TEMĂ DE CONTROL Nr.

1 (L1, L2)

1 1
1 Să se arate că şirul cu termenul general a n = 1 + + ... + − ln n este
2 n
convergent.

2 Să se studieze convergenŃa şirurilor definite prin:

xn
a) xn > 0, xn +1 ≤ , ( ∀ ) n ≥ 0, x0 = 1 ;
1 + xn

b) xn + xn +1 > 0, ( ∀ ) n ∈ ℕ, xn2+1 < xn2 , ( ∀ ) n ∈ ℕ ;

c) 0 < xn < 2, ( 2 − xn ) ⋅ xn +1 > 1, ( ∀ ) n ∈ ℕ .

3 Să se arate că şirul definit prin termenul general

1 1 1
an = + + ... + este convergent şi să i se calculeze limita.
n +1 n + 2 n+n

 π π
4 Să se calculeze lim  sin + ... + sin  .
n →∞ n +1 2n 

2
5 Să se calculeze limitele şirurilor următoare din ℝ :

a) ( n
ln n , ( n +1 ( n + 1)! − n n!) ) n∈ℕ
;

1 n kπ 1
n
kπ 
b)  ⋅
n n∑
sin , ⋅ cos 
n n 
. ∑
 k =1 k =1 n∈ℕ

6 Să se demonstreze convergenŃa şirului cu termenul general:

1 1 1
xn = 1 + + +⋯ + − 2 n + 1, n ≥ 1 şi să se arate că limita sa aparŃine
2 3 n
intervalului ( −2, −1) .

∞ ∞
π2 1 1
7 Ştiind că
n 2∑=
6
, să se calculeze ∑ n 2 ⋅ (n + 1)2 .
n =1 n =1
 1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n − 1)
∞ p
1
8 Să se studieze convergenŃa seriei ∑
 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2n )  ⋅ q , ştiind
n =1   n
1 1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n − 1) 1
că ≤ ≤ .
2 n 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2 n ) 2n + 1

 a1 = α
9 Fie şirul definit prin  .
 an = α + an −1 , α > 0, n ≥ 2
a) Să se demonstreze că şirul (a n )n este convergent şi să se calculeze ℓ = lim a n .
n→∞
∞
b) Să se studieze natura seriei ∑ (ℓ − an ).
n=1

10 a) Să se studieze convergenŃa şirului ( x n )n cu x 0 > 0 şi definit prin

2 ⋅ a ⋅ xn
xn +1 = , a ∈ ℝ, a > 0 .
a + xn
∞
b) Să se studieze convergenŃa seriei ∑ (x n − a ) .
n =1

∞  1 − n 1 
11 Să se studieze natura seriei ∑  1 +  ,  din ℝ 2 .
 n 
n =1  
n

12 Să se calculeze sumele următoarelor serii de numere complexe:

∞
 2n + 3 1 
a) ∑ 
n ( n + 1)( n + 2 )
+ i⋅
n ( n + 1)
;
n =1  
∞
 3n − 1 n ⋅ 2n 
b) ∑  n + i⋅
3 ( n + 2 ) !
 .
n =1  
 TEMĂ DE CONTROL Nr.2 (L3, L4)

1 Să se demonstreze că seriile următoare sunt convergente pe mulŃimile

indicate, iar sumele lor sunt funcŃii continue pe aceste mulŃimi:
∞
sin nx
a) ∑ n 4
+ x 2
, x∈ℝ
n =1
∞
sin ( 2n − 1) x
b) ∑ ( 2 n − 1 ) 2
, x∈ℝ ;
n =1
∞ ∞
an
c) ∑ n x
, 0 ≤ x < ∞ , unde seria numerică ∑ an este absolut convergentă.
n =1 n =1

2 Este posibil ca o serie de funcŃii continue pe o mulŃime X să conveargă

neuniform pe această mulŃime către o funcŃie continuă ?

