2015-Auxiliar - Bazechimie-Viii - PPSX

Substanţe simple cu
FLORIN VIU utilizări practice
Substanţe compuse
cu utilizări practice
Auxiliar didactic
C H I M I E
Clasa a VIII-a
2015 OUT
SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR
NIVEL GRUPE
GRUPE PRINCIPALE
ENERGETIC PRINCIPALE
Perio
Strat
IA II A 1K III A IV A VA VI A VII A VIII A
ada (1) (2) (13) (14) (15) (16) (17) (18)
2 L
GRUPE SECUNDARE
3 M III B IVB VB VI B VII B VIII B VIII B VIII B IB II B

(3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12)
4 N
5 O
6 P 57 - 71
Lantanide
104 105 106 107 108 109 110 111 112 114 116
7 Q 89 - 103
Actinide
Rf Db Sg Bh Hs Mt Ds Rg Cn Fl Lv
57 - 71
Lantanide
89 - 103
Actinide
Back
Click pe
momentul lecției
Generalităţi
Stare naturală
Obţinerea industrială
Obţinerea în laborator
Proprietăţi fizice
În aer sau în oxigen?
Proprietăţi chimice
Utilizări
Rebus
OXIGENUL
Descoperă…
Back
Generalităţi
Atomul de Oxigen Structura atomului
Numărul atomic Z = 8
Numărul de masă A = 16 Oxigen
Simbolul chimic: O Protoni (p+) – 8
Nucleu
Prezintă trei izotopi: 16O, 17O, 18O Neutroni (n0) -
Formează moleculă biatomică: O2 8
K–2
Înveliș electronic
L–6
Electroni (e-) - 8
Masa moleculară Mo2 = 32g/mol Prin ce diferă structura izotopilor și de structura izotopului ?
Poziţia in sistemul periodic. Valenţa

Numărul perioadei se stabilește pornind de la numărul de straturi
ocupate cu electroni.
Numărul grupei se stabilește pornind de la numărul electronilor
aflați pe ultimul strat ocupat.
Perioada: 2
Valența se stabilește în funcție de numărul grupei: Grupa VI-A
•pentru grupele I – IV A, valența este egală cu numărul grupei;
•Pentru grupele V – VIIA, valența este egală cu diferența dintre 8 și Valența II
numărul grupei.
Back
Stare naturală
ÎN STARE LIBERĂ
În atmosferă: oxigenul se găsește sub două RĂSPÂNDIREA OXIGENULUI
forme alotropice: oxigenul molecular (O 2) și ÎN SCOARŢA TERESTRĂ
ozonul (O3).
•Oxigenul molecular se află în atmosferă în
procent de 21%;
•Ozonul se găsește în cantități foarte mici în
păturile superioare ale atmosferei (stratul de
ozon). ÎN COMPUȘI MINERALI
•În apă;
•În oxizi – compuși ai nemetalelor și
metalelor cu oxigenul: CO2, SO2, CaO,
Fe2O3;
•În oxiacizi: HNO3, H2SO4, H3PO4;
ÎN COMPUȘI ORGANICI •În hidroxizi: NaOH, Ca(OH)2,
•În compuși hidroxilici: alcool etilic, fenol; Cu(OH)2;
•În acizi organici: acidul acetic, acid citric; •În sărurile oxiacizilor: nitraţi
•În aminoacizi și proteine; (NH4NO3), carbonaţi (CaCO3, CuCO3),
•În lipide; sulfaţi (CuSO4), fosfaţi (Ca3(PO4)2),
•În zaharuri: glucoză, fructoză, zaharoză etc. silicaţi ş.a.
Back
Distilarea aerului lichid
Oxigenul se lichefiază
la temperatura de – 183oC.
Electroliza apei
Apa se descompune în elementele

componente, hidrogen şi oxigen cu
ajutorul curentului electric.
2H2O →2H2↑ + O2↑

Back
E1 – Descompunerea cloratului de potasiu
AȘCHII DE
MOD DE LUCRU:
BRAD 1. Ia o eprubetă din stativ (click pe prima eprubetă din stativ)
2. Introdu în eprubetă o cantitate de clorat de potasiu, KClO 3, apoi
KClO3 H2O2 MnO2
dioxid de mangan, MnO2 (click pe etichetele recipientelor cu
reactivi)
3. Încălzește eprubeta (click pe SURSĂ DE FOC), apoi verifică natura
gazului rezultat cu o așchie de brad cu punct incandescent (click pe
eticheta AȘCHII DE BRAD). Ce observi?
Aşchia de brad se aprinde, semn că din reacţie rezultă oxigen. Se

mai obţine şi clorura de potasiu. Dioxidul de mangan joacă rol de
catalizator.
2KClO3 →2KCl + 3O2↑

E2 – Descompunerea apei oxigenate
MOD DE LUCRU:
1. Ia o eprubetă din stativ (click pe prima eprubetă liberă din stânga)
2. Adaugă în eprubetă apă oxigenată, H2O2 și dioxid de mangan (click pe
etichetele recipientelor cu reactivi)
3. Verifică natura gazului rezultat cu o așchie de brad cu punct
incandescent (Click pe eticheta AȘCHII DE BRAD). Ce se observă?
Aşchia de brad se aprinde, semn că din reacţie rezultă oxigen.
Celălalt produs rezultat este apa. Dioxidul de mangan joacă rol de
catalizator.
SURSĂ
2H2O2 →2H2O + O2↑
DE FOC
Back
Prezența oxigenului în Oxidări si arderi
atmosfera Terrei a dus la
apariția și diversificarea Sunt reacțiile substanțelor cu oxigenul:
vieții •Oxidări vii sau arderi - reacția are loc
în timp scurt, dezvoltându-se căldură și
lumină(ex. arderea unei lumânări)
•Oxigenul este un gaz incolor, inodor, •Oxidări lente – reacția are loc în timp
insipid; îndelungat, fără creșterea temperaturii
•Prezintă o densitate de 1,1 ori mai mare (de exemplu ruginirea fierului,
decât cea a aerului; oxidările din organismele vii)
•Se lichefiază foarte greu la o temperatură
de -183 °C; în stare lichidă prezintă
culoarea albastru închis;
•Solubilitate scăzută în apă. Aceasta
permite vieţuitoarelor acvatice să trăiască;
Back
În aer sau în oxigen?
MOD DE LUCRU:
ZAHĂR KClO3 1. Ia o lingură de zahăr din recipient (click pe

eticheta recipientului cu zahăr)
2. Adu lingura cu zahăr deasupra becului de
gaz (click pe lingură)
3. Încălzește zahărul (click pe SURSĂ DE
FOC). Ce observi?
Zahărul arde cu flacără galbenă.
4. Introdu zahăr în creuzet, apoi clorat de

potasiu, KClO3. (click pe etichetele
recipientelor cu zahăr, respectiv, KClO3)
5. Încălzește creuzetul (click pe eticheta
apărută pe creuzet). Ce se întâmplă?
ZAHĂR În creuzet, zahărul arde cu flacără albă, intensă.

KClO3
Acest lucru se datorează oxigenului eliberat din
descompunerea termică a cloratului de potasiu.
SURSĂ
DE FOC
Back
Proprietăţi
Reacţia magneziului
chimice Reacţia carbonului
cu oxigenul cu oxigenul
Reacţia aluminiului Reacţia fierului Reacţia sulfului cu

cu oxigenul cu oxigenul oxigenul
Back
Reacţia magneziului
cu oxigenul
Mg
panglica
MOD DE LUCRU:
1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE

FOC)
2. Ia o bucată de panglică de magneziu (click pe
eticheta recipientului cu Mg panglică)
3. Cu ajutorul cleștelui, adu panglica de
magneziu în flacără și încălzește-o (Click pe
clește). Ce observi?
Magneziul arde cu flacără albă, orbitoare. Se

formează oxidul de magneziu (MgO), de culoare
albă.
SURSĂ
DE FOC 2Mg + O2 →2MgO
Back
Reacţia aluminiului
H2O2 Al
pulbere
cu oxigenul
MOD DE LUCRU:
1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE FOC)

2. Introdu apă oxigenată, H2O2 în cilindrul cu nisip
(click pe eticheta recipientului cu H2O2). Ai obținut
astfel, o sursă de oxigen.
3. Adaugă pulbere de aluminiu în lingura de ars (click
pe eticheta recipientului cu Al)
4. Încălzește lingura de ars (click pe coada lingurii de
ars)
5. Introdu lingura de ars în cilindrul cu oxigen (Click
pe coada lingurii de ars). Ce se întâmplă?
Pulberea de aluminiu se aprinde în oxigen și arde

cu scântei albe, obținându-se oxid de aluminiu,
Al2O3.
4Al + 3O2→2Al2O3
SURSĂ
Back
DE FOC
Reacţia fierului
H2O2 Fe
pilitură cu oxigenul
MOD DE LUCRU:

3. Adaugă pilitură de fier în lingura de ars (click pe
eticheta recipientului cu Fe)
ars)

cu scântei galbene, obținându-se oxid de fier,
Fe3O4.
3Fe + 2O2→Fe3O4
SURSĂ
Back
DE FOC
Reacţia sulfului
H2O2 S
precipitat cu oxigenul
MOD DE LUCRU:

3. Adaugă pulbere de sulf (S) în lingura de ars (click
pe eticheta recipientului cu S)
ars)
Sulful arde în aer cu flacără albastră, rece. In

oxigen, flacăra devine luminoasă. Din reacție
rezultă dioxid de sulf, SO2.
S + O2→ SO2
SURSĂ
Back
DE FOC
Reacţia carbonului
H2O2 C
Cărbune
cu oxigenul
MOD DE LUCRU:

3. Adaugă praf de cărbune (C) în lingura de ars (click
pe eticheta recipientului cu C)
ars)
Cărbunele arde în aer cu flacără galbenă. In

oxigen, flacăra e mai intensă și apar scântei. Din
reacție rezultă dioxid de carbon, CO2.
C + O2→ CO2
SURSĂ
Back
DE FOC
Utilizări
medicină
Obținerea explozibililor
Motoare
Butelii pentru scafandri, aviatori,

astronauți, mineri
Sudarea și tăierea
Sinteza acizilor
Obținerea fontei și metalelor
oțelului
Albirea
țesăturilor
Back
VERTICAL
Rebus
4
1 – Formă alotropică a oxigenului cu 3 atomi în moleculă;
6 2 – Reacție cu oxigenul ce are loc în timp îndelungat și fără schimbări de
A temperatură;
P O 3 – Metal ce arde cu scântei galbene, strălucitoare;
5 4 – Compus chimic lichid, care în prezența dioxidului de mangan se descompune cu
A X degajare de oxigen (2 cuvinte);
O A I 5 – Reacție cu oxigenul ce are loc rapid, cu degajare de căldură și lumină;
2 3 7 8 6 – compuși ce rezultă la reacția nemetalelor cu oxigenul (2cuvinte);
X R Z 7 – I se spune popular și ”pucioasă”
1 8 – Metodă de obținere a oxigenului care utilizează curent electric continuu.
O F I D I S E
Pentru a confrunta răspunsurile dă click pe numărul definiției din rebus.
O X I G E N U L
Z I E E R E L E
O D R N E M F C
N A A E T
R T T R
E A A O
L L
I I
C Z
I A
Back
Descoperă…
Răspunde la cele şapte întrebări şi află cine a descoperit oxigenul
1. Numărul de neutroni conţinuţi de izotopul 17O este:
GREŞIT!
a) 10 CORECT!
b) 9 GREŞIT!
c) 8
2. Procentul de oxigen din dioxidul de carbon este:
a)
GREŞIT!
47,15 CORECT!
b) 72,72 GREŞIT!
c) 80,00
3. Nu se obţine oxigen din descompunerea:
a) CuCO3
CORECT! b) KClO3
GREŞIT! c) H2O2
GREŞIT!
4. Temperatura de lichefiere a oxigenului este:
a)
GREŞIT!
-100oC b)
GREŞIT!
183oC c)
CORECT!
-183oC
5. Se obţine un oxid metalic la arderea: J O S E P H
CORECT!
a) Mg GREŞIT!
b) C GREŞIT!
c) S
P R I E S T L E Y
6. La arderea a 0,4moliAl, numărul de moli de Al 2O3 obţinut este:
GREŞIT!
a) 0,1 CORECT!
b) 0,2 GREŞIT!
c) 0,4 Teolog, filozof natural, educator şi
teoretician englez, a izolat oxigenul
7. Concentraţia soluţiei obţinută din produsul arderii a 4,8g Mg şi
în formă gazoasă în anul 1774
50gH2O este:
GREŞIT!
a) 32% GREŞIT!
b) 18% CORECT!
c) 25%
Back
Click pe
momentul lecției
Generalităţi
Stare naturală
Utilizări
Descoperă…
Diagramă
CARBONUL Back
Generalităţi
Atomul de Carbon Structura atomului
Numărul de masă A = 12 Carbon
Simbolul chimic: C
Protoni (p+) – 6
Nucleu
Prezintă trei izotopi: 12C, 13C, 14C Neutroni (n0) - 6
Mol de atomi:
12g C conțin NA = 6,023 * 1023 atomi
K–2
Înveliș electronic L–4
Electroni (e-) - 6
Molecule de monoxid de carbon,

dioxid de carbon și metan Prin ce diferă structura izotopilor 13
C și 14C de structura izotopului 12C?
Poziţia in sistemul periodic. Valenţa

