CONSTRUIRE, LOCUIRE, GINDIRE In cele ce urmeaza incercém sa gindim asupra lo- culrit (Wohnen) 51 a construirii (Bauer). Aceasta gindire asupra construirll nu pretinde cA poate oferi ide! pen- tru constructii sau, cu atit mai putin, regull de care trebule s& ind seama construtrea. Aceasta incercare de gindire nu prezintA defel construirea pornind de la arhitectura sf tehnic, cl merge indarat pe urmele con- struirit pind in acel domentu cArula il apartine tot ceea ce este. Intrebaim agadar: 1. Ce este locuirea? 2. In ce masura construtrea este cuprinsa in loculre? 1 Dupa cit se pare, la loculre nu ajungem decit prin intermediul construtril. Construirea are drept scop lo- cutrea. Ins nu toate construetille sint $1 locuinte. Po- dul st hangarul, stadionul s{ centrala energetic sint construcflt, {ra sd fle locuinte; la fel gara s1 autostra- da, stivilarul $1 hala plefit sint construct, dar nu locu- Inge. §1 totusi, constructille acestea se situeazd in do- menu locuirii noastre. El se intinde dincolo de aceste construct, far a se Umita, totusi, doar la locuinta, Pe autostrada, goferul camionulut este la el acasi, dar nu putem spune cd el loculeste acolo; muncitoarea se simte la ea acasa in flaturd, fra ca locuinta el sd se afle acolo; in centrala energetic, inginerul este la el acasa s{ totusi el nu loculeste acolo. Toate constructiile acestea il gazdulesc (behausen) pe om. El le loculeste (ewohnt), fara a locul (wohnen) ins in ele, daca a lo-176 MARTIN HEIDEGGER cut nu inseamna decit a dispune de un domiciliu. Ce-t drept, in actuala criz4 de locuinte, chiar s{ acesta este deja un lucru linistitor s{ imbucurator; constructiile de locutt oferd, e adevarat, un domiciltu, locuingele pot fl astézi chiar bine concepute, ugor de gospodarit (19) destul de teftine, bine aerisite, expuse luminii s1 soa- relut; dar oare in felul acesta locuintele poarta in ele chezsla cA se petrece o locuire? Cit priveste acele con- structil care nu sint locuinte, ele rmin, la rindul lor, determinate pornind de la locuire, in masura in care servesc locutril oamentlor. Agadar, de fiecare dat. 1o- culrea pare a fi scopul care precede orice construire. Locuirea $1 construirea se afla una fata de cealalta in raportul in care se aflé scopul s{ mijlocul. Numat ca, atita vreme cit gindul nostru ramine la acest nivel. 1o- culrea gi construirea sint considerate dou activitapt separate, cea ce este, desigur. 0 reprezentare corecta. $i totus, in acelasi timp, prin schema scop-mijloc, nol ne blocm accesul la raporturile esentiale. Cact con- struirea nu este doar un mifloc $1 0 cale cAtre locuire; construirea este deja, in ea insdgl, locuire. Cine ne spune acest lucru? Cine ne da de fapt o masura cu care 84 putem masura esenta loculril 51 a construtrit in toat amploarea ef? Indicatla privitoare la esenta unui lucru ne parvine din limba, cu condifia ca nol $4 respectdm esenta acestela. ins& pind una-alta, globul pamintesc este invadat de un guvol frenetic de cuvinte vorbite, scrise 9f radiodifuzate. pe atit de dezianjulte pe cit sint de bine ticluite. Omul se poartd ca si cum el ar fi fauritorul 31 dascalul limbit, cind de fapt, ea ramine, stdpina omulul. Poate c tocmat rastumarea, infaptuitd de om, a acestu raport este cea care, inainte de toate, il poarta omulut esenta in spaftul nefamilia- rulut (Unhetmische). E bine sa avem in vedere aspectul ingrijit al vorbirit, dar un asemenea lucru nu duce la nimic, atita vreme cit in felul acesta continudm sa fo- losim limba doar ca pe un mijloc de exprimare. Dintre toate chemartle latente cdrora nol oamenii le putem con-CONSTRUIRE, LOCUIRE, GINDIRE 7 feri glas, pornind chiar de la not, limba este cea mat inalt sf cea care, pretutindent, este prima. Ce inseamna dect construre? In germana veche cu- vintul buan, care a devenit bauen (a construi) inseam- na .a locul”, care vrea s4 spun: a rémine, a salaglul. Not am plerdut semnificatia propriu-zisa a verbulul bau- en, sf anume .a locut”. O urma abla vizibild s-a pastrat inca in cuvintul Nachbar (vecin). Vecinul este Nach- gebur sau Nachgebauer, acela care loculeste in apro- plere. [20] Verbele burt, biiren, beuren. beuron in- seamnd toate .locuire", Joc al locuirli” (Wohnstatte) Dar vechtul cuvint buan nu ne spune numai c .a con- struf* inseamn propriu-zis .a locut", ci ne da totodata © sugestie a felulul in care trebule s& gindim locuirea desemnata de el. Atunci cind este vorba despre locutre, ne reprezentm indeobste un comportament pe care omul il adopt pe linga multe alte moduri de compor- tare. Lucrdm intr-o parte sf locuim in alta. Nu ne li- mitam doar la a locul — aceasta ar echivala aproape cu 0 lipsd de activitate —, cf exercitam o profeste, fa- cem afacert, cAlatorim, far in drumul nostra locuim Gind intr-un loc, cind intr-altul. La origine, bauen in- seamni .a locut". Acolo unde cuvintul bauen mat vor- beste in limbajul séu originar, el ne spune totodata cit de departe se intinde esenta locuirit. Cact bauen, buan, bhu, beo sint variante ale cuvintulut nostra din expre- sille ich bin (eu sint"), du bist (tu esti’), forma de im- peratlv bis (fi). Ce inseamna atunct: ich bin? Vechtul cuvint baven, de care tine bin, ne da raspunsul: ich bin, du bist inseamna: .eu locufesc’, .tu loculesti”. Fe- hul in care tu esti s{ eu sint, felul in care not oamentt sintem pe pamint este acel Buan, .locutrea*. A fl om inseamna: a fl. ca muritor, pe pamint (Erde), adic. a Jocul. Vechiul cuvint bauen care spune cA omul este in masura in care loculegte, inseamnA ins totodat intretine $1 a ingriji cu sensul de a cultiva (bauer) ogo- mul, de a cultiva vita de vie. O asemenea construire- cultivare nu face decit s& vegheze, si anume asupra178 MARTIN HEIDEGGER cresterti care-s1 poartd de la sine roadele. Construtrea cu sensul de intretinere s{ ingrijire nu este o facere (Hersteller). In schimb. construirea unel nave sau a unul templu presupun, intr-un anume fel, ele