Efectele deciziei lui A.

Merkel asupra Germaniei și Europei

Printre efectele pozitive ale deciziei lui Angela Merkel asupra Europei se numără
solidaritatea. Mai exact, această lecție germană a oferit Europei șansa de a se trezi, de a
realiza faptul că este nevoie urgentă de politici europene pentru a face față provocării. Printre
aceste politici se numără servicii europene de frontieră, politică întărită în azil, dar și
gestionarea în comun a migranților deja sosiți pe teritoriul european. Aceștia nu sunt doar o
problemă a Suediei, a Germaniei, a Greciei sau a Italiei, sunt o problemă a Uniunii Europene.

De asemenea, unul dintre beneficiile Uniunii Europene cu privire la refugiați este absorbția
unor generații tinere, dată fiind problema generală a îmbătrânirii, rezolvată astfel prin fluxul
de populație tânără, extrapolând beneficiile până în domeniul cercetării: stimularea
potențialului inovator al acestor generații prin programe precum Horizon 2020 și Erasmus +.

De cealaltă parte, efectele negative ale acestei decizii sunt multiple. Astfel, această
criză a provocat un conflict enorm între Europa de Vest și cea de Est. De pildă, Regatul Unit
se pregătește să părăsească Uniunea Europeană în urma unui vot favorabil la un referendum
pe această temă, marcat de problema migratorie, Italia și-a ales primul guvern populist din
Europa Occidentală și, în toate țările, mișcările anti-migranți sunt în creștere, timp în care
poziția Angelei Merkel pare slăbită. Chiar și președintele Statelor Unite ale Americii, Donald
Trump, a atacat-o spunând pe unul dintre canalele de socializare: „Mare greșeală în toată
Europa să fie lăsate să intre milioane de persoane care le-au schimbat atât de puternic și de
violent cultura”. De asemenea, Angela Merkel este acuzată în continuare de faptul că a divizat
Europa din cauza politicilor sale de deschidere față de imigranți. Aceste politici privind
migrația ale lui Merkel i-au îndepărtat pe vecinii și partenerii Germaniei din Estul Uniunii
Europene, cum ar fi Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria, potrivit șefului formațiunii radicale
de dreapta Alternativă pentru Germania, Alexander Gauland. Tot în acest sens, ca urmare a
acestui fenomen, începând cu luna septembrie a anului 2015, 7 state membre ale Uniunii
Europene au reinstituit controalele la granițe: Belgia, Danemarca, Germania, Ungaria,
Austria, Slovenia și Suedia. Această închidere a granițelor în interiorul spațiului Schengen a
fost unul din semnele cele mai importante ale diviziunii create de „criza refugiaților”.

În ceea ce privește efectele asupra Germaniei, acestea țin în principal de piața muncii.
Astfel, s-a constat faptul că doar între 5 și 10% dintre solicitanții de azi au un nivel de
instruire suficient pentru a se însera pe piața muncii în anul următor sosirii lor în Germania.
Totodată, chiar și pentru tinerii refugiați, care păreau extrem de motivați în a urma o ucenicie
concomitent cu niște cursuri teoretice, drumul este presărat cu obstacole, relatează Wurthorn.
Aproape 50% dintre refugiații din Germania abandonează cursurile pe parcurs. Unul dintre
obstacolele în calea reușitei rămâne limba germană. Pentru mulți dintre tineri, examenele
scrise sunt prea dificile. De asemenea, situația este și mai complicată pentru migranții
vârstnici deoarece mulți nu au nicio calificare, riscând să se găsească în șomaj.

În același timp, în Germania a crescut copleșitor insecuritatea din cauza multiplelor

atentate teroriste. De la incidentul din 26 august anul acesta de la Chemnitz soldat cu moartea
unui cetățean german, caz în care principalul suspect este un solicitant de azil din Irak,
extrema-dreaptă germană s-a mobilizat pe străzi împotriva străinilor. Chiar și seria de atentate

1
de la Paris, cât și acuzațiile de comitere a unor agresiuni de către refugiații musulmani în
orașe germane precum Koln sunt motive solide pentru opozanții măsurilor de primire a
refugiaților, generând proteste antiguvernamentale în Germania.

Cu toate că politica ușilor deschide pentru migranți aproape că a costat-o funcția,

Angela Merkel afirmă în continuare că nu regretă decizia din 4 septembrie 2015 din rațiuni
umanitare. *Chiar dacă a primit de-a lungul celor trei ani mii de atacuri la adresa sa din cauza
acestui fapt, Angela Merkel pare o femeie puternică, care continuă să își apere decizia luată în
urmă cu 3 ani în ciuda tuturor opozițiilor și problemelor care au urmat acestei crize. În
continuare poartă negocieri cu statele membre UE și dorește o cale de mijlocire în ceea ce
privește imigranții prin emiterea unor măsuri la nivelul statelor membre UE privind această.
criză.*