3 Este posibilă derivarea termen cu termen a seriilor:

∞
e− nx 2 − e−( n −1) x 2 , x ∈ 0,1 ;
a) ∑   [ ]
n =1
∞
1 
1
2
(2
b) ln 1 + x +
n=2 
) ∑
2n
4 2
 ln 1 + n x − (
1
2 ( n − 1)
) 4


(
ln 1 + ( n − 1) x 2 , x ∈ [ 0,1] ? )
4 Este posibilă integrarea termen cu termen a seriei:
∞
 2 − n −1 2 x 2 
∑ 2 x  n 2 e− n x − ( n − 1) e ( ) , x ∈ [ 0,1] ?
2 2

n =1  

∞
5 Să se arate că seria ∑ (x n − x 2n − x n−1 + x 2n−2 ) converge neuniform pe
n=1
[0,1] şi totuşi
1
∞ n  ∞ 1

∫ ∑(
 x − x 2 n − x n −1 + x 2 n −2 )
d x = ∑ ∫ (x n − x 2n − x n−1 + x 2n−2 )d x .
0
 n =1  n =1 0

∞
x 2n
6 Fie seria de puteri ∑2 n + 1
.
n=0
a) Să se determine mulŃimea de convergenŃă şi să se calculeze suma ei.
b) Să se arate că suma seriei de puteri, S, verifică ecuaŃia diferenŃială
x ⋅ S′( x ) + S ( x ) =
1
1− x 2
şi ecuaŃia funcŃională S
 2x 
 2
1+ x 
(
= 1 + x2 ⋅ S ( x ) . )
 7 Să se dezvolte în serie de puteri următoarele funcŃii:
8 − 2x
a) f ( x ) = 2 ;
x − 8 x + 15
2 − x − x2
b) f ( x ) = ;
( )
(1 − x ) 1 − x 2
c) f ( x ) = ln ( 2 − 3 x + x ) ;
2

1
d) f ( x ) = ;
2
1− x

(
e) f ( x ) = ln x + 1 + x
2
) ;

arcsin x
f) f ( x ) = ;
2
1− x
ln (1 + x )
g) f ( x ) = ;
1+ x
1 − x cos α
h) f ( x ) = ;
1 − 2 x cos α + x 2
1 − x2
i) f ( x ) = .
1 − 2 x cos α + x 2

8 Folosind dezvoltarea în serie de puteri a funcŃiilor de sub integrale, să se

demonstreze:
ln (1 + x )
1
π2
a)
∫ x
dx =
12
;
0
1−α
ln (1 − x ) π2
b) lim
αց 0 ∫ x
dx = − .
6
0
 TEMĂ DE CONTROL Nr. 1 (L5, L6)

1 Să se scrie formula lui Taylor pentru:

a) f ( x, y ) = − x 2 + 2 ⋅ x ⋅ y + 3 ⋅ y 2 − 6 ⋅ x − 2 ⋅ y − 4 în punctul (− 2,1) ;
b) f ( x, y, z ) = x 2 + y 2 + z 2 + 2 ⋅ x ⋅ y − y ⋅ z − 4 ⋅ x − 3 ⋅ y − z + 4
în punctul (1,1,1) .
2 Să se determine extremele funcŃiei:
a) f ( x, y, z ) = x3 + y 2 + z 2 + 12 ⋅ x ⋅ y + 2 ⋅ z , ( x, y, z ) ∈ ℝ3 ;
b) f ( x, y, z ) = x ⋅ y 2 ⋅ z 3 ⋅ ( 7 − x − 2 ⋅ y − 3 ⋅ z ) , x ⋅ y ⋅ z ≠ 0 ;

