Temă 3

1. O fabrică de dulciuri distribuie cutii cu bomboane care conţin un amestec de bomboane

de ciocolată, bomboane umplute cu cremă şi caramele. Toate cutiile de bomboane au
greutatea egală cu un kilogram dar amestecul este făcut în proporţii variabile. Pentru o
cutie de bomboane aleator aleasă fie X şi Y variabilele aleatoare care reprezintă greutatea
bomboanelor umplute cu cremă şi respectiv a caramelelor. Presupunem de asemenea că
densitatea de distribuţie a vectorului aleator ( X , Y ) este egală cu
⎧24 xy , 0 ≤ x, y ≤ 1 x + y ≤ 1
f ( x, y ) = ⎨ .
⎩ 0 în rest
(i) Calculaţi probabilitatea ca într-o cutie de bomboane să fie mai mult de
jumătate caramele.
(ii) Calculaţi densitatea de repartiţie marginală pentru greutatea bomboanelor
umplute cu cremă.
(iii) Calculaţi probabilitatea ca într-o cutie de bomboane greutatea caramelelor să
1
fie mai mică decât kg. ştiind că greutatea bomboanelor umplute cu cremă
8
3
este egală cu din greutatea totală.
4
2. Fie X şi Y două variabile aleatoare care reprezintă durata de viaţă, în ani, a două
componente electronice dintr-un sistem. Dacă densitatea de distribuţie a vectorului
⎧⎪e −( x + y ) x > 0, y > 0
aleator ( X , Y ) este egală cu f ( x, y ) = ⎨ atunci calculaţi
⎪⎩0 în rest
P (0 < X < 1 Y = 2) .
3. Fie X şi Y două variabile aleatoare. Dacă densitatea de distribuţie a vectorului aleator
⎧6 − x − y
⎪ 0 < x < 2, 2 < y < 4
( X , Y ) este egală cu f ( x, y ) = ⎨ 8 atunci calculaţi
⎪⎩ 0 în rest
P (1 < Y < 3 X = 1) .
4. Fie X o variabilă aleatoare discretă care arată de câte ori se defectează într-o zi un utilaj,
iar Y o variabilă aleatoare discretă care ne spune cu ce probabilitate un mecanic este
chemat la o intervenţie de urgenţă. Distribuţia de probabilitate a vectorului aleator
( X , Y ) este dată de tabelul
x
f(x,y) 1 2 3
1 0,05 0,05 0,1
y 2 0,05 0,1 0,35
3 0 0,2 0,1

(i) Calculaţi distribuţia marginală a lui X.

(ii) Calculaţi distribuţia marginală a lui Y.
(iii) Calculaţi P (Y = 3 X = 2 ) .
(iv) Decideţi dacă cele două variabile aleatoare sunt dependente sau independente.

5. Roţile din spate ale unui avion experimental trebuie umflate la presiunea de 2,7 atm. Fie
X şi Y două variabile aleatoare care reprezintă presiunea din roata din spate dreapta
 respectiv din stânga. Dacă densitatea de distribuţie a vectorului aleator ( X , Y ) este egală
⎧⎪k ( x 2 + y 2 ) 2 ≤ x, y < 4
cu f ( x, y ) = ⎨ atunci:
⎪⎩ 0 în rest
(i) Să se determine k astfel încât f să fie o densitate de distribuţie.
(ii) Să se calculeze P ( 2 ≤ X < 3 3 ≤ Y < 4 ) .
(iii) Să se calculeze probabilitatea ca ambele roţi să fie umflate la o presiune mai
mică decât cea indicată.
6. Durata de viaţă, în ore, a unei componente electrice este o variabilă aleatoare care are
⎧⎪ −
x

