Luc Rare

Lucrare de disertație masterand: Robu Daniel
Soluții moderne de cofrare; optimizarea

proiectării cofrajelor
1. Tipuri moderne de cofraje europene și americane
(alcătuire și principii de funcționare).
1.1. PERI MULTIFLEX, cofraj de planşeu pentru orice configuraţie

în plan şi pe înălţime.
Se pot folosi grinzile cu zăbrele GT 24 sau grinzile cu inimă plină VT 20K.
Utilizarea grinzilor cu zăbrele GT 24 -stabile şi rezistente - face posibilă adoptarea
unor deschideri mari la între grinzile longitudinale şi între cele transversale.
Grinda GT 24 reduce numărul elementelor la cofrare şi decofrare.
Grinda VT 20K cu inimă plină este soluţia cea mai ieftină pentru planşee
subţiri.
Structura portantă (susţinerea) pentru MULTIFLEX se poate realiza cu popi

sau sisteme de eşafodaje.
Prin folosirea grinzilor GT 24 cu capacitate portantă mare, se reduce substanţial
numărul popilor şi se măreşte eficienţa.
2
Aceasta mai ales prin folosirea popilor uşori MULTIPROP din aluminiu.
Grinzi extensibile din lemn, cu zăbrele

Cele mai cunoscute şi folosite (în România) grinzi extensibile cu zăbrele,
executate din lemn, sunt grinzile GT24 produse de firma Peri. Tălpile, superioară şi
inferioară, sunt rigle cu secţiunea de 60 x 80 mm din lemn de răşinoase, care permit
prinderea în cuie a elementelor de cofraj pe care le sprijină. Diagonalele din lemn se
îmbină cu tălpile în noduri speciale care nu permit pătrunderea umidităţii.
Grinzi extensibile cu zăbrele din lemn, tip GT24 Peri

Principalele caracteristici constructive şi mecanice ale grinzilor GT 24 Peri, care se
livrează la lungimi curente de la 90 la 600 cm (valori din 30 în 30 cm) şi lungimi
speciale până la 17,80 m se prezintă în tabel. Greutatea grinzilor este de 5,9 kg/m.
Grinzi din lemn tip VT20K şi GT24 – Peri
Aceste
Caracteristici Madm Qadm A Ix
Tip grindă (kNm) (kN) (cm2) (cm4)
VT20K: 20 x 8 cm 5,00 11,00 96,40 4290
GT24: 24 x 8 cm 7,00 14,00 - 8000

caracteristici mecanice, net superioare grinzilor din lemn cu inimă plină, reduc mult
3
necesarul de grinzi cu zăbrele la cofrare, cu efecte pozitive privind necesarul de popi
extensibili şi de manoperă pentru montaj, în şantier.
Deschiderile admisibile, între reazeme, ale grinzii GT 24 Peri, în funcţie de
distanţa dintre grinzi şi de încărcarea care acţionează asupra cofrajului de planşeu dală
sunt prezentate în tabel.
Grinzile VT20K şi VT16K se utilizează ca elemente de rigidizare ale plinului
cofrajului şi ca elemente de susţinere primară ale cofrajului Peri pentru planşee dală la
clădiri de locuit şi pentru planşee dală de grosime mică. Grinzile VT16K se mai
utilizează şi la susţinerea cofrajului pentru grinzi „UZ“ Peri.
Grinzi extensibile din lemn cu inimă plină, tip Peri
Tălpile inferioare şi superioare ale grinzilor VT20K şi VT16K sunt rigle 40 x

80 mm din lemn de răşinoase protejate cu tole din tablă de oţel la capete şi încleiate
spre inimă, care este alcătuită dintr-o placă din particule de lemn aglomerate, în
grosime de 27 mm. Inima se îmbină cu tălpile prin chertări speciale încleiate.
Greutatea grinzii este de aproximativ 5,9 kg/m.
Principalele caracteristici constructive şi mecanice ale grinzilor VT20K Peri,
care se produc la lungimi curente de la 145 cm la 590 cm (valori din 30 în 30 cm) şi
lungimi speciale până la 18,00 m, şi ale grinzilor VT16K Peri, care se produc la
lungimi curente de 245, 290, 330, 360, 390, 490 şi 590 cm sunt prezentate în tabel.
Grinzi din lemn tip VT20K şi VT16K – Peri
4
VT20K: 20x8 cm 5,00 11,00 96,40 4290
VT16K: 16x8 cm 3,50 8,50 85,60 2420
Deschiderile admisibile, între reazeme, ale grinzii VT20K Peri, în funcţie de distanţa
dintre grinzi şi de încărcarea care acţionează asupra cofrajului de planşeu dală sunt
prezentate în tabel.
Grinzile din lemn mai prezintă şi avantajul prinderii directe, în cuie, a plinului
cofrajului de talpa superioară, realizîndu-se astfel o rezemare sigură a plinului
cofrajului la rosturi.
Peri Multiflex cu grinzi din lemn VT20K pentru planşee
Din tabel:
- pentru h = 14 cm → p = 5,5 kN/m2;
5
- pentru δ = 21 mm şi foi de 125x250 cm → a =0, 625 m (distanţa dintre
grinzile transversale B) ;
- pentru a = 0,625 m, distanţa maximă admisă dintre grinzile longitudinale B'
→ b = 2,99 m.
În funcţie de geometria spaţiului, pentru grinzi transversale de lungime L =
2,90 m, se alege distanţa de rezemare bef = 2,70 m ;
- pentru bef = 2,70 m → c = 1,20 m (distanţa dintre popi sub grinda VT 20K
longitudinală, L = 2,90 m) ;
- încărcarea pe pop :
Nef = Nxbef/b = 19,9x2,70/2,99 = 17,97 kN < Nmin cap = 20 kN
1.2. PERI VARIO pentru pereți structurali
6
7
1.3. PERI-RAPID,
Germania cofraje
pentru stâlpi.
2.1. Hunnebeck Compact Lift, Germania cofraje

de planșeu.
8
Grinzile Hünnebeck Compact se utilizează ca elemente de
rigidizare ale plinului cofrajului şi ca elemente de susţinere
primară ale cofrajului tip Compact Lift pentru planşee dală.
Sunt executate din lemn de răşinoase din ţările nordice ale
Europei.
Grinzi din lemn cu inimă plină tip Hünnebeck – Compact
9
Tălpile superioare şi inferioare ale ambelor tipuri de
grinzi sunt rigle 40 x 80 mm, încleiate spre inima plină,
alcătuită din trei rigle 40 x 57 mm (la grinda C20) sau din
două rigle 40 x 57 mm (la grinda C16). Aceste rigle sunt
lipite una de alta şi realizează o grindă foarte robustă.
Grinzile Hünnebeck – Compact se produc în mod curent la
lungimi de 290, 390, 490 şi 590 cm.
Principalele caracteristici constructive şi funcţionale
ale grinzilor Hünnebeck – Compact sunt în tabelul :
Tabel Grinzi din lemn tip Compact – Hünnebeck

Compact C20: 20x8 cm 8,70 14,60 134,00 5000
Compact C16: 16x8 cm 4,50 13,60 109,50 2600
Faresin H20: 20x8 cm 5,00 10,00 100,00 4300
Poziţionarea elementelor de susţinere primară la cofrajul

Variomax,
cu grinzi din lemn Hünnebeck, C20, pentru planşee dală.
10
Exemplu de utilizare a tabelului:
Date iniţiale:
grosime planşeu dală h = 16 cm;
înălţime planşeu Hp = 2,60 m ;
grinzi transversale B şi grinzi longitudinale B', H 20;
popi extensibili 300 DB/DIN, cu Nmin cap = 20 kN ;
suprafaţa cofrantă, placaj Fin-Ply în δ = 18 mm, E = 7500
N/mm2,
σadm = 6,5 N/mm2, în foi de 150 x 50 cm.
Din tabel: - pentru h = 16 cm → p = 5,91 kN/m2;
- pentru δ = 18 mm şi foi de 150x50 cm → a =0, 75 m
(distanţa dintre grinzile transversale B) ;
- pentru a = 0,75 m şi p = 5,91 kN/m2, distanţa maximă
admisă dintre grinzile longitudinale B' → b = 2,80 m
(valoare maximă din condiţia ca săgeata f ≤ L/500)
În funcţie de geometria spaţiului, pentru grinzi transversale
de lungime L = 2,90 m, se alege distanţa de rezemare bef =
2,50 m ;
- pentru bef = 2,50 m, pe linia de p = 5,91 kN/m2, → c =
1,49 m (distanţa dintre popi sub grinda H 20 longitudinală,
L = 2,90 m) ;
11
În funcţie de geometria spaţiului, pentru grinzi longitudinale
de lungime L = 2,90 m (Lef = 2,10 m), se alege distanţa de
rezemare cef = 1,05 m ;
- încărcarea pe pop : Nef = Nxbef/b = 22,0x2,50/2,80 =
19,65 kN < Nmin cap = 20 kN.
* Ipoteze:
1. Încărcare conform DIN 4421:

- din greutate proprie pa = 0,25 kN/m2
- din greutatea betonului armat, pb = h∙γb kN/m2 γb = 26
kN/m3
- din trafic (încărcare tehnologică), pc = 1,50 kN/m2
Încărcarea totală: p = pa + pb + pc (kN/m2)

204
2. Săgeata se limitează la ℓ/500

3. Grinzile transversale B (tip generatoare) sunt considerate
ca fiind grinzi simplu rezemate
4. Suprafaţa cofrantă: placaj rezistent la umiditate Fin-Ply,
δ = 18 mm; E = 7500 N/mm2, σadm = 6,5 N/mm2
5. Valorile din tabel reprezintă: - 2,80 distanţa admisă
între grinzile longitudinale B' (tip directoare), în m; - 1,49
distanţa admisă între popi sub grinda longitudinală B',
pentru bef = 2,50 m şi p = 5,91 kN/m2.
Structură realizată cu ajutorul cofrajelor Hunnebeck

Compact Lift, Germania
12
3.1. Faresin-Goliat, Italia cofraje pentru
planșeu.
Grinzile H20 Faresin se utilizează ca elemente de

rigidizare ale plinului cofrajului şi ca elemente de susţinere
primară ale cofrajului tip Goliath Faresin pentru planşee
13
dală. Tălpile inferioare şi superioare ale grinzii H20 sunt
rigle 40 x 80 mm din lemn de răşinoase, încleiate spre
inimă, care este alcătuită din lemn stratificat, în grosime de
30 mm. Inima se îmbină cu tălpile prin chertări speciale
încleiate. Greutatea grinzii este de aprox. 5,0 kg/m.
Principalele caracteristici mecanice ale grinzilor

H20, care se livrează la lungimi curente de 290, 390, 490,
590 cm, sunt:
Madm = 5,00 kNm, Qadm = 1000 daN, ƒmax =1/500; A = 100,0
cm2;
Ix = 4300 cm4.
Grinzi din lemn cu inimă plină tip H20 Faresin

Deschiderile admisibile (între reazeme) ale grinzii
H20 Faresin, în funcţie de distanţa dintre grinzi şi de
încărcarea care acţionează asupra cofrajului Goliath sunt
prezentate în tabel.
Poziţionarea elementelor de susţinere primară şi secundară
la cofrajele de tip
Goliath Faresin sau Doka, cu grinzi din lemn H20, pentru
planşee dală.
14
Exemplu de utilizare a tabelului:
Date iniţiale:
grosime planşeu dală h = 15 cm;
înălţime planşeu Hp = 2,80 m ;
grinzi transversale B şi longitudinale B', H 20;
popi extensibili P22 – 360, cu Nmin cap = 22 kN ;
suprafaţa cofrantă, placaj As-Ply în trei straturi δ = 21 mm,
E = 7500 N/mm2,
σadm = 6,5 N/mm2, în foi de 125x250 cm.
Din tabel:
- pentru h = 15 cm → p = 5,8 kN/m2;
- pentru δ = 21 mm şi foi de 125x250 cm → a =0, 625 m
(distanţa dintre grinzile transversale B) ;
- pentru a = 0,625 m şi p = 6,0 kN/m2, distanţa maximă
admisă dintre grinzile longitudinale B' → b = 2,96 m.
În funcţie de geometria spaţiului, pentru grinzi transversale
de lungime L = 2,90 m, se alege distanţa de rezemare bef =
2,75 m ;
- pentru bef = 2,75 m, pe linia de p = 6,0 kN/m2, → c = 1,31
m (distanţa dintre popi sub grinda H 20 longitudinală, L =
2,90 m) ;
15
În funcţie de geometria spaţiului, pentru grinzi longitudinale
de lungime L = 2,90 m (Lef = 2,60 m), se alege distanţa de
rezemare cef = 1,30 m ;
- încărcarea pe pop : Nef = Nxbef/b = 23,0x2,75/2,96 = 21,37
kN < Nmin cap = 22 kN.
* Ipoteze:
1. Încărcare conform DIN 4421:

- din greutate proprie pa = 0,40 kN/m2
- din greutatea betonului armat, pb = h∙γb kN/m2 γb = 26
kN/m3
- din trafic (încărcare tehnologică), pc = 0,20 ∙pb kN/m2
1,5 ≤ pc ≤ 5,0 kN/m2
204
2. Săgeata se limitează la ℓ/500

3. Grinzile transversale B (tip generatoare) sunt considerate
ca fiind grinzi simplu rezemate
4. Suprafaţa cofrantă: placaj rezistent la umiditate As-Ply
în trei straturi, δ = 21 mm; E = 7500 N/mm 2, σadm = 6,5
N/mm2
5. Valorile din tabel reprezintă: - 2,32 distanţa admisă
între grinzile longitudinale B' (tip directoare), în m; - 17,9
încărcarea existentă pe popi (kN)
3.2. Faresin-Goliat, Italia cofraje pentru pereți

structurali.
16
3.3. Faresin-Goliat, Italia cofraje pentru stâlpi.
4.1. Cofraj MOD-U-FORM pentru pereți

structurali.
17
Alcătuirea cofrajului MOD-U-FORM pentru pereţi
structurali, în varianta cofraj demontabil de gradul I B de
complexitate
Principalele părţi componente:

- panouri modulate hand set cu dimensiunile ℓ x g x
Bj (lăţime x grosime x lungime): ℓ = 61 cm, g = 6,5 cm, B j
= 91,4, 122, 152, 183, 244, 274,5, 305, ... cm; pentru
realizarea panourilor mari de cofraj, manipulate mecanizat,
cu macaraua, se asamblează panouri hand set cu
dimensiunile 61 x 274,5 x 6,5 cm. Plinul panourilor hand
set este din placaj rezistent la umiditate cu grosimea δ = 15
mm; scheletul de rigidizare este realizat din profile T şi
rame speciale din oţel. Panourile de cofraj au fost proiectate
pentru o presiune a betonului de 1200 PSF (conform ACI
Committee 347 pressure formulae), care corespunde
presiunii de 5745 daN/m2.
Panou de cofraj MOD-U-FORM hand set
Se constată că pentru betonarea în straturi, pe frontul

de lucru stabilit şi în condiţiile respectării regulilor de bază
18
privind turnarea şi compactarea betonului, încărcarea
maximă efectivă care acţionează asupra plinului
panourilor MOD-U-FORM, (Po = 3620 daN/m2), este net
inferioară valorii încărcării la care au fost proiectate
panourile hand set (Po = 5745 daN/m2).
- moaze din perechi de profile metalice U100, cu
lungimea multiplu de 0,61 m, care este lăţimea panourilor
hand set. Prinderea moazelor de panourile hand set se
realizează cu şuruburi speciale de 1/2" şi plăcuţe de
rezemare şi repartiţie.
3
2
5
Elemente de susţinere primară a panourilor mari MOD-U-