insele facerea operel. Construlrea este alci, spre deosebire de ingrijire, 0 edificare (Errtchten). Ambele modalita! ale construirli — construtrea ca ingrijire, in latina colere, cultura, ${ construtrea ca edificare a unor construct, aedificare — sint incluse in construlrea propriu-zisa. adic in locutre. Dar construirea ca locuire (Wohnen), respectiv ca existen{& pe pamint, ramine pentru expe- rienfa curenta a omulut cea ce, din capul loculut este obignuit, das Gewohnte, cum spune atit de frumos limba. De aceea ea alunecd intr-un plan secund fata de variatele modurt in care se implineste locutrea. fafa de activitAtule ingriirit s1 edificdrtt, [21] Aceste activitayt ajung apof sd revendice in exclusivitate termenul de bauen $1, 0 dat cu el, cauza insdgi a construiril. Sen- sul propriu-zis al construtri, si anume locutre, cade in ultare. La prima vedere, aceasta intimplare nu pare a fi de- cit un fenomen care se petrece in cadrul schimbarii de semnificatie a unor simple cuvinte. Dar, in realitate, aici se ascunde ceva decisiv. sf anume: locuirea nu este recunoscuta ca flinta insist (Sein) a omulut; ba ‘mat mult: locutrea nu este gindita nicicind ca fitnd tra. satura fundamentald a naturil umane (Menschseir). Faptul ca limba, ca si ne exprimam astfel, retrage ascunzind-o semnificata propriu-ztsd a cuvintulut ba- uen, in spefd locutrea, std ins marturie pentru orig!- naritatea acestor semnificati, cAci ceea ce spun in chip propriu cuvintele esentjale ale imbul, este dat lesne ultari, in favoarea semnificatilor superficiale. Pind acum, omul n-a meditat aproape deloc la misterul acestut fenomen. Limba il lipseste pe om de vorbirea ei simpla sf inalta. Dar prin aceasta, chemarea! el initiald nu amuteste. cl doar se scufunda in tacere. lar omul omite, desigur. s& acorde acestel tdcer! atentia cuventta.CONSTRUIRE, LOCUIRE, GINDIRE 179 Daca ascultdm ins& ce spune limba in cuvintul ba- uen, atunci deslugim trei lucrurt difertt. 1. Construirea este propriu-zis locuire. 2 Locutrea este chipul in care muritort! sint pe pa- mint. 3. Construirea ca locuire se prezinta in dubla ipos- tazA de construire care ingrijegte cresterea gi de construire care edificd constructii. Dacd medit4m asupra acestel triade, atunct sesizim © sugestie sf refinem cele ce urmeaza: nici macar nu sintem in situatia de a intreba intr-un chip satisfacator ce este, in esenta el, construirea de constructit, {221 sf nu putem nicidecum determina in cunogtinta de cauza ce este ea, atita vreme cit nu avem in vedere faptul c& orice construire este in sine o locuire. Not nu locuim pentru ca am construtt, cf construtm s{ am constrult in masura in care locutm, adic& in masura in care po- sedam calitatea de locuitort (die Wohnenden). Dar in ce const esenta locutrll? S4 mai ascultim o dat chema- rea ascunsa a limbil: wuon din saxona veche, goticul wunian, semnificd. la fel ca si vechtul cuvint bauen, raminerea, sdlagluirea. Dar goticul wunian spune cu © claritate sporita in ce chip este resimita aceasta raminere. Wunlan inseamné a fi impacat (zufrledend, a fl adus la pace (Preden), a ramine in ea. Cuvintul Friede vizeaz ceea ce este liber (Frete/das Frye) s fry inseam- na: ferit de paguba s{ amenintare, ferit de..., adic ocrotit (geschont). Freien inseamna propriu-zis a ocrott. Ocrotirea insigi nu const doar in aceea cd nu afectm cu nim{c lucrul ocrotit. Ocrotirea propriu-zisa este ce va pozittv $1 survine atunc! cind dintru inceput 1asim un Iucru sa rdmina in esenta sa, cind readapostim (zu- nickbergen) anume un lucru in esenta sa, cind, in con- formitate cu cuvintul freten, ocrotim acel lucru din toa- te directiile (euyfrteden). A locul, a fl adus la pace, inseamna: a rémine ocrotit de Jur-imprejur in Frye, adica in acel ceva liber (Freie) care ocroteste orice lucrut intru esenja sa. Aceastd ocrotire este trasdtura funda-180 MARTIN HEIDEGGER mentald a locuirt. Ea stribate locuirea in toaté am- ploarea el. Aceasté amploare ni se infafigeaz de in- data ce ne gindim la faptul cA natura umani rezida in loculre, $1 anume in sensul sdlasluirli murttortlor pe pamint. Dar .pe pamint* spune deja .sub cer". Ambele tm- piled .rAminerea dinaintea divinilor* (Géttlichen) 91 in- clud faptul de .a apartine comunttatii oamentlor”. Cet patru: pamintul s{ cerul, divinil $1 muritorit formeazd un tot, plecind de la o unitate originard. P&mintul este purtatorul care slujeste, roditorul care infloreste raspindit in ape g{ roci. deschizindu-se in plante s{ animale. Cind spunem .pamint’, if gindim st pe cellaltt Tret laolalté cu el, dar nu meditam la unt- tatea celor Patru. [23] Cerul este mersul boltit al soarelut, inaintea hunii cu chipul et schimbator, hoinara stralucire a agtrilor, tim- purtle anulut 91 petrecerea lor, lumina 1 amurgul zilet, intunericul nop st limpeztrea el, prietenta vremit st neprietenta ef, alunecarea norilor $1 adincimea de azur a vazduhulul. Cind spunem .cer*, it gindim gi pe cel- lalti Tret laolaltd cu el, dar nu meditam la unltatea celor Patru. Divinil sint soli trimititort de semne af divinitatu. Prin sacra guvemnare a acestora, zeul apare in prezenta sa sau se retrage in invaluire. Cind if numim pe divint, it Gndim 9 pe cellalt{ Trei laolaltd cu el, dar nu me- ditém la unttatea celor Patru. Muritoril sint oamentt, El se cheamA muritor! pentru 4 pot muri. A murt inseamna a avea putinfa mortit ca moarte. Omul singur moare, $1 moare fara incetare atita vreme cit amine pe pdmint, sub cer, dinaintea divinilor?. Cind il numim pe muritorl, i gindim gi pe cellalf{ Tret laolalta cu el, dar nu meditdm la unitatea celor Patru. ‘AceastA unitate a lor nol o numim tetrada (das Ge- viert) 3. Muritorii sint in tetrada atunel cind loculesc. Trasétura fundamental a locuistt este ins ocrotirea. Muritortl locutese in aga fel incit ocrotesc tetrada intruCONSTRUIRE, LOCUIRE, GINDIRE. 