Exemplul