CULEGERE DE PROBLEME DE FIZICĂ PENTRU STUDENŢII

INGINERI

Capitolul 1. Mecanică clasică

(1.1. Operaţii cu vectori. 1.2. Legile de mişcare. 1.3. Forţe centrale. 1.4.
Legi de conservare. 1.5. Oscilaţii şi unde)

1.1. Operaţii cu vectori

1.1.1 Un patrulater are vârfurile plasate ȋn punctele ce au coordonatele următoare:

O  0, 0, 0  , A  2,3, 0  , B  5, 6, 0  C  4, 2, 0  .
şi Folosind operaţiile cunoscute cu vectori, să se
determine ȋn unităţi arbitrare valorile următoarelor mărimi:
 
a) produsul scalar al vectorilor OA şi OC ;
b) perimetrul patrulaterului.
     
OA  AB  BC  CO  16, 44.
Răspuns: a) OA  OC  14 ; b)

   
r  t   ti  0,5t 2 j  tk
1.1.2. Raza vectoare a unei particule variază ȋn timp după expresia (ȋn
unităţi arbitrare). Să se exprime ȋn funcţie de timpul t vectorul şi modulul vitezei particulei, şi
de asemenea vectorul şi modulul acceleraţiei particulei.
     
v  t   i  tj  k ; v  t   t  2; a  t   j ; a  t   1.
 2 
Răspuns:

 b,  
1.1.3. Să se calculeze unghiul dintre doi vectori a şi dacă vectorul 3a  b este perpendicular
     
pe vectorul b  a , iar vectorul 9 a  4b este perpendicular pe vectorul  2a.
b

Răspuns: cos   0,894.

 
1.1.4. Să se determine expresiile a doi vectori a şi b cunoscând produsul vectorial al celor doi
         
vectori a  b  7 i  j  5 k , respectiv suma acestora  b  2i  j  3k .
a
      
Răspuns: a  5i  7 k , b  3i  j  4k .

1.1.5. Razele vectoare ce descriu mişcările a două puncte materiale variază ȋn timp după
următoare expresii:
   
r1  t   ti  t 2 j   2t  3 k  m  ,

1
   
r2  t    2t  3t 2  i  4tj  t 3k  m  .


Să se determine la momentul t  1s valoarea modulului vitezei relative a mobilului 2 faţă de

mobilul 1, respectiv valoarea modulului acceleraţiei relative a mobilului 2 faţă de mobilul 1.
  m   m
v2  t   v1  t   9, 27 ; a2  t   a1  t   8, 71 2 .
Răspuns: s s

1.1.6. Raza vectoare a unei particule punctiforme variază ȋn timp după expresia:
   
r  t   2ti  t 2 j  4tk  m  .

Să se determine acceleraţia normală și raza de curbură a traiectoriei particulei la momentul

t  2s .
m
an  1, 49 ;
Răspuns: s 2 R  24,15m.

 
1.1.7. Să se determine unghiul dintre doi vectori 1 şi v2 , dacă aceștia au proiecţiile pe cele trei
v
axe de coordonate Ox, Oy şi Oz 5, -2 şi 6 pentru primul vector, respectiv -3, -10 şi 4 pentru al
doilea vector.

Răspuns:

 

arc cos v1 , v2  71, 23.

   
r  2i  4 j  6 k  m 
1.1.8. Un corp punctiform se deplasează ȋn lungul vectorului sub
      
F  3i  2 j  6k  N  ,
acţiunea forţei unde i , j şi k sunt versorii axelor Ox, Oy şi Oz ale

sistemului de referinţă. Se cere lucrul mecanic efectuat de forţa . F

Răspuns: L  50J.

1.2. Legile de mişcare

1.2.1. Două mobile ale căror dependenţe dintre viteză şi

timp sunt indicate în figură pleacă din acelaşi punct, în
acelaşi sens şi direcţie. Distanţa care le separă în
momentul când au aceeaşi viteză, respectiv diferenţa dintre
viteze în momentul întâlnirii sunt:
m
v1*  t   v2*  t   4, 48
Răspuns: x  12,5 m; s .

