NEOCLASICISMUL

25.03.2020

PICTURA FRANCEZA

Cei mai importanti reprezentanti ai Neoclasicismului sunt Jacques-Louis

David si Jean Dominique Ingres.

Cei doi reprezinta doua etape ale acestui stil.

Jacques-Louis David( 1748-1825) reprezinta prima etapa a

Neoclasicismului francez. Pentru el orice subiect trebuie sa fie nobil si accesibil
tuturor, avand drept sursa de inspiratie istoria sau mitologia clasica. Desenul este
prioritar pentru artist...culoarea primind un rol secund.

Opere precum: „Napoleon Bonaparte traversând Alpii (1800)”, „Andromaca

jelindu-l pe Hector (1787)”, „Moartea lui Marat (1793)”, „Încoronarea lui
Napoleon (1806)”, „Portretul papei Pius al VII-lea (1805)” sunt titluri din care
reese clar preferinta lui pentru tematica istorica.

David este pictor de curte ce va oferi

istoriei proporții grandioase. Ne ofera o
pictură istorică contemporană, colosală
prin tehnică și conținut, prin aportul de
spectaculos,de supradimensionare a
eroicului.

O magistrală compoziție plastică

este „Napoleon Bonaparte traversând
Alpii” (foto dreapta), unde David optează
pentru un dinamism al cadrului. Atât
Napoleon cât și calul său poartă însemnele
eroicului, fastuozității, solemnității,
sublimului.
 O altă reprezentare a lui Napoleon este cea a încoronării. Lucrarea:
„Încoronarea lui Napoleon” (foto jos), prezintă un eveniment ce abundă din nou
de o temă a măreției, a perfecțiunii. Este un eveniment extrem de important
sugerat de istoria momentului și gravitatea sa. Scena este vastă,costumația
superb realizată. Se poate observa textura materialelor scumpe, prețioase.
Inserarea religiosului a cărui prezență subliniază solemnul.
 Aceasta lucrare Juramantul Horatiilor este socotita adevaratul manifest al
Neoclasicismului. David alege un episod memorabil din istoria romanilor in care
pentru a evita varsarea de sange, cei trei Horati infruntasera in duel pe fratii
Curiati si obtinusera victoria pentru cetatea Romei. Pictorul alege momentul
juramantului care precede lupta, subliniind ideea de sacrificiu pentru patrie.
Figurile sunt desenate cu precizie cum de altfel tot ansamblul compozitional este
clar si echilibrat.
 Va mai pun o lucrare, pe care cu siguranta o veti vedea mai des decat cea
de sus...este vorba de Marat asasinat, o lucrare violenta si cruda in care autorul
se arata coplesit de resentimentul profund si sincer impotriva asasinarii
prietenului sau. Critica va avea rezerve impotriva simetriei indraznete a acestei
compozitii taiata brutal in doua, dar care adauga operei un sentiment dramatic.

Moartea lui Marat, 1793...unii traduc si asa titlul tabloului ( eu am intalnit mai des
Marat asasinat)

În concluzie, Jacques-Louis David este un pictor reprezentant al

Neoclsicismului cu o impresionantă compoziție artistică în care guvernează
politicul și aspectele esteticii subimului, dinamica și tendința de
supradimensionare realist-exacerbată cu tente romantice.
 A doua etapa a Neoclasicismului este reprezentata de Dominique
Ingres , elev al lui Jaques – Louis David.
El aduce un aer nou Neoclasicismului prin apelul la natura. Pentru el arta
atinge perfectiunea numai atunci cand poate fi confundata cu natura insasi.

Si pentru acest artist desenul este prioritar...Tot ceea ce e bine desenat e

deja pictat.....afirma Jean Auguste Dominique Ingres.

Siluetele feminine din tablourile lui Ingres sunt desenate cu o linie de o

uimitoare puritate. Si pentru a spori expresivitatea tabloului,,,daca va uitati cu
atentie...i-a adaugat doua vertebre in plus. Este vorba de tabloul Marea Odalisca.

Marea Odaliscă este cel mai celebru tablou al lui Ingres şi unul dintre
capodoperele Neoclasicismului. A devenit una dintre reprezentările faimoase ale
femeii în cultura de azi, fiind un simbol pentru misterul şi senzualitatea sexului
frumos. Primul lucru neclar la acest tablou este probabil chiar numele lui. Odalisca
era cea mai de jos treaptă a unei femei din haremul unui sultan. Ca rang după soţii
şi concubine, aceste fete nu aveau contact deloc cu sultanul şi serveau mai mult
ca menajere pentru femeile din harem. Multe odalisce puteau deveni concubine
sau chiar soţii dacă erau de o frumuseţe deosebită sau dovedeau talent la dans şi
la cântat. Aşadar tabolul lui Ingres ne arată o femeie din haremul unui sultan. Dar
în continuare titlul sporeşte confuzia: femeia pe care o vedem nu pare deloc o
menajeră pentru celelalte din harem. Marea Odalisca a lui Ingres este o femeie
matură, care ne priveşte aproape neîndurător de rece. Compoziţia este strălucit
concepută. Urmăriţi draperia de sus în jos care se continuă în mod absolut firesc
cu evantaiul. Aceasta este o linie de forţă a tabloului. O alta este alcătuita
bineînţeles de corpul de şopărlă al femeii. Totul se sprijină pe nişte stofe scumpe
şi excelent redate. Nici o linie nu este întreruptă în acest tablou. Totul se prelinge,
singurul punct stabil fiind parcă tot ochii ei.

Va mai pun cateva tablouri sa le analizati singuri....o sa vedeti ca in toate

desenul este clar, precis iar compozitiile degaja ritmuri lineare de un mare
rafinament. Nudurile si portretele raman lucrarile sale de referinta.

Baia turceasca
Jupiter si Thetis
 Autoportret la 24 de ani

Roger eliberând-o pe
Angelica