ROMANIA

COMPONENŢA TERITORIULUI ŞI POZIŢIA ECONOMICO-GEOGRAFICĂ

• . România este situată în partea central-sudică a Europei. Ieşirea la Marea Neagră pe o

lungime de litoral de circa 250 km are o mare importanţă pentru efectuarea legăturilor
economice externe. Prin Marea Neagră, strâmtorile Bosfor şi Dardanele, Marea Mediterană,
ţara are acces la bazele de petrol şi alte resurse naturale din Orientul Apropiat şi Africa de Nord.
Pe râul Dunăre şi Canalul Rhin- Main-Dunărea ea întreţine legături economice cu statele din
bazinul Mării Nordului.

CONDIŢIILE ŞI RESURSELE NATURALE

Relieful României este variat. Principalele unităţi de relief sunt: Podişul Transilvaniei aşezat în
mijlocul ţării şi mărginit din toate părţile de Munţii Carpaţi care trec în Dealurile Subcarpatice. La
est se întinde Podişul Moldovei, la sud - Podişul Getic, iar la vest - Dealurile de Vest. Către
marginile ţării se extinde Câmpia Română la sud, Câmpia Banato-Crişană la vest şi Delta Dunării
situată la gurile de vărsare a Dunării. între Dunăre şi ţărmul Mării Negre se află Podişul
Dobrogei. Munţii Carpaţi sunt acoperiţi cu păduri bogate, pajişti pentru păstorit, subsolul lor
conţine diferite minereuri utile. Pe Podişul Transilvaniei sunt bogăţii de petrol şi gaze naturale,
iar pe dealuri şi câmpii se desfăşoară terenuri arabile cu soluri fertile. Clima României este
temperat-continentală de tranziţie, determinată de poziţia ei în zona temperată şi influenţată de
intersecţia maselor de aer continental din est cu cele oceanice din vest şi nord-vest şi, de
asemenea, cu cele mediteraneene din sud şi sud-vest. Temperatura medie anuală de +8 - + 10°C
şi cantitatea medie de precipitaţii de 640 mm favorizează creşterea tuturor culturilor din zona
temperată. România are o reţea deasă de ape curgătoare şi lacuri. Aproape toate râurile mari
izvorăsc din Carpaţi şi se varsă în Dunăre. Cele mai mari dintre ele sunt Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa,
Timiş, Mureş, Someş etc. Reţeaua de râuri are o mare importanţă în alimentarea cu apă a
populaţiei, în irigaţie, în construcţia hidrocentralelor, în piscicultură etc. Pe teritoriul României
sunt prezente trei tipuri de peisaje geografice zonale. Cea mai mare parte a ţării e cuprinsă de
peisaje de pădure, care la vest, est şi sud sunt succedate de peisaje de silvostepă. Stepele
domină numai în Dobrogea şi în Câmpia Bărăganului din sud-estul ţării. Silvostepele şi stepele
sunt caracterizate printr-un înalt grad de valorificare agricolă, având soluri bogate în humus, cu
fertilitate ridicată.

Industria

România dispune de resurse forestiere, zăcăminte de cărbune, preponderent de calitate

inferioară, de minereuri de fier, mangan şi neferoase, sulf, uraniu, gaze naturale, petrol etc.,
care asigură ţara numai parţial, ceea ce o face să importe cantităţi însemnate de petrol, minereu
de fier şi cărbune cocsificabil. Cele mai mari uzine siderurgice sunt amplasate în: Galaţi, Călăraşi,
Hunedoara, Reşiţa. Ploieşti. Uzina petrochimică
Metalurgia neferoaselor

