DEMOGRAFIA ROMANIEI

1. Indicatori demografici

 Mărimea populației: Romania are o populatie de 20.121.641 locuitori

 Densitatea populației: 84,4 loc/km².
 Populația urbană: circa 55,20% 
 Populația rurală: circa 44,80% 
 Rata migrației nete: -0,13 emigrant ‰ locuitori (anul 2006)
 Rata de creștere a populației: -0,22% (anul 2010)
 Rata natalității: 9,9 născuți ‰ locuitori (anul 2010)
 Rata mortalității: 12,1 decese ‰ locuitori (anul 2010)
 Rata mortalității infantile: 9,2 decese ‰ născuți vii (anul 2010)
 Speranța de viață la naștere: 75.1 de ani
 Rata totală a fertilității: 1,64 copii născuți/femeie (anul 2016)

2. Populatia Romaniei
Conform recensământului din 2011, România are o populație de 20.121.641 de
locuitori și este de așteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populației
ca urmare a sporului natural negativ.Principalul grup etnic în România îl formează românii.Ei
reprezintă 88,9 % din numărul total al populației.După români, următoarea comunitate
etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,1 % din populație, respectiv un
număr de aproximativ 1.200.000 de cetățeni.După datele oficiale, în România trăiesc
665.000 de rromi(țigani).Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor,
lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor, rutenilor,
evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor.

3. Grupuri etnice

Maghiarii și romii compun cele mai numeroase minorități etnice din România, reprezentând
6,1 și, respectiv, 3,0 la sută din populația stabilă a României.Populația de etnie maghiară este
majoritară în județele Harghita (84,6%) și Covasna (73,8%), iar proporții semnificative ale
populației de etnie maghiară (peste 20%) există și în județele Mureș (39,3%), Satu Mare
(35,2%), Bihor (25,9%) și Sălaj (23,1%).

1
 4. Limbi vorbite
Limba oficială a României este limba română,ce aparține grupei limbilor romanice de est și
este înrudită cu italiana, franceza, spaniola, portugheza si catalana . Româna este limba cu cel
mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91% din totalul populației României, fiind
urmată de limbile vorbite de cele două minorități etnice principale, maghiarii și romii.
Limba maghiară este o limbă regională a României, fiind vorbită în Transilvania, Banat,
Crișana, Maramureș și Moldova de către minoritatea maghiară. Astăzi este predată în secțiile
maghiare din școli. Are 1.227,6 mii de vorbitori, adică 6,5% din populația României.Este limba
majoritară în județul Harghita și în județul Covasna, iar în județele Mureș și Satu Mare este
utilizată de aproximativ 50% din populația acestor județe.
Limba romă este utilizată de 1,2% din populația țării (273.500 de persoane). O mare parte a
romilor nu mai vorbesc limba țigănească, ei folosind româna.
Până în anii '90, în România a existat o numeroasă comunitate de vorbitori de limbă
germană, reprezentată în cea mai mare parte de sași.Deși cei mai mulți dintre membrii acestei
comunități au emigrat în Germania,au rămas totuși în prezent într-un număr semnificativ de
45.000 de vorbitori nativi de limbă germană în România.În localitățile unde o anumită
minoritate etnică reprezintă mai mult de 20% din populație, limba respectivei minorități poate
fi utilizată în administrația publică și în sistemul judiciar.Pe de altă parte, limba germană este
folosită de 2,4% din cetățenii români și datorită faptului că în 10% din școlile din România se
predă germana.
Limba ucraineană a rămas în uz în ciuda faptului că utilizarea ei a fost deseori limitată sau
chiar interzisă și a fost păstrată de ucraineni în folclor, muzică și literatură. Potrivit
recensământului din 2011, 51.703 de persoane (0,3%) din populația României s-au declarat
etnici ucraineni, cu toate că neoficial se crede că sunt în jur de 300.000.Majoritatea lor se
regăsește în județele Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș-Severin și Tulcea.
Limba rusă era una dintre principalele limbi învățate de elevi, alături de engleză și franceză,
în timpul regimului comunist. După Revoluție însă, rusa a fost eliminată treptat din programa
școlară din cauza dezinteresului elevilor.În anul 2014, în afara etnicilor care o studiau ca limbă
maternă, mai erau aproximativ 500 de elevi care studiau limba rusă în școlile din România.

