcţionare rezultă din definirea intensităţii curentului:
dq t 
qt   Cut   i t  
du
C .
dt dt

În contrast cu bobina, curentul prin condensator (deşi e o utopie, o să ne prefacem că circulă curent
prin condensator :p), aşadar curentul prin condensator este proporţional cu viteza cu care se modifică în
timp tensiunea la bornele condensatorului. Factorul de proporţionalitate este parametrul condensatorului,
notat cu C şi numit capacitate. Deci ecuaţia de funcţionare a condensatorului în domeniul timp este:
du(t )
i(t)  C 
dt

Dacă la bornele condensatorului se aplică o tensiune sinusoidală, se va obţine un curent prin condensator de
asemenea sinusoidal, de aceeaşi frecvenţă.

Dacă 
u(t )  U 2 sin t   u 
atunci  i(t )  C 
du(t )
dt
C
d
dt

U 2 sin  t   u   
 C  U 2  cos t   u   
 
 C  U 2  sin  t   u  
 2

Dar 
i(t )  2 I sin t   i 

I  C  U

 
ceea ce înseamnă că  i   u  .
 2

   u   i   
 2

6
Curs c.a. 2 Bazele Electrotehnicii I

Folosind reprezentarea în complex a semnalelor, rezultă ecuaţia de funcţionare în domeniul frecvenţă:

u(t )  U  U  e j u

 1
    U I .
 j( u  ) j jC
 i( t )
  I I  e j i  CU  e 2  U  e j u  C  e 2  U  jC

Se observă că semnalele de curent şi de tensiune sunt defazate cu 90°. Dar, spre deosebire de bobină, la
bornele condensatorului tensiunea este defazată în urma curentului cu 90°. Sau, altfel spus, curentul este
defazat înaintea tensiunii cu 90°. În contiuare sunt reprezentate semnalele sinusoidale şi fazorii în cazul
condensatorului.

- reprezentarea în domeniul timp - - reprezentarea în domeniul frecvenţă -

Semnale reale Diagrama fazorială

du(t ) 1
i( t )  C  U I
dt j C


u(t )  U 2  sin t   u  U  U  e j u

i(t )  I 2  sint   i  I  I  e j i

 
   u  i     u i  
2 2

Im
u(t)
i(t)

I 
 u i  
2
u i U

i u Re


 u i  
2

reprezentare: domeniul timp (real) domeniul frecvenţă (complex)

i(t) I

u(t) C U ZC

du(t ) 1
ecuaţia de funcţionare: i( t )  C U  ZC  I  I
dt jC

7
Curs c.a. 2 Bazele Electrotehnicii I

Parametrii condensatorului în complex, respectiv impedanţa şi admitanţa, sunt:

1  1
I  RC  0 , X C   C
U j C 1 j 1 j(  ) 
ZC       e 2  ZC  e j  RC  j  X C  
I I jC C C Z  1 ,    
 C C 2

 GC  0 , BC  C
1 j 
YC   jC  C  e 2  YC  e  j  GC  j  BC    .
ZC YC  C ,   
 2

De asemenea, cu excepţia defazajului, toţi parametrii depind de frecvenţa la care lucrează condensatorul.

Reprezentarea şi analiza în domeniul complex (numit şi domeniul frecvenţă) au următorul avantaj: oricare ar fi
ecuaţia de funcţionare din domeniul timp, integrală sau diferenţială, aceasta a fost transformată în domeniul
complex într-o ecuaţie algebrică cu numere complexe.

Parametrul din domeniul frecvenţă

Element Parametrul din domeniul timp
IMPEDANŢĂ ADMITANŢĂ
1
rezistor rezistenţa R ZR  R YR 
R
1
bobină inductanţa L Z L  jL YL 
j L
1
condensator capacitatea C ZC  Y C  jC
j C

Tipuri de Conexiuni

Toate elementele pasive (R, L, C) sunt reprezentate în domeniul frecvenţă de un singur parametru, impedanţa
sau admitanţa. Aşadar, pentru diferite tipuri de conexiuni între elemente de circuit (nu contează dacă sunt la
fel sau nu) putem determina un parametru echivalent. Insă pentru acest lucru va trebui să scriem teoremele lui
Kirchhoff în complex. Deci, dacă considerăm valide TCK şi TTK exprimate în domeniul frecvenţă, atunci
impedanţele complexe se pot grupa după aceleaşi reguli stabilite la gruparea rezistenţelor. Ceea ce înseamnă
că, dacă un număr de impedanţe sunt legate în serie, atunci impedanţa echivalentă a grupării este

Z s  Z 1  Z 2   Z n ,

Şi respectiv, dacă un număr de impedanţe sunt grupate în paralel, atunci impedanţa echivalentă a grupării este

1 1 1 1
   .
Z p Z1 Z2 Zn

Ştiind că admitanţa este inversul impedanţei, se pot determina parametrii admitanţă echivalenţi ai grupărilor
serie sau paralel transformând relaţiile de mai sus. Astfel, pentru o conexiune serie de admitanţe sau una
paralel, admitanţa echivalentă a grupării va fi

1 1 1 1
   şi respectiv Y p  Y 1  Y 2  Y n .
Y s Y 1 Y2 Yn