. încă de pe timpurile dacilor, în Munţii Apuseni se extrăgea aur şi argint. în prezent se dezvoltă
intens industria cuprului, plumbului, zincului şi a aluminiului. Aluminiul se obţine la Slatina (pe
baza aluminei de la Oradea) şi la Tulcea (din materii prime importate). Industria constructoare
de maşini are o structură diversă şi unele produse ale acesteia (utilajul petrolier, maşinile-
unelte, aparatajul industrial) au devenit competitive pe piaţa internaţională. România produce
diferite tipuri de maşini-unelte (strunguri, freze, prese hidraulice etc.) în Arad, Oradea, Sibiu,
Târgovişte. Industria de tractoare şi maşini agricole este dezvoltată în oraşele Braşov, Bucureşti,
Craiova, Timişoara, Piatra-Neamţ, Botoşani etc. Se remarcă utilajele tehnologice pentru industria
petrolieră produse la Ploieşti, Braşov, Bacău; cele pentru industria minieră (la Baia Mare, Sibiu);
cele pentru industria chimică (la Bucureşti, Reşiţa, Ploieşti). Industria mijloacelor de transport
include producerea autocamioanelor la Braşov, autovehiculelor de teren (ARO) la Câmpulung, a
autoturismelor la Colibaşi (lângă Piteşti) şi Craiova, a autobuzelor, troleibuzelor şi microbuzelor
la Bucureşti

TRANSPORTURILE

în sistemul de transporturi predomină transportul autorutier, căruia îi revine cea mai mare
parte a traficului de mărfuri şi de persoane. Se evidenţiază două autostrăzi moderne: Bucureşti-
PBucureşti-Constanţa. în prezent reţeaua de căi ferate alcătuieşte circa 13 620 km, dintre care
4032 km sunt electrificate. Infrastructura căilor de comunicaţie a fost modernizată cu.

RELAŢIILE ECONOMICE EXTERNE După destrămarea C.A.E.R.-ului România a pierdut pieţele de

desfacere din est. Are loc reorientarea relaţiilor şi recucerirea vechilor pieţe est-europene, s-au
extins esenţial relaţiile economice ale României cu Republica Moldova, Ucraina, Rusia etc. Odată
cu intrarea României în Uniunea Europeană, o sarcină prioritără a ţării rămâne lărgirea
schimburilor de mărfuri cu ţările din Uniunea Europeană, Japonia şi cu cele nord-americane
(S.U.A., Canada).

Agricultura

Condiţiile naturale ale României sunt destul de variate. Din punctul de vedere al structurii
reliefului ţara se divizează în trei unităţi aproximativ egale după suprafaţă. • Care sunt aceste
trei unităţi de relief? Identifică-le pe harta fizică. Cele mai favorabile condiţii agroclimatice şi
soluri fertile de cernoziom le are Câmpia Română, Câmpia Banato-Crişană, Podişul Moldovei şi
Podişul Transilvaniei. Terenurile arabile în aceste regiuni constituie 60-70%. Condiţiile climatice
ale României, situată la aceeaşi latitudine ca şi sudul Franţei, permit cultivarea plantelor
termofile specifice zonei temperate. în partea de sud-est, în Dobrogea, sunt frecvente secetele,
din care cauză este necesară irigaţia artificială. Ramura principală a agriculturii României este
cultura plantelor, căreia îi revin 3/5 din producţia globală agricolă. Cele mai mari suprafeţe de
terenuri arabile sunt ocupate cu plante cerealiere, cu preponderenţă grâu şi porumb. •
Identifică pe harta economică (fig. 95) regiunile de cultivare a grâului Porumbul ocupă peste V3
din suprafeţele cultivate cu cereale. în producţia de porumb România ocupă locul trei în Europa,
cedând numai Franţei şi Ucrainei (a. 2011). Dintre cereale se mai cultivă orz, ovăz, orez.
Principalele culturi tehnice sunt floarea-soarelui, sfecla de zahăr, tutunul. Viţa-de-vie se cultivă
pe larg în regiunile subcarpatice, pe Podişul Transilvaniei, în Dobrogea, Câmpia Banato-Crişană.
Pe Podişul Moldovei, în Transilvania, în regiunile subcarpatice se întind mari suprafeţe de livezi.
Creşterea animalelor se bazează în mare parte pe vegetaţia păşunilor naturale, fâneţelor. în
acest scop se mai însămânţează suprafeţe mari cu culturi furajere. Bovinele pentru lapte şi carne
se cresc în toate judeţele ţării, porcinele - în regiunile unde se cultivă porumb, sfeclă de zahăr,
iar ovinele - în regiunile premontane şi montane. în Delta Dunării se dezvoltă pescuitul.