MODULUL 6

INTEGRALA CURBILINIE

5.1 BREVIAR TEORETIC

Definiţia 5.1
(i) Fie I = [ a, b ] interval compact. O funcţie continuă d : I → 3
se
numeşte drum.
(ii) Se numeşte imaginea drumului mulţimea
I ( d ) = {d ( t ) , t ∈ [ a, b ]} = {( f ( t ) , g ( t ) , h ( t ) ) , t ∈ [ a, b]} .
(iii) Dacă d ( a ) = d ( b ) , atunci drumul se numeşte închis.
(iv) Fie d : I → 3
, d (t ) = ( f (t ) , g (t ) , h (t )) .
Drumul d se numeşte rectificabil dacă şi numai dacă funcţiile f , g , h sunt
cu variaţie mărginită pe [ a, b ] .
Lungimea drumului d, dacă f , g , h au derivată integrabilă pe [ a, b ] , este
b
dată de relaţia l ( d ) = ∫a f ′2 ( t ) + g ′2 ( t ) + h′2 ( t ) dt .

(v) Două drumuri d : [ a, b ] → şi δ : [ α, β] → 3 se numesc echivalente

3

dacă există o funcţie ω : [ a, b ] → [ α, β] , astfel încât ω ( a ) = α ; ω ( b ) = β

şi ∀ t ∈ [ a, b ] , d ( t ) = ( δ o ω)( t ) .
Relaţia astfel definită este o relaţie de echivalenţă.
(vi) Se numeşte curbă o clasă de drumuri echivalente. Se numeşte curbă
închisă o curbă ce conţine un drum închis, se numeşte curbă rectificabilă o curbă
ce conţine un drum rectificabil, se numeşte lungimea curbei lungimea comună a
drumurilor care alcătuiesc curba şi se numeşte imaginea curbei imaginea
drumurilor care aparţin curbei.
Definiţia 5.2. Fie C o curbă rectificabilă în spaţiu:
⎧ x = f (t )
⎪
C : [ a, b ] → 3 , C = ⎨ y = g ( t ) t ∈ [ a, b ]
⎪
⎩ z = h (t )
şi fie F : D ⊂ 3 → . (D un domeniu ce conţine imaginea curbei C)
Fie l ( t ) lungimea curbei C. Dacă integrala Stieltjes.
b
∫a F ( f ( t ) , g ( t ) , h ( t ) ) dl ( t )
265
există, atunci ea se notează ∫ F ( x, y, z ) dl şi se numeşte integrala curbilinie de
C
primul tip a funcţiei F de-a lungul curbei C.
Observaţia 5.3
(i) Dacă funcţiile f , g , h sunt de clasa C 1([ a, b ]) şi dacă F este continuă
pe D, atunci:
b
∫ F ( x , y , z ) dl = ∫a F ( f ( t ) , g (t ) , h ( t ) ) f ′2 ( t ) + g ′2 ( t ) + h′2 ( t ) dt .
C

(ii) Considerând un fir material de grosime neglijabilă care este imaginea

unei curbe C şi dacă μ = μ ( x, y, z ) este densitatea în punctul ( x, y, z ) , atunci
masa M şi coordonatele centrului de greutate xG , yG , zG sunt date de formulele:
1
∫
M = μ ( x, y, z ) dl, xG =
M ∫ xμ ( x, y, z ) dl ,
C C

1 1
yG =
M ∫ yμ ( x, y, z ) dl, zG =
M ∫ zμ ( x, y, z ) dl ,
C C

evident dacă integralele de mai sus există.

Definiţia 5.4
{ }
(i) Fie C = ( f ( t ) , g ( t ) , h ( t ) ) , t ∈ [ a, b ] o curbă în spaţiu; D un domeniu
în spaţiul euclidian 3 care conţine imaginea curbei C; P, Q, R : D → 3
.
Dacă integralele Stieltjes
b
∫a P ( f ( t ) , g ( t ) , h ( t ) ) df ( t ) ;
b
∫a Q ( f ( t ) , g ( t ) , h ( t ) ) dg ( t ) ;
b
∫a R ( f ( t ) , g ( t ) , h ( t ) ) dh ( t ) ,
există atunci suma lor se notează

∫ P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz
C

şi se numeşte integrala curbilinie de tipul al doilea.

Dacă funcţiile P, Q, R sunt continue şi curba C rectificabilă, atunci
integrala curbilinie de tipul al doilea există.
(ii) Din punct de vedere mecanic integrala
266
 ∫ P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz
C

reprezintă lucrul mecanic al forţei vectoriale

r r r
F ( x, y , z ) = P ( x , y , z ) i + Q ( x , y , z ) j + R ( x , y , z ) k
al cărei punct de aplicaţie descrie curba C.
Proprietăţile 5.5
3
(i) Dacă P; Q; R : D ⊂ → sunt funcţii continue pe D şi dacă funcţiile
f , g , h : [ a, b ] → sunt funcţii de clasă C 1 ([ a, b ]) , atunci integrala curbilinie de
tipul al doilea există şi

∫ P ( x, y, z )dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz =
C
b
= ∫a ⎣⎡ P ( f ( t ) , g ( t ) , h ( t ) ) f ′ ( t ) + Q ( f ( t ) , g ( t ) , h ( t ) ) ⋅ g′ ( t ) + R ( f ( t ) , g ( t ) , h ( t ) ) ⋅ h′ ( t )⎦⎤ dt.
(ii) Fie C o curbă în spaţiu, D un domeniu care include imaginea lui C şi
P1, Q1, R1, P2 , Q2 , R2 : D → , λ1λ 2 ∈ .
Atunci, dacă există integralele

∫ Pi ( x, y, z )dx + Qi ( x, y, z ) dy + Ri ( x, y, z ) dz, i = 1, 2,
C

are loc egalitatea

2 2 2

∫∑
i =1
λ i Pi ( x, y, z ) dx + ∑ λ iQi ( x, y, z ) dy + ∑ λ i Ri ( x, y, z ) dz =
i =1 i =1
C
2
= ∑ λi ∫ Pi ( x, y, z ) dx + Qi ( x, y, z ) dy + Ri ( x, y, z ) dz.
i =1 C

(ii) Fie C1 , C2 două curbe juxtapozabile şi C = C1 ∪ C2 .

Fie P, Q, R : D → , unde D este un domeniu ce conţine imaginea curbei
C. Atunci, dacă integralele există, are loc egalitatea:

∫ P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz =
C = C1 U C2
2
= ∑ ∫ P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz.
i =1 Ci

267
 Definiţia 5.6
(i) Fie P, Q, R : D ⊂ 3 → funcţii continue. Dacă există F : D → ,
diferenţiabilă pe D astfel încât
dF ( x, y, z ) = P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz , ∀ ( x, y, z ) ∈ D ,
atunci spunem că expresia
P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz
este o diferenţială totală pe D.
(ii) Spunem că integrala curbilinie nu depinde de drum dacă pentru orice
curbe C1 şi C2 având acelaşi punct iniţial şi acelaşi punct final

∫ P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z )dz =
C1

= ∫ P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z )dz =
C2
( x2 , y2 , z2 )
not
∫ P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz,
( x1 , y1 , z1 )
unde ( x1 , y1 , z1 ) şi ( x2 , y2 , z2 ) sunt extremităţile iniţială şi finală ale curbei
Ci , i = 1, 2 .
Proprietăţile 5.7
(i) Fie P, Q, R : D ⊂ 3 → funcţii continue.
Condiţia necesară şi suficientă pentru ca integrala

∫ P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz
C

să nu depindă de drum este ca expresia

P ( x , y , z ) d x + Q ( x , y , z ) dy + R ( x , y , z ) d z
să fie o diferenţială totală pe D.

