Capitolul 1. No\iuni de baz`. Structur`. Clasificare.

Capitolul 1

NOTIUNI DE BAZA.
STRUCTURA. CLASIFICARE.

1.1 Generalit`\i.
{n tehnic` este utilizat des conceptul de ma]in`, termen ce descrie un sistem
tehnic alc`tuit din corpuri solide, cu mi]c`ri relative determinate, servind la
transformarea unei forme oarecare de energie [n lucru mecanic sau la transformarea
unei forme de energie [ntr-o alt` form` de energie ori [n aceea]i form` de energie dar
la al\i parametri.
Primele sunt ma]ini de lucru iar urm`toarele sunt ma]ini de for\`.
Pentru a-]i [ndeplini sarcinile ce \in de o anumit` tehnologie de lucru, ma]inile
se realizeaz` cu o anumit` structur`, adic` sunt compuse din piese de o anumit` form`
]i cu dimensiuni riguros stabilite. Pentru a [ndeplini c@t mai bine cerin\ele
tehnologice, piesele componente ale ma]inii se distribuie [n spa\iu pe o structur`
numit` batiu, fiind legate [ntre ele ]i fa\` de batiu prin cuple cinematice. Acest
ansamblu formeaz` mecanismul ma]inii, el trebuind s` transmit` for\e ]i momente
dup` anumite legi de mi]care. Cunosc@nd solicit`rile la care sunt supuse elementele
ma]inii, numite organe de ma]ini, se procedeaz` la dimensionarea acestora prin
calcul.
Procesul de proiectare a unei ma]ini const` [n urm`toarele etape:
- stabilirea parametrilor func\ionali pe care urmeaz` s` [i realizeze ma]ina,
func\ie de tehnologia de lucru;
- stabilirea schemei cinematice cu calculul cinematic de rigoare;
- dimensionarea organelor de ma]ini [nc@t acestea s` reziste solicit`rilor.
{n cazul [n care nu este posibil` realizarea unor piese care s` se [ncadreze [n
schema cinematic` dorit` se reface schema cinematic` cu compromisurile necesare ]i
se reia calculul organologic.
De regul` este foarte greu de stabilit pozi\ia [n care apare solicitarea maxim`
[ntr-un element sau cupl` av@nd [n vedere faptul c` acesta este de regul` [n mi]care
sau sus\ine corpuri [n mi]care iar direc\iile de solicitare ]i intensitatea acesteia
(acestora) variaz` continuu.
Teoria mecanismelor. Vol. I. 7
 Capitolul 1. No\iuni de baz`. Structur`. Clasificare.

Pe baza unor modele matematice iterative, prin programarea acestora pe

calculatoare numerice, dup` [ntocmirea unor scheme logice coerente, se pot realiza
simul`ri ale func\ion`rii unei ma]ini [nainte ca aceasta s` fi fost fizic executat`, cu
avantaje economice evidente.
{n proiectarea ma]inilor se au totdeauna [n vedere reglement`rile introduse de
STAS-uri, norme de securitate [n exploatare, de protec\ia muncii, norme sanitare,
norme de protec\ie a mediului etc..
{n lumea tehnic`, sistemele care includ ]i p`r\i mecanice sunt numeroase.
S` lu`m de exemplu cazul excavatorului prezentat [n figura 1.1.
El se compune ca o sum` de sisteme care formeaz` un tot ce particip` la
realizarea unor opera\iuni conforme cu tehnologia de lucru pentru care a fost proiectat
]i realizat.

Figura 1.1. Excavator cu echipament pentru s`pare cu cup` invers`. Componen\a:

0 - ma]ina de baz` (tractor deplasare + platform` rotitoare); 1 - monobloc (bra\); 2 -
m@ner (balansier), 31 - eclis`; 32 - bar` intermediar`; 33 - cup`; C1 , C2, C3 - cilindri
hiraulici de ac\ionare a echipamentului de s`pare cu cup` invers`.