2
1.2.2. Un corp punctiform cu masa m  2kg se deplasează sub acţiunea unei forţe variabile ȋn
      
F  24t 2i   36t  16  j  12tk  N 
timp , unde i , j şi k sunt versorii celor trei axe ale
sistemului de referinţă. Să se determine legile de mişcare pentru corpul considerat
 
v  t  , r  t   ,
dacă la momentul inţial corpul se afla ȋn punctul determinat de raza vectoare
       
r0  3i  j  4k  m  v0  6i  15 j  8k  m  .
şi avea viteza inţială
  
r   t 4  6t  3 i   3t 3  4t 2  15t  1 j   t 3  8t  4  k .

Răspuns:

1.2.3. Un corp punctiform este supus simultan la două mişcări de-a lungul axelor Ox şi Oy,
avȃnd ecuaţiile de mişcare de forma:
x  t   2 cos 2t  m  ,

respectiv
y  t   sin 2t  m  .

T
t ,
Se cer valorile vitezei şi acceleraţiei corpului la momentul 8 unde T este perioada
mişcării corpului, măsurată ȋn secunde.
m m
v 5 ; a  10 2 .
Răspuns: s s

1.2.4. Un corp punctiform execută simultan două mişcări de-a lungul axelor Ox şi Oy,
ecuaţiile de mişcare fiind date de expresiile:
x  t   2 cos t  m  ,
respectiv
y  t   sin t  m  .

T
t ,
Se cere valoarea unghiului dintre vectorii viteză şi acceleraţie ai corpului la momentul 6
unde T este perioada mişcării corpului, măsurată ȋn secunde.

Răspuns:   86, 73.

1.2.5. O sursă aflată în repaus emite la intervale de timp T  1s semnale sonore foarte scurte,
m
c  340
care se deplasează cu viteza s . Să se determine intervalele de timp T  la care
recepţionează semnalele sonore un observator care se deplasează uniform şi rectiliniu cu
km
v  90
viteza h , pe direcţia sursă-observator. Se vor considera cazurile:

3
a) observatorul se depărtează de sursă, b) observatorul se apropie de sursă.

Răspuns: a) T   1, 079s b) T   0,931s.

1.2.6. La momentul t  0 ȋncepe să acţioneze asupra unei particule de masă m , aflată ȋn

originea sistemului de coordonate, o forţă a cărei expresie este:
  
F  C1 cos t  i  C2 sin t  j ,

unde C1 şi C2 sunt constante reale.

Să se determine:

a) Poziţia şi viteza corpului la un moment oarecare de timp t  0;

b) Lucrul mecanic efectuat de forţă până la acelaşi moment de timp.
Răspuns:
 C sin t  C2  1  cos t    C  1  cos t   C2  t  sin t  
v  t  1 i j; r  t   1 i j.
a) m m m2 m2

C 2 sin 2 t C2  1  cos t 
2 2

L 1  .
b) 2m2 2m2

1.2.7. O particulă punctiformă de masă m se deplasează de-a lungul axei Ox sub acţiunea
unei forţe dată de expresia:
 
F   kxi .

Dacă la momentul t  0 particula are coordonata x0 şi viteza v0 , să se deducă expresiile

următoarelor mărimi:
a) coordonata particulei ȋn funcţie de timp;
b) viteza particulei ȋn funcţie de timp;
m  k v m
x  t   x02  v02  cos  t  arctan 0 ;
k  m x0 k 
Răspuns: a)
k  k v m
v  t   x02  v02  sin  t  arctan 0 .
m  m x0 k 
b)

4
1.2.8. Un mobil având masa m  2 10 kg porneşte din repaus, deplasându-se rectiliniu
uniform variat un timp t1  10 s , apoi continuă cu o mişcare rectilinie uniformă, şi în final
frânează până la oprire în timpul t3  8 s . Ştiind că forţa de rezistenţă la înaintare reprezintă o
fracţiune f  0, 05 din forţa de greutate şi timpul total de mişcare este T  60s , să se determine

4
spaţiul total S parcurs şi forţa de tracţiune Ft dezvoltată de motor în prima perioadă a mişcării.
m
g  10 2
Se va considera s .

Răspuns: a) S  204 m ; Ft  18 kN.