funcţia de repartiţie egală cu F ( x ) = ⎨ 1 − e 50

x>0 .
⎪⎩ 0 în rest
(i) Să se determine densitatea ei de repartiţie
(ii) Să se calculeze probabilitatea ca durata de viaţă a unei asemenea componente
să depăşească 70 de ore.
7. Fie X şi Y două variabile aleatoare. Dacă densitatea de distribuţie a vectorului aleator
⎧6 x 0 < x < 1, 0 < y < 1 − x
( X , Y ) este egală cu f ( x, y ) = ⎨ atunci:
⎩0 în rest
(i) Arătaţi că variabilele X şi Y nu sunt independente.
(ii) Calculaţi P ( X > 0,3 Y = 0,5 ) .
8. Două componente ale unui sistem de luptă asigură împreună buna funcţionare a
sistemului. Dacă X şi Y sunt două variabile aleatoare care reprezintă durata de viaţă în
ore a celor două componente, iar densitatea de distribuţie a vectorului aleator ( X , Y ) este
⎧⎪ ye − y (1+ x ) x ≥ 0, y ≥ 0
egală cu f ( x, y ) = ⎨ atunci:
⎪⎩ 0 în rest
(i) Calculaţi densităţile de repartiţie marginale pentru cele două variabile
aleatoare.
(ii) Care este probabilitatea ca ambele componente să funcţioneze mai mult de 2
ore.
9. Un atelier de reparaţii utilizează două linii de service. Dacă X şi Y sunt două variabile
aleatoare care reprezintă proporţia în care este utilizată prima, respectiv a doua linie de
service, iar densitatea de distribuţie a vectorului aleator ( X , Y ) este egală cu
⎧3 2
⎪ ( x + y ) 0 ≤ x, y ≤ 1
2
f ( x, y ) = ⎨ 2 atunci:
⎪⎩ 0 în rest
(i) Calculaţi probabilitatea ca niciuna dintre cele două linii să nu fie ocupată mai
mult de jumătate din timp.
(ii) Calculaţi probabilitatea ca prima linie să fie ocupată mai mult de 75% din
timp
10. Fie X o variabilă aleatoare care reprezintă numărul de apeluri telefonice primite într-o
e −2 2 x
perioadă de 5 minute şi care are densitatea de repartiţie f ( x ) = pentru x = 0,1, 2,...
x!
(i) Determinaţi probabilitatea ca variabila aleatoare X să fie egală cu 0,1,2,3,4,5
şi 6.
(ii) Determinaţi funcţia de repartiţie pentru aceste valori ale lui X.
11. Impurităţile care se regăsesc în loturile produsului final rezultat dintr-un anumit proces
chimic reprezintă adeseori o problemă foarte serioasă. Din datele istorice adunate s-a
 constatat că proporţia de impurităţi din loturile de produs final este descrisă de o variabilă
⎪⎧10 (1 − x ) 0 ≤ x ≤ 1
9

aleatoare X care are densitatea de repartiţie f ( x ) = ⎨ .

⎪⎩ 0 în rest
(i) Verificaţi că funcţia f ( x ) este cu adevărat o funcţie de densitate.
(ii) Un produs este considerat nevandabil dacă procentul de impurităţi depăşeşte
60%. Cu actuala calitate a procesului de fabricaţie care este procentajul
loturilor neacceptate.
(iii) Calculaţi media procentului de impurităţi în loturile fabricate.
(iv) Fie variabila aleatoare Z=1-Y . Să se calculeze media şi dispersia variabilei
aleatoare Z.
12. Două variabile aleatoare X şi Y reprezintă numărul de maşini care ajung într-o
intersecţie pe două străzi distincte într-o perioadă de 2 minute. Deoarece străzile sunt
destul de apropiate, cei care studiază traficul le-au considerat împreună şi au stabilit că
densitatea de distribuţie a vectorului aleator ( X , Y ) este egală cu
9 1
f ( x, y ) = ⋅ pentru x, y = 0,1, 2,... atunci:
16 4 x + y
(i) Decideţi dacă cele două variabile aleatoare X şi Y sunt independente sau nu şi
explicaţi răspunsul.
(ii) Care este probabilitatea ca într-o perioadă de 2 minute să ajungă în intersecţie
mai puţin de 4 maşini.
(iii) Calculaţi mediile M [ X ] , M [Y ] şi dispersiile D 2 [ X ] , D 2 [Y ] .
(iv) Fie variabila aleatoare Z=X+Y. Să se calculeze media şi dispersia variabilei
aleatoare Z.
13. Comportarea sistemelor serie (sisteme ce au în compunere subsisteme legate în serie)
joacă un rol important în studiul ştiinţific al fiabilităţii. Se ştie că fiabilitatea întregului
sistem este mai mică decât fiabilitatea celui mai slab subsistem şi că într-un astfel de
sistem componentele lucrează independent. Dacă vom considera un astfel de sistem
compus din trei subsisteme care au probabilităţile de funcţionare egale cu 0,95, 0,99 şi
0,92 să se calculeze probabilitatea ca întregul sistemul să funcţioneze.
14. Un alt tip de sistem de asemenea studiat este cel paralel, format din subsisteme legate în
paralel. În acest tip de sistem probabilitatea ca sistemul să funcţioneze este mai mare
decât probabilitatea oricărei părţi componente. Sistemul cedează doar dacă cedează toate
părţile componente. Dacă vom considera un astfel de sistem compus din patru subsisteme
independente, care au probabilităţile de funcţionare egale cu 0,95, 0,94, 0,90 şi 0,97 să se
calculeze probabilitatea ca sistemul să funcţioneze.
15. Un bijutier este interesat să cumpere un colier pentru care probabilităţile de valorificare
ulterioare sunt după cum urmează 0,22 să fie vândut cu un profit de 250 euro, 0,36 să fie
vândut cu un profit de 150 euro, 0,28 să fie vândut cu profit zero şi respectiv 0,14 să fie
vândut cu o pierdere de 150 euro. Care este profitul pe care se aşteaptă să-l aibă
bijutierul?
⎛ 0 1⎞ ⎛ 0 1⎞
16. Variabilele aleatoare X şi Y au repartiţiile X = ⎜ ⎟ şi Y = ⎜ ⎟ . Să se determine
⎝ p q⎠ ⎝m n⎠
repartiţiile variabilelor aleatoare Z = X + Y , V = X − Y şi W = X ⋅ Y .
⎛ 1 3 5 7 9 ⎞
17. Repartiţia variabilei aleatoare X este X = ⎜ ⎟ . Să se găsească
⎝ 0,1 0, 2 0,3 0,3 0,1⎠
repartiţia variabilei aleatoare Z = min ( X , 4 ) .
 ⎛ 0 1 2 3 ⎞
18. Variabilele aleatoare independente X şi Y au repartiţiile X = ⎜ ⎟ şi
⎝ 0, 2 0,3 0, 4 0,1⎠
⎛ 1 3 4 ⎞
Y =⎜ ⎟ . Să se determine repartiţiile variabilelor aleatoare Z = min ( X , Y )
⎝ 0, 7 0, 2 0,1⎠
şi W = max ( X , Y ) .
c
19. Se dă funcţia f : \ → \ , f ( x ) = , c∈\ .
e + e− x
x

