Capitolul 1. No\iuni de baz`. Structur`. Clasificare.

cu ro\i din\ate 1 genereaz` un debit de lichid care, prin intermediul distribuitorului 5,

[n func\ie de pozi\ia plunjerului 6, poate deplasa cu ajutorul cilindrului hidraulic 4 o
sarcin` oarecare.

Figura 1.5. Sistem cu element

lichid.

- elemente gazoase: sunt

utilizate, [n general, [n cazul
transmisiilor pneumatice. Drept
element gazos de regul` se utilizeaz`
aerul, dar [n aplica\ii speciale se
utilizeaz` ]i alte gaze (de exemplu,
vapori de ap`);
- elemente electrice: de regul`, [n
aceast` categorie intr` corpurile care
genereaz` c@mpuri electromagnetice
prin intermediul c`rora se transmit
mi]c`ri ]i for\e.
{n figura 1.6. este prezentat`, ca exemplu complex, o supap` de reglare a
debitului, cu dou` c`i ]i servomotor de curent continuu. Ea con\ine [n structur`
elemente rigide (arborii, ro\ile din\ate, rulmen\ii), element electric (motorul electric 2),
element elastic (arcul care men\ine pozi\ia elementului de reglare realizat sub form` de
cam`) ]i comand` un element lichid (agentul hidraulic).

Teoria mecanismelor. Vol. I. 11

 Capitolul 1. No\iuni de baz`. Structur`. Clasificare.

Figura 1.6. Supap`.

{n cadrul acestui curs se va analiza

numai elementul rigid care va fi numit
prescurtat “element”.

1.3. Element cinematic.

Cupl` cinematic`.
Elementul cinematic este un corp solid, rigid, component al unui lan\ cinematic
sau al unui mecanism.
Un element poate fi format dintr-un singur reper sau sub forma unui ansamblu
de repere [ntre care nu exist` mi]care relativ`. El con\ine de regul` mai multe
“organe”. Ca exemplu s` consider`m cazul unei biele (figura 1.7.).

12 Teoria mecanismelor. Vol. I.

 Capitolul 1. No\iuni de baz`. Structur`. Clasificare.

Figura 1.7. Biel` a unui motor cu

ardere intern`; 1 -corp biel`; 2 - bol\; 3 -
]urub de fixare al bol\ului; 4 - capacul
bielei; 5 - ]uruburi pentru fixarea capacului;
6 - siguran\`; 7 - cuzinet.

Se observ` c` la realizarea
elementului particip` o sum` de corpuri.
Analiza ]i modul de calcul a organelor
componente se va face [n cursul de
specialitate.
Cupla cinematic` este reprezentat`
de leg`tura direct`, mobil`, continu`, care
nu []i schimb` caracterul contactului, a
dou` elemente.

Ea este realizat` astfel [nc@t:

- s` permit` realizarea anumitor mi]c`ri relative [ntre cele dou` elemente ce o
formeaz` ]i s` nu permit` realizarea restului de mi]c`ri;
- s` transmit` for\e ]i/sau momente.
Clasificarea cuplelor cinematice se poate realiza [n func\ie de mai multe criterii.
Un interes practic prezint` clasificarea cuplelor cinematice din punctul de vedere al
naturii contactului ]i din punctul de vedere al mi]c`rilor relative suprimate.
Num`rul de cuple cinematice la care particip` un element se nume]te clas` a
elementului ]i se noteaz` cu “ i ” ( i  1 ).

1.3.1. Clasificarea cuplelor cinematice dup` natura contactului.

Din acest punct de vedere cuplele cinematice se [mpart [n cuple superioare ]i
cuple inferioare.
Cuplele cinematice superioare sunt caracterizate de existen\a contactului pe o
suprafa\` teoretic nul`. Acest gen de contact apare [n cazul cuplelor cinematice la care
contactul se realizeaz` [ntr-un punct (fig. 1.8.) sau dup` o curb` (fig. 1.9.).

Teoria mecanismelor. Vol. I. 13

 Capitolul 1. No\iuni de baz`. Structur`. Clasificare.

Figura 1.8. Cupl`

superioar` cu contact
[ntr-un punct.

Practic, contactul
se realizeaz` pe o arie
relativ mic`, [ntruc@t
apar mici deforma\ii
locale. Aria mic` de
contact face ca
presiunile de contact ce
apar [ntre cele dou` elemente s` fie mari. Pentru a reduce nivelul uzurilor [n aplica\iile
concrete este necesar s` se utilizeze materiale cu duritate superficial` mare.
Acest gen de cuple permite ob\inerea de mecanisme care s` realizeze legi de
mi]care complexe.

Figura 1.9. Cuple superioare cu

contact dup` o curb` (o dreapt`)

Cuplele cinematice
inferioare sunt caracterizate de
existen\a unui contact al celor
dou` elemente realizat pe o
suprafa\`. {n figura 1.10. este
prezentat un astfel de exemplu.

Figura 1.10. Cupl` cinematic` cu

contact pe suprafa\` plan`.

Aceste cuple sunt de regul` mai

u]or de ob\inut (din punct de vedere
tehnologic) ]i lucreaz` cu presiuni de
contact a c`ror valori pot fi u]or
controlate. Au un bun comportament
din punctul de vedere al uzurii, dar nu
permit transmiterea de mi]c`ri dup`
legi complexe.

14 Teoria mecanismelor. Vol. I.