Sunteți pe pagina 1din 17

ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞC...

Page 1 of 17

GHID PRIVIND DETERMINAREA EXPERIMENTALĂ IN-SITU ŞI ÎN LABORATOR


A MODULUI STATIC ŞI DINAMIC DE ELASTICITATE A BETONULUI

Indicativ GE 039 – 2001

Cuprins

1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul ghid are ca scop principal sistematizarea şi corelarea metodelor de determinare a modulului de
elasticitate a betonului având în vedere atât determinările în situ cât şi în laborator.

ConstrucŃiile având structura din beton armat au o pondere importantă din totalul construcŃiilor existente din Ńară.
Riscul seismic ridicat al teritoriului şi necesitatea repunerii în siguranŃă a fondului construit existent, fac deosebit
de importantă activitatea de expertizare a construcŃiilor existente.

Unul din factorii importanŃi de care depinde acurateŃea analizelor prin calculul privind comportarea reală a
structurilor din beton armat este şi determinarea experimentală a caracteristicilor materialelor.

Până în prezent, determinările privind proprietăŃile materialelor (betonului) se rezumau la caracteristicile de


rezistenŃă determinate prin diferite metode, în general prin metode nedistructive combinate. Caracteristicile de
elasticitate a betonului se deduc indirect funcŃie de clasa betonului (conform STAS 10107-90).

Având în vedere importanŃa determinării caracteristicilor reale a elasticităŃii betonului în scopul stabilirii rigidităŃii
elementelor din beton armat, prezentul ghid are ca scop determinarea caracteristicilor de elasticitate a betonului
prin utilizarea metodelor nedistructive.

Rigiditatea betonului armat este o caracteristică ce depinde în principal de elasticitatea şi dimensiunile secŃionale
ale betonului, de procentele de armare şi de tipul şi intensitatea solicitărilor la care este supus elementul (starea
de fisurare).

Rigiditatea elementelor intervine în mod deosebit în stabilirea prin calcul a caracteristicilor dinamice ale
structurilor şi în determinarea eforturilor în elementele structurale, Ńinând seama de faptul că structurile sunt în
general static nedeterminate.

Scopul prezentului ghid este de a face o corelare între determinările de laborator ale caracteristicilor de
elasticitate a betonului şi cele in-situ, pentru a se putea determina aceste caracteristici în mod direct şi nu ca o
funcŃie de rezistenŃă la compresiune.

[top]

2. DEFINIREA CARACTERISTICILOR DE ELASTICITATE A BETOANELOR

Modulul de elasticitate dinamic al betonului este modulul de elasticitate determinat prin încărcări ce produc
eforturi (în domeniul elastic) foarte mici aplicate un timp foarte scurt, încărcări ce elimină deformaŃiile plastice şi
vâscoase ale betonului.

Modulul de elasticitate dinamic se determină cu ajutorul metodelor nedistructive (de rezonanŃă şi ultrasonică).

Modulul de elasticitate static al betonului la compresiune sau întindere, Eb, se defineşte convenŃional ca raportul

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞC... Page 2 of 17

între creşterea efortului unitar normal şi creşterea deformaŃiei specifice corespunzătoare.

DefiniŃia modului de elasticitate are sens în cadrul limitei de elasticitate a materialului (relaŃia între efort şi
deformaŃie este liniară) şi are interpretarea geometrică a tangentei unghiului la curba caracteristică:

(1)

astfel încât valoarea lui E nu mai depinde de punctul ales pe curba caracteristică.

Dacă materialul nu este perfect elastic (cazul betonului) noŃiunea de modul de elasticitate static definită anterior
îşi pierde sensul enunŃat şi se adoptă una din următoarele convenŃii:

- modulul secant, ce se obŃine prin unirea intersecŃiei axelor de coordonate cu punctul curbei caracteristice în care
se determină modulul de elasticitate ;

- modulul tangent, definit prin tangenta la curba caracteristică în punctul în care se determină modulul de
elasticitate.