5. Religie
Viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor
religioase, principiu enunțat la articolul 29 din Constituția României, alături de libertatea
gândirii și a opiniilor.Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, România nu are nicio religie
națională, respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate
față de asociațiile și cultele religioase.În România sunt recunoscute oficial 18 culte
religioase.Biserica Ortodoxă Română este principala instituție religioasă din România. Ea este o
biserică autocefală, ce se află în comuniune cu celelalte biserici aparținând Bisericii Ortodoxe.
Cea mai mare parte a populației României, respectiv 86,45%, s-a declarat ca fiind de confesiune
creștin ortodoxă, conform recensământului din 2011.De asemenea, importante comunități

2
religioase ce aparțin altor ramuri ale creștinismului decât ortodoxia, sunt reprezentate de:
romano-catolicism (4,62%), calvinism (3,19%), penticostalism (1,92%), greco-catolicism (0,8%) și
baptism (0,6%).Astfel, populația creștină din România, reprezintă 99,5% din totalul populației
țării. În Dobrogea există și o minoritate islamică compusă majoritar din turci și tătari.
Credincioșii musulmani din România sunt în număr de circa 70.000, dintre care 85% trăiesc în
județul Constanța, 12% în județul Tulcea, iar restul în diferite centre urbane ca: București,
Brăila, Galați, Călărași, Giurgiu, Oltenița, Drobeta-Turnu Severin etc. De asemenea, la
recensământul din 2011, în România existau 3.519 de persoane de religie mozaică, 20.743 de
atei și 18.917 persoane fără religie.Rata ateismului este în creștere, însă și așa, aceasta este una
dintre cele mai scăzute din lume. Un cult relativ nou, recunoscut oficial abia în anul 2000,este
reprezentat de Martorii lui Iehova. Acesta atrage din ce în ce mai mulți adepți în fiecare an.La
recensământul din 2011, 49.820 de persoane (aproximativ 0,26% din populația României)
făceau parte din acest cult.
Până la Unirea din 1918, cea mai mare parte a populației din Transilvania era formată
din credincioși ai Bisericii Române Unite cu Roma, ca urmare a trecerii unei mari părți a
românilor, până atunci ortodocși, la Biserica Romei, la sfârșitul secolului al XVII-lea. Catolicismul
și protestantismul sunt prezente mai ales în Transilvania și Crișana. De pildă, în județele Arad și
Bihor este cea mai mare densitate de credincioși ai cultului baptist din România, aceștia
întrunind 3,41% (14.700), respectiv 3,81% (21.934) din totalul populației acestor județe.De
asemenea, în România există și alte culte, precum ortodocșii pe stil vechi și cultul armean.

6. Aglomerări urbane
La 1 ianuarie 2016, în mediul urban, în cele 320 de municipii și orașe, locuiau 12.546 de mii
de persoane.Ponderea populației urbane a fost de 56,41%, în scădere ușoară față de 1 ianuarie
2015 (56,44%).
București este cel mai mare oraș și, totodată, capitala României.Acesta deține 16,8% din
populația urbană și 9,5% din populația țării.La 1 ianuarie 2016, populația orașului depășea 2,1
milioane de locuitori, în timp ce zona metropolitană București concentrează o populație de
peste 3 milioane de locuitori.Pe viitor, sunt prevăzute planuri de extindere a granițelor ariei
metropolitane București.
În România mai există încă șase orașe care au o populație numeroasă (în jur de 300.000
de locuitori) și care se înscriu în clasamentul celor mai populate orașe din Uniunea Europeană.
Acestea sunt: Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova și Galați. Alte orașe cu o
populație ce depășește 200.000 de locuitori sunt Brașov, Ploiești, Oradea și Brăila. De
asemenea, există încă alte 13 orașe care concentrează un număr mai mare de 100.000 de
locuitori.
În prezent, o parte din cele mai mari orașe sunt incluse într-o zonă metropolitană: Constanța
(500.000 de locuitori), Brașov, Iași (ambele cu o populație de aproximativ 400.000 de
locuitori),Cluj-Napoca (370.000 de locuitori) și Oradea (260.000 de locuitori), iar altele sunt
planificate: Timișoara–Arad (1 milion de locuitori),Galați–Brăila (800.000 de locuitori),Craiova
(350.000 de locuitori),Ploiești (300.000 de locuitori) și Bacău (240.000 de locuitori).