FORM
1. panou de cofraj MOD-U-FORM, hand set;

2. moază din perechi de bare – profile U100;
3. plăcuţă de rezemare şi repartiţie 140x140x65
mm ;
4. piuliţă de strîngere ;
5. şurub de 1/2", prins cu zăvor cu pană de rama
panoului de cofraj.
19
Valoarea presiunii maxime pe peretele
cofrajului
h=
2 0cm
9
2 3
5
51
1
4
6
pf max=3620 daN/m2
5cm
5m
c=27
.7
2
H
b
H=
h=
1 4
15cm
2
14
6
7
h=
o 0cm
4
2.Cofraje tradiționale românești,

nedemontabile și demontabile
Cofrajele sunt construcţii auxiliare, de cele mai multe ori

provizorii, care au rolul de a da betonului proaspăt turnat
forma, dimensiunile, aspectul suprafeţei şi poziţia în spaţiu
20
proiectate pentru elemente şi subansambluri structurale de
construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat, şi
de a susţine betonul pe timpul întăririi sale, până când
acesta atinge rezistenţele mecanice care să facă posibilă
decofrarea.
2.1. Clasificarea cofrajelor

Clasificarea cofrajelor se face după mai multe
criterii dintre care mai importante sunt: destinaţia
cofrajului, poziţia în spaţiu la utilizare, materialele
folosite la execuţia cofrajului, modul şi gradul de
reutilizare, gradul de mobilitate, gradul de complexitate.
După criteriul destinaţie, referitor la tipul
elementelor de construcţii la a căror execuţie se folosesc,
cofrajele se clasifică în: cofraje pentru fundaţii, cofraje
pentru pereţi, cofraje pentru stâlpi, cofraje pentru grinzi,
cofraje pentru planşee, cofraje (cu cintre) pentru arce şi
bolţi, cofraje pentru alte elemente şi subansambluri
structurale de construcţii.
După criteriul poziţie în spaţiu la cofrare,
cofrajele pot fi: cofraje orizontale, cofraje verticale, cofraje
înclinate faţă de orizontală sau verticală, cofraje cu poziţii
speciale în spaţiu.
După criteriul materiale folosite la execuţia
cofrajelor, cofrajele se clasifică astfel: cofraje din lemn,
cofraje din metal, cofraje din mase plastice rigide sau
flexibile, cofraje speciale din beton sau beton armat, din
materiale ceramice, din ferociment şi cofraje mixte, la a
căror alcătuire constructivă contribuie o combinaţie din
materialele enumerate mai sus.
21
După criteriul mod şi grad de reutilizare, cofrajele
se clasifică în două mari categorii: cofraje refolosibile şi
cofraje pierdute prin înglobare parţială sau totală în beton.
Cofrajele refolosibile se clasifică la rândul lor, pe
baza aceluiaşi criteriu (mod şi grad de reutilizare), în cofraje
nedemontabile şi cofraje demontabile.
Cofrajele refolosibile nedemontabile se execută pe
amplasament, în poziţia definitivă de cofrare, din
materialele care alcătuiesc ansamblul cofrajului (cherestea,
lemn brut sau ecarisat, ancore din sârmă, cuie etc.),
materiale care se recuperează cu pierderi importante la
decofrare. Datorită consumurilor mari de material lemnos şi
de manoperă la realizarea lor, datorită influenţei lor asupra
calităţii suprafeţei decofrate a betonului (formă, contur,
dimensiuni, grad de finisare), cofrajele nedemontabile au
domeniul de utilizare mai restrâns decât alte categorii de
cofraje. Cofrajele refolosibile nedemontabile se utilizează
mai ales la cofrarea elementelor şi subansamblurilor de
construcţii cu forme şi poziţii în spaţiu speciale, unde nu se
pot folosi alte cofraje, mai eficiente, şi la cofrarea
elementelor şi subansamblurilor de construcţii din beton cu
suprafeţe brute, grosiere, finisate, de regulă, după decofrare.
Cofrajele refolosibile demontabile se execută din
elemente sau subansambluri de cofraj prefabricate, care se
montează şi se demontează sub această formă (de elemente
prefabricate), la fiecare utilizare. La decofrare se
recuperează în totalitate sau cu pierderi mici tot elemente
sau subansambluri prefabricate de cofraj. Domeniul de
utilizare a cofrajelor refolosibile demontabile este larg,
datorită posibilităţilor de adaptare a diferitelor elementelor
componente ale cofrajelor la diverse forme şi dimensiuni
ale elementelor şi subansamblurilor structurale de
construcţii; de asemenea, gradul de reutilizare este net
22
superior gradului de reutilizare al cofrajelor reutilizabile
nedemontabile, datorită utilizării, la realizarea cofrajelor
demontabile, a materialelor de calitate superioară, rezistente
la uzură şi datorită echipării corespunzătoare a lor, care să
permită reutilizări extensive şi intensive. Montarea şi
demontarea cofrajelor reutilizabile demontabile se
realizează fără dificultăţi, datorită sistemelor de prindere şi
asamblare specifice, demontabile.
Cofrajele pierdute prin înglobare parţială sau
totală în beton sunt de două categorii:
– cofraje a căror materiale componente nu pot fi,
practic, recuperate după betonare (cutii pentru goluri,
cofraje din tablă de oţel pentru rosturi tehnologice de
betonare, ţevi pentru trecerea conductelor);
– cofraje care rămân în poziţia avută la cofrare şi
care fac parte din structura elementului sau a
subansamblului structural executat (cofraje din beton şi
beton armat, cofraje din azbociment, cofraje din materiale
ceramice, cofrajele termoizolante permanente).
După criteriul grad de mobilitate, cofrajele se
clasifică în cofraje fixe şi cofraje mobile.
Cofrajele fixe se execută sau se montează pe
amplasament, în poziţia finală de cofrare, iar după desfacere
sau demontare, la decofrare, se execută sau se montează în
altă poziţie de cofrare, pe acelaşi amplasament sau pe alt
amplasament.
Cofrajele mobile se execută sau se montează sub
formă de ansambluri prefabricate, în întregime sau pe
porţiuni mari, care pot fi deplasate în poziţii succesive, pe
acelaşi amplasament, fără demontare, pe măsura punerii în
operă a betonului. Deplasarea cofrajelor mobile poate fi
produsă de mijloace proprii cofrajului (verine hidraulice, la
23
cofrajele glisante) sau cu mijloace clasice de ridicare –
coborâre, translare, rulare etc.
După criteriul grad de complexitate, cofrajele
reutilizabile demontabile se clasifică în trei categorii:
cofraje de gradul I, de gradul II şi de gradul III de
complexitate. Factorii care determină încadrarea într-o
categorie de complexitate au în vedere următoarele:
– dimensiunile şi greutatea elementelor componente
ale cofrajului;
– metodele de coordonare dimensională a
elementelor componente ale cofrajului;
– modul de manipulare a elementelor componente
ale cofrajului pentru transport, montare şi demontare,
depozitare;
– modul şi gradul de reutilizare a cofrajelor.
Încadrarea unor procedee de cofrare într-unul din
gradele de complexitate permite abordarea sistemică a
studiului procedeelor de cofrare din acelaşi grad de
complexitate, prin caracteristicile de concepţie şi de
alcătuire constructivă comune, şi nu prin alcătuiri de
detaliu care particularizează, doar ca nume, un cofraj
(procedeu de cofrare) sau altul.
În gradul I A de complexitate sunt cuprinse
procedeele de cofrare care utilizează elemente componente
ale cofrajului de dimensiuni şi greutăţi mici, coordonate
dimensional prin modulare şi cu posibilităţi de extensie,
manipulate manual pentru montare şi demontare. Aceste
cofraje au un mare caracter de generalitate în ceea ce
priveşte domeniul de utilizare a lor şi pot elimina parţial sau
în totalitate restricţiile impuse de modularea şi tipizarea
dimensiunilor componentelor lor. Gradul de reutilizare (în
special de reutilizare extensivă) este diferit, în funcţie de
24
materialele care alcătuiesc elementele componente ale
cofrajului şi în funcţie de gradul de specializare a cofrajului.
În gradul I B de complexitate sunt cuprinse
procedeele de cofrare care utilizează subansambluri de
cofraj mari, prefabricate, asamblate din elemente de
dimensiuni şi greutăţi mici, coordonate dimensional prin
modulare; subansamblurile mari, prefabricate, se
manipulează mecanizat, cu macaraua, pentru montare şi
demontare. Refolosirea cofrajului ca subansamblu mare
prefabricat este condiţionată de tipul lucrării (dacă se repetă
cu o frecvenţă suficient de mare aceleaşi caracteristici
geometrice ale subansamblurilor de construcţii cofrate, pe
acelaşi amplasament). Gradul de refolosire a cofrajului ca
piese mici, foste componente ale subansamblului mare
prefabricat iniţial, este determinat de materialele care
compun piesele mici.
În gradul II A de complexitate sunt cuprinse
procedeele de cofrare care utilizează subansambluri mari
prefabricate, uzinate, de formă plană, manipulate mecanizat
pentru transport şi montare-demontare, coordonate
dimensional prin tipizare (în cel mai bun caz sînt
coordonate dimensional prin modulare). Aceste cofraje nu
mai au caracter de generalitate, ci se folosesc pentru
anumite elemente structurale din beton şi pentru anumite
tipuri de structuri din beton monolit. Reutilizarea cofrajelor
din gradul II A de complexitate este în general extensivă,
dar poate fi şi o reutilizare intensivă, dacă acestea sunt
cofraje încălzitoare.
În gradul II B de complexitate sunt cuprinse
procedeele de cofrare care utilizează elemente şi
subansambluri mari prefabricate de formă spaţială, care
cofrează simultan mai multe elemente de construcţii; se
manipulează mecanizat pentru transport şi montare-
25
demontare, sunt coordonate dimensional prin tipizare
(uneori cu posibilităţi limitate de extensie). Reutilizarea
cofrajelor din gradul II B de complexitate este în general
extensivă, dar poate fi şi o reutilizare intensivă, dacă acestea
sunt cofraje încălzitoare.
În gradul III A de complexitate sunt cuprinse
prefabricate preasamblate, deplasabile de la o poziţie la alta
pe acelaşi amplasament cu ajutorul unor dispozitive de
deplasare: translare, rulare, ridicare-coborâre (liftare) etc.
Coordonarea dimensională este realizată prin tipizare
(uneori şi cu posibilităţi de extensie). Reutilizarea cofrajelor
din gradul III A de complexitate este în general extensivă,
dar poate fi şi o reutilizare intensivă, dacă acestea sunt
cofraje încălzitoare.
În gradul III B de complexitate sunt cuprinse
prefabricate preasamblate, deplasabile de la o poziţie la alta
pe acelaşi amplasament cu ajutorul unor dispozitive proprii
de deplasare, verinele hidraulice. Coordonarea dimensională
se realizează prin tipizare (uneori şi cu posibilităţi de
extensie). Reutilizarea cofrajelor din gradul III B de
complexitate este, de regulă, extensivă.
2.1.1. Alcătuirea generală a cofrajelor

nedemontabile pentru stâlpi, pereți și
planșee.
Concepţia de principiu a unui sistem de cofrare trebuie să

aibă ca rezultat adoptarea celei mai economice soluţii
constructive şi tehnologice care să satisfacă, în acelaşi timp,
26
cerinţele de bază prevăzute în normative şi caiete de
sarcini .
Alcătuirea constructivă a unui cofraj şi procedeul
tehnologic de cofrare adoptat sunt, în general, determinate
de:
– modul de realizare a suprafeţei cofrante, în funcţie
de cerinţele impuse suprafeţei betonului decofrat;
– materialele din care se execută suprafaţa cofrantă
(materiale în contact direct cu betonul proaspăt turnat);
– ipotezele de calcul utilizate la dimensionarea şi
verificarea cofrajului;
– mijloacele folosite pentru asigurarea stabilităţii şi
siguranţei în exploatare a cofrajului.
Oricare ar fi categoria cofrajului şi procedeele
tehnologice de cofrare utilizate, în alcătuirea sa generală, de
principiu, un cofraj cuprinde următoarele părţi componente:
A – plinul cofrajului (în variantele: A – suprafaţă
cofrantă simplă, AA' – panouri de cofraj, adică suprafaţă
cofrantă simplă A prinsă solidar pe un schelet de rigidizare
A');
B – elementele de susţinere primară ale cofrajului
(în variantele: B – elemente liniare de pe primul şir, în
contact direct cu plinul cofrajului, numite şi generatoare,
sau BB', în care B' sunt elemente liniare de susţinere
primară de pe al doilea şir, numite şi directoare);
C – elementele de susţinere secundară şi de
solidarizare ale cofrajului;
D – elementele de contravântuire, de aliniere, de
asamblare, de asigurare a stabilităţii şi elementele auxiliare
ale cofrajului.
27
2.1.1.1. COFRAJE NEDEMONTABILE
PENTRU PLANȘEE.
Cofraj nedemontabil pentru planşee
A – plin cofraj, suprafaţă cofrantă simplă tip

astereală din scânduri sau dulapi;
B – susţineri primare de tip generatoare, rigle din
lemn ecarisat;
C – susţineri secundare verticale, popi simpli din
bile de lemn;
D – contravântuiri din scânduri, chingi de
asamblare astereală, tălpi de rezemare, pene din lemn.
Fişă tehnologică pentru cofrarea planşeului placă dreaptă F.T.1

Cofraj nedemontabil 0.1
28
2
565
AB

B'
C
10
6
40 30
40
199
40
40
400
400
40
sectiune 2-2
40
1 1
40
195
40
40
40
40
129
135
135
15 40
6
10 195 195 160 5 2.4 9.8 15 226
2
sectiune 1-1
15 9.8 2.4
AB
B'
C
D
226

195 195 160
Nr. crt Dimensiuni (cm) B

Material
1c. Scânduri 2,4 x 15 x 400
57
2 Rigle 4,8 x 9,8 x 400 18
3 Grinz 6
9,8 x 15 x 400
4 Bile F12 cm 16
L = 225,7
29
PENTRU PEREȚI.
Cofraj vertical nedemontabil pentru pereţi
A–suprafaţă cofrantă simplă tip astereală din

scânduri orizontale;
B – susţineri primare verticale de tip
generatoare, montanţi din rigle de lemn;
B' – susţineri primare orizontale de tip
directoare, moaze din rigle sau grinzi de lemn;
C – susţineri secundare, ancore din sârmă de oţel
Φ 3 – 6 mm;
D – contravântuiri din scânduri, distanţieri.
Cofraj nedemontabil pentru pereţi

