Cuprins

I. Argument
II. Îngrijirea bolnavului cu Viroză Respiratorie
Obiectiv 1: Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie

Obiectiv 2:

a. Definiţia
b. Clasificare
c. Etiologia
d. Simptomalogie
e. Diagnostic
f. Evoluţie şi prognostic
g. Tratament
h. Complicaţii

Ingrijiri generale acordate de catre asistentul medical

Obiectiv 3: Rolul autonom si delegat al asistentului medical în îngrijirea

bolnavului cu Viroză Respiratorie

a. Fişa tehnică nr.1

b. Fişa tehnică nr.2
a. Fişa tehnică nr.3
b. Fişa tehnică nr.4
Obiectiv 4: Procesul de îngrijire al unui pacient cu Viroză Respiratorie

a. Interviu
b. Nevoi fundamentale dupa V.Henderson
c. Plan de îngrijire
Obiectivul 5: Educaţia pentru sănătate la un pacient cu Viroză
Respiratorie

III. Bibliografie

IV. Anexe

2
 I. Argument

Definiţia bolii – Virozele respiratorii (infecţiile virale ale aparatului

respirator) – sunt reprezentate de viroze ale căilor respiratorii superioare şi ale
tractului respirator inferior cauzate de virusuri cu tropism respirator – peste 200
de virusuri: virus gripal A, virus gripal B, adenovirusuri, virus scinţial respirator,
virusuri paragripale.
Scopul proiectului este de a identifica problemele de îngrijire specifice
pentru un pacient cu Viroză respiratorie.
Obiectivele proiectului au la bază următoarele competenţe
profesionale:
1. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvaţi.
2. Identifică şi numeşte modificările observate în inspecţia generală.
3. Analizează semnele şi simptomele specifice afecţiunilor aparatului respirator.
4. Identifică problemele de dependenţă şi stabileşte diagnosticul de îngrijire
nursing la pacienţii cu afecţiuni ale aparatului respirator.
5. Elaborează planul de îngrijire.
6. Aplică intervenţiile proprii şi delegate planificate.
7. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicilor şi investigaţiilor.
8. Administrează medicamentele.
9. Promovează educaţia pentru sănătate.
10.Evaluează îndeplinirea obiectivelor stabilite în planul de îngrijire.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţii cu Viroză respiratorie s-a
finalizat prin analiza unui caz cu viroză respiratorie- caz pentru care s-a elaborat
un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat problemele de dependenţă
specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale - conform principiului Virginiei
Henderson.
În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu Viroză
respiratorie respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost
evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire, intervenţiile
automate şi delegate aplicate, precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

3
 II Îngrijirea bolnavului cu Viroză Respiratorie
Obiectiv 1: Noţiuni de anatomie şi fiziologie

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la

realizarea schimburilor de gaze dintre organism şi mediul extern. Prin partea
superioară a cavităţii nazale ,la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar
laringele,datorită corzilor vocale inferioare,realizeaza fonaţia. Aparatul respirator
este alcătuit din :
1. căile respiratorii organe care au rol în vehicularea aerului ;cavitatea nazală
şi faringele formează căile respiratorii superioare,iar laringele trahea si
bronhiile - căile respiratorii inferioare.
2. plămânii ,organe la nivelul cărora are loc schimbul de gaze (oxigen şi
dioxid de carbon).
CĂILE RESPIRATORII

Cavitatea nazală – primul segment al căilor respiratorii, este divizată de

septul nazal în două cavităţi simetrice numite fose nazale ,ce se află parţial în
piramida nazală cu rol estetic şi de protecţie.
Faringele,al doilea organ al căilor respiratorii,este un organ cu dublă funcţie,
respiratorie şi digestivă.
Laringele,este situat în partea anterioară a gâtului,sub osul hioid,deasupra
traheei,proeminând sub piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei cartilaje
neperechi (cartilajul tiroid,cricoid,epiglotic) şi trei perechi (cartilajele
aritonoide,corniculate şi cuneiforme) unite între ele prin ligamente sau
articulaţii.La interior este căptusit de o mucoasă care determină în cavitatea
laringelui,patru plici numite corzi vocale,două superioare şi două inferioare.

4
 Traheea este segmentul aparatului respirator, care continuă laringele, fiind
aşezată înaintea esofagului, şi are forma unui conduct cilindric. Este situată pe
linia mediană a corpului şi se întinde de la extremitatea inferioară a laringelui
(C6) pana la mediastin, unde în dreptul vertebrei a 4 –a toracale( T4) se bifurcă în
cele două bronhii principale sau pulmonare.

Traheea este formată dintr-o membrană fibro-musculo-elastică, ce conţine 15-20

inele cartilaginoase incomplete. Mucoasa traheei este formată din corion, glande

5
mixte şi epiteliu pluristratificat,cilindric. La nivelul limitei inferioare (T4-T5),
traheea se bifurca în bronhiile principale dreapta şi stânga.
Bronhiile principale, dreapta si stânga continuă căile respiratorii inferioare
de la bifurcatia traheei pană la plămâni , în care pătrund prin hilul pulmonar,
ramificându-se la acest nivel şi formând arborele bronşic
Bronhia principala dreapta are un traiect mai vertical , este mai groasă şi
mai scurtă (2,5 cm).
Bronhia principala stânga are un traiect mai orizontal, este mai subţire şi
mai lungă (5 cm). Bronhiile principale fac parte din pediculul pulmonar.
Pediculul pulmonar cuprinde formaţiunile care intră şi ies din plămâni:
o bronhia principală ;
o artera pulmonară
o venele pulmonare;
o vasele şi nervii pulmonari.
Structura bronhiei principale este identică cu a traheei, inelele cartilaginoase
în număr de 9-12 , sunt incomplete posterior . Ele pot fi comprimate de :
o adenopatii traheo-bronşice dând tulburări de ventilaţie în teritoriul
respectiv
o tumori de vecinătate = atelectazie
Bronhiile principale constituie segmentul extrapulmonar al arborelui bronşic.
După pătrunderea în plămân, ele se ramifică , formând segmentul intrapulmonar
al arborelui bronsic.

PLĂMÂNII

Plămânii reprezintă organele la nivelul cărora se realizează schimbul de

gaze : O2 şi CO2. Sunt în număr de doi, drept şi stâng, fiind aşezaţi în cavitatea
toracică , de o parte şi de alta a mediastinului în cavitatea pleurală.
Greutatea plămânilor reprezintă a 50-a parte din greutatea corpului, plămânul
drept fiind mai greu decât cel stâng.
Capacitatea plămânului , adică volumul de aer pe care îl conţine, este de
aproximativ 4500-5000 cmc.

6
 Configuraţia externă
Plămânul : - drept este format din trei lobi : superior, mijlociu, inferior.
- stâng este format din doi lobi: superior şi inferior.
Lobii sunt delimitaţi de nişte şanţuri adânci = scizuri, în care pătrunde pleura
viscerală.
Fiecărui plămân i se descriu :
o două feţe →costală , în raport direct cu peretele toracic;
→mediastinală , la nivelul căruia se află hilul pulmonar;
o trei margini : anterioare , posterioară şi inferioară ;
o o bază sau faţă diafragmatică în raport cu diafragmul şi prin el cu lobul
hepatic drept în dreapta şi fundul stomacului în stânga ;
o vârful este porţiunea situată deasupra coastei II . Are formă rotunjită , vine
în raport cu coastele I şi II ; corespunde regiunii de la baza gâtului.
Structura plămânului
Plămânii sunt alcătuiţi dintr-un sistem de canale , rezultat din ramificarea
bronhiei principale ( arborele bronşic), şi un sistem de saci , în care se termină
arborele bronşic numiţi lobuli pulmonari.
Arborele bronşic : totalitatea ramificaţiilor intrapulmonare ale bronhiei
principale : bronhie principală → bronhii lobare (3 pentru plămânul
drept şi 2 pentru cel stâng) → bronhii segmentare (câte 10 pentru fiecare
plămân; câte una pentru fiecare segment pulmonar) → bronhii interlobulare
→bronhiole terminale → bronhiole respiratorii → canale alveolare, terminate
prin săculeţi alveolari. Pereţii săculeţilor alveolari sunt compartimentaţi în
alveole pulmonare.

7
 Bronhiolele respiratorii, împreună cu formaţiunile derivate din ele - ducte
alveolare, săculeţi alveolari şi alveole pulmonare , formează acinii pulmonari.
Acinul pulmonar reprezintă unitatea structurală şi funcţională a lobulului
pulmonar; are forma unui ciorchine în care fiecare ,,bobiţă" reprezintă câte o
alveolă pulmonară
Mai mulţi acini pulmonari formează un lobul, mai mulţi lobuli formează
un segment, mai multe segmente formează un lob şi mai mulţi lobi( doi sau trei)
formează un plămân.( plămânul drept prezintă două scizuri care îl împart în
trei lobi, iar plămânul stâng are o singură scizură, care îl împarte în doi lobi.
Alveolele pulmonare au forma unui săculeţ mic cu perete foarte subţire,
adaptat schimburilor gazoase. În jurul alveolelor se găseşte o bogată reţea de
capilare, care, împreună cu pereţii alveolelor, formează membrana alveolo-
capilară/ membrana respiratorie, la nivelul căreia au loc schimburile de gaze
( O2, CO2) dintre alveole şi sange.
Bronhiolele nu mai au inele cartilaginoase, dar în structura peretelui lor se
găsesc fibre musculare netede ce reglează cantitatea de aer de la acest nivel.
Lobulul pulmonar are formă piramidală, baza către suprafaţa externă a
plămânului. Este alcătuit din ramificaţii ale bronhiolelor şi din vase de sânge,
înconjurate de ţesut conjunctiv. Lobulul pulmonar este alcătuit din acini
pulmonari. În ei pătrund ultimele şi cele mai mici ramificaţii ale arborelui
bronşic - bronhiolele respiratorii.
Acinul pulmonar are forma unui ciorchine. Alveolele pulmonare sunt
înconjurate de o reţea bogată de capilare sanguine.
Peretele alveolei pulmonare, foarte subţire, format dintr-un singur strat de
celule, vine în contact strâns cu peretele capilarului, alcătuind împreună
suprafaţa de schimb a gazelor respiratorii. Suprafaţa epiteliului alveolar este
acoperită cu o lamă fină de lichid numita surfactant.
Distrugerea pereţilor alveolari determină apariţia emfizeului pulmonar
Arborele bronşic poate prezenta dilataţii patologice sub formă de saci , în
care se strâng secreţii , puroi( bronşiectazii).
Vascularizaţia şi inervaţia plămânului
La nivelul plămânului există două circulaţii sanguine :
Circulaţia funcţională asigurată de artera pulmonară care ia naştere din
ventriculul drept.Circulaţia funcţională de întoarcere este asigurată de venele
8
 pulmonare, care se varsă în atriul stâng.Se încheie astfel circulaţia mică,în care
artera pulmonară conţinând sânge neoxigenat , se încarcă cu O2 şi se întoarce din
venele pulmonare care conţin sânge oxigenat, roşu, la atriul stâng.
Circulaţia nutritivă face parte din marea circulaţie şi aduce plămânului sânge
încărcat cu substanţe nutritive şi oxigen.Este asigurată de arterele bronşice,
ramuri ale aortei toracice . O parte din sânge se întoarce în venele bronşice care
se varsă în venele azygos şi acestea în vena cavă superioară şi atriul drept o altă
parte din sânge se întoarce prin venele pulmonare în atriul stâng.
Circulaţia limfatică este tributară:
o ganglionilor hilari ;
o ganglionilor traheo-bronşici.
De aici se varsă în final, în canalul toracic.
Înervaţia plămânului este realizată de SNV printr-un plex pulmonar anterior şi
altul posterior . Înervaţia este :
 motorie, asigurată de simpatic (fibre postganglionare) şi parasimpatic
(nervul vag)
Simpaticul are acţiune :
→bronhodilatatoare şi vasodilatatoare
→relaxeaza musculatura bronşică
Parasimpaticul are acţiune :
→bronhoconstrictorie
→vasoconstrictorie
→hipersecreţie de mucus
 senzitivă; anexată simpaticului şi parasimpaticului.
Cele mai multe fibre senzitive sunt în legătură cu nervul vag.

Fiziologia aparatului respirator

Aerul pătrunde prin orificiul nazal, faringe, laringe, trahee, bronhii până la
nivelul alveolei care este elemental funcţional respirator, locul unde au loc
schimburile respiratorii.
Respiraţia reprezintă schimbul de gaze respiratorii la nivelul celular şi
tisular realizat prin ventilaţie datorită:
 mişcărilor de expansiune- retracţie;
 elasticităţii pulmonare;

9
 solidarităţii cutiei toracice cu pleură.
Funcţia respiratorie se realizează în 3 timpi:
a) timpul pulmonar- respiraţie externă;
b) timpul sangvin – etapa circulatorie;
c) timpul tisular – respiraţia internă.
Respiraţia pulmonară
 procesul de respiraţie externă sau pulmonară prin care se face schimbul de
oxigen şi dioxid de carbon la nivelul pulmonar este primul moment al
schimburilor gazoase;
 se realizează prin ventilaţie: inspir-expir, difuziune, circulaţie funcţională;
 totalitatea schimburilor gazoase de la nivelul plămânilor se numeşte hematoză;
 oxigenarea sângelui din capilarele pulmonare reprezintă hematoza pulmonară.;
Schimburile gazoase:
1. etapa pulmonară:
- aerul alveolar P1O2 = 100 mm Hg (14,2 vol% O2);
- sânge arterial P2O2 = 40mm Hg (15 vol% O2);
- oxigenul trece din aerul atmosferic în sânge până la egalizarea celor
două presiuni : P1 =P2;
- sângele venos P1CO2 = 47 mm Hg (55 vol% CO2);
- aerul alveolar P2CO2 = 40 mm Hg (55 vol% CO2);
- CO2 trece din sângele venos în aerul alveolar prin mecanism pasiv.
2. etapa circulatorie (sangvină)
- transportul O2 = 250 ml/mm, din care 1% sub formă dizolvată în plasmă şi 99%
sub formă deoxihemoglobină;
- transportul CO2 = 8% sub formă dizolvată în plasmă, 80% sub formă de
bicarbonat şi carbohemoglobină- compus labil.

3. etapa tisulară
- reprezintă schimbul gazos de la nivelul capilarelor ce se
realizează prin mecanisme de perfuzie;
- în artera pulmonară presiunea sistolică = 20- 25 mm/Hg, iar
presiunea diastolică = 8- 11 mm/Hg;
- presiunea în capilare este de 5-7-mm/Hg;
- disocierea oxihemoglobinei depinde de PO2, PCO2, pH,
temperatură;
- PO2 = 40 mm/Hg în lichidele mediului intern;
- PO2 = 97 mm/Hg în sângele capilar;
- creşterea temperaturii duce la disocierea oxihemoglobinei;
- utilizarea oxigenului se face de către mitocondrii.