Numărul perioadei se stabilește pornind de la numărul de straturi
ocupate cu electroni.
Numărul grupei se stabilește pornind de la numărul electronilor

aflați pe ultimul strat ocupat.
Perioada: 2
Carbonul prezintă în mod uzual valența IV: (de exemplu, CO 2, CH4, Grupa IV-A
Al4C3 etc)
Valența IV
În unele substanțe, cum ar fi CO, valența carbonului este II.
Back
Stare naturală
În stare liberă În combinaţii
Carbonul se găsește în natură sub două forme • În compușii cu oxigenul: monoxid de
cristalizate: diamantul și grafitul.
carbon (CO), dioxid de carbon(CO2);
• În compuși cu nemetalele: tetraclorură
de carbon (CCl4), carbura de siliciu (SiC);
•în compuși cu metalele: carbură de
aluminiu (Al4C3), carbură de calciu (CaC2);
Alte două forme cristalizate ale carbonului au fost • în carbonați: carbonatul de calciu,
realizate în laboratoare: fulerenele și nanotuburile. carbonatul de cupru;
• în bicarbonați: bicarbonatul de sodiu
(NaHCO3), bicarbonatul de amoniu
(NH4HCO3);
•în hidrocarburi: metanul (CH4), acetilenă
Fulerenele se găsesc și în
natură, în materialul numit (C2H2);
Shungit. •în toți derivații hidrocarburilor: alcool
etilic, acid acetic, zahăr etc.
Sub formă amorfă, carbonul este întâlnit în cărbunii
de pământ. Conținutul de carbon al acestora crește în
ordinea: turbă, lignit, cărbune brun, huilă, antracit.
Back
DIAMANT GRAFIT FULERENE
 solid, cristalizează în formă  Solid, cristalizează în formă  solid, cristalizează în formă

cubică; hexagonală; icosaedrică;
 incolor și transparent,  Solid, opac, lucios, culoare  opac, culoare neagră;
prezintă indice de refracție neagră – cenușie;  Duritate mică;
foarte mare;  Duritate mică (1), lasă urme pe  Rău conductor termic și
 cea mai mare duritate dintre hârtie, datorită fenomenului electric;
toate substanțele întâlnite (10 de clivaj;  Insolubil în apă; solubil în
pe scara Mohs);  Bun conductor termic și benzină;
 insolubil în orice dizolvant; electric;  Densitatea ρ = 1,75-2,19g/cm3
 temperatură de topire foarte  Insolubil în orice dizolvant;
ridicată (peste 3500oC);  Densitatea ρ = 2,2g/cm3
 densitatea ρ = 3,5g/cm3;
Back
Proprietăți
chimice
Reacţia carbonului Reacţia carbonului Alte proprietăţi

cu oxigenul cu oxidul de cupru chimice
Back
Reacţia carbonului
H2O2 C
Cărbune
cu oxigenul
MOD DE LUCRU:

3. Adaugă praf de cărbune (C) în lingura de ars (click
pe eticheta recipientului cu C)
ars)
Cărbunele arde în aer cu flacără galbenă. In

oxigen, flacăra e mai intensă și apar scântei. Din
reacție rezultă dioxid de carbon, CO2.
C + O2→ CO2
SURSĂ
Back
DE FOC
Reacţia carbonului
cu oxidul de cupru
C CuO NaOH
FENOL
Cărbune FTALEINĂ
MOD DE LUCRU:
1. Introdu praf de cărbune, C și oxid de cupru, CuO

în eprubeta mică (click pe eticheta recipientelor
cu reactivi)
2. Adaugă soluție de hidroxid de sodiu (NaOH) în
eprubeta mare, apoi adaugă și câteva picături
de fenolftaleină (click pe eticheta recipientului
cu NaOH respectiv fenolftaleină).
3. Aprinde apoi becul de gaz (click pe SURSĂ DE
FOC). Ce observi în eprubeta mică? Dar în cea
mare?
În eprubeta mică, cărbunele reacționează cu oxidul
de cupru, formându-se dioxid de carbon și cupru.
C + 2CuO→ CO2↑ + 2Cu

În eprubeta mare, soluția se decolorează, deoarece
CO2 reacționează cu hidroxidul de sodiu din aceasta.
SURSĂ
DE FOC
CO2 + 2NaOH→Na2CO3 + H2O
Back
Alte proprietăţi chimice
ale carbonului
Reacţia cu hidrogenul
Carbonul se combină cu hidrogenul și formează, în funcție de
condițiile de reacție, metan sau alte hidrocarburi. Metanul se
obține la temperatura de 1100oC și în prezența nichelului
C + 2H2 → CH4
Reactia cu apa
Are loc la temperaturi înalte. Se obține gazul de apă
(format din monoxid de carbon și hidrogen)
H2O(g) + C →CO + H2
Back
DIAMANT Tăierea
abraziv
și gravarea sticlei,
Utilizări
Benzina sintetică
Metalurgie
Electronică
Încălzirea locuințelor
Bijuterii Bisturie CĂRBUNI

Industria chimică
Termocentrale
Creuzete
Lubrifianți
metalurgie Mine creion
CARBON 14 FULERENE ȘI
GRAFIT
NANOTUBURI
Materiale Ecrane
Reactoare Arheologie compozite touchscreen
Perii motoare nucleare
Back
electrice Electrozi
Descoperă…
Răspunde celor şapte întrebări şi află cine a demonstrat că
diamantul este elementul carbon:
1. Numărul de neutroni conţinuţi de izotopul 14C este:
CORECT!
a) 8 GREŞIT!
b) 7 GREŞIT!
c) 6
2. Nu este formă alotropică a carbonului:
a)
GREŞIT!
Diamant b)
CORECT!
Carbid c)
GREŞIT!
Grafit
3. La arderea incompletă a cărbunelui se obține:
CORECT!
a) CO b) CO2
GREŞIT! c) CH4
GREŞIT!
4. Prezintă proprietatea de a conduce căldura:
a)Cărbuni
GREŞIT! b)GREŞIT!
Diamant CORECT!
c)Grafit A N T O I N E
5. Procentul de C din dioxidul de carbon este: L A U R E N T
a)
GREŞIT!
42,85 CORECT!
b) 27,27 GREŞIT!
c) 20,00
L A V O I S I E R
6. Cantitatea de CuO necesară pentru obținerea a 4,4gCO 2 este:
A demonstrat în anul 1772 că diamantul prezintă
GREŞIT!
a) 8g GREŞIT!
b) 1,6g CORECT!
c) 16g proprietatea de a arde ” în felul compușilor
combustibili și de a se risipi complet”, dovedind
7. Cantitatea de CH4 obținută prin sinteza dintre carbon și
astfel, că este cel mai curat dintre formele de
hidrogenul rezultat din reacția a 400g HCl 36,5% și zinc este: cărbune, fiind practic, elementul chimic carbon.
CORECT!
a) 16g GREŞIT!
b) 1,6g GREŞIT!
c) 8g
Back
Diagramă 00 58
02
01
03 57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
59
00
A U E N S C O T I N G I L Stările alotropice ale carbonului și cărbunii de
pământ și-au uitat numele!
P L N O B T I C A R T N A Ajută-le să și le găsească, căutându-le pe
diagramă.
E T E D H A T C V U D G L
START
STOP JOC!
C A R B U N E B R U N P I Numele sunt puse pe orizontală, pe verticală și
pe diagonale și pot fi dispuse și de la coadă
M J E M F R E B F O V B U spre cap. Apăsând pe prima literă a unui nume
din diagramă, vei găsi numele căutate!
B D L S T N A M A I D T H
Apasă butonul START pentru a începe jocul. Ai trei
F R U N A N O T U B U R I minute pentru a descoperi cele nouă denumiri!
T I F A R G D H A E L C J
SUCCES!
Diamant Nanotuburi Cărbune brun
Grafit Turbă Huilă
Fulerene Lignit Antracit
Back
Click pe
momentul lecției
Generalităţi
Stare naturală
Obţinere
Utilizări
Aplicaţii
Descoperă…
FIERUL Back
Generalităţi
Atomul de fier Structura atomului
Fier
Numărul de masă A = 56 Protoni (p+) – 26
Nucleu
Simbolul chimic: Fe Neutroni (n0) - 30
Mol de atomi:
56g Fe conțin NA = 6,023 * 1023 atomi K–2
M – 14
Electroni (e-) - 26
N-2
Fierul prezintă patru izotopi naturali. În ordinea abundenței relative, aceștia sunt:
56
Fe, 54Fe, 57Fe și 58Fe. De asemenea, se cunosc alți 10 izotopi sintetici ai fierului.
Poziția in sistemul periodic. Valența

Numărul perioadei se stabilește pornind de la
numărul de straturi ocupate cu electroni.
Fierul este poziționat în grupa secundară VIII B,
deoarece completează cu electroni penultimul strat
(M) Perioada: 4
Prezintă în mod uzual valența II (FeCl2, FeSO4) sau III Grupa a VIII-a B
Valențe: II, III
(Fe2O3, FeCl3, Fe(OH)3)
Back
Stare naturală
ÎN STARE LIBERĂ
RĂSPÂNDIREA FIERULUI ÎN TOATE Meteoriți
STRATURILE PÂMÂNTULUI
Bucată de fier cu
puritatea 99,7%
RĂSPÂNDIREA FIERULUI ÎN COMPUȘI

ÎN SCOARȚĂ Se găsește în minereuri, cei mai importanți
fiind:
 hematitul - Fe2O3
 magnetitul - Fe3O4
 pirita – FeS2
Deși e doar al patrulea ca răspândire în scoarța  calcopirita CuFeS2
terestră, cu un procent de 4,3%, totuși fierul  siderit – FeCO3
este cel mai răspândit în toate straturile  limonit – Fe2O3 . H2O
Pământului, procentul fiind de 35%. Oare de ce?
Hemoglobina – compus care se găsește în globulele roșii

ale sângelui, cu rol în transportul gazelor respiratorii
– este un compus din care fierul este nelipsit.
Back
Obținere
În stare pură, fierul nu prezintă interes industrial datorită proprietății sale de a
se sparge ușor (casant).
Se folosesc pe scară largă aliajele sale cu carbonul: fonta și oțelul.
Aceste aliaje se obțin în cuptoare înalte, numite furnale.
Fonta prezintă un procent de 2,1 – 5%C. Se obține din reducerea oxizilor de fier
cu monoxid de carbon, utilizându-se ca materii prime minereuri de fier, cocs,
fondanți și aer.
Oțelul prezintă un procent de C cuprins între 0,04 și 1,9%. Se obține prin

reducerea carbonului din fontă, utilizându-se ca materii prime fonta, fierul vechi,
varul și aerul.
Pentru obținerea de oțeluri cu calități superioare, la fabricarea acestora se
adaugă metale diferite, pentru a îmbunătăți proprietățile aliajelor rezultate.
FURNAL DE FONTĂ
Back
În stare pură, fierul prezintă următoarele proprietăți
fizice:
• Culoarea cenușie, luciu metalic caracteristic;
• Prezintă duritate mică (4 pe scara Mohs);
• Densitate mare (7,8g/cm3);
• Temperatură de topire ridicată (1538 oC);
• Bun conductor termic și electric;
• Maleabil (se trage în foi);
• Ductil (se trage în fire);
• Casant (se sparge ușor);
• Prezintă proprietăți magnetice.
Maleabilitate
Linii de câmp ale unui magnet, puse în evidență Ductilitate

cu ajutorul piliturii de fier
Back
Proprietăţi
chimice
Reacţia fierului cu
Reacţia fierului cu sulfatul de cupru
oxigenul
Reacţia fierului cu Reacţia fierului cu

sulful acizii
Back
Reacţia fierului
H2O2 Fe
pilitură cu oxigenul
MOD DE LUCRU:

3. Adaugă pilitură de fier în lingura de ars (click pe
eticheta recipientului cu Fe)
ars)

cu scântei galbene, obținându-se oxid de fier,
Fe3O4.
3Fe + 2O2→Fe3O4
SURSĂ
Back
DE FOC
Reacția fierului
S Fe
pilitură
cu sulful
MOD DE LUCRU:
1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE

FOC)
2. Pune pe sita de azbest pulbere de sulf (click
pe eticheta recipientului cu S) apoi pilitură
de fier (click pe eticheta recipientului cu Fe)
3. Încălzește bagheta în flacără (click pe
baghetă)
4. Introdu bagheta în amestecul de Fe și S
(Click pe baghetă). Ce se întâmplă?
Are loc o reacţie cu degajare de căldură şi lumină.