1.3 Forţe. Forţe centrale.

1.3.1. În sistemul din figură corpurile având masele m1 şi m2 se pot deplasa cu frecare cu
coeficienţii de frecare la alunecare 1 , respectiv  2 . Dacă există o forţă oarecare orizontală
care acţionând fie asupra corpului 1 spre dreapta, fie asupra
m1 m2
corpului 2 spre stânga, determină aceeaşi tensiune T în bara de
legătură, acceleraţia sistemului la deplasarea spre dreapta,
respectiv tensiunea T din bară sunt:

m1m2  μ1  μ 2  m μ  m2μ 2
T g a 1 1 g
Răspuns: m2  m1 ; m2  m1 .


1.3.2. Un corp de masăm, considerat punctiform, este supus acţiunii unei forţe F ce
acţionează pe orizontală.

a) Să se demonstreze că, ȋn absenţa frecărilor, lucrul mecanic efectuat de forţa F reprezintă
variaţia energiei cinetice a corpului;

b) Să se exprime lucrul mecanic efectuat de forţa F dacă mişcarea se face cu frecare la
alunecare, coeficientul de frecare fiind  ;

  r
F  2  
c) Să se arate că ȋn cazul unei forţe de tip central  r r  energia mecanică a corpului se
conservă ȋn timp.
mv12  mv22 
   .
L  E ; L    E  mgs ; 2 r 2 r2
Răspuns: a) 12 c b) 12 c c) 1

1.3.3. O particulă punctiformă de masă m , aflată ȋntr-un câmp de forţe, se deplasează pe o

elipsă care are raza vectoare dată de expresia:
  
r  t   a cos t  i  b sin t  j .
 
Să se determine expresiile momentului cinetic al particulei şi produsului scalar r  p.

5
   r  p  m  b 2  a 2  sin 2t.
Răspuns: l  mabk ; 2

1.3.4. O particulă de masă m, considerată punctiformă, se deplasează ȋn planul xOy, având

poziţia dată de vectorul rază vectoare:
  
r  t   a cos t  i  b sin t  j
,

y unde a şi b sunt mărimi pozitive, iar

a  b. Să se arate că:
m
B

b
r a) traiectoria particulei este o elipsă;
b) forţa ce determină mişcarea particulei
t A
este ȋndreptată către originea sistemului
de referinţă;
O a x
c) să se calculeze lucrul mecanic efectuat

de forţa F la deplasarea particulei ȋntre
punctele A şi B;

d) lucrul mecanic efectuat de forţa F la
parcurgerea unei elipse ȋntregi este nul;
e) energia mecanică a particulei se conservă ȋn timpul mişcării.
x2 y2 m2 2 2
  1;  L   a b  ;
b) F   m r ; c)
2 2 AB
Răspuns: a) a b2 2 d) Se foloseşte rezultatul de
1
E  m2  a 2  b 2  .
la punctul anterior; e) 2

1.3.5. O particulă de masă m considerată punctiformă se află sub acţiunea forţei:


F  kr 3r .

a) Să se arate că forţa F este conservativă;
b) Să se deducă expresia energiei potenţiale a câmpului de forţă;

c) Să se deducă expresia energiei mecanice a particulei ȋn câmpul forţei F şi să se arate că
forţa este conservativă.
 kr 5 kr 5  2 5
L12    2  1  ; E  kr ; E  m  dr   kr ;
5

Răspuns: a)  5 5 
b)
p
5 c) 2  dt  5 E  Ec  E p  const.

1.3.6. O particulă punctiformă de masă m se deplasează de-a lungul axei Ox ȋntr-un câmp de
E  x .
forţe conservative caracterizat de energia potenţială p La momentul t1 particula are
abscisa x1 , iar la momentul t2 are abscisa x2 . Să se demonstreze relaţia:

6
 x
m 2 dx
t2  t1  
2 x1 E  E p  x 
,

unde E reprezintă energia mecanică a particulei.

m dx
dt   .
2 E  Ep  x
Răspuns:

1.3.7. O particulă punctiformă de masă m aflată ȋn repaus pe axa Ox ȋn punctul de abscisă

x  a suferă la momentul t  0 acţiunea unei forţe care este dată de expresia:
k 
F  i.
x2
Să se calculeze timpul după care particula trece prin origine.
a ma
t .
Răspuns: 2 2k

1.3.8. O particulă descrie un cerc de rază R  3m ȋn plan orizontal sub acţiunea forţei având
expresia:
  
F   2x  y  i   x  y  j  N
.
Centrul cercului este plasat ȋn originea sistemului de coordonate. Să se calculeze lucrul

mecanic efectuat de forţa F asupra particulei la deplasarea acesteia pe un cerc ȋntreg, şi să se
stabilească dacă sau nu forţa este conservativă.