10
 OBIECTIV 2: PREZENTAREA GENERALĂ A AFECŢIUNII

 Definiţie:
Infecţiile virale ale aparatului respirator numite şi viroze respiratorii
sunt reprezentate de viroze ale căilor respiratorii superioare şi ale tractului
respirator inferior cauzate de virusuri cu tropism respirator – peste 200 de
virusuri: virus gripal A, virus gripal B, adenovirusuri, virus scinţial respirator,
virusuri paragripale).
Virozele sunt răspândite pe tot globul şi dau imunitate specifică, au o
contagiozitate foarte mare.
 Etiologie:
Etiologia virozelor respiratorii este foarte vastă. Unii cercetători au
arătat izolarea concomitentă de mai multe virusuri respiratorii la acelaşi bolnav
precum şi conversiune serologică pentru virusurile respective. După modelul
care afectează tractulrespirator, virusurile respiratorii se împart în:
 virusuri cu afinitate primară constant şi majoră pentru aparatul respirator. Aceste
virusuri invadează celulele tractului respirator unde se multiplică şi dau boala cu
simptomatologie respiratorie;
 unele serotipuri de enterovirusuri cu tropism respirator – Polivirus, Coxsackie
grup A şi B, Echo – determină boli respiratorii acute;
 virusuri care utilizează mucoasa respiratorie ca poartă de intrare în organism şi
diseminează pe cale sangvină – provocând o boală cu simptomatologie generală,
printre care şi respiratorie – exemplu: rujeola, rubeola.
Cele mai importante dintre virozele respiratorii sunt gripele, atât prin
prevalenţă cât şi prin severitate.
Familia Grupul şi Serotipuri Acid Dimensiunea Tablou clinic Incidenţa şi alte
subgrupul de şi nucleic virionului aspecte
virus subtipuri epidemiologice

11
Orthomyxo Myxovirus A,A1,A2, ARN 80-120 gripa epidemii
viridae Influenza B, C pandemii
Myxovirus 1,2,3,4 (A ARN 150-250 Rinita Incidenţă mare la
parainfluenzae şi B) Faringita copii; prezente tot
Obstruantă anul
Paramyxovi Traheobronşit
ridae a
Bronşiolita
Pneumonie
Virus scinţial 1 ARN 100-300 Bronşiolită şi
respirator pneumonie
(VRS) severă la
sugar;
Faringită
banală la
adult
Adenovirid Adenovirusuri 33Grupa ADN 60-90 Faringită Incidenţă mare
ae HA1, Conjunctivită
Gr.HA2, Laringită
Gr.HA3, Traheită
Gr. HA4 Bronşită
Pneumonie
Adenite
Cistite
Picornavirid Rinovirusuri 110 ARN 20-30 Guturaiul Responsabili de
ae 50% din rinitele
acute ale adultului
şi 10-20% ale
copilului
Coronavirid Coronavirusuri IBV ARN 80-160 Rinita
ae MHV Laringita
Bronşiolita

Agentul viral Myxovirus influenza face parte din familia

orthomyxoviridae. Este un virus extrem de bine adaptat pentru a supravieţui
fiind unic prin variabilitatea sa antigenic.
Există trei tipuri antigenice, distinct de virus gripal, denumite: virusul
gripal A, virusul gripal B, virusul gripal C. Faţă de aceste componente antigenice
apar anticorpi specifici.
Virusul gripal are şi o activitate toxică căreia i se datorează o parte
din manifestările gripei. În mediul extern virusul este sensibil la: lumină, U.V.,
uscăciune, este distrus uşor la diferiţi agenţi chimici, agenţi oxidanţi, precum şi
de căldură.

12
 Nu există medicament virulicid faţă de virusul gripal, ci numai
virostatic – Amantadina – numai faţă de virusul A. Sursa de infecţie o constituie
persoana infectată, adică:
- bolnavi;
- infectaţi inaparent;
- purtători de virus;
Apariţia epidemiilor şi pandemiilor se explică prin producerea unor
variante de virus gripal cu o nouă configuraţie antigenică.
Transmiterea gripei: se face direct prin picături de secreţie
nozofaringiană şi indirect prin obiecte contaminate. Contagiozitatea gripei este
destul de mare transmiţându-se rapid. Receptivitatea faţă de gripă este
universală.
Guturaiul: este un sindrom produs de rinovirusuri, paramixovirusuri,
unele adenovirusuri, unele enterovirusuri şi coronavirusuri.
Rinovirusurile: conţin ARN, sunt inactivate de pH acid ceea ce
explică de ce nu se infectează tractul respirator.
Coronavirusurile: constituie al doilea grup important dintre agenţii
cauzali ai guturaiului. Nu există purtători sănătoşi de rinovirusuri. Morbiditatea
pentru guturai nu este înregistrată, dar este sufficient de mare.
Peste 50% din cazurile de coriză acută la adult, sunt datorate
rinovirusurilor. La copii întâlnim mai frecvent myxovirusurile, adenovirusurile şi
coronavirusurile.
Transmiterea se face prin contact direct şi aerogen şi mai rar indirect
prin obiecte proaspăt contaminate cu virus (ex. batista).
Poarta de intrare a infecţiei este mucoasa nazală.
Contagiozitatea bolii este mare, fără să fie pusă la nivelul gripei sau a
rujeolei. Durata pare a fi de 5 – 7 zile de la dispariţia semnelor de boală.
După guturai apar anticorpi neutralizanţi faţă de rinovirusuri,
imunitatea se instalează lent după 3 -4 săptămâni.
Dintre adenovirusuri cele mai implicate în patologia umană sunt:
serotipurile 1 -8, 14 – 21, 34 -35,40-41.
Tipurile 1, 2, 3, 4, 5 şi 7 determină afecţiuni frecvente ale ţesutului
adenoidian la copil cu forme uşoare şi persistenţă îndelungată a virusului în
ţesutul adenoidian şi amigdalian.
Tipul 3 dă epidemii de febră faringo – conjunctivală, iar tipul 8
produce epidemii de kerato – conjunctivită. Sursa de infecţie este format de copii
şi tineri cu forme de boală sau cu infecţii latent. Starea de purtător are o mare
importanţă, transmisia se face pe cale aeriană, iar poarta de intrare este
reprezentată de căile respiratorii superioare şi de mucoasa conjunctivală.

13
 Infecţia naturală pe cale conjunctivală se face atât aerogen, cât şi prin
contact direct sau indirect.
Imunitatea: nou – născuţii posedă o stare de imunitate, transmisă de
la mamă, care dispare către luna a VI-a când apare o receptivitate completă la
toate tipurile de adenovirusuri. Durata nu este încă bine cunoscută.
Virusurile paragripale: dau viroze respiratorii comune având un
aspect clinic variat de la simple manifestări până la pneumonii, la copil
manifestându-se mai predominant prin corp.
În perioadele neepidermice de gripă, virozele provoacă la copil 20%
din bolile acute respiratorii, iar la adult până la 10%.
Gravitatea acestor viroze constă din manifestările lor, mai ales la
copilul mic (erupţii, bronşiolita, pneumonii).
Virusurile paragripale include 4 serotipuri, au formă sferică, conţin
ARN, se cultivă pe culturi umane, au o structură antigenic stabilă şi posedă
antigene parţial comune.
Virozele respiratorii formează 20% dintre infecţiile respiratorii
infantile spitalizate, incidenţa maximă fiind toamna, iarna şi primăvara.
Tipul 3 se răspândeşte cu cea mai mare uşurinţă.
Tipul 1 şi 2 au o răspândire mai lentă.
Tipul 4 produce afecţiuni mai uşoare, transmiterea se face direct şi
aerogen. La naştere 50% din nou – născuţi prezintă o imunitate transplacentară
faţă de virusurile paragripale.
Virusul scinţial respirator: determină boli acute ale aparatului
respirator cu caracter endemoepidemic manifestate clinic prin bronşiolite,
pneumonii de o severitate deosebită la sugari şi copii mici şi afecţiuni uşoare ale
căilor respiratorii superioare la adult.
Virusul scinţial respirator dă 50% din bronşiolite şi 23% din
pneumoniile copilului mic. Infecţiile nosocomiale cu virus scinţial respirator
sunt mai frecvente şi mai grave printre sugarii cu anomalii cardiace, respiratorii
sau deficienţe imune.
Viroza poate cuprinde 90% dintre copiii unei colectivităţi.
Transmiterea se face prin contact direct, prin mâini contaminate cu
virus scinţial respirator şi pe cale aeriană.
 Simptomatologie:
Clinica virozelor respiratorii este foarte variată fiind alcătuită dintr-o
serie de sindroame.
Viroza respiratorie se manifestă prin:
- dispnee;
- tuse cu expectoraţie;
- febră;
14
- transpiraţii;
- cefalee.
 Diagnostic:
Diagnosticul bolilor virotice respiratorii constituie una din sarcinile
cele mai dificile ale clinicianului, datorită numărului mare de virusuri.
Pentru diagnosticul exact al acestor boli virotice devin indispensabile
testele de laborator specifice, constând din metode de izolare şi identificare a
virusului şi însoţite obligator de teste serologice. La acestea se adaugă şi alte
metode utile ca:
 tehnici de diagnostic citologic;
 detectarea antigenelor virale prin testul cu anticorpi fluorescenţi;
 examene histopatologice;
 examenul radiologic;
 examenul sângelui.
 Prognostic:
Prognosticul virozelor este în general bun, cu dispariţia simptomelor
într-un interval de 8 – 10 zile.
Complicaţiile sunt rare,apar doar dacă viroza durează mai mult timp.
Miocardita – foarte rar, viruşii pot cauza şi inflamarea muşchiului
cardiac, care se manifestă cu aritmii, dispnee şi fatigabilitate.
Suprainfecţia bacteriană – simptomele din viroză pot fi aggravate
de o infecţie suplimentară de etiologie bacteriană.
Diseminarea bacteriilor poate provoca următoarele boli:
a) Otită medie acută (inflamarea urechii medii);
b) Sinuzită acută (inflamarea sinusurilor paranazale);
c) Pneumonie (inflamarea pulmonului).
 Evoluţie:
În evoluţia unei viroze respiratorii se pot desprinde clinic 2 faze:
 Faza iniţială, pur virală: în care simptomatologia este “pur virală” (ex: stadiul
iniţial de coriză apoasă în guturai; pneumoniile interstiţiale, virale, din perioada
iniţială a rujeolei; stadiul iniţial al bronşitei virale, cu tuse uscată).
 Faza a doua, de suprainfecţie bacteriană: în care simptomatologia virală se
încurcă cu cea bacteriană, predominând una sau alta. Această fază se recunoaşte
în evoluţia guturaiului prin apariţia secreţiei purulente, în evoluţia bronşitelor
virale, a pneumoniilor virale, care devin “mixte”.

 Tratament:
Având în vedere faptul că viruşii nu sunt sensibili la antibiotic,
tratamentul virozelor respiratorii este simptomatic.
15
 Tratamentul medicamentos:
- tablete expectorante: Brofimen tb/per os;
- antitermice: Paracetamol tb/ per os;
- antalgice: Algocalmin tb/per os;
- tablete de supt: Propolis cu vit. C tb/per os.
Tratamentul profilactic constă în:
- vaccinare;
- izolarea bolnavilor şi suspecţilor;
- supravegherea tuturor colectivităţilor (şcoli, spitale,cămine).
Măsuri generale în tratamentul virozelor respiratorii:
 repaus fizic;
 inhalaţii umede cu abur de muşeţel;
 băuturi fierbinţi cu miere de albine;
 menajarea vocii.

16
 Ingrijiri generale acordate de catre asistentul medical

- Internarea bolnavului

Internarea în spital constituie un eveniment important în viaţă bolnavului; el se

desparte de mediul sau obişnuit şi este nevoit să recurgă la ajutorul unor oameni
străini.

Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie.

Bolnavii internaţi sunt înscrişi la Biroul serviciului de primire în registrul de
internări, unde se completează şi foaia de observaţie clinică cu datele de
identitate ale bolnavului.

Bolnavii vor fi examinaţi la internare de medicul de garda, care va culege datele

anamnetice de la bolnav sau însoţitor şi le va notă în foaia de observaţie,
stabilind diagnosticul prezumtiv necesar şi din punctul de vedere al dirijării
bonavului în secţiile de spital. În vederea examinării clinice, efectuată de
medicul de garda, asistenţă medicală ajută bolnavul să se dezbrace.

După stabilirea diagnosticului prezumtiv şi repartizarea bolnavului în secţie,

asistenţă medicală însoţeşte bolnavul la baie, îl ajută să se dezbrace, observă
tegumentele şi fanerele (la nevoie deparazitează bolnavul), îl ajută să-şi facă baie
(dacă acesta nu poate), apoi îl conduce în camera de îmbrăcare unde îl ajută să se
îmbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat).

17
Hainele bolnavului vor fi preluate şi înregistrate cu grijă în vederea
înmagazinării, eliberându-se bolnavului sau însoţitorului un bon de preluări (la
nevoie şi hainele vor fi supuse deparazitării).

Astfel pregătit, asistenţă conduce bolnavul la salon unde îl prezintă celorlalţi

pacienţi, îl informează asupra regulamentului de ordine interioară a spitalului şi
îl ajută să se aşeze în patul pregătit cu lenjerie curată.

După ce a fost culcat bolnavul în pat, asistenţă medicală întocmeşte foaia de

temperatura, determina greutatea bolnavului, măsoară T0, pulsul, T.A., iar datele
obţinute le notează în foaie de observaţie.

Asistenţă medicală va linişti şi membrii familiei pacientului, asigurându-i asupra

îngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia în spital, comunicandu-le
numărul salonului în care a fost internat bolnavul şi orarul vizitelor.

Primirea bolnavilor în secţie şi iniţierea lor în obiceiurile secţiei, reprezintă un

moment hotărâtor în câştigarea încrederii bolnavului în personalul medico-
sanitar.

- Asigurarea conditiilor de mediu

-Confortul

Regimul terapeutic de protecţie urmăreşte să creeze condiţii de spitalizare care

să le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunăstare psihică şi fizică.
Secţiile cu paturi, cu ceea ce intră în dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie să
aibă un aspect plăcut. Salonul bolnavilor, va îndeplini pe lângă cerinţele de
igienă, cerinţele estetice şi de confort.

Orientarea camerelor de spital este indicat să se facă spre sud-est, sud sau sud-
vest. Paturile distantate, astfel că bolnavii să nu se deranjeze unii pe alţii.

-Aerisirea

Se face prin deschiderea ferestrelor dimineaţă după toaletă bolnavului, după

tratamente, vizită medicului, după mese, vizitatori şi ori de câte ori este cazul.
Pentru confortul olfactiv se vor pulveriza substanţe odorizante.

18
Umidificarea aerului din încăpere, într-un procent de 55-60%, este absolut
obligatoriu să se facă, pentru că o atmosfera prea uscată, irită căile respiratorii
superioare.

Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie să prezinte cel puţin
¼ din suprafaţă salonului.

Încălzirea se realizează prin încălzire centrală. Temperatura se controlează

continuu cu termometre de camera, pentru a se realiza: în saloanele de adulţi o
temperatura de 18-19 ºC şi în saloanele de copii 20-23 ºC.

Liniştea este o altă condiţie care trebuie asigurată bolnavilor internaţi, pentru că
pacientul poate fi iritat cu uşurinţă de zgomot. Somnul este un factor terapeutic
foarte important, trebuind să fie profund şi mai îndelungat, decât cel obişnuit.

-Asigurarea igienei

Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate
de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului.

Constă în menţinerea pielii în stare de curăţenie perfectă şi în prevenirea apariţiei

leziunilor cutanate, fiind o condiţie esenţială a vindecării .