Substanţa nou obţinută se numeşte sulfură de
fier (FeS) și are culoarea neagră.
Fe + S → FeS
SURSĂ
DE FOC
Back
Reacția fierului cu
Fe HCl
H2SO4
diluat
H2SO4
concentrat
acizii
MOD DE LUCRU:
1. Introdu pilitură de fier, Fe în eprubetele 1, 2 și 3 (click
pe eticheta recipientului cu Fe)
2. Aprinde sursa de foc (click pe SURSĂ DE FOC)
3. Adaugă acid clorhidric în eprubeta 1 (click pe eticheta
recipientului cu HCl). Verifică natura gazului degajat cu
un chibrit aprins (click pe cutia de CHIBRITURI).
La aducerea chibritului la gura eprubetei se aude o pocnitură.
Fe reacționează cu HCl cu degajare de hidrogen.
Fe + 2HCl → FeCl2 + H2↑
4. Adaugă acid sulfuric diluat în eprubeta 2 (click pe
eticheta recipientului cu H2SO4 diluat). Verifică natura
gazului degajat cu un chibrit aprins (click pe cutia de
CHIBRITURI).
Fe reacționează cu H2SO4 diluat, cu degajare de hidrogen.
Fe + H2SO4 → FeSO4 + H2↑

5. Adaugă acid sulfuric concentrat în eprubeta 3 (click pe
eticheta recipientului cu H2SO4 concentrat). Se
întâmplă ceva?
CHIBRITURI Fe nu reacționează cu H2SO4 concentrat (pasivare).
SURSĂ
DE FOC Back
Reacţia fierului cu
CuSO4 sulfatul de cupru
MOD DE LUCRU:
1. Introdu în paharul cu apă o spatulă de

sulfat de cupru, CuSO4 (click pe eticheta
recipientului cu CuSO4).
2. Introdu cuiul de fier în paharul cu soluție
de CuSO4 (click pe cui). Ce observi după un
timp?
Cuiul s-a acoperit cu un strat roşiatic de
cupru (Cu).
Soluţia de CuSO4 s-a deschis la culoare. Dacă
vom ţine cuiul în continuare, soluţia se va
colora în verde, datorită formării sulfatului
de fier (FeSO4).
Fe + CuSO4→FeSO4 + Cu↓
Back
Utilizări
Fitinguri
Capace canal Motoare
FONTA
Grătare
Bijuterii
Vase
Calorifere
OȚELUL Sobe Stâlpi Construcții

Șuruburi și Caroserii
piulițe Generatoare
UTILIZĂRI BAZATE PE PROPRIETĂŢILE
MAGNETICE ALE FIERULUI electrice
Calorifere Rotoare
Motoare electrice
Construcții
feroviare
Magneţi,
Tuburi Sârmă Transformatoare electromagneţi
Back
Aplicații
1. Completează cu cuvintele potrivite: siderit răspândit pirita patru
hematit meteoriți magnetit limonit
După aluminiu, fierul este cel mai _______________ metal din scoarța terestră și ocupă locul ___________ între elementele
chimice.
În stare liberă, fierul se găsește în _________________ .
În scoarța terestră se găsește sub formă de compuși în următoarele minereuri: _____________ (Fe 2O3),
__________________ (Fe3O4), __________________(FeS 2), _______________ (FeCO3), __________________ (Fe2O3 . H2O)
2. Rebus
1 F U R N A L
2 O Ţ E L
3 L A M I N A R E
4 MA G N E T I C E
5 H E MA T I T
1 – Cuptor înalt pentru obţinerea fontei

2 – Aliaj al fierului cu 0,04 – 1,5%C
Proprietatea metalelor de a fi trase în foi
4 – proprietăţi ale pe baza cărora, pilitura de fier se poate
Combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galaţi
separa dintr-un amestec pe care aceasta îl formează cu sulful
5 – Minereu de fier cu formula Fe2O3
Back
Răspunde la cele şapte întrebări şi descoperă un monument
ciudat…
Descoperă…
1. Nu se găsește în natură izotopul:
GREŞIT!
a) 54Fe GREŞIT!
b) 56Fe CORECT!
c) 60Fe
2. Procentul de fier din Fe2O3 este:
a)
CORECT!
70,00% b)
GREŞIT!
52,33% c)GREŞIT!
72,41%
3. Fierul se găsește alături de cupru în:
a)CORECT!
Calcopirita b)
GREŞIT!
Pirita c)
GREŞIT!
Siderit
4. La reacția a 0,5 moli Fe cu HCl, se degajă:
c)reacția nu are
a)2gH2
GREŞIT! b)1gH2
CORECT! GREŞIT!
loc C O L O A N A D E
5. 0,1 moli Fe reacționează cu:
F I E R D I N
a) 98gH2SO4 b) reacția nu c) 9,8g H2SO4
CORECT!
10%
GREŞIT!
are loc GREŞIT!
10%
D E L H I
6. Care din următoarele proprietăți ale Fe sunt utilizate
la fabricarea transformatoarelor?
Înaltă de șase metri și grea de șase tone are o
a)GREŞIT!
ductilitatea
b) proprietățile
CORECT! c) GREŞIT!
maleabilitatea vechime de peste 1500 de ani. Cu toate acestea,
magnetice
ea nu a fost atacată de rugină, datorită
7. Cantitatea de fontă cu 4%C obținută din 994kg siderit este: compoziției sale chimice: 99,72%Fe și 0,28%C,
fără nici o altă impuritate.
a)
GREŞIT!
560kg GREŞIT!
b) 500g CORECT!
c) 500kg
Back
Click pe
momentul lecției
Generalităţi
Stare naturală
Utilizări
Descoperă…
Diagramă
CUPRUL Back
Generalităţi
Atomul de cupru Structura atomului
Numărul atomic Z = 29 Cupru
Numărul de masă A = 64 Protoni (p+) – 29
Simbolul chimic: Cu Nucleu
Neutroni (n0) - 35
Mol de atomi:
64g Cu conțin NA = 6,023 * 1023 atomi K–2
M – 18
Electroni (e-) - 29
N-1
Cuprul prezintă 29 izotopi. Dintre aceștia, doar izotopii 63Cu și 65Cu sunt stabili,
toți ceilalți fiind radioactivi
Poziția în sistemul periodic. Valența

Numărul perioadei se stabilește pornind de la numărul de
straturi ocupate cu electroni.
Cuprul este poziționat în grupa secundară I B, deoarece

completează cu electroni penultimul strat (M)
Perioada: 4
Grupa I B
Prezintă în mod uzual valența I (CuCl) sau II (CuCl 2, CuSO4,
Cu(OH)2) Valențe: I, II
Back
Stare naturală
Cuprul se găsește atât în stare nativă,
cât și în combinații chimice, cum ar fi:
o Calcopirită - CuFeS2 ;
o Calcozină - Cu2S;
o Cuprit - Cu2O;
o Malachit - CuCO3*Cu(OH)2;
o Azurit - 2CuCO3*Cu(OH)2.
Compuși în care se găsește cuprul: Cariera de la Roșia Poieni – cel mai mare
o Clorură de cupru (II) - CuCl2; zăcământ de cupru din România
o Oxid de cupru (II) - CuO;
o Carbonat de cupru, - CuCO3;
o Sulfat de cupru, - CuSO4;
Mina Chuquicamata (Chile), este cea mai mare mină de cupru din
lume. Având 850 de metri adâncime, Chuqui este a doua cea mai
adâncă mină din lume. De aici s-au extras 29 de milioane de tone de
cupru în 2007 și chiar dacă aceasta este exploatată intens de 90 de
ani, rămâne una din cele mai mari resurse de cupru din lume.
Back
Minereurile conțin de obicei 2-4%Cu, rareori peste 7%. De aceea, înainte de procedeul de
obținere a metalului, este necesară o prăjire parțială, cu aer insuficient. Se obține o zgură
formată din sulfură de fier și de cupru, numită mată cuproasă.
2Cu2S + 3O2 = 2Cu2O + 2SO2

Oxidul cupros este transformat în cupru impur prin încălzire:
2Cu2O = 4Cu + O2
Cuprul obținut în această reacție are puritatea de 95-98%;
Îndepărtarea impurităților se face într-un cuptor cu flacără, sau prin cuprul electrolitic (prin
electroliză), obținându-se cupru de puritate aproape maximă, 99,9%.
Back
MOD DE LUCRU:
CuSO4 1. Introdu în paharul cu apă o spatulă de

timp?

cupru (Cu).
de fier (FeSO4).
Back
o Stare de agregare solidă;
o Culoare brun – roşiatică, prezintă luciu
metalic; este unul dintre cele trei metale care
nu prezintă culoarea gri sau argintiu (alături
de aur – galben și osmiu - albastru);
o Densitate mare (ρ = 8,96g/cm3 );
Obiecte din alamă (stânga) și bronz (dreapta)
o Duritate mică (3 pe scara Mohs);
o Foarte bun conducător termic şi electric;
o Maleabil şi ductil;
o Temperatură de topire mare (1083oC);
o Formează aliaje (cele mai cunoscute fiind
alama și bronzul)
Tablă și sârmă de cupru
Cuprul a fost primul metal folosit de către om la

confecționarea uneltelor (perioada eneolitică).
Metale colorate: Osmiu(albastru), Aur(galben),
Odată cu obținerea bronzului, s-a renunțat la
și Cupru(brun roșcat)
cupru, din cauza durității mici a acestuia.
Back
Proprietăți
chimice
Reacţia cuprului cu Reacţia cuprului cu Reacția cuprului cu

acizii nitratul de argint oxigenul
Back
Reacția cuprului
Cu HCl
H2SO4 H2SO4 cu acizii
MOD DE LUCRU:
diluat concentrat
1. Introdu pulbere de cupru în cele cinci eprubete (click pe

eticheta recipientului cu Cupru)
2. În eprubetele 1, 2 și 4 introdu acid clorhidric, HCl, acid
sulfuric, H2SO4, diluat respectiv acid nitric HNO 3 diluat (click
HNO3 HNO3 pe etichetele recipientelor cu reactivi) Ce se întâmplă?
diluat concentrat Acidul clorhidric, acidul sulfuric diluat și acidul
nitric diluat nu atacă cuprul.
3. În eprubeta 3 adaugă acid sulfuric concentrat (click pe
eticheta recipientului cu H2SO4 conc). Ce se întâmplă?
Acidul sulfuric concentrat nu atacă cuprul la rece.
4. Încălzește apoi eprubeta (click pe SURSĂ DE FOC, apoi pe
eprubetă). Ce observi?
La încălzire, are loc o reacție fără degajare de
hidrogen. Se formează sulfat de cupru, dioxid de
sulf și apă.
Cu + 2H2SO4 → CuSO4 + SO2↑ + 2H2O
5. În eprubeta 5 adaugă acid nitric concentrat (click pe eticheta
recipientului cu HNO3 conc). Ce se întâmplă?
La încălzire, are loc o reacție fără degajare de
hidrogen. Se formează azotat de cupru, oxid de
azot și apă.
SURSĂ
DE FOC
3Cu + 8HNO3 → 3Cu(NO3)2 + 2NO↑ + 4H2O
Back
Reacția cu nitratul
AgNO3 de argint
MOD DE LUCRU:
1. Introdu în paharul cu apă o spatulă de sulfat

de nitrat de argint, AgNO3 (click pe eticheta
recipientului cu AgNO3).
2. Introdu steaua de cupru în paharul cu
soluție de AgNO3 (click pe stea). Ce observi
după un timp?
Steaua s-a acoperit cu un strat de argint
(Ag).
Soluţia și-a schimbat culoarea în albastru
datorită nitratului de cupru, Cu(NO3)2.
Cu + 2AgNO3 → Cu(NO3)2 + 2Ag↓
Back
Reacția cuprului
Cu
cu oxigenul
plăcuţe
MOD DE LUCRU:
1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ

DE FOC)
2. Ia o plăcuţă de cupru (click pe eticheta
recipientului cu plăcuţe de Cu)
3. Cu ajutorul cleștelui, adu sârma de
cupru în flacără și încălzește-o (Click pe
clește). Ce observi?
Introdusă în flacără, plăcuța de cupru colorează

flacăra în verde. Se formează oxidul de cupru.
2Cu + O2 = 2CuO
SURSĂ
DE FOC
Back
Utilizări
Statui
Radiatoare
Tablă pentru mașini
Vase de aramă
Site Monezi
Țevi, tuburi Circuite integrate
Statui
Cabluri și Robineți
Alambicuri
conductor i electrici
Back
Răspunde la cele şapte întrebări şi descoperă cuvântul
latin şi numele locului de unde provine denumirea
Descoperă…
cuprului.
1. Numărul total de izotopi pe care îl are cuprul este:
GREŞIT!
a) 2 GREŞIT!
b) 27 CORECT!
c) 29
2. Procentul de cupru din oxidul de cupru (I) este:
CORECT!
a) 88,88 GREŞIT!
b) 80 GREŞIT!
c) 66,67
3. Dintre compușii Cuprului nu prezintă culoarea albastră:
a)GREŞIT!
Cu(NO3)2 b) CuSO4
GREŞIT! c) CuCO3
CORECT!
4. La umezeală, cuprul:
a)GREŞIT!
ruginește CORECT!
b) coclește cGREŞIT!
) pasivează
5. Când cuprul este atacat de H2SO4 concentrat se degajă:

c) reacția nu C Y P R I U M
a) SO2
CORECT! b) H2
GREŞIT! GREŞIT!
are loc
6. La reacția a 0,5 moli Cu cu HCl, cantitatea de CuCl2 obţinută este:

I N S U L A C I P R U
c) Reacţia nu Începând cu anul 1500 î. Hr. grecii și romanii
a)
GREŞIT!
67,5g b)
GREŞIT!
135g CORECT!
are loc extrăgeau cupru din această insulă situată în
7. Cuprul nu se foloseşte la fabricarea: Mara Mediterană. Ei au dat metalului roșiatic
numele acestei insule.
a)GREŞIT!
bronzului CORECT!
b) fontei c)GREŞIT!
alamei
Back
Diagramă 00 58
02
01
03 57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
59
00
Analizează literele înscrise în diagramă și
găsește numele a cinci compuși ai
cuprului și a două aliaje. Pentru a
confirma apasă pe prima literă a
Calcopirita Malachit Azurit
denumirii
C A L C O Z I N A L D
C O L C B A Z U R I T
STOP
H M C A D M H N C P E
START
C T E R M V C L O S C Calcozină Cuprit
S T I H C A L A M R N
C U P
F
A
JOC!
E
T
C
I
R
L
R
I
R A
I
T
P O C
C M C N B
S T O C
L A C
R
Bronz Alama
Apasă butonul START pentru a începe jocul. Ai trei minute pentru a
descoperi cele șapte denumiri!
Back
SERIA ACTIVITĂȚII CHIMICE A METALELOR
Dă click pe fiecare metal și vezi ce alte metale poate dezlocui din combinații chimice:
C R E Ș T E R E A C T I V I T A T E A C H I M I C Ă
Reacția Nu
K 2O CaO Na2O MgO Al2O3 ZnO Fe3O4 CuO HgO Ag2O
cu O2 reacț.
Crește temperatura la care are loc reacția cu oxigenul

Ca(OH)2 NaOH Mg(OH)2 Al(OH)3 ZnO Fe3O4 Reacția Nu Nu Nu Nu
KOH H2
H2 H2 H2 H2 H2 H2 cu H2O reacț. reacț. reacț. reacț.
K+ Ca2+ Na+ Mg2+ Al 3+ Zn 2+ Fe2+ Nu Nu Nu Nu

Reacția substituie substituie substituie substituie
H2 H2 H2 H2 H2 H2 H2 cu acizi H2 din acizi H2 din acizi H2 din acizi H2 din acizi
Un metal poate substitui din compuși (oxizi, săruri) doar metalele aflate după el în seria reactivității chimice
Dă click pe butoanele de
mai sus iar pe tablă vor
2Mg
4Al
4Na
4Ag
3Fe
2Hg
2Ca
2Cu
2Zn
4K++++3O2O
OO222===4Ag
2K
2Na
2Al
2CaO
2MgO
2ZnO
2CuO
2HgO
Fe23O 2O
2OO43
apărea ecuațiile reacțiilor
ce au loc.
2Al
Mg
2Na
Ca
3Fe
2K+Zn
++6H
+2H
+2H
4H
2H
2O=
O=
22O
O= 2Al(OH)
=Mg(OH)
Ca(OH)
Fe
ZnO
2NaOH
2KOH3O4++ 23+
H2+4H
2+
H↑ H
3H
2H
2↑
2↑
22↑
↑
Pentru a șterge tabla,
folosește butonul CLEAN
2Al
Mg
NaCa
Zn
2K
Fe+++6H2H
2H
2H++++===2Al
2Na
Ca
Mg
Zn
Fe
2K2+ 2+
3+
++++H
+2+
+
H
3H
HH22↑2↑
2↑
2↑↑ CLEAN
Back
Click pe
momentul lecției
Definiţie, clasificare
Denumirea
Metode obţinere
Utilizări
Aplicaţii
Identifică oxizii
OXIZI Back
Definiţie, clasificare
OXIZII sunt compuși ai nemetalelor
și metalelor cu oxigenul
Oxizii se clasifică în:
Oxizi acizi (nemetalici) – conțin atomi
ai unor nemetale și oxigen, de exemplu,
oxizi ai carbonului (CO; CO2), siliciului
Formula generală a oxizilor nemetalici
(SiO2), oxizi ai azotului(N2O, NO, N2O3,
NO2, N2O5), ai sulfului (SO2) etc.
E 2O x E – nemetal
X – valența nemetalului
Oxizi bazici (metalici) – conțin atomi ai

unor metale și oxigen, de exemplu:
oxizi ai metalelor alcaline (Na2O, K2O),
Formula generală a oxizilor metalici
oxizi ai metalelor alcalino-pământoase
(CaO, MgO, BaO), oxizi ai metalelor din
blocul p (Al2O3, PbO, PbO2), oxizi ai
M2Ox M – metal
X – valența metalului
metalelor tranziționale (Fe2O3, FeO,

Cu2O, CuO, MnO2 ) etc.
Back
Denumirea oxizilor
Oxizi nemetalici Oxizi metalici
Studiază formulele chimice Studiază formulele chimice și denumirile oxizilor de
și denumirile oxizilor PREFIXE UTILIZATE*)
mai jos:
azotului: 1 Mono- **)
FeO – oxid de fier (II) / oxid feros
N2O – monoxid de diazot 2 Di- Fe2O3 – oxid de fier (III) / oxid feric
NO – monoxid de azot 3 Tri- Cu2O – oxid de cupru (I) / oxid cupros
N2O3 – trioxid de diazot CuO – oxid de cupru (II) / oxid cupric
NO2 – dioxid de azot 5 Penta- MgO – oxid de magneziu
N2O5 – pentaoxid de diazot 7 Hepta-
Regula de denumire
Regula de denumire CuO – oxid de cupru (II)
N2O5 – penta oxid de di azot oxid de

Denumirea Valența
metalului metalului
Regula de denumire a oxizilor

Prefix oxid de Prefix
Denumirea
nemetalului
metalelor polivalente
CuO – oxid cupr ic
*) Se utilizează prefixul corespunzător indicelui nemetalului,
respectiv oxigenului -os ( metalul are valența inferioară)
Denumirea
**) Nu se utilizează la denumirea nemetalului oxid metalului -ic ( metalul are valența superioară)
Back
Obţinerea oxizilor prin
reacţii de combinare
Mg Cu MOD DE LUCRU:
panglica sârmă 1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE FOC)
3. Cu ajutorul cleștelui, adu panglica de magneziu în
flacără și încălzește-o (Click pe clește). Ce observi?
Magneziul arde cu flacără albă, orbitoare. Se formează

oxidul de magneziu (MgO), de culoare albă.
2Mg + O2 →2MgO
4. Ia o bucată de sârmă de cupru (click pe eticheta
recipientului cu sârmă)
5. Cu ajutorul cleștelui, adu sârma de cupru în flacără
și încălzește-o (Click pe clește). Ce observi?
Cuprul se acoperă de un strat de culoare neagră. Cuprul
a reacţionat cu oxigenul din aer, formând oxidul de
cupru (CuO). În timpul reacţiei, flacăra se colorează în
SURSĂ verde.
DE FOC
2Cu + O2 →2CuO
Foward
Obţinerea oxizilor
prin reacţii de
descompunere
CuCO3
MOD DE LUCRU:
1. Ia o eprubetă din stativ (Click pe prima

eprubetă din stânga)
2. Introdu în eprubetă o spatulă de carbonat
de cupru, CuCO3 (click pe eticheta
recipientului cu CuCO3)
3. Pornește becul de gaz (click pe SURSĂ DE
FOC). Ce observi?
După puţin timp, apare o substanţă nouă de culoare
neagră – oxidul de cupru (CuO).
4. Aprinde apoi chibritul și adu-l la gura

eprubetei (click pe chibrit). Ce se
întâmplă?
Chibritul s-a stins datorită celuilalt produs rezultat –
dioxidul de carbon (CO2) – gaz care nu întreţine
arderea.
SURSĂ
CuCO3→CuO + CO2↑
DE FOC
Back
Starea de agregare
La temperaturi obișnuite, majoritatea oxizilor sunt:
• gazoși (CO2, SO2, NO2)
• Solizi (CaO, P2O5, SiO2)
Culoarea
• Incolori (CO2, SO2, SiO2);
• Colorați (CaO – alb, CuO – negru, HgO – roșu, Cr2O3 – verde,
Pb3O4 – portocaliu, PbO – galben ș.a.)
Un oxid special – cuarțul

• unele varietăți sunt transparente,
refractă lumina;
• luciu sticlos pe fețele prismei, gras pe
suprafața de spărtură;
• duritate mare (7 pe scara Mohs)
• punct de topire ridicat (1713oC)
• prezintă proprietăți piezoelectrice.
Back
Proprietăţi
chimice
Reacţia oxizilor acizi Reacţia oxizilor bazici

cu apa cu acizii
Reacţia oxizilor bazici Reacţia oxizilor acizi

cu apa cu bazele
Back
HÂRTIE DE
TURNESOL Reacţia oxizilor
SULF
acizi cu apa
MOD DE LUCRU:
1. Introdu o cantitate mică de sulf în creuzet
(click pe eticheta recipientului cu S)
2. Încălzește recipientul cu sulf (click pe SURSĂ
DE FOC). Ce observi după un timp?
Sulful arde cu flacără albastră. Prin arderea lui se
degajă dioxid de sulf, SO2.
S + O2 →SO2
3. Ia o hârtie de turnesol, umezește-o în vasul
cu apă și apoi adu-o deasupra creuzetului
S (click pe eticheta HÂRTIE DE TURNESOL). Ce
se întâmplă?
Dioxidul de sulf reacționează cu apa impregnată în
hârtia de turnesol, formând acid sulfuros H2SO3, lucru
pus în evidență de modificarea culorii hârtiei în roșu.
SURSĂ
DE FOC SO2 + H2O →H2SO3
Back
Reacţia oxizilor
Mg FENOL
bazici cu apa
panglica FTALEINĂ
MOD DE LUCRU:
3. Cu ajutorul cleștelui, adu panglica de magneziu în
flacără și încălzește-o (Click pe clește). Ce observi?
Magneziul arde cu flacără albă, orbitoare. Se formează
oxidul de magneziu (MgO), de culoare albă.
2Mg + O2 →2MgO
4. Introdu oxidul de magneziu rezultat în vasul cu apă
(click pe clește), apoi adaugă în vas câteva picături
de fenolftaleină (click pe eticheta recipientului cu
fenolftaleină). Ce se întâmplă?
Oxidul de magneziu reacționează parțial cu apa,
formându-se hidroxidul de magneziu, Mg(OH)2, fapt
pus în evidență de colorarea fenolftaleinei în roșu.
SURSĂ
DE FOC MgO + H2O → Mg(OH)2
Back
Reacţia oxizilor
acizi cu bazele
FENOL
CuCO3 NaOH
FTALEINĂ
MOD DE LUCRU:
1. Introdu carbonat de cupru, CuCO3 în eprubeta

mică (click pe eticheta recipientului cu CuCO3)
mare?
În eprubeta mică, CuCO3 se descompune în oxid de
cupru, CuO și dioxid de carbon, CO2.
SURSĂ
DE FOC
Back
Reacţia oxizilor
CuO HCl H2SO4 bazici cu acizii
MOD DE LUCRU:
1. Ia din stativ două eprubete (click pe primele

eprubete din stânga)
2. Adaugă în eprubete oxid de cupru (CuO), (click
pe eticheta recipientului cu CuO)
3. Adaugă acid clorhidric (HCl) în prima eprubetă
(click pe eticheta recipientului cu HCl)
Acidul clorhidric a reacționat cu oxidul de cupru,
obținându-se clorură de cupru (CuCl2) de culoare
verde și apă.
CuO + 2HCl → CuCl2 + H2O

4. Adaugă acid sulfuric, H2SO4 în a doua eprubetă
(click pe eticheta recipientului cu H2SO4). Ce
observi?
Acidul sulfuric reacționează și el cu oxidul de cupru. Se
obține sulfat de cupru (CuSO4), de culoare albastră și
apă.
CuO + H2SO4 → CuSO4+ H2O

