PROIECTAREA SCULELOR

ASCHIETOARE

Profesorul de disciplina: Nouras Barbu LUPULESCU

Student: LABES Marina-Elena
Anul:2020
 Masuri de tehnica securitatii muncii

Pentru evitarea accidentelor de muncă, pierderea parţială sau totală a capacităţii de muncă, se
impune respectarea unor reguli generale de protecţia a muncii prezentate detailat în literatura
dedicată

În condiţiile prelucrării pieselor prin aşchiere pe maşini-unelte, existenţa pieselor şi a organelor

de maşini, a aşchiilor, a conductoarelor electrice sub tensiune, a lichidului de racire şi ungere se
poate pune în pericol integritatea corporală a muncitorului.

Pentru înlăturarea accidentelor,în timpul prelucrării prin aşchiere, trebuie respectate

principalele măsuri de tehnica securităţii muncii:

- să se controleze starea maşinii înainte de începerea lucrului,verificându-se toate

manetele de comandă, dacă ambreiajul mişcării principale şi mecanismele de avans nu se
pot autocupla sau autodecupla, instalaţia de răcire şi ungere;

- să se controleze instalaţia electrică a maşinii-unelte; îndeosebi legătura cu pământul a

instalaţiei electrice şi integritatea izolaţiei conductoarelor,buna funcţionare a sistemelor
de blocare şi siguranţă electrică a maşinilor;
- să se controleze buna fixare a piesei,a sculelor şi a dispozitivelor pe maşina-uneltă;
- să se folosească dispozitive de siguranţă şi de îngrădire a transmisiilor,a angrenajelor
şi a altor organe de maşini în mişcare;

- în timpul lucrului să se folosească dispozitive de protecţie împotriva

aşchiilor:ecrane,ochelari;

- nu se admite frânarea organelor în mişcare cu mâna;

- nu se admite îndepărtarea aşchiilor cu mâna,ci cu un cârlig sau cu o perie;
- controlul stării sculei aşchietoare şi controlul prelucrării piesei nu se admite a fi făcute
în timpul funcţionării maşinii;

- în cazul rectificării se verifică integritatea dispozitivului de protecţie corespunzător

- unghiului de contact dintre piatră şi piesa care se prelucrează,funcţionarea
- exhaustorului de absorbţie a prafului ce se produce în timpul lucrului şi protecţia
contra granulelor care se desprind în timpul lucrului;

- hainele de protecţie să fie încheiate la toţi nasturii,manşetele să fie strânse cu elastic,iar

capul să fie acoperit;
- locul de muncă trebuie ţinut în curăţenie şi ordine.
- la prelucrarea de degroşare a sculei pentru îndepărtarea, a aşchiilor rezultate, din zona de
lucru se vor folosi cârlige;
- echipamentul de protecţie al muncitorului nu trebuie să permită agăţarea de către
organele în mişcare ale maşinii — unelte;
- în vederea tratamentului termic sculele se vor fixa pe dispozitive speciaie pentru
introducerea, scoaterea din vatra cuptorului. Este interzis a se studia piesa în timpul
tratamentului termic;
- referitor la lichidele de aşchiere se recomandă limitarea concentraţi soluţiilor
- de sodă calcinată la cel mult 1,5 %. De asemenea când procesul tehnologic permite se vor
folosi uleiuri minerale cu emulsii;
- înainte de a începe operaţia de ascuţire se verifică cu ajutorul unui ciocan de lemn prin
lovire uşoară, dacă corpul abraziv nu este finisat.
- maşinile de ascuţit trebuie înzestrate cu apărători.
 1. Definirea rotii dintate prelucrate cu cutitul roata
 Modulul danturii: m=3.5
 Numarul de dinti: z=28
 Unghiul de angrenare: α 0=20 °
 Coeficientul de corijare al rotii prelucrate: ξ 0=0
 Dimensiunile dntelui rotii prelucrte: a= ; b=
 Numarul de dinti ai rotii conjugate: z c =¿
 Coeficientul de inaltime a capului dintelui: f=
 Coeficientul de joc radial: w s=¿

2. Alegerea materialului cutitului roata

Cuţitul roată de mortezat cu dinţi drepţi se execută în construcţie monobloc, materialul ales fiind
oţelul rapid Rp3 STAS 7388 / 88 având următoarele caracteristici:
- duritatea [HRC]: călit 60, revenit 63 + 66
- duritatea Brinell HB = 240 .... 300
- rezistenţa la uzură;
- tenacitate,
- călibilitate
- densitatea: 8,7 g/cm3
Compoziţia chimică a oţelului Rp3 este:
Marca Compoziţia chimică %

oţelului C Mn Cr Mo W V Si Ni P S

Rp3 0,7- max 3,4- max 17,5- 1-1,4 0,2-0,4 max max max

0,8 0,4 4,4 0,6 19,5 0,4 0,029 0,02

Călirea are ca interval de temperatură: ( 1250 - 1290 ) °C, durata de menţinere fiind de 4 minute;
Răcirea se va face în baie de săruri, în trepte, menţinându-se la ( 450 - 550 ) °C timp de 3 minute.
Se recomandă răcirea în baie de săruri întrucât scula prezintă variaţii mari ale secţiunii.
Imediat după răcire se efectuează cel puţin două revenirii succesive la temperatura de [ 560 ...
570 ] °C, timp de ( 60 ...75 ) minute fiecare. Revenirea conduce la fenomenul „ durificării
secundare " caracteristică oţelurilor rapide, austenita reziduală instabilă suferind o transformare
martensitică. Se obţin structuri cu duritate comparabilă cu cea a materialului călit dar cu
tenacitatea îmbunătăţită.