Răspuns: L  18J=56,55J; Lucrul mecanic este diferit de zero.

1.4 Legi de conservare.

1.4.1. De capetele unui resort elastic având constanta elastică k sunt

m2

fixate două corpuri de mase m1 şi m2 , ca în figură. Dacă iniţial

sistemul se află în poziţia de echilibru, să se determine viteza minimă
v0 ce trebuie imprimată pe verticală corpului de masă m2 astfel încât
m1
corpul de masă m1 să se poată desprinde de suport.

v0 
 m1  m2  g .
km2
Răspuns:
7
1.4.2. Pe un resort de constantă elastică k , fixat rigid la capătul de jos, se află un corp de masă
M . De la o ȋnălţime h faţă de acest corp se lasă să cadă liber un alt corp de masă m. Să se
determine:
a) Amplitudinea mişcării celor două corpuri, considerând ciocnirea dintre ele plastică;
b) Valoarea minimă a ȋnălţimii h astfel ȋncât corpul de masă m să nu se desprindă de corpul
de masă M ȋn timpul oscilaţiilor.

A
mg
1
2hk
; h
 m  M   2m  M   Mg .
Răspuns: a)
k mM g b) m2 2k

1. 4.3. Un lanţ omogen de masă m şi lungime  , trecut pe după un scripete ideal fixat de
tavan, se află iniţial în poziţia de echilibru. Imprimând un mic impuls pe verticală, lanţul
începe să alunece. Să se exprime, în funcţie de distanţa x dintre capetele lanţului:

a) acceleraţia lanţului;

b) forţa cu care lanţul apasă asupra scripetelui când distanţa între capete este x ;

c) viteza lanţului în funcţie de x .

x  x2  g
a  g ; F  mg  1  2  ; v  x .
Răspuns: a)  b)   c) 2 

1.4.4. Un corp punctiform cu masa m  2kg este suspendat de un fir inextensibil şi de masă
neglijabilă, având lungimea l  40cm. Corpului i se imprimă o mişcare de rotaţie uniformă în
rad m
7 . g  9,8 2
plan orizontal cu viteza unghiulară s Considerând s , să se calculeze lucrul
mecanic necesar pentru a aduce corpul din starea de repaus în starea de mişcare considerată
anterior.

Răspuns: L  9,8 J.

1.4.5. O șalupă de masă M 1 se deplasează cu viteza v1 urmărind o barcă cu motor de masă M 2 ,

care se deplasează cu viteza v2  v1 . Pentru ca barca să nu fie ajunsă pilotul acesteia din urmă
aruncă în șalupă, cu viteza relativă faţă de barcă v , un corp de masă m în momentul în care
șalupa ajunge în spatele bărcii. Presupunȃnd că ambarcaţiunile se deplasează tot timpul
rectiliniu și cu viteză constantă, să se determine expresia valorii minime a vitezei v astfel ca
barca să nu fie ajunsă.

8
 M 1  v1  v2   M 2  m 
v
m  M1  M 2 
Răspuns: .

1.4.6. Un balon cu volum constant staţionează într-o atmosferă aflată în condiţii normale de
presiune și temperatură. Temperatura aerului atmosferic crescȃnd brusc cu fracţiunea f la
presiune constantă, să se afle după cȃt timp trebuie să arunce pilotul din nacelă pe verticală în
jos cu viteza v faţă de balon un corp astfel ca balonul să-și păstreze altitudinea. Se cunoaște
acceleraţia gravitaţională g.
v  1 f 
t .
Răspuns: g