Toaletă pacientului poate fi :

- zilnică pe regiuni ;

- săptămânală sau baia generală

În funcţie de tipul pacientului acesta :

- nu are nevoie de ajutor ;

- are nevoie de sprijin fizic şi psihic ;

- are nevoie de ajutor parţial ;

- necesită ajutor complet .

Obiective :

19
● îndepărtarea de pe suprafaţă pielii a stratului cornos descuamat şi impregnat cu
secreţiile glandelor sebacee şi sudoripare;

● deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ;

● înviorarea circulaţiei cutanate şi a întregului organism ;

● producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizează mobilizarea

anticorpilor ;

● liniştirea bolnavului, crearea unei stări plăcute de confort ;

● se verifică temperatura ambianţa, pentru a evita răcirea bolnavului ;

● se evita curenţi de aer prin închiderea geamurilor şi a uşilor

● se izolează bolnavul de anturajul sau ;

● se pregătesc în apropriere materialele necesare toaletei, schimbării lenjeriei, a

patului şi a bolnavului pentru a preveni escarele ;

● bolnavul va fi dezbrăcat complet şi se va acoperi cu cearşaf şi pătură ;

● se descoperă progresiv numai partea care se va spală ;

● se stoarce corect buretele sau mănuşă de baie, pentru a nu se scurge apă în pat
sau pe bolnav ;

● se săpuneşte şi se clăteşte cu o mâna fermă, fără brutalitate pentru a favoriza

circulaţia sanguină ;

● apă caldă trebuie să fie din abundenţă, schimbată ori de câte ori este nevoie,
fără a se lasă săpunul în apă ;

● se insistă la pliuri, sub sâni, la mâini şi în spaţiile interdigitale, la coate şi axile

● se imobilizează articulaţiile în toată amplitudinea lor şi se masează zonele

predispuse escarelor;

● ordinea în care se face toaletă pe regiuni: spălat, clătit, uscat ;

20
● se mută musamaua şi aleză de protecţie în funcţie de regiunea pe care o
spălăm .

-Alimentatia bolnavului

Regimul alimentar va fi început numai cu lichid, apoi de consistentă moale

pentru a putea fi înghiţit de bolnav, adesea el având probleme de deglutitie şi de
masticaţie. În funcţie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:

● activ

● pasiv

Alimentaţia pasivă

● se aşează pacientul în poziţie semisezand cu ajutorul rezematorului de pat sau

în decubit dorsal cu capul uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura deglutitia;

● i se protejează lenjeria cu un prosop curat ;

● se aranjează un prosop în jurul gâtului ;

● se adaptează măsuţă la pat şi i se aşează mâncarea astfel încât să vadă ce i se

introduce în gură ;

● asistenţă se aşează în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu pernă ;

● verifică temperatura alimentelor ;

● îi serveşte supă cu lingură sau din cană cu cioc, taie alimentele solide ;

● supraveghează debitul lichidului pentru a evita încărcarea peste puterile de

deglutitie ale pacientului ;

● este şters la gură, i se aranjează patul ;

● se îndepărtează eventualele resturi alimetare care ajunse sub bolnav pot

contribui la eventualele escare ;

● acoperă pacientul şi aeriseşte salonul;

21
-Pregătirea bolnavului pentru explorări

-Pregătirea psihică a bolnavului:

Atitudinea faţă de bolnav trebuie să reflecte dorinţa permanentă de a-l ajută;

crearea climatului favorabil; atitudinea apropiată constituie factorii importanţi ai
unei bune pregătiri psihice.

În preajma examinărilor de orice natură, asistenţă medicală trebuie să

lămurească bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinărilor, căutând să
reducă la minimum durerile.

Bolnavul nu trebuie indus niciodată în eroare, căci altfel îşi va pierde încrederea
în noi.

Dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului:

Bolnavul nu trebuie să stea complet dezvelit în faţă oricărei examinări, însă

dezvelirea parţială a suprafeţelor de examinat prin tragerea şi răsucirea cămăşii
la gâtul bolnavului nu trebuie practicată căci această poate ascunde o serie de
simptome importante.

După terminarea examenului clinic bolnavul trebuie îmbrăcat în lenjeria de

spital. Îmbrăcarea şi dezbrăcarea trebuie efectuate cu foarte mult tact şi fineţe
pentru a nu provoca dureri.

22
-Supravegherea bolnavului

-asistenţă va vizită bolnavul cât mai des, chiar fără solicitare;

-va urmări şi notă manifestările patologice cum sunt: hemoragii, manifestări de

comportament, contracţii sau convulsii şi le va raporta medicului;

-va notă volumetric eliminările de lichide;

-asistenţă va determina densitatea fiecărei emisii de urină şi o va notă în F.O.;

-va urmării TA, P, R, T°, iar în cazurile de constipaţie va face clismă evacuatoare.

-Administrarea tratamentului

Administrarea tratamentului se face respectînd condiţiile de igienă, doză

recomandată de medic şi orarul. Pentru o administrare lejeră se utilizează calea
intravenoasă cu ajutorul unei branule,această scutind pacientul de multiple
înţepături.De asemenea,asistenţă medicală va educa pacientul să evite
automedicaţia.

Monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative

a. Pulsul

Poate fi luat pe orice arteră accesibilă palpării care poate fi comprimată pe un

plan osos(arteră radială,temporală,carotidă,femurală,humerală,pedioasa
posterioară).

Pacientul va fi în repaus fizic şi psihic timp de 10-15 minute înainte de

numărare.Se reperează şanţul radial la extremitatea distală a antebraţului în
continuarea policelui.

Palparea pulsului se face cu vîrful degetelor index,mediu şi inelar de la mînă

dreapta. Se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete
pînă la perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizează
23
cu ajutorul policelui care îmbrăţişează antebraţul la nivelul respectiv.Numărarea
se face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.

Notarea în foaia de temperatura se face cu pix roşu, pentru fiecare linie

orizontală socotindu-se patru pulsaţii.

Valorile normale la adult fiind între 60-80 pulsaţii/minut.

b. Tensiunea arterială

Pentru măsurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregătit fizic şi psihic.

Se aplică manşetă sprijinită şi în extensie cu braţul,se fixează membrană

stetoscopului pe arteră humerală sub marginea interioară a mansetei.Se introduc
olivele stetoscopului în urechi, se pompează aer în manşetă pneumatică cu
ajutorul parei de cauciuc pînă la dispariţia zgomotelor pulsatile. Se decomprimă
progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei pînă cînd se percepe
primul zgomot arterial care reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime. Se
reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi
consemnată. Se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice, se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul
manometrului în momentul în care zgomotele dispar,această valoare
reprezentând tensiunea arterială minimă.

Se notează în foaia de temperatura valorile obţinute cu linie orizontală de culoare

roşie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc
liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat.

Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterială maximă 115-140 mmHg iar
tensiunea arterială minimă 75-90 mmHg.

c. Respiraţia

În timpul măsurării respiraţiei pacientul va fi aşezat în decubit dorsal fără a

explică tehnică ce urmează să fie efectuată cu palmă mîinii pe suprafaţă palmară
pe torace.Se numără inspiraţiile timp de un minut.Aprecierea respiraţiei se poate

24
face prin simplă observare a mişcărilor respiratorii prin ridicarea şi revenirea
toracelui la normal.

Pe foaia de temperatura se notează cu verde,fiecare linie orizontală reprezentînd

două respiraţii.

Valorile normale la adult: seară 20 respiraţii/minut, dimineaţă 18 respiraţii/minut.

d. Diureza

Pentru determinarea cantităţii de urină emisă în 24 de ore se va instrui pacientul

să urineze numai în urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate vor fi bine
acoperite şi ţinute la răcoare pentru a împiedică procesele de fermentaţie.

Alături de înregistrarea valorii diurezei se va notă şi cantitatea de lichide

ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate şi cele eliminate reflectă
bilanţul circulaţiei apei în organism.

Valoarea normală este circa 1500 ml/24 de ore.La bărbaţi este de 1200-1800
ml/24 de ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.

Externarea pacientului

Pentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie să

fie o preocupare, aşa cum s-a arătat că trebuie să fie şi primirea acestuia.

Un segment mare al bolnavilor nu ridică probleme la externare, ei cunosc dată

externării, se pot deplasa singuri însă cu dificultate din cauza parezelor a diferite
porţiuni ale corpului.

În aceste situaţii, asistentul medical specialist trebuie să se ocupe că formele de

externare efectuate de medic să ajungă la bolnavi la timp, să dea unele lămuriri
suplimentare, dacă bolnavul nu a înţeles perfect lămuririle date şi scrise de
medic şi, prin atitudinea să, să arate bolnavului preocuparea pe care o are faţă de
el până în momentul când acesta părăseşte spitalul.

25
 OBIECTIV 3: ROLUL AUTONOM SI DELEGAT AL
ASISTENUTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU
VIROZĂ RESPIRATORIE

Fisa tehnica 1 Măsurarea şi notarea temperaturii

Definiţie:
Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organism,
generatoare de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Scop:
- Descoperirea unor modificări patologice ale valorii temperaturii corpului.
Locul de măsurare:
 Cavităţi semiînchise:
- axilă;
- plica inghinală;
- cavitatea bucală.
 Cavităţi închise:
- rect;
- vagin.

26
Materiale necesare:
 termometru maximal individual;
 casoletă mică cu tampoane de vată şi tifon nesterile;
 prosop individual;
 săpun sau detergenţi;
 pahar cu ¾ sol. De cloramină 1%- 5%;
 tavă medicală;
 sticlă cu ulei de vaselină;
 creion sau pix albastru;
 foaie de observaţie;

Măsurarea temperaturii
Nr. Etape de execuţie Timpi de execuţie
Crt.
1. 1.1. se pregătesc materialele necesare;
Pregătirea materialelor şi 1.2. termometrul se verifică pentru a-i observa
instrumentelor integritatea, funcţionalitatea şi dacă mercurul
este coborât în rezervor;
1.3. Se şterge termometrul de soluţia
dezinfectantă (irită tegumentele)
2. 2.1. se anunţă bolnavul;
Pregătirea psihică şi fizică a 2.2. se aşează bolnavul în decubit dorsal,
bolnavului confortabil, cu capul pe pernă sau în poziţie
şezândă, pe scaun.

27
 A.1. se ridică braţul bolnavului;
A.2. se şterge bine axila bolnavului prin
tamponare cu prosopul;
A.3. termometrul se ţine ca un creion în
poziţia pentru scris;
A.4. se aşează termometrul cu rezervorul de
mercur pe pielea centrului axilei, paralel cu
toracele;
A.5. se apropie braţul bolnavului de trunchi
A) Măsurarea cu antebraţul flexat pe suprafaţa anterioară a
în axilă toracelui;
A.6. se menţine termometrul timp de 10
minute;
A.7. se scoate termometrul din axila
bolnavului şi se aşează pe tava medicală;
A.8. bolnavul este aşezat în poziţie comodă;
A.9. se şterge termometrul cu o compresă
uscată şi se citeşte gradaţia;
3. Efectuarea B.1. ţinut strâns ca un creion, termometrul se
tehniciii scutură cu mişcări rapide pentru ca mercurul
B)Măsurarea în să coboare în rezervor;
cavitatea bucală B.2. se aşează termometrul la loc;
(se folosesc B.3. se lubrefiază termometrul cu apă rece;
termometre B.4. se introduce termometrul în cavitatea
utilizate numai în bucală sub limbă;
acest scop) B.5. se atrage atenţia bolnavului să păstreze
gura închisă timp de 5 minute; să nu spargă
termometrul cu dinţii;
B.6. se scoate termometrul şi se citeşte.
C.1. se lubrefiază bulbul termometrului cu
ulei de vaselină;
C.2. a) când bolnavul ştie şi poate îşi
introduce singur termometrul în rect;
b) când bolnavul nu poate, aşezat în
C)Măsurarea decubit dorsal sau lateral, i se introduce uşor
rectală bulbul termometrului în rect cu mişcări de
rotaţie;
C.3. se menţine termometrul timp de 3
minute;
C.4. se scoate termometrul şi se şterge cu un

28
 tampon cu vată şi alcool;
C.5. se citeşte gradaţia.
4. 4.1.în „Carnetul de observaţii medicale
independente” se notează numele bolnavului,
Notarea cifrică salonul, patul, data, valoarea cifrică a
temperaturii obţinută
5. 5.1. se notează grafic cu un punct de culoare
albastră, în foaia de temperatură pe verticala
corespunzătoare datei şi timpului;
Notarea grafică 5.2. pentru fiecare diviziune a foii se socotesc
două diviziuni de grad;
5.3. se uneşte cu valoarea anterioară printr-o
linie albastră, obţinându-se astfel curba
termică.
6. 6.1. temperatura normală(fiziologică):
Interpretarea rezultatelor 36°-37°C stare afebrilă
6.2. valori patologice:
- hipertermie:
- 37°-38° subfebrilitate
- 38°-39° febră moderată
- 39°-40° febră ridicată
- 40°-41° hiperpirexie
- hipotermie: sub 36°
7. 7.1. se scutură termometrul până când
mercurul coboară în rezervor;
Reorganizarea locului de muncă 7.2.se spală termometrul cu apă curentă şi
săpun lichid (detergenţi);
7.3.se spală paharul şi se schimbă soluţia
dezinfectată;
7.4.se introduce termometrul în pahar.

29
 Fisa tehnica 2 Alimentarea activă în salon, la pat

În funcţie de starea generală, pacientul mănâncă singur, fără ajutor,

alimentele oferite.
Alimentarea activă în salon, la pat:
Materialele necesare: tavă, cană de supă, farfurie, tacâmuri, pahar cu apă,
şerveţele de masă, coşuleţ de pâine, feţe de masă.
Tehnica:
 se pregăteşte salonul ca pentru alimentarea în salon la masă;
 se aşează pacientul în poziţie confortabilă, semişezând sau şezând cu ajutorul
rezemătorului de pat sau perne;
 se protejează lenjeria de pat cu muşama;
 se aşează peste muşama un lighean;
 i se oferă pacientului săpunul şi i se toarnă apă să se spele;
 i se oferă prosopul să-şi şteargă mâinile;
 se îndepărtează materialele folosite;

30
 se adaptează masa special la pat, acoperită cu faţă de masă sau o tavă acoperită
cu şerveţel, se aşează pe genunchii pacientului, peste pătura acoperită cu aleză;
 se aşează în jurul gâtului un prosop;
 asistenta îmbracă halatul de protecţie;
 se spală pe mâini şi serveşte masa la fel ca în salon;

Fisa tehnica 3. PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU

RADIOSCOPIE, RADIOGRAFIE

1. Pregătirea psihică a pacientului:

 se anunţă pacientul, explicându-i-se condiţiile în care se va face examinarea
(cameră în semiobscuritate);
 pacientul va fi condus la serviciul de radiologie;
 se explică pacientului cum trebuie să se comporte în timpul examinării (va
efectua câteva mişcări de respiraţie, iar radiografia se face în apnee, după o
inspiraţie profundă).
2. Pregătirea fizică a pacientului:
 se dezbracă complet regiunea toracică (părul lung al femeilor se leagă pe
creştetul capului); se îndepărtează obiectele radioopace;
 se aşează pacientul în poziţie ortostatică cu mâinile pe şolduri şi coatele aduse
înainte (fără să ridice umerii) în spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran
sau caseta care poartă filmul;

31
 când poziţia vertical este contraindicată se aşează pacientul în poziţie şezând sau
în decubit;
 în timpul examenului radiologic se ajută pacientul să ia poziţiile cerute de medic.
Sugarii şi copiii mici se fixează prin înfăşare pe un support de scânduri sau se
suspend în hamuri (pentru a nu se iradia persoana care l-ar susţine).