1 – plin din scînduri sau dulapi (panouri de tip A
montate pe orizontală); 2 – susţineri primare de tip
generatoare, montanţi din lemn ecarisat (scânduri sau
dulapi); 3 – susţineri primare de tip directoare, moaze din
lemn ecarisat (perechi de scânduri sau dulapi); 4 – legături
din sârmă de oţel Φ 3 – 4 mm; 5 – sprijiniri înclinate din
30
lemn ecarisat (contrafişe din scânduri sau dulapi); 6 – dulap
de rezemare; 7 –distanţieri; 8 – cleşti din scânduri; 9 –
papuc suport al moazelor; 10 – legături din sârmă de oţel Φ
3 – 4 mm; 11 – pene de lemn
PENTRU STÂLPI.
Cofraje nedemontabile pentru stâlpi

a. stâlpi cu secţiune dreptunghiulară sau pătrată; b. stâlpi cu
secţiune circulară;
c. stâlpi cu secţiune poligonală; 1 – panouri de tip A; 2 –
chingi de rezemare; 3 – caloţi; 4 – ramă de montaj; 5 –
fereastră de curăţare; 6 – legături din sârmă de oţel Φ 3 – 4
mm; 7 – gol pentru cofrajul grinzii.
2.2.1.1. COFRAJE DEMONTABILE

PENTRU PLANȘEE.
31
Cofraj tradiţional demontabil pentru planşee
A – plin cofraj, suprafaţă cofrantă continuă, din
placaj rezistent la umiditate; B – susţineri primare de tip
generatoare, rigle din lemn ecarisat; B' – susţineri primare
de tip directoare, grinzi din lemn ecarisat; C – susţineri
secundare verticale, popi metalici extensibili; D –
contravântuiri din ţeavă de schelă, tălpi de rezemare.
Fişă tehnologică pentru cofrarea demontabile planşeului placă dreaptă F.T.2
Panotaj panouri Pij, (5,35 x 5,65)m 0.1
32
2
565
60 60 60 60 60 60 60 60 5 40 40
5
60
60
120
62.5
50 5 60
52.5
50
50
200
sectiune 2-2
50
50
535
535
1 1
50
50
50
50
50
50
200
50
50
5 50
5 50
5
1010 50 193
2
263
sectiune 1-1
565
60 60 60 60 60 60 60 60 5 40 40
50 10 10
10
253
193

555
Nr. te cofraj Dimiensiuni Nr.

Eleme
crt Indicativ (4mm) buc.
1. P11 400x1200x100 2
2. P12 600x1200x100 8
3. Panouri P8 400x2000x100 4
4. P1 16
600x2000x100
5. C1 50x2000x100 1
6. Completări
C2 5x120x10 1
-6 m
7. Grinzi extensibile 11
5.650
bili
8. Popi extens 2.400 22
PE 3100R
33
PENTRU
PEREȚI.
Cofraj tradiţional
demontabil pentru pereţi
AA' – plin din panouri de

cofraj; A – suprafaţă
cofrantă continuă, din
placaj rezistent la
umiditate; A' – schelet de rezistenţă şi de rigidizare a
panoului, din rigle de lemn; B – susţineri primare verticale,
de tip generatoare, montanţi din grinzi de lemn;
C – susţineri secundare, tiranţi metalici recuperabili; D –
contravântuiri, tiranţi-proptea, distanţieri.

PENTRU STÂLPI.
Stâlpi sunt formați din panouri demontabile din scândura
sau dulap.
34
Panouri de cofraj din scânduri sau dulapi:
a. panou de tip A, din scânduri sau dulapi şi chingi
de asamblare;
b. panou de tip B, din scânduri sau dulapi pe ramă
de asamblare;
c. panou de tip C, din scânduri sau dulapi pe ramă
de asamblare;
3.Metode europene și româneștii

de evaluarea încărcărilor.
3.1. Studiul comparativ privind trei metode
Europene standardizate de evaluare a
încărcărilor orizontale care acționează asupra
cofrajelor.
3.1.1. Metode de evaluare a încărcărilor

orizontale care acţionează asupra cofrajelor.
35
3.1.1.1. După metoda din normativul
C140-86, România
Conform normativului C140-1986, în vigoare pentru
anul 2008, pentru calculul cofrajelor şi susţinerilor acestora
se vor lua în considerare următoarele valori ale încărcărilor
orizontale:
a. Încărcarea orizontală statică, pf, provenită din

împingerea laterală a betonului (turnat şi apoi compactat
prin vibrare) asupra pereţilor cofrajelor, care este o
încărcare uniform distribuită pe suprafaţă şi a cărei valoare
se distribuie pe înălţimea cofrajului în funcţie de viteza de
betonare v (m/h), conform diagramelor din fig.
Distribuţia împingerii laterale a betonului pe verticala

cofrajului, în funcţie de viteza de betonare
Viteza de betonare efectivă reprezintă raportul dintre
înălţimea H a elementului din beton turnat şi durata de timp,
tb, apreciată pentru umplerea cofrajului cu beton pînă la
înălţimea respectivă H. Pentru turnarea continuă, fără
36
rosturi de lucru accidentale, trebuie să fie satisfăcută
condiţia:
H
vt   vt min =
tb
hstr
t 2  t1
în care:
vtmin este viteza minimă de betonare, în m/h;
hstr – înălţimea stratului de beton turnat într-o
repriză, în m;
t1 – vârsta betonului la terminarea punerii în operă,
în ore; t1  ti (timpul de debut al prizei
cimentului din beton, în ore);
t2 – vârsta betonului la acoperirea unui strat de beton
cu alt strat, fără a se înregistra rost accidental de lucru, în
ore; t2  tr (timpul de revibrare, tr  2∙ti , în ore);
În calcule, la proiectare, se utilizează valorile
convenţionale ti şi tr, care sunt în funcţie de tipul cimentului
şi de temperatura mediului din timpul betonării.
Tabel Vârste caracteristice limită ale betonului, din

timpul betonării.
Temperatura mediului (oC)

Vârsta betonului Tip ciment
+5 +10 +20 +30
a) ciment unitar, tip I
1,50 1,25 1,00 0,75
SR388, SR 3011
ti b) ciment compozit, tip
1,75 1,50 1,25 1,00
timp de începere a prizei IIA, SR 1500; SR 3011
c) ciment compozit, tip
cimentului
IIB, IIIA,IVA SR 1500; 2,00 1,75 1,50 1,25
SR 3011
tr a) ciment unitar, tip I 3,00 2,50 2,00 1,50
37
SR 388, SR 3011
timp maxim de revibrare, b) ciment compozit, tip
3,50 3,00 2,50 2,00
după acoperirea unui strat IIA, SR 1500; SR 3011
c) ciment compozit, tip
de beton cu alt strat de
IIB, IIIA,IVA SR 1500; 4,00 3,50 3,00 2,50
beton
SR 3011
a)ciment unitar, tip I
10,00 8,00 6,00 4,00
SR388, SR 3011
tp b) ciment compozit, tip
12,0 10,0 8,00 5,00
timp de sfârşit (terminare) IIA, SR 1500; SR 3011
a prizei cimentului c) ciment compozit, tip
IIB, IIIA,IVA SR 1500; 16,0 12,0 10,0 6,00
SR 3011
Vârsta t3 este vârsta minimă a betonului turnat după

care se poate relua betonarea, cu rost de lucru; t 3  tp
(timpul de sfârşit al prizei betonului, în ore, când betonul nu
mai dă împingeri laterale asupra cofrajului).
Viteza maximă de betonare se determină în funcţie
de debitul efectiv (capacitatea de betonare) al utilajului
conducător din fluxul complex de betonare şi de suprafaţa
efectivă în plan orizontal a frontului de lucru, cu relaţia:
C b max
vt max 
S b min
în care:
vtmax este viteza maximă de betonare, în m/h;
Cbmax– capacitatea maximă de betonare, în m3/h;
Sbmin – suprafaţa în plan orizontal a betonului turnat
într-o repriză, pentru frontul minim de lucru între două
rosturi tehnologice, în m2.
Condiţia care trebuie respectată pentru asigurarea
calităţii şi continuităţii betonării este:
vtmin  vt  vtmax
38
Profunzimea la care se manifestă presiunea maximă
a betonului se determină cu relaţia:
hp = λ1∙H
în care:
hp este înălţimea (profunzimea) la care se manifestă
împingerea laterală maximă a betonului, înălţime măsurată
de la faţa superioară a coloanei de beton turnat, în m;
λ1 termen al relaţiei cu valori cuprinse între 0,55 –
1,00, în funcţie de viteza de betonare, tabel;
H – înălţimea coloanei de beton turnat, în m.
Valoarea împingerii maxime, care se manifestă ca
presiune hidrostatică a betonului proaspăt la profunzimea
hp, se determină cu relaţia:
pfmax =
λ1∙λ2∙λ3∙λ4∙H∙ρb (kN/m2)
în care:
λ2 este un termen al relaţiei care ţine seama de
lucrabilitatea betonului, exprimată prin testul Abrams
(tasarea conului, T, în cm), tabel;
λ3 – termen al relaţiei care ţine seama de
dimensiunea minimă (în cm) a secţiunii de beton proaspăt
turnat, tabel;
39
λ4 – termen al relaţiei care ţine seama de temperatura
(în oC) a betonului proaspăt turnat, tabel;
H – înălţimea coloanei de beton turnat, în m;
ρb – masa volumică a betonului turnat şi compactat;
ρb = 2400 kg/m3, valoare medie.
Împingerea laterală a betonului la partea inferioară a
cofrajului, pinf, se determină cu relaţia:
pinf = α∙pfmax
în care α are valorile din tabelul.
Tabel Valori ale termenilor λ1, λ2, λ3 şi λ4
Caracteristica λ1 λ2 λ3 λ4
≤1 0,55
2 0,65
Viteza de 3 0,75
betonare 4 0,85
(m/h) 6 0,90
8 0,95
≥10 1,00
Lucrabilitatea <1 (T1) 0,85
betonului, 1...4 (T2) 0,95
5...9 (T3) 1,00
tasare Ti 10...15(T3/T4,T4) 1,05
(cm) >15 (T4/T5, T5) 1,10
Dimensiunea ≤15 0,90
minimă a 16...54 0,95
≥55 1,00
secţiunii (cm)
Temperatura ≤5 1,00
betonului 6...24 0,95
≥25 0,90
proaspăt (oC)
40
Tabel Valori ale termenului α în funcţie de
viteza de betonare
Viteza de
≤1 2 3 4 6 8 ≥10
betonare (m/h)
α 0,00 0,25 0,45 0,70 0,80 0,90 1,00
41
- pentru turnarea cu jgheaburi şi pâlnii. . . . 200
daN/m2;
- pentru turnarea cu pompa. . . . . . . . . . . . .600
daN/m2.
c. Încărcarea datorată vântului, ph. De această

încărcare (STAS 10101/2 – 90) se va ţine seama numai la
calculul susţinerilor cofrajelor (cintre, eşafodaje etc.) mai
înalte de 6,0 m.
Gruparea încărcărilor
Combinaţiile de încărcări trebuie să cuprindă acele

încărcări care pot acţiona concomitent, în acelaşi sens
defavorabil plinului cofrajului. Tabelul reproduce
recomandările normativului C140-1986, referitoare la
combinarea încărcărilor care acţionează asupra cofrajelor.
Tabel Gruparea încărcărilor orizontale care

acţionează asupra cofrajelor
Încărcări luate în considerare

Nr. pentru:
Denumirea elementelor
crt. calculul de calculul de
rezistenţă rigiditate
Cofrajele stâlpilor cu laturi de maxim 30
1 cm şi cofrajele pereţilor cu grosime de f+g f
maxim 10 cm
Cofrajele stâlpilor cu laturi mai mari 30
cm şi cofrajele pereţilor cu grosime mai f f
2
mare de10 cm; cofrajele elementelor
masive
Părţile laterale ale cofrajelor grinzilor sau
3 f f
arcelor
42
3.1.1.2. După metoda din normativul DIN
18202/18218, Germania
a) Ipoteze:
- densitatea betonului este γb = 25 kN/m3;
- cofrajul este etanş;
- compactarea betonului se realizează prin vibrare
interioară;
- temperatura betonului este de +15oC, constantă pe
durata întăririi;
- durata de întărire, TE = 5 h;
- după depăşirea timpului de întărire TE, împingerea
laterală a betonului proaspăt asupra cofrajelor nu mai creşte;
adâncimea hE de la care împingerea laterală a betonului
proaspăt nu mai creşte se determină cu relaţia:
hE = vb∙TE
în care vb este viteza de betonare (m/h) şi TE = 5 h, – durata
de întărire.
- până la adâncimea de vibrare hr, se consideră că
betonul proaspăt, lichefiat prin vibrare, produce presiune
hidrostatică asupra cofrajului vertical; hr = 0,90 m, deci pr =
0,9∙γb (kN/m2)
- variaţia în timp a impingerii laterale a betonului
proaspăt va fi:
dp = γb∙vb∙dt∙λ(t)
- Se acceptă că presiunea scade la zero pentru TE, 0
≤ λ ≤ λo, λo < 1,0
Variaţia (distribuţia) presiunii betonului proaspăt pe
înălţimea cofrajului, cu valoarea maximă la adâncimea hE,
se prezintă în fig.
43
Variaţia presiunii betonului proaspăt pe înălţimea
cofrajului, DIN 18218/80
Simplificarea diagramei prin adăugarea suprafeţei

haşurate reprezintă un plus de siguranţă pentru situaţia în
care adâncimea de vibrare depăşeşte 0,90 m.
b) Evaluarea presiunii laterale maxime
Pentru determinarea valorii presiunii laterale asupra
cofrajului se introduce lucrabilitatea betonului proaspăt sub
forma curbelor K1, K2, K3 şi beton fluid. În final rezultă
diagrama de calcul a presiunii laterale a betonului proaspăt,
pb (kN/m2), în funcţie de înălţimea hidrostatică hs (m), viteza
de betonare Vb (m/h) şi gradul de compactare Walz, pentru
cofraje verticale de stâlpi şi pereţi.
44
Diagrame de calcul a presiunii laterale a betonului
proaspăt, DIN 18202/18218
Considerând hr = 0,90 m, TE = 5 h, γb = 25 kN/m3,

