Tema 4

1. Doi experţi în calitate examinează loturi de cauciucuri şi le atribuie note, pe o scară de la

1 la 3. Fie X notările făcute de primul expert A şi Y notările făcute de al doilea expert B.
Distribuţia de probabilitate a vectorului aleator ( X , Y ) este dată de tabelul
x
f(x,y) 1 2 3
1 0,10 0,05 0,02
y 2 0,10 0,35 0,05
3 0,03 0,1 0,2

Să se calculeze M [ X ] şi M [Y ] .
2. Un pilot vrea să-şi asigure avionul personal pentru 200.000 de euro. Compania de
asigurări estimează că o pierdere totală poate apărea cu probabilitatea 0,002, o pierdere
de 50% cu probabilitatea 0,01 şi o pierdere de 25% cu probabilitatea 0,1. Ignorând toate
celelalte pierderi parţiale posibile ce primă de asigurare anuală trebuie să stabilească
compania pentru a realiza un profit mediu anual de 500 de euro.
3. Dacă profitul unei reprezentanţe care vinde maşini noi poate fi exprimat pentru o maşină,
în unităţi de 5000 euro, ca o variabilă aleatoare care are densitatea de repartiţie egală cu
⎧⎪2 (1 − x ) 0 ≤ x ≤ 1
f ( x) = ⎨ , atunci:
⎪⎩ 0 în rest
(i) Calculaţi profitul mediu pe automobil;
(ii) Calculaţi dispersia variabilei aleatoare X definită anterior;
(iii) Care este profitul mediu al reprezentanţei, pe automobil, dacă profitul pe
fiecare maşină este dat de g ( X ) = X 2 , unde X este variabila aleatoare
definită la primul punct;
(iv) Demonstraţi că inegalitatea Cebâşev este adevărată pentru k = 2 ;
(v) Calculaţi probabilitatea ca profitul să depăşească 500 euro.

4. Perioada de spitalizare, în zile, pentru o anumită boală este o variabilă aleatoare

Y = X + 4 unde X este o variabilă aleatoare care are densitatea de repartiţie egală cu
⎧ 32
⎪ x>0
f ( x ) = ⎨ ( x − 4)
3
. Calculaţi numărul mediu de zile de spitalizare pentru o
⎪ 0 în rest
⎩
persoană care suferă de această boală.
5. Presupunem că distribuţia de probabilitate a vectorului aleator ( X , Y ) este dată de tabelul
x
f(x,y) 2 4
1 0,10 0,15
y 3 0,20 0,30
5 0,10 0,15