3. Îngrijirea pacientului după examen:

 pacientul va fi ajutat să se îmbrace; după terminarea examenului radiologic va fi
condus la pat;
 se notează în foaia de observaţie examenul radiologic efectuat, data.

32
 Fisa tehnica 4 Injecţia subcutanată
Definiţie:
Injecţia subcutanată reprezintă introducerea în organism a unor substanţe
izotonice lichide, nedureroase prin intermediul unui ac care pătrunde în ţesutul
celular subcutanat.
Scopul:
 terapeutic: injectarea soluţiei izotonice cristaline dizolvată sau în perfuzie
subcutanată în scopul hidratării organismului.

33
 Executarea tehnicii:
 asistenta îşi spală mâinile;
 dezinfectează locul injecţiei;
 pentru injecţia pe faţa externă a braţului, poziţia pacientului este şezând, cu
braţul sprijinit de şold;
 se prinde seringa pregătită, ca pe un creion,în mâna dreaptă;
 se face o cută a pielii între indexul şi policele mâinii stângi, care se ridică după
planurile profunde;
 se pătrunde brusc, cu forţă la baza cutei,longitudinal 2 – 4 cm;
 se verifică poziţia acului prin retragerea pistonului, dacă nu s-a pătruns într-un
vas sangvin;
 se injectează lent soluţia medicamentoasă, prin apăsarea pistonului cu policele
mâinii drepte;
 se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul injecţiei, masându-se
uşor,pentru a favoriza circulaţia şi deci resorbţia medicamentului.
Accidente:
- durere violent prin lezarea unei terminaţiuni nervoase;
- ruperea acului;

34
- hematom prin lezarea unui vas mai mare;
Intervenţii:
- se retrage acul puţin spre suprafaţă;
- extragerea manual sau chirurgicală a acului;
- se previne, prin verificarea poziţiei acului înainte de injectare.
De ştiut:
- locurile de elecţie ale injecţiei se vor alterna, pentru a asigura refacerea
ţesuturilor în care s-a introdus substanţa medicamentoasă;
De evitat:
- injecţia în regiunile infectate sau cu modificări dermatologice.

35
 OBIECTIV 4: PROCESUL DE ÎNGRIJIRE AL UNUI BOLNAV CU
VIROZĂ RESPIRATORIE

Caz 1

Interviu
1. Interviul:
- Data internării: 15. 02. 2013
- Numele şi prenumele: S.C.
- Vârsta: 32 ani
- Sex: F
- Situaţia profesională: casnică
- Greutate: 67 kg
- Înălţime: 1,67 m
- Starea civilă: căsătorită
- Copii: 2
- Localitatea de domiciliu: Iaşi
- Religia: ortodoxă
- Naţionalitate: română

2. Motivele internării:
- dispnee;
- tuse productivă;
- febră;
- transpiraţii;

3. Istoricul bolii:
Pacienta este recunoscută cu repetate suprainfecţii bronşice în sezonul
rece pentru care a făcut tratament ambulator. De două săptămâni tusea se
intensifică şi sputa devine mucopurulentă, face tratament ambulator cu
Tetraciclină şi Antitermice dar simptomele nu se ameliorează. De 2 – 3 zile face
febră până la 39ºC.

4. Examen clinic general:

Starea generală moderat alterată, tegumente – facies cianotic, mucoase –
limba saburală, ţesut celular subcutanat pe abdomen şi torace, sistem osteo –
articular integru, sistem ganglionar şi limfatic nepalpabil.

36
 Aparat respirator: torace cu diametrul mărit, hipersensibilitate
pulmonară, murmur vezicular aspru cu expir prelungit, raluri sibilante
diseminate.
Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice bine bătute, T.A.
120/70 mmHg, R =14 r/min, şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng, artere
periferice pulsatile.

5. Diagnostic: viroză respiratorie.

6. Externare:
Bolnava se internează cu dispnee, tuse productivă, hipersonoritate
pulmonară, raluri sibilante pe ambele arii pulmonare.
Se impune tratamentul bronhodilatator şi mucolitic ce ameliorează
simptomele.
La externare se recomandă continuarea tratamentului, evitarea prafului şi
umeze

Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei

Henderson

Nr. Nevoia Manifestări de Manifestări de Surse de dificultate

Crt. independenţă dependenţă
1. A respira şi a - 16 r/min; - dispnee; tuse iritativa -boala actuală;
avea o bună
circulaţie
2. A mânca şi a - bolnava se poate -dietă desodată; -administrare de
bea alimenta singură; cortizon;

37
3. A elimina -tranzit intestinal - -
fiziologic;
-micţiuni fiziologice;
-eliminare fără dificultate;

4. A se mişca şi a -autonom -ortopnee, poziţie şezând -boala actuală;

menţine o la marginea patului;
bună postură
5. A dormi şi a se - -bolnava prezintă o stare -dispnee;
odihni de somnolenţă + astenie
psihică şi fizică; somn
neodihnitor;
6. A se îmbrăca -bolnava se îmbracă şi se - -
şi a se dezbracă singură;
dezbrăca
7. A fi curat, a -bolnava îşi satisface - -
proteja singură nevoile,
tegumentele şi tegumentele sunt curate;
mucoasele

8. A menţine T°C - -38,2ºC -infecţie respiratorie;

corpului în
limite normale
9. A evita -nevoia este satisfăcută - -
pericolele fiind adaptată la mediu;

10. A comunica -pacienta comunică cu - -

ceilalţi;
11. A se realiza - -diminuarea interesului; -boala actuală;

12. A se recrea -discută cu anturajul; -stare de încordare; -boala actuală;

13. A învăţa -învaţă să se acomodeze - -

la noua situaţie;

14. A-şi practica -pacienta merge la capelă - -

38
 religia

C. Plan de îngrijire
DATA PROBLEM OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
E

15.02. -dispnee -combaterea - bolnava este primită în secţia -starea generală

2013 dispneei medicală şi instalată în salon; alterată;
-se asigură un microclimat -dispnee;
confortabil; -bolnava este
-bolnava se aşează în poziţie cooperantă, se
semişezândă; poate purta un
-se linişteşte bolnava explicându-i dialog cu ea în
că această boală este trecătoare; care să-şi
-se măsoară şi se notează funcţiile exprime
vitale şi vegetative: sentimentele,pro
T = 39ºC; blemele în
T.A. = 120/70 mm Hg; legătură cu
Puls = 120 p/min; boala;
R = 14 r/min;
-starea generală
-tuse cu -se învaţă bolnava să colecteze alterată, bolnava
expectoraţie -combatere sputa, să tuşească în batistă; prezintă în
-Brofimen cp 2 per os; continuare tuse
cu expectoraţie;
-febră şi -combatere -antitermice, Algocalmin, -bolnava
transpiraţie Paracetamol cp 3 per os; prezintă febră de
-se şterge bolnava de transpiraţie şi 39ºC;
se acordă îngrijiri igienice
tegumentare şi lenjerie curată şi
uscată ;

- cefalee -combatere -se asigură bolnavei cameră aerisită -bolnava

şi liniştită; prezintă în

39
 -se administrează antalgice, continuare
Algocalmin şi Diazepam; cefalee, ce o
împiedică să se
-se măsoară şi se notează funcţiile odihnească;
16.02. vitale şi vegetative:
2013 -dispnee -combatere Td = 36,4ºC; -starea generală
este alterată,
Ts = 36,7ºC bolnava acuză
Puls = 92 b/min; dispnee;
R = 21 r/min; -rezultatul
T.A. = 130 /70mm Hg analizelor:
-se administrează tratament prescris glicemie = 83
de medic; mg%
-aerisirea salonului şi gimnastica Uree = 49 mg%
respiratorie; Fb = 365 mg%
-poziţia bolnavei este ortopneică;
-tuse cu -combatere -starea generală
expectoraţie -se învaţă bolnava să colecteze uşor ameliorată,
sputa şi să tuşească în batistă; tusea s-a mai
-Brofimen cp 2 /zi, tb expectorante redus;
VI oral;
-insomnii -combatere -bolnava nu se
-bolnava să fie liniştită se poate odihni din
administrează Romergan 1 – 2 tb cauza cefaleei;
oral;
-cefalee -combatere -cefaleea a fost
-camera aerisită şi liniştită; diminuată;
-administrare de antinevralgic; -bolnava se
simte mai
liniştită;
-dispnee -combatere -starea generală
-se măsoară şi se notează funcţiile este alterată,
vitale şi vegetative: bolnava acuză
Td = 36,4ºC; dispnee;
17.02. -rezultatul
2013 Ts = 36,7ºC analizelor:
Puls = 92 b/min; Glicemie = 83
R = 21 r/min;

40
 - T.A. = 130 /70mm Hg mg%
-se administrează tratament prescris Uree = 49 mg%
de medic, poziţia bolnavei este Fb = 365 mg%
ortopneică realizând gimnastica
respiratorie iar camera fiind -stare generală
aerisită; uşor ameliorată,
-tuse cu -combatere tusea s-a mai
expectoraţie -se învaţă bolnava să colecteze redus;
sputa şi să tuşească în batistă;
-Brofimen cp 2 /zi, tb expectorante
VI oral;
-cefaleea a fost
-cefalee -combatere -camera aerisită şi liniştită; diminuată;
-administrare de antinevralgic; -bolnava este
mai liniştită;

-insomnii -combatere -bolnava să fie liniştită se -bolnava nu se

administrează Romergan 1 – 2 tb poate odihni din
oral; cauza cefaleei;

-dispnee -combaterea -se măsoară şi se notează funcţiile

vitale şi vegetative: -starea generală
Td = 36,4ºC; este alterată,
bolnava acuză
18.02. Ts = 36,7ºC dispnee;
2013 Puls = 92 b/min; -rezultatul
R = 21 r/min; analizelor:
T.A. = 130/70 mm Hg Glicemie = 83
-se administrează tratament prescris mg%
de medic, poziţia bolnavei este Uree = 49 mg%
ortopneică realizând gimnastica Fb = 365 mg%
respiratorie iar camera fiind
aerisită;
-tuse cu -combatere -stare generală
expectoraţie -se învaţă bolnava să colecteze uşor ameliorată,
sputa şi să tuşească în batistă; tusea s-a mai
-Brofimen cp 2 /zi, tb expectorante redus;
VI oral;

41
 -camera aerisită şi liniştită; -cefaleea a fost
-cefalee -combatere -administrare de antinevralgic; diminuată,
-bolnava să fie liniştită se bolnava fiind
-insomnie -combatere administrează Romergan 1 – 2 tb mai liniştită
oral;
-bolnava nu se
-se măsoară şi se notează funcţiile poate odihni din
-dispnee -combatere vitale şi vegetative: cauza cefaleei;
Td = 36,4ºC; -starea generală
este alterată,
Ts = 36,7ºC bolnava acuză
Puls = 92 b/min; dispnee;
R = 21 r/min; -rezultatul
T.A. = 130/70 mm Hg analizelor:
19.02 -se administrează tratament prescris Glicemie = 83
2013 de medic, poziţia bolnavei este mg%
ortopneică realizând gimnastica Uree = 49 mg%
respiratorie iar camera fiind Fb = 365 mg%
aerisită;
-stare generală
-tuse cu -combatere -se învaţă bolnava să colecteze uşor ameliorată,
expectoraţie sputa şi să tuşească în batistă; tusea s-a mai
-Brofimen cp 2 /zi, tb expectorante redus;
VI oral;
-cefalee -combatere -camera aerisită şi liniştită; -cefaleea a fost
-administrare de antinevralgic; diminuată,
Caz 2.

Date pacient:

- Nume si prenume: C.I.;

- Nationalitate: romană;
- Vârsta: 17 ani;
- Grupa sanguină: B(III);
- Sexul: feminin.

42
Date variabile:

- Domiciliu: BUCURESTI
- Condiţii de locuit: corespunzătoare,
Data internării: 25 03 2013;

Data externării: 30 03 2013;

Numărul zilelor de spitalizare: 5 zile;

Diagnosticul la internare: Viroza respiratorie

Motivele internării:

obstrucţie nazală,

tuse seacă,

agitaţie,

refuzul alimentaţiei.

Anamneză:

AHC: fără importanţă;

Condiţii de viaţă bune.Locuinţă corespunzătoare.

Istoricul bolii:

Din afirmaţiile mamei, boala a debutat brusc, în urmă cu 3 ZILE cu obstrucţie nazală, strănut,
tuse, refuzul alimentaţiei. Pentru aceste motive s-a adresat medicului şi a fost internată pentru
investigatii

43
Antecedente personale patologice: 2 rinofaringite tratate prin medicul de familie;

Examen clinic obiectiv:

Stare generală influenţată;

Talie 155 cm;

Greutate: 48 kg;

Stare de nutriţie: bună;

Tegumente şi mucoase: calde, moderată cianoza;

Pliu cutanat elastic;

Ţesut adipos subcutanat: normal reprezentat;

Sistem ganglionar: nepalpabil;

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional;

Aparat respirator:

- obstrucţie nazală, tuse seacă, tiraj intercostal;

- torace normal conformat;

- vibbrţii vocale diminuat transmise;
- respiraţie aspră;
- ronchusuri bilateral.
Frecvenţa respiratorie: 20 r/minut.

Aparat cardio-vascular:

- aria precordială de aspect normal;

- măritate cardiacă în limite normale;

44
 - şoc apexian în spaţiul VI i.c. stg. pe l.m.c.;
- zgomote cardiace ritmice, clare;
- nu se percep zgomote supraadăugate.Frecvenţa cardiacă = 88 b/min.
Aparat digestiv:

- hiperemie faringiană:
- abdomen suplu, elastic, nedureros, mobil cu mişcările respiratorii.Tranzit intestinal
prezent.Ficat, splină în limite normale.
Aparat uro-genital:

- loji renale libere, nedureroase, micţiuni spontane;

- organe genitale externe de aspect normal;
Otic: normal;

SNC: reflexul MORO prezent;

Anamneza asistentei medicale

1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:

Pacienta prezintă obstrucţie nazală, tuse tiraj intercostal. R=25 r/min, P=100b/min;

2.Nevoia de amănca şi a bea:

Pacienta refuză alimentaţia din cauza obstrucţiei nazale, este inapetent.

3.Nevoia de a elimina:

Pacienta nu prezintă diureza în limite normale

, prezintă 1 scaun pe zi normal.

4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:

Pacienta prezintă stare generală alterată, cu diminuarea mişcărilor active.

45
5.Nevoia de a dormi şi de a se odihni:

Pacienta se trezeşte din cauză că nu poate respira pe nas, nu prezintă un somn odihnitor.

6.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:

Din cauza durerii, pacientaa este ajutată de mamă să se îmbrace.

7.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:

Pacienta prezintă febră 38 grade C, tegumentele sunt calde.

8.Nevoia de a păstra tegumentele curate şi intacte:

Pacienta prezintă hiperemie faringiană, tegumentele sunt calde, igiene fiind asigurată de către
mamă.

9.Nevoia de a evita pericolele:

Datorită durerii si depresiei pacienta este predispusă la pericole

10.Nevoia de a comunica:

Pacienta prezintă jenă faţă de personalul medical, este speriată şi ca atare comunică puţin.