268
 În aceste condiţii o funcţie F cu proprietatea
dF = P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz
este dată de relaţia
(x, y,z )
F ( x, y, z ) = ∫ P ( x , y , z ) d x + Q ( x , y , z ) dy + R ( x , y , z ) d z ,
( x0 , y0 , z0 )
unde ( x0 , y0 , z0 ) este un punct fixat în D, iar ( x , y , z ) este un punct oarecare
în D.
(ii) Integrala unei diferenţiale exacte pe o curbă închisă este nulă.
(iii) Fie P, Q, R : D → funcţii continue ce admit derivate parţiale după
orice direcţie. Atunci
P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz
este o diferenţială exactă dacă şi numai dacă pentru orice ( x, y, z ) ∈ D au loc
∂P ∂Q ∂Q ∂R ∂R ∂P
egalităţile = ; = şi = .
∂y ∂x ∂z ∂y ∂x ∂z
5.2 PROBLEME REZOLVATE
1 Să se arate că următoarele drumuri au aceeaşi imagine. Sunt drumuri
echivalente cu aceeaşi orientare?
f : [ 0,2π] → 2
, f ( t ) = ( a cos t , b sin t ) ;
g : [ 0,2π] → 2
, g ( t ) = ( a cos t , −b sin t ) .
Rezolvare. Dacă notăm cu x = a cos t şi y = b sin t , prin eliminarea lui t,
rezultă imaginea drumului f ca fiind elipsa
x2 y2
+ −1 = 0.
a b2
Analog, dacă notăm cu x = a cos t , y = −b sin t , rezultă că Im g este
aceeaşi elipsă. Prima parametrizare parcurge elipsa în sens trigonometric direct,
iar a doua, în sens invers. Rezultă că f şi g nu sunt echivalente cu aceeaşi
orientare.

2 Să se arate că următoarele drumuri sunt echivalente cu aceeaşi

orientare:
f : [ 0,2π] → 3 , f ( t ) = ( a cos t , a sin t , b ) ;
g : [ 0,2π] → 3 , g ( t ) = ( a cos 2t , a sin 2t , b ) .
Rezolvare. Dacă notăm cu

269
 x = a cos t , y = a sin t , z = b sau x = a cos 2t , y = a sin 2t , z = b ,
obţinem că imaginea în 3 a lui f şi g este cercul cu centrul pe axa Oz, de rază
a situat în planul z = b . Observăm că aplicaţia
t
ϕ : [ 0,2π] → [ 0, π] , ϕ ( t ) =
2
este bijectivă, continuă, strict crescătoare, iar
f ( t ) = ( g o ϕ )( t ) , t ∈ [ 0,2π] .
Rezultă că f şi g sunt echivalente cu aceeaşi orientare.

3 Fie γ : [ 0,1] → 2

⎧⎛ π ⎞
⎪⎜ t cos , t ⎟ , t ∈ ( 0,1];
γ ( t ) = ⎨⎝ 2t ⎠
⎪( 0,0 ) , t = 0.
⎩
Să se arate că γ nu este rectificabil.
⎧ π
⎪t cos , t ∈ ( 0,1] ⎧t , t ∈ ( 0,1];
Rezolvare. Fie x ( t ) = ⎨ 2t şi y ( t ) = ⎨
⎪⎩0, t = 0 ⎩0, t = 0.

⎛ 1 1 1 1 ⎞
Fie Δ = ⎜ 0 < < < K < < < 1⎟ .
⎝ 2n − 1 2 n − 2 3 2 ⎠
Avem
2n−2

∑
2 2
⎡⎣ x ( ti +1 ) − x ( ti ) ⎤⎦ + ⎡⎣ y ( ti +1 ) − y ( ti ) ⎤⎦ =
i =1

2n − 2 2
⎛ π π ⎞
∑ − ti cos ⎟ + ( ti +1 − ti ) =
2
= ⎜ ti +1 cos
i =1 ⎝ 2ti +1 2ti ⎠
2n − 2 2 2
⎛ 1 π 1 π ⎞ ⎛ 1 1⎞
= ∑ ⎜
⎝ i +1
cos ( i + 1) − cos i ⎟ + ⎜
2 i
− ⎟ =
2 ⎠ ⎝ i +1 i ⎠
i =1

1 1 1 1 1 1
= 2
+ 2 + 2 + 2 2 + 2 + 2 2 +K +
2 2 2 23 4 34
1 1 1 ⎛1 1 1 ⎞ 1 1
+ + ⋅ > 2⎜ + + K + ⎟ =1+ +K + → ∞.
( 2n − 2 ) 2
( 2n − 2 ) ( 2n − 1)
2 2
⎝2 4 2n − 2 ⎠ 2 n −1

Rezultă că γ nu este rectificabil.

270
4 Să se calculeze lungimea cicloidei
⎧ x = t − sin t ;
γ:⎨ t ∈ [ 0, 2π] .
⎩ y = 1 − cos t ,
Rezolvare.
2π 2 2
∫
l ( λ ) = ds = ∫0 ⎡⎣ x′ ( t ) ⎤⎦ + ⎡⎣ y′ ( t ) ⎤⎦ dt =
γ
2π 2π t
= ∫0 2 − 2cos t dt = 2 ∫0 sin dt = 8.
2

5 Să se calculeze lungimea cardioidei

⎧⎪ x = R ( 2cos t − cos 2t ) ;
γ:⎨ t ∈ [ 0, 2π] , R > 0 .
⎪⎩ y = R ( 2sin t − sin 2t ) ,
Rezolvare.
2π
l(γ) = ∫0 R 2 ( −2sin t + 2cos 2t ) + R 2 ( 2cos t − 2cos 2t ) dt = 16 R .
2 2

6 Să se calculeze lungimea curbei a cărei imagine este

⎧ 2 2 ⎫
⎪ ⎛ ⎞
x 3 ⎛ ⎞3 ⎪
y
Γ = ⎨( x, y ) ⎜ ⎟ + ⎜ ⎟ = 1⎬ .
⎪ ⎝a⎠ ⎝b⎠ ⎪
⎩ ⎭
Rezolvare. Γ este imaginea curbei cu reprezentarea parametrică
⎧⎪ x = a cos3 t ;
γ:⎨ t ∈ [ 0, 2π]
3
⎪⎩ y = b sin t ,

2π (
4 a 2 + ab + b 2 ).
l(γ) = ∫0 3a 2 cos 2 t sin t + 3b 2 sin 2 t cos t dt =
a+b

7 Să se calculeze lungimea curbei a cărei imagine este

Γ= {( x, y, z ) x = t cos t , y = t sin t, z = t, t ∈ [0,1]}.
Rezolvare.