1.4.7. Trei bărci identice de mase M fiecare se deplasează rectiliniu, una după cealaltă, cu
viteza v. Din barca din mijloc se aruncă la un moment dat cu viteza u faţă de barcă un sac de
masă m în barca din urma sa, apoi la scurt timp un sac identic în barca dinaintea sa, cu
aceeași viteză u faţă de barcă.
a) Care sunt vitezele finale ale celor trei bărci?
b) Se modifică rezultatele de la punctul a) dacă ordinea de aruncare a sacilor se inversează?
m2
v2  v  u v  v  m u v  v  mM u
Răspuns: a)  M  m   M  2m  ; 1 M m ;
3
M 2  m2

m2 mM m
v2  v  u
b)  M  m   M  2m  ; v1  v  M 2  m2 u ; v3  v  M  m u .

1.5 Oscilaţii şi unde

1.5.1. O particulă de masă m se deplasează ȋntr-un câmp de forţe caracterizat de energia
kx 2
Ep  .
potenţială 2 Să se deducă, pe baza legii conservării energiei, ecuaţia de mişcare a
particulei, dacă la momentul iniţial t0  0 particula se afla ȋn punctul de abscisă A, unde A
este amplitudinea mişcării.

Răspuns: x  A cos 0t.

1.5.2. Un corp considerat punctiform cu masa m  20kg execută o mişcare oscilatorie

armonică pe direcţia axei Ox. La momentul t  0 particula se află ȋn poziţia x0  4m, având
m m
v0  15 a0  100 2 .
viteza s şi acceleraţia s Să se determine:
a) Ecuaţiile pentru coordonata şi viteza corpului;
b) Amplitudinea şi frecvenţa mişcării;

9
 
t s.
c) Valoarea forţei care acţionează asupra corpului la momentul 10
4
x  t   5cos  5t    ,   arccos ; v  t   25sin  5t    ;
Răspuns: a) unde 5 b) A  5m,
2
T s;
5 c) F  1500N.

1.5.3. Să se deducă legea de variaţie ȋn timp a curentului printr-un circuit electric ce conţine o
rezistenţă de valoare R şi o bobină ideală cu inductanţa L legate ȋn serie, dacă la bornele
circuitului se aplică o tensiune electromotoare de valoare E constantă ȋn timp. Se consideră că
ȋn momentul aplicării tensiunii, curentul prin circuit era nul.
E  t 
R
i t   1  e L
.
R 
Răspuns:

1.5.4.Să se deducă legea de variaţie ȋn timp a curentului printr-un circuit electric ce conţine o
rezistenţă de valoare R şi o bobină ideală cu inductanţa L legate ȋn serie, dacă la bornele
circuitului se aplică o tensiune electromotoare care variază ȋn timp după legea E  E0 sin t.
Ȋn momentul aplicării tensiunii la bornele circuitului curentul prin circuit era nul.
E0
i t  sin  t    .
Răspuns: R  2 L2
2

1.5.5. Să se deducă legea de variaţie ȋn timp a curentului printr-un circuit electric ce conţine o
rezistenţă de valoare R şi un condensator ideal cu capacitatea C legate ȋn serie, dacă la bornele
circuitului se aplică o tensiune electromotoare de valoare E constantă ȋn timp. Ȋn momentul
aplicării tensiunii la bornele circuitului condensatorul era descărcat.
E  RCt
i t  e .
Răspuns: R

1.5.6. Să se deducă legea de variaţie ȋn timp a curentului printr-un circuit electric ce conţine o
rezistenţă de valoare R şi un condensator ideal cu capacitatea C legate ȋn serie, dacă la
bornele circuitului se aplică o tensiune electromotoare care variază ȋn timp după legea
E  E0 sin t. Ȋn momentul aplicării tensiunii la bornele circuitului condensatorul era
descărcat.
E0
i t  cos  t    .
1
R  2 2
2

Răspuns: C

10
 ???1.5.7. Să se găsească soluţia ecuaţiei de mişcare pentru un corp de masă m, dacă acesta
este supus simultan acţiunii a două forţe ce acţionează pe aceeaşi direcţie:
   
F1   kxi ; F2  F0 sin ti
Se vor discuta cazurile:

a) 0  ; b) 0   şi c) 0  , unde 0 este frecvenţa oscilaţiilor proprii ale corpului.