11.Nevoia de a se realiza:

Din cauza afectiunii va fi ajutată de mamă să se realizeze.

12.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe:

Pacienta este de religie ortodoxă

13.Nevoia de a se recreea:

Pacienta prezintă disconfort din cauza bolii.

14.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea:

Cunoştinţe insuficiente ale mamei.

46
Identificarea datelor:

- Nevoia de a respira;
- Nevoia de a mânca si de a bea;
- Nevoia de a-şi menţine temperatura in limite normale;
- Nevoia de a evita pericolul;
- Nevoia de a elimina;
- Nevoia de a se mişca;
- Nevoia de a comunica;
- Nevoia de a se recrea;
- Nevoia de a se odihni;
- Nevoia de a învăţa.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nume şi prenume: C.I.

Diagnostic: Viroza respiratorie

47
 DATA DIAGNOSTIN OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
G DE
NURSING

20.03.201 Imobilitate Pacienta să -am efectuat un -mama a înţeles

3 aibă tonusul program de exer-ciţii impor-
Cauza muscular şi fizice în funcţie de
forţa cauza imo- tanţa efectuării
Hipertermie progra-
musculară
Manifestări păstrate bilizării şi de
capacitatea pacientei mului de
Diminuarea exerciţii;
mişcărilor (exerciţii fizice de
extensie, flexie, -pacienta începe
normale să aibă tonusul
rotaţie, încrucişarea muscular
membrelor superioare adecvat, dar
şi inferioare, de ridicare încă mai are
şi coborâre a copilului nevoie de ajutor
în şezut, apoi culcat pe din partea
spate); personalului
medical dar şi al
-am schimbat poziţia mamei.
pacientei la

fiecare 2 ore punând-o

într-o pos-

tură adecvată;

-am educat mama ca în

afară de masaj şi
exerciţii fizice, călirea
or-

ganizmului este
importantă pentru

întărirea rezistenţei
lui,realizându-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.

48
20.03.201 Hipertermie Pacienta să-şi -am aerisit Pacienta încă
3 menţi-nă încăperea; mai pre-
Cauza temperatura
cor- -am asigurat lenjerie zintă
Sindrom febril lejeră, a- febră,valoarea
Manifestări pului în limite
fiziologi- decvată pentru a temperaturii
Tegumente şi permite schim- scăzând la
mucoa-se uscate, ce, să fie
echilibrată burile de căldură cu 37,9 grade C.
inapetenţă, mediul exterior;
facies vultuos hidroelectrolitic
şi să -am aplicat comprese
reci şi
aibă o stare de
bine împachetări reci;

fizic şi psihic. -am administrat

medicamente

prescrise de medic:
antitermice

şi antibiotice;

-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide
pentru a-i

asigura echilibrul
hidroelectroli-

tic;

-am schimbat des

lenjeria de

pat şi de corp pentru

menţinerea

igienei tegumentelor;

-am înregistrat

49
 temperatura în F.O.

20.03.201 Eliminare urinară Pacienta să fie -am efectuat zilnic -urina pacientei
3 echili-brată bilanţul hidric este de
inadecvată hidroelectrolitic
cantitativ şi acido-bazic, corectănd culoare
să nu prezinte dezechilibrul acido- galbenă,dar
şi calitativ
complicaţii bazic în funcţie de cantitatea nu
Cauza urinare, diureza rezerva alcalină, la este în limite
să fie indicaţia medicului; normale.
Proces infecţios
în limite -am cântărit zilnic
Manifestări
normale şi să pacienta;
Urina în cantitate fie echilibrată
mică psihic. -am asigurat igiena
corporală,

schimbând lenjeria
de pat şi de

corp ori de câte ori

este nevoie;

-am notat diureza în

F.O.

20.03.201 Dificultate în Pacienta să -am umezit aerul din Pacienta respiră

3 respi- respire li- încăpere cu ajutorul mai
vaselor cu apă puse
raţie ber, pe nas; să bine, dar încă
pre- pe calorifer sau cu mai pre-zintă
Cauza apă alcooli-zată; tuse, rinoree, se-
zinte mucoase creţii nazale,
prezenţa secreţiilor respi- -am administrat
nazale şi tahicardie, iar
profilactic în pri- ritmul respirator
traheobron- ratorii umede şi
inte- ma zi oxigen se apropie de
şice înaintea sevirii me- valori normale.
gre, să înghită
Manifestări fără di- selor şi după mese;
obstrucţie nazală, ficultate, să -am supravegheat în
ri-

50
 noree, tuse, cianoză prezinte căi permanen-ţă
permeabile şi o respiraţia sugarului
perioro-nazală şi pentru depistarea
puls bună respiraţie, unor complicaţii res-
să fie bine piratorii;
tahicardic. hidratată pentru
a i se fluidifica -am dezobstrurat
secre- căile respirato-

ţiile, să nu rii superioare prin

devină sur-să instilaţii naza-
de infecţie şi să
fie echilibrată le cu ser fiziologic;
psihic. -am efectuat
pacientei gimnas-

tica respiratorie;

-am instituit PEV

conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;

-am educat mama

pentru a folo-si
batista de unică
folosinţă pen-

tru evitarea
împrăştierii secreţii-
lor nazale.

20.03.201 Dificultate de a se Pacienta să -am aerisit salonul Pacienta are un

3 odihni prezinte un pentru reîn- somn
somn prospătarea aerului
Cauza corespunză-tor înainte de culcare şi liniştitor,
cantitativ şi am efectuat exercitii dormind 4 ore,
Obstrucţie dar încă mai
nazală,tu-se,mediul calita-tiv respiratorii;
corespunzător prezintă
spitalicesc. -am asigurat liniştea
vâr- treziri repetate
Manifestări şi am înlă-
stei în timpul
turat sursele

51
 Calitatea somnului luminoase pe tim-pul nopţii
nopţii;
Somn agitat
-am efectuat
pacientei o baie
caldă înainte de
culcare;

-am observat şi am
notat toate

schimbările care
survin în starea

pacientei;

-am observat
somnul, calitatea
acestuia, raportul
dintre starea

de veghe şi somn.

20.03.201 Dificultate în Paicenta să-şi -am explorat Pacienta a

3 alimen-taţie reia a-petitul, să preferinţele pacien- primit bine
înghită fără tratamentul şi
Cauza tei asupra regimul igieno-
dificultate şi să alimentelor, lăsând-o dietetic, dar încă
Lipsa poftei de fie echilibrată să aleagă după
mâncare, disfagie mai prezintă
hidroelec- gusturile sale, dificultate în a
Manifestări trolitic, respectând se alimenta prin
nutriţional şi contraindicaţia regi- lipsa poftei de
Refuză alimentaţia psihic mului,în vederea mâncare
înlocuirii unui

aliment cu altul;

-am administrat
tratamentul pre-scris
de madic;

-am administrat
regim hidroza-harat;

-am administrat

52
 lichide (ceaiuri) la
temperatura camerei,
în canti-tate mică, la
intervale egale de

timp;

-am alimentat
pacienta cu lingu-

riţa,stimulând-o să
mănânce;

-am asigurat
pacientei un climat
cald si confortabil;

-educ mama cum

trebuie să continue
alimentarea
pacientei.

20.03.201 Vulnerabilitate Pacienta să -am asigurat condiţii Pacienta este în

3 faţă de pericole benefici-eze de de mediu a siguranţă, find
un mediu de supravegheată
Cauza siguranţă, fără decvat pentru a evita permanent de
acci-dente si pericolele; mamă.
Vârsta mică
infcţii şi să fie -am plasat pacienta
Manifestări echilibrată în salon în funcţie de
psihic. starea sa, afecţiune şi
Predispoziţie la
accidente, răniri, receptivitate;
căderi si infecţii.
-am luat măsuri
sporite de evita-

re a transmiterii
infecţiilor în ca-zul
îmbolnăvirilor cu
boli trans-misibile;

-prin izolarea
pacientei respec-tând
circuitele, măsurile

53
 de igie-nă spitaliceşti
(sterilizare, cură-
ţenie, dezinfecţie);

-am favorizat
adaptarea pacien-

tului cu noul mediu.

20.03.201 Comunicare Pcienta să poată -am familiarizat Pacienta nu mai

3 inefici-entă folosi pacienta cu me-diul este speriată, nu
mijloacele de sau ambiant; mai prezintă
Cauza comu- teamă faţă de
-am asigurat un personalul
Speriată, prezintă nicare adecvate mediu de secu-ritate
tea-mă faţă de medical,
stării liniştit; devenind prie-
personalul medical.
şi vârstei sale, -am administrat tenoasă şi
Manifestări să co-munice tratamentul pre-scris comunică cu
cât mai mult cu de medic; acesta.
Comunică puţin
personalul
medical -am cercetat
posibilitatea de co-
şi să fie bine municare cu
echilibra-tă pacienta, furnizân-
psihic si fizic. du-i mijloacele de
comunicare, având o
atitudine prietenoasă,
abordând-o in
diferite jocuri;

-am învăţat mama să

utilizeze mijloacele
de comunicare con-
form posibilităţii
copilului.

20.03.201 Dificultate de a Pacienta să -am explorat ce Pacienta s-a

3 înde- prezinte o stare activităţi recreative îi antrenat în
de bună produc plăcere activităţile
plini activităţi dispozi-ţie şi pacientei; recreative, buna
recre-ative să-şi dispoziţie
amelioreze -am analizat şi am revenin-du-i şi
Cauza stabilit dacă acestea
condiţiile capătând

54
 Oboseală,slăbiciun fizice. sunt în concordanţă încrederea în
e cu starea sa fizică şi personalul
psihică adec-vată medi-cal, cât şi
Manifestări vârstei; a persoanelor
Inactivitate din jurul său.
-am organizat
activităţi recreati-ve
specifice pacientei
care să nu o
suprasolicite, să nu o
obo-sească, ci să-i
creeze o stare de
buna dispoziţie;

-am notat reacţiile şi

manifestările
pacientei cu referire
la sta-rea de
plictiseală şi tristeţe.

21.03.201 Imobilitate Pacienta să aibă -am efectuat un -mama a înţeles

3 to-nusul program de exerciţii importanţa
Cauza muscular şi for- fizice în funcţie de efectuării
Hipertermie ţa musculară cau-za imobilizarii şi progra-mului de
păstrate de capacitatea exerciţii;
Manifestări pacientei(exerciţii
fizice de ex-tensie -pacienta începe
Diminuarea să aibă tonusul
flexie, rotaţie,
mişcărilor normale muscular şi
încrucişa-rea
membrelor forţa musculară
superioare şi in- adecvată.
ferioare, de ridicare
şi coborâre a
copilului în şezut,
apoi culcat pe spate);

-am schimbat poziţia

pacientei la fiecare
2h punând-o într-o
postură adecvată;

-am educat mama ca

55
 în afară de masaj şi
exerciţii fizice căli-
rea organismului este
importan-tă pentru
întărirea rezistenţei
lui, realizându-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.

21.03.201 Hipertermie Pacienta să-şi -am aerisit Pacienta încă

3 menţi-nă încăperea; mai pre-
Cauza temperatura
cor- -am asigurat lenjerie zintă
Sindrom febril lejeră, a- febră,valoarea
Manifestări pului în limite
fiziologi- decvată pentru a temperaturii
Tegumente şi permite schim- scăzând la
mucoa-se uscate, ce, să fie
echilibrată burile de căldură cu 37,8 grade C.
inapetenţă, mediul exterior;
facies vultuos hidroelectrolitic
şi să -am aplicat comprese
reci şi
aibă o stare de
bine împachetări reci;

fizic şi psihic. -am administrat

medicamente

prescrise de medic:
antitermice

şi antibiotice;

-am administrat
pacientei cantitate
mare de lichide
pentru a-i

asigura echilibrul
hidroelectroli-

tic;

-am schimbat des

56
 lenjeria de

pat şi de corp pentru

menţinerea

igienei tegumentelor;

-am înregistrat
temperatura în F.O.

21.03.201 Eliminare Pacienta să fie -am efectuat zilnic -urina pacientei

3 urinară echili-brată bilanţul hidric este de
hidroelectrolitic
inadecvată şi acido-bazic, corectănd dezechilibrul culoare
cantitativ să nu prezinte acido- galbenă,diureza
complicaţii fiind la valori
şi calitativ bazic în funcţie de normale.
urinare, diureza rezerva alcalină, la
Cauza să fie indicaţia medicului;
Proces infecţios în limite -am cântărit zilnic
normale şi să pacienta;
Manifestări
fie echilibrată
Urina în psihic. -am asigurat igiena
cantitate mică corporală,

schimbând lenjeria de
pat şi de

corp ori de câte ori este

nevoie;

-am notat diureza în

F.O.

21.03.201 Dificultate în Pacienta să -am umezit aerul din Pacienta respiră

3 respi- respire liber, pe încăpere cu ajutorul mai
nas; să pre- vaselor cu apă puse
raţie bine, dar încă mai
zinte mucoase pe calorifer sau cu apă pre-zintă tuse,
Cauza respi- alcooli-zată; secreţii nazale,
prezenţa tahicardie, iar
ratorii umede şi -am administrat ritmul respirator
secreţiilor inte- profilactic în pri-
nazale şi se apropie de

57
 traheobron- gre, să înghită ma zi oxigen înaintea valori normale.
fără di- sevirii me-
şice
ficultate, să selor şi după mese;
Manifestări prezinte căi
permeabile şi o -am supravegheat în
obstrucţie permanen-ţă respiraţia
nazală, ri- bună respiraţie, sugarului pentru
noree, tuse, să fie bine depistarea unor
cianoză hidratată pentru complicaţii res-
a i se fluidifica piratorii;
perioro-nazală secre-
şi puls -am dezobstrurat căile
ţiile, să nu respirato-
tahicardic. devină sur-să de
infecţie şi să fie rii superioare prin
echilibrată instilaţii naza-
psihic. le cu ser fiziologic;

-am efectuat pacientei

gimnas-

tica respiratorie;

-am instituit PEV

conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;

-am educat mama

pentru a folo-si batista
de unică folosinţă pen-

tru evitarea
împrăştierii secreţii-lor
nazale.

21.03.201 Dificultate de Pacienta să -am aerisit salonul Pacienta are un

3 a se odihni prezinte un pentru reîn-prospătarea somn
somn aerului înainte de
Cauza corespunză-tor culcare şi am efectuat liniştitor, dormind
cantitativ şi exercitii respiratorii; 6 ore, dar încă
Obstrucţie
calita-tiv

58
 nazală,tu- corespunzător -am asigurat liniştea şi mai prezintă
se,mediul vâr- am înlă-
spitalicesc. treziri repetate în
stei turat sursele luminoase timpul
Manifestări pe tim-pul nopţii;
nopţii
Calitatea -am efectuat pacientei
somnului o baie caldă înainte de
culcare;
Somn agitat
-am observat şi am
notat toate

schimbările care survin

în starea

pacientei;

-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observănd
efectul

acestuia;

-am observat somnul,

calitatea acestuia,
raportul dintre starea

de veghe şi somn.