(i) Să se determine c astfel încât f să fie o densitate de repartiţie.

(ii) Dacă X şi Y sunt variabile aleatoare independente, fiecare având densitatea
de repartiţie f să se calculeze P ( X < 2, Y > 2 ) .
⎧0 dacă x ∉ ( −1,1)
⎪
20. Fie variabila aleatoare X cu densitatea de repartiţie f ( x ) = ⎨ 1 .
⎪ dacă x ∈ ( −1,1)
⎩2
(i) Să se determine funcţia de repartiţie corespunzătoare variabilei aleatoare X.
(ii) Să se determine densităţile de repartiţie ale variabilelor aleatoare Y = e X şi
Z = 3X 2 + 1.
21. Se trage asupra unui avion până când acesta este doborât. Pentru doborârea lui este
suficientă o singură lovitură iar, la fiecare lovitură probabilitatea de a lovi avionul este
de 0,25. Se cer valoarea medie şi dispersia numărului de lovituri necesare pentru
doborârea avionului.
22. Se dau trei urne astfel încât prima urnă conţine două bile albe şi două bile roşii, cea de-a
doua urnă conţine trei bile albe şi şapte roşii iar cea de-a treia urnă conţine două bile albe
şi patru bile roşii.
Dacă din prima urnă extragem o bilă pe care o introducem în cea de-a doua urnă, după
care din cea de-a doua urnă extragem o bilă pe care o introducem în urna a treia iar în
final extragem o bilă din urna a treia care este valoarea medie a numărului de bile roşii
apărute în aceste trei extrageri?
23. Dacă din fiecare dintre urnele din problema precedentă se extrage câte o bilă şi se notează
cu X numărul de bile roşii obţinute la cele trei extrageri se cere să se calculeze media şi
dispersia lui X.
24. Fie X şi Y două variabile aleatoare independente cu repartiţia P ( X = k ) = P (Y = k ) =
= p ⋅ (1 − p ) pentru k = 0,1, 2,...
k

(i) Să se stabilească legea de probabilitate a variabilei aleatoare X + Y.

(ii) Să se calculeze P ( X = k | X + Y = n ) .
25. Fie X 1 , X 2 ,... X n variabile aleatoare independente şi identic repartizate, având toate
⎧ 0 dacă x ≤ 0
funcţia de repartiţie F ( x ) = ⎨ −λ x
unde λ > 0 .
⎩1 − e dacă x > 0
Să se calculeze valoarea medie a variabilelor aleatoare Z = inf ( X 1 , X 2 ,... X n ) şi respectiv
U = sup ( X 1 , X 2 ,... X n ) .
26. Să se determine constanta c astfel încât f ( x ) = cx n −1 (1 + x )
−2 n
dacă 0 < x < ∞ să fie o
densitate de repartiţie.
Să se determine densitatea de repartiţie a variabilei aleatoare Y = X −1
 ⎧e− x dacă x ≥ 0
27. Dacă X este o variabilă aleatoare care are densitatea de repartiţie f ( x ) = ⎨ .
⎩0 în rest
Să se arate că:
X
(i) , unde c este o constantă reală pozitivă, are densitatea de repartiţie
c
⎧ce− cx , dacă x ≥ 0
g ( x) = ⎨ ;
⎩0 , în rest
(ii) X + c este o variabilă aleatoare care are densitatea de repartiţie
−( x − c )
⎪⎧e , dacă x ≥ 0
g ( x) = ⎨ ;
⎪⎩0 , în rest
(iii) − X este o variabilă aleatoare care are densitatea de repartiţie
⎧e x , dacă x ≤ 0
g ( x) = ⎨ ;
⎩ 0 , în rest
X
(iv) este o variabilă aleatoare care are densitatea de repartiţie
1+ X
⎧ − (1−xx )
⎪⎪ e
g ( x ) = ⎨ 1 − x 2 , dacă 0 ≤ x ≤ 1
⎪
( )
⎪⎩0 , în rest