F0
x  t   A sin  0t     sin t ,
m  02  2 
Răspuns:
A şi  sunt două constante care se pot determina din condiţiile iniţiale.
Discuţie:
x
Ȋn cazurile a) şi c) se observă că peste oscilaţiile
proprii ale corpului se suprapun oscilaţiile forţate

F ,
cauzate de forţa 2 acestea din urmă fiind ȋn
opoziţie (cazul a), respectiv ȋn fază (cazul b) cu
oscilaţiile proprii. t
Ȋn cazul b) soluţia generală va fi:
F0t
x  t   A sin  0t     cos t.
2m
Ȋn acest caz se petrece fenomenul de rezonanţă, ȋn care se observă că amplitudinea oscilaţiilor
forţate creşte nelimitat ȋn timp (vezi figura).

???1.5.8. O particulă având masa m  2kg se deplasează de-a lungul axei Ox sub acţiunea
simultană a următoarelor două forţe:
   
F1  8 xi  N  ; F2  xi
  N.

m
x  20m v0  0 ,
Presupunând că la momentul iniţial particula avea coordonata 0 şi viteza s să
se determine expresia coordonatei particulei şi să se reprezinte grafic pentru cazurile:
kg kg kg
8 ; 4   12 .
a) s b) s şi s
Răspuns:
x  t   20e 2t  1  2t   m  .
a)
x t
40  t  
x t  e cos  3t    m  .
b) 3  6
c
c)
a
x t 
10 3t 
5
e
  5 3 e  5t
  
5  3 e 5t   m .


b
t 11
1.5.9. O particulă având masa m  5kg se deplasează de-a lungul axei Ox sub acţiunea
simultană a două forţe:
   
F1  40 xi  N  ; F2  20 xi
  N .

a) Să se determine expresia coordonatei şi vitezei particulei, dacă la momentul iniţial

m
x  20m v0  0 ;
particula avea coordonata 0 şi viteza s

b) Să se calculeze amplitudinea A, frecvenţa , perioada T şi decrementul logaritmic  pentru

mişcarea particulei;
c) Pentru ce valori ale coeficientului de amortizare  mişcarea este amortizată critic, respectiv
supraamortizată?
  m
x  t   20 2e 2t cos  2t    m  v  t   80e 2t sin 2t   ;
Răspuns:a)  4 ; s
1 1
A  t   20 2e2t  m  ;    s  ; T    s  ;   2;
b)

c)   2 2  mişcarea este critic amortizată,   2 2  mişcarea este superamortizată.

1.5.10. Să se arate că pentru o mişcare oscilatorie amortizată timpul corespunzător ȋntre

trecerea particulei prin două maxime consecutive este constant, fiind exprimat prin relaţia:
4m
T .
4km  2
Răspuns:

1.5.11. Plecând de la ecuaţia oscilatorului liniar ȋntreţinut:

F0
x  2 x  02 x  cos t ,
m
să se obţină o soluţie particulară reală a ecuaţiei de mişcare a acestuia.
F0 cos  t   
x t  .
Răspuns:
m  2
0  
2 2
 4 
2 2

1.5.12. Să se arate că amplitudinea din soluţia ecuaţiei oscilatorului liniar amortizat:

F0 cos  t   
x t 
  2   4  2 2
2 2
m 0

prezintă un maxim şi să se se calculeze valoarea acestui maxim.

12
 F0
Amax  .
2m 02   2
Răspuns:

???1.5.13. Asupra unui corp de masă m  0, 2kg acţionează pe direcţia axei Ox o forţă elastică
  
F1  3, 2 x  i  N  F2  32 cos 6t  i  N  .
şi o forţă perturbatoare Să se găsească poziţia corpului
ȋn funcţie de timp şi să se reprezinte grafic, dacă ȋn momentul aplicării celor două forţe corpul
se afla ȋn originea sistemului de coordonate.
x  t   8  cos 4t  cos 6t   16sin t  sin 5t
Răspuns:

1.5.14. Un corp de masă m  0, 05kg, considerat punctiform, este agăţat de capătul unui resort
N
k  20 .
elastic care are constanta m Corpul efectuează oscilaţii armonice staţionare de
amplitudine A  1,3cm sub acţiunea unei forţe perturbatoare verticale care variază armonic ȋn
rad rad
  25 .(15 )
timp cu pulsaţia s s Deplasarea bilei fiind defazată ȋn urma forţei
3
,
perturbatoare cu 4 se cer:
a) decrementul logaritmic al mişcării de oscilaţie a corpului;
b) lucrul mecanic al forţei perturbatoare efectuat ȋn timpul unei oscilaţii complete.