Se mai pot defini:

- modulul de descărcare, obŃinut pe ramura descrescătoare a curbei efort – deformaŃie, prin aproximarea ei cu o
dreaptă;

- modulul de reîncărcare, obŃinut pe ramura de încărcare a curbei efort – deformaŃie prin aproximarea ei cu o
dreaptă;

- modulul de descărcare – reîncărcare stabilizat, obŃinut după efectuarea unui număr suficient de mare de cicluri
descărcare – încărcare pentru ca deformaŃiile să se stabilizeze.

[top]

3. FACTORI CARE INFLUENłEAZĂ MODULUL DE ELASTICITATE A BETONULUI

Modulul de elasticitate a betonului depinde de:

- proprietăŃile reale ale agregatelor folosite;

- dozajul de ciment;

- vârsta betonului;

- clasa de rezistenŃă a betonului (modulul de elasticitate Eb creşte odată cu rezistenta betonului la compresiune,
putând avea valori diferite chiar în cadrul aceleiaşi clase, funcŃie de variaŃia rezistenŃei la compresiune).

[top]

4. MODULUL DE ELASTICITATE STATIC

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞC... Page 3 of 17

Modulul de elasticitate static la compresiune se determină în conformitate cu STAS 5585/1971 „Încercări pe


betoane” – Determinarea modului de elasticitate static la compresiune al betonului .

Pentru determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului se utilizează minimum trei
epruvete de formă prismatică, se secŃiunea pătrată .

Modulul de elasticitate static se determină pentru evitarea microfisurării, în cadrul limitei de elasticitate a
betonului, folosind o metodologie bazată pe efectuarea a două cicluri de încărcare – descărcare, înregistrându-se
pentru fiecare ciclu deformaŃiile specifice la ambele limite ale ciclurilor (σ şi σ ) .
i d

Treptele de încărcare se stabilesc, astfel:

- treapta maximă (încărcarea) corespunzătoare unui efort unitar σ ≅ 0.3 Rpr;


i

- treapta maximă (descărcarea) corespunzătoare unui efort unitar σi ≅ 0.05 Rpr;

în care: Rpr = rezistenŃa la compresiune determinată pe epruvetele de formă prismatică.

Valoarea modului de elasticitate static la compresiunea betonului se determină ca mediere a valorilor obŃinute
pentru epruvetele încercate.

[top]

5. MODULUL DE ELASTICITATE DINAMIC

Modulul de elasticitate dinamic este modulul de elasticitate determinat prin încărcări ce produc eforturi (în
domeniul elastic) foarte mici, aplicate un timp foarte scurt, încărcări ce elimină deformaŃiile plastice şi vâscoase
ale betonului.

Modulul de elasticitate dinamic poate fi determinat:

- în laborator (pe prisme sau pe carote extrase din betonul elementelor structurale din beton armat);

- in situ (pe elementele din beton armat componente structurii de rezistenŃă a construcŃiei).

Metodele de determinare a acestui modul de elasticitate dinamic, indiferent de locul de determinare, sunt:

- metoda de rezonanŃă;

- metoda ultrasonică de impuls.

Dintre aceste metode se recomandă ca metoda de rezonanŃă să fie folosită în special în cazul utilizării
epruvetelor prismatice sau a carotelor care îndeplinesc condiŃiile:

h ≥ 4 d (carote) (2)

l ≥ 4 d (prisme)

unde : d – diametrul carotei;

a – dimensiunea secŃiunii transversale a prismei;

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞC... Page 4 of 17

h – înălŃimea carotei;

l – lungimea epruvetei.

Pentru carote în mod excepŃional – în conformitate cu „InstrucŃiunile Tehnice pentru încercarea betonului cu
ajutorul carotelor” – indicativ C 54-85 se admite încercarea unor carote care satisfac condiŃia:

h≥3d (3)

5.1. Metoda de rezonanŃă

Metoda de rezonanŃă – se bazează pe măsurarea frecvenŃei proprii de vibrare sau a amortizării vibraŃiilor cu
ajutorul fenomenului de rezonanŃă.

În acest studiu se va trata metoda de rezonanŃă bazată pe măsurarea frecvenŃei proprii.

