TEXT DE DOCUMENTARE

ISTORIE XII

Târguri şi oraşe din Europa şi din spaţiul românesc

Caracteristicile oraşului medieval

În oraşele occidentale datorită producţiei meşteşugăreşti şi schimbului de mărfuri, oamenii care prestau aceste
servicii aveau libertate de mişcare. Orăşenii din Europa apuseană şi-au dobândit libertatea personală şi de asociere.
Autonomia a devenit o caracteristică a oraşelor occidentale.

Viaţa urbană în spaţiul românesc

Spre deosebire de Occident, în spaţiul românesc, după retragerea aureliană viaţa urbană dispare cu desăvârşire.
În Transilvania constituirea oraşelor este legată de colonizarea saşilor şi de privilegiile acordate de coroana maghiară. În
afară de mediul săsesc au fost constituite oraşe şi în centre episcopale (Oradea) sau în preajma unor cetăţi (Timişoara,
Deva). În general oraşele din Transilvania sunt aşezate pe proprietate regală. Oraşul este în general înconjurat de ziduri
groase. În centrul oraşului sunt construie biserica şi primăria.
În Moldova şi în Ţara Românească aşezările urbane poartă denumiri diferite. În general denumirea de târg.
Acete aşezări erau situate pe proprietatea domnească. Târgul este constituit dintr-o vatră, unde se află case, prăvălii şi
curţi, păduri şi vii, hotarul, o suprafaţă agricolă, fâneţe, heleştee, şi un ocol, care cuprinde mai multe sate.
Orăşenimea era formată din oameni liberi, meşteşugari şi negustori, care se ocupau uneori şi cu agricultura.
Meşteşugaii erau organizaţi în bresle, asociaţii de apărare a intereselor comune a meşteşugarilor. Oraşele săseşti
dispuneau de o largă autonomie. Alegeau conducerea, şi depindeau doar de autoritatea centrală a statului. Dacă în
Transilvania se constituie bresle după model apusean, care supravieţuiesc până spre sfârşitul sec al XIX-lea, în regiunile
extracarpatice situaţia este deosebită. Unele oraşe erau centre politice , altele erau târguri, altele erau centre de
producţie prin breslele care îşi desfăşurau activitatea în ele. Existau însă oraşe care aveau toate aceste funcţii.

Izvoare

„Bucureştiul este un oraş mare, situat parte în câmpie, parte pe versantul unei coline. Un râu numit Dâmboviţa îl
traversează. Casele sale joase, despărţite între ele prin pâlcuri de copaci, oferă de departe un aspect destul de pitoresc,
graţie clopotniţelor celor 300 de biserici, care-ţi creează pt. a clipă iluzia existenţei unei arhitecturi oarecare în capitala
hospodarilor. După ce îi treci barierele e imposibil să mai păstrezi această iluzie. Nu există nici un monument de artă
printre construcţiile sale burgheze ridicate în cea mai mare parte din cărămizi spoite în alb. Este într-adevăr de mirare că,
pe parcursul lungii dominaţii a lor de către turci, valahii nu au încercat să imite acele elegante moschei care dau stil şi
celui mai insignifiant cătun musulman. Murdăria străzilor bucureştene este inimaginabilă, ele sunt pavate cu lungi bucăţi
de lemn sub care apa şi noroiul putrezest permanent, fără ca nimeni să viseze măcar la limitarea acestor focare de
infecţie. Adeseori, când o trăsură trece pe o parte sau alta a străzii, aceste planşe prost prinse îi ridică pe trecători la
câteva picioare în aer, iar când cad împroaşcă o ploaie de stropi groşi, negri şi fetizi. Iarna anumite cartiere sunt aproape
inabordabile pt. pietoni. Cu greu găseşti un loc mai nesănătos decât Bucureştiul. Cea mai mică neglijenţă igienică vă
pune la pat pt. câteva săptămâni. Febrele intermitente şi infecţioase sunt starea normală a locuitorilor, lor li se adaugă
ciuma care este endemică, abătîndu-se regulat asupra principatului şi împotriva căreia carantina de la Dunăre nu poate
face nimic”
Alphonse Royer, Aventures de voyage, tableaux, recits et souvenirs du Levant, Paris, 1837
Exerciţii
1. Pornind de la textul de mai sus, alcătuiţi un eseu, circa o pagină în care să descrieţi o zi din viţa cotidiană în
Bucurştiul sec. al XVIII-lea în comparaţie cu viaţa urbană de astăzi.
2. Discutaţi cu rudele sau prietenii de familie despre cum arăta oraşul vostru atunci când ei erau de vârsta
voastră, apoi alcătuiţi o listă a asemănărilor şi deosebirilor faţă de imaginea actuală a acestuia.

3. Enumeraţi funcţiile pe care la îndeplineau

oraşele medievale româneşti.
4. Ce avantaje aveau orăşenii din punct de vedere
al statutului social ?
5. Corelaţi principalii funcţionari ai administraţiei
locale de azi cu gregătorii din Evul Mediu. Numiţii pe cei
contemporani.

Viaţa urbană în Europa

Oraşele medievale ale Europei erau, de cele mai multe ori, înconjurate de ziduri. Din cauza acestui fapt, nu se
puteau extinde, chiar dacă uneori creşterea populaţiei impunea acest lucru. Drept urmare, casele erau mici şi înghesuite,
iar străzile strâmte. De altfel, în perioada ploilor abundente, acestea se transformau în adevărate canale pe care se
scurgeau apele murdare. Căci toate murdăriile se aruncau în stradă, pe fereastră, inclusiv oala de noapte. Mai ales vara,
când soarele încălzea puternic, mirosul devenea de nesuportat.
Animalele domestice circulau libere pe drumuri: găini şi gâşte, dar şi porci. În Londra, spre exemplu, primarul a
fost nevoit, de mai multe ori, să reînnoiască ordinul de a nu se lăsa porcii să circule pe străzi. Boli grave apăreau şi se
răspândeau cu repeziciune, ducând la moartea unei însemnate părţi din populaţia oraşelor. Ciuma era cea mai cunoscută
şi mai devastatoare. Unul dintre primele simptome ale bolii era strănutul. De aceea, când cineva strănuta, toţi cei din jur
se grăbeau să-i ureze: “Sănătate!”, “Să trăieşti!”, Noroc!”, toate spuse cu speranţa ca strănutul să nu fie o prevestire a
cumplitei boli.
Secolele au trecut, ciuma s-a stins pe continentul nostru, dar obiceiul urărilor a rămas, chiar dacă azi prea puţini
ştiu de unde provine.
Leagan al civilizatiei din cele mai vechi timpuri, Europa reprezinta in ansamblul ei un mare muzeu in aer liber.
Peste 50% din obiectivele protejate de UNESCO se afla aici, iar altele, tot de pe acest continent, se pregatesc sa intre pe
listele Patrimoniului. Metropolele de astazi au fost acum sute de ani mari centre ale artei, comertului sau culturii. Multe
dintre ele si-au pastrat arhitectura medievala pana in prezent, facand posibila vizitatorilor o incursiune in trecut. Iata mai
jos cateva dintre cele mai frumoase orase medievale ale Europei, conservate atat de bine incat prezentul le transforma
intr-unele dintre cele mai interesante destinatii ale momentului.