21.03.201 Dificultate în Paicenta să-şi -am explorat Pacienta a primit

3 alimen-taţie reia a-petitul, să preferinţele pacien- bine tratamentul
înghită fără şi regimul igieno-
Cauza tei asupra alimentelor, dietetic şi se poa-
dificultate şi să lăsând-o să aleagă te alimenta
Lipsa poftei de fie echilibrată după gusturile sale,
mâncare, calitativ şi
hidroelec- respectând cantitativ
disfagie trolitic, contraindicaţia regi- corespunzător.
Manifestări nutriţional şi mului,în vederea
psihic înlocuirii unui
Refuză
alimentaţia aliment cu altul;

-am administrat

59
 tratamentul pre-scris
de madic;

-am administrat regim

hidroza-harat;

-am administrat lichide

(ceaiuri) la
temperatura camerei,
în canti-tate mică, la
intervale egale de

timp;

-am alimentat pacienta

cu lingu-

riţa,stimulând-o să
mănânce;

-am asigurat pacientei

un climat cald si
confortabil;

-educ mama cum

trebuie să continue
alimentarea pacientei.

22.03.201 Hipertermie Pacienta să-şi -am aerisit încăperea; Pacienta nu mai

3 menţi-nă prezintă febră,
Cauza temperatura -am asigurat lenjerie temperatura cor-
cor- lejeră, a- pului fiind la
Sindrom febril
decvată pentru a valori nor-male.
Manifestări pului în limite
fiziologi- permite schim-
Tegumente şi burile de căldură cu
mucoa-se ce, să fie
echilibrată mediul exterior;
uscate,
inapetenţă, hidroelectrolitic -am aplicat comprese
şi să reci şi
facies vultuos
aibă o stare de împachetări reci;

60
 bine -am administrat
medicamente
fizic şi psihic.
prescrise de medic:
antitermice

şi antibiotice;

-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide pentru
a-i

asigura echilibrul
hidroelectroli-

tic;

-am schimbat des

lenjeria de

pat şi de corp pentru

menţinerea

igienei tegumentelor;

-am înregistrat
temperatura în F.O.

22.03.201 Dificultate în Pacienta să -am umezit aerul din Pacienta respiră

3 respi- respire li- încăpere cu ajutorul mai bine, dar încă
vaselor cu apă puse mai pre-zintă
raţie ber, pe nas; să tuse, iar ritmul
pre- pe calorifer sau cu apă res-pirator se
Cauza alcooli-zată;
zinte mucoase apropie de valori
prezenţa respi- -am administrat normale.
secreţiilor profilactic în pri-
nazale şi ratorii umede şi
traheobron- inte- ma zi oxigen înaintea
sevirii me-
şice gre, să înghită
fără di- selor şi după mese;
Manifestări
ficultate, să -am supravegheat în
obstrucţie prezinte căi permanen-ţă respiraţia

61
 nazală, ri- permeabile şi o sugarului pentru
depistarea unor
noree, tuse, bună respiraţie, complicaţii res-
cianoză să fie bine piratorii;
hidratată pentru
perioro-nazală a i se fluidifica -am dezobstrurat căile
şi puls secre- respirato-
tahicardic. ţiile, să nu rii superioare prin
devină sur-să de instilaţii naza-
infecţie şi să fie
echilibrată le cu ser fiziologic;
psihic. -am efectuat pacientei
gimnas-

tica respiratorie;

-am instituit PEV

conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;

-am educat mama

pentru a folo-si batista
de unică folosinţă pen-

tru evitarea împrăştierii

secreţii-lor nazale.

22.03.201 Dificultate de Pacienta să -am aerisit salonul Pacienta are un

3 a se odihni prezinte un pentru reîn-prospătarea somn
somn aerului înainte de
Cauza corespunză-tor culcare şi am efectuat liniştitor,
cantitativ şi exercitii respiratorii; dormind 8 ore,
Obstrucţie dar încă mai
nazală,tu- calita-tiv
corespunzător -am asigurat liniştea şi prezintă
se,mediul am înlă-
spitalicesc. vâr- treziri repetate.
stei turat sursele luminoase
Manifestări pe tim-pul nopţii;
Calitatea -am efectuat pacientei
somnului o baie caldă înainte de

62
 Somn agitat culcare;

-am observat şi am
notat toate

schimbările care survin

în starea

pacientei;

-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observănd
efectul

acestuia;

-am observat somnul,

calitatea acestuia,
raportul dintre starea

de veghe şi somn.

23.03.201 Dificultate în Pacienta să -am umezit aerul din Pacienta respiră

3 respi- respire li- încăpere cu ajutorul mai bine, dar încă
vaselor cu apă puse mai pre-zintă
raţie ber, pe nas; să tuse, iar ritmul
pre- pe calorifer sau cu apă res-pirator se
Cauza alcooli-zată;
zinte mucoase apropie de valori
prezenţa respi- -am administrat normale.
secreţiilor profilactic în pri-
nazale şi ratorii umede şi
traheobron- inte- ma zi oxigen înaintea
sevirii me-
şice gre, să înghită
fără di- selor şi după mese;
Manifestări
ficultate, să -am supravegheat în
obstrucţie prezinte căi permanen-ţă respiraţia
nazală, ri- permeabile şi o sugarului pentru
noree, tuse, depistarea unor
bună respiraţie, complicaţii res-
cianoză să fie bine piratorii;
perioro-nazală hidratată pentru
a i se fluidifica -am dezobstrurat căile

63
 şi puls secre- respirato-

tahicardic. ţiile, să nu rii superioare prin

devină sur-să de instilaţii naza-
infecţie şi să fie
echilibrată le cu ser fiziologic;
psihic. -am efectuat pacientei
gimnas-

tica respiratorie;

-am instituit PEV

conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;

-am educat mama

pentru a folo-si batista
de unică folosinţă pen-

tru evitarea împrăştierii

secreţii-lor nazale.

23.03.201 Dificultate de a Pacienta să -am aerisit salonul Pacienta are un

3 se odihni prezinte un pentru reîn-prospătarea somn li-niştitor,
somn aerului înainte de fără treziri
Cauza corespunză-tor culcare şi am efectuat repetate.
Obstrucţie cantitativ şi exercitii respiratorii;
nazală,tu- calita-tiv
corespunzător -am asigurat liniştea şi
se,mediul am înlă-
spitalicesc. vâr-

stei turat sursele luminoase

Manifestări pe tim-pul nopţii;
Calitatea -am efectuat pacientei
somnului o baie caldă înainte de
Somn agitat culcare;

-am observat şi am
notat toate

64
 schimbările care survin
în starea

pacientei;

-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observănd
efectul

acestuia;

-am observat somnul,

calitatea acestuia,
raportul dintre starea

de veghe şi somn.

24.03.201 Dificultate în Pacienta să -am umezit aerul din Pacienta respiră

3 respi- respire li- încăpere cu ajutorul bine,iar ritmul
vaselor cu apă puse respirator are va-
raţie ber, pe nas; să lori normale.
pre- pe calorifer sau cu apă
Cauza alcooli-zată;
zinte mucoase
prezenţa respi- -am administrat
secreţiilor profilactic în pri-
nazale şi ratorii umede şi
traheobron- inte- ma zi oxigen înaintea
sevirii me-
şice gre, să înghită
fără di- selor şi după mese;
Manifestări
ficultate, să -am supravegheat în
obstrucţie prezinte căi permanen-ţă respiraţia
nazală, ri- permeabile şi o sugarului pentru
noree, tuse, depistarea unor
bună respiraţie, complicaţii res-
cianoză să fie bine piratorii;
perioro-nazală hidratată pentru
şi puls a i se fluidifica -am dezobstrurat căile
secre- respirato-
tahicardic.
ţiile, să nu rii superioare prin
devină sur-să de instilaţii naza-

65
 infecţie şi să fie le cu ser fiziologic;
echilibrată
psihic. -am efectuat pacientei
gimnas-

tica respiratorie;

-am instituit PEV

conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;

-am educat mama

pentru a folo-si batista
de unică folosinţă pen-

tru evitarea împrăştierii

secreţii-lor nazale.

24.03.201 Cunoştinţe Mama să -am comunicat mamei Mama

3 insufici-ente acumuleze noţiunile cooperează şi a
cunoştinţe acumulat cât mai
Cauza despre despre boală, tratament multe cunoştinte
medical despre boală,
Inaccesibilitatea boala, tratament
la in-formaţie şi re-gim. (prescris de tratament şi
privind boala medic),îngrijirile ne- regimul igieno-
cesare,măsurile dietetic şi a înţe-
Manifestări preventive, re-gimul les importanţa
lipsa de igieno-dietetic şi acordării unei
cunoştinţe, activităţi-le atenţii deosebite
recomandate în faţă de copil.
cerere de covalescenţă.
informaţii

ROLUL DELEGAT

Pacient: M.B.

66
Diagnostic: Viroza respiratorie

Dat Func;iile vitale Analize Alte Tratament

a investig
Reale Normale
aţii

20. P R T Testarea Oxigenoterapie;

03 2 UI Ampicili- nă 250mg
120b/ 35 D:37.9
PPD i.m.1fl/6ore;
200 m °C
r/m
9 Oxacilină 250mg
in in S:38.1°
i.m.1fl/12ore;Fenoba
C
rbital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoză 33% 1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg2x1 sup/zi;

Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;

Ser fiziologic:
instilaţii nazale

21. 128b/ 38 D:37.6 Hb=12.86g 12-15g% Radiogra Oxigenoterapie;

03 m °C % fie Ampicili- nă 250mg
r/m 37-47% pulmona i.m.1fl/6ore;
200 in in S:37.8° Nt:39% ră:
9 C 4000- Oxacilină 250mg
L:8500/mm³ 8000/ Hipertrof i.m.1fl/12ore;Fenoba
NS:63%NN: mm³ 50- ie rbital cp 0.015 lcp/zi;
3% 70% Glucoză 33%1 f per
timică os; Paraceta-mol 125
E:2% M:3% 1-3% 1- Opacităţi mg 2x1 sup/zi;
4%
Ly:29%T=2 interstiţi Bromhexin sol. 5
30 4-8%20- ale pic*3/zi;
30%
000/mm³ bronho- Ser fiziologic:
150000- vascular instilaţii nazale
Calcemie:9. 300000/m
1Ca e
m³
ionicVSH:12 hilare şi
9-11% 7- infrahilar
/30 14mm

67
 mm Examen e
de urină:ph
acid rare
Leucocite:ra
re Celule
epiteliale

:rare

22. 126 40 D:36.6 Coproparazit negativ Ampicilină 250mg

03 °C ar: i.m.
b/min r/m 1fl/6ore;Oxacilină
200 in S:36.7° negativ 250mg
9 C
i.m.
1fl/12ore;Fenobarbi-
tal cp 0.015
1cp/zi;Gluco-ză 33%
1f per os;Parace-

tamol 125 mg
2x1sup/zi;

Bromhexin
sol.5picx3/zi;

Ser
fiziologic:instilaţii
nazale

22. 120 42 D:36° IDR:0m Oxigenoterapie;

03 C m Ampicili- nă 250mg
b/min r/m i.m.1fl/6ore;
200 in S:36.4°
9 C Oxacilină 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenoba
rbital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoză 33%1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg 2x1 sup/zi;

Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;

68
 Ser fiziologic:
instilaţii nazale

24. 112 34 D:36.5 Oxigenoterapie;

30 °C Ampicili- nă 250mg
b/min r/m i.m.1fl/6ore;
200 in S:36.9°
9 C Oxacilină 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenoba
rbital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoză 33%1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg 2x1 sup/zi;

Caz 3.

Date fixe:

- Nume si prenume: M.S.;

- Nationalitate: romană;
- Vârsta: 13 ani;
- Grupa sanguină: B(III);
- Sexul: feminin.
Date variabile:

- Domiciliu: Iasi

Diagnosticul la internare: Viroza respiratorie

69
Motivele internării: obstrucţie nazală, tuse seacă,agitaţie, refuzul
alimentaţiei.

Anamneză:

AHC: fără importanţă;

Antecedente personale patologice: fara importanta

Anamneza asistentei medicale

1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:

Pacienta prezintă obstrucţie nazală, tuse tiraj intercostal. R=25 r/min,

P=100b/min;

2.Nevoia de amănca şi a bea:

Pacienta refuză alimentaţia

3.Nevoia de a elimina:

Pacienta nu prezintă diureza în limite normale

4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:

Pacienta prezintă stare generală alterată

5.Nevoia de a dormi şi de a se odihni:

Pacienta se trezeşte din cauză că nu poate respira pe nas

6.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:

Din cauza durerii, pacientaa este ajutată de mamă să se îmbrace.

70
7.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:

Pacienta prezintă febră 38 grade C

8.Nevoia de a păstra tegumentele curate şi intacte:

Pacienta prezintă hiperemie faringiană, tegumentele sunt calde

9.Nevoia de a evita pericolele:

Datorită durerii si depresiei pacienta este predispusă la pericole

10.Nevoia de a comunica:

Pacienta prezintă jenă faţă de personalul medical, este speriată şi ca atare

comunică puţin.

11.Nevoia de a se realiza:

Din cauza afectiunii va fi ajutată de mamă să se realizeze.

12.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe:

Pacienta este de religie ortodoxă

13.Nevoia de a se recreea:

Pacienta prezintă disconfort din cauza bolii.

14.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea:

Cunoştinţe insuficiente ale mamei.

Identificarea datelor:

- Nevoia de a respira;
- Nevoia de a mânca si de a bea;
- Nevoia de a-şi menţine temperatura in limite normale;

71
 - Nevoia de a evita pericolul;
- Nevoia de a elimina;
- Nevoia de a se mişca;
- Nevoia de a comunica;

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nume şi prenume: M.S.

Diagnostic: Viroza respiratorie

72
 DATA DIAGNOSTIN OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
G DE
NURSING

20.03.201 Imobilitate Pacienta să -am efectuat un -mama a înţeles

3 aibă tonusul program de exer-ciţii impor-
Cauza muscular şi fizice în funcţie de
forţa cauza imo- tanţa efectuării
Hipertermie progra-
musculară
păstrate bilizării şi de
Manifestări mului de
capacitatea pacientei
exerciţii;
Diminuarea
(exerciţii fizice de
mişcărilor -pacienta începe
extensie, flexie,
normale să aibă tonusul
rotaţie, încrucişarea muscular
membrelor superioare adecvat, dar
şi inferioare, de ridicare încă mai are
şi coborâre a copilului nevoie de ajutor
în şezut, apoi culcat pe din partea
spate); personalului
medical dar şi al
-am schimbat poziţia mamei.
pacientei la

fiecare 2 ore punând-o

într-o pos-

tură adecvată;

-am educat mama ca în

afară de masaj şi
exerciţii fizice, călirea
or-

ganizmului este
importantă pentru

întărirea rezistenţei
lui,realizându-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.

73
20.03.201 Hipertermie Pacienta să-şi -am aerisit Pacienta încă
3 menţi-nă încăperea; mai pre-
Cauza temperatura
cor- -am asigurat lenjerie zintă
Sindrom febril lejeră, a- febră,valoarea
pului în limite
Manifestări decvată pentru a temperaturii
fiziologi-
permite schim- scăzând la
Tegumente şi
ce, să fie
mucoa-se uscate, burile de căldură cu 37,9 grade C.
echilibrată
inapetenţă, mediul exterior;
hidroelectrolitic
facies vultuos -am aplicat
şi să
comprese reci şi
aibă o stare de
bine împachetări reci;

fizic şi psihic. -am administrat

medicamente

prescrise de medic:
antitermice

şi antibiotice;

-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide
pentru a-i

asigura echilibrul
hidroelectroli-

tic;

-am schimbat des

lenjeria de

pat şi de corp
pentru menţinerea

igienei
tegumentelor;

-am înregistrat
temperatura în F.O.