Back
Utilizări
Zăpadă carbonică
Catalizatori Pigmenți
Utilizări generale Abrazive Stingătoare

pe bază de Al2O3
CO2 Sifoane
Tratarea unor
Materii prime Pietre Substanță boli (mofete)
pentru substanțe Băuturi
semiprețioase criogenă
carbogazoase
Decoloranți
Sticlă de cuarț Metalurgie Văruire pomi
SO2
Dezinfectanți
Ind. Sticlei
Refractometre
SiO2 Rafinarea
Acid sulfuric
CaO
petrolului Agricultură
Materiale
Materiale Ceasuri Rafinarea zahărului construcții
Compuși ai Si
construcții electronice
Back
Aplicaţii
Denumiți și clasificați următorii oxizi, ale căror formule chimice sunt:
CO2 Dioxid de carbon Oxid acid

Fe2O3 Oxid de fier (III) Oxid bazic
SO2 Dioxid de sulf Oxid acid
CO Monoxid de carbon Oxid acid
FeO Oxid de fier (II) Oxid bazic
Al2O3 Oxid de aluminiu Oxid bazic
Na2O Oxid de sodiu Oxid bazic
P2O5 Pentaoxid de fosfor Oxid acid
CaO Oxid de calciu Oxid bazic
Back
Identifică
oxizii CaO
Var nestins
H2O2 (30%)
Perhidrol
Răspunde la întrebările de mai jos și

află denumirile uzuale ale oxizilor CO2 solid Fe2O3
Zăpadă carbonică Hematit
din imagini!
Întrebarea 5
Întrebarea 8 6
71.
Întrebarea 4 2.
3 Al2O3 MnO2
Compusul
La rezultat în
descompunerea urma reacției
oxidului de mercur,
Cantitatea
La
Formula necesară
reacțiagenerală
CuO cu a de Ca(OH)
Hoxizilor
2 SO 4 , soluția2 finală
metalici Corindon Piroluzit
Dioxidul
La
dintre
Nudescompunerea
starea SO
estede de
2 șiazot,
oxid apă, colorează
agregare NO
aCuCO
metalic: 2 prezintă
3 se
metalului hârtia
obțin:
culoarea:
de
rezultat
este:
necesară reacției
va avea culoarea: cu 0,3moli CO 2 este:
este:
turnesol în:
SiO2 PbO
a)a)Dioxid
Cu și
brun b) Dioxid
CuO și
a)a)E
CORECT!2Ox
GREȘIT!
a)
a)roșu
lichidă
verde
44,4g b)b) M 2Ox
b)albastru
b)
CORECT!
b)
CORECT
GREȘIT!
albastră
incolor
solidă
22,2g Nisip, Cuarț Litargă
CO
deroșcat
siliciu
2 de CO
plumb
2
Back
Click pe
momentul lecției
Clasificare,denumire
Definiţie
Stare naturală
Obţinerea in industrie
Obţinerea in laborator
Proprietăti chimice
generale
Utilizări
Aplicaţii
ACIZI Descoperă…
Back
Clasificare şi denumire
HIDRACIZI Regula de denumire
HCl – acid clor hidric
Acid sulfhidric Acid clorhidric Acid iodhidric DENUMIREA

H2S HCl HI ACID -HIDRIC
NEMETALULUI
Nu conțin oxigen în moleculă
Regula de denumire
OXIACIZI
HNO3 – acid azot ic
DENUMIREA -IC (Nemetalul are
ACID valență superioară)
NEMETALULUI
HNO2 – acid azot os

Acid azotic Acid fosforic Acid sulfuric
HNO3 H3PO4 H2SO4 DENUMIREA -OS (nemetalul are valență
ACID inferioară)
NEMETALULUI
Conțin oxigen în moleculă
Back
Definiţie, forma generală
ACIZII sunt
compuși chimici ce
conțin în moleculă
unul sau mai mulți
atomi de hidrogen
și un radical acid
HIDRACIZI HXE E – nemetal

FORMA
GENERALĂ
OXIACIZI HXEOY(Y-1) E – nemetal
Back
Stare naturală
Acidul clorhidric (HCl):
• liber: foarte puțin în emanațiile vulcanice și în sucul gastric;
• compuși: săruri, numite cloruri: NaCl, KCl, MgCl 2 etc.
Acidul sulfuric (H2SO4):

• liber: foarte puțin, în glandele unor moluște;
• compuși: săruri numite sulfați: CaSO 4, MgSO4, CuSO4 etc.
Acidul nitric (HNO3):

• liber: foarte puțin, în atmosferă și în apa de ploaie;
• compuși: săruri numite nitrați: KNO 3, NaNO3, NH4NO3 etc.
Acidul carbonic (H2CO3):

• se găsește în apele minerale carbogazoase și în sărurile acestuia,
carbonații (Na2CO3, CaCO3, CuCO3 etc.)
România este țara cu cele

mai mari resurse de ape
minerale carbogazoase din
Europa.
Back
Obţinerea în industrie
Obținerea industrială a HCl
Acidul clorhidric se obține prin sinteză din
elementele componente, prin arderea
hidrogenului în atmosferă de clor.
H2 + Cl2 → 2HCl(g)↑
Obținerea industrială a H2SO4

Pentru obținerea H2SO4 se utilizează procedeul prin
contact. Procesul are loc în trei etape:
1. Obținerea dioxidului de sulf prin prăjirea piritei:
4FeS2 + 11O2 → 2Fe2O3 + 8SO2↑

2. Oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf:
2SO2 + O2 → 2SO3↑
3. Absorbția trioxidului de sulf în apă:
SO3 + H2O → H2SO4

Back
HÂRTIE DE
TURNESOL
Obţinerea HCl
NaCl H2SO4 în laborator
MOD DE LUCRU:
1. Introdu clorură de sodiu, NaCl în balon (click pe

eticheta recipientului cu NaCl)
2. Introdu acid sulfuric, H2SO4 în pâlnia de separare
(click pe eticheta recipientului cu H2SO4).
3. Deschide robinetul pâlniei de separare pentru a da
drumul acidului în balon (click pe săgeata roșie)
4. Încălzește ușor balonul (click pe SURSĂ DE FOC).
5. Adaugă hârtie albastră de turnesol în cilindru (click
pe eticheta HÂRTIE DE TURNESOL). Ce observi?
Acidul sulfuric pune în libertate acidul clorhidric

(HCl) din sarea sa, NaCl. Prezența acidului
clorhidric se pune în evidență cu ajutorul unei
hârtii albastre de turnesol, care se înroșește când
este adusă la gura cilindrului
2NaCl + H2SO4 → Na2SO4 + 2HCl↑

SURSĂ
DE FOC
Back
• Acizii pot fi substanțe gazoase (HCl, H2S),
lichide (HNO3, H2SO4) sau solide (H3PO4) Proprietăți fizice ale H2SO4
• Toți acizii sunt solubili în apă;
• Soluțiile acizilor prezintă gust acru; • lichid uleios, incolor, inodor;
• Soluțiile acizilor sunt bune conducătoare de • densitate mai mare decât apa;
electricitate (se mai numesc și electroliți) • solubil în apă; la dizolvare se
degajă căldură;
• foarte avid de apă;
Acizii tari sunt La prepararea soluțiilor

substanțe corozive. de acid sulfuric nu se
Ei provoacă toarnă niciodată apă în
puternice leziuni ale acid! Se va turna prin
pielii și țesuturilor! prelingere acidul în apă.
Proprietăți fizice ale HCl Proprietăți fizice ale HNO3

• gaz incolor, miros
caracteristic înțepător; • lichid, incolor, miros
• densitate mai mare decât înțepător;
apa; • densitate mai mare decât apa;
• foarte solubil în apă • solubil în apă.
(soluțiile de acid clorhidric
fumegă în aer).
Back
Acţiunea asupra Reacţia cu Reacţia cu oxizi
Reacţia cu bazele
indicatorilor metalele metalici
Proprietăţi
chimice generale
Reacţia HCl cu Reacţia H2SO4 cu Reacţia HCl cu

AgNO3 BaCl2 Na2CO3
Back
Acţiunea asupra
indicatorilor
HCl
MOD DE LUCRU:
1. Ia din stativ două eprubete (click pe primele două

eprubete de la stânga)
H2SO4 2. Adaugă soluție de acid clorhidric (HCl) în prima
eprubetă și acid sulfuric (H2SO4) în cea de a doua (click
pe etichetele recipientelor cu acizi).
3. Adaugă apoi câteva picături de turnesol (click pe
eticheta recipientului cu turnesol). Ce observi?
4. Mai ia două eprubete din stativ (click pe primele două
TURNESOL 5. Adaugă soluție de hidroxid de acid clorhidric (HCl) în
prima eprubetă și acid sulfuric (H 2SO4) în cea de a doua
(click pe etichetele recipientelor cu acizi).
6. Adaugă apoi câteva picături de metiloranj (click pe
eticheta recipientului cu metiloranj). Ce observi?
7. Mai ia două eprubete din stativ (click pe primele două
METIL
8. Adaugă soluție de hidroxid de acid clorhidric (HCl) în prima
ORANJ eprubetă și acid sulfuric (H2SO4) în cea de a doua (click pe
etichetele recipientelor cu acizi).
9. Adaugă apoi câteva picături de fenolftaleină (click pe
eticheta recipientului cu fenolftaleină ). Ce observi?
Acizii înroșesc turnesolul și metiloranjul și lasă incoloră

FENOL fenolftaleina.
FTALEINĂ
Back
Reacţia
HCl Al
pulbere
Zn Cu
pulbere
metalelor cu HCl
MOD DE LUCRU:
1. Introdu pulbere de aluminiu Al, în prima eprubetă din stativ (click
pe eticheta recipientului cu Al).
2. Introdu acid clorhidric, HCl în eprubetă (click pe eticheta
recipientului cu HCl). Ce observi?
4. Adu la gura eprubetei un chibrit aprins (click pe cutia de
chibrituri)

Aluminiul reacționează cu HCl, cu degajare de hidrogen
2Al + 6HCl → 2AlCl3 + 3H2↑

5. Introdu o bucată de zinc, Zn în cea de a doua eprubetă din stativ
(click pe eticheta recipientului cu Zn).
7. Adu la gura eprubetei un chibrit aprins (click pe cutia de
chibrituri)
Aluminiul reacționează cu HCl, cu degajare de hidrogen
Zn + 2HCl → ZnCl2 + H2↑

8. Introdu o bucată de cupru, Cu în cea de a treia eprubetă din stativ
(click pe eticheta recipientului cu Cu).
CHIBRITURI Acidul clorhidric nu atacă cuprul.
SURSĂ
DE FOC
Foward
Reacția metalelor
H2SO4
diluat
H2SO4
concentrat
Al
pulbere
Fe Cu
pulbere
cu H2SO4
MOD DE LUCRU:
1. Introdu pulbere de aluminiu Al, în prima eprubetă din stativ,
pilitură de fier, Fe, în eprubetele 2 și 3 și pulbere de Cupru, Cu, în
eprubetele 4 și 5 (click pe etichetele recipientelor cu metale).
3. Adaugă acid sulfuric diluat în eprubeta 1 (click pe eticheta
recipientului cu H2SO4 diluat). Verifică natura gazului degajat cu un
chibrit aprins (click pe cutia de CHIBRITURI).
La aducerea chibritului la gura eprubetei se aude o pocnitură. Al
reacționează cu H2SO4 diluat și concentrat, cu degajare de hidrogen.
2Al + 3H2SO4 → Al2(SO4)3 + 3H2↑
4. Repetă operațiunile de la eprubeta 1 și la eprubeta 2.
5. Adaugă acid sulfuric diluat și în eprubeta 4. Se întâmplă ceva?
La aducerea chibritului la gura eprubetei se aude o pocnitură. Fe
reacționează cu H2SO4 diluat, cu degajare de hidrogen.
Fe + H2SO4 → FeSO4 + H2↑
Fe nu reacționează cu H2SO4 concentrat.
6. Adaugă acid sulfuric concentrat în eprubeta 3 (click pe eticheta
recipientului cu H2SO4 concentrat). Se întâmplă ceva?
7. Adaugă acid sulfuric concentrat şi în eprubeta 5(click pe eticheta
recipientului cu H2SO4 conc). Apoi încălzește eprubeta (click pe
eprubetă). Ce se întâmplă?
Cu nu reacționează cu H2SO4 diluat.
La încălzire, cuprul reacţionează cu H2SO4 conc. Cu formare de CuSO4,
SO2 şi apă.
CHIBRITURI Cu + 2H2SO4 → CuSO4 + SO2↑ + 2H2O

SURSĂ
DE FOC Back
Reacţia cu
CuO HCl H2SO4 oxizii metalici
MOD DE LUCRU:
1. Ia din stativ două eprubete (click pe primele

eprubete din stânga)
2. Adaugă în eprubete oxid de cupru (CuO), (click
pe eticheta recipientului cu CuO)
3. Adaugă acid clorhidric (HCl) în prima eprubetă
(click pe eticheta recipientului cu HCl)
Acidul clorhidric a reacționat cu oxidul de cupru,
obținându-se clorură de cupru (CuCl2) de culoare
verde și apă.
CuO + 2HCl → CuCl2 + H2O