181 esenfa el. Agadar, ocrotirea care locuteste este impa- ‘rita Muritoril locutesc in masura in care salveaz4 pamintul — 91 .a salva" trebule inteles alct in sensul vech! pe care Lessing inca il cunostea. Salvarea nu smulge doar din- tr-un pericol: a salva inseamna propriu-zis: a elibera ceva intru esenta sa proprie. A salva pamintul este mai mult decit a profita de el sau chiar a-! trudi. Salvarea pAmintulu! nu duce la instdpinirea asupra pamintului sf la supunerea lu, de unde n-ar maf fi decit un pas pina la 0 exploatare neinfrinata. Murttorit locutesc in mdsura in care primese cerul ca cer. El las soarelut { luntt mersul lor, agtrilor le Jas calea lor, lasa* tmpurilor anulul binefacerile i asprimile lor (24), nu fac din noapte zi §{ nict din zt chinuttoare neodihna. Muritoril locutesc in masura in care ii agteapta pe divint ca divini. Sperind, ef le oferd nesperatul. Stau in agteptarea semnelor sosiri{ lor s{ nu se ingalé asu- pra emblemelor absentet lor. Nu-gt fac zeit lor gi nu se dedau cultulut {dolilor. Chiar in nemintutre, ef mal ag- teaptA incd mintutrea ce le-a fost retrasd. Murttorit locufese in masura in care igi cdlduzesc propria esenta — a avea putinta mortii ca moarte — in flinta aceste! putinte s{ in folosirea ef, cu gindul ca si fle 0 moarte buna. A-{ cdlduzi pe muritor! in esenta mortii nu inseamn nicidecum a face din neantul vid al mort supremul {el, aga cum nu inseamné sd intu- nect locutrea prin oarba {intutre a sfirsitulut. In salvarea pimintulul, in primirea cerulul, in astep- tarea divintlor, in cdlduzirea muritorilor se petrece lo- culrea ca acea impatritA ocrotire a tetradel. A ocrott inseamni a pact tetrada in esenta el. Cea ce este luat Jn paz trebule adapostit. Dar loculrea, atunet cind ocrotegte tetrada, unde igi pastreazd esenja? Cum adue murttori! la implinire locutrea ca fiind aceasta ocrotire? Nicicind n-ar tzbutl muritori! s-o facd. dacd locutrea nu ar fi decit o sildslutre pe pAmint, sub cer,182 MARTIN HEIDEGGER inaintea divinilor, aléturi de cellalt! muritort. Dimpo- triva, loculrea este dintotdeauna deja o sdlagluire in preajma lucrurtlor (bet den Dingen). Locutrea ca ocro- tire pastreaza tetrada in acel ceva in preajma carula salaglutesc murttoril: in lucrurt. Dar sdlasluirea in preajma lucrurilor nu este adau- gata ca un al cincelea element impatritel infaptuiri a ocrotirii, Saldglutrea in preajma lucrurtlor este, dimpo- triva, singura modalitate in care se implineste, de fle- care dat unitar, impatrita salaslutre in tetrada. Locut- rea ocroteste tetrada aducind esenta ef in Iucrurt. [25] Dar lucrurile insele nu adapostesc tetrada decit atunct cind ele insele sint ldsate ca lucrurt in esenta lor. Cum se petrece aceasta? Prin aceea cd muritorit intretin $1 ingrijesc lucrurile care se tvesc de la sine, tar pe acelea care nu se ivesc, le edificd anume. Ingrijirea $1 edifi- carea constitule construtrea (Bauen) in sens mai res- trins. Locuirea este, in masura in care pastreazi tetra- da in lucrurt, 0 construire in sensul acestel pastrart. Cu aceasta sintem adus! pe calea celel de a doua in- trebart: 0 In ce masura construirea este cuprinsd in locutre? Raspunsul la aceasta intrebare ne va explica ce este propriu-zis construirea atunci cind ea este gindita por- nind de la esenta locuirit. Ne vom limita la construtrea in sensul edificari! de Iucrurt $1 vom intreba: ce este un lucru constrult? Ca model pentru incercarea de a indi pe linia deschisd de intrebarea noastra ne va ser- vi un pod. -Ugor $1 trainte, podul se lanseazA peste fluviu. El face mai mult decit sd lege dou maluri deja existente. Abia in trecerea podulul malurile {es in evidenta ca maluri, Podul le las anume sa se opuna unul altuia. Partea de dincolo se desprinde prin mijlocirea podulul de cea de dincoace. Apot malurile nu se intind ca doud hotare indiferente ale {inutulu! ferm de-a lungul flu-CONSTRUIRE, LOCUIRE, GINDIRE 183 viulul. Odaté cu malurile, podul aduce inspre fuvtu cind una cind cealaltd dintre vastitatile inutulut care se intinde dincolo de malurt, El aduce fluvtul, $1 malul, sf inutul, in reciproca lor vecinatate. Podul stringe lao- latta (versammelt) pamintul ca peisaj a fluvtulul. El il cAlauzeste astfel printre lunct. Odihnind nemigcat in albla fluviulut, pllonft podulut poarta elanul arcutrilor care lasa apelor fluviulut calea lor. Fle cA apele se duc inigtite g1 votoase, fle c4 torentele se npustesc — pe vreme de furtuna sau cind zApezile prind s& se topeas- 4 — printre arcurile sprijinite pe pllont, podul este gata sd intimpine capriciile cerulut 9 esenja lor schim- batoare. [26] Chiar 1 acolo unde podul acopera fluviul, el oferd cerulul curgerea sa, primind-o pentru citeva clipe in poarta Iu arcuita, 31 far eltberind-o. Podul if lasd fluviulut calea sa g1 totodata le acorda muritorilor drumul lor, aga incit ef s& poatd umbla $1 cdlatort din tinut in {inut. Podurile cdlduzesc in mul- tuple chipurt. Podul oragulu! duce de la piata casteluhut Ja plata domulut, podul din fafa tirgulut aduce carele sf atelajele in satele dimprejur. Modesta trecere peste piriu a vechtulut pod de platré arata carului ce poartd recolta drumul de la tarla in sat, sau mind carul i crcat cu lemne de pe drumul de fara pe gosea. Podul de pe autostrada este prins in reteaua de lini! a trafl- culut pe distante mari, a unut trafic calculat $1 cit mai rapid. Mereu, $1 de flecare data altfel, podul cdlauzste incolo $1 incoace drumurile govaltoare gl grabite ale oa- menilor, facindu-t s4 ajunga pe alte (4rmurl, tar la ur- mA, ca muritori ce sint, pe celalalt trim. Podul se lan- seaz4 peste riu $1 defileu cind in arculrt inalte, cind in altele scunde, aga incit murttortl, fle cd tau aminte la elanul podulut care lanseaz4 dincolo, fle c&-1 ulta, me- reu in drum catre ultimul pod, cautd in fond si de- pageascd ceea ce este in el supus obisnuintet sf plin de strimbatate, pentru a se duce astfel inaintea ne- strimbatajll divinulut. In tpostaza Iul de trecere care lanseazA dincolo, podul stringe