74
20.03.201 Eliminare urinară Pacienta să fie -am efectuat zilnic -urina pacientei
3 echili-brată bilanţul hidric este de
inadecvată hidroelectrolitic
cantitativ şi acido-bazic, corectănd culoare
să nu prezinte dezechilibrul acido- galbenă,dar
şi calitativ
complicaţii bazic în funcţie de cantitatea nu
Cauza urinare, rezerva alcalină, la este în limite
diureza să fie indicaţia medicului; normale.
Proces infecţios
în limite -am cântărit zilnic
Manifestări normale şi să pacienta;
fie echilibrată
Urina în cantitate
psihic. -am asigurat igiena
mică
corporală,

schimbând lenjeria
de pat şi de

corp ori de câte ori

este nevoie;

-am notat diureza în

F.O.

20.03.201 Dificultate în Pacienta să -am umezit aerul din Pacienta respiră

3 respi- respire li- încăpere cu ajutorul mai
vaselor cu apă puse
raţie ber, pe nas; să bine, dar încă
pre- pe calorifer sau cu mai pre-zintă
Cauza apă alcooli-zată; tuse, rinoree,
zinte mucoase se-creţii nazale,
prezenţa secreţiilor respi- -am administrat tahicardie, iar
nazale şi profilactic în pri- ritmul respirator
traheobron- ratorii umede şi
se apropie de
inte- ma zi oxigen
şice valori normale.
înaintea sevirii me-
gre, să înghită
Manifestări fără di- selor şi după mese;
obstrucţie nazală, ficultate, să -am supravegheat
ri- prezinte căi în permanen-ţă
permeabile şi o respiraţia sugarului
noree, tuse,
pentru depistarea
cianoză bună unor complicaţii res-
respiraţie, să piratorii;
perioro-nazală şi
fie bine
puls
hidratată -am dezobstrurat
pentru a i se

75
 tahicardic. fluidifica secre- căile respirato-

ţiile, să nu rii superioare prin

devină sur-să instilaţii naza-
de infecţie şi să
fie echilibrată le cu ser fiziologic;
psihic. -am efectuat
pacientei gimnas-

tica respiratorie;

-am instituit PEV

conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;

-am educat mama

pentru a folo-si
batista de unică
folosinţă pen-

tru evitarea
împrăştierii secreţii-
lor nazale.

20.03.201 Dificultate de a se Pacienta să -am aerisit salonul Pacienta are un

3 odihni prezinte un pentru reîn- somn
somn prospătarea aerului
Cauza corespunză-tor înainte de culcare şi liniştitor,
cantitativ şi am efectuat exercitii dormind 4 ore,
Obstrucţie dar încă mai
calita-tiv respiratorii;
nazală,tu-se,mediul prezintă
corespunzător
spitalicesc. -am asigurat liniştea
vâr-
şi am înlă- treziri repetate
Manifestări în timpul
stei
turat sursele
Calitatea somnului nopţii
luminoase pe tim-
Somn agitat pul nopţii;

-am efectuat
pacientei o baie
caldă înainte de
culcare;

-am observat şi am

76
 notat toate

schimbările care
survin în starea

pacientei;

-am observat
somnul, calitatea
acestuia, raportul
dintre starea

de veghe şi somn.

20.03.201 Dificultate în Paicenta să-şi -am explorat Pacienta a

3 alimen-taţie reia a-petitul, preferinţele pacien- primit bine
să înghită fără tratamentul şi
Cauza tei asupra regimul igieno-
dificultate şi să alimentelor, lăsând- dietetic, dar
Lipsa poftei de fie echilibrată o să aleagă după încă mai
mâncare, disfagie hidroelec- gusturile sale, prezintă
trolitic, respectând dificultate în a
Manifestări
nutriţional şi contraindicaţia regi- se alimenta prin
Refuză alimentaţia psihic mului,în vederea lipsa poftei de
înlocuirii unui mâncare
aliment cu altul;

-am administrat
tratamentul pre-
scris de madic;

-am administrat
regim hidroza-harat;

-am administrat
lichide (ceaiuri) la
temperatura
camerei, în canti-
tate mică, la
intervale egale de

timp;

-am alimentat
pacienta cu lingu-

riţa,stimulând-o să

77
 mănânce;

-am asigurat
pacientei un climat
cald si confortabil;

-educ mama cum

trebuie să continue
alimentarea
pacientei.

20.03.201 Vulnerabilitate faţă Pacienta să -am asigurat condiţii Pacienta este în

3 de pericole benefici-eze de de mediu a siguranţă, find
un mediu de supravegheată
Cauza siguranţă, fără decvat pentru a permanent de
acci-dente si evita pericolele; mamă.
Vârsta mică
infcţii şi să fie -am plasat pacienta
Manifestări echilibrată în salon în funcţie
psihic. de starea sa,
Predispoziţie la
afecţiune şi
accidente, răniri,
căderi si infecţii. receptivitate;

-am luat măsuri

sporite de evita-

re a transmiterii
infecţiilor în ca-zul
îmbolnăvirilor cu
boli trans-misibile;

-prin izolarea
pacientei respec-
tând circuitele,
măsurile de igie-nă
spitaliceşti
(sterilizare, cură-
ţenie, dezinfecţie);

-am favorizat
adaptarea pacien-

tului cu noul mediu.

20.03.201 Comunicare Pcienta să -am familiarizat Pacienta nu mai

3 inefici-entă poată folosi pacienta cu me-diul este speriată,
mijloacele de nu mai prezintă

78
 Cauza comu- sau ambiant; teamă faţă de
personalul
Speriată, prezintă nicare -am asigurat un medical,
tea-mă faţă de adecvate stării mediu de secu-ritate devenind prie-
personalul medical. liniştit; tenoasă şi
şi vârstei sale,
comunică cu
Manifestări să co-munice -am administrat
acesta.
cât mai mult cu tratamentul pre-
Comunică puţin personalul scris de medic;
medical
-am cercetat
şi să fie bine posibilitatea de co-
echilibra-tă municare cu
psihic si fizic. pacienta, furnizân-
du-i mijloacele de
comunicare, având
o atitudine
prietenoasă,
abordând-o in
diferite jocuri;

-am învăţat mama

să utilizeze
mijloacele de
comunicare con-
form posibilităţii
copilului.

20.03.201 Dificultate de a Pacienta să -am explorat ce Pacienta s-a

3 înde- prezinte o activităţi recreative îi antrenat în
stare de bună produc plăcere activităţile
plini activităţi dispozi-ţie şi pacientei; recreative, buna
recre-ative să-şi dispoziţie
amelioreze -am analizat şi am revenin-du-i şi
Cauza stabilit dacă acestea
condiţiile fizice. capătând
sunt în concordanţă încrederea în
Oboseală,slăbiciun
cu starea sa fizică şi personalul
e
psihică adec-vată medi-cal, cât şi
Manifestări vârstei; a persoanelor
din jurul său.
Inactivitate -am organizat
activităţi recreati-ve
specifice pacientei
care să nu o
suprasolicite, să nu
o obo-sească, ci să-
i creeze o stare de

79
 buna dispoziţie;

-am notat reacţiile şi

manifestările
pacientei cu referire
la sta-rea de
plictiseală şi tristeţe.

21.03.201 Imobilitate Pacienta să -am efectuat un -mama a înţeles

3 aibă to-nusul program de exerciţii importanţa
Cauza muscular şi for- fizice în funcţie de efectuării
ţa musculară cau-za imobilizarii şi progra-mului de
Hipertermie
păstrate de capacitatea exerciţii;
Manifestări pacientei(exerciţii
fizice de ex-tensie -pacienta
Diminuarea flexie, rotaţie, începe să aibă
mişcărilor normale încrucişa-rea tonusul
membrelor muscular şi
superioare şi in- forţa musculară
ferioare, de ridicare adecvată.
şi coborâre a
copilului în şezut,
apoi culcat pe
spate);

-am schimbat
poziţia pacientei la
fiecare 2h punând-o
într-o postură
adecvată;

-am educat mama

ca în afară de masaj
şi exerciţii fizice căli-
rea organismului
este importan-tă
pentru întărirea
rezistenţei lui,
realizându-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.

21.03.201 Hipertermie Pacienta să-şi -am aerisit Pacienta încă

3 menţi-nă încăperea; mai pre-
Cauza temperatura
cor- -am asigurat lenjerie zintă

80
 Sindrom febril pului în limite lejeră, a- febră,valoarea
fiziologi-
Manifestări decvată pentru a temperaturii
ce, să fie permite schim- scăzând la
Tegumente şi echilibrată
mucoa-se uscate, burile de căldură cu 37,8 grade C.
inapetenţă, hidroelectrolitic mediul exterior;
şi să
facies vultuos -am aplicat
aibă o stare de comprese reci şi
bine
împachetări reci;
fizic şi psihic.
-am administrat
medicamente

prescrise de medic:
antitermice

şi antibiotice;

-am administrat
pacientei cantitate
mare de lichide
pentru a-i

asigura echilibrul
hidroelectroli-

tic;

-am schimbat des

lenjeria de

pat şi de corp
pentru menţinerea

igienei
tegumentelor;

-am înregistrat
temperatura în F.O.

21.03.201 Eliminare Pacienta să fie -am efectuat zilnic -urina pacientei

3 urinară echili-brată bilanţul hidric este de
hidroelectrolitic
inadecvată şi acido-bazic, corectănd culoare
cantitativ galbenă,diureza

81
 şi calitativ să nu prezinte dezechilibrul acido- fiind la valori
complicaţii normale.
Cauza urinare, diureza bazic în funcţie de
să fie rezerva alcalină, la
Proces indicaţia medicului;
infecţios în limite
normale şi să -am cântărit zilnic
Manifestări pacienta;
fie echilibrată
Urina în psihic. -am asigurat igiena
cantitate mică corporală,

schimbând lenjeria de
pat şi de

corp ori de câte ori

este nevoie;

-am notat diureza în

F.O.

21.03.201 Dificultate în Pacienta să -am umezit aerul din Pacienta respiră

3 respi- respire liber, pe încăpere cu ajutorul mai
nas; să pre- vaselor cu apă puse
raţie bine, dar încă
zinte mucoase pe calorifer sau cu apă mai pre-zintă
Cauza respi- alcooli-zată; tuse, secreţii
nazale,
prezenţa ratorii umede şi -am administrat tahicardie, iar
secreţiilor inte- profilactic în pri- ritmul respirator
nazale şi
se apropie de
traheobron- gre, să înghită ma zi oxigen înaintea
valori normale.
fără di- sevirii me-
şice
ficultate, să selor şi după mese;
Manifestări prezinte căi
permeabile şi o -am supravegheat în
obstrucţie permanen-ţă respiraţia
nazală, ri- bună respiraţie, sugarului pentru
să fie bine depistarea unor
noree, tuse,
hidratată pentru complicaţii res-
cianoză
a i se fluidifica piratorii;
perioro-nazală secre-
-am dezobstrurat căile
şi puls
ţiile, să nu respirato-
tahicardic. devină sur-să
de infecţie şi să rii superioare prin
fie echilibrată instilaţii naza-

82
 psihic. le cu ser fiziologic;

-am efectuat pacientei

gimnas-

tica respiratorie;

-am instituit PEV

conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;

-am educat mama

pentru a folo-si batista
de unică folosinţă pen-

tru evitarea
împrăştierii secreţii-lor
nazale.

21.03.201 Dificultate de Pacienta să -am aerisit salonul Pacienta are un

3 a se odihni prezinte un pentru reîn- somn
somn prospătarea aerului
Cauza corespunză-tor înainte de culcare şi liniştitor, dormind
cantitativ şi am efectuat exercitii 6 ore, dar încă
Obstrucţie mai prezintă
calita-tiv respiratorii;
nazală,tu-
corespunzător
se,mediul -am asigurat liniştea şi treziri repetate în
vâr-
spitalicesc. am înlă- timpul
stei
Manifestări turat sursele nopţii
luminoase pe tim-pul
Calitatea
nopţii;
somnului
-am efectuat pacientei
Somn agitat
o baie caldă înainte de
culcare;

-am observat şi am
notat toate

schimbările care
survin în starea

pacientei;

-am administrat

83
 tratamentul indi-cat de
medic, observănd
efectul

acestuia;

-am observat somnul,

calitatea acestuia,
raportul dintre starea

de veghe şi somn.

21.03.201 Dificultate în Paicenta să-şi -am explorat Pacienta a primit

3 alimen-taţie reia a-petitul, să preferinţele pacien- bine tratamentul
înghită fără şi regimul igieno-
Cauza tei asupra alimentelor, dietetic şi se poa-
dificultate şi să lăsând-o să aleagă te alimenta
Lipsa poftei de fie echilibrată după gusturile sale, calitativ şi
mâncare, hidroelec- respectând cantitativ
disfagie trolitic, contraindicaţia regi- corespunzător.
nutriţional şi mului,în vederea
Manifestări
psihic înlocuirii unui
Refuză
aliment cu altul;
alimentaţia
-am administrat
tratamentul pre-scris
de madic;

-am administrat regim

hidroza-harat;

-am administrat lichide

(ceaiuri) la
temperatura camerei,
în canti-tate mică, la
intervale egale de

timp;

-am alimentat pacienta

cu lingu-

riţa,stimulând-o să
mănânce;

-am asigurat pacientei

un climat cald si

84
 confortabil;

-educ mama cum

trebuie să continue
alimentarea pacientei.

22.03.201 Hipertermie Pacienta să-şi -am aerisit încăperea; Pacienta nu mai

3 menţi-nă prezintă febră,
Cauza temperatura -am asigurat lenjerie temperatura cor-
cor- lejeră, a- pului fiind la
Sindrom febril
valori nor-male.
pului în limite decvată pentru a
Manifestări permite schim-
fiziologi-
Tegumente şi burile de căldură cu
ce, să fie
mucoa-se mediul exterior;
echilibrată
uscate,
inapetenţă, hidroelectrolitic -am aplicat comprese
şi să reci şi
facies vultuos
aibă o stare de împachetări reci;
bine -am administrat
fizic şi psihic. medicamente

prescrise de medic:
antitermice

şi antibiotice;

-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide pentru
a-i

asigura echilibrul
hidroelectroli-

tic;

-am schimbat des

lenjeria de

pat şi de corp pentru

menţinerea

igienei tegumentelor;

85
 -am înregistrat
temperatura în F.O.

22.03.201 Dificultate în Pacienta să -am umezit aerul din Pacienta respiră

3 respi- respire li- încăpere cu ajutorul mai bine, dar
vaselor cu apă puse încă mai pre-
raţie ber, pe nas; să zintă tuse, iar
pre- pe calorifer sau cu apă ritmul res-pirator
Cauza alcooli-zată; se apropie de
zinte mucoase
prezenţa valori normale.
respi- -am administrat
secreţiilor profilactic în pri-
nazale şi ratorii umede şi
traheobron- inte- ma zi oxigen înaintea
sevirii me-
şice gre, să înghită
fără di- selor şi după mese;
Manifestări
ficultate, să -am supravegheat în
obstrucţie prezinte căi permanen-ţă respiraţia
nazală, ri- permeabile şi o sugarului pentru
depistarea unor
noree, tuse, bună respiraţie, complicaţii res-
cianoză să fie bine piratorii;
hidratată pentru
perioro-nazală
a i se fluidifica -am dezobstrurat căile
şi puls
secre- respirato-
tahicardic.
ţiile, să nu rii superioare prin
devină sur-să instilaţii naza-
de infecţie şi să
fie echilibrată le cu ser fiziologic;
psihic. -am efectuat pacientei
gimnas-

tica respiratorie;

-am instituit PEV

conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;

-am educat mama

pentru a folo-si batista
de unică folosinţă pen-

86
 tru evitarea împrăştierii
secreţii-lor nazale.