4. Adaugă acid sulfuric, H2SO4 în a doua eprubetă
(click pe eticheta recipientului cu H2SO4). Ce
observi?
Acidul sulfuric reacționează și el cu oxidul de cupru. Se
obține sulfat de cupru (CuSO4), de culoare albastră și
apă.
CuO + H2SO4 → CuSO4+ H2O

Back
Reacţia cu
NaOH HCl H2SO4 FENOL
FTALEINĂ
bazele
MOD DE LUCRU:
1. Ia din stativ două eprubete (click pe primele eprubete

din stânga)
2. Adaugă în eprubete soluție de hidroxid de sodiu
(NaOH), (click pe eticheta recipientului cu NaOH) apoi
fenolftaleină (click pe eticheta recipientului cu
fenolftaleină)
3. Adaugă soluție de acid clorhidric, HCl în prima eprubetă
(click pe eticheta recipientului cu HCl). Ce observi?
Soluția s-a decolorat, deoarece acidul clorhidric a
reacționat cu hidroxidul de sodiu.
HCl + NaOH → NaCl + H2O

4. Adaugă soluție de acid sulfuric, H 2SO4 în a doua eprubetă
(click pe eticheta recipientului cu H 2SO4). Ce observi?
Și în acest caz soluția s-a decolorat, acidul sulfuric

reacționând și el cu cu hidroxidul de sodiu.
H2SO4 + 2NaOH → Na2SO4 + 2H2O
Back
Reacţia acidului
clorhidric cu nitratul
de argint
AgNO3 HCl
MOD DE LUCRU:

2. Introdu în eprubetă o cantitate de soluție
de acid clorhidric, HCl (click pe eticheta
recipientului cu HCl)
3. Introdu în eprubetă nitrat de argint,
AgNO3 (click pe eticheta recipientului cu
AgNO3). Ce observi?
Se formează un precipitat alb-brânzos,

fotosensibil de clorură de argint.
AgNO3 + HCl → AgCl↓ + HNO3

Back
Reacţia acidului
sulfuric
BaCl2 H2SO4
cu clorura de bariu
MOD DE LUCRU:

de acid sulfuric, H2SO4 (click pe eticheta
recipientului cu H2SO4)
3. Introdu în eprubetă clorură de bariu,
BaCl2 (click pe eticheta recipientului cu
BaCl2). Ce observi?
Se formează un precipitat alb, sulfatul de

bariu.
H2SO4 + BaCl2 → BaSO4↓ + 2HCl
Back
Reacţia acidului
clorhidric cu
carbonatul de sodiu
Na2CO3 HCl
MOD DE LUCRU:
1. Ia o eprubetă din stativ (Click pe ultima

eprubetă)
2. Introdu în eprubetă carbonat de sodiu,
Na2CO3 (Click pe eticheta recipientului cu
Na2CO3).
SURSĂ
DE FOC
3. Adaugă apoi în eprubetă, soluție de acid
clorhidric, HCl (click pe eticheta
Are loc o reacție cu efervescență, degajându-se un gaz.
4. Aprinde apoi chibritul (click pe SURSĂ DE

FOC) și adu-l la gura eprubetei (click pe
chibrit). Ce s-a întâmplat?
Gazul degajat este dioxidul de carbon, CO2. Ceilalți
produși de reacție sunt clorura de sodiu, NaCl și apa,
H2O.
Na2CO3 + 2HCl → 2NaCl + CO2 + H2O

Back
Proprietăţi chimice generale
Turnesol Roșu
Indicatori Fenolftaleină Incolor
Metiloranj Roșu
Metale mai reactive

Săruri și hidrogen
decât hidrogenul
ACIZI Oxizi metalici Săruri și apă
Baze Săruri și apă
Sărurile acizilor slabi Săruri și acizi slabi
Dă click pe elementele din schemă pentru a o completa
Back
Utilizări
Medicamente
Mase plastice
Solvenți Detergenți
H2SO4
Coloranți Acumulatori
HCl Gelatina Oxidant
Lacuri și Reactiv în laborator

vopsele
Decapanți
Obținerea clorului Mase plastice
HNO3 Îngrășăminte
H3PO4
Explozibili
Îngrășăminte
H2CO3
Detergenți
Băuturi
Îngrășăminte carbogazoase
Reactiv
Decapanți
în laborator Back
Aplicaţii 3. REBUS
1 C A R B O N I C
1. Scrie ecuațiile reacțiilor posibile dintre acidul
clorhidric și substanțele de pe coloana din dreapta: 2 Z I N C
3 F O S F O R O S
Mg Mg + 2HCl = MgCl2 + H2↑
4 E L E C T R O L I T I
Cu Nu reacționează 5 L I C H I D
A
6 C L O R H I D R I C
MgO MgO + 2HCl = MgCl2 + H2O
HCl + ZnO ZnO + 2HCl = ZnCl2 + H2O

ORIZONTAL
MgCO3 MgCO3 + 2HCl = MgCl2 + CO2↑ + H2O 1. Cel mai slab acid cunoscut;
2. Element chimic cu Z = 3o;
Ca(OH)2 Ca(OH)2 + 2HCl = CaCl2 + H2O 3. Acid cu formula chimică H3PO3;
4. Denumire pe care o poartă soluțiile
acizilor, datorită conductibilității
CO2 Nu reacționează
electrice;
5. Starea de agregare a acidului sulfuric;
6. Acid care mai poartă și numele ”spirt de
2. Completează spațiile libere cu cuvintele potrivite: sare”
sulfuric bune liberă moluște clorhidric VERTICAL – Pe coloana verticală veți găsi
numele acidului se mai numește și ”apă
tare”
Acidul___________se găsește în stare____________în sucul gastric.
Acidul ___________ se găsește în glandele unor ____________.
Soluțiile acizilor sunt _____________ conducătoare electrice.
Back
Descoperă…
Răspunde la cele 15 întrebări și
descoperă denumirile și formulele
celor mai tare (sus) și mai slab (jos)
dintre acizi.
ÎNTREBAREA
ÎNTREBAREA 12
11
8
ÎNTREBAREA
ÎNTREBAREA15 10
13
14
1
2
3
4
5
7
9
ÎNTREBAREA 6
Coeficienţii
Gazul ecuaţiei la
pus în libertate HClO4 A C I D
Prin
Din
Pentru
reacţia
următoarele
recunoaşterea
sărurilor=ecuaţii
lor cu
reacţiaCu
Minereu + HNO
cuprului
de fier,3cu
folosit
acidul la
ounei
chimice,
În
La
Sărurile
acizii
Reacţionează
Prin
În
Acidul
sucul
LaBateriile
prepararea
acidului
mediu
sinteza
mai
gastric
care
nitric,
acidului
acid
puternici
auto
temperaturaclorhidric
din
nu cu
soluţiilor
HNO
se
aleste
folosesc
elemente
sulfhidric
omului
cuprul
înroşesc
de 3se
25este
asepot
de
lase
C, P E R C L O R I C
obţinerea
sulfuric
Cu(NOconcentrat
)
3 2acidului
+ NO↑ sulfuric:
+ laH cald
2 O
reacţii
numit
următorii
acidul drept
acid
se
se
foloseşte:
în
de
găseşte:
obţine:
numesc:
rece:
mod
obţine:
fosforicelectrolit:
sulfuric:
neutralizare:
indicatori:
(Hpopular:
PO ) este:
este:
sunt: 3 4
A)Se
A)Acid
A) Acid
va turna
clorhidric
sulfuric
întâişişiacidul,
acid
acid
A)
A) Turnesol
Acidul
A)
A)
A)
A)
NaOHRăspuns
Răspuns
Nitrat
Acidul
A)
Dioxid
Acid
A)
+A)
1,
nitric
Apă
Gazos
Sulfaţi
2,
şi
pirita
HCl de
sulfuric
fenolftaleină
→1,
sulfuric
corect
de
tare
greşit
concentrat
argint
1,sulf
NaCl2 + H 2O
clorhidric
apoi
sulfuric
apa
B)Se
B)B)Acid
Acid
vaB)turna
bromhidric
Metiloranj
clorhidric
întâi apa,
şişişiacid
acid
apoi
B) NaB)
2B)Clorură
B)
COB)
Răspuns
Răspuns
Acidul
B)
3B)
Acid
+Spirt
3,
Acid
B)Sulfiţi
B)Solid
Hidrogen
magnetit
8,clorhidric
2HCl clorhidric
de
3,
de
azotic
→corect
greşit
2,
sare
bariu
4 + H2CO3
2NaCl
fenolftaleină
sulfuric
acidul
nitric
H2CO3 A C I D
C)C)
C)Se
Nu
C)Acid
Acid
sevaeliberează
clorhidric
turna
sulfuric apa,
şişiproduşi
acid
apoi
acid
C)C)
C)C)
Turnesol
Acidul
NaOHC)
C)Acid
Sângele
Hidroxid
Răspuns
Răspuns
C)
+Soda
C)
HC)Sulfuri
4,
C)Lichid
limonit
sulfuric
2SO3,carbonic
4şi
caustică
4,
industriei
→ corect
de
greşit
metiloranj
3,2sodiu
Na 2diluat
SO 4 + H 2O
acidulbromhidric
percloric
prin
gazoşiprelingere C A R B O N I C
Back
Click pe
momentul lecției
Definiţie
Metode obţinere
generale
Utilizări
Rebus
Descoperă...
HIDROXIZI Back
HIDROXIZII (BAZELE)
sunt compuși
chimici ce conțin în
Formula generală a hidroxizilor
structura lor un
cation metalic sau
cationul amoniu și M(OH)x
unul sau mai mulți
M – metal
anioni Hidroxid X – valența metalului
Back
Clasificarea KOH Denumirea hidroxizilor
hidroxizilor Albe NaOH – hidroxid de sodiu
Ca(OH)2
Fe(OH)2– hidroxid de fier (II)/ hidroxid feros
După Fe(OH)3 – hidroxid de fier (III)/ hidroxid feric
culoare Fe(OH)3 Cu(OH)2 – hidroxid de cupru (II)/ hidroxid cupric
Colorate
Ni(OH)2 NH4OH – hidroxid de amoniu
Al(OH)3 – hidroxid de aluminiu
NaOH Regula de denumire
Solubile
KOH
După Fe(OH)2– hidroxid de fier (II)
solubilitatea
Denumirea Valența
în apă Al (OH)3 hidroxid de metalului metalului
Insolubile
Zn(OH)2
Regula de denumire a bazelor metalelor
polivalente
NaOH
Tari
Mg(OH)2 Fe(OH)2– hidroxid fer os
După
-os ( metalul are valența inferioară)
tărie hidroxid
Denumirea
Cu(OH)2 metalului -ic ( metalul are valența superioară)
Slabe
NH4OH
Dă click pe elementele din schemă pentru a o completa

Back
Metode de obţinere
Reacţia metalelor puternic reactive cu apa Reacţia bazelor tari cu unele săruri
FENOL
Na CuSO4 NaOH
FTALEINĂ
MOD DE LUCRU:
1. Introdu o bucată de sodiu metalic, Na în cristalizorul cu apă MOD DE LUCRU:

(click pe eticheta recipientului cu Na). Ce observi?
2. Adaugă apoi în cristalizor, câteva picături de fenolftaleină 1. Ia o eprubetă din stativ (Click pe prima eprubetă din stânga)
(click pe eticheta recipientului cu fenolftaleină). Ce se 2. Introdu în eprubetă o cantitate de hidroxid de sodiu, NaOH
întâmplă? (click pe eticheta recipientului cu NaOH).
Are loc o reacţie energică în urma căreia se degajă hidrogen, care 3. Introdu în eprubetă sulfat de cupru, CuSO4 (click pe eticheta
se aprinde, atunci când sodiul este localizat la suprafaţa apei. recipientului cu CuSO4). Ce observi?
În cristalizor se formează o soluţie de hidroxid de sodiu (NaOH), În eprubetă se obține un precipitat colorat de hidroxid de
care colorează fenolftaleina în roşu-carmin. cupru, Cu(OH)2.
2Na + 2H2O → 2NaOH+ H2↑ CuSO4 + 2NaOH →Cu(OH)2↓ + Na2SO4
Back
 Sunt substanțe solide;
 Culoarea bazelor poate fi:
• albă (NaOH, KOH, Ca(OH)2, Mg(OH)2);
• colorată (Cu(OH)2 – albastru, Ni(OH)2 –
verde, Fe(OH)3 – roșu-brun);
 Solubilitatea în apă este diferită:
• bazele metalelor alcaline sunt ușor
solubile;
• bazele metalelor alcalino-pământoase
sunt greu solubile;
• bazele metalelor din grupele III – VIA şi
ale metalelor tranziţionale sunt
insolubile;
 Soluţiile bazelor solubile sunt
lunecoase la pipăit şi au acţiune
distrugătoare asupra pielii (sunt
caustice);
 Soluţiile bazelor sunt bune
conducătoare de electricitate
(electroliţi).
Back
Proprietăţi
chimice
Acţiunea asupra Proprietăţi
indicatorilor chimice generale
Reacţia cu oxizii Reacţia cu Descompunerea