presiunile laterale maxime capătă următoarele expresii (în
care Vb se exprimă în m/h şi pb,h în kN/m2):
-pentru K1(Gc≤1,4), pmax = pb,h = 5∙Vb + 21
- pentru K2 (Gc≤1,18), pmax = pb,h = 10∙Vb + 19
- pentru K3(Gc≤1,04), pmax = pb,h = 14∙Vb + 18
- pentru beton fluid (Gc≈1,0), pmax = pb,h = 17∙Vb + 17
45
Relaţiile sunt valabile
pentru cazul când Vb ≤
4,0 m/h, şi corespund
distribuţiei presiunii pe
verticala cofrajului din
fig.
Distribuţia presiunii
betonului proaspăt pe
verticala cofrajului pentru
Vb ≤ 4,0 m/h
Când viteza de betonare este mai mică sau mai mare

decât h/TE = h/5, distribuţia presiunii laterale pe verticala
cofrajului corespunde diagramelor din fig.
Distribuţia presiunii laterale a betonului proaspăt pe

verticala cofrajului pentru:
46
(a) Vb ≤ h/TE = h/5, (b) Vb > h/TE = h/5
c) Corecţii
Dacă ipotezele de la pct. a) nu se respectă, presiunea
laterală a betonului proaspăt asupra cofrajului, determinată
ca la pct.b), se va corecta, după cum urmează:
- dacă adâncimea de vibrare hr depăşeşte adâncimea
hidrostatică hs, presiunea laterală se măreşte la valoarea pb,h
= 25 hr kN/m2;
- dacă temperatura betonului proaspăt diferă de
+15oC, se vor modifica presiunea p b,h şi adâncimea
hidrostatică hs; se sporesc cu 3% pentru fiecare 1oC sub
+15oC sau se diminuează cu 3% pentru fiecare 1oC peste
+15oC (diminuarea nu trebuie să depăşească 30%). Se
păstrează ipoteza că temperatura considerată rămâne
constantă pe durata TE de întăririre a betonului.;
- dacă temperatura mediului depăşeşte +15oC şi
cofrajul se poate încălzi peste această temperatură, se poate
neglija influenţa temperaturii superioare a mediului asupra
presiunii laterale a betonului proaspăt (se păstrează ipoteza
temperaturii betonului de +15oC;
- dacă la prepararea betonului se utilizează aditivi
plastifianţi (de tip fluidifianţi sau antrenori de aer),
presiunea laterală a betonului proaspăt se va modifica prin
luarea în considerare a noilor valori pentru Ki,
corespunzătoare lucrabilităţii reale a betonului;
- dacă se utilizează aditivi întârzietori de priză, se
vor utiliza coeficienţii din tabel pentru a se multiplica p b,h şi
hs;
Tabel Coeficienţi de multiplicare ai

presiunii pb,h şi înălţimii hs
Întîrzierea prizei Consistenţa
47
(ore) K1 K2 K3
5 1,15 1,25 1,40
15 1,45 1,8 2,15
- dacă masa volumică a betonului γb1 diferă de γb =

25 kN/m3, presiunea pb,h se recalculează cu relaţia: pb,h(γb1) =
α∙pb,h(25), unde α = γb1/γb; hs rămâne neschimbat.
3.1.1.3. După metodele CIB şi CIRIA,

Franţa–Anglia
Tabel Presiunea laterală a betonului

proaspăt asupra cofrajelor
„Le Manuel de Technologie: 1. Presiunea P1, din efectul de înălţime (densitatea betonului: 2500 kg/m3)
Coffrage“ H (m) 1 2 3 4 5
-CIB- Comité International P1(kN/m2) 25 50 75 100 125

2. Presiunea P2, din efectul de arc
du Bâtiment, France. d R (m/h)
„Concrete Pressure on (mm) 0,75 1 2 3 4 5 6 8 10 15 20
Formwork“ - CIRIA - 150 P2=35 35 35 40 45 45 50 55 60 75 90
Construction Industry 200 35 40 40 45 50 50 55 60 65 80 95
300 45 50 50 55 60 60 65 70 75 90 105
Research and Information 400 55 60 60 65 70 70 75 80 85 100 115
Association, UK. 500 65 70 70 75 80 80 85 90 95 110 125
Factorii consideraţi: 3. Presiunea P3, din efectul întăririi betonului
Temp. R (m/h)
1. densitatea betonului Tasare
beton
(kg/m3) (mm) 0,75 1 1,2 1,5 1,8 2 2,5 3 4
(oC)
2. lucrabilitatea betonului –
5 P3=40 50 60 70 85 95 115 135 150
tasare con – mm 10 35 40 45 55 65 70 85 100 135
3. viteza de betonare, R 50 15 35 40 40 45 50 55 65 75 100
20 35 35 35 40 45 45 50 55 70
(m/h)
5 45 60 70 85 100 110 140 150 150
4. temperatura betonului (oC)
5. înălţimea betonului turnat, 75 10 35 50 55 65 75 85 105 125 150
H (m)
48
6. dimensiunea minimă a
secţiunii, d (mm)
Presiunea Pmax luată în 15 35 40 45 50 60 65 80 95 125
20 35 35 35 40 45 50 60 70 90
considerare este cuprinsă
5 55 70 85 100 120 130 150 150 150
100
între 5 kN/m2 şi 150kN/m2 şi 10 40 55 65 75 90 100 120 150 150
la 15 35 45 50 60 70 75 90 110 150
are valoarea cea mai redusă
150 20 35 35 40 45 50 55 70 80 110
dintre valorile lui P1, P2, P3
2. Exemple numerice de evaluare a presiunii

laterale a betonului proaspăt
Evaluarea împingerii laterale a betonului proaspăt
asupra cofrajelor verticale prin exemple numerice este
necesară, pentru a putea face comparaţii cât mai corecte
între rezultatele obţinute prin utilizarea metodelor de
evaluare prezentate mai sus.
3.1.2. Pentru viteze de betonare mai mici
de 1,0 m/h.
Să se
determine
împingerea
laterală maximă a
betonului şi
distribuţia
presiunii laterale
pe verticala
cofrajului din
figura cunoscând:
Cofraj de perete structural din beton armat.
49
Elementul de construcţie: perete structural, lungime
7,20m, înălţime 4,0m, grosime 25 cm.
Betonul proaspăt turnat: C20/25 – T3 – II/A-S-32,5R-16, (cu
tasare con Abrams, T = 70 ± 20 mm, grad de compactare
Walz,
Gc = 1,04 – 1,10, K2, γ = 24 kN/m3). Timpul de betonare tb =
5 ore,
4,0m hstr
vb = 5,0h = 0,80 m/h >vbmin =  0,35–0,60 m/h Fi
t 2  t1
3.1.2.1. După normativul C140-86
pfmax = λ1∙λ2∙λ3∙λ4∙H∙ρb (
kN/m2)
vb = 0,8 m/h, → λ1 = 0,55 → hp = λ1∙H = 0,55∙4,0 =
2,20 m. α = 0 → pinf = 0
Lucrabilitatea betonului: clasa T3 (tasare 70 ± 20
mm) → λ2 = 1,00; dmin = 25 cm → λ3 = 0,95;
Temperatura betonului θb = +5oC → λ4 = 1,00;
Ca urmare, pfmax = 0,55∙1,00∙0,95∙1,00∙4,0∙24 =
50,16 kN/m2, hp = 2,20 m, iar distribuţia presiunii laterale
pe verticala cofrajului se prezintă în fig.
3.1.2.2. După normele DIN 18202/18218
Pentru: vibrare interioară, cofraj etanş, θb = +15oC,

TE = 5 ore, γb = 25 kN/m3, şi K2,
Pb,h = 10∙Vb + 19 = 10∙0,8 + 19 = 27 kN/m 2 hs =
27/25 = 1,08 m
Corectări: - θb = 5oC →pb,h,max = 3%∙Δθ∙pb,h +pb,h =
0,3∙27 + 27 = 35,10 kN/m2
- γbr = 24 kN/m3 → pb,h,max = pb,h∙ γbr/ γb =
35,10∙24/25 = 33,70 kN/m2; hs = 33,70/24 = 1,40 m
50
pmax = 33,70 kN/m2, hs = 1,40 m, iar distribuţia
presiunii laterale pe verticala cofrajului se prezintă în fig.
3.1.2.3. După metoda CIB şi CIRIA
H = 4,0 m; ρb = 2500 kN/m3→ P1 = 100 kN/m2;

2400
pentru ρb = 2400 kN/m3→ P1=100∙ = 96
2500
kN/m2
d = 250 mm; v = 0,8 m/h; → P2 = 40 kN/m2, hs =
40/24 = 1,67 m.
T = 75 mm; θb = 5oC, v = 0,8 m/h → P3 = 45 kN/m2
Pmax = 40 kN/m2, hs = 1,67 m, iar distribuţia
Diagramele de presiune laterală a betonului pe

verticala cofrajului, vb≤ 1 m/h
3.1.3. Pentru viteze de betonare mai mari de 1,0

m/h, dar mai mici de 10m/h
51
Să se determine împingerea laterală maximă a
betonului şi distribuţia presiunii laterale pe verticala
cofrajului din figura, cunoscând:
Element de construcţie: perete structural, lungime
7,20m, înălţime 4,0m, grosim 25 cm.
Beton proaspăt turnat:
C20/25 – T3 – II/A-S-32,5R-16, (tasare con, Abrams, T = 70
± 20 mm, grad de compactare Walz, Gc = 1,04 – 1,10, K2, γ
= 24 kN/m3). Cb =7,2 m3/h.
4m
Timpul de betonare tb = 1 oră, vb = = 4,00 m/h
1h
hstr
> vbmin =  0,35 – 0,60 m/h.
t 2  t1
3.1.3.1. După normativul C140-86

pfmax = λ1∙λ2∙λ3∙λ4∙H∙ρb (
kN/m2)
vb = 4,00 m/h, → λ1 = 0,85 → hp = λ1∙H = 0,85∙4,0 =
3,40 m. α = 0,70 → pinf = 0,7∙pfmax
Lucrabilitate beton: clasa T3 (tasare 70 ± 20 mm) →
λ2 = 1,00; dmin = 25 cm → λ3 = 0,95;
Temperatura betonului θb = +5oC → λ4 = 1,00;
Ca urmare,
pfmax = 0,85∙1,00∙0,95∙1,00∙4,0∙24 = 77,52 kN/m2, hp = 3,40
m,
pinf = 0,70∙77,52 = 54,26 kN/m2, iar distribuţia
3.1.3.2. După normele DIN 18202/18218

TE = 5 ore, γb = 25 kN/m3, şi K2, Vb =4,0 m/h,
52
Pb,h = 10∙Vb + 19 = 10∙4,0 + 19 = 59 kN/m 2 hs =
59/25 = 2,36 m
Corectări:
- θb = 5oC →pb,h,max = 3%∙Δθ∙pb,h +pb,h = 0,3∙59 + 59 = 76,7
kN/m2
- γbr = 24 kN/m3 → pb,h,max = pb,h∙ γbr/ γb = 76,7∙24/25 = 73,63
kN/m2;
hs = 73,63/24 = 3,06 m
pmax = 73,63 kN/m2, hs = 3,06 m, iar distribuţia
H = 4,0 m; ρb = 2500 kN/m3→ P1 = 100 kN/m2;

2400
pentru ρb = 2400 kN/m3→ P1=100∙ = 96
2500
kN/m2
d = 250 mm; v = 4,0 m/h; → P2 = 55 kN/m2, hs =
55/24 = 2,29 m.
T = 75 mm; θb = 5oC, v = 4,0 m/h → P3 = 150 kN/m2
Pmax = 55,0 kN/m2, hs = 2,29 m, iar distribuţia
53
Diagramele de presiune laterală a betonului pe verticala
cofrajului, 1 m/h < vb < 10 m/h
3.1.4. Pentru viteze de betonare mai mari

de 10,0 m/h
Să se determine împingerea laterală maximă a

betonului şi distribuţia presiunii laterale pe verticala
cofrajului din fig, cunoscând:
Elementul de construcţie: perete structural, lungime
7,20m, înălţime 4,0m, grosime 25 cm. Betonul proaspăt
turnat: C20/25 – T3 – II/A-S-32,5R/0-16, (cu tasare con
Abrams, T = 70 ± 20 mm, grad de compactare Walz G c =
1,04 – 1,10, K2, γ = 24 kN/m3). Cb =20,55 m3/h.
4m
Timpul de betonare tb = 0,35 ore, vb = 0,35 = 11,42 m/h
hstr
> vbmin =  0,35 – 0,60 m/h.
t 2  t1
Acest ritm de betonare presupune o capacitate de

betonare Cb ≥ 20,55 m3/h, caracteristic pompării betonului.
În aceste condiţii betonul proaspăt trebuie să aibă
lucrabilitatea T3/T4 (tasare con 100 ± 20 mm) şi gradul de
compactare Gc ≤ 1,04→ K3; se va folosi un aditiv
fluidifiant.
3.1.4.1. După normativul C14-/86
pfmax = λ1∙λ2∙λ3∙λ4∙H∙ρb
( kN/m2)
54
vb > 10,0 m/h, → λ1 = 1,00 → hp = λ1∙H = 1,0∙4,0 =
4,0 m. α = 1,00 → pinf = pfmax presiune hidrostatică;
lucrabilitatea betonului: clasa T3/T4 (tasare 100 ± 20 mm)
→ λ2 = 1,05;
dmin = 25 cm → λ3 = 0,95;
temperatura betonului θb = +5oC → λ4 = 1,00;
Ca urmare, pfmax = 1,0∙1,05∙0,95∙1,00∙4,0∙24 = 95,76
kN/m2, hp = 4,0 m, pinf = 95,76 kN/m2, iar distribuţia
3.1.4.2. După normele DIN 18202/18218