laolaltd inaintea divint-184 MARTIN HEIDEGGER lor, indiferent daca prezenta lor este gindit’ anume gi omagiaté anume, ca in figura sfintulul menit s4 ocro- teascd podul, sau daca, dimpotriva, ea ramine inacce- sibild sau este chiar respinsa. Podul stinge laolaltd, intr-un chip care tt este pro- pri, pamintul 9 cerul, divinit gt muritort! $1 il aduce in preajma sa, Stringere-laolaltd se cheam, dupa un vecht cuvint al limbit noastre, thing. Podul este — 1 anume ca acea stringere laolalta a tetradel — un lucru (Ding). Ce-1 drept. se consider c4 podul nu este, propriu-zis $1 in primul rind, decit un pod. Mal apol, $1 cind { cind, el ar mal putea exprima [27] cite ceva. Ca o asemenea expresie, podul ar devent apoi, chipurile, un simbol, de pilda pentru tot ce a fost ardtat adineaurl. Dar po- dul, daca este un pod autentic, nu este niciodata mat inti un simplu pod, pentru ca apol sd devind un sim- bol. Tot atit de putin podul nu este dinainte doar un simbol in sensul c4 exprima ceva ce nu fine in mod strict de el. Daca consideram podul in mod strict, el nu se aratd niclodatd ca o expreste. Podul este un Iu- cru §{ numat un lucru. Numat? Flind acest lucru, podul stringe laolalta tetrada. E drept cA gindirea noastra s-a obignult, inca din antichitate, 84 conceapa intr-un chip prea sdrdcdcios esenta lucrulut. De alct a rezultat, in decursul gindirit occidentale, reprezentarea ucrulul ca un x necunoscut de care sint atagate anumite proprietat! perceptibile. Considerat de pe aceasta pozitle. tot ce face deja parte din esenfa acestul lucru — esenga ce stringe laolaltd — ne apare, ce-1 drept, ca un adaos introdus ultertor prin Interpretare. In realitate, podul n-ar ff nicicind un sim- plu pod, daca el n-ar fl'un Iucru. Podul este ins. cet drept, un lucru de un tip spe- cial. intrucit el stringe laolalta tetrada in asa fet incit el if ing&dute $1 i ofera un loc de asezare (eine Statte verstattet). Dar numai un lucra care este el tnsug! un loc (Ort) poate rindul o agezare (Stdtte). Locul nu existCONSTRUIRE, LOCUIRE, GINDIRE 185 deja dinaintea podulul. Fara indolald c4 inainte de indl- farea podulut exist de-a lungul fluviulut multe puncte (Steller) care pot fi ocupate de un Iucra sau altul. Unul din aceste puncte ajunge sd fle un loc, $1 anume, prin miloctrea podulut. Agadar, podul nu este amplasat. el ‘mal intil, intr-un loc anume, cl abia dinspre podul in- sug! fa nagtere un loc. El este un lucru, el stringe la- olaltd tetrada, dar intr-un asemenea fel incit il ingd- due $1 il oferd tetradel o agezare. Pornind din aceasta agezare se determina zonele (Plétze) s1 drumurile prin care este rinduit un spatiu. ‘Abia lucrurile, care sint in acest fel anume locurt, sint cele care ingddute, in flecare caz in parte, spat! (Réwme). Vechea semnificatie a lui Raum spune ce de- numegte acest cuvint. Raum, Rum inseamnd zona (8- cuta bera pentru agezarea unet coloni! sau a une! ta- bere. [28] Un spatiu este ceva rindult, cedat, eliberat, sf anume in vederea unet limite, in greac népas. Li- mita nu este locul in care inceteaz& un lucru, cl, aga cum au observat grecit, limita este locul din care un Tucra It tncepe esenfa sa. De aceea conceptul se chea- mA Opionds, adicd limita". Spatiul este. prin esenta sa, ceea ce este rindult, ceea ce este introdus in limita sa. Ceea ce este rinduit este de flecare data ingadult {in felul acesta rostult (efiigt). adic strins laolalta prin intermedtul unut loc, adic prin intermedtul unut lucru de tpul podulul, de pilda. Prin urmare, spatille ig( capdtd esenga din locurt si nu din aga-numitul spattu. Anticipind, desemndm acum drept constructtt (Bau- ten) acele lucrurt care, in calitatea lor de locurl, in- gidute s! oferd o agezare. Ele se numesc astfel pentru A sint produse (hevorgebracht) prin construirea care edificd (errichtendes Bauer). Aflim de ce tip trebute si fle aceastd pro-ducere, in speta construtrea, abla dupa ce am meditat mal intit asupra esentet acelor lucrur! care reclamé de la sine, pentru confectlonarea lor, con- strutrea ca pro-ducere. Aceste lucruri sint locurt care ingadule 91 ofera tetradel o agezare ce rinduleste de186 MARTIN HEIDEGGER flecare datA un spatiu. Raportarea loculut la spatiuS este cuprinsd in esenfa acestor lucruri, dar tot alct este cuprinsa $1 raportarea loculut la omul care sa- lagluteste in preajma lui. Aga se explicd de ce incercam acum sa lmurim esenta acestor lucrurt pe care le nu- mim constructii, chibeuind pe scurt la cele ce urmea- 2A. Intit: in ce raport se afld locul 1 spatlul? $1 apol: care este relafia dintre om $1 spatiu? Podul este un loc. Flind un asemenea lucru, el i Adulte 1 oferd un spatiu in care sint introdust p: mintul sl cerul, divinil s{ muritoril. Spatiul ingidult s1 oferit de pod poarta in sine felurite zone aflate mai aproape sau mal departe fatA de pod. Aceste zone pot fi concepute insd ca simple puncte (Stellen) intre care existd o distantd masurabila; o distanta, in greacd un orabiov, este intotdeauna rindultd, $1 anume prin in- termediul unor simple puncte. [29] Cea ce este rin- duit astfel, prin intermediul unor puncte, este un spa- {iu de un tip special In calitatea de distan{a. de stadion, el este, ceea ce ne spune acelas! cuvint stadion in ‘ind, un spatium, un spait intermediar. Aproplerea $1 departarea dintre oament $1 lucrurt pot devent astfel simple indepartart (Entfernungen), distante ale spatlu- Jul intermediar. Intr-un spajiu care nu este reprezen- tat decit ca spatiwn, podul apare acum ca un simpli ceva, plasat intr-un punct care poate fl oricind ocupat de altceva sau poate fl inlocult de un simplu marca). Dar nu numat atit: din spajiul conceput ca spatiu in- termediar pot fl tzolate, dupa inaltime, latime gt lungs- me, simplele intindert. Ne reprezentdm ceea ce a fost abstras astfel, in latina abstractum, ca pura diversitate a celor trel dimenstunt, Insi ceea ce este rindult de aceast diversitate, nu mai este