5.1.1. Principiul metodei

Principiul acestei metode se bazează pe punerea în vibrare a unei epruvete de formă prismatică (sau carotă) şi
pe identificarea frecvenŃei proprii de vibrare cu ajutorul fenomenului de rezonanŃă, realizat prin variaŃia frecvenŃei
exterioare până la coincidenŃa cu frecvenŃa proprie de oscilaŃie a epruvetei.

Cu ajutorul acestei metode se pune în vibraŃie întreaga epruvetă şi se determină astfel o rezonanŃă globală sau
generală.

5.1.2. Aparatura de încercare

Principalele părŃi componente ale unui aparat de încercare prin metoda de rezonanŃă şi care constituie şi schema
sa bloc sunt cele prezentate în figura 1.

GA – generator audio IR – indicatorul de rezonanŃă

AP – amplificator de putere FD – frecvenŃmetru digital

E – emiŃător de vibraŃii O- osciloscop

R –receptor de vibraŃii UP – picurător suplimentar de


explorare

AR – aplicatorul de
recepŃie

5.1.3. Tehnica de încercare

După rezemarea epruvetei corespunzătoare tipului şi ordinului armonicii de executat se aplică emiŃătorul şi
receptorul pe epruvetă prin intermediul unui cuplant în asemenea poziŃie încât tipul de vibraŃii dorit să fie excitat.

Măsurarea frecvenŃei de rezonanŃă se efectuează prin observarea rezonanŃei cu ajutorul indicatorului de


rezonanŃă la deviaŃia maximă a indicatorului de rezonanŃă, care reprezintă în fond amplitudinea maximă de
oscilaŃie a epruvetei.

Se citeşte valoarea frecvenŃei proprii excitate.

Cel mai frecvent mod de măsurare a frecvenŃei proprii a unei epruvete este cel care excită vibraŃiile longitudinale
de tipul undelor de dilatare sau a undelor bară.

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞC... Page 5 of 17

În figura 2 se prezintă modul de încercare a unei prisme prin metoda rezonanŃei longitudinale.

Modul de elasticitate dinamic (Ed) se calculează cu relaŃia (4):

(4)

în care : l – lungimea epruvetei;

fL1 – frecvenŃa fundamentală la vibraŃii longitudinale a epruvetei;

℘a – greutatea specifică a betonului;

g – acceleraŃia gravitaŃională

UnităŃile de măsură în care se exprimă modulul de elasticitate sunt: N/mm2 (STAS 10107/0-90) sau kN/mm2
(EUROCOD 2) .

În cazul în care nu se dispun de epruvete prismatice sau carote de lungimi corespunzătoare, se pot utiliza
epruvete sau carote mai scurte, aplicându-se corecŃii în conformitate cu relaŃia (5).

Modulul de elasticitate dinamic determinat pe aceste epruvete – trebuie corectat conform relaŃiei (5):

(5)

Valorile lui CL stabilite de Bancroft, sunt date în tabelul 1.

Valorile din tabelul 1 – sunt pentru epruvete cilindrice (carote) de diametru „d” din diverse materiale cu coeficienŃi
Poisson dinamic (υ ) cuprinşi între 0.15 – 0.35.
d

Pentru epruvete cu secŃiune pătrată – în locul diametrului „d” se va folosi mărimea echivalentă:

d = 1.15 a (6)

iar la cele de secŃiune dreptunghiulară, forma mai generală a relaŃiei:

(7)

Tabelul 1

Factorii de corecŃie CL

Raport d/λ υd = 0.15 υd = 0.25 υd = 0.35

0.1 1.00 1.00 1.01

0.2 1.00 1.00 1.02

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞC... Page 6 of 17

0.3 1.01 1.03 1.06

0.4 1.03 1.07 1.12

0.5 1.07 1.13 1.20

0.6 1.17 1.26 1.36

0.8 1.60 1.67 1.77

Din experienŃa INCERC pentru epruvetele de beton, folosite curent, la încercările prin metoda rezonanŃei,
corecŃiile sunt date în tabelul 2.