( )⋅e ( ) , ( x, y , z ) ∈ ℝ 3 .
x y 2 + z 2 +1
c) f ( x, y, z ) = x + z 2

3 Să se arate că dacă funcŃia z = f ( x, y ) este definită implicit prin

( y + z ) ⋅ sin z − y ⋅ (x + z ) = 0 , atunci este satisfăcută ecuaŃia:
∂z ∂z
z ⋅ sin z ⋅ − y2 ⋅ = 0 .
∂x ∂y

4 Fie funcŃiile

f ( x, y , z ) = ( x + y + z ) , g ( x, y , z ) = 2 ⋅ x + y − 2 ⋅ z
2

şi
h( x, y, z ) = 3 ⋅ x 2 + 2 ⋅ x ⋅ y − 12 ⋅ x ⋅ z − 18 ⋅ z ⋅ y
3
definite pe ℝ . Să se arate că:
funcŃiile f, g şi h nu sunt independente în origine;
există o vecinătate a punctului M 0 ( −1,0,1) pe care f depinde de g
şi h.

5 Presupunând pe u şi v ca noi variabile independente şi pe w ca o nouă funcŃie,

să se transforme în noile variabile următoarele ecuaŃii:
u = x 2 + y 2 ;

∂z ∂z  1 1
y ⋅ − x ⋅ = ( y − x ) ⋅ z , dacă v = + ;
∂x ∂y  x y
 w = ln z − ( x + y ) ;

 u = x;

2 ∂z 2 ∂z 2 1 1
x +y = z , dacă v = − ;
∂x ∂y  y x

w = 1 − 1 ;
 z x
u = y ⋅ z − x;

∂x
( )
(x ⋅ y + z ) ∂z + 1 − y 2 ∂z = x + y ⋅ z , dacă
∂y

v = x ⋅ z − y;
 w = x ⋅ y − z;

 x
 u = ;
 y
∂z 1 ∂2z 1 
+ ⋅ y ⋅ 2 = , dacă v = x;
∂y 2 ∂y x
 w = x ⋅ z − y;

2 2 2 u = x + y;
∂ z ∂ z ∂ z 
+2 + 2 = 0 , dacă v = x − y;
∂x 2 ∂x∂y ∂y  w = x ⋅ y − z.


2 2 2
 ∂u   ∂u   ∂u 
6 Ce devine expresia   +   +   în coordonate sferice
 ∂x   ∂y   ∂z 
x = r ⋅ sin ϕ ⋅ cos θ, y = r ⋅ sin ϕ ⋅ sin θ, z = r ⋅ cos ϕ ?
 TEMĂ DE CONTROL Nr. 1 (L7, L8)

1 Fie f : [ −1,1] → ℝ, f ( x ) = arcsin x şi

arcsin x
g : ( −1,1) → ℝ, g ( x ) = .
2
1− x
a) Să se dezvolte în serie de puteri ale lui x funcŃia f şi să se precizeze mulŃimea pe
care are loc dezvoltarea.
1
arcsin x
b) Să se studieze natura integralei I= ∫ 1− x 2
dx şi apoi să se calculeze valoarea sa.
0
c) Utilizând rezultatele obŃinute, să se deducă sumele seriilor numerice
∞ ∞
1 1
∑ ( 2 n − 1) 2
şi ∑ n 2
.
n =1 n =1
2 Să se dezvolte în serie de puteri ale lui x funcŃia g : ℝ → ℝ , definită prin
x t
e −1
g ( x) = ∫ t
dt . Să se determine mulŃimea de convergenŃă a seriei obŃinute şi să se arate
0
1 t ∞  ∞ 
e −1 1
că g (1) =
t ∫
dt = 
 ∑∑n ( n + 1) ⋅ ... ⋅ ( n + k )
 .
0 k =1  n =1 
2
3 a) Fie funcŃia f : ℝ → ℝ , definită prin
 2 xy
 2 , pentru ( x, y ) ≠ ( 0,0 ) ;
f ( x, y ) =  x + y
2

0, pentru ( x, y ) = ( 0,0 ) .


