Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A poruncit sa se ridice ziduri,iar la mijlocul sec X In evul mediu,civilizatia se ruralizase dupa caderea
orasele devin burguri,iar taranii liberi care aveau imperiului Roma.Orasele care au avut norocul sa
destui bani incat sa isi cumpere un cal si o armura raziste au devenit resedinte episcopale sau
au fost ridicati la rangul de cavaleri.Cu aceasta resendintele unor functionari regali.Singura
armata ii va invinge pe danezi la Lechfield in 955 si metrpola era Conmstantinopolul,mai erau cateva
di acel moment ungurii nu au mai atacat spre vest. orase mici dar frumoase(ravena,salonic,
Oto va fi incoronat rege al imperiului de catre toredo),iar restul era doar niste agomerari de
papa,dupa ce a ocupat Roma fara lupta,prin case.In sec X a aparut denumirea de burg pentru
Campania din Italia. orasele noi,de aici si locuitorii,burghezi si
conducatorul lor burger-meister.
CONFLICTUL DINTRE IMPERIU SI PAPALITATE Cuv cheie:aur si mirodenii Dupa moartea regelui Clovis,a urmat in regatul
francilor o serie de regi “ lenesi” in sensul ca u erau
preocupati de problemele statului.Aceste chestiuni
Imparatii Germani,desi erau foarte puternici, nu Marile descoperiri geografice au fost impulsonate
de administrare a statului vor fi lasate in seama
aveau putere absoluta,depinzand de marii nobili de curiozitatea oamenilor dar i primul rand de
majordomilor(sefii casei regale) care vor ajunge
care alegeau imparatul(mai ales de cei 7 principi dorinta lor de imbogatire.Dupa cruciade,europenii
ministry.
electori,dintre care 3 erau clerici,4 laici).Acestia au intrat intr-un contact mai strans cu arabii,cu
dar si restul nobilimii erau impartiti in doua civilizatiile antice,incepand sa aprecieze
tabere: sustinatorii papei(guelfii)si sustinatorii luxul,mancaruruile fine,matasurile. Pretul In 732 in lupta de la Poitiers eu fost condusi de
imparatului(ghibelinii).Impartirea nu era fosrte mirodeniilor era foarte ridicat,echivalent cu Carol Martel care va devein ultimul rege.Cel mai
clara,intrucat chiar si episcopii treceau dintr-o greutatea lor in argint.Smirna costa si maim mare rege a fost Carol cel Mare(768-814) care va
tabara in alta,in functie de interes. ult,echivalenta in aur.Aceste mirodenii erau aduse intemeia marca spaniola si marca avara in Panonia.
din India,China,Arabia ,dar nu direct de catre
europeni ci prin intermediul arabilor care erau
Intre imperiu si papalitate,va izbucni o lupa,lupta Imperiul Caroligian va avea o noua capital propriu-
intermediary.Inca din vremea cruciadelor,cand
pt investiture,ei luptanduse pentru a putea numi zisa,dar regele statea in orasul Aachen unde aveau
unii se luptau,altii se imbogateauArabii au ajusn la
episcope.cei acre numeau episcopii puteau loc adunarile anuale.In anul 800 Carol cel mare va
o intelegere cu italienii(negustorii din venetia si
controla si averea episcopala. fi incoronat de catre papa de la roma imparat in
genova).Arabii audceau marfurile cu caravanele
semn de multumire pentru dania facuta(jumatate
pana in egipt in portul Alexandria si le vindeau
din regatul longobarzilor).Astfel se va institui
Henric al IV-lea a inceput lupta,a fost ivins si va fi italienilor scump.Iar i europa se vindeau si mai
statul papal din evul mediu.Imperiul franc era un
excomunicat de papa grigore al vii lea,iar pt as-i scump,la sume fabuloase, incat numai nobilii si
stat Germanic care cuprindea si alte tinuturi pe
putea recapata tronul va trebui sa se casele regale isi puteau permite
care romanii nu le-au stapanit niciodata dar
umileasca,cerandus-i iertare la Canossa.Henric a mirodenii,fildes,perle si alte produse de
structura politica,administratia si limba erau cele
domnit intre anii 1056-1106 lux.Ocuparea Constantinopolului de catre turci va
ale imperiului roman.
ingreuna si maim ult.arcina de a descoperi noir ute
comerciale spre Indii va reveni Spaniei si
In 1122 se va ajunge la o impacare temporara intre
Portugaliei,favorizate de pozitia lor geografica. Carol cel mare a fost si un mare sustinator al
papi si imparati prin concordatul de la worus.
culturii, el a luat de la Ravena multe coloane si
opere de arta si a construit o mare catedrala la
In sec xi in Europa nici nu prea era altcineva care
Un alt mare imparat in urma caruia imperiul isi va Aachen. La curtea sa,a adus multi invatati printer
sa incerce sa descopere rute noi spre Indii.Franta si
atinge apogeul a fost Frederic Barbarossa(1152- care cel mai cunoscut era Alcuin york. A ridicat
Angla erau devastate,iar in Germania se luptau
1190).el a puratt multe razboaie in est,dar si in manastiri si biserici.Desi era analfabet,carol avea
principia su imparatul.
Italia.Va fin invins de orasenii italeni in lupta de la dorinta de a invata si s-aapucat de invatat la
Legnano(1176).Pentru a-si ispasi pacatele,va pleca batranete,reusind doar sa invete sa se semneze.
in cruciada a iia ,dar va muri in Asia Mica pe cand Portugalia a avut parte de un rege bun,Enrique
facea baie intr-un rau din cauza socului termic. navigatorul(1394-1460) care i-a sprijinit pe
Imperiul sau nu va rezista mult timp dupa moartea
geograi si a transformat castelul de la Sagres intr-o
sa.In 843, nepotii sai il vor imparti intre ei prin
adevarata academie navala.Portughezii au navigat
Pe timpul imparatului Frederic al II lea va fi tratatul de la Verdun : unul va lua partea de
pe linia tarmului pana cand au ajuns in insulele
consimtita faramitarea Imperiului Romano- vest(plesuv),altul partea de est(Germania) iar altul
Capului Verde,depasind Ecuatorul.In 1487
German.In urma unei casatorii a intrat in va lua o regiune lunga si ingusta intr cei doi(un
Bartholomeo Diaz va ajunge in extremitatea sudica
stapanirea sudului italiei si Siciliei.Germania va culoar ce se intindea din olanda paa in ungaria).
a Africii,la capul bunei Sperante.Nu au reusit sa
ramane un stat faramitat pana in sec XiX
patrunda in apele oc.Indian,dar Vasco d agama se
va folosi de curentii marini incat va ajunge la Cu timpul imperiul va disparea ,ramanand doar
HANSA Calient. provincial Lorena(intre franta si Germania)