Tabelul 2

Factorii de corecŃie CL pentru epruvete uzuale din beton

Dimensiunea epruvetei k=1


„cm” (armonica 1)

10 × 10 × 55 1.00

10 × 10 × 30 1.01

20 × 20 × 80 1.00

4 × 4 × 16 1.00

La încercările din laborator – se mai pot determina modulii de elasticitate dinamici bazaŃi pe măsurarea undelor
de încovoiere sau de torsiune.

5.2. Metoda ultrasonică de impuls

Determinarea modului de elasticitate dinamic prin utilizarea metodei ultrasonice de impuls este reglementată în
„Normativul pentru încercarea betonului prin metode nedistructive” – indicativ C 26-85.

Această metodă se va utiliza în special pentru determinarea modulului de elasticitate dinamic la elementele
structurale din beton armat componente construcŃiilor existente.

5.2.1. Principiul metodei

Metoda ultrasonică de impuls se bazează pe producerea unui tren de oscilaŃii mecanice de către un emiŃător, pe
transmiterea acestor oscilaŃii betonului şi pe urmărirea timpului în care se propagă acest semnal de la emiŃător la
receptor.

FrecvenŃa optimă a acestor vibraŃii se situează în domeniul 40 KHz – 100 kHz.

5.2.2. Aparatura de încercare

Aparatura care se utilizează la încercare măsoară timpul de propagare a ultrasunetelor.

Spre deosebire de măsurătorile de timp de propagare pentru determinarea rezistenŃei betonului, măsurătorile de

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞC... Page 7 of 17

timp de propagare pentru determinarea modulului de elasticitate dinamic, trebuie făcute prin folosirea semnalului
recepŃionat la amplitudinea maximă (figura 3b) şi estimarea pe ecranul tubului catodic a momentului sosirii
semnalului la primul front de undă (punctul de tangentă a semnalului cu linia orientativă de referinŃă ).

Din această cauză pentru determinarea modului de elasticitate dinamic nu sunt indicate utilizarea betonscoapelor
cu afişaj digital pentru că ele sunt construite să măsoare timpul de propagare la primul front de undă dar la
amplitudinea standard şi nu maximă.

În cazurile în care nu se dispune de betonscoape cu tub catodic, se pot face măsurători şi cu betonscoapele cu
afişaj digital dar cu o precizie de determinare mai redusă.

Încercarea unei epruvete de beton pentru determinarea modului de elasticitate dinamic prin metoda ultrasonică
de impuls, se face – în principiu – după o schemă bloc prezentată în figura 4.

E – emiŃător BT – bază de timp

R – receptor GS – generator de semnal

AR - amplificator de recepŃie GI – generator de impuls

TC – tub catodic

5.2.3. Tehnica de încercare

Tehnica de încercare indiferent că aceste încercări se fac pe epruvete sau in-situ trebuie să urmărească
parcurgerea mai multor etape şi anume:

 alegerea elementelor pentru încercat – în număr de minim 3.

CondiŃii pentru alegerea zonelor de încercare

- dimensiunile probelor (elementelor) pe care se fac încercările este recomandabil să îndeplinească pe toate
direcŃiile condiŃia (8):

a, b, c ≥ 2 λ (8)

în care: λ – lungimea de undă a ultrasunetului folosit:

a, b, c – dimensiunile probei.

ObservaŃii:

1. distanŃa minimă între punctele de emisie şi recepŃie ale unei măsurători utilizate la determinarea proprietăŃilor
elasto – dinamice ale betonului este de 16 cm (λ = 8 cm pentru betonscoape cu palpatoare de 50 kHz);

2. nu se admit pentru încercare probele care nu îndeplinesc condiŃia a, b, c ≥ λ.

 trasarea pe fiecare element a cel puŃin 3 secŃiuni de încercare şi acel puŃin 3 puncte de încercare pe
fiecare secŃiune.

- punctele în care se fac măsurătorile trebuie să fie perfect plane, curăŃate de praf etc.

Modulul de elasticitate dinamic se calculează cu relaŃia (9):

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞC... Page 8 of 17

(9)

în care: θd – coeficientul Poisson dinamic;

γ – greutatea specifică aparentă;

g – acceleraŃia gravitaŃională;

VL – viteza de propagare longitudinală măsurată la amplitudinea maximă.