Să se studieze continuitatea, existenŃa derivatelor parŃiale şi diferenŃiabilitatea funcŃiei
f în ( 0,0 ) .
π/ 2 n
  t t 
b) Să se calculeze I n =
∫ f

 sin ,cos   dt , pentru n = 2k ,
 2 2 
0
n = 2k + 1 .
c) Să se arate că şirul de funcŃii g n : ℝ → ℝ definite prin

gn ( x ) =
1
2n
( )
⋅ f x 2 , n este uniform convergent pe ℝ către o funcŃie continuă g : ℝ → ℝ

şi să se calculeze g ( x ) = lim g n ( x ) .
n →∞
 4 Se consideră funcŃia F : [ −1,1] × [ −1,1] → ℝ continuă în raport cu ansamblul
*
variabilelor, cu proprietatea că există α, β, k ∈ ℝ , astfel încât
α ⋅ F ( u , v ) + β ⋅ F ( v, u ) = k , ( ∀ ) u , v ∈ [ −1,1] .
π/2
a) Să se calculeze I = ∫ F ( sin x,cos x ) dx .
0
u 2 + 2uv + 2
b) Să se determine α, β, k ∈ ℝ* pentru cazul particular F ( u , v ) = ,
5 + 4uv
 π
unde u , v :  0,  → [ −1,1] , u ( x ) = sin x, v ( x ) = cos x .
 2
Utilizând rezultatele obŃinute anterior, să se calculeze valoarea integralei
π/ 2
sin 2 x + sin 2 x + 2
J= ∫ 5 + 2sin 2 x
dx .
0

∞
dx
5 (i) Să se calculeze
∫ x3 + 1 .
0
∞
dx
(ii) Să se determine λ ∈ ℝ astfel încât integrala
∫ x2 − x + λ
să fie
0
convergentă;
1
(iii) Fie I k , n =
∫ x k ⋅ ln n x dx , unde k , n ∈ ℕ , ( I 0,0 = 1) .
0
n
a) Să se arate că I k , n = − ⋅ I k , n −1, n ≥ 1 .
k +1
b) Să se arate, folosind integrarea termen cu termen a seriilor de funcŃii că
1 ∞
1
∑ ( −1)
k −1
∫
x
x dx = ⋅ .
0 k =1 kk

∞
xn
∑
n −1
6 a) Să se găsească mulŃimea din ℝ pe care converge seria ( −1) ⋅ şi
n =1
n
să se cerceteze convergenŃa uniformă pe [ 0,1] .
∞
xn
∑ ( −1)
n −1
b) Să se calculeze S ( x ) = ⋅ pentru x în mulŃimea de
n =1
n
convergenŃă.
 ∞
( −1)n −1 π2
∞
( −1)n −1 .
c) Folosind ∑ n2
=
12
, să se calculeze ∑ n ( n + 1)2
n =1 n =1
d) Să se demonstreze convergenŃa şi să se calculeze integrala
1
I = ln x ⋅ ln (1 + x ) dx folosind dezvoltarea în serie de puteri a funcŃiei ln (1 + x ) în jurul
∫
0
lui zero.

∞ ∞
sin tx cos tx
7 Fie integralele y ( t ) =
∫ x (1 + x2 ) dx şi z ( t ) = ∫ (1 + x2 ) dx , unde
0 0
t ∈ [ 0, +∞ ) . Să se verifice aplicabilitatea teoremei de derivabilitate în raport cu parametrul t.