22.03.201 Dificultate de Pacienta să -am aerisit salonul Pacienta are un

3 a se odihni prezinte un pentru reîn- somn
somn prospătarea aerului
Cauza corespunză-tor înainte de culcare şi liniştitor, dormind
cantitativ şi am efectuat exercitii 8 ore, dar încă
Obstrucţie mai prezintă
calita-tiv respiratorii;
nazală,tu-
corespunzător
se,mediul -am asigurat liniştea şi treziri repetate.
vâr-
spitalicesc. am înlă-
stei
Manifestări turat sursele
luminoase pe tim-pul
Calitatea
nopţii;
somnului
-am efectuat pacientei
Somn agitat
o baie caldă înainte de
culcare;

-am observat şi am
notat toate

schimbările care
survin în starea

pacientei;

-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observănd
efectul

acestuia;

-am observat somnul,

calitatea acestuia,
raportul dintre starea

de veghe şi somn.

23.03.201 Dificultate în Pacienta să -am umezit aerul din Pacienta respiră

3 respi- respire li- încăpere cu ajutorul mai bine, dar
vaselor cu apă puse încă mai pre-
raţie ber, pe nas; să zintă tuse, iar
pre- pe calorifer sau cu apă ritmul res-pirator
Cauza alcooli-zată; se apropie de
zinte mucoase

87
 prezenţa respi- -am administrat valori normale.
secreţiilor profilactic în pri-
nazale şi ratorii umede şi
traheobron- inte- ma zi oxigen înaintea
sevirii me-
şice gre, să înghită
fără di- selor şi după mese;
Manifestări
ficultate, să -am supravegheat în
obstrucţie prezinte căi permanen-ţă respiraţia
nazală, ri- permeabile şi o sugarului pentru
depistarea unor
noree, tuse, bună respiraţie, complicaţii res-
cianoză să fie bine piratorii;
hidratată pentru
perioro-nazală a i se fluidifica -am dezobstrurat căile
şi puls secre- respirato-
tahicardic. ţiile, să nu rii superioare prin
devină sur-să instilaţii naza-
de infecţie şi să
fie echilibrată le cu ser fiziologic;
psihic. -am efectuat pacientei
gimnas-

tica respiratorie;

-am instituit PEV

conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;

-am educat mama

pentru a folo-si batista
de unică folosinţă pen-

tru evitarea împrăştierii

secreţii-lor nazale.

23.03.201 Dificultate de a Pacienta să -am aerisit salonul Pacienta are un

3 se odihni prezinte un pentru reîn- somn li-niştitor,
somn prospătarea aerului fără treziri
Cauza corespunză-tor înainte de culcare şi repetate.
cantitativ şi am efectuat exercitii
Obstrucţie

88
 nazală,tu- calita-tiv respiratorii;
se,mediul corespunzător
spitalicesc. vâr- -am asigurat liniştea şi
am înlă-
Manifestări stei
turat sursele
Calitatea luminoase pe tim-pul
somnului nopţii;

Somn agitat -am efectuat pacientei

o baie caldă înainte de
culcare;

-am observat şi am
notat toate

schimbările care
survin în starea

pacientei;

-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observănd
efectul

acestuia;

-am observat somnul,

calitatea acestuia,
raportul dintre starea

de veghe şi somn.

24.03.201 Dificultate în Pacienta să -am umezit aerul din Pacienta respiră

3 respi- respire li- încăpere cu ajutorul bine,iar ritmul
vaselor cu apă puse respirator are va-
raţie ber, pe nas; să lori normale.
pre- pe calorifer sau cu apă
Cauza alcooli-zată;
zinte mucoase
prezenţa respi- -am administrat
secreţiilor profilactic în pri-
nazale şi ratorii umede şi
traheobron- inte- ma zi oxigen înaintea
sevirii me-
şice gre, să înghită
fără di- selor şi după mese;
Manifestări

89
 obstrucţie ficultate, să -am supravegheat în
nazală, ri- prezinte căi permanen-ţă respiraţia
permeabile şi o sugarului pentru
noree, tuse, depistarea unor
cianoză bună respiraţie, complicaţii res-
să fie bine piratorii;
perioro-nazală hidratată pentru
şi puls a i se fluidifica -am dezobstrurat căile
secre- respirato-
tahicardic.
ţiile, să nu rii superioare prin
devină sur-să instilaţii naza-
de infecţie şi să
fie echilibrată le cu ser fiziologic;
psihic.
-am efectuat pacientei
gimnas-

tica respiratorie;

-am instituit PEV

conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;

-am educat mama

pentru a folo-si batista
de unică folosinţă pen-

tru evitarea împrăştierii

secreţii-lor nazale.

90
24.03.201 Cunoştinţe Mama să -am comunicat mamei Mama
3 insufici-ente acumuleze noţiunile cooperează şi a
cunoştinţe acumulat cât mai
Cauza despre despre boală, multe cunoştinte
tratament medical despre boală,
Inaccesibilitatea boala,
la in-formaţie tratament şi re- (prescris de tratament şi
privind boala gim. medic),îngrijirile ne- regimul igieno-
cesare,măsurile dietetic şi a înţe-
Manifestări preventive, re-gimul les importanţa
igieno-dietetic şi acordării unei
lipsa de
activităţi-le atenţii deosebite
cunoştinţe,
recomandate în faţă de copil.
cerere de covalescenţă.
informaţii

ROLUL DELEGAT

Pacient: M.B.

Diagnostic: Viroza respiratorie

Dat Func;iile vitale Analize Alte Tratament

a investig
Reale Normale
aţii

20. P R T Testarea Oxigenoterapie;

03 2 UI PPD Ampicili- nă 250mg
120b/ 35 D:37.9
i.m.1fl/6ore;
200 m °C
r/mi
9 Oxacilină 250mg
in n S:38.1
i.m.1fl/12ore;Fenoba
°C
rbital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoză 33% 1 f per
os; Paraceta-mol
125 mg2x1 sup/zi;

Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;

Ser fiziologic:
instilaţii nazale

91
21. 128b/ 38 D:37.6 Hb=12.86g 12-15g% Radiogra Oxigenoterapie;
03 m °C % fie Ampicili- nă 250mg
r/mi 37-47% pulmonar i.m.1fl/6ore;
200 in n S:37.8 Nt:39% ă:
9 °C 4000- Oxacilină 250mg
L:8500/mm³ 8000/ Hipertrofi i.m.1fl/12ore;Fenoba
e rbital cp 0.015 lcp/zi;
NS:63%NN: mm³ 50-
Glucoză 33%1 f per
3% 70% timică os; Paraceta-mol
E:2% M:3% 1-3% 1- 125 mg 2x1 sup/zi;
Opacităţi
4%
Ly:29%T=23 Bromhexin sol. 5
interstiţia
0 4-8%20- pic*3/zi;
le
30%
000/mm³ Ser fiziologic:
bronho-
150000- instilaţii nazale
vascular
Calcemie:9. 300000/m e
1Ca m³
hilare şi
ionicVSH:12/ 9-11% 7- infrahilar
30 14mm e
mm Examen
de urină:ph
acid rare
Leucocite:rar
e Celule
epiteliale

:rare

22. 126 40 D:36.6 Coproparazit negativ Ampicilină 250mg

03 °C ar: i.m.
b/min r/mi 1fl/6ore;Oxacilină
200 n S:36.7 negativ 250mg
9 °C
i.m.
1fl/12ore;Fenobarbi-
tal cp 0.015
1cp/zi;Gluco-ză 33%
1f per os;Parace-

tamol 125 mg
2x1sup/zi;

Bromhexin
sol.5picx3/zi;

92
 Ser fiziologic:instilaţii
nazale

22. 120 42 D:36°C IDR:0m Oxigenoterapie;

03 m Ampicili- nă 250mg
b/min r/mi S:36.4 i.m.1fl/6ore;
200 n °C
9 Oxacilină 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenoba
rbital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoză 33%1 f per
os; Paraceta-mol
125 mg 2x1 sup/zi;

Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;

Ser fiziologic:
instilaţii nazale

24. 112 34 D:36.5 Oxigenoterapie;

30 °C Ampicili- nă 250mg
b/min r/mi i.m.1fl/6ore;
200 n S:36.9
9 °C Oxacilină 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenoba
rbital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoză 33%1 f per
os; Paraceta-mol
125 mg 2x1 sup/zi;

Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;

Ser fiziologic:
instilaţii nazale

Concluzii

Obiectivele referitoare la procesul de îngrijireasigurat de catre asistenul

medical pentru un pacient cu afectiune respiratory se refera la:

1.Dimensiunea medicală, ce se referă la îngrijiri şi tratament,constănd în:

93
-cunoaşterea corectă a manevrelor de executare,de administrare a
medicamentelor

-recoltări pentru examene de laborator

-clisme

-sondaje

-spălături

-toaletă pe regiuni

-înregistrarea valorilor TA,puls,temperatura,respiraţie

-înregistrarea diurezei şi a scaunelor

-administrarea de perfuzii

-pregătirea fizică a pacientului pentru:punctii,explorări clinice şi paraclinice

-supravegherea stării de veghe,a somnului,a alimentaţiei

2.Dimensiunea psihologică cuprinde:

-informarea despre bolnav,despre starea lui fizică,psihică,sociologică,spiritual şi

cultural

-asigurarea climatului favorabil

-atitudine de interes faţă de ceea ce spune bolnavul

-atitudine de respect,demnitate,înţelegere faţă de persoană în suferinţă

94
3.Dimensiunea umană - este o calitate ce ţine de capacitatea asistentului
medical de a prinde modul în care pacientul se exteriorizează,se exprimă

-lista cu datele necesare ingrjirii,care se mai numeşte şi profilul pacientului

-planul de îngrijiri că support scris al procesului de îngrijiri

Documente de observare şi evaluare

Tema lucrării este Îngrijirea bolnavului cu viroza respiratorie

Am acordat tehnici de ingrijire pentru trei bolnavi cu pneumonie virala pe

secţia de Pneumologie.

Toţi pacienţii se internează pentru investigaţii şi tratament de specialitate.

Motivele internării pentru care pacientii s-au internat,sunt următoarele:

-scăderea forţei musculare, febra, tuse, durere toracica.

95
 OBIECTIV 5: EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE LA UN
PACIENT CU VIROZĂ RESPIRATORIE

Educaţia pentru sănătate

Educaţia pentru sănătate se adresează:

- bolnavilor pentru preîntâmpinarea bolii prin protecţia cu dosul palmei
sau batista în timpul tusei, utilizarea scuipătorilor, veselei şi obiectelor de toaletă
separat, respectarea recomandărilor medicului.

96
 - întregii populaţii:
Pentru a se feri de contaminare şi pentru a se prezenta la timp la control.
Educaţia sanitară este dificilă pentru că se ridică problema adoptării
regimului de viaţă , de activitate şi de alimentaţie să favorizeze evoluţia bolii.
Bolnavii trebuie să fie conştienţi că tot ce fac este numai spre binele
propriei persoane şi că numai dacă respectă indicaţiile prescrise vor putea avea o
viaţă normală alături de semenii lor.
Educaţia pentru sănătate se face şi în ce priveşte:
-strănutul;
- tusea, folosirea batistei;
- închiderea şcolilor pe perioada epidemiilor de boli infecţioase aerogene;
- vaccinarea;
- chimioprofilaxia;
- alimentaţia raţională;
Recomandări la externare:
 igienă riguroasă , cu dezinfecţia periodică a lenjeriei, veselei;
 cură de repaus obligatoriu;
 evitarea eforturilor fizice;
 aeroclimatoterapia are efect tonifiant fizic şi psihic prin aerul curat, ozonat de
munte şi cadrul de frumuseţe naturală;
 camera moderat încălzită;
 alimentaţia bogată în calorii şi vitamine;
 regim hidrozaharat la început, apoi progresiv se va îmbunătăţi;
Educaţia sanitară constituie o parte integrantă a complexului de măsuri de
ordin curativ şi profilactic fiind menită să contribuie la creşterea eficienţei
tratamentului, la scurtarea duratei acestuia, la prevenirea complicaţiilor şi
recidivelor ceea ce se obţin prin informarea şi convingerea bolnavilor privind
importanţa respectării terapiei medicamentoase şi igieno-dietetice.
Asistenta trebuie să realizeze un tratament educativ-sanitar care-i va da
posibilitatea să individualizeze îndrumările sale . În acest mod, asistenta va putea
informa şi sfătui corect bolnavul asupra a ceea ce are de făcut pentru a grăbi
însănătoşirea şi a evita recidivele.
Asistenta va informa bolnavul despre investigaţiile care trebuie făcute,
importanţa acestora şi va căuta să înlăture frica pacientului.
Se va explica pacientului cum trebuie respectat circuitul unor produse
patologice eliminate.
Asistenta va educa bolnavul pentru a da o bună informare şi nu
dezinformare, privitor la evoluţia clinică şi va verifica datele transmise de
bolnav.

97
 Bolnavului i se explică de ce şi cum trebuie să respecte măsurile de
prevenire a recidivelor şi/sau a complicaţiilor.
Populaţia trebuie să cunoască faptul că chimioterapicele şi antibioticele pot
provoca uneori tulburări sangvine, neuro-psihice, hepatice sau pot determina
stări alergice sau chiar şoc anafilactic.
Totodată este indicat să se insiste asupra faptului că folosirea excesivă a
antibioticelor, chimioterapicelor favorizează apariţia alergizării unor categorii
importante a populaţiei.
Populaţia trebuie convinsă că folosirea antibioticelor este bine să se facă
numai pe baza unor prescripţii medicale, combătându-se tendinţele de a se utiliza
nediscriminatoru antibiotice în stări febrile neinfecţioase, în scopuri profilactice
neindicate de medic, în infecţii virotice, stări alergice.
Restabilirea bolnavului impune suprimarea cauzelor care au putut
determina sau favoriza îmbolnăvirea, în primul rând a abaterilor de la
comportamentul igienic, anularea factorilor de risc comportamentali. Influenţa
directă, pe care o exercită asistenta asupra pacientului, se mai realizează şi prin
combaterea şi înlăturarea părerilor şi credinţelor eronate, a ideilor greşite pe care
le are uneori bolnavul despre boala sa.

BIBLIOGRAFIE

1. Cârmaciu Radu; Niculescu Cezar – „Anatomia şi fiziologia omului”, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;
2. Mozeş C. – „Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997;

98
3. Voiculescu I.C. – „Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Medicală, Bucureşti,
1987.
4. Bocârnea C. – „Boli infecţioase şi epidemiologice – Manual pentru şcolile
sanitare postliceale”, Editura INFO – TEAM, Bucureşti, 1995;
5. Aurel Ivan, Doina Azoicăi – „Vaccinologie”, Editura Polirom, Iaşi 1995;
6. Lucreţia Titircă – „Tehnici de nursing”, Editura Medicală, Bucureşti, 1993.

99