Răspuns:a)   1, 6623; b) LF  4, 64mJ.

1.5.15. Două oscilaţii armonice liniare având amplitudinile A1  2cm şi A2  4cm se compun,
rezultând o oscilaţie cu amplitudinea A  6cm. Cunoscând faza inţială a uneia dintre cele

01  ,
două oscilaţii 6 să se determine faza iniţială a celei de-a doua oscilaţii şi faza iniţială a
oscilaţiei rezultante.

Răspuns: 0  62, 6.

13
1.5.16. Să se deducă ecuaţia traiectoriei de mişcare a unui punct material ce execută simultan,
pe direcţii perpendicular, două mişcări oscilatorii de aceeaşi frecvenţă:
x  A1 cos t ,

respectiv
y  A2 cos  t    .

   2n  1
Să se discute cazurile particulare a) 2 şi b)   n.

x2 y2
2
 2  1; x   A y.
Răspuns: a) 1 A2
A b) B

u  x
1.5.17. Să se arate că amplitudinea complexă a unei unde armonice plane a cărei funcţie
de undă este de forma:
  x , t   u  x  e i t
poate fi scrisă sub forma:
x x
u  x   A cos  B sin ,
v v
unde A şi B sunt două numere complexe.
i0 i0
Răspuns: A  ae ; B  iae .

1.5.18. Să se determine expresia amplitudinii reale a şi a fazei iniţiale 0 pentru o undă

armonică plană, a cărei amplitudine complexă este dată de expresia:
  i
A .
  i

Să se particularizeze rezultatul pentru cazurile: a)    şi    și b)   1 şi   0.

 2  2
a ;
 2  2
  
tan 0  .
Răspuns:   

1.5.19. Două unde armonice plane cu lungimile de undă 1 , respectiv  2 , se propagă cu

vitezele v1 , respectiv v2 , ȋn aceeaşi direcţie. Să se determine viteza v de deplasare ȋn spaţiu a
punctelor ȋn care oscilaţiile corespunzătoare fiecărei unde sunt ȋn fază şi distanţa dintre două
astfel de puncte alăturate.

14
 v1 2  v2 1
v .
Răspuns:  2  1

1.5.20. Să se rezolve ecuaţia de propagare a unei unde ce se deplasează după direcţia axei
Ox:
 2 1  2
 0
x 2 v 2 t 2
  x    x 
  ,    f1 C  t     f 2 C   t    .
Răspuns:   v    v 

1.5.21. Să se determine o soluţie particulară pentru ecuaţia undelor pornind de la soluţia

generală:
  x, t   f1  x  vt   f 2  x  vt  .

1 1
x  vt

  x, t    h  x  vt   h  x  vt    g  x  dx  .
Răspuns: 2 v x vt 

1.5.22. Funcţia de undă pentru o undă armonică plană ce se propagă prin aer este dată de
relaţia:
  x, t   60 cos  1800t  5,3x   m  ,
unde timpul se măsoară ȋn secunde, iar spaţiul ȋn metri. Să se determine:
a) raportul dintre amplitudinea de deplasare a particulelor mediului şi viteza de propagare a
undei prin aer;
b) raportul dintre viteza maximă a oscilaţiilor particulelor mediului şi viteza de propagare a
undei;
f
c) relaţia dintre amplitudinea oscilaţiilor deformaţiei relative a mediului x şi viteza maximă
a oscilaţiilor particulelor mediului.

A vmax m      
 50 105 ;  318 106 ;    v  .
Răspuns: a)  b) v s c)  t  max  x  max

15
16