 2
∞ − x2 + α 
 x 2 
Să se calculeze integrala I ( α )
8 = e ∫ dx .
0

∞
− x2
9 Din calculul integralei F ( t ) = e
∫ ⋅ cos ( tx ) dx , să se obŃină valoarea
0
∞
− x2
integralei I = e
∫ ⋅ cos ( πx ) dx .
0

∞
cos ( ax ) π −a
10 Ştiind că
∫ 1 + x2
dx =
2
⋅ e , să se calculeze
0
∞
x ⋅ sin ( ax )
F (a) = ∫ dx .
(1 + x )
2
2
0
∞
dx
11 Să se găsească o relaŃie între integralele I1 =
∫ 1+ x n
şi
0
1
dx
I2 = ∫ n
, stabilind mai întâi condiŃia pe care trebuie să o îndeplinească n ∈ ℝ , astfel
0 1− x
ca I1 şi I 2 să fie convergente.
1
12 Să se calculeze I = ln ( Γ ( x ) ) dx , unde Γ ( x ) este funcŃia lui Euler.
∫
0
 TEMĂ DE CONTROL Nr. 1 (L9)

1. Să se calculeze
∫ xdy dacă
C

 x = et ;

C= t ∈ [ 0,ln 2] .
 y = ln 1 + e(t
, )
2
Răspuns. 1 + ln .
3

∫ ( arcsin y ) dx + x dy dacă
3
2. Să se calculeze integrala
C
 x = −t ;
C : t ∈ [ −1,1] .
2
 y = 1 − t ,
3π
Răspuns. − 2.
8
3. Să se calculeze integrala

 x = et ;

∫ xdx + xy dy + xyz dz , dacă C :  y = e−t ; t ∈ [ 0,1] .

 z = 2t ,
C

e2 2 − e
Răspuns. + .
2 2e
4. Să se calculeze integrala
 x = a cos t

∫ ( )
z a 2 − x 2 dx + xzdy + x 2 + y 2 dz , dacă C =  y = a sin t
C  z = bt

 π
t ∈ 0,  , a, b > 0.
 2
a 2b
Răspuns. ( π − 1) .
2
 5. Să se calculeze integrala

∫ y 2 + z 2 dx + z 2 + x 2 dy + x 2 + y 2 dz ,
C
unde C este curba simplă care are drept imagine segmentul din spaŃiu AB cu
A ( −1, −1, −1) şi B ( 2, 2, 2 ) şi capătul în punctul A.
15 2
Răspuns. .
2
6. Să se calculeze integrala

∫ ydx + zdy + xdz ,

C

unde C este curba simplă închisă care are drept imagine triunghiul din spaŃiu A1A 2 A 3A1 cu
vârfurile A1 (1,0,0 ) ; A 2 ( 0,1,0 ) ; A 3 ( 0,0,1) .
3
Răspuns. − .
2
7. Să se calculeze integrala
( 3,0 ) y x
∫ 13,−2  1 + xy dx + 1 + xy dy
 

pe o curbă a cărei imagine nu intersectează hiperbola xy = −1.

Răspuns. ln 3 .

8. Stabilind că expresia ω ( x, y , z ) = y − 3x ( 2 2
) dx + 2 xydy este o diferenŃială
3
totală să se găsească o funcŃie F : ℝ → ℝ , astfel încât dF = ω .
Răspuns. F ( x, y ) = − x + xy + C .
3 2

9. Stabilind în prealabil că expresia

 z + xy y  1 1  z − xy
ω= + 2 2  dx + x  − 2 2  dy + 2
dz , x > 0, z > 0
 xz x + y   z x + y  z
3
este o diferenŃială totală să se găsească o funcŃie F : ℝ → ℝ , astfel încât dF = ω .
y xy
Răspuns. F ( x, y , z ) = ln xz − arctg + +C .
z z
 TEMĂ DE CONTROL Nr.2 (L10, L11, L12, L13)

1. Să se calculeze integrala

∫∫ ( 2 x + xy ) 2
d ydz +

z

2 1 
− y 3  dzdx + xy x 2 + y 2 dxdy ,
3 
S
x2 y2
unde S este suprafaŃa exterioară a solidului comun suprafeŃelor + = 2 z şi
4 9
x2 y2
+ = z2 .
4 9
Răspuns. 16π .
2. Să se calculeze integrala
∫ C
y 2 dx + z 2 dy + x 2 dz ,
2 2 2 2
dacă C este curba lui Viviani definită prin intersecŃia suprafeŃelor x + y + z = a şi
x 2 + y 2 = a ⋅ x, a > 0 .
πa 3
Răspuns. − .
4
3. CalculaŃi direct şi apoi verificaŃi rezultatul folosind formula Stokes, următoarea