TE = 5 ore, γb = 25 kN/m3, şi K3, Vb =11,42 m/h, pb,h = 14∙Vb
+ 18 = 14∙11,42 + 18 = 177,88 kN/m 2 hs = 177,88/25 =
7,11 m> H = 4,0m
În aceste condiţii, pb,h = 4,0∙25 = 100 kN/m2
Corectări:
- θb = 5oC →pb,h,max = 3%∙Δθ∙pb,h +pb,h = 0,3∙100 + 100 = 130
kN/m2
- γbr = 24 KN/m3 → pb,h,max = pb,h∙ γbr/ γb = 130∙24/25 =
124,8 kN/m2;
hs = 124,8/24 = 5,2 m > H = 4,0 m→ pmax = 100∙24/25 = 96
kN/m2, presiune hidrostatică.
pmax = 96 kN/m2, hs = 4,0 m, iar distribuţia presiunii
laterale pe verticala cofrajului se prezintă în fig.
H = 4,0 m; ρb = 2500 kN/m3→ P1 = 100 kN/m2;
55
2400
pentru ρb = 2400 kN/m3→ P1=100∙ = 96
2500
kN/m2
d = 250 mm; v = 11,42 m/h; → P2 = 85 kN/m2, hs =
85/24 = 3,54 m.
T = 120 mm; θb = 5oC, v = 11,42 m/h → P3 = 150
kN/m2
Pmax = 85,0 kN/m2, hs = 3,54 m, iar distribuţia
Diagramele de presiune laterală a betonului pe

verticala cofrajului, vb > 10 m/h
3.2. Studiu comparativ privind trei metode

Europene standardizate de evaluare a
încărcărilor verticale care acționează asupra
cofrajelor.
56
3.2.1. Încărcări pentru dimensionarea şi verificarea
cofrajelor
Cu excepţia încărcărilor datorate vântului, toate
celelalte încărcări care acţionează asupra cofrajelor, pe
durata de utilizare a lor, se manifestă după o direcţie
normală pe suprafaţa cofrantă, cu sensul dinspre betonul
turnat spre suprafaţa cofrantă.
Direcţia şi sensul încărcărilor care acţionează asupra

cofrajelor
Indiferent de orientarea în spaţiu a suprafeţei
cofrante (orizontală, verticală sau înclinată), încărcările care
acţionează asupra acesteia pot fi considerate că sunt
încărcări verticale sau încărcări orizontale; încărcările
înclinate, datorate în special presiunii betonului proaspăt
turnat şi compactat pe suprafeţe cofrante înclinate sau
curbe, se descompun în componente orizontale şi verticale.
3.2.2. Metode de evaluare a încărcărilor

verticale care acţionează asupra cofrajelor
3.2.2.1. După metoda din normativul
C140-86 NE 012/2008, România
57
Încărcările verticale care acţionează asupra feţelor
orizontale de cofraj se compun din greutatea proprie a
cofrajului şi a betonului armat pe care îl susţine acesta,
precum şi din încărcările tehnologice care apar în procesul
de betonare. Conform normativului C140/1986, Anexa II,
pct. A (în vigoare pentru anul 2008), la calculul cofrajelor şi
susţinerilor acestora se vor lua în considerare următoarele
valori pentru încărcările verticale:
a. Greutatea proprie a plinului cofrajelor şi a
elementelor de susţinere primară a cofrajelor, determinată
pe baza greutăţii tehnice a materialelor din care sunt
alcătuite. În cazul utilizării materialelor lemnoase, greutăţile
tehnice (inclusiv piesele mărunte de prindere: cuie, şuruburi
etc., se vor considera cu următoarele valori: pentru
cherestea în plinul cofrajelor G = 750 kg/m3, pentru
cherestea în elemente de susţinere, G = 600kg/m3, pentru
placaje în suprafaţa cofrantă, G = 850 kg/m 3. Greutatea
proprie a plinului cofrajelor şi a susţinerilor primare ale
acestuia, pentru cofrajele cu feţe orizontale curent utilizate
în activitatea de construcţii civile şi industriale, produce o
încărcare uniform distribuită pe suprafaţă apreciată la
valoarea: pa = 20  25 (daN/m2)
b. Greutatea betonului proaspăt turnat şi
compactat se va lua în considerare cu următoarele valori:
beton de ciment, greu, simplu, nearmat, G = 2400 kg/m 3,
beton greu armat, G = 2500 kg/m3, beton uşor, G = 1,10∙ρb
kg/m3, beton foarte greu, G = 1,15∙ρb kg/m3 (ρb este
densitatea aparentă în stare întărită a betonului, conform
proiectului). Încărcarea datorată betonului proaspăt turnat şi
compactat (beton armat) este o încărcare uniform distribuită
pe suprafaţă a cărei valoare se evaluează cu relaţia:
pb = Hb∙γb + a = Hb (γb +
Ga) (daN/m2)
58
în care:
pb este presiunea exercitată de betonul proaspăt şi de
armătură pe suprafaţa orizontală a cofrajului, în daN/m2;
Hb – înălţimea betonului, în m;
γb – greutatea volumică a betonului turnat şi compactat, în
kg/m3; (γb  ρ   );
b
a – greutatea armăturii distribuită pe unitatea de suprafaţă,

în kg/m2.
Ga  100  150 kg/m3 după cum elementele din beton
armat sunt slab armate, mediu armate, sau puternic armate.
c. Încărcarea tehnologică uniform distribuită,
provenită din căile de circulaţie instalate pe cofraje şi din
aglomerarea cu oameni, are valori diferenţiate, după cum
urmează: pc = 250 daN/m2 pentru plinul cofrajului, pc = 150
daN/m2 pentru elementele de susţinere primară orizontale,
pc = 100 daN/m2 pentru elementele verticale de susţinere
secundară (popi, stâlpi, eşafodaje etc.).
d. Încărcarea concentrată, provenită din greutatea
muncitorilor care transportă încărcături sau din greutatea
mijloacelor de transport pe obiect, încărcate cu beton, care
acţionează asupra plinului cofrajului şi a elementelor
orizontale de susţinere primară, se va lua în considerare cu
următoarele valori: pentru un muncitor care transportă o
greutate, Pd = 130 daN, pentru transportul betonului cu
roaba de 0,060 m3, Pd = 170 daN (sub roată), pentru
transportul betonului cu tomberonul de 0,175 m3, Pd = 280
daN (sub fiecare roată). În cazul altor metode folosite
pentru transportul betonului, sarcinile concentrate se vor
determina conform situaţiei reale a fiecărui caz în parte, fără
a avea valori mai mici de 130 kg.
e. Încărcarea uniform distribuită datorată
compactării betonului prin vibrare, pe = 120
(daN/m2
59
Combinaţiile de încărcări trebuie să cuprindă acele

încărcări care pot acţiona concomitent, în acelaşi sens
defavorabil plinului cofrajului. Tabel reproduce
recomandările normativului C140-1986, referitoare la
combinarea încărcărilor care acţionează asupra cofrajelor.
Tabel Gruparea încărcărilor orizontale care acţionează
asupra cofrajelor
Nr. Încărcări luate în considerare* pentru:
Denumirea elementelor calcul de rezistenţă calcul de rigiditate
crt.
1 Cofrajul plăcilor sau bolţilor şi al
elementelor orizontale de susţinere a a+b+c+(d) a+b
acestora (grinzi)
2 Elemente de susţinere verticale ale
a+b+c a+b
cofrajelor (popi, eşafodaje etc.)
3 Fundurile cofrajelor la grinzi sau arce a+b+e a+b
4 Cintre sau eşafodaje cu înălţimea de
a+b+c(e) a+b
maximum 6 m
5 Cintre sau eşafodaje cu înălţimea mai
a+b+c(e)+h a+b
mare de 6 m
* În cazurile în care compactarea betonului se face prin
vibrare, se va avea în vedere şi încărcarea verticală
prevăzută la litera „e“, dar numai pentru calculul
elementelor de cofraj asupra cărora nu acţionează şi
încărcarea de la litera „c“ (de ex. fundurile grinzilor
principale sau secundare ale unui planşeu). Luarea în
considerare a încărcărilor de la literele „c“ şi „d“, ca
acţionînd concomitent, se va face în funcţie de condiţiile
concrete de lucru.
3.2.2.2. După metoda din normativul DIN 4421,

Germania
60
a. Greutatea proprie a plinului cofrajelor şi a
elementelor de susţinere primară a cofrajelor,
determinată pe baza greutăţii tehnice a materialelor
din care sunt alcătuite. Greutatea proprie a plinului
cofrajelor şi a susţinerilor primare ale acestuia,
pentru cofrajele cu feţe orizontale curent utilizate în
activitatea de construcţii civile şi industriale, produce
o încărcare uniform distribuită pe suprafaţă, pa =
0,40 (kN/m2)
b. Greutatea betonului proaspăt turnat şi compactat se

va lua în considerare cu următoarele valori:
pb = h∙γb (kN/m2)
în care:
h – înălţimea betonului, în m;
γb – greutatea volumică a betonului turnat şi
compactat ; (γb ρ 
b = 26 kN/m3)
c. Încărcarea tehnologică uniform distribuită, provenită

din căile de circulaţie instalate pe cofraje şi din aglomerarea
cu oameni, are valori diferenţiate, după cum urmează:
pc = 0,20 ∙pb (kN/m2) 1,5 ≤ pb ≤ 5,0 (kN/m2)

204
3.2.2.2. După metoda CSNC*, Franţa
Presiunea unitară a betonului pe feţe orizontale de

cofraj este direct proporţională cu înălţimea stratului de
beton turnat şi cu densitatea aparentă (masa volumică  ) a
betonului proaspăt turnat şi compactat. Încărcarea totală
maximă, uniform distribuită, se compune din presiunea
unitară şi din supraîncărcarea dinamică:
61
pmax =  ∙h + g (daN/m2)
unde:
 este masa volumică a betonului proaspăt;
 = 2400 daN/m3, pentru betonul clasic de şantier,
nearmat,  ρ  γ .
b b
 = 2500 daN/m3 pentru betonul armat;

g = 150 ... 200 daN/m2, valori curente ale
supraîncărcării dinamice.
*
CSNC – Annales no. 78 de l'ITBTP, Chambre
Syndicale Nationale des Constructeurs en ciment armé et
béton précontraint, France.
Relaţia de evaluare este întotdeauna valabilă dacă
grosimea stratului orizontal de beton, h, este constantă.
Dacă apar diminuări locale ale înălţimii stratului de beton
sau chiar întreruperi ale stratului de beton susţinut de acelaşi
cofraj (de ex. goluri pentru scări, pentru treceri de conducte
etc.), acestea se pot neglija în calculul cofrajelor,
considerându-se înălţimea h constantă pe toată suprafaţa
cofrajului. Dacă stratul de beton are îngroşări locale (vute,
grinzi în supraelevaţie) este obligatorie luarea în considerare
a supraîncărcării în zona respectivă a cofrajului.
Se observă că în ceea ce priveşte modalitatea de
evaluare a încărcărilor verticale asupra feţelor orizontale de
cofraj nu apar diferenţe semnificative în modul de evaluare
şi de calcul al acestora în alte ţări faţă de România. Rămâne
de demonstrat că valorile încărcărilor pot diferi
semnificativ.
1. Exemple numerice de evaluare a încărcărilor

verticale asupra cofrajelor
Evaluarea încărcărilor verticale care acţionează

asupra cofrajelor orizontale prin exemple numerice este
62
necesară, pentru a putea face comparaţii cât mai corecte
între rezultatele obţinute prin utilizarea metodelor de
evaluare prezentate mai sus.
Pentru aceasta vom analiza valorile încărcărilor şi distanţele
dintre generatoare, care apar la cofrajul unor planşee dală de
grosimi diferite :
Cofraj demontabil pentru planşeu dală
A – plin (suprafaţă cofrantă continuă din placaj rezistent la

umiditate, tip As-Ply, δ = 21 mm, E placaj = 7500 N/mm2, σadm
= 6,5 N/mm2);
B – susţineri primare de tip generatoare, grinzi Peri VT
16K (Madm = 3,5 kNm, Iy = 2420 cm4);
B' – susţineri primare de tip directoare, grinzi Peri VT 20K
(Madm = 5,0 kNm, Iy = 4290 cm4);
C cu D – susţineri secundare şi contravântuiri, popi
extensibili metalici cu baza spaţială, tip PEP 20-300 (Ncap.
min. = 20 kN, Hp = 1,71 – 3,00 m).
De asemenea, se poate urmări poziţionarea diferită a
elementelor de susţinere primară şi secundară ale cofrajului,
63
determinată prin calcul, cu valorile încărcărilor determinate
prin metodele normalizate C140, DIN4421 şi CSNC.
3.2.3. Încărcări verticale care acţionează

asupra plinului cofrajului
Tabel nr. 1
Planşeu Încărcări (daN/m2)

Încărcări permanente
dală Normativ Încărcări totale Pv
pa pb pc Pv'
h (cm) Valoare % Valoare %
C140 25 250 250 525 100 275 100
10 DIN4421 40 260 150(52) 450 86 300 109
CSNC - 250 200 450 86 250 91
C140 25 350 250 625 100 375 100
14 DIN4421 40 364 150(73) 554 89 404 108
CSNC - 350 200 550 88 350 93
C140 25 500 250 775 100 525 100
20 DIN4421 40 540 150(108) 730 94 580 110
CSNC - 500 200 700 90 500 95
C140 25 625 250 900 100 650 100
25 DIN4421 40 650 150(130) 840 93 690 106
CSNC - 625 200 825 92 625 96
C140 25 750 250 1025 100 775 100
30 DIN4421 40 780 156 976 95 820 106
CSNC - 750 200 950 93 750 97
C140 25 875 250 1150 100 900 100
35 DIN4421 40 910 182 1132 98 950 106
CSNC - 875 200 1075 94 875 97
C140 25 1000 250 1275 100 1025 100
40 DIN4421 40 1040 208 1288 101 1080 105
CSNC - 1000 200 1200 94 1000 98
C140 25 1125 250 1400 100 1150 100
45 DIN4421 40 1170 234 1444 103 1210 105
CSNC - 1125 200 1325 95 1125 98
C140 25 1250 250 1525 100 1275 100
50 DIN4421 40 1300 260 1600 105 1340 105
CSNC - 1250 200 1450 95 1250 98
3.2.4. Calcule pentru poziţionarea

generatoarelor
64
3.2.4.1. Condiţia de rezistenţă a placajului
Schema statică:
q = Pv·1m = 0.01 Pv (daN/cm); w =
b  h 2 100  2,12
  73,5cm3
6 6
q12
Condiţia: Mmax ≤ Mad →   ad w →
8
8 ad w 8   ad  w
1  
q 0, 01  Pv
3.2.4.2. Condiţia de rigiditate a placajului
Schema statică:
q' = P'v·1m = 0.01 P'v (daN/cm); I =
b  h3 100  2,13
  77,175cm4
12 12
5 q '  4 
Condiţia: fmax ≤ fad →   →
384 E  I 200  300
384  E  I
1  3
5  0, 01Pv'   200  300 
Calculele din Tabel 2. pot continua pentru determinarea

distanţelor maxime admise dintre directoare şi dintre
susţinerile secundare; nu mai este însă necesar, deoarece
valorile care rezultă variază în acelaşi sens şi păstrează
acelaşi nivel al valorilor, conform previziunilor.
65
Tabel nr. 2
Calcul de
Planşeu Calcul de rigiditate
rezistenţă
dală Normativ
Încărcări 1 Încărcări 1 1
h (cm) 1 (cm) fad= 1 (cm) fad=
(daN/m )2
(cm) (daN/m )2
200 300
C140 525 85,32 275 93,15 81,37
10 DIN4421 450 92,16 300 90,48 79,05
CSNC 450 92,16 250 96,16 84,00
C140 625 78,20 375 84,00 73,38
14 DIN4421 554 83,06 404 81,94 71,58
CSNC 550 83,36 350 85,95 75,08
C140 775 70,22 525 75,09 65,59
20 DIN4421 730 72,36 580 72,63 63,45
CSNC 700 73,90 500 76,32 66,67
C140 900 65,17 650 69,93 61,09
25 DIN4421 840 67,45 690 68,55 59,88
CSNC 825 68,06 625 70,85 61,89
C140 1025 61,06 775 65,95 57,61
30 DIN4421 976 62,58 820 64,72 56,54
CSNC 950 63,43 750 66,67 58,24
C140 1150 57,65 900 62,74 54,81
35 DIN4421 1132 58,11 950 61,62 53,83
CSNC 1075 59,63 875 63,33 55,33
C140 1275 54,75 1025 60,08 52,48
40 DIN4421 1288 54,47 1080 59,04 51,58
CSNC 1200 56,43 1000 60,57 52,92
C140 1400 52,25 1150 57,82 50,51
45 DIN4421 1444 51,45 1210 56,85 49,66
CSNC 1325 53,71 1125 58,24 50,88
C140 1525 50,06 1275 55,86 48,80
50 DIN4421 1600 48,87 1340 54,94 48,00
CSNC 1450 51,34 1250 56,23 49,12
66
4.Studiu de caz la un cofraj pentru
un perete.
EXECUŢIE PEREŢI STRUCTURALI DIN