Reacţia cu acizii
nemetalici sărurile solubile termică
Back
Acţiunea asupra
NaOH TURNESOL
METIL
ORANJ
FENOL
FTALEINĂ indicatorilor
MOD DE LUCRU:
1. Ia din stativ trei eprubete (click pe primele

trei eprubete de la stânga)
2. Adaugă soluție de hidroxid de sodiu
(NaOH) în cele trei eprubete (click pe
eticheta recipientului cu NaOH).
3. Adaugă apoi câteva picături de turnesol,
metiloranj respectiv fenolftaleină (click pe
etichetele recipientelor cu indicatori). Ce
observi?
Hidroxizii colorează în albastru soluţia de

turnesol, în galben pe cea de metiloranj
şi în roşu – carmin pe cea de
fenolftaleină
Back
Reacţia cu oxizii
nemetalici
FENOL
CuCO3 NaOH
FTALEINĂ
MOD DE LUCRU:
1. Introdu carbonat de cupru, CuCO3 în eprubeta

mică (click pe eticheta recipientului cu CuCO3)
mare?
În eprubeta mică, CuCO3 se descompune în oxid de
cupru, CuO și dioxid de carbon, CO2.
SURSĂ
DE FOC
Back
Reacţia cu
NaOH FeCl3 CuSO4 AlCl3 sărurile solubile
MOD DE LUCRU:
1. Ia din stativ trei eprubete (click pe primele
trei eprubete de la stânga)
2. Adaugă soluție de hidroxid de sodiu
(NaOH) în cele trei eprubete (click pe
eticheta recipientului cu NaOH).
3. Adaugă apoi soluție de clorură ferică,
FeCl3, sulfat de cupru, CuSO4, respectiv
clorură de aluminiu, AlCl3. (click pe
etichetele recipientelor cu FeCl 3, CuSO4,
AlCl3). Ce observi?
În cele trei eprubete se obțin trei precipitate de
culori diferite. Acestea sunt baze insolubile.
FeCl3+ 3NaOH → Fe(OH)3↓ + 3NaCl
CuSO4 + 2NaOH → Cu(OH)2↓ + Na2SO4
AlCl3 + 3NaOH → Al(OH)3↓ + 3NaCl
Back
Reacţia cu acizii
MOD DE LUCRU:
FENOL
NaOH HCl
FTALEINĂ 1. Ia din stativ o eprubetă (click pe prima eprubetă din
stânga)
2. Adaugă soluție de hidroxid de sodiu (NaOH) în eprubetă
(click pe eticheta recipientului cu NaOH) apoi adaugă
fenolftaleină (click pe eticheta recipientului cu
fenolftaleină)
3. Adaugă apoi soluție de acid clorhidric, HCl în eprubetă
Soluția s-a decolorat, deoarece hidroxidul de sodiu a
reacționat cu acidul clorhidric.
NaOH + HCl → NaCl + H2O

4. În eprubetele 2, 3 și 4 de la stânga se află precipitatele de
Fe(OH)3, Cu(OH)2 respectiv Al(OH)3, obținute în experimentul
anterior (Click pe partea goală a eprubetelor).
5. Adaugă apoi soluție de acid clorhidric, HCl în eprubetă
Bazele insolubile reacționează în același fel, cu formare
de săruri solubile.
Fe(OH)3 + 3HCl → FeCl3 + 3H2O
Cu(OH)2+ 2HCl → CuCl2 + 2H2O
Al(OH)3 + 3HCl → AlCl3 + 3H2O
Back
Descompunerea
termică
MOD DE LUCRU:
1. în eprubeta din stânga se află hidroxid de

cupru, Cu(OH)2 (click pe partea goală a
eprubetei).
2. Încălzeşte puternic eprubeta (click pe
SURSĂ DE FOC). Ce observi?
Hidroxidul de cupru de culoare albastră

trece în oxid de cupru, de culoare neagră
și vapori de apă.
Cu(OH)2 →CuO + H2O

SURSĂ
DE FOC
Back
Proprietăţi chimice generale
Turnesol Albastru
Indicatori Metiloranj Galben
Fenolftaleină Roșu Carmin
Oxizi acizi Săruri și apă
HIDROXIZI Săruri solubile Baze insolubile și săruri noi
Acizi Săruri și apă
Descompunere termică
(baze insolubile) Oxizi și apă
Click pe elementele din schemă pentru a o completa

Back
Utilizări
Reactiv
Mortar de var Rafinarea zahărului

Obținerea săpunului
Sodă de rufe
NaOH
Ca(OH)2
Stropirea viței de vie Recunoașterea CO2
Mătase
Detergenți
artificială Rafinarea petrolului
KOH
Văruirea caselor Dezinfectarea pomilor
Săpun lichid
Pentru corectarea acidităţii aluatului
pentru produsele de patiserie se
Reactiv foloseşte hidroxidul de sodiu (NaOH).
Uscarea gazelor Decapanți

Back
Rebus
1 3
T D 10
U I 9 11 VERTICAL
R 2
O 4 6 7
M 1. Indicator care în mediu bazic devine albastru;
2. Material pentru construcții la care se utilizează
N X 5 8
D E N 12 hidroxidul de calciu;
3. Gaz incolor care tulbură apa de var (3 cuvinte);
E M I V C S E T I 4. Are formula chimică CaO;
5. Metal tranzițional, al cărui hidroxid prezintă
S O D A C A U S T I C A culoarea albastră;
6. Metal component al varului stins;
O R E R U L L A E L H M 7. Nemetal de culoare galbenă care reacționează cu
hidroxizii alcalini;
L T C P C F R R O E O 8. Rezultă la reacția bazelor cu acizii;
9. Una dintre utilizările hidroxidului de sodiu;
A A R I U G R L N 10. Indicator care în mediu alcalin devine galben;
11. Metal tranzițional cu Z = 28;
R R U U R E A I 12. Radical care intră în componența singurei baze ce
nu conține cationi metalici.
B I N N U ORIZONTAL
O T J Denumirea tehnică a hidroxidului de sodiu
( 2 cuvinte).
N I
Back
Descoperă...
Răspunde la cele 12 întrebări și
descoperă numele unui
important chimist român și
domeniile sale de activitate.
N I C O L A E
Întrebarea 12
10
11
1
2
3
4
5
6
7
8
9
T E C L U
Într-un cristalizor cu 200g apă se
4g NaOH reacționează cu Domeniile care au fost studiate de el includ:
Procentul
Culoarea
Formula
SeÎn
introduc
Se
numește
reacțiile
folosește
de
generală
fenolftaleinei
K4,6g
șidin
de
potasă
laneutralizare
Na
potasa
aobținerea
hidroxizilor
metalic.
caustică:
încaustică
mediu - Studii de rezistenţă a hârtiei şi a fibrelor lemnoase
3,65gHCl.
NuNuesteNu
rezultă
utilizare
se
Culoarea
Sunt
dizolvă
bazebaze:
a sodei
din
metiloranjului
în apă:
reacția:
caustice: - Pigmenţi minerali
Concentrația
mortarului:
bazic
participă:
este:
soluției
este: obținute - Uleiuri utilizate în pictură
în soluția finală este: - Combustia gazelor
este:
Tot lui îi aparţin o serie de aparate de laborator păstrate în prezent la
Universitatea din Bucureşti. Cele mai importante sunt apatatul pentru
detectarea metanului si un altul pentru prepararea ozonului. A
a)Ca(OH)
a)a)Ca(OH)
Văruirea
a)Acizii
a) Nușise22cu
şi
oxizii b)CO 2 cu
b)b)Bazele
Obținerea și c)c)c)Rafinarea
NaOH
Acizii șiși
a) a)Cu(OH)
M
a)56,00%
CORECT!
a)
GRESIT!
NaOH
roșie
a)portocaliuO b)
b)Ca(OH)
b) M(OH)
NH
b)69,64%
CORECT!
b)GRESIT!
b)
galbenă
CaO3,6%
b)roșu
și OH
HCl c)Mg(OH)
c)Al(OH)
c)Ca
c) c)
c)39,01%
c)
CORECT!M
GRESIT! EO
cu37%
H
albastră
2,KOH
c)galben analizat chimia unui meteorit găsit în 1870 la Goalpara, India.
bazici43 2
formează
Al(OH)2
caselor
CuSO x
soluție oxizii 4
acizi
săpunului
Ca(OH) 2
2x
CaOy x2 32
bazele
petrolului
Back
Click pe
momentul lecției
Istoricul folosirii
Stare naturală
Definiţie
Metode obţinere
Utilizări
Identifica soluţiile
Diagramă
SĂRURI Back
Istoricul folosirii sărurilor
În Vechiul Testament dar și în alte scrieri ale
Antichității, apar numeroase referiri despre
săruri.
Sarea de bucătărie (NaCl) este cunoscută și folosită
de oameni încă din vremuri străvechi, cu mult
înainte de apariția scrisului. A fost prima
substanță chimică folosită ca aliment.
Carbonatul de calciu (CaCO3) a fost și este folosit
de oameni în construcții, încă din cele mai vechi
timpuri.
Soda (Na2CO3) și potasa (K2CO3) se foloseau în
Vechiul Egipt pentru curățarea țesăturilor și
pentru îmbălsămarea faraonilor.
Cu circa 1000 de ani î. Hr., unele săruri de cupru se
foloseau ca pigmenți pentru zugrăvit.
În perioada medievală, noi săruri și-au găsit
utilități. De exemplu, componentul majoritar al
prafului de pușcă, nitratul de potasiu – KNO3,
descoperit de către călugărul Roger Bacon. Back
Starea naturală a unor săruri
Clorura de sodiu (NaCl)
• Sare gemă (zăcăminte)
• dizolvată în apa mărilor,
oceanelor, lacurilor sărate, ape
minerale;
România dispune de
importante zăcăminte de sare,
dispuse în special în Subcarpați Carbonatul de calciu (CaCO3)
și în Podișul Transilvaniei • Calcar – în zonele cu relief carstic
(peșteri); în România în special în
Carpații Occidentali și Meridionali;
• piatră de var, cretă;
• marmură (în România la Rușchița și
Niculițel)
• în cojile de ouă și în oase.
Back
SĂRURILE sunt
compuși chimici ce
conțin în structura
lor unul sau mai
mulți cationi
metalici sau cationi
MxEy
amoniu și unul sau M – cation
mai mulți radicali x –valenţa radicalului acid
E – radical acid
acid. y – valenţa cationului
Back
Regula de denumire NaCl – Clorură de sodiu
KBr – Bromură de potasiu
Săruri ale FeCl3 - clor ură de fier III FeCl2 – Clorură de fier (II)
Săruri hidracizilor
FeCl3 – Clorură de fier (III)
neutre Denumirea
-ură de
Denumirea Valența
nemetalului metalului metalului Al2S3 – Sulfură de aluminiu
Nemetalul Regula de denumire

central Ca(NO2)2 – azotit de calciu
prezintă Na2SO3 - sulf it de sodiu Na2SO3 – sulfit de sodiu
valență Denumirea Denumirea AlPO3 – fosfit de aluminiu
-it de
Săruri ale inferioară nemetalului metalului
oxiacizilor
Nemetalul Regula de denumire CuSO4 – sulfat de cupru
central
Săruri prezintă CuSO4 - sulf at de cupru CaCO3 – carbonat de calciu
Fe(NO3)2 – azotat de fier
valență Denumirea Denumirea
superioară nemetalului
-at de
metalului
KClO3 – Clorat de potasiu
Regula de denumire
Provin din
înlocuirea
NaHCO3 – Carbonat acid de
parțială a NaHCO3 - sodiu
atomilor de carbon at acid de sodiu NH4HCO3- Carbonat acid de
Săruri acide hidrogen din
Denumire
-ură acid d Denumire
sodiu
molecula nemetal
-it
e metal NaH2PO4 – fosfat diacid de
-at diacid
unui acid cu
potasiu
catoni
Click pe categoriile de săruri pentru a vedea exemple
Click pe denumirea sării pentru a vedea regula de formare a denumirii Back
Metode de
obţinere
Salina Cacica
(jud. Suceava)
Aspect interior
Na2S
Săruri
Extragerea NaCl
Metal
Na Nemetal
S din apa mărilor
și oceanelor
Oxidare
Na 2SO4
Săruri Oxidare (Indonezia)
Oxid Oxid
Na2O Na 2SO4
Săruri SO2 Carieră pentru
metalic nemetalic extragerea
calcarului
Reacția cu apa Reacția cu apa (CaCO3)
Suseni, jud. Gorj
Na 2SO3
Săruri
Hidroxid
NaOH HAcid
2SO4
Combinatul
Na 2SO4
Săruri chimic
Amonil Slobozia,
producător de
Schema generală de obținere a sărurilor îngrășăminte pe
bază de NH4NO3
Ce săruri poți obține dacă folosiți ca metal sodiul iar ca nemetal sulful?
Dă click pentru a confrunta răspunsurile