271
 1 2 2 2
l(γ) = ∫0 ⎡⎣ x′ ( t ) ⎤⎦ + ⎡⎣ y′ ( t ) ⎤⎦ + ⎡⎣ z′ ( t ) ⎤⎦ dt =
1 3 1+ 3
= ∫0 ( cos t − t sin t )2 + ( sin t + t cos t )2 + 1 dt =
2
+ ln
2
.

8 Să se calculeze integrala curbilinie de primul tip ∫ xy ds , unde

γ

⎪⎧ x = cos 2 t ;
γ:⎨ t ∈ [ 0,π] .
⎪⎩ y = cos t ,
Rezolvare.
π
∫ ∫0 cos t sin t
3
xy ds = 4cos 2 t + 1dt = 0 .
γ

9 Să se calculeze

∫ x ds ,
γ

unde imaginea lui γ este Γ = {( x, y ) x + y =1 . }

Rezolvare. Γ = Γ1 U Γ 2 U Γ3 U Γ 4 cu parametrizările
⎧ x = 1 − t;
γ1 : ⎨ t ∈ [ 0,1] ;
⎩ y = t,
⎧ x = −t ;
γ2 : ⎨ t ∈ [ 0,1];
⎩ y = 1 − t ,
⎧ x = t;
γ3 : ⎨ t ∈ [ −1,0];
⎩ y = − 1 − t ,
⎧ x = t;
γ4 : ⎨ t ∈ [ 0,1].
⎩ y = t − 1,

272
 ∫ x ds = ∫ x ds + ∫ x ds + ∫ x ds + ∫ x ds =
γ γ1 γ2 γ3 γ4
1 1
∫0 (1 − t ) ( −1) + 1 dt + ∫0 −t ( −1) + ( −1) dt +
2 2 2 2
=
0 1
∫−1 ∫0
t 12 + ( −1) dt + t 12 + 12 dt = 0.
2
+

10 Să se calculeze

∫( x )
2
− y 2 ds ,
γ

unde γ are ca imagine mulţimea

Γ= {( x, y, z ) x 2
+ y 2 = a2 , x + y + z = 0 . }
Rezolvare. γ are parametrizarea
⎧ x = a cos t ;
⎪
γ : ⎨ y = a sin t ; t ∈ [ 0,2π]
⎪ z = − a sin t + cos t ,
⎩ ( )

∫( x )
2
− y 2 ds =
γ

∫0 ( a cos t − a sin t )
2π
a 2 sin 2 t + a 2 cos 2 t + a 2 ( cos t − sin t ) dt = 0.
2 2 2 2 2
=

11 Să se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:

∫ xy dx + dy ,
γ
unde
⎧ x = 9cos t ;
γ:⎨ t ∈ [ 0, 2π] .
⎩ y = 9sin t ,
Rezolvare.
2π
2π sin 3 t 2π
∫ xy dx + dy = ∫0 ⎡⎣81cos t sin t ( −9sin t ) + 9cos t ⎤⎦ dt = − 729
3
+9sin t 0 = 0.
γ 0

273
 12 Să se calculeze:

∫( y ) (
+ 2 xz dx + 2 y ( x + z ) dy + x 2 + y 2 dz , )
2
I=
γ
unde
⎧ x = a cos t ;
⎪
γ : ⎨ y = b sin t ; t ∈ [ 0,2π] .
⎪ z = ct ,
⎩
Rezolvare.

∫0 ⎡⎣( b sin t + 2act cos t ) ( −a sin t ) +

2π
2 2
I=

(
+ 2b sin t ( a cos t + ct ) ⋅ ( b cos t ) + a 2 cos 2 t + b 2 sin 2 t ⋅ c ⎤ dt =
⎦ )
= 2πa 2c.

13 Să se calculeze:
( 2, −1)
I= ∫( −1,1) x (1 + x ) dx − y (1 + y ) dy ,
verificându-se că nu depinde de drumul care uneşte punctele ( −1,1) şi ( 2, −1) .
Rezolvare. Fie P ( x, y ) = x (1 + x ) şi Q ( x, y ) = − y (1 + y ) .
∂P ∂Q
Avem = . Rezultă că integrala nu depinde de drumul care uneşte
∂y ∂x
punctele ( −1,1) şi ( 2, −1) . Fie γ drumul care uneşte cele două puncte:

⎧ x = 3t − 1;
γ:⎨ t ∈ [ 0,1] .
⎩ y = −2t + 1,
Atunci:
1 31
I= ∫ 0
⎡⎣9t ( 3t − 1) + 2 ( −2t + 1)( −2t + 2 ) ⎤⎦ dt = .
6

2
14 Să se determine funcţia U : → , dacă

( )
dU = 2 x 2 + 2 xy − y 2 dx + x 2 − 2 xy − y 2 dy . ( )

274
 Rezolvare. Fie ( x0 , y0 ) ∈ 2

∫x ( ) ∫y ( x )
x y
U ( x, y ) = 2t 2 + 2ty0 − y02 dt + 2
− 2 xt − t 2 dt =
0 0
x x y y
t3 t2 x 2 y t2 t3
=2 + y0 − y02t +x t −x − =
3 2 x0 y0 2 3
x0 x0 y0 y0

=
x− y 2
3
(
x + 4 xy + y 2 + C , )
unde C este o constantă reală.

15 Să se calculeze lucrul mecanic efectuat de forţa

F ( x, y , z ) = ( 2 x + y + z , x + 2 y + z , x + y + 2 z )
când punctul ei de aplicaţie descrie arcul
AB = {( x, y, z ) x = a cos t , y = a sin t , z = bt , t ∈ [ 0, π] . }
Rezolvare. Lucrul mecanic L este
L = ∫ ( 2 x + y + z )dx + ( x + 2 y + z ) dy + ( x + z + 2 z ) dz =
AB
π
= ∫0 ⎡⎣( 2a cos t + a sin t + bt ) ⋅ ( −a sin t ) + ( a cos t + 2a sin t + bt )( a cos t ) +
+ ( a cos t + a sin t + 2bt ) ⋅ b ⎤⎦ dt = bπ ( bπ − 2a ) .

Să se calculeze următoarele integrale curbilinii:

⎧⎪ x = ln 1 + t 2 ; (
t ∈ [ 0,1] .
)
∫
−x
16 ye dl, dacă C = ⎨
C ⎪⎩ y = 2arctgt − t + 1,
Rezolvare.

1 (
− ln 1+ t 2 )⋅ ⎛ 2t ⎞ ⎛ 2
2
⎞
2

∫ ye ∫0 ( 2arctg t − t + 1) e
−x
dl = ⎜ 2⎟
+⎜ 2
− 1⎟ dt =
C
⎝1+ t ⎠ ⎝1+ t ⎠
2
1 1 ⎛ π ⎞ π ln 2
0 ∫
= ( 2arctg t − t + 1) ⋅ 2
t +1
⋅ 1dt = ⎜ ⎟ + −
⎝4⎠ 4 2
.