(i) Să se găsească valoarea medie a variabilei aleatoare g ( X , Y ) = XY 2

(ii) Să se calculeze M [ X ] şi M [Y ] .
6. Variabila aleatoare X care reprezintă numărul de erori la 100 de linii de program are
⎛ 2 3 4 5 6 ⎞
distribuţia de probabilitate X = ⎜ ⎟ . Să se calculeze
⎝ 0, 01 0, 25 0, 4 0,3 0, 04 ⎠
dispersia lui X.
7. Într-un an probabilitatea să apară o pană de curent într-o anumită locaţie este o variabilă
⎛0 1 2 3⎞
aleatoare X care are distribuţia de probabilitate X = ⎜ ⎟ . Calculaţi
⎝ 0, 4 0,3 0, 2 0,1⎠
media şi dispersia variabilei aleatoare X.
8. Proporţia persoanelor care răspund la o solicitare trimisă prin poştă este o variabilă
⎧ 2 ( x + 2)
⎪ 0 ≤ x ≤1
aleatoare X care are densitatea de repartiţie f ( x ) = ⎨ 5 .
⎪ 0 în rest
⎩
(i) Care este proporţia persoanelor care ne aşteptăm să răspundă unei
asemenea solicitări?
(ii) Calculaţi dispersia variabilei aleatoare X.
9. Un magazin alimentar cumpără 5 cutii de lapte la preţul de 1,20 euro şi le
comercializează la preţul de 1,65 euro. După data de expirare laptele este retras de către
producător şi magazinul primeşte o despăgubire egală cu trei sferturi din preţul de
achiziţie. Dacă X este variabila aleatoare care arată numărul de cutii vândute şi repartiţia
⎛ 0 1 2 3 4 5⎞
ei este X = ⎜ 1 2 2 3 4 3 ⎟ să se calculeze profitul aşteptat de către
⎜⎜ ⎟⎟
⎝ 15 15 15 15 15 15 ⎠
magazinul alimentar.
10. Intr-o fabrică de automobile se scot la concurs 70 de posturi pentru care se înscriu 1000
de solicitanţi. Pentru a alege cei mai buni 70 dintre solicitanţi compania a dat un test a
cărui scor mediu a fost de 60 de puncte cu o abatere medie standard egală cu 6.
Presupunând că distribuţia este simetrică faţă de medie să se decidă dacă o persoană care
a obţinut un scor de 84 puncte poate să presupună că va fi angajată.
11. Un lot de becuri de 100 W au conform specificaţiilor o medie de viaţă de 900 de ore şi o
abatere medie standard de 50 de ore. Presupunând că distribuţia este simetrică faţă de
medie să se decidă care este procentul de becuri care durează mai puţin de 700 de ore.
12. O companie produce cabluri telefonice cu o lungime medie de 52 cm şi o abatere medie
standard de 6,5 cm. Presupunând că distribuţia este simetrică faţă de medie să se decidă
care este procentul de cabluri produse de această companie a căror lungime depăşeşte
71,5 cm.
13. Presupunem că variabila aleatoare X reprezintă durata medie în minute a unui anumit tip
⎧ 1 − 5x
⎪ e x>0
de convorbiri telefonice şi are densitatea de repartiţie egală cu f ( x ) = ⎨ 5 ,
⎪0 în rest
⎩
atunci:
(i) Determinaţi lungimea medie în minute a acestui tip de convorbire.
(ii) Calculaţi dispersia şi abaterea medie standard a variabilei aleatoare X
definită anterior.
14. Presupunem că variabila aleatoare X reprezintă durata de viaţă în ore a unui anumit tip de
⎧ 1 − 900x

⎪ e x>0
compresor şi are densitatea de repartiţie egală cu f ( x ) = ⎨ 900 , atunci:
⎪ 0 în rest
⎩
(i) Determinaţi media de viaţă în ore a acestui tip de compresor.
 (ii) Calculaţi dispersia şi abaterea medie standard a variabilei aleatoare X.
15. O fabrică de dulciuri distribuie cutii cu bomboane care conţin un amestec de bomboane
de ciocolată, bomboane umplute cu cremă şi caramele. Toate cutiile de bomboane au
greutatea egală cu un kilogram dar amestecul este făcut în proporţii variabile. Pentru o
cutie de bomboane aleator aleasă fie X şi Y variabilele aleatoare care reprezintă greutatea
bomboanelor umplute cu cremă şi respectiv a caramelelor. Presupunem de asemenea că
densitatea de distribuţie a vectorului aleator ( X , Y ) este egală cu
⎧24 xy , 0 ≤ x, y ≤ 1 x + y ≤ 1
f ( x, y ) = ⎨ .
⎩ 0 în rest
(i) Calculaţi covarianţa variabilelor aleatoare X,Y.
(ii) Calculaţi M [ X + Y ] .

16. Un sistem important care este folosit în programul spaţial funcţionează doar în 85% din
cazuri. Pentru a îmbunătăţii performanţa sistemului s-a decis să fie instalate în paralel trei
astfel de sisteme, astfel încât sistemul se defectează doar dacă toate trei sistemele se
defectează. Presupunând că cele trei sisteme acţionează independent, că fiecare dintre ele
funcţionează în 85% din cazuri şi că variabila aleatoare X reprezintă numărul de sisteme
(din cele trei) care nu funcţionează atunci
(i) Calculaţi distribuţia de probabilitate a variabilei aleatoare X.
(ii) Calculaţi media numărului de sisteme care nu funcţionează.
(iii) Calculaţi dispersia variabilei aleatoare X.
(iv) Care este probabilitatea ca întregul sistem să funcţioneze?
(v) Care este probabilitatea ca sistemul să nu funcţioneze?
(vi) Dacă dorim ca probabilitatea ca sistemul să funcţioneze să fie egală cu
0,99 sunt suficiente cele trei sisteme legate în paralel? Dacă nu câte
sisteme ar fi necesare?
17. Studii de piaţă au arătat le deschiderea unei afaceri că profitul aşteptat are următoarele
valori respectiv probabilităţi
Profit Probabilitate
- 15.000 u.m. 0,05
0 u.m. 0,15
15.000 u.m. 0,15
25.000 u.m. 0,30
40.000 u.m. 0,15
50.000 u.m. 0,10
100.000 u.m. 0,05
150.000 u.m. 0,03
200.000 u.m. 0,02

(i) Care este în acest caz profitul aşteptat?