BETON MONOLIT
BLOC B10, P+10E
I. Cofraj MOD-U-FORM pentru pereţi structurali
4.1. Evaluarea încărcărilor care acţionează

asupra cofrajului la betonarea pereţilor
structurali.
4.1.1. Date iniţiale:
- betonare cu pompa, Cb = 16 ÷ 24 m3/h, conform
datelor furnizate de executant,
- beton de clasă C8/10 ÷ C20/25 (NE 012/1999, pct.
16.3.3), clasa de lucrabilitate T3/T4 (beton cu aditivi
plastifianţi, Tmax = 120 mm) sau T4 (beton cu aditivi
superplastifianţi, Tmax = 180 mm) conform NE 012/1999,
pct. 16.3.4, conţinutul în părţi fine, Cpf ≥ 350 Kg/m3 beton
(NE 012/1999, pct. 16.3.5), diametrul maxim al granulei de
agregat Фmax ≤ 40% Фni (NE 012/1999, pct. 16.3.2), Фni este
diametrul nominal interior al conductei de refulare a pompei
de beton,
- betonare continuă, fără întreruperi (NE 012/1999,
pct. 16.3.9):
- grosime strat (hstr), maximum 40 cm,
- înălţimea liberă de cădere a betonului
(ΔH), maximum 50 cm,
- compactare prin vibrare.
67
- înălţimea coloanei de beton la terminarea betonării,
H = 2,75 m
- mărimea frontului de lucru la betonare, conform
datelor furnizate de executant, este dată de suprafaţa în plan
orizontal a pereţilor structurali, cuprinsă între mărcile A – K
şi axele 1 – 10 (planşa nr. 1). Această suprafaţă este identică
cu suprafaţa în plan orizontal a pereţilor structurali cuprinsă
între mărcile A – K şi axele 11 – 20. Frontul de lucru la
betonare este jumătate din suprafaţa pereţilor structurali pe
un nivel curent. Suprafaţa betonată într-o repriză, pentru
acest front de lucru, rezultă Stp = 33,00 m2.
4.1.2. Împingerea laterală a betonului

asupra cofrajului
Conform normativului C140/1986, încărcarea
orizontală statică, provenită din împingerea laterală a
betonului (turnat şi apoi compactat prin vibrare) asupra
pereţilor cofrajului, are o valoare maximă, p max, care se
determină cu relaţia: pmax = λ1·λ2·λ3·λ4·H·ρb, în care:
λ1 – termen a cărui valoare este în funcţie de viteza de
turnare,
λ2 – termen a cărui valoare este în funcţie de
lucrabilitatea betonului, exprimată prin tasarea conului,
dimensiunea minimă (în cm), a secţiunii betonate,
temperatura betonului proaspăt (în ºC), la betonare,
H – înălţimea coloanei de beton, la terminarea
betonării, în m,
ρb – densitatea betonului proaspăt, în kg/m3.
Viteza de betonare:
68
- volumul unui strat pentru frontul de lucru luat în
considerare:
Vstr  Stp  hstr  33, 00  0, 40  13, 20m3
- timpul de betonare a unui strat continuu:
Vstr 13, 2
tbstr     0,825  0,55  h   50  33 min
Cb 16  24
.
- volumul de beton turnat în frontul de lucru:
Vb  Stp  H  33, 00  2, 75  90, 75m3
- timpul total de betonare pentru frontul de lucru:
Vb 90, 75
ttb     5, 70  3,80  h
Cb 16  24
- viteza de betonare:
Cb 16  24 m
vb     0, 48  0, 73
Stp 33, 00 h
H 2, 75 m
- verificare: vb     0, 48  0, 73
ttb 5, 70  3,80 h
se verifică.
Conform tabelului II.2, Anexa II, C140/86:
m m
- pentru vb   0, 48  0, 73  1, 00 , λ1 = 0,55
h h
- pentru lucrabilitate clasa T3/T4 sau T4, λ2 = 1,05
- pentru dimensiuni ale secţiunii pereţilor structurali
cuprinse între 16 cm şi 54 cm (def = 20, 25 şi 30 cm),
λ3 = 0,95
- pentru temperatura betonului proaspăt θb ≤ 5ºC, λ4 =
1,00
Împingerea laterală a betonului:
69
pmax = λ1·λ2·λ3·λ4·H·ρb =
0,55·1,05·0,95·1,00·2,75·2400 = 3620 daN/m2
Valoarea presiunii maxime pe peretele cofrajului se
manifestă la înălţimea
hp = λ1·H = 0,55·2,75 ≈ 1,50 m, măsurată de la
partea superioară a cofrajului.
151 pf max=3620 daN/m²

Hb=2.75m
124
Distribuţia presiunii pe verticala cofrajului

Încărcarea totală pentru calculul de rezistenţă a cofrajului:
Po = pf =3620 daN/m2.
Încărcarea permanentă pentru calculul de rigiditate a
cofrajului: P'o = pf =3620 daN/m2.
4.2. Alcătuirea cofrajului MOD-U-FORM pentru

pereţi structurali, în varianta cofraj demontabil
de gradul I B de complexitate
4.2.1. Principalele părţi componente:

- panouri modulate hand set cu dimensiunile ℓ x g x
Bj (lăţime x grosime x lungime): ℓ = 61 cm, g = 6,5 cm, B j
= 91,4, 122, 152, 183, 244, 274,5, 305, ... cm; pentru
70
realizarea panourilor mari de cofraj, manipulate mecanizat,
cu macaraua, se asamblează panouri hand set cu
dimensiunile 61 x 274,5 x 6,5 cm. Plinul panourilor hand
set este din placaj rezistent la umiditate cu grosimea δ = 15
mm; scheletul de rigidizare este realizat din profile T şi
rame speciale din oţel. Panourile de cofraj au fost proiectate
pentru o presiune a betonului de 1200 PSF (conform ACI
Committee 347 pressure formulae), care corespunde
presiunii de 5745 daN/m2.
Panou de cofraj MOD-U-FORM hand set

panourilor MOD-U-FORM, (Po = 3620 daN/m2), este
net inferioară valorii încărcării la care au fost proiectate
- moaze din perechi de profile metalice U100, cu
lungimea multiplu de 0,61 m, care este lăţimea panourilor
71
hand set. Prinderea moazelor de panourile hand set se
realizează cu şuruburi speciale de 1/2" şi plăcuţe de
rezemare şi repartiţie.
3
2
5
Elemente de susţinere primară a panourilor mari MOD-U-

FORM
1. panou de cofraj MOD-U-FORM, hand set; 2.

moază din perechi de bare – profile U100;
3. plăcuţă de rezemare şi repartiţie 140x140x65
mm ; 4. piuliţă de strângere ; 5. şurub de 1/2", prins cu
zăvor cu pană de rama panoului de cofraj.
tiranţi Peri filetaţi, recuperabili, din oţel rapid special,
nesudabil, tip DW 15 cu diametrul de 15 mm şi capacitatea
portantă Nmax = 9000 daN, conform normelor DIN 18216.
Blocarea tiranţilor se
realizează cu piuliţe
placă orientabile DW15
72
Elemente componente ale susţinerilor secundare de tip tirant
Peri
a – tirant DW 15, Φ 15 mm, N cap = 9000 daN; b –
placă-piuliţă orientabilă; c – piuliţă disc orientabilă;
d – piuliţă cu două urechi; e – plăcuţă de rezemare
140x140x15 mm.
- şpraiţuri de tip tirant-proptea extensibile şi şpraiţuri

reglabile, în perechi, cu tălpi de rezemare tip RS1000 – Peri.
1
2
h=0c
9 m
2 3
5
4
6
c
H=7
2 m
5c
1
h=4
1 m
5c
6
7
o
h=0c
4 m
Elemente de stabilitate ale panourilor mari MOD-U-

FORM
1. panou de cofraj MOD-U-FORM; 2. moază din

perechi de bare – profile U100; 3. plăcuţă
73
de rezemare şi repartiţie 140x140x15 mm ; 4. piuliţă
disc orientabilă DW15; 5. tirant DW
15, Φ 15 mm; 6. şpraiţ tirant-proptea extensibil şi
şpraiţ reglabil, în pereche; 7. talpă de
rezemare RS1000 Peri.
Panourile mari, de gradul I B de complexitate,

rezultate prin asamblarea părţilor componente, se prezintă
în fig.
1 1-1
h2=90cm
h2=90 cm
1 1
5
2 4 3 2 3
5
50 102.5 102.5 50
4
6 6 6
61 183 61
Hc=275cm
h1=145cm
h1=145 cm
l=61 cm l=61 cm l=61 cm l=61 cm l=61 cm
6
6 6
ho=40cm
ho=40cm
61 183 61
L=n*l=n*61 cm 7
Panou mare MOD-U-FORM
1. panou de cofraj MOD-U-FORM hand set; 2.

moază din perechi de bare – profile U100; 3. plăcuţă de
rezemare şi repartiţie 140x140x15 mm ; 4. piuliţă disc
orientabilă DW15;
74
5. tirant DW 15, Φ 15 mm; 6. şpraiţ tirant-proptea
extensibil şi şpraiţ reglabil, în pereche;
7. talpă de rezemare RS1000 Peri.
4.2.2. Poziţionarea susţinerilor primare

şi secundare (moaze şi tiranţi).
Condiţii pentru poziţionarea tiranţilor:
a. condiţia de rezistenţă a moazelor
b. condiţia de rigiditate a moazelor
c. condiţia de capacitate portantă a tiranţilor
a. Schema statică:
grindă simplu rezemată încărcată cu o sarcină uniform
distribuită:
q ( daN/m)
dT
 h   1, 45 
q  Pmax  laf  Pmax   h0  1   3620  0, 40    4073 da
 2  2 
N/m=40,73 daN/cm
q  dT2
Condiţia: M max  M ad   ad  w2u
8
8 ad w2 u 8 1500  2  41, 2
dT    155,8 cm
q 40, 73
dT  155,8cm
b. Schema statică:
grindă simplu rezemată încărcată cu o sarcină
uniform distribuită:
75
q' ( daN/m)
dT
 h   1, 45 
q '  Pmax
'
 laf  Pmax
'
  h0  1   3620  0, 40    4073 d
 2  2 
aN/m=40,73 daN/cm
5 q '  dT4 dT
Condiţia: f max  f ad 
384 EI 300
384 EI 384  2,1106  2  205

dT  3  3  175,55cm
5  q '  300 5  40, 73  300
dT  175,55cm
c. Schema statică:
bara solicitată la întindere centrică: desenez
Nmax N m ax
  h    1, 45  
N max  Pmax Saf  Pmax  dT  laf   Pmax  dT   h0  1    3620 dT   0, 40    4072,5  dT
  2    2  
Condiţia: N max  N cap  9000daN 4072,5  dT  9000
9000
dT   2, 21m dT  2, 21m
4072,5
Respectând cele trei condiţii, tiranţii se pot amplasa
la distanţa maximă (pe orizontală, pe aceeaşi moază)
dT max  1,55m
Deoarece lungimea moazelor, egală cu lungimea

panourilor mari MOD-U-FORM, este de aproximativ 3,00
m, tiranţii se vor amplasa la distanţe egale de 1,00 m în
câmp şi la 0,50 m de capetele moazelor. dTef  1, 00m
76
Pentru lungimea reală a panourilor mari MOR-U-
FORM de 3,05 m, tiranţii se vor amplasa la distanţe egale
de 1,025 m în câmp şi la 0,50 m de capetele moazelor.
4.3. Montarea şi coordonarea

dimensională a cofrajului MOD-U-FORM
Se parcurg următoarele etape:
- se asamblează la sol, panourile mari de gradul I B
de complexitate, prin alăturarea şi fixarea cu zăvoare cu
pană a panourilor hand set MOD-U-FORM; deoarece
panourile hand set nu sunt la prima utilizare, se verifică
înainte de asamblare ca dimensiunile lor să se înscrie în
toleranţe. În tabelul nr. 1 se prezintă toleranţele la
dimensiunile nominale pentru panourile de cofraj româneşti
STAS 9867-86, toleranţe care trebuie respectate şi în cazul
panourilor hand set MOD-U-FORM;
Asamblarea panourilor hand set MOD-U-FORM
- se fixează cu şuruburile speciale de 1/2" şi

plăcuţele de rezemare şi repartiţie moazele U100, la
distanţele prevăzute în fig.
- se montează consolele platformelor de lucru la
înălţime (platforme pasarelă);
- se agaţă panoul în cârligul macaralei prin
intermediul unui dispozitiv de manipulare şi montaj cu
traversă şi cabluri verticale (dispozitivul nu trebuie să
77
introducă eforturi de compresiune în panoul mare
manipulat) şi se ridică în poziţie verticală;
- se montează şpraiţurile înclinate împreună cu
tălpile de rezemare la cele două şiruri de moaze, la distanţa
maximă de 1,83 m pe orizontală între şpraiţuri şi 0,61 m de
capetele moazelor,
Panourile sunt gata de a fi montate pe amplasament.
Lungimea panourilor trebuie astfel realizată, încât prin
alăturarea panourilor de cofraj şi împreună cu două panouri
speciale de colţ la capete de cofraj să se obţină lungimea
proiectată pentru peretele structural cofrat.
L= lungime perete
L=Lc+Lp+Lp+Lc=lungime cofraj
Lc Lp Lp Lc
Coordonarea dimensională a panourilor mari MOD-U-