275
 ⎧ x = a cos t ;
17 ∫ xy dl, dacă C = ⎨ t ∈ [ 0,4π] , a, b > 0 .
C ⎩ y = b sin t ,
Rezolvare.
π/2
∫ xy dl = 2 ∫0 ab sin t cos t a 2 sin 2 t + b 2 cos 2 t dt −
C
π
−2 ∫π / 2 ab sin t cos t a 2 sin 2 t + b 2 cos 2 t dt +
3π
+2 ∫ π
2 ab sin t cos t a 2 sin 2 t + b 2 cos 2 t dt −
2π
− 2 ∫3π ab sin t cos t a 2 sin 2 + b 2 cos 2 t dt.
2

Făcând substituţia sin 2 t = u , va rezulta că

(
8ab a 2 + ab + b 2 ).
∫ xy dl =
3( a + b )
C

⎧⎪ x = R ( t − sin t ) ;
18 ∫ y dl, dacă C = ⎨ t ∈ [ 0,2π] , R > 0 .
C ⎪⎩ y = R (1 − cos t ) ,
Rezolvare.
2π
∫ ∫0 R (1 − cos t ) R 2 (1 − cos t ) + R 2 sin 2 t dt =
2
y dl =
C
2π
= ∫0 R 2 (1 − cos t ) 2 − 2cos t dt =
2π 2π t 32 R 2
∫0 (1 − cos t ) ∫0
2 3/ 2 2 3
=R 2 dt = 4 R sin dt = .
2 3

⎧ x = a cos t ; ⎡ π⎤
19 ∫ ( x + y ) dl , dacă C = ⎨
⎩ y = b sin t ,
t ∈ ⎢0, ⎥ , a, b > 0 .
⎣ 2⎦
C

276
 Rezolvare.
π

∫ ( x + y ) dl = ∫ 0
2 ( a cos t + b sin t ) a 2 sin 2 + b 2 cos 2 dt =
C
π π
= ∫0
2 a cos t
(a 2 2
)
− b sin t + b dt + 2 2
∫0
2 b sin t
( )
a 2 + b 2 − a 2 cos 2 t dt =

∫ (a ) ∫0 b (b − a ) u + a du =
1 1
2
= a − b 2 u 2 + b 2 du + 2 2 2 2
0

a 2 + b2 ab ⎛ b b + b2 − a 2 ⎞
= + ⎜ b arccos + a ln ⎟.
2 2 b2 − a 2 ⎜ a a ⎟
⎝ ⎠

⎧⎪ x = t ;
20 ∫
xy dl, dacă C : ⎨ t ∈ [ −1,1] .
2
C ⎪⎩ y = 1 − t ,
Rezolvare.
0 t2
∫ ∫
2
xy dl = −t 1 − t ⋅ 1 + 2
dt +
C
−1 1 − t
1 t2 0 1
∫0 ∫−1 ∫0 tdt = 1.
2
+ t 1− t 1+ dt = −tdt +
1− t2

⎧ x = a cos t ;
⎡ π⎤
21 ∫ ( x + y + z ) dl, dacă C : ⎪⎨ y = a sin t; t ∈ ⎢0, ⎥ , a, b > 0 .
C ⎪ z = bt , ⎣ 2⎦
⎩
Rezolvare.
π

∫ ( x + y + z ) dl = ∫ 0
2 ( a cos t + a sin t + bt ) ⋅ a 2 sin 2 t + a 2 cos 2 t + b 2 dt =
C
π
⎛ bπ2 ⎞
∫ ( a cos t + a sin t + bt ) dt = a + b ⎜⎜ 2a + ⎟⎟ .
2 2 2 2
= a +b 2
0
⎝ 8 ⎠

277
 ⎧ x = et cos t ;
⎪⎪
22 ∫( )
x 2 + y 2 ln z dl, dacă C : ⎨ y = et sin t ;
⎪ t
t ∈ [ 0,1] .
C
⎪⎩ z = e ,
2e3 + 1
∫( )
1 1
x 2 + y 2 ln z dl = ∫0 ∫0
e2t t ⋅ et 3 dt = 3 t e3t dt = 3
9
C

dl = e2t ( cos t − sin t ) + e2t ( sin t + cos t ) + e2t dt = et 3 dt .

2 2

23 Să se calculeze masa firului material care este imaginea drumului

⎧ x = t;
⎪
C :⎨ t 2 t ∈ [ 0,1] şi are densitatea liniară ρ ( x, y ) = 1 + x .
⎪y = ,
⎩ 2
Rezolvare.
1
M= ∫ (1 + x ) dl = ∫0 (1 + t ) ⋅ 1 + t 2 dt =
C

7 2 −2
1
( )
1 1
= ∫0 1 + t 2 dt + ∫ 0
t 1 + t 2 dt = ln 1 + 2 +
2 6
.

24 Să se calculeze masa firului material care este imaginea drumului

⎧ x = 4t 5 ;
⎪⎪ z
C : ⎨ y = 15 t 4 ; t ∈ [ −1,1] şi are densitatea liniară ρ ( x, y, z ) = .
⎪ 3
2
⎪⎩ z = 2t ,
Rezolvare.
z
( ) ( ) ( )
1 2 2 2
M= ∫ 2
dl = ∫−1 t3 ⋅ 20t 4 + 4 ⋅ 15t 3 + 6t 2 dt =
C
1 1
= ∫−1 ∫0
t 3 ⋅ 400t 8 + 240t 6 + 36t 4 dt = 2 t 3 400t 8 + 240t 6 + 36t 4 dt =

∫0 ( )
1 1
= 4∫ t 5 100t 4 + 60t 2 + 9 dt = 4 t 5 10t 2 + 3 dt = 5 + 2 = 7.
0

278
 ∫x
2 2 2
25 Să se calculeze y z dl , unde C este curba simplă închisă,
C
rectificabilă în spaţiu care are ca imagine cercul situat la intersecţia sferei
x 2 + y 2 + z 2 = 1 cu planul x + y = 0 şi care are ambele capete în A ( 0,0,1) .
Rezolvare. O parametrizare a curbei C poate fi
⎧ 2
⎪x = cos θ;
⎪⎪ 2
⎨ 2 ⎡ π 5π ⎤
⎪y = − cos θ; θ∈ ⎢ , ⎥
⎪ 2 ⎣2 2 ⎦
⎪⎩ z = sin θ,
şi în acest caz
5π 5π

∫x
2 2 2
y z dl = ∫π
2 1
4
cos 4 θ sin 2 θ dθ = ∫
π
2 1
4
( )
cos 4 θ − cos6 θ dθ =
π
32
,
C 2 2

unde:
2 2 2
dl = sin θ + sin 2 θ + cos 2 θ ⋅ dθ = dθ .
4 4

Să se calculeze integralele:
⎧ x = cos t ; ⎡ π⎤
26 ∫y 2dx − x 2dy, dacă C : ⎨
⎩ y = sin t.
t ∈ ⎢0, ⎥ .
⎣ 2⎦
C

Rezolvare.
π

∫ y dx − x dy = ∫ (sin t ( − sin t ) − cos t cos t ) dt =

2 2 2 2 2
0
C
π
=− ∫ ( 0
2
sin t3
+ cos t ) 3
dt = −
4
3
.