determinat prin dis- tanfe, nu mal este un spatuum, cl numal extensio — 0 intindere. Dar spattul ca extensio mat poate fl abstras © dat, objinindu-se relatit analitico-algebrice. Aceste relatti admit postbilitatea construlril pur matematice a uunor diversitat{ cu ortcit de multe dimenstunt. Cea ceCONSTRUIRE, LOCUIRE, GINDIRE 187 este rindult astfel pe cale matematicd poate fl numit spatiu. Dar spafful conceput in acest sens nu contine nict spatit s{ nici zone. In el nu gasim nictodata locurt, adica lucrurt de tipul podulut. In schimb, in spatille Tinduite prin mijlocirea unor locurt se afld intotdeauna spafiul ca spatiu intermediar, far in acesta, la rindul sau, spatiul ca pura intindere. Spatiun 1 extensio oferd ortcind postbilltatea de a masura $1 de a calcula dimenstunile lucrurtlor s1 spatiile rindutte de ele in functle de distante, de segmente, de directil. Dar nu- merele-masura 51 dimenstuntle lor. pentra simphul fapt cA pot fi aplicate in genere la tot ce este intins, nu sint in nici un caz temeiul esentet spatiilor 1 a locurilor care pot fi masurate cu ajutorul instrumentarulut ma- tematic. Nu putem lua aici in dezbatere in ce masur& fizica moderna s-a vazut s{ ea constrinsd de fapte (30) 84-31 reprezinte mediul spatial al spattulut cosmic ca pe 0 unitate de cimp care este determinata de corp ca centru dinamic. Spatille pe care le strabatem in mod obignuit sint rinduite de locurt; esenta acestor lecurt se intemetaza in lucrurt de tipul constructitlor. Daca tinem seama de aceste raporturi dintre loc $1 spatit. dintre spati! $1 spatiu, atunc! obtinem un punct de spri- Jin pentru a medita asupra relatiet dintre om 1 spatiu. Cind vorbim despre om $1 spatiu, sund ca si cum omul s-ar afla de o parte, far spafiul de cealalta. Dar spatiul nu este pentru om un termen pe care omul il aflé in fata sa (ein Gegeniiber). Spattul nu este nict un obiect extertor, nici o trdire intertoara. Nu existd oame- nif gf in plus spafiu cdcl atunct Gnd spun .un om*, $1 @ndesc prin acest cuvint pe acela care este de natura ‘umana, deci care locuteste, atunct am s{ numit, o data cu numele .un om", séldslutrea in tetrada in preajma lucrurtlor. Chiar sf atunel cind ne raportém la lucrurt care nu se aff in tmediata aproplere, salaglutm in preaj- ma lucrurtlor insele. Nu ne reprezentam lucrurile de- partate doar in forul nostru interior — aga cum se in vata la scoala — astfel incit in interforul 1 in capul188, MARTIN HEIDEGGER nostru s4 nu se deruleze, ca substitut al lucrurtlor inde- partate, decit reprezentart ale lor. Daca no! tof! ne vom ind! acum, de aici, la vechlul pod din Hefdelberg, atunct gindirea indepartata spre acel loc nu constitute © simpla traire (Erlebnis) in persoanele prezente aict: dimpotriva, cind ne gindim ta podul mentionat, face parte din chiar esenta aceste! gindiri faptul c4 ea, in €a insagl, tnfruntd (durchsteht) in sine departarea fata de locul acela. Ne aflim, pomind de alci, in preajma podulut de acolo s{ nicidecum in preajma unul con- {inut al reprezentari! in constlinta noastra. Pornind de alcl putem chlar s fim mult mat aproape de podul acela $1 de spaiiul pe care el il rinduleste, decit cineva care foloseste in mod obignuit drept trecere indiferen- 1A peste riu. In salaglutrea muritorilor, spatille, s1 0 data cu ele spafiul, sint dintotdeauna deja rindutte. Spatiile se deschid prin aceea [31] cA sint introduse in locuirea omulul. Muritorl sint, vrea s& spund: pe te- ‘metul sdldgluirtt lor in preajma lucrurtlor g1 a locurilor, ef infrunta spatli locuind. ${ doar in vistutea faptulut 4 murttortl, potrivit esentel lor, infrunta spat, et pot sf le strabatd. Ins atuncl cind mergem, nu abando- nam infruntarea aceea imobilé. Prin spatil mergem. dimpotriva, intotdeauna in aga fel incit le infruntam in toaté amploarea lor slasluind in permanena in preaj- ma locurilor i a lucrurtlor aproplate $1 indepartate. Cind merg spre fesirea sili, sint deja acolo $1 nict n-ag putea si ma duc intr-acolo daca nu ag fi in aga fel incit 88 flu deja acolo. Nu sint niciodata doar aici, ca trup inchis in sine, ct sint acolo, adicd infrunt spattiul, 3{ doar in felul acesta il pot strabate. Chiar sf atunct cind murttorit .se retrag in sine”, et nu se rup de apartenenta la tetrada. Atunel cind ne concentrém asupra fllntel noastre — cum se spune —. ne indreptAm inspre not venind dinspre lucrurt, fard @ abandona vreodatd silagluirea in preajma acestora. Pina sl plerderea raportarii la lucruri, care apare in startle depresive, ar fl imposibila daca o stare de felul189 acesta nu ar rémine, la rindul el, ceea ce este a in calitatea ef de stare umana, $1 anume o sdlaglutre in preajma lucrurtlor. Doar in situatia in care aceasta sa- laglutre determina deja natura umana, Iucrurile in preajma cArora sintem, pot de asemenea sd nu nl se adreseze, pot de asemenea & nu ne mai atingé cu ri- mic. Raportarea omulut Ia locurt $1, prin mijloctrea locu- rilor, la spatit rezida in loculre. Relatia dintre om g1 spatiu nu este nimic altceva decit locutrea gindita in chip esential Dacé gindim, aga cum am incercat, pe urmele rapor- tulut dintre loc sf spatiu, dar gi pe urmele relatle! dintre om $1 spatiu, cade o lumind asupra esentel lucrurtlor care sint locurt 31 pe care le numim construct. Podul este un lucru de acest fel. Locul introduce unitatea pamintulul gi a cerulul, a divinilor gt a mu- ritortlor {32} intr-o agezare ordonind agezarea de spatit. Locul rinduteste tetrada intr-un dublu sens. Locul ad- mite (lasst zu) tetrada 1 0 ordoneaza (etrvichtet). Am- bele, in speta rindutrea ca admitere st rindutrea ca or- donare, trebule sa constitule un tot. In aceasta calitate de dubla rindutre, locul este o paz (Hut) a tetradel, ‘sau, cum spune acelas{ cuvint, un Huis, un Haus, un Joc al gazdutrit. Lucrurt de felul unor asemenea locurt gazdulesc (Behausen) sdlagluirea oamentlor. Lucrurt de acest fel sint locurt ale gazdulrlt (Behausunger). fara