FORM cu peretele structural
Pe amplasament, în frontul de lucru, se efectuează

următoarele operaţii:
- se trasează conturul pereţilor şi un rând de axe
abătute, la aproximativ (0,5-1,0) m de axele care
materializează conturul pereţilor;
- se montează pe tot frontul de lucru dulapii de
trasare şi rezemare (dulapi din lemn de răşinoase 50 x 150 x
L mm, fixaţi ferm pe suprafaţa suport cu şuruburi pentru
lemn înfiletate în piuliţele din PVC înglobate în betonul
suprafeţei suport); s-a obţinut astfel materializarea grosimii
pereţilor structurali şi suportul pentru panourile de cofraj;
pentru pereţii structurali perimetrali (exteriori), dulapii de
trasare şi rezemare se fixează pe piesele de susţinere
78
montate (la maximum 1,5 m între ele), pe platformele
exterioare de lucru.
Este foarte important ca dulapii de rezemare să fie

montaţi strict la aceeaşi cotă.
5 5
4 4
3
2
1
Detaliu de rezemare a panourilor de cofraj pentru perete

structural exterior
1. perete exterior; 2. planşeu; 3. piesă de susţinere a
dulapilor de trasare şi rezemare, montată pe platforma
exterioară de lucru şi solidarizată de peretele exterior; 4.
dulapi de trasare şi rezemare, 50x150xL mm, din lemn de
răşinoase; 5. panouri de cofraj MOD-U-FORM.
- se montează panourile de cofraj pe o faţă a

pereţilor structurali, fixându-se provizoriu;
- se montează armăturile pereţilor structurali;
- se montează panourile de cofraj pe a doua faţă a
pereţilor structurali şi se prind provizoriu cu tiranţii DW 15
(se montează inclusiv distanţierii şi conurile de capăt);
- se verifică şi se corectează poziţia panourilor de
cofraj, prin măsurători ale distanţelor faţă de axele abătute
şi a verticalităţii;
79
- se fixează definitiv ansamblul cofrajului prin
strângerea piuliţelor tiranţilor şi a şpraiţurilor; o atenţie
deosebită trebuie acordată prinderii tălpii de rezemare a
şpraiţurilor la suprafaţa suport şi a panourilor de cofraj
la dulapii de rezemare (fiecare panou hand set MOD-U-
FORM are prevăzute în traversa de capăt două găuri de
prindere cu ajutorul cuielor de dulapii de rezemare);
- se face verificarea finală a abaterilor dimensionale
pentru cofrajele gata montate şi se compară cu valorile
toleranţelor (tabelul nr. 2).
Tabel nr. 1 Toleranţe (abateri limită admise) la

dimensiunile
nominale ale panourilor de cofraj STAS 9867-86
- la lungime + 0,0 mm – 4,0 mm

- la lăţime + 0,0 mm – 2,0 mm
- la grosime + 0,0 mm – 1,0 mm
- diferenţa dintre diagonalele panoului ± 5,0 mm
- abateri limită la rectiliniaritatea muchiilor

- pe m 1,0 mm
- pe toată lungimea muchiei 2,0 mm
- abateri limită la paralelismul

sau înclinarea prescrisă între muchii
- pe m 2,0 mm
- pe toată lungimea muchiilor 3,0 mm
80
- abateri limită la planeitatea suprafeţei
(săgeata măsurată pe orice direcţie)
- pe m2 2,0 mm
- pe toată suprafaţa 4,0 mm
Tabel nr. 2 Toleranţe (abateri limită) admise pentru cofraje

gata montate
folosite la executarea elementelor din beton monolit
81
Abateri limită la dimensiuni reprezentând deschideri:
1. Pentru grinzi şi plăci fără grinzi:
- când deschiderea este până la 3,00 m ± 10 mm
- când deschiderea este peste 3,00 m ± 12,5 mm
2. Pentru plăcile planşeelor cu grinzi:
- când deschiderea este până la 3,00 m ± 6 mm
- când deschiderea este peste 3,00 m ± 8 mm
3. Pentru pereţi:
- când lungimea (înălţimea) este până la 3,00 m ± 10 mm
- când lungimea (înălţimea) este peste 3,00 m ± 12,5 mm
Abateri limită la dimensiunile secţiunilor transversale:
1. La stâlpi şi grinzi: ± 3 mm
2. La grosimea pereţilor şi plăcilor ± 2 mm
Toleranţa la rectiliniaritatea muchiilor:
1. Pe metru liniar: 3 mm
2. Pe toată lungimea muchiei: 4 mm
Toleranţe la planeitatea suprafeţei:
2. Pe toată suprafaţa: 4 mm
Toleranţe la paralelismul dintre două muchii:
2. Pe toată lungimea muchiilor: 5 mm
Toleranţe la înclinarea faţă de verticală a muchiilor şi
suprafeţelor:
1.Pe metru liniar sau pe metru pătrat: 3 mm
2. Pe toată înălţimea suprafeţei cofrajului:
- pentru fundaţii 20 mm
- pentru stâlpi şi pereţi 10 mm
- pentru grinzi 4 mm
Toleranţe la înclinarea faţă de orizontală a muchiilor şi
suprafeţelor:
1. Pe metru liniar sau pe matru pătrat: 2 mm
2. Pe toată suprafaţa orizontală a cofrajului:
- pentru fundaţii 12 mm
- pentru grinzi 8 mm
- pentru plăci 10 mm
Toleranţe la poziţia în plan orizontal a axelor:
1. Pentru fundaţii: ± 12,5 mm
2. Pentru stâlpi, pereţi şi grinzi: ± 6 mm
Toleranţe la poziţia în plan vertical a cotei de nivel:
82
- pentru fundaţii ± 10 mm
- pentru grinzi ± 8 mm
- pentru plăci ± 5 mm
4.4. Betonarea pereţilor structurali
Betonul se pune în operă prin pompare; capacitatea

de betonare Cb = (16÷24) m3/h.
Betonul turnat prin pompare trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe, conform NE012/99, pct. 16.3 :
- beton de clasă C8/10 ÷ C20/25 (NE 012/1999, pct.
16.3.3), clasa de lucrabilitate T3/T4 (beton cu aditivi
plastifianţi, Tmax = 120 mm) sau T4 (beton cu aditivi
superplastifianţi, Tmax = 180 mm) conform NE 012/1999,
pct. 16.3.4, conţinutul în părţi fine, Cpf ≥ 350 Kg/m3 beton
(NE 012/1999, pct. 16.3.5), diametrul maxim al granulei de
agregat Фmax ≤ 1/3 Фni (se admite Фmax ≤ 40% Фni pentru
agregate bine rotunjite), conform NE 012/1999, pct. 16.3.2;
Фni este diametrul nominal interior al conductei de refulare
a pompei de beton,
83
- la prepararea betoanelor pompate este obligatorie
utilizarea aditivilor plastifianţi şi superplastifianţi
(NE012/99, pct. 16.3.7),
- betonarea trebuie să fie continuă, fără întreruperi
(NE 012/1999, pct. 16.3.9):
- grosimea stratului de beton (h str),
maximum 40 cm,
- înălţimea liberă de cădere a betonului
(ΔH), maximum 50 cm,
- compactarea betonului se va realiza prin
vibrare.
4.4.1. Condiţia de continuitate a turnării

betonului:
Vstr
Qb min   Cb , în care:
t2  t1ef
Qb min este debitul minim de beton care trebuie asigurat
pentru continuitatea turnării, m3/h,

Vstr - volumul stratului turnat într-o repriză (volumul
stratului turnat în frontul de lucru adoptat), m3,

t1ef - vârsta efectivă a betonului la terminarea betonării unui
strat: t1ef  ti ( ti este timpul de începere a prizei cimentului

din beton, în funcţie de tipul de ciment şi de temperatura
mediului, la betonare), h,
t2 - vârsta betonului la acoperirea unui strat de beton turnat
cu alt strat, astfel ca rostul de lucru dintre cele două straturi
să dispară la compactare: t2  tr  2ti ( tr este timpul de

revibrare a betonului, a cărui valoare este în funcţie de tipul
de ciment şi de temperatura mediului, la betonare), h,
Cb - capacitatea de betonare, m3/h.
84
Mărimea frontului de lucru la betonare, conform
datelor furnizate de executant, este dată de suprafaţa în plan
orizontal a pereţilor structurali, cuprinsă între mărcile A – K
şi axele 1 – 10 (planşa nr. 1). Această suprafaţă este identică
cu suprafaţa în plan orizontal a pereţilor structurali cuprinsă
între mărcile A – K şi axele 11 – 20. Frontul de lucru la
betonare este jumătate din suprafaţa pereţilor structurali pe
un nivel curent.
Suprafaţa betonată într-o repriză, pentru acest front de
lucru, rezultă Stp = 33,00 m2.
Volumul stratului de beton:
Vstr  Stp  hstr  33, 00  0, 40  13, 20m3 .
Pentru θb = θae = 5ºC şi ciment etalon IIA-S32,5R (Pa35,

după C140/86):
ti = 1,75 h, tr = 3,50 h
13, 20
Qb min   7,55m3 / h  Cb   16  24  m3 / h
3,5  1, 75
con
diţie îndeplinită
după C140/86):
ti = 1,50 h, tr = 3,00 h
13, 20
Qb min   8,8m3 / h  Cb   16  24  m3 / h
3, 0  1,5
c
o
n
d
i
ţ
i
85
e
î
n
d
e
p
l
i
n
i
t
ă
după C140/86):
ti = 1,25 h, tr = 2,50 h
13, 20
Qb min   10,56m3 / h  Cb   16  24  m3 / h
2,5  1, 25
c
o
n
d
i
ţ
i
e
î
n
d
e
p
86
l
i
n
i
t
ă

după C140/86):
ti = 1,00 h, tr = 2,00 h
13, 20
Qb min   13, 2m3 / h  Cb   16  24  m3 / h
2, 0  1, 0
c
o
n
d
i
ţ
i
e
î
n
d
e
p
l
i
n
i
t
87
ă
4.4.2. Plan de turnare şi compactare
Betonul se toarnă conform cu planşa nr. 1, în care se

prezintă ordinea (direcţia şi sensul) de turnare a betonului
într-un strat, pe frontul de lucru adoptat.
Betonul dintr-un strat turnat se compactează cu
pervibratorul, care are următoarele caracteristici
constructive şi funcţionale:
- raza medie de acţiune în beton, R0 = 30 cm,
- lungimea capului vibrator, Lb = 400 mm,
- diametrul capului vibrator, db = 48 mm.
Pereţi structurali cu grosimea dp = 30 cm:

1 51 5
30
Distanţa dintre două poziţii succesive ale capului

vibrator:
2 2
d   30 
d  2 R   p   2 302     51,96cm
2
0
 2   2 
d ef  50cm
88
1 2 .51 2 .5
25
d

vibrator:
2 2
d   25 
d  2 R   p   2 302     54,5cm
2
0
 2   2 
d ef  50cm

12 12
20

vibrator:
2 2
d   20 
d  2 R   p   2 302     56, 6cm
2
0
 2   2 
d ef  55cm
La capacitatea de betonare dată (Cb = (16 ÷ 24)

m3/h) şi la volumul de beton turnat (Vstr = 13,2 m3) în
frontul de lucru (Stp = 33,00 m2), se vor utiliza la
compactarea betonului turnat într-un strat două
pervibratoare.
89
5.Concluzii și propuneri.
5.1. Concluzii și propuneri pentru studiul

comparativ privind trei metode Europene
standardizate de evaluare a încărcărilor
orizontale care acționează asupra cofrajelor.
Respectarea prescripţiilor din normativele tehnice în

vigoare privind evaluarea şi gruparea încărcărilor care
acţionează asupra cofrajelor este obligatorie în România.
Cele trei metode de evaluare a impingerii laterale a
betonului proaspăt pe feţele verticale (sau puţin înclinate)
de cofraj şi aplicaţiile numerice prezentate mai sus conduc
la următoarele concluzii:
- În evaluarea presiunii maxime asupra cofrajelor
verticale intervin mulţi factori de influenţă, greu de prins în
relaţii matematice, pentru a surprinde cât mai fidel
fenomenul fizic real;
- Valorile rezultate pentru presiunea maximă,
determinate prin metode diferite, sunt total diferite, de la
valori foarte mici (metodele CIB-CIRIA) la valori foarte
mari (C140-86, DIN 18202/18218); valorile presiunii
maxime sunt cel mai mult influenţate de viteza de betonare
în oricare din metodele de evaluare prezentate. Uneori, prin
calcule rezultă presiuni maxime mai mari decât presiunea
hidrostatică, în contradicţie cu situaţiile reale.
- Nu există o regulă unică de limitare a valorii
maxime a presiunii, chiar hidrostatice; se poate limita doar
înălţimea de proporţionalitate, în funcţie de valoarea
maximă a presiunii maxime hidrostatice determinate.
90
- Pentru înălţimi frecvent întâlnite ale cofrajelor
verticale rezultă, pentru unele metode de calcul, presiuni
laterale foarte mici faţă de presiunea hidrostatică, care
produc riscul subdimensionării cofrajelor (în special CIB-
CIRIA, pentru viteze de betonare mai mari de 1,0 m/h şi
DIN 18218, pentru viteze de betonare mai mici de 1,0 m/h).
De exemplu, în cazul cofrării cu cofraje Peri (Germania),
condiţiile de betonare (în special viteza de betonare)
trebuiesc adaptate pentru ca împingerea laterală a betonului
să nu depăşească valorile evaluate conform normele
DIN18218.
- Ca regulă generală, în cazul cofrajelor verticale
pentru construcţii de clădiri, unde înălţimea cofrajelor este
aproximativ egală cu înălţimea unui etaj, presiunea
hidrostatică pe toată înălţimea de umplere a cofrajului
(înălţimea coloanei de beton proaspăt din cofraj) este
recomandată a fi luată în considerare, fără riscul
supradimensionării cofrajelor, ci doar a creşterii
coeficientului de siguranţă privind deformaţiile admisibile
ale cofrajului. La această încărcare, soluţia optimă de
cofrare este de a adopta susţineri primare (generatoare)
orizontale la distanţe inegale şi directoare verticale cât mai
rigide, la distanţe egale şi cu numai două susţineri
secundare pe fiecare directoare.
- Limitarea presiunii maxime pe înălţimea
cofrajului, ca o fracţiune din presiunea hidrostatică, poate fi
acceptată pentru cofraje de mai mare înălţime, înălţime care
corespunde coloanei de beton proaspăt din cofraj, dacă prin
tehnologia de betonare adoptată se poate diminua
semnificativ valoarea presiunii hidrostatice maxime a
betonului proaspăt turnat (prin înălţimea de
proporţionalitate).
91
Se poate afirma, fără riscul de a greşi, că normele
româneşti din normativul C140-86 şi normele germane DIN
18202/18218 prezintă valori apropiate pentru presiunea
maximă a betonului proaspăt pentru aceleaşi condiţii de
betonare (tip beton, temperaturi ale mediului şi ale
betonului, viteze de betonare, condiţii ale cofrajelor etc.).
Mai mult, distribuţia presiunii pe verticala cofrajului este
aceeaşi, chiar dacă în normativul românesc, pentru valori
ale vitezei de betonare sub 10,00 m/h are loc o reducere a
presiunii sub adâncimea de proporţionalitate hp, presiune
care poate ajunge până la 0 (pentru v b ≤ 1,0 m/h). Este ştiut
faptul că în proiectarea cofrajelor, de la baza cofrajului
(adâncime H) şi până la adâncimea de proporţionalitate
(adâncime hp), se consideră presiunea constantă, egală cu
valoarea maximă pmax..
- În evaluarea şi combinarea încărcărilor orizontale
care acţionează asupra cofrajelor verticale trebuie respectate
prescripţiile tehnice în vigoare din fiecare ţară în parte,
cerinţele reglementărilor tehnice legale trebuind să fie
aplicate corect şi cu discernământ.
5.2. Concluzii și propuneri pentru studiul