⎧⎪ x = ln 1 + t 2 ; (
t ∈ [ −1,1] .
)
∫
x x
27 y e dx + x e dy, dacă C : ⎨
C ⎪⎩ y = t − 2arctg t ,

279
 Rezolvare.

∫−1 ⎣⎢( t − 2arctg t ) ⋅1 + ln (1 + t )(1 + t ) ⎝⎜1 − 1 + t 2 ⎠⎟⎦⎥ dt =

1⎡ 2 ⎛ 2 ⎞⎤
∫ y e x d x + x e x dy = 2

( ) ( ) ( )
1
= ∫⎡t − 2arctg t + 1 + t 2 ln 1 + t 2 − 2ln 1 + t 2 ⎤ dt =
-1 ⎣ ⎦
92 − 30π − 12ln 2
= .
9

⎧⎪ x = t 2 ;
28 ∫
y dx + xy dy, dacă C : ⎨ t ∈ [ 0,1] .
3 2
C ⎪⎩ y = 1 − t ,
Rezolvare.
⎡ ⎤
1⎢ 3 −2t ⎥
∫ y dx + xy dy = ∫0 ⎢⎢ 1 − t 2 ⋅ 2t + t 2 ⋅ 3 1 − t 2 ⋅ 2⎥
dt =
C
⎢⎣
3
( )
1 − t 2 ⎥⎥
⎦
1⎛ 2t 3 ⎞ 9
∫
3 2
= ⎜ 2t ⋅ 1 − t − ⎟⎟ dt = .
0⎜ 3 20
⎝ 1− t2 ⎠

⎧⎪ x = t ;
29 ∫( ) (
x 2 + y 2 dx − x 2 − y 2 dy, dacă C : ⎨
⎪⎩ y = 1
)
− t ,
t ∈ [ 0,1] .
C
Rezolvare.

∫(x ) ( )
2
+ y 2 dx − x 2 − y 2 d y =
C
1⎡ 1 1 ⎤ 1⎛
1 1 ⎞ 4
= ∫0 ⎢( t + 1 − t ) ⋅
⎣ 2 t
+ (t − 1 + t ) ⋅
2 1 − t ⎥⎦
dt = ∫⎜
0⎝ 2 t
−
2 1− t
⎟ dt = 3 .
⎠

30 Să se calculeze integrala
y dx − x dy
∫ 9x + 4 y2 + 4 y
2
,
C

unde C este curba simplă, închisă şi orientată pozitiv care are drept imagine în
x2 y 2
plan elipsa + = 1 şi ambele extremităţi în punctul ( 2,0 ) .
4 9
280
 Rezolvare. O parametrizare a curbei C poate fi
⎧ x = 2cos θ;
C :⎨ θ∈ [ 0, 2π] .
⎩ y = 3sin θ,

y dx − x dy
∫ 9 x2 + 4 y 2 + 4 y =
C
2π ⎡ 3sin θ ⋅ ( −2sin θ ) 2cos θ ( 3cos θ ) ⎤
= ∫0⎢ 2 2
⎣ 36cos θ + 36sin θ + 12sin θ
−
36 + 12sin θ ⎦
⎥ dθ =
2π −6 2π −1 π
= ∫
0 36 + 12sin θ
dθ = ∫
0 6 + 2sin θ
dθ = −
2 2
.

∫x
2
31 Să se calculeze integrala y dx + y 2dy , unde C este curba simplă
C
închisă, orientată pozitiv, care are drept imagine semicercul
x 2 + y 2 = 4, ( y ≥ x ) reunit cu diametrul care îl determină şi ambele extremităţi
în origine.
Rezolvare. Curba C poate fi considerată ca o juxtapunere de drumuri.
y

0 x

Fig. 5.1

C = OA U AB U BO

⎧x = t ⎧ x = 2cos θ ⎡ π 5π ⎤
OA : ⎨ t ∈ ⎡⎣0, 2 ⎤⎦ AB : ⎨ θ∈ ⎢ , ⎥
⎩ y = t ⎩ y = 2sin θ ⎣4 4 ⎦
⎧x = t
BO : ⎨ t ∈ ⎡⎣ − 2,0 ⎤⎦
⎩y = t

281
 ∫x
2
y dx + y 2 dy =
C
5π

∫0 (t )
2
∫ ⎡ −16cos 2 θ sin 2θ + 8sin 2 θ cos θ⎤ dθ +
3 2
= + t dt + π
4
⎣ ⎦
4

∫− 2 (t + t ) dt = −2π.
0
3 2
+

32 Să se calculeze integrala ∫ ( a + y ) dx + ( a + x ) dy , unde C este curba

C
simplă care are drept imagine semicercul x 2 + y 2 − 2ax = 0 ( y ≥ 0 ) reunit cu
semicercul x 2 + y 2 + 2ax = 0 ( y ≥ 0 ) şi extremitatea iniţială în punctul
( 2a,0 ) a > 0 .
Rezolvare. Curba C poate fi considerată ca o reuniune C = C1 U C2
⎧ x = a + a cos θ
C1 = ⎨ θ ∈ [ 0, π]
⎩ y = a sin θ

⎧ x = − a + a cos θ
C2 = ⎨ θ ∈ [ 0, π]
⎩ y = a sin θ

y
C2 C1

−a a 2a x

Fig. 5.2

π
∫ ( a + y ) dx + ( a + x) dy = ∫0 ⎡⎣a (1 + sin θ)( −a sin θ) + ( 2a + a cos θ)( a cos θ)⎤⎦ dθ +
C
π
+ ∫0 ⎡⎣a (1 + sin θ)( −a sin θ) + a cos θa cos θ⎤⎦ dθ =
∫0 ( ) ∫0 ( cos θ + cos θ) dθ = −4a .
π π
= −2a2 sin θ + sin 2 θ dθ +2a2 2 2

282
 33 Să se calculeze integrala

∫ y dx + z dy + x dz ,
2 2 2

dacă C este curba lui Viviani obţinută prin intersecţia suprafeţelor

x 2 + y 2 + z 2 = a 2 şi x 2 + y 2 − ax = 0 , a > 0, z > 0 .
Rezolvare. O parametrizare a curbei C se obţine folosind coordonatele
cilindrice x = ρ cos θ, y = ρ sin θ, z = z . Parametrizarea cilindrului impune
ρ2 − aρ cos θ = 0 ⇒ ρ = a cos θ .
Curba fiind pe sferă vom obţine
a 2 cos4 θ + a 2 cos2 θ sin 2 θ + z 2 = a 2 ,
de unde rezultă z = a sin θ .
În aceste condiţii:
π
⎛ 5 − sin 3 2θ ⎞ 3πa3
∫ y dx + z dy + x dz = a ∫
2 2 2 3 2
2
π ⎜⎜ cos θ + sin θ cos 2θ + ⎟⎟ dθ = − .
− ⎝ 4 ⎠ 4
C 2

Să se calculeze următoarele integrale verificând independenţa lor de

drum:
( 2,0 )
∫(0,2) y
2 x
34 e dx + 2 y e x dy .