a fl in mod necesar locuinte in sens mal restrins. Construirea este pro-ducerea unor asemenea lucrust, Esenta construiril rezida in aceea cd ea corespunde fe- lulut acestor Iucrurt. Ele sint locurt care ingédule 31 oferd spatl. De aceea construirea este — datorita fap- tulul cd edificd locurt — 0 ctitorire go rostutre de spa- {Ul Ca urmare a faptulut c& aceastA construire pro-du- Ce locurt, 0 dat& cu rostuirea spatiilor el, spatiul ca spatiun $1 ca extensio intra 1 el. in mod necesar, in rostutrlle cu caracter de ucra care tau chipul construc-190 MARTIN HEIDEGGER {Ullor. Dar construtrea nu confera niclodata forma spa- {tulul ca atare. Nici in mod indirect, nict in mod direct. Cu toate acestea, avind in vedere ca aceastd construire produce lucrurt ca locuri, ea se gaseste mal aproape de esenta spatiilor $i de provententa esente! spatiulut ca atare decit orice geometrie si matematica. Construl- rea igt primeste tndrumarea (Weisung) pentru edifica~ rea sa de locurl din unitatea simpla in care se intre- patrund pamintul st cerul, divinit $1 muritorit. Tocmat din tetrad preia construirea masurile pentru orice di- mensionare a spatiilor rindulte, de flecare data, prin locurile ctitorite. Constructiile pastreaza tetrada ca te- trad. Ele sint lucruri care, in felul lor propriu. ocro- tesc tetrada. Ocrotirea tetradel, dect salvarea pamintu- lui, primirea cerulut, asteptarea divinilor, cdlduzirea murttorilor — aceast4 impatritd ocrotire este esenta lo- culrll. Agadar constructiile autentice marcheaz locuirea aducind-o in esenfa el gl gazduiesc aceasti esenti. Construtrea caracterizata astfel este o acjtune privi- legiatd care las s4 survina locutrea (Wohnenlassenl. [33] Atunct cind construirea este intr-adevar 0 aseme- nea oferire, ea corespunde deja chemaril tetradet. In aceastA corespondenta rémine intemelata orice alcatu- ire de planurt care deschide, la rindul el, domentile adec- vate pentru conceperea de prolecte. ‘Atuncl cind incercdm s4 gindim esenta construtrtt care edificd pornind de la ofertrea de locuire, aflam cu © claritate sporttd in ce rezidd acea pro-ducere prin care se implineste construirea. In mod obignult, con- cepem pro-ducerea ca pe o activitate ale carei perfor- mante au ca urmare un rezultat. in spe{A constructia nit. Pro-ducerea (Hervorbringen) poate fl, intr-adevar, reprezentata astfel: in felul acesta se surprinde ceva co- rect, s{ totus! nu este niciodatd atinsa esenta sa: 0 -adu- cere aici" (Herbringer) care agazA in fata noastra (vor- bringt). CAct construirea aduce tetrada aici, intr-un lucru, podul, $i agazd Iucrul in fafa noastra ca find un loc, il agazé in ceea ce este deja prezent gi careCONSTRUIRE, LOCUIRE, GINDIRE 191 abla acum, prin mijlocirea acestul loc, este rindult ca spatiu. ‘A pro-duce se spune in greaca tixt@, Radacina tec a acestul verb se regaseste in cuvintul xéxvn, tehnica. Cuvintul xéxvn nu inseamna pentru greci nict art, nicl megtegug, cl: a isa cutare sau cutare lucru s& apard intr-un fel sau altul in sinul a ceea ce este prezent. Grecit gindesc xéxvn, pro-ducerea, pornind de la .a fa- ce si apara” (Erscheinenlassen). Téxvn, care trebuie Sindita astfel, se ascunde inca din antichitate in ca- racterul tectonic al arhitecturil. Mal recent, 1 intr-un chip s{ mal hotarit, ea se ascunde in caracterul tehnic propriu tehntei! motoarelor. Dar esenta produceril care construteste nu poate fi gindita satisfacdtor nic! por- nind de la arta construinti, nici de la constructia ingt nereasca, $1 nici de la o simpla asoctere a celor dou: Pro-ducerea care construteste nu ar fi determinat co- Tespunzator nict atunct cind ea ar fi gindita in sensul acelet téxvn, numat ca 0 activitate care face ca ceva 84 apara, care aduce ceva pro-dus ca flind prezent in sinul celor care sint deja prezente. Esenta construiril este oferirea de locuire. Realizarea esentel construiril este edificarea de locur! prin rostul- rea spatitlor lor. (34] Doar atunct cind avem putinga lo- cult putem construi. SA poposim pentru o clipa cu Gindul la o gospodarte pe care, cu dou veacuri in ur- mA, in Pdurea Neagra. loculrea {aréneascd inc 0 mat construia. Aici casa a fost alcatuita de nestramutata putingd de a cuprinde uritar in lucrurt pamintul s{ ce mul, divinil $i murttoril. Ea a agezat gospodarta pe ver- santul muntelut protejat de vinturt, cu fata cétre mia- zAzi, intre pagunt, in aproplerea tzvorulul. Ea {-a dat acoperigul de sindrilA mult legit in afara, care poarta in panta potrivitd povara zApezil sl care, coborind foar- te mult, protejeazd odatle impotriva furtuntlor din lun- gile nopt! de lama. Ea n-a uitat coltul inchinat Dom- nuulul, din spatele meset comune, a rinduit in oda locurile sfintite pentru nastere s{ pentru -arborele mor-192 MARTIN HEIDEGGER {Wor* — aga se cheama acolo sicriul —, prefigurind ast- fel pentru toate virstele viet, sub un unfc acoperis, tparul mersulut lor prin timp. Gospodaria a fost con- strultd cu un mestegug care, nascut el insug! din lo- culre, foloseste inca uneltele 9 materialele sale ca pe niste Iucrurt Putem construt doar daci avem putinta locuirtl, Re- ferirea la gospodaria din Padurea Neagré nu vrea s& spund nicidecum cA ar trebui s{ cd am putea s4 ne intoarcem la construirea acestor gospodantl, cl tlustrea- 24 pe marginea unel loculrt trecute dar esentiale cum a gtiut aceasta $4 construlasca. Locutrea este ins acea trasdturd fundamentald a fiintet in conformitate cu care muritoril sint. Poate cA prin aceasta incercare de a gind! pe urmele locutrit $1 ale construiril tese ceva mat impede la lumina ca orice construire trebule sa fle cuprinsa in loculre; $1 deopo- triva. poate ese la tveala si felul in care ist primeste construirea esenta de la locuire. Ne-am putea declara muljumi{i dacd locutrea 1 construirea ar ajunge in sfera a ceea ce este demn de a fi interogat, raminind astfel ceva ce este demn de a fi gindit. Calea gindirit incercata aict poate sta ins