Această metodă implică cunoaşterea valorii coeficientului Poisson dinamic ca să se poată calcula modulul de
elasticitate dinamic. Determinarea acestui coeficient se poate face alegând una din soluŃiile următoare:

1. Prin măsurători cu metoda de rezonanŃă (cazul carotelor);

2. Prin utilizarea unor valori orientativ ale coeficientului Poisson dinamic.

În prima variantă valoarea factorului din relaŃia (9) ce depinde de coeficientul Poisson dinamic:

(10)

se calculează cu relaŃia (11):

(11)

unde: fL – frecvenŃa fundamentală de vibraŃii longitudinale;

L – lungimea epruvetei încercate;

VL – viteza longitudinală de propagare a ultrasunetelor.

În varianta a doua se folosesc valorile experimentale ale coeficientului Poisson dinamic pentru betoane întărite
(t>14 zile) care sunt:

- pentru betoane păstrate în aer : θ = 0.25;


d

- pentru betoane păstrate în apă : θ = 0.28;


d

În acest caz valorile factorului f (θd) devin:

- pentru betoane păstrate în aer: θd = 0.83;

- pentru betoane păstrate în apă: θd = 0.78;

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞC... Page 9 of 17

Determinarea factorului f (θd) în funcŃie de coeficientul Poisson dinamic se poate face utilizând graficul prezentat
în figura 5 sau tabelul 3.

Valorile ce se deduc din această variaŃie sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

θd f (θd)

0 1

0.05 0.995

0.10 0.975

0.15 0.950

0.18 0.922

0.20 0.900

0.22 0.877

0.25 0.833

0.27 0.800

0.30 0.742

0.32 0.698

0.35 0.625

0.37 0.566

0.40 0.467

0.45 0.264

0.50 0

S-a efectuat o prezentare mai detaliată a modului de elasticitate dinamic datorită faptului că determinarea in-situ a
acestui modul de elasticitate este deosebit de importantă pentru stabilirea caracteristicilor reale de elasticitate ale
betoanelor structurilor existente.

5.3. Raportul între valorile modulului de elasticitate static şi dinamic se situează în general în intervalul 0.85 –
0.95.

Prin aplicarea la valorile determinate ale modului de elasticitate dinamic a acestui coeficient se obŃin precizii mai
mari ale determinării modului de elasticitate static al betonului structurilor existente decât prin aplicarea relaŃiilor
de deducere a modului faŃă de clasa betonului aşa cum apar în standardele de calcul şi alcătuire a structurilor din
beton şi beton armat.

În ANEXA 1 se prezintă un exemplu de determinare şi corelare a valorilor modulelor de elasticitate static şi

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞ... Page 10 of 17

dinamice şi de stabilire a preciziei metodelor.

[top]

ANEXA 1

Exemple privind determinarea experimentală în situ şi în laborator a modului de


elasticitate static şi dinamic, corelarea şi precizia metodelor

1. Date privind compoziŃia şi rezistenŃa betoanelor obŃinute în laborator

Dimensiunile epruvetelor de beton de formă prismatică utilizate pentru efectuarea încercărilor sunt de 10× 10× 30
cm.

În tabelele nr. 1 şi 2 sunt prezentate datele referitoare la compoziŃia betoanelor, respectiv rezistenŃele la
compresiune determinate pe epruvete cubice.

Tabelul nr. 1.