Rezolvare.
P ( x, y ) = y 2 e x ;
Q ( x, y ) = 2 y e x .
∂P ∂Q
Deoarece = , rezultă că Pdx + Qdy este o diferenţială exactă.
∂y ∂x
Considerăm drumul cu parametrizarea
⎧ x = t;
⎨ t ∈ [ 0,2]
⎩ y = 2 − t,
şi integrala devine

∫0 ( 2 − t ) e − 2 ( 2 − t ) e dt = ∫0 ( t − 2t ) e dt = −4 .
2 2 t 2
t 2 t

283
 ( 2,6,3) y x xy
35 ∫ ( −1,3,1) z
dx + dy − 2 dz .
z z
Rezolvare.
y x xy
Fie P ( x, y, z ) = ; Q ( x, y, z ) = ; R ( x, y, z ) = − 2
z z z
∂P 1 ∂Q ∂Q x ∂R ∂R y ∂P
= = ; =− 2 = ; =− 2 = .
∂y z ∂x ∂z z ∂y ∂x z ∂z
Rezultă deci că Pdx + Qdy + Rdz este o diferenţială totală exactă.
3
Fie F : → o funcţie astfel încât:
dF = P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz
∂F y xy
= ⇒ F ( x, y , z ) = + g ( y, z )
∂x z z
∂F x x x ∂g ∂g xy
= = + ⇒ = 0 ⇒ F ( x, y , z ) = + h( z)
∂y z z z ∂y ∂y z
∂F xy − xy xy xy
=− 2 = − + h ′ ( z ) ⇒ h′ ( z ) = 0 ⇒ F ( x , y , z ) = + C.
∂z z z2 z2 z
În aceste condiţii:
( 2,6,3) y x xy
∫( −1,3,1) z
dx + dy − 2 dz = F ( 2,6,3) − F ( −1,3,1) = 4 + 3 = 7 .
z z

3
36 Să se determine o funcţie F : → astfel încât dF = ω dacă
ω = y ( y + 2 z ) dx + 2 x ( y + z ) dy + 2 xy dz .

Rezolvare. Fie

P ( x, y, z ) = y ( y + 2 z ) , Q ( x, y, z ) = 2 x ( y + z ) , R ( x, y, z ) = 2 xy
∂P ∂Q ∂Q ∂R ∂R ∂P
= 2 y + 2z = , = 2x = , = 2y =
∂y ∂x ∂z ∂y ∂x ∂z
P, Q, R : 3
→ de clasă C 1 ( ).3

Rezultă că expresia Pdx + Qdy + Rdz este diferenţială totală exactă:

∂F
= y 2 + 2 yz ⇒ F ( x, y, z ) = xy 2 + 2 xyz + g ( y, z )
∂x
∂F ∂g ∂g
= 2 xy + 2 xz; 2 xy + 2 xz = 2 xy + 2 xz + ⇒ =0
∂y ∂y ∂y
284
 ⇒ F ( x, y, z ) = xy 2 + 2 xyz + h ( z )
∂F
= 2 xy; 2 xy = 2 xy + h′ ( z ) ⇒ h′ ( z ) = 0 .
∂z
Deci, funcţia F : 3 → căutată va fi F ( x, y, z ) = xy 2 + 2 xyz +C .

37 Fie curba Γ de ecuaţie x + y = 1, x ∈ [ −1,1] , şi funcţiile

2
P, Q : → :
P ( x, y ) = ( x + y ) ;
2

(
Q ( x, y ) = − x 2 + y 2 . )
∫ Pdx + Qdy
2
(i) Să se arate că integrala depinde de drum, unde γ ⊂
γ
este o curbă arbitrară rectificabilă.
d x + dy
(ii) Să se arate că ∫ x+ y
= 0 şi să se explice rezultatul. Generalizaţi.
Γ
2
(iii) Este adevărată afirmaţia: Pentru orice curbă γ ⊂ simplă închisă şi
rectificabilă există funcţia f γ ∈ C1 ( 2
; ) constantă pe curba γ ⊂ 2
, astfel
încât:
∫ Pdx + Qdy = ∫ f γ ( dx + dy ) .
γ γ

Justificaţi răspunsul.
∫ g dx + g dy = ∫ g dx + g dy = 0, ∀ g ∈ C ( ),
1 2
(iv) Să se arate că ,
AB CD
unde AB şi CD sunt reprezentate în figură.

y
B ( 0,1)
(Γ)

C ( −1,0 ) A (1,0 ) x

D ( 0, −1)

Fig. 5.3
285
 (v) Să se determine funcţia f ∈ C1 ( 2
; ) astfel ca:
∫ ∫
⎧ Pdx + Qdy = f ⋅ dx + f ⋅ dy;
⎪
⎨Γ Γ
⎪f
⎩ DA = 1.
(iv) Folosind formula lui Green să se calculeze integrala

∫
I = Pdx + Qdy .
Γ

Explicaţi rezultatul obţinut.

Rezolvare.
(i) Integrala ∫ Pdx + Qdy este independentă de drum dacă şi numai dacă
γ

∂P ∂Q
=
∂y ∂x
, ∀ ( x, y ) ∈ D ⊂ 2
, ∂D = γ, P, Q ∈ C1 ( 2
, );
∂P ∂Q
= 2 ( x + y ) ≠ −2 x = .
∂y ∂x
dx + dy
(ii) Cum pe Γ avem x + y = 1 ⇒
x+ y ∫
= d x + dy = 0 . ∫
Γ Γ
Nu se poate folosi formula lui Green pentru integrala din partea stângă,
1
deoarece funcţia nu este de clasă C1 pe D ⊂ 2 , ∂D = Γ .
x+ y
2
Generalizare. Pentru orice curbă Γ ⊂ simplă închisă şi rectificabilă
dată de ecuaţia f ( x, y ) = C ⇒

∫ f ( x, y )( dx + dy ) = 0 .
Γ

(iii) Dacă prin absurd ar exista o funcţie f ∈ C1 ( 2

, ) constantă pe γ
astfel ca:
∫ Pdx + Qdy = ∫ f ( dx + dy ) ,
γ γ

286
 ∫
2
atunci din (ii) ⇒ Pdx + Qdy = 0, ∀ γ ⊂ , simplă închisă şi rectificabilă
γ

∫
⇒ Pdx + Qdy ar fi independentă de drum. Contradicţie cu (i).
γ

⎧ x = 1 − u; ⎧ x = −1 + u ;
(iv) AB = ⎨ u ∈ [ 0,1] şi CD = ⎨ u ∈ [ 0,1] .
⎩ y = u , ⎩ y = − u ,
Din teorema de reducere a integralei curbilinii la o integrală Riemann
deducem:
⎧ 1
∫
⎪ g ( dx + dy ) = ∫0 g (1 − u, u )( −1 + 1) du = 0;
⎪ AB
⎨ 1
∀ g ∈ C1 ( 2
, ).
∫
⎪ g ( dx + dy ) =
⎪ ∫0 g ( −1 + u, −u )(1 − 1) du = 0,
⎩CD
(v) Condiţiile sunt echivalente cu:

⎪∫
⎧ ( P − f ) dx + ( Q − f ) dy = 0;
⇒
⎨Γ
⎪ f ( u, −1 + u ) = 1, ∀ u ∈ [ 0,1]
⎩

⎧∂ ∂ ⎧ ∂f ∂f
⎪ ∂y ( P − f ) = ∂x ( Q − f ) ⎪− ∂x + ∂y = 4 x + 2 y
⎨ ⇔ ⎨ ⇒ (5.1)
⎪ f ( u, −1 + u ) = 1, ∀ x ∈ [ 0,1] ⎪ f ( u, −1 + u ) = 1, u ∈ [ 0,1]
⎩ ⎩

dx dy df ⎧⎪ x + y = C1;
= = ⇒⎨ 2
−1 1 4 x + 2 y ⎪⎩2 x − y 2 + f = C2 ,
soluţia problemei Cauchy (5.1) fiind:

( x + y ) 2 + 6 ( x + y ) + 5 − 4 ( 2 x 2 − y 2 + f ( x, y ) ) = 0 .
(vi) Din formula lui Green deducem:
⎛ ∂Q ∂P ⎞
∫
I = Pdx + Qdy = ∫∫ ∫∫
⎜ ∂ − ∂ ⎟ dxdy = − ( 4 x + 2 y ) dxdy ,
x y⎠
Γ D ⎝ D

unde
D= {( x, y ) ∈ 2
x + y ≤1 }

287
 I =− ∫∫ ( 4 x + 2 y ) dxdy − ∫∫ ( 4 x + 2 y ) dxdy =
BCD BDA
0 ⎡ −1+ x ⎤ ⎡ 1 1− x
⎤
=− ∫1 ⎢ ∫−1− x
⎣
( 4 x + 2 y ) d y ⎥ dx − ∫0 ⎢ ∫1+ x
⎦
( 4 x + 2 y
⎣
) d y ⎥ dx = 0. ⎦

5.3 TEMĂ DE CONTROL

1. Să se arate că drumul γ : [ 0,1] → 2

este rectificabil

⎧⎛ 2 π 2⎞
⎪⎜ t sin , t ⎟ , t ∈ ( 0,1];
γ ( t ) = ⎨⎝ t ⎠
⎪( 0,0 ) , t = 0.
⎩
2 2
Răspuns. ⎡⎣ x′ ( t ) ⎤⎦ + ⎡⎣ y ′ ( t ) ⎤⎦ este mărginită.

2. Să se calculeze lungimea drumului a cărui imagine este

{( x, y ) y 2
= 2 px, x ∈ [ 0, a ] , y ≥ 0, p > 0 . }
a ( 2a + p ) p 2a + 2a + p
Răspuns. + ln .
2 2 p

3. Să se găsească o parametrizare a lemniscatei

( )
2
x2 + y2 = xy, x > 0, y > 0 .

⎡ π⎤
Răspuns. x = sin θ cos θ ⋅ cos θ, y = sin θ cos θ ⋅ sin θ, θ∈ ⎢0, ⎥ .
⎣ 2⎦

4. Să se afle lungimea elipsei de semiaxe a, b, a > b .

⎡ e2 12 ⋅ 3 4 12 ⋅ 32 ⋅ 5 6 ⎤
Răspuns. 2aπ ⎢1 − 2 − 2 2 e − 2 2 2 e − K⎥ , unde
⎣ 2 2 ⋅4 2 ⋅4 ⋅6 ⎦

2 ⎛ b2 ⎞
e = ⎜⎜1 − 2 ⎟⎟ .
⎝ a ⎠

Să se calculeze integralele curbilinii de primul tip:

288
 ⎧⎪ x = a cos3 t ; ⎡ π⎤
5. ∫ y ds, unde γ : ⎨
3
⎪⎩ y = a sin t ,
t ∈ ⎢0, ⎥ .
⎣ 4⎦
γ

3 2a 2
Răspuns. .
40
⎧ x = 2t ;
⎪
6. ∫ y ds, unde γ : ⎪ y = t 2 ; t ∈ [ 0,1] .
⎨
γ ⎪ 2 3
⎪⎩ z = t ,
3
3+ 2 3
Răspuns. 6 3 − 2 + 3ln .
3

∫(x )
3
7. + y 3 ds , unde
γ

Im γ = {( x, y, z ) }
x 2 + y 2 + z 2 = a 2 , x = y ≥ 0, z ≥ 0 .

2 2 2 4
Răspuns. x = y = a ⋅ sin t , z = a ⋅ cos t , t ∈ [ 0, π]; a .
2 3

8. Să se calculeze masa firului material cu densitatea

( )
ρ ( x, y, z ) = x 2 + y 2 ln z

şi care are forma arcului de curbă:

⎧ x = et cos t ;
⎪⎪
AB : ⎨ y = et sin t ; t ∈ [ 0,1] .
⎪ t
⎪⎩ z = e ,
1 + 2a 3
Răspuns. Masa = ∫ ρ ( x, y, z ) ds =
3 3
.
AB

Să se calculeze integralele curbilinii de al doilea tip:

x+ y x− y
9. ∫x 2
+ y 2
d x +
x 2
+ y 2
dy
γ

289
 ⎧ x = a cos t ;
γ:⎨ t ∈ [ 0, 2π] .
⎩ y = a sin t ,

Răspuns. −2π .
1 1
10. ∫ x + y dx + x + y dy , unde γ este conturul pătratului cu vârfurile
γ

A (1,0 ) ; B ( 0,1) ; C ( −1,0 ) ; D ( 0, −1) .

Răspuns. 0.

∫( x )
2
11. + y 2 dx + xy dy , unde
γ

Im γ = {( x, y ) x 2
}
− 2 x + y 2 = 0, y ≥ 0, x ∈ [ 0,1] .
7
Răspuns. .
6

Să se arate că următoarele integrale sunt independente de drum şi să se

calculeze:
(1,1)
12. ∫(0,0) 2 xy dx + x 2dy .

Răspuns. 1.

( 6,8) xdx + ydy

13. ∫ (1,0 ) x 2 + y 2
pe un drum care nu trece prin punctul ( 0,0 ) .

Răspuns. 9.

14. Să se determine funcţia U dacă

dU = e x − y ⎡⎣(1 + x + y ) dx + (1 − x − y ) dy ⎤⎦ .

Răspuns. e x − y ( x + y ) + C .

15. Să se calculeze
( 2,3,2 )
∫(1,1,1) yz dx + xz dy + xy dz ,

observând că integrala este independentă de drum.

290
Răspuns. Dacă notăm cu
P ( x, y, z ) = yz, Q ( x, y, z ) = xz , Q = ( x, y, z ) = xy ,

291
atunci
∂P ∂Q ∂Q ∂R ∂R ∂P
= , = , = .
∂y ∂x ∂z ∂y ∂x ∂z

Să se calculeze integralele curbilinii:

⎧ x = t;
⎪ 2
∫
16. xyz dl, dacă C = ⎪ y = 2t 3 ; t ∈ [ 0,1] .
⎨ 3
C ⎪ 1
⎪z = t2,
⎩ 2
16 2
Răspuns. .
143

⎧⎪ x = e 4t ; ⎡ 1 ⎤
∫
17. xydl, dacă C = ⎨
⎪⎩ y = e ,
2t
t ∈ ⎢0, ln 2 ⎥ .
⎣ 2 ⎦
C

23 173 − 25 5
Răspuns. .
120

⎧⎪ x = a ( cos t + t sin t ) ;
18. ∫
xydl, dacă C = ⎨ t ∈ [ −π, π] , a > 0 .
C ⎪⎩ y = a ( sin t − t cos t ) ,
Răspuns. 0.

