Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1 PDF
Curs 1 PDF
1.1 Mulţimi
1. apartenenţa x ∈ X : ”x este element al mulţimii X”.
2. incluziunea X ⊂ Y : ”orice element al mulţimii X este şi element
al mulţimii Y ”.
3. egalitatea X = Y : ”X ⊂ Y şi Y ⊂ X”.
Operaţii cu propoziţii
• negaţia ¬p.
• disjuncţia p ∨ q.
• conjuncţia p ∧ q.
• implicaţia p → q.
• echivalenţa p ↔ q.
p q ¬p p∨q p∧q p→q p↔q
1 1 0 1 1 1 1
1 0 0 1 0 0 0
0 1 1 1 0 1 0
0 0 1 0 0 1 1
1
• condiţie necesară Dacă propoziţia p → q este adevărată, atunci spunem
că q este condiţie necesară pentru p şi scriem p ⇒ q.
• condiţie necesară şi suficentă Dacă propoziţia p ↔ q este adevărată,
atunci spunem că q este condiţie necesară şi suficientă pentru p şi scriem
p ⇔ q.
Operatori logici
Funcţii
(2). F ⊂ X × Y .
(3). pentru orice x ∈ X, există şi este unic y ∈ Y astfel ı̂ncât (x, y) ∈ F.
• graficul funcţiei f
2
• imaginea mulţii A prin funcţia f
f /A : A → Y, f /A (x) = f (x), ∀x ∈ A.
g : A → B, g(x) = f (x), ∀x ∈ X
• injectivă dacă
f (x) = f (y) ⇒ x = y.
• injectivă dacă
• inversabilă dacă
3
Definiţie 1.5 Fie (Ai )i∈I ⊂ P(X). Definim
S
• Ai := {x : ∃i ∈ I, x ∈ Ai }.
i∈I
T
• Ai := {x : ∀i ∈ I, x ∈ Ai }.
i∈I
Q
• Ai := {(xi )i∈I : ∀i ∈ I, xi ∈ Ai }.
i∈I
−1 S S −1
• f ( Bi ) = f (Bi ).
i∈I i∈I
−1 T T −1
• f ( Bi ) = f (Bi ).
i∈I i∈I
−1 −1
• f ({Y B) = {X ( f (B)).
4
(1). pentru orice x ∈ X, (x, x) ∈ G (reflexivitate).
x̂ := {y ∈ X : x ∼ y}
Se va folosi notaţia x ≤ y.
• u ∈ A.
• pentru orice x ∈ A, u ≤ x.
Dacă acest element există, el este unic şi se foloseşte notaţia u = min A.
• v ∈ A.
5
• pentru orice x ∈ A, x ≤ v.
Dacă acest element există, el este unic şi se foloseşte notaţia v = max A.
∀x ∈ A, α ≤ x.
Notăm
m := max A∗
∀x ∈ A, x ≤ β.
Notăm
M := max A∗
x≤y sau y ≤ x.
6
(2). Spunem că mulţimea X este complet ordonată dacă orice parte
nevidă şi mărginită superior A ⊂ X are margine superioară (axioma
marginii superioare).
Exerciţiu 1.13 (i). Dacă (X ≤) este o mulţime complet ordonată, atunci
orice parte nevidă şi mărginită inferior A ⊂ X are margine inferioară.
(ii). Mulţimea Q este total ordonată, dar nu este complet ordonată.
Mulţimea
A = {x ∈ Q : x2 < 2}
este mărginită ı̂n Q, dar nu există sup A ∈ Q.
Teoremă 1.14 (axioma lui Zorn) Fie (X ≤) o mulţime complet ordonată
cu proprietatea că orice parte nevidă şi total ordonată A ⊂ X are margine
superioară ı̂n X. Atunci X are cel puţin un element maximal.
Definiţie 1.15 Fie X şi Y două mulţimi. Spunem că X este echipotentă
cu Y şi scriem X ∼ Y dacă există f : X → Y funcţie bijectivă.
Remarcă 1.16 Relaţia introdusă ı̂n Definiţia 1.15 este o relaţie de echivalenţă
pe mulţimea tuturor mulţimilor.
Definiţie 1.17 Mulţimea X se numeşte
(1). finită dacă X = ∅ sau există n ∈ N∗ astfel ı̂ncât X ∼ {0, 1, · · · , n−1}.
(2). infinită dacă X nu este finită.
(3). numărabilă dacă X ∼ N.
(4). cel mult numărabilă dacă X este finită sau numărabilă.
Remarcă 1.18 Fie (X, ≤) o mulţime. Următoarele afirmaţii sunt echiva-
lente
(1). X este infinită.
(2). există A ⊂ X, A 6= X, A ∼ X (definiţia lui Dedekind).
(3). există A ⊂ X, A ∼ N (definiţia lui Cantor).