Back
Substanțe solide, deseori cristalizate;
Culoare:
• incolore (NaCl, KCl, KBr); NaCl
• albe (CaCO3, Na2SO4, BaSO4);
• colorate (CuSO4 – albastru, CuCO3 – verde,
Fe2(SO4)3 - portocaliu)
Solubilitate în apă:
• Săruri solubile: săruri de sodiu și de potasiu.
• Săruri insolubile: CaSO4, CaCO3. CuSO4
Gust:
• NaCl, KCl – sărate
• MgSO4 – amar
• Na2SO4 – amărui-sărat
Soluțiile sărurilor conduc curentul electric.
CuCO3
CaCO3
NaCl
- solid;
- solidă, cristalizată; - culoarea albă (în stare pură este Fe2(SO4)3
- incoloră ; incolor);
- solubilă în apă. - insolubil în apă.
Back
Proprietăţi
chimice
Descompunerea Reacţia cu
termică metalele
Identificarea Identificarea Identificarea

Reacţia cu bazele
clorurilor in soluţii sulfaţilor in soluţii carbonaţilor
Back
Descompunerea
CuCO3
termică
MOD DE LUCRU:

2. Introdu în eprubetă o spatulă de carbonat
de cupru, CuCO3 (click pe eticheta
recipientului cu CuCO3)
3. Pornește becul de gaz (click pe SURSĂ DE
FOC). Ce observi?
După puţin timp, apare o substanţă nouă de culoare
neagră – oxidul de cupru (CuO).
4. Aprinde apoi chibritul și adu-l la gura

eprubetei (click pe chibrit). Ce se
întâmplă?
Chibritul s-a stins datorită celuilalt produs rezultat –
dioxidul de carbon (CO2) – gaz care nu întreţine
arderea.
SURSĂ
DE FOC
Back
Reacţia cu
CuSO4
metalele
MOD DE LUCRU:
1. Introdu în paharul cu apă o spatulă de

timp?

cupru (Cu).
de fier (FeSO4).
Back
Reacţia cu
FeCl3 NaOH
bazele
MOD DE LUCRU:

eprubetă liberă din stânga)
2. Introdu în eprubetă o cantitate de
hidroxid de sodiu, NaOH (click pe eticheta
recipientului cu NaOH).
3. Introdu în eprubetă clorură ferică, FeCl 3
(click pe eticheta recipientului cu FeCl 3).
Ce observi?
În eprubetă se obține un precipitat

colorat de hidroxid de fier, Fe(OH)3.
FeCl3 + 3NaOH →Fe(OH)3↓ + 3NaCl
Back
Identificarea
AgNO3 NaCl clorurilor in soluţie
MOD DE LUCRU:

de clorură de sodiu, NaCl (click pe eticheta
recipientului cu NaCl)
3. Introdu în eprubetă nitrat de argint,
AgNO3 (click pe eticheta recipientului cu
AgNO3). Ce observi?
Se formează un precipitat alb-brânzos,

fotosensibil de clorură de argint.
AgNO3 se folosește pentru identificarea
anionului clorură.
AgNO3 + NaCl → AgCl↓ + NaNO3

Back
Identificarea
BaCl2 Na2SO4 sulfaţilor in soluţie
MOD DE LUCRU:

de sulfat de sodiu, Na2SO4 (click pe
eticheta recipientului cu Na2SO4)
3. Introdu în eprubetă clorură de bariu,
BaCl2 (click pe eticheta recipientului cu
BaCl2). Ce observi?
Se formează un precipitat alb, sulfatul de

bariu.
BaCl2 se folosește pentru identificarea
anionului sulfat.
Na2SO4 + BaCl2 → BaSO4↓ + 2NaCl
Back
Identificarea
Na2CO3 HCl
carbonaţilor
MOD DE LUCRU:
1. Ia o eprubetă din stativ (Click pe eprubeta

liberă)
2. Introdu în eprubetă carbonat de sodiu,
Na2CO3 (Click pe eticheta recipientului cu
Na2CO3).
SURSĂ
DE FOC 3. Adaugă apoi în eprubetă, soluție de acid
clorhidric, HCl (click pe eticheta
Are loc o reacție cu efervescență, degajându-se un gaz.
4. Aprinde apoi chibritul (click pe SURSĂ DE

FOC) și adu-l la gura eprubetei (click pe
chibrit). Ce s-a întâmplat?
Gazul degajat este dioxidul de carbon, CO2. Ceilalți
produși de reacție sunt clorura de sodiu, NaCl și apa,
H2O.
Na2CO3 + 2HCl → 2NaCl + CO2 + H2O

Back
Utilizări
Stucaturi
Medicină
Conservant Ser fiziologic Cretă școlară
NaCl
Sodă caustică
Tăbăcărie
Construcții
CaSO4
Statui
Condiment Produse clorosodice
Explozibil
CuSO4 Carbid
Construcții
Metalurgie
CaCO3
NH4NO3
Îngrășământ Insecticid Mortar de var Var nestins Statui
Back
Identifică soluţiile
În cele cinci pahare Berzelius neetichetate se află soluții de nitrat de sodiu,
sulfat de cupru, carbonat de sodiu, sulfat de sodiu și clorură de sodiu. AgNO3
Folosindu-te de indicațiile din dreptunghiul cu contur roșu, etichetează corect
cele cinci pahare cu soluții. Mult succes!
1 2 3 4 5
BaCl2
Na2CO3 NaCl Na2SO4 CuSO4 NaNO3
Click
Care
Adaugă
Adaugă
ÎnÎncare
care pe
din buton
sărurile
soluție
soluție
ÎnÎnrecipientele
din
dintre
care
dintre de
recipientele
În
dintre
paharul
cele
cele
Dă 5pentru
Dădecureacție
mai
deneetichetate,
nitrat
clorură
4recipiente
reacție de
recipiente
vase
rămase începerea
jos
de
soluție
soluția
cu cu
areaseadăugați
argint
bariu BaCl
recunoaște
înîn
ocele
efervescență:
albastră
avut
loc
este loc
2deexperimentului
:cele
reacție
se patru
oculoarecu
trei
reacție
află:
soluție AgNO
recipiente
chimică: 3?
recipiente
albastră?
chimică?
dechimică?
acid
FELICITĂRI!!!
Dă rămase
rămase
click pe neetichetate
neetichetate
clorhidric
eticheta rămasă HCl
NaNO
Na121CO Ai
Na221etichetat
CO
Na toate
3 23CO3 CORECT
CuSO
Na 4 4 recipientele!
323SO NaNONaNO34NaNO Na CORECT
Na
SO25
4CO3
în 25dreapta)
GREȘIT
CORECT
GREȘIT
NaCl CORECT
GREȘIT
CORECT
GREȘIT
NaCl GREȘIT GREȘIT
CORECT
GREȘIT CORECT
GREȘIT
4GREȘIT
CORECT
GREȘIT
33 3 GREȘIT
GREȘIT
(dă (dă
clickclick
3 3
pe eticheta
(dă click recipientului
pe sticla pe eticheta
cu acid sticlei
cu AgNO
clorhidric, cu
aflatăBaCl
3 aflat
în2)dreapta)
Back
Diagramă 00 58
02
01
03 57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
59
00
Găsește denumirile celor nouă săruri din pozele aflate mai
jos. Caută în diagramă anionii ce se află în aceste săruri și
dă click pe prima literă pentru a afla denumirile
corespunzătoare. Acestea sunt plasate pe orizontală, pe
verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la coadă spre
cap!
Nitrit de Fosfat de Clorură de
sodiu calciu sodiu
E R N A T I R T I N
O T C L O A A V A N
M V
STOP A D F N D R M I Nitrat de
amoniu
Sulfat de
cupru
Iodură de
potasiu
T
S
A
E
R
N
START
JOC!
U
O
R
F
B
C
O M U
S
L O
F E
R
O
U
L
L
I
R
T
R
A Iodat de
sodiu
Sulfură de
fier
Carbonat
de calciu
U A M U D E F E C T
C A S P T A F L U S SUCCES!
Apasă butonul START pentru a începe jocul. Ai trei minute pentru a
descoperi cele nouă denumiri!
Back
Vă mulţumesc!
Materialul a fost realizat în conformitate cu programa
școlară nr. 5097/9.09.2009 și este destinat exclusiv
folosirii în cadrul orelor de chimie.
BIBLIOGRAFIE:
1. Viu, F., ”Auxiliar didactic, Chimie pentru clasa a VIII-

a”, http://echimie.upb.ro, 2013
2. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual
pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000
3. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru
clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1995
4. Gheorghiu, C. , ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-
a”, Editura All Educațional, București, 2000
5. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru
clasa a VIII-a”, Editura Corint, București
S-au folosit imagini din auxiliarul didactic apărut în anul 2013.
©2015. Florin Viu

Nici o parte a acestui material nu poate fi publicată fără acordul scris al autorului. Back OUT

2015-Auxiliar - Bazechimie-Viii - PPSX

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2015-Auxiliar - Bazechimie-Viii - PPSX

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Substanţe simple cu

FLORIN VIU utilizări practice

3 M III B IVB VB VI B VII B VIII B VIII B VIII B IB II B

În aer sau în oxigen?

Poziţia in sistemul periodic. Valenţa

Apa se descompune în elementele

2H2O →2H2↑ + O2↑

Aşchia de brad se aprinde, semn că din reacţie rezultă oxigen. Se

2KClO3 →2KCl + 3O2↑

ZAHĂR KClO3 1. Ia o lingură de zahăr din recipient (click pe

Zahărul arde cu flacără galbenă.

4. Introdu zahăr în creuzet, apoi clorat de

ZAHĂR În creuzet, zahărul arde cu flacără albă, intensă.

Reacţia aluminiului Reacţia fierului Reacţia sulfului cu

1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE

Magneziul arde cu flacără albă, orbitoare. Se

1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE FOC)

Pulberea de aluminiu se aprinde în oxigen și arde

1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE FOC)

Pulberea de aluminiu se aprinde în oxigen și arde

1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE FOC)

Sulful arde în aer cu flacără albastră, rece. In

1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE FOC)

Cărbunele arde în aer cu flacără galbenă. In

Butelii pentru scafandri, aviatori,

Molecule de monoxid de carbon,

Poziţia in sistemul periodic. Valenţa

Numărul grupei se stabilește pornind de la numărul electronilor

 solid, cristalizează în formă  Solid, cristalizează în formă  solid, cristalizează în formă

Reacţia carbonului Reacţia carbonului Alte proprietăţi

1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE FOC)

Cărbunele arde în aer cu flacără galbenă. In

1. Introdu praf de cărbune, C și oxid de cupru, CuO

C + 2CuO→ CO2↑ + 2Cu

Bijuterii Bisturie CĂRBUNI

Grafit Turbă Huilă

Fulerene Lignit Antracit

Poziția in sistemul periodic. Valența

RĂSPÂNDIREA FIERULUI ÎN COMPUȘI

Hemoglobina – compus care se găsește în globulele roșii

Oțelul prezintă un procent de C cuprins între 0,04 și 1,9%. Se obține prin

Linii de câmp ale unui magnet, puse în evidență Ductilitate

Reacţia fierului cu Reacţia fierului cu

1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE FOC)

Pulberea de aluminiu se aprinde în oxigen și arde

1. Aprinde becul de gaz (click pe SURSĂ DE

Are loc o reacţie cu degajare de căldură şi lumină.

Fe + H2SO4 → FeSO4 + H2↑

1. Introdu în paharul cu apă o spatulă de

OȚELUL Sobe Stâlpi Construcții

__________________ (Fe3O4), __________________(FeS 2), _______________ (FeCO3), __________________ (Fe2O3 . H2O)

1 – Cuptor înalt pentru obţinerea fontei

2. Procentul de fier din Fe2O3 este:

3. Fierul se găsește alături de cupru în:

Poziția în sistemul periodic. Valența

Cuprul este poziționat în grupa secundară I B, deoarece

2Cu2S + 3O2 = 2Cu2O + 2SO2

CuSO4 1. Introdu în paharul cu apă o spatulă de

Cuiul s-a acoperit cu un strat roşiatic de

Tablă și sârmă de cupru

Cuprul a fost primul metal folosit de către om la

Reacţia cuprului cu Reacţia cuprului cu Reacția cuprului cu

1. Introdu pulbere de cupru în cele cinci eprubete (click pe

________ (Fe3O4), (FeS 2), _ (FeCO3), ____________ (Fe2O3 . H2O)