⎧⎪ x = (1 + cos t ) cos t ;
19. ∫
x 2 + y 2 dl, dacă C = ⎨ t ∈ [ −π, π] .
C ⎪⎩ y = (1 + cos t ) sin t ,
32
Răspuns. .
3

20. ∫ ( x + y ) dl , dacă C este curbă închisă rectificabilă care are ca

C
imagine pătratul A1 ( 0,0 ) , A 2 (1, −1) , A3 ( 2,0 ) , A 4 (1,1) şi ambele capete în
origine.
Răspuns. 3 + 2 2 .

292
 21. Să se calculeze masa firului material care este imaginea drumului
⎧ 3 8
⎪x = 8 t ;
⎪
⎪ 1
C : ⎨ y = t8; t ∈ [ 0,1]
⎪ 2
⎪ 11 3
⎪z = t ,
⎩ 3
şi care are densitatea liniară ρ ( x, y, z ) = 4 2 y .
60 + 11ln11
Răspuns. .
100

22. Să se calculeze integrala

∫ y dl ,
C

( ) ( )
2
dacă C este arcul lemniscatei x 2 + y 2 = a2 x2 − y 2 .

Răspuns. 2a 2 2 − ( 2).

23. Să se calculeze integrala

x2 + y 2
∫ e dl ,
C

dacă C este un contur convex limitat de curbele x 2 + y 2 = a 2 , x = y şi x = 0 .

( π
Răspuns. 2 ea − 1 + a ea .
4
)
24. Să se calculeze integrala ∫ z dl dacă C este elicea conică
C
x = t cos t , y = t sin t , z = t , t ∈ [ 0, a ] .

1⎡ 3 3⎤
Răspuns. ⎢( 2 + a ) 2 − 2 2 ⎥ .
3⎢ ⎥⎦
⎣

293
 25. Să se determine masa firului material care este imaginea drumului
⎧ x = at ;
⎪a
C = y = ⎪ t2; t ∈ [ 0,1] , a > 0
⎨2
⎪ a
⎪z = t3,
⎩ 3
2y
şi a cărei densitate liniară este ρ ( x, y, z ) =
.
a
a⎡ 3 3+ 2 3⎤
8⎣
(
Răspuns. ⎢ 3 3 − 1 + ln
2
)
3 ⎦
⎥.

26. Să se calculeze ∫ xdy dacă

C

⎧ x = et ;
⎪
C=⎨ t ∈ [ 0,ln 2] .
⎪⎩ y = ln (
1 + e t
, )
2
Răspuns. 1 + ln .
3

∫ ( arcsin y ) dx + x dy dacă
3
27. Să se calculeze integrala
C
⎧⎪ x = −t ;
C :⎨ t ∈ [ −1,1] .
2
⎪⎩ y = 1 − t ,
3π
Răspuns. − 2.
8

28. Să se calculeze integrala

⎧ x = et ;
⎪⎪
∫ xdx + xydy + xyz dz , dacă C : ⎨ y = e−t ; t ∈ [ 0,1] .
C ⎪
⎪⎩ z = 2t ,
e2 2 − e
Răspuns. + .
2 2e

294
 29. Să se calculeze integrala
⎧ x = a cos t
∫ ( ) ⎪
z a 2 − x 2 dx + xzdy + x 2 + y 2 dz, dacă C = ⎨ y = a sin t
C ⎪ z = bt
⎩
⎡ π⎤
t ∈ ⎢0, ⎥ , a, b > 0.
⎣ 2⎦
a 2b
Răspuns. ( π − 1) .
2

30. Să se calculeze integrala ∫ y 2 − x + 2 ( dx + dy ) , unde C este curba

C
simplă închisă orientată pozitiv care are ambele extremităţi în punctul A1 ( 0,1)
şi drept imagine parabola y 2 = x + 1 în cadranele II şi III şi parabola
2 y 2 = − x + 2 în cadranele I şi IV.
Răspuns. − 3 .

dx + dy
31. Să se calculeze integrala ∫ max ( x , y )
, unde C este curba simplă,
C
închisă şi orientată pozitiv care are drept imagine dreptunghiul A1A 2 A 3A 4 A1 ,
unde A1 ( −1, −1) , A 2 ( 2, −1) ; A3 ( 2,1) ; A 4 = ( −1,1) .
Răspuns. –1.

32. Să se calculeze integrala

∫ y 2 + z 2 dx + z 2 + x 2 dy + x 2 + y 2 dz ,
C

unde C este curba simplă care are drept imagine segmentul din spaţiu AB cu
A ( −1, −1, −1) şi B ( 2, 2,2 ) şi capătul în punctul A.
15 2
Răspuns. .
2

33. Să se calculeze integrala

∫ ydx + zdy + xdz ,

C

unde C este curba simplă închisă care are drept imagine triunghiul din spaţiu
A1A 2 A3A1 cu vârfurile A1 (1,0,0 ) ; A 2 ( 0,1,0 ) ; A3 ( 0,0,1) .

295
 3
Răspuns. − .
2

34. Să se calculeze integrala

( 3,0 ) y x
∫⎛1 ⎞
⎜ , −2 ⎟ 1 + xy
dx +
1 + xy
dy
⎝3 ⎠

pe o curbă a cărei imagine nu intersectează hiperbola xy = −1 .

Răspuns. ln 3 .

(
35. Stabilind că expresia ω ( x, y, z ) = y 2 − 3x 2 dx + 2 xydy ) este o
3
diferenţială totală să se găsească o funcţie F : → , astfel încât dF = ω .
Răspuns. F ( x, y ) = − x3 + xy 2 + C .

36. Stabilind în prealabil că expresia

⎛ z + xy y ⎞ ⎛1 1 ⎞ z − xy
ω=⎜ + 2 2⎟
d x + x ⎜ − 2 2⎟
dy + 2 dz, x > 0, z > 0
⎝ xz x +y ⎠ ⎝z x +y ⎠ z
3
este o diferenţială totală să se găsească o funcţie F : → , astfel încât
dF = ω .
y xy
Răspuns. F ( x, y, z ) = ln xz − arctg + +C.
z z

296
 BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU MODULUL 6

1. I. Colojoară, Analiză matematică, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1983
2. M. Craiu, V. V. Tănase, Analiză matematică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980
3. M. Craiu, M. Roşculeţ, Culegere de probleme de analiză matematică,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976
4. N. Donciu, D. Flondor, Algebră şi analiză matematică. Culegere de
probleme, vol. I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978
5. I. P. Elianu, Principii de analiză matematică. Calcul diferenţial,
Editura Academiei Militare, Bucureşti, 1976
6. P. Flondor, O. Stănăşilă, Lecţii de analiză matematică, Editura
ALL, 1993
7. M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus, Manual de Analiză
matematică, vol. I, II, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966
8. M. Roşculeţ, Culegere de probleme de analiză matematică, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968
9. I. Sprinţu, Elemente de analiză matematică, Editura Academiei
Tehnice Militare, Bucureşti, 2001
10. O. Stănăşilă, Analiză matematică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1981
11. Sprinţu, I.; Gârban, V. – Analiză matematică, vol I. Calcul
diferenţial şi integral, Editura A.T.M., Bucureşti, 2003

297