3. Determianrea parametrilor constructive-geometrici

Parametrii geometrici ai părţii aşchietoare pot fi puşi în evidenţă în figura 11. Având în vedere
caracteristicile mecanice ale materialului piesei 41MoCr11 atunci adopt pentru:
 - unghiul de aşezare la vârful dintelui sculei α ( se măsoară într-un plan axial ce trece prin
vârful dintelui). α = 6°;
- unghiul de degajare la vârful dintelui sculei γ ( se măsoară într-un plan axial ce trece prin
vârful dintelui): γ = 10°;

a. Diametrul de divizare: D d in functie de modulul rotii m se allege o valoare Tab.1

Dd =126 mm

b. Numarul de dinti ai cutitului roata Z s

D d 126
Z s= = =36
m 3 .5
c. Unghiurile aschietore la varful cutitului roata:
Unghiul de asezare α v =6 °
Unghiul de degajare γ v =10 °
d. Determinarea unghiului de angrenare al cutitului roata α OS
tan α OS=tan ( 1+tan γ v ∗tan α v )=tan ( 1+ tan 6 °∗tan 10° )
α OS=20.37 °
e. Determinarea unghiului de asezre pe flancul dintilor cutitului roata pe idametrul de divizare
α f si a unghiului de degajare γ f
tan α f =¿ tan α v∗tan α OS ¿
 α f =2.234 °
tan γ f =¿ tan γ v∗tan α OS ¿
γ f =3.745 °

f. Determinarea diametrului cercului de baza al cutitului roata D b

Db =Dd∗cos α OS=¿ 126∗cos α OS=118.12 mm ¿

g. Determinarea coeficientului de deplasare

ξ 1=0. 3 5 mm

h. Determinarea distantei de la planul frontal pana la sectiunea de referinta l1

ξ 1∗m 0.3 5∗3.5
l 1= = =11.65mm
tg α v tan 6 °

i. Determinarea coeficientului de deplasare ξ 2

zs 2 36 2
ξ 2=ws − ∗sin α OS=1. 3− ∗sin α OS=0.5 4 mm
2 2
j. Determinarea distantei de la planul frontal pana la limita de ascutire
ξ2∗m 0.5 4∗3 .5
l 2=l 1 + =11.65+ =29.63 mm
tg α v tgα v

k. Determinarea inaltimii totale a cutitului roata H

H=1.5∗l 2=44.445 mm

l. Determinarea dimensiunilor dintilor cutitului roata in sectiunea de referinta

 Inalimea capului dintelui
a s=ws∗m=1. 3∗3 .5=4.55 mm

 Inaltimea piciorului dintelui

b s=ws∗m=1. 3∗3 .5=4.55 mm
 Grosimiea dintelui pe cercul de divizare
π∗m π∗3 .5
Sd = + j= +0.1=5.59 mm
2 2
m. Determinarea elementului constructive pe fata de degajare
 Dimatrul exterior
D e =D d + 2 m ( w s +ξ 1 )=126+ 2∗3 .5∗ (1. 3+0.5 4 ) =138.88mm

 Diametrul interior
D i=D d−2 m ( w s−ξ 1 )=126−2∗2.5∗( 1. 3−0.5 4 ) =120.68 mm

 Grosimea dintelui pe cercul de divizare

 π∗m 3.14∗3 .5
Sdγ = +2∗ξ 1∗m∗tg α v + j= + 2∗0.5 4∗3.5∗tg 6° + 0.1=5.99 mm
2 2
 Inaltimea capului dintelui
a sγ =as +ξ 1∗m=4.55+0.5 4∗3 .5=6.44 mm

 Inaltimea piciorului dintelui

D e −D i 138.88−120.68
b sγ = −a sγ = −6.44=2.66 mm
2 2
 Diametrul cercurlui de baza in sectiunea de referinta
D bs=D d∗cos α OS =126∗cos α OS=118.12 mm

 Unghiul de asezare pe cercul exterior

D bs 118.12
α Oe =arccos =arccos =31.73
De 138.88

 Grosimea dintelui pe cercul exterior

S dγ 5.99
Sde =D e∗ ( m∗z s ) (
−ev α Oe +ev α Os =138.88∗
3 .5∗36 )
−0.03170577045+0.049091801669 =9.01 mm

4. Determinarea elemetelor partii de fixare in axul masinii-unelte

a. Diametrul alezajului
d=31.743mm
b. Diametrul degajarii exterior al cutitului roata
d 1=0.55∗De =76.384 mm; Se adopta d 1=76 mm

c. Adancimea degajarii pentru piulita de fixare

h=0.14∗De =19.44 mm ; Se adopta h=1 9 mm
 5. Regimul de aschiere
La prelucrarea rotilor dintate cu cutite roata se recomanda urmatorii parametrii ai regimului de
aschiere
a. Avansul radial
sr =0.08 mm/cd

b. Avansul circular
sc =0.4 mm/cd

c. Viteza de aschiere
90 90
v= 0.3 0.5
= =25.7 m/min
300 ∗0.40.5
0.3
T ∗s c

d. Sectiunea aschiei

0.6∗m2∗s c 0.6∗3 .52∗0.4

A= 0.1
= 0.1
=2.054 mm2
zs 36

e. Forda de aschiere
F= A∗F s=2.054∗1750=3594.5 N

6. Puterea necesara
7. Desenul de executie al cutitului roata