marturte pentru faptul ca gindirea insagi face parte din locuire in acelagt sens in care face $i construirea: numa{ chi- pul in care face ea parte € altul. (35) Construirea $1 gindirea sint, flecare in felul ef, de neocolit pentru locutre. Dar ambele sint totodaté insu- fictente pentru locuire, atita vreme cit fiecare in parte igt vede separat de treaba ef, in loc ca flecare s8 ascul- te de cealalta. lar aceasta putin{a ele nu o au decit atunel cind, laolaltd, construire gi gindire, apartin lo- cuiril, ramin in limitele lor 91 gtiu cd amindoua vin din spaflul de exersare al unel lungl expertente s{ al unei neintrerupte practici. Inceredm sa gindim pe urmele esentel locutril. Pasul urmator pe aceasta cale ar fi intrebarea: care este si- tuatja locuirit in vremea noastra, in vremea aceasta ca- re di de gindit? Se vorbegte pretutindent, st pe bundCONSTRUIRE, LOCUIRE, GINDIRE 193 dreptate, de criza de locuinte. Nu se vorbeste doar, se 1 face ceva. Se incearca rezolvarea crizel prin crearea de locuinge, prin incurajarea construtrit de locuinte, prin plantficarea intregulul domeniu al construtril. Orl- cit de dura $1 de deprimanta, oricit de difictla gi de amenintatoare ar fi lipsa de locuinte, criza propriu-zisd @ locuirit nu consta in primul rind in lipsa de locuinge. Criza propriu-zisé de locuinte dateaza, de altfel, dina- intea rézboatelor mondiale $1 a distrugert! lor, dinain- tea cresterl! populatiel pe pdmint, s{ este mai veche decit situafia muncitorulul din industrie. Criza pro- priu-zisd a locutrit rezida in faptul c& muritoril au s& caute neincetat esenta locuiril, cd el trebule mat intil 8G invefe locuirea. S-ar putea ca lipsa de patrle (Hel- matiosigkeit) a omulul s& constea tocmal in aceea ca omul nici nu mediteazé inca asupra crizet propriu-zise de locuinte ca flind adevdrata crizé. Dar din clipa in care omul mediteazd asupra lipsel de patrie, ea a $f incetat s8 mat fle un neajuns (Elend). Gindita cum tre- bute s{ pastrata in memoria noastra, ea este singura chemare care if atrage pe muritort in locuire. Dar cum altfel pot muritori! s4 corespunda acestel chemart, daca nu prin incercarea de a aduce locuirea = pornind de la ef insist s1 acolo unde depinde de et — in plenitudinea esentel sale? El implinesc acest lucru atuncl cind construtesc pornind din locuire si gindesc pentru locutre. (36] NOTE Acest text a fost prezentat de Heldegger sub forma une conferinfe finute la § august 1951 in cadrul intilnirilor inti- tulate Darmstadter Gesprach I, avind ca tem’ Omul st spaful. Textul a apérut tipsrit in lucrarile acestui slmpozion in 1952, pp. 72 ¢. urm, 1, .Chemarea” sau .apelul", Zuspruch, este mesajul esen- {Hal pe care flinja 1-1 adreseaza omulul prin intermediul lim bit (Sprache). Ascultarea (Héren) este atitudinea adecvati a omulul in raport cu acest mesa. Traversarea arheologicA a194 MARTIN HEIDEGGER straturilor limbil, aga cum este ea practicati de Heidegger insugl, reprezint una dintre modalitajile de realizare ale acestel ascultiri. Este vorba deci de a cobori la sensul ori- nar al cuvintelor, la locul in care limba .inc mal vorbegte”. Acest Zuspruch trebule gindit in strinsa legatura 1 cu An- spruch, .exigenta" prin care flinta il revendicd pe om pentru a 0 exprima adecvat prin limb, precum gl in legaturi cu termenul Entsprechen, .corespondenta realizata prin interme diul mbit intre apelul $1 exgenta fiintel, pe de o parte, 1 Fispunsul omulul, pe de altA parte. ‘A se compara acest pasaj $i cu DWM, p. 202. Coborirea la sensul originar al cuvintului ca 0 vartanta a -ascultirit” explic& recursul frecvent la etimologit in opera Jul Heldegger. Heidegger insugl s-a referit la riscurtle pe care le implicd un atare demers. -Orice etimologle devine un joc gratuit si lpsit de sens cu cuvintele, atuncl cind spiritul de limba al Kimbit ramine ne- cunoscut, adicd atunci cind esenfa filntel $1 a adevarulul, din iuntrul cérora limba vorbeste, rdimine necunoscutd. Pe- ricolul etimologiel nu rezidi in etimologia insisl, cl in pu- {indtatea spiritual a celor care o practicd sau, ceea ce alct Inseamna acelag! lucru, a celor care o contest. Un filolog poate astfel si-g1 petreacd intreaga lul viali — 1 s-0 fack cu deplind daruire — induntrul limbil eline, $1 poate ajunge chiar s-0 st8pineascé, fird #8 fle vreodati atins de spiritul de limba al limbi; dimpotriva, el poate face, cu natvitate 3 cumintente, ca viafa sa obignuitd 31 modul de reprezentare cu- rent 9A se exercite, chiar dacd ele sint «transformate istorte in locul spiritulut limbil.” (Martin Heidegger, Gesamtausgabe, Bd. $5, p. 148) 2A se compara acest pasaj. ca 91 cel asemanitor din =~ In chip poetic locuegte omul..* (v. p. 209) cu urmatorul fragment din conferinta Das Ding/ .Lucrul* (in Vortrdge und Aufsdtze, Teil I, p. 51): ,Muritori! sint oamentt. El se numesc muritori pentru c& au putinja de a muri. A muri inseamni a avea putinja morjii ca moarte. Numal omul moare (stirb0. Animalul sfirgegte (verendet). Moartea ca moarte, el nu 0 are nicl in faja gf nici in urma lul. Moartea este racia Nimiculut (der Schretn des Nichts), deci a acelul ceva care, in toate pri- vinfele, nu este niciodats o simpld fintare, dar care totusi finteaza in chip esential (west), 1 anume ca mister al fintel Insesi. Ca racli a Nimiculul, moartea adaposteste in sineCONSTRUIRE, LOCUIRE, GINDIRE 195 ‘cea ce finteaza in chip esenjal in linta (das Wesende des Sens). Ca racl a Nimiculut, moartea este marele adapost al fintel (das Gebirg des Seins). It numim pe muritori «mu- ritor — nu pentru cd viaja lor piminteascé cunoagte un sfirglt (ended, ct pentru c& ef au putinta mort ca moarte Muritorl sint cea ce sint, ca muritori, flinjind in chip esenjial in marele adapost al flintei, Ei sint relatia, care funteaza in chip esential, cu flinja ca flint (das wesende Verhailtrts zum Sein als Setn)*. ‘A se vetlea de asemenea Sein und Zett, § 47, pp. 240 9. urm.: .Desemnam pleirea