(ii) Care este dispersia profitului?

18. Variabilele aleatoare X şi Y sunt independente, X fiind distribuită uniform pe intervalul

[0,1] şi Y fiind uniform distribuită pe intervalul [0,2]. Să se determine densitatea de
repartiţie a variabilei aleatoare Z = X + Y . ( Ind. Fie f densitatea de repartiţie a variabilei
∞
aleatoare Z, atunci f ( x ) = ∫ f X ( x − y ) fY ( y ) dy .)
−∞
19. Fie variabila aleatoare X distribuită exponenţial de parametru λ . Să se arate că
P ( X < t + h X > t ) nu depinde de t.
20. Fie X 1 , X 2 ,... X n variabile aleatoare independente şi distribuite exponenţial de parametru
λ >0.
Să se determine densitatea de repartiţie a variabilei aleatoare X 1 + X 2 + ... + X n . ( Ind. Se
demonstrează prin inducţie ştiind că densitatea de repartiţie a variabilei aleatoare X 1 + X 2
∞
este f X1 + X 2 ( x ) = ∫ f X1 ( x − y ) f X 2 ( y ) dy .)
−∞
21. Să se demonstreze că dacă variabila aleatoare X este repartizată normal de medie 0 şi
1 1
dispersie 1, atunci variabila aleatoare Y = X 2 urmează legea Gamma de parametru .
2 2
⎧ ⎡1 1 ⎤
⎪α + ,1 ≤ x, y ≤ e
22. Se dă funcţia f : IR → IR , f ( x, y ) = ⎨ ⎢⎣ x y ⎥⎦
2
cu α ∈ IR .
⎪ 0 în rest
⎩
(i) Să se determine α astfel încât f să fie o densitate de repartiţie
bidimensională.
(ii) Să se calculeze densităţile de repartiţie marginale.
⎧ π
⎪α sin ( x + y ) , 0 ≤ x, y ≤
23. Se dă funcţia f : IR → IR , f ( x, y ) = ⎨
2
2 cu α ∈ IR .
⎪⎩ 0 în rest
(i) Să se determine α astfel încât f să fie o densitate de repartiţie
bidimensională.
(ii) Să se calculeze funcţia de repartiţie a vectorului aleator şi repartiţiile
marginale corespunzătoare.
24. Fie vectorul aleator ( X , Y ) care are densitatea de repartiţie f : IR 2 → IR
⎧1
⎪ ⎣⎡1 + xy ( x − y ) ⎦⎤ , dacă x ≤ 1, y ≤ 1
2 2
f ( x, y ) = ⎨ 4 . Să se arate că variabilele aleatoare
⎪⎩ 0 în rest
X şi Y nu sunt independente. ( Ind. f ( x, y ) ≠ f X ( x ) fY ( y ) )
⎧⎪α x ( x + y ) , 0 < x, y < 1
25. Se dă funcţia f : IR 2 → IR , f ( x, y ) = ⎨ cu α ∈ IR .
⎪⎩ 0 în rest
(i) Să se determine α astfel încât f să fie o densitate de repartiţie
bidimensională.
(ii) Să se calculeze densităţile de repartiţie marginale.
26. Fie vectorul aleator ( X , Y ) care are densitatea de repartiţie f : IR 2 → IR
⎧1
⎪ , dacă 0 ≤ x ≤ 2, 0 ≤ y ≤ 2
f ( x, y ) = ⎨ 4 .
⎪⎩0 , în rest
(i) Să se determine P ( X ≤ 1, Y ≤ 1)
(ii) Să se determine P ( X + Y ≤ 1)
(iii) Să se determine P ( X + Y > 2 )
(iv) Să se determine P ( X < 2Y )
27. Fie vectorul aleator ( X ,Y ) care are densitatea de repartiţie f : IR 2 → IR
1
f ( x, y ) = .
π (1 + x )(1 + y 2 )
2 2

(i) Să se calculeze funcţia de repartiţie a vectorului aleator.

(ii) Să se calculeze probabilitatea ca punctul aleator ( X , Y ) să se găsească în
pătratul de vârfuri ( 0, 0 ) , ( 0,1) , (1, 0 ) , (1,1) .