comparativ privind trei metode Europene
standardizate de evaluare a încărcărilor
verticale care acționează asupra
cofrajelor.
92
Se constată că metodele de evaluare a încărcărilor
verticale care acţionează asupra cofrajelor sunt foarte
asemănătoare, dar că apar diferenţe ale valorilor acestor
încărcări, atunci când acestea se calculează.
Încărcările stabilite legal în România sunt mai mari cu
până la 14% decât acelea calculate după normele DIN4421,
pentru grosimi ale stratului de beton de până la 40 de
centimetri. Încărcările stabilite legal în România sunt mai
mici cu până la 6% decât acelea calculate după normele
DIN4421, pentru grosimi ale stratului de beton de peste 40
de centimetri. Explicaţia constă în faptul că, în calcule,
normele DIN4421 consideră ρb = 2600 kg/m3, şi nu ρb =
2600 kg/m3, luată în calcul de celelalte normative; de
asemenea, pentru grosimi ale stratului de beton de până la
40 cm, încărcarea tehnologică, calculată, este inferioară
valorilor luate în considerare de normele româneşti şi
franţuzeşti (tabelul nr. 1).
Problema apare atunci când, pe baza prospectelor
cofrajelor provenite din Germania, se poziţionează
solidarizările şi susţinerile primare şi secundare la cofraje în
şantiere din România. Există riscul ca, pentru suprafeţe
decofrate ale betonului din clasa B sau C de importanţă
(săgeată admisibilă locală 1/200 din deschidere, care face ca
să devină decisivă condiţia de rezistenţă pentru
dimensionarea cofrajului), cofrajul alcătuit pe baza
informaţiilor din tabele ale prospectelor de utilizare, să
cedeze (tabelul nr. 2). De aceea este necesar ca poziţionarea
susţinerilor să se facă după calcule prealabile, utilizând
încărcările conforme normativului românesc C140. Pentru
suprafeţe decofrate ale betonului de clasa A de importanţă
(săgeată admisibilă locală mai mică de 1/300 din
deschidere, care face ca să devină decisivă condiţia de
rigiditate pentru dimensionarea cofrajului), poziţionarea
93
susţinerilor poate să se facă după datele din prospectele de
utilizare; există totuşi riscul supradimensionării cofrajului,
deoarece normele germane prevăd valori de poziţionare ale
susţinerilor pentru săgeată admisibilă 1/500 din deschidere.
În cazul utilizării cofrajelor de provenienţă Franţa, este
obligatorie efectuarea calcului de poziţionare a susţinerilor,
deoarece toate încărcările (totale, dar şi permanente, tabelul
nr. 2) sunt inferioare, ca valoare, încărcărilor stabilite după
normele româneşti, iar cofrajele sunt subdimensionate
pentru încărcările din România.
Considerăm că noi norme româneşti de evaluare şi
grupare a încărcărilor care acţionează asupra cofrajelor
trebuie elaborate cât mai repede, în concordanţă cu normele
europene.
5.3. Concluzii referitoare la calculul Cofraj

MOD-U-FORM pentru pereţi structurali.

panourilor MOD-U-FORM, (Po = 3620 daN/m2), este
net inferioară valorii încărcării la care au fost proiectate
94
6.Bibliografie
 *** Normativ pentru executarea lucrărilor din

beton şi beton armat, indicativ C 140/86,
Buletinul Construcţiilor vol. 12, ICCPDC
Bucureşti, 1986.
 HAND-SET FORMING SYSTEM MOD-U-
FORM.
 Hünnebeck GmbHP. O. Box 10 44 61, D-40855
Ratingen, Germany.
 Licență Daniel Robu.
 Trelea, A., Giuşcă, N., Pamfil, E., Tehnologia şi
mecanizarea lucrărilor de construcţii civile,
industriale şi agricole, vol. 1, 2, Institutul
Politehnic Iaşi, Iaşi, 1988.
95
 Ediţia 04/2005 S.C. PERI ROMÂNIA S.R.L.
Variantele MULTIFLEX.
 Pamfil, E., Tehnologii speciale în construcţii -
Cofraje: alcătuire şi calcul, Editura Societăţii
Academice „Matei - Teiu Botez”, Iaşi, 2005.
 Pamfil, E., Tehnologia lucrărilor de construcţii,
vol. 1, Cofraje, Editura Societăţii Academice
„Matei - Teiu Botez”, Iaşi, 2006.
 Domşa, J., Ionescu, A., Utilaje, echipamente
tehnologice şi procedee performante de
betonare, Editura Oficiul de informare
documentară pentru industria construcţiilor de
maşini, Bucureşti, 1994.
 Cod de practică pentru executarea lucrărilor
din beton, beton armat şi beton precomprimat,
indicativ NE 012-99, Buletinul Construcţiilor
vol. 8-9, INCERC Bucureşti, 1999.
 *** Annalles No 78 de l'ITBTP, La Poussée du
béton sur les Coffrages.
 *** Coffrages, Livre 2002, Catalog PERI, 2002.
 *** System H Hünnebeck: Tekko, Manto, Rasto,
Topec, Tunnel, ID15, Compact-Lift, Catalog
Hünnebeck, 2005.
 *** Goliath, armatura di solai con travi e
puntelli ad alta portata, catalog Faresin, Italia,
2005.
 Milesi, I., Le coffrage, Ed. Scodel, Paris, 1980.
MEMORIU INTRODUCTIV
96
În lucrarea de disertatie, Soluții moderne de cofrare;
optimizarea proiectari cofrajelor, am expus și am analizat
urmatoarele probleme:
- memoriu general
- tipuri moderne de cofraje europene și american (alcătuire
și principii de funcționare).
- cofraje tradiționale românești, nedemontabile si
demontabile.
- metode europene și româneștii de evaluare a încărcărilor.
- studiu de caz la un cofraj pentru un perete.
- concluzii și propuneri.
MEMORIU GENERAL
Documentaţia s-a întocmit în baza contractului

de proiectare.
Blocul de locuit este amplasată în oraşul Iaşi, judeţul Iaşi.
Corpul de clădire studiat are regimul de înălţime: subsol,
parter,10 etaj cu înălţimea totală H = 31,00 m.
Zona studiată este situată la limita S-E a câmpiei Moldovei
la contact cu marginea de N-E a Podişului Central
Moldovenesc. În zonă clima este temperat continentală,
temperaturile maxime absolute au atins valori de 16,70ºC şi
40,0ºC vara, iar temperaturile minime absolute au atins
valori de -30,60ºC iarna şi -6,30ºC vara.
Umiditatea relativă medie multianuală este de 780/00.
Regimul anual al precipitaţiilor este de tip continental
maxima fiind în luna iunie -784 mm şi minima în februarie
- 279 mm.
Precipitaţiile solide pot cădea în medie 134 zile pe an,
grosimea maximă a stratului de zăpadă este în medie de 31
cm în lunile decembrie şi ianuarie.
97
Din analiza vânturilor dominante rezultă că frecvenţa anuală
cea mai mare o au vânturile din N-V (22,8%) adică cele
corespunzătoare orientării generale a reliefului. Larga
deschidere a luncii Bahluiului favorizează pătrunderea
curenţilor de aer din Est (14,5%).
Vânturile din N-V au viteze medii lunare între 4,9 m/s şi 6,4
m/s.
Vânturile din E au viteze medii lunare care nu depăşesc 3,5
m/s.
Viteza maximă de 22 m/s poate fi atinsă odată la 20 de ani,
cea de 40 m/s odată la 50 de ani şi de 48 m/s odată la 100 de
ani.
În concluzie viteza vânturilor este un factor de luat în seamă
la amplasarea şi proiectarea construcţiilor la cladiri cu
înalţimea mai mare de 10 m.
Clădirea este amplasată în zona III climatică cu temperatura
aerului exterior Te = -18° C,iar din punct de vedere seismic,
acceleraţia terenului pentru proiectare a g =0,2·g şi perioada
de colţ T c =0,7 s.
Înălţimile subsolului parterului și etajelor sunt următoarele:
a) Subsol – h = 3,50 m
b) Parter – h = 2.90 m
c) Etaj – h = 2.90 m
Acest imobil este prevăzut cu următoarele instalaţii
interioare:
 alimentarea cu energie electrică,apă
rece,gaze.
 telefonizare.
 canalizare.
 recepţie radio – TV;
 internet;
 instalaţi de prevenirea incendiilor
98
Vor fi prevăzute pante la trotuarele aferente construcţiei,
spre rigole şi cămine de canalizare pentru deversarea apelor
pluviale.
Structura de rezistenta:
1. Suprastructura
Suprastructura este realizată din pereți,(diafragme)

de beton armat monolit dar avem și cadre.Lățimea
diafragmelor exterioare este de 40cm iar cele interioare de
20cm. Stâlpii au secțiunea de 40×40cm. Grinzile au
secțiunea de 20×40cm. Planșeele sunt din beton armat
monolit, avand grosimea de 20 cm.
Grinzile, stâlpii si planșeul sunt din beton de clasa
C20/25. Termoizolația se va face cu polistiren expandat de
10cm aplicat la exterior. Structura se inchide cu o terasă
necirculabilă peste planșeul peste etajul 10. Evacuarea
apelor pluviale se face cu ajutorul gurilor de scurgere,
amplasate la nivelul terasei.
Închideri si compartimentări:
-pereți exteriori din beton de 40 cm grosime si termoizolație
din polistiren expandat în grosime de 10 cm, aplicat la
exterior;
-pereți interiori: din beton de 20 cm grosime.
Traficul în cladire se realizeaza pe o scară în 2 rampe din
beton armat monolit și un lift.
2. Infrastructura
Fundațiile sunt de tip rețele de grinzi continu sub pèreți de
beton armat. Grinzile de fundare au forma de T întors,
având lățimea de 1.10m, înalțimea tălpii de 30cm, iar
înălțimea totală a grinzii de 1.00m. Fundațiile se vor
executa după ce în prealabil se toarnă un strat de beton de
99
egalizare în grosime de 5cm. Cota de fundare este -5.20 față
de cota ±0.00 (cota pardoselii finite a parterului).
Ca dimensiuni, întreg sistemul de fundare are pe latură
lungă 37.70m, iar pe latura scurtă 18.40m.
Principalele reglementări tehnice avute în vedere sunt:
1) STAS 10101/1-1987 – Acțiuni în construcții. Greutăți
tehnice si încărcări gravitaționale;
2) STAS 10101/2A1-1987 – Acțiuni în construcții.
Încărcări datorate procesului de exploatare;
3) CR0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectării
structurilor în construcţii;
4) CR 1-1-3-2005 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii
zăpezii asupra construcţiilor;
5) P100-1/2006 - Cod de proiectare seismică;
6) P100-1/2006 – Proiectarea seismică a clădirilor.
Volumul 2-B. Comentarii şi exemple de calcul;
7) STAS 10107/0-90 – Calculul şi alcătuirea elementelor
structurale din beton , beton armat şi beton precomprimat;
8) NP 112-04 – Normativ pentru proiectarea structurilor de
fundare directă;
9) NE012/99 – Cod de practică pentru executarea
lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat;
10) Legea nr. 10/1995 – Lege privind calitatea în
construcții.
100

Luc Rare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Luc Rare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de disertație masterand: Robu Daniel

Soluții moderne de cofrare; optimizarea

1.1. PERI MULTIFLEX, cofraj de planşeu pentru orice configuraţie

Structura portantă (susţinerea) pentru MULTIFLEX se poate realiza cu popi

Grinzi extensibile din lemn, cu zăbrele

Grinzi extensibile cu zăbrele din lemn, tip GT24 Peri

VT20K: 20 x 8 cm 5,00 11,00 96,40 4290

GT24: 24 x 8 cm 7,00 14,00 - 8000

Grinzi extensibile din lemn cu inimă plină, tip Peri

Tălpile inferioare şi superioare ale grinzilor VT20K şi VT16K sunt rigle 40 x

Grinzi din lemn tip VT20K şi VT16K – Peri

Peri Multiflex cu grinzi din lemn VT20K pentru planşee

1.2. PERI VARIO pentru pereți structurali

2.1. Hunnebeck Compact Lift, Germania cofraje

Grinzi din lemn cu inimă plină tip Hünnebeck – Compact

Tabel Grinzi din lemn tip Compact – Hünnebeck

Caracteristici Madm Qadm A Ix

Poziţionarea elementelor de susţinere primară la cofrajul

1. Încărcare conform DIN 4421:

Încărcarea totală: p = pa + pb + pc (kN/m2)

2. Săgeata se limitează la ℓ/500

Structură realizată cu ajutorul cofrajelor Hunnebeck

Grinzile H20 Faresin se utilizează ca elemente de

Principalele caracteristici mecanice ale grinzilor

Grinzi din lemn cu inimă plină tip H20 Faresin

1. Încărcare conform DIN 4421:

2. Săgeata se limitează la ℓ/500

3.2. Faresin-Goliat, Italia cofraje pentru pereți

4.1. Cofraj MOD-U-FORM pentru pereți

Principalele părţi componente:

Panou de cofraj MOD-U-FORM hand set

Se constată că pentru betonarea în straturi, pe frontul

Elemente de susţinere primară a panourilor mari MOD-U-

1. panou de cofraj MOD-U-FORM, hand set;

2.Cofraje tradiționale românești,

Cofrajele sunt construcţii auxiliare, de cele mai multe ori

2.1. Clasificarea cofrajelor

2.1.1. Alcătuirea generală a cofrajelor

Concepţia de principiu a unui sistem de cofrare trebuie să

Cofraj nedemontabil pentru planşee

A – plin cofraj, suprafaţă cofrantă simplă tip

Fişă tehnologică pentru cofrarea planşeului placă dreaptă F.T.1

195 195 160

Nr. crt Dimensiuni (cm) B

Cofraj vertical nedemontabil pentru pereţi

A–suprafaţă cofrantă simplă tip astereală din

Cofraj nedemontabil pentru pereţi

Cofraje nedemontabile pentru stâlpi

2.2.1.1. COFRAJE DEMONTABILE

Nr. te cofraj Dimiensiuni Nr.

AA' – plin din panouri de

2.2.1.3. COFRAJE DEMONTABILE

3.Metode europene și româneștii

3.1.1. Metode de evaluare a încărcărilor

a. Încărcarea orizontală statică, pf, provenită din

Distribuţia împingerii laterale a betonului pe verticala

Tabel Vârste caracteristice limită ale betonului, din

Temperatura mediului (oC)

Vârsta t3 este vârsta minimă a betonului turnat după

în care α are valorile din tabelul.

Tabel Valori ale termenilor λ1, λ2, λ3 şi λ4

c. Încărcarea datorată vântului, ph. De această

Combinaţiile de încărcări trebuie să cuprindă acele

Tabel Gruparea încărcărilor orizontale care