a ceva viu prin cuvintul «afirgirer (Werendery, Deosebirea |dintre plecarea din lume a Dasetn-ulut 34 plecarea din Iume a unel vietuitoare in general} poate devent vizibili numai printr-o delimitare a sfirgirii proprit Dasein-ulut fata de sfirgitul unet viet! in general" In sfirgit, a se vedea 91 partea finalé a fragmentulul de curs Moira (in Vortréige und Aufsdtze, Tell IT, p. 52): .Ca postbilitate extrema a Dasein-ulul expus mortil, moartea nu este sfirgitul posibilulu, ct supremul adapost (adapostirea ce stringe laolalta) al misterulul propriu scoaterii din ascun- dere ce cheama (das héchste Gebirg — das versamneinde Bergen — des Gehetmnisses der rufenden Entbergung). Pen- tru limurirea sensulut lul Gebirg, a se vedea gt PERPEET, 1963, p. 169: Aga cum Gebirge este stringerea laolalta a muntjlor in masival muntos, tot astfel moartea este probabil stringerea laolaltd a omulut in intregul sinelut su imuabil" 3. Pentru o imagine mat nuanfatA privind raporturile exis tente intre cele patra elemente care alcitulesc tetrada (das Geviert, a se vedea #1 urmatorul fragment din Das Ding/.Lu- rut” fin Vortrage und Aufsdtze, Tell I, p. $2): .Pamintul st cerul, divini! $1 muritortt ig aparjin unit altora — unit prin propria lor esent unil cu altil — pornind de la natura simpli (Evyalt) a tetradel unitare. Flecare dintre cei Patru oglindeste in felul sau esenta celorlaltt. Facind astfel, lecare se reoglin- deste, potrivit felulul su, in ceea ce il este propriu in sinul naturit simple a celor Patra, Aceastd oglindire (Splegeln) nu este prezentarea unei imagint reduplicate. Oglindirea face 9 survina in chip propriu (ereigne, luminindu-4 pe flecare din- tre cet Patru, esenta care le este proprie, conducind-o pe aceasta c&tre o unitard conferire reciproca. Oglindindu-se in felul acesta, care face s survina in chip propriu 9 s& lumi- neze (erelgnendlichtende Welse), flecare dintre cel Patru se196 MARTIN HEIDEGGER darute prin intermedtul Joculut (sich zuspleter) flecdruta din. te cellall. Oglindirea care face 84 survind in chip proprit (das ereigende Splegelr) il elibereaza pe fecare dintre cel Pa- tru in ceea ce le este lor propriu (in setn Eigenesh ins& pe cel astfel eliberati, ea il leaga in natura simpla a aparte- nentel reciproce, care pine chiar de esenta lor. (..) ‘Acest Joc de oglindire care face s& survina in chip propriu, Joc ce se naste din natura simplé a pimintulul gt cerulul, divinilor ¢1 muritorilor, i numim lumea,” Unii comentatont — de pildd PERPEET, 1963, p. 175 — considera prezenta .tetrade!" in oper drept conditia oblig torie a orledret opere de arti autentice: .Doar acea opera care stringe laclalté (dingt) tetrada (pamintul, cerul, divinil 31 muritoril este o oper de artd. Exprimat in mod negativ Jn masura in care o opera nu aduna laolaltA cerul ca cer, pamintul ca pimint, muritoril ca muritort st divinit ca divint fete orice alteeva numal o opers de arth nu” Pentru o situare a lul Gevlert in raportul su cu Ge-stell, a se vedea POGGELER (1972, p. 89): .Atunct cind Heidegger evidentiazd Gestell $1 Geviert ca structuri esentiale, aceast coexisten{& a lui Gestell humea gtlinfet si a tehnieil) cu Ge lert Gumea artet gi a religie) este gindit drept 0 corelatic care determina din punct de vedere tstoric tocmal epoca noas: tra. (..) Dacd i cum anume se poate mentine lumea ca Ge- vlert impreund cu lumea ca Gestell reprezinté 0 problema care nu poate fi rezolvaté decitistorte, si care astizi mat este ined deschisi” 4. Acest lassen (.a Kisa” se inscrie nemijocit in sfera con- ceptelor heldeggertene fundamentale de Seinlassen 91 Gelas- senhelt. Pentru sensul ll Setalassen, a se vedea pagina din Vom Wesen der Wahvhet (1930) alndeobgte vorbim de Seinlassen atunci cind, de pild, re nunjm la o actiune avuta in vedere. Wir lassen efwas sein inseamnd c4 mu ne mal atingem de acel lueru, e& nu ne mal preocupam de el. Aceasté actiune — das Setnlassen von et- was — are aict sensul negativ de abandonare a ceva, de re- nunfare la ceva, de indiferen{a gi chiar de delésare Cind vorbim insd de Seinlassen in privina nel fintari nu avem in vedere delisarea 91 indiferenta, cl tocmal opusul, Seinlassen inseamni Stcheinlassen auf das Selende, «a te angaja in fi'njares. Aceasta, ce-t drept, nu trimtte la +a minayCCONSTRUIRE, LOCUIRE, GINDIRE 197 Getreber) la pazire, ingrijre sf planificare — toate avind in vedere 0 flinjare intiinith sau c@utatd. Seiriassen — a lisa fllntarea si fie fintarea care este ea — inseamna a te angaja in deschis (auf das Offene) 91 in deschiderea lul, in care se inal{A orice fllnjare pe care deschiderea o aduce cu sine. Gindirea occidental a conceput in timpurtul el acest des- chis drept v4 ddneéa, ceea ce este neascuns. Daci tradu- cem @isjreia cu vstare de neascundere gi nu cu «adevar, ‘aceasti traducere nu este doar mai exacti, ct confine indi. calia de a regind! conceptul obignult de adevar (in sensul de corectitudine a enunjulul) gi de al transforma prin gindire Jn acel ceva ce nu a fost ined infeles 91 conceptualizat, pro- priu_stirt) de neascundere 9 scoalertt din ascundere a Antari. Angajarea in starea de neascundere a Mintaril nu se plerde in aceasti stare, cl se desfagoard, devenind o re- tragere in fafa finfaril, pentru ca aceasta s& se reveleze ca cceea ce este $i in felul in care este, al pentru ca reprezen- tarea care se agaza la nivelul aceste! injari 98-91 extraga de aicl misura. In calitate de Seintassen, de ra lisa $8 ft angajarea se expune fiinfarli ca flinjare st mutA orice com. portament in deschis. Das Setrlassen, «asarea de a fh, adi ca Ubertatea este in sine ex-pozitiva, cc-sistent®. Esenta I bert privits in perspectiva esentel adevarulul se arath ca expunere in starea de neascundere a fiintari.” (Wegmar ken, pp. 83-84) 15 Pentru problema raportulul dintre spatiu (Rawr) ¢1 loc (Ort) a ve vedea Tuerarea lul Heldegger Die Kunst und der Raum Arta st spatiul® (1969), v. p. 187