∫x
2 3
integrală curbilinie Γ = y dx + dy + zdz ,
Γ

 x 2 + y 2 = R 2 ;
unde Γ este cercul Γ : 
 z = 0.
πR 6
Răspuns. I = − .
8
4. DeterminaŃi cu ajutorul teoremei Gauss-Ostrogradski fluxul câmpului vectorial
v = x 2 yi + xy 2 j + xyzk
prin suprafaŃa S ce este bordura domeniului

Ω= {( x, y, z ) ∈ ℝ 3
}
x 2 + y 2 + z 2 ≤ R 2 , x ≥ 0, y ≥ 0, z ≥ 0 , R > 0 ,

în direcŃia normalei exterioare.

R5
Răspuns. φ ( v , S ) = .
3
∫∫ ( x )
3
5. Să se calculeze integrala I = cos α + y 3 cos β + z 3 cos γ dσ ,
S
2 2 2 2
unde S este suprafaŃa sferei x + y + z = R , R > 0 , iar α, β, γ sunt unghiurile formate
de normala exterioară cu direcŃia pozitivă a axelor de coordonate.
 12 5
Răspuns. I = πR .
5
6. CalculaŃi folosind formula Gauss-Ostrogradski integrala de suprafaŃă:
I= ∫∫ xzdxdz + yxdydx + zydzdy , unde S este bordura domeniului
S

Ω= {( x, y, z ) ∈ ℝ 3
}
x 2 + y 2 ≤ R 2 , x ≥ 0, y ≥ 0, 0 ≤ z ≤ h , R, h ∈ ℝ∗+ .

2  2 R πh 
Răspuns. I = R h  + .
 3 3 
2 2 2
7. DeterminaŃi fluxul câmpului vectorial v = x i + y j + z k
 3 x
2
y2 z2 
prin suprafaŃa S a conului Ω = ( x, y , z ) ∈ ℝ 2
+ 2
− 2
≤ 0, 0 ≤ z ≤ b ,
 a a b 
în direcŃia normalei exterioare.
πa 2b 2
Răspuns. φ ( v , S ) = .
2
8. Să se calculeze, folosind formula integrală a lui Stokes, integrala:
I= ∫ ydx + zdy + xdz ,
C
unde C este conturul aflat la intersecŃia planului x + y + z = 0 cu sfera
x 2 + y 2 + z 2 = a 2 , a > 0 , parcurs în sens direct faŃă de axa Ox.
2
Răspuns. πa 3 .
9. Să se calculeze, folosind formula integrală lui Gauss-Ostrogradski, integrala:
I= ∫∫ ( x − y + z ) dy ∧ dz + ( y − z + x ) dz ∧ dx + ( z − x + y ) dx ∧ dy ,

S
unde S este suprafaŃa tetraedrului ABCO cu vârfurile A (1,0,0 ) , B ( 0,1,0 ) , C ( 0,0,1) şi
O ( 0,0,0 ) .
1
Răspuns. .
2
∫
2 2
10. (i) Să se calculeze în două moduri integrala: I = − x ⋅ y dx + x ⋅ y dy ,
C
2 2 2
unde C este curba închisă dată de ecuaŃia: x + y = a , a > 0 .

∫ ( x )
2
(ii) CalculaŃi valoarea integralei: I = + y 2 dx ,
AB
 este arcul din cercul x 2 + y 2 = 2 ⋅ x cu A ( 0,0 ) şi B (1,1) .
unde AB
π 4
Răspuns. (i) a ; (ii) 1.
2