Exerciţiu 1.19 (i). Dacă X şi Y două mulţimi, f : X → Y este o funcţie
surjectivă şi X este numărabilă, atunci Y este cel mult numărabilă.
(ii). Mulţimea N × N este numărabilă.
(iii). Mulţimea Q este numărabilă.
(iv). O reuniune numărabilă de mulţimi numărabile este mulţime numărabilă.
7
2 Corpul numerelor reale
2.1 Construcţia corpului numerelor reale
Definiţie 2.1 Se numeşte corp ordonat un sistem (K, +, ·, ≤) format dintr-
o mulţime K, operaţiile +, · şi relaţia de ordine ≤ cu proprietăţile
(i). x ≤ y =⇒ x + z ≤ y + z.
(ii). x ≤ y şi 0K ≤ z =⇒ x · z ≤ y · z.
• x − y := x + (−y).
• x 6= 0K , 1
x
:= x−1 .
• 0 · x = 0K .
• nx := x
| + ·{z
· · + x} .
n
• x0 = 1K , x−n = (x−1 )n .
· pozitiv dacă 0K ≤ x.
· negativ dacă x ≤ 0K .
Funcţia modul
x, 0K ≤ x
| · | : K → K, |x| =
−x, x < 0K .
Are proprietăţile
8
• 0K ≤ |x|.
• |x| = 0K ⇐⇒ x = 0K .
• |x + y| ≤ |x| + |y|.
• |xy| = |x||y|.
• dacă ∈ K, atunci
|x − y| ≤ ⇐⇒ y − ≤ x ≤ y + .
Notăm cu
m1k
QK = : (m, n) ∈ Z × N∗ ⊂ K.
n1K
Identificăm QK cu Q prin izomorfismul
m1k m
ϕ : QK → Q, ϕ = , ∀(m, n) ∈ Z × N∗ .
n1K n
∀x ∈ K, ∃n ∈ N, x < n1K .
9
Exerciţiu 2.6 Fie (K, ·, +, ≤) un corp arhimedian. Arătaţi că QK este
densă ı̂n K.
(i). Spunem că şirul este monoton crescător (descrescător) dacă pentru
orice n ∈ N, An ⊂ An+1 ( An+1 ⊂ An ).
10
(ii). convergent dacă pentru orice ∈ Q, 0 ≤ , 6= 0, există a ∈ Q, există
p ∈ N astfel ı̂ncât pentru orice n ∈ N, p ≤ m, n, să avem |x(n)−a| ≤ .
Vom scrie
lim x(n) = a.
n→∞
Fie
S := {x : N → Q : x şir Cauchy}.
Definim
• x + y : N → Q, (x + y)(n) = x(n) + y(n).
∃x ∈ α, y ∈ β astfel ı̂ncât y − x ∈ S+ .
R := R ∪ {−∞, ∞},
unde
−∞ = {x : N → R : lim (x(n) − (−n)) = 0},
n→∞
11
(R, ≤) este o mulţime total şi complet ordonată.
Operaţiile algebrice ale lui R se extind parţial la R.
Operaţii fără sens.
• ∞ − ∞.
• 0(±∞).
∞
• ±∞
.
x
• 0
(x ∈ R).
Operaţii cu sens.
• x + ∞ = ∞ (x 6= −∞), x − ∞ = −∞ (x 6= ∞).
12
(1). Dacă x, y ∈ X şi d(x, y) = 0, atunci x = y.
d : R × R → R+ , d(x, y) = |x − y|.
Notăm
IR = {I ⊂ R : I interval deschis}.
(3). Familia
T = {D ⊂ R : D mulţime deschisă ı̂n R}
se numeşte topologie pe R.
(1). ∅, R ∈ T .
n
T
(2). Dacă Di ∈ T (i ∈ {1, 2, · · · , n}), atunci Di ∈ T .
i=1
(3). Dacă
S I este o mulţime oarecare de indici şi Di ∈ T (i ∈ I), atunci
Di ∈ T .
i∈I
13
Definiţie 2.19 (1). Fie x ∈ R. Muţimea V ⊂ R se numeşte vecinătate a
lui x dacă are proprietatea
∃I ⊂ IR , x ∈ I ⊂ V.
Notăm cu
V(x) := {V ⊂ R : V vecinătate a lui x}
mulţmea vecinătăţilor lui x.
(2). Se numeşte sistem fundamental de vecinătăţi al lui x o familie de
mulţimi B(x) cu proprietăţile
(i). B(x) ⊂ V(x).
(ii). Pentru orice V ∈ V(x), există B ∈ B(x) astfel ı̂ncât B ⊂ V.
Notăm
IR = {I ⊂ R : I interval deschis}.
(3). Familia
TR = {D ⊂ R : D mulţime deschisă ı̂n R}
se numeşte topologie pe R.
14
Exerciţiu 2.23 Să se arate că
D ∈ TR ⇐⇒ D = G ∪ Ia ,
15