{n figura 1.2. este prezentat` ciclograma de func\ionare a unui astfel de utilaj,

pentru o activitate standard, reglementat` ca desf`]urare prin norme specifice.

8 Teoria mecanismelor. Vol. I.

 Capitolul 1. No\iuni de baz`. Structur`. Clasificare.

Figura 1.1 Ciclograma de func\ionare a excavatorului RH 20 (cu cup` invers`) pe un

ciclu complet de s`pare-desc`rcare cu rotire la 90°.

{nc` din faza de proiectare se au [n vedere urm`toarele sisteme principale ale

utilajului:
- schemele cinematice:
- ale echipamentului de lucru;
- ale reductoarelor (rotire, deplasare);
- ale trenului de rulare;
- schemele hidraulice;
- schemele pneumatice;
- schemele electrice.

Figura 1.3. Sec\iune transversal` a

unui motor cu ardere intern`.

{ntre toate aceste scheme exist`

evident interferen\e care trebuie s`
asigure utilajului o func\ionare unitar`.
O parte din componentele
sistemului sunt proiectate ]i realizate
special pentru utilajul [n discu\ie. O alt`
parte provin din alte aplica\ii ]i este
necesar a se cunoa]te foarte bine
caracteristicile ce prezint` interes.
De exemplu, sursa de putere a
unui excavator este, de regul`, un
motor cu ardere intern`. A]a cum se poate vedea ca exemplu [n figura 1.3.
complexitatea sa mecanic` este deosebit`, o serie [ntreag` de sisteme ]i componente
contribuind la buna func\ionare.
Atributul “complex” se poate aplica tuturor componentelor cu diferite roluri din
structura tuturor sistemelor componente ale utilajului. Apare ca necesar` o

Teoria mecanismelor. Vol. I. 9

 Capitolul 1. No\iuni de baz`. Structur`. Clasificare.

descompunere [n “elemente” constituiente pentru a se putea realiza analize capabile s`

descrie coerent func\ionarea fiec`rui sistem ]i a utilajului ca ansamblu.

1.2. Element.

A]a cum s-a observat din exemplul anterior, utilajele, pentru a func\iona,
utilizeaz` corpuri [n toate st`rile de agregare. Mai mult, corpurile solide nu pot
fi considerate totdeauna nedeformabile. Pe baza acestor observa\ii se poate face
urm`toarea clasificare a elementelor din structura sistemelor tehnice:
- elemente rigide: sunt corpuri care pot fi considerate nedeformabile.
Sunt larg utilizate [n construc\ia de ma]ini ]i ca exemple putem enumera: biele,
pistoane, ro\i din\ate, came, tache\i, etc. ;

Figura 1.4. Reductorul armonic.

- elemente flexibile: sufer` [n mod normal deforma\ii mari [n timpul lucrului.

Din aceast` categorie fac parte: curele de transmisie, arcurile, cablurile, etc. O
aplica\ie relativ nou` func\ion@nd cu element deformabil este reductorul armonic,
prezentat [n figura 1.4.
Arborele conduc`tor 1 pune [n mi]care de rota\ie deformatorul 2. Acesta, prin
intermediul bol\urilor 7 ]i al rulmen\ilor 6, deformeaz` elementul elastic 3. Are loc
astfel , pe o parte a circumferin\ei sale, o angrenare cu roata din\at` interioar` 4
montat` fix pe carcasa 5. {ntre roata din\at` interioar` fix` ]i cea situat` pe elementul
elastic ( ]i care se deformeaz` o dat` cu acesta) exist` o diferent` a numerelor de din\i
egal` cu 2. Din acest motiv arborele condus 8 are o mi]care de rota\ie de minim 80 de
ori mai "[nceat`" fa\` de cel conduc`tor.
- element fluid: aceast` categorie include dou` subcategorii:
- elemente lichide: sunt utilizate uleiurile hidraulice, lichide speciale ]i
uneori apa. {n figura 1.5 este prezentat un sistem mecano-hidraulic [n care pompa

10 Teoria mecanismelor. Vol. I.