CompoziŃia betonului (U.M.) Indicativ reŃete

Ciment tip I 32, R SR 388/1995 (kg/m3) R1 R2 R3 R4

A/C - 360 340 320 340

Nisip 0 – 3 mm (%) 0,45 0,47 0,47 0,48

Nisip 3 – 7 mm (%) 30% 30% 30% 40%

Criblură 8 – 16 mm (%) 20% 20% 20% 20%

Criblură 16 – 25 mm (%) 25% 25% 25% 20%

Aditiv plastifiant antrenor de aer (I) 25% 25% 25% 20%

Tabelul nr. 2

RezistenŃele la compresiune, Rc (încercări în laborator) (N/mm2)

Epruveta
nr. R1 R2 R3 R4

cuburi prisme cuburi prisme cuburi prisme cuburi prisme

1 60,00 52,60 50,40 46,50 47,60 47,50 39,40 35,50

2 59,20 50,30 52,00 40,50 49,40 44,00 34,00 34,50

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞ... Page 11 of 17

3 60,00 50,70 51,60 44,00 52,60 48,50 33,40 35,50

4 - - - - - - 37,60 34,00

Valori
medii 59,73 51,20 51,33 43,70 49,90 46,70 36,10 34,90
(N/mm2)

2. Stabilirea valorii modului de elasticitate static conform STAS 10107/0-90 funcŃie de clasa de beton
determinată în laborator

Tabelul nr. 3 – ReŃeta de beton R


1

Nr. Rc,lab Clasă


ReŃeta (N/mm2)
Crt. (N/mm2) (N/mm2) beton (conf.STAS
10107/0-90)

0 1 2 3 4 5

1 R1-1 52,60
C 35/45
2 R1-2 50,30 51,2 37000
(Bc 45)
3 R1-3 50,70

Tabelul nr. 4 – ReŃeta de beton R2

Nr. Rc,lab Clasă


ReŃeta (N/mm2)
Crt. (N/mm2) (N/mm2) beton (conf.STAS
10107/0-90)

0 1 2 3 4 5

1 R2-1 46,50
C 28/35
2 R2-2 40,50 43,70 34500
(Bc 35)
3 R2-3 44,00

Tabelul nr. 5 – ReŃeta de beton R3

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞ... Page 12 of 17

Nr. Rc,lab Clasă (N/mm2)


ReŃeta (conf.STAS
Crt. (N/mm2) (N/mm2) beton
10107/0-90)

0 1 2 3 4 5

1 R3-1 47,50
C 32/40
2 R3-2 44,00 46,70 36000
(Bc 40)
3 R3-3 48,50

Tabelul nr. 6 – ReŃeta de beton R4

Nr. Rc,lab Clasă


ReŃeta (N/mm2)
Crt. (N/mm2) (N/mm2) beton (conf.STAS
10107/0-90)

0 1 2 3 4 5

1 R4-1 35,50

2 R4-2 34,50 C 20/25


34,9 30000
3 R4-3 35,50 (Bc 25)

4 R4-4 34,00

3. Stabilirea valorii modului de elasticitate static conform STAS 10107/0-90 funcŃie de clasa de beton
determinată in - situ

Tabelul nr. 7 – ReŃeta de beton R


1

Nr. Rc,in-situ Clasă


ReŃeta (N/mm2)
Crt. (N/mm2) (N/mm2) beton (conf.STAS
10107/0-90)

0 1 2 3 4 5

1 R1-1 49,90
C 32/40
2 R1-2 48,24 49,05 36000
(Bc 40)

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞ... Page 13 of 17

3 R1-3 49,00

Tabelul nr. 8 – ReŃeta de beton R2

Nr. Rc,in-situ Clasă


ReŃeta (N/mm2)
Crt. (N/mm2) (N/mm2) beton (conf.STAS
10107/0-90)

0 1 2 3 4 5

1 R2-1 48,80
C 32/40
2 R2-2 45,10 46,43 36000
(Bc 40)
3 R2-3 45,40

Tabelul nr. 9 – ReŃeta de beton R3

Nr. Rc,in-situ Clasă


ReŃeta (N/mm2)
Crt. (N/mm2) (N/mm2) beton (conf.STAS
10107/0-90)

0 1 2 3 4 5

1 R3-1 47,10
C 32/40
2 R3-2 47,10 47,93 36000
(Bc 40)
3 R3-3 49,60

Tabelul nr. 10 – ReŃeta de beton R4

Nr. Rc,in-situ Clasă


ReŃeta (N/mm2)
Crt. (N/mm2) (N/mm2) beton (conf.STAS
10107/0-90)

0 1 2 3 4 5

1 R4-1 40,53

2 40,80 40,45 34500


R4-2
C 28/35

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞ... Page 14 of 17

3 R4-3 40,65 (Bc 35)

4 R4-4 39,80

4. Corelare între modulul de elasticitate static şi modulul de elasticitate dinamic (determinat in – situ)

Tabelul nr. 11 – ReŃeta de beton R


1

Ed
Nr. Est
ReŃeta ultrasunete
Crt. (N/mm2)
(N/mm2)
ind. med.

0 1 2 3 4 5

1 R1-1 40460 37571 0,929

2 R1-2 39723 37000 0,931 0,934

3 R1-3 38477 36214 0,941

Media 39553 36928 0,934

Tabelul nr. 12 – ReŃeta de beton R2

Ed
Nr. Est
ReŃeta ultrasunete
Crt. (N/mm2)
(N/mm2)
ind. med.

0 1 2 3 4 5

1 R2-1 39832 35770 0,898

2 R2-2 39481 36167 0,916 0,907

3 R2-3 39066 35475 0,908

Media 39460 35804 0,907

Tabelul nr. 13 – ReŃeta de beton R3

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞ... Page 15 of 17

Ed
Nr. Est
ReŃeta ultrasunete
Crt. (N/mm2)
(N/mm2)
ind. med.

0 1 2 3 4 5

1 R3-1 40179 33929 0,844

2 R3-2 39317 34375 0,874 0,859

3 R3-3 40298 34642 0,860

Media 39931 34315 0,859

Tabelul nr. 14 – ReŃeta de beton R4

Ed
Nr. Est
ReŃeta ultrasunete
Crt. (N/mm2)
(N/mm2)
ind. med.

0 1 2 3 4 5

1 R4-1 37407 31696 0,847

2 R4-2 38771 31944 0,824


0,831
3 R4-3 38318 30603 0,799

4 R4-4 38321 32692 0,853

Media 38204 31734 0,831

Tabelul nr. 15 – Recapitulare

Ed
Nr. Est
ReŃeta ultrasunete
Crt. (N/mm2)
(N/mm2)
ind. med.

0 1 2 3 4 5

1 R1 39553 36928 0,934

2 R2 39460 35804 0,907

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞ... Page 16 of 17

3 R3 39931 34315 0,859


0,883
4 R4 38204 31734 0,831

5. Precizia determinării in-situ şi în laborator a modului de elasticitate a betonului

În tabelul nr. 16 se prezintă precizia de stabilire a modului de elasticitate static ( ) funcŃie de modulul de
elasticitate dinamic având ca bază modulul de elasticitate static ( ) determinat la presă pe prisme de beton.

Precizia de stabilire rezultată pentru probele încercate în acest caz este de ± 6%.

Tabelul nr. 16

Metoda ultrasonică de impuls


Nr.
ReŃeta Ed
Crt.
αE (%)
(N/mm2) (N/mm2) (N/mm2)

0 1 2 3 4 5 6

1 R1 39553 36928 34925 -5

2 R2 39460 35804 34843 -3


0,883
3 R3 39931 34315 35259 +3

4 R4 38204 31734 33734 +6

În tabelul nr. 17 se prezintă precizia de stabilitate a modulului de elasticitate static conform STAS 10107/0-90 (
) funcŃie de modulul de elasticitate static ( ).

Tabelul nr. 17

Metoda ultrasonică de impuls


Nr.
ReŃeta Ed
Crt.
αE (%)
(N/mm2) (N/mm2) (N/mm2) (N/mm2)

0 1 2 3 4 5 6 7

1 R1 39553 36928 34925 37000 -6

2 R2 39460 35804 34843 34500 +1

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012


ÎNDRUMǍTOR PRIVIND UTILIZAREA ÎN CONSTRUCłII A PLĂCILOR DIN AŞ... Page 17 of 17

3 R3 39931 34315 35259 36000 -2


0,883
4 R4 38204 31734 33734 30000 +11

Precizia de stabilire rezultată pentru probele încercate în acest caz este de ± 11%.

[top]

file://D:\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normative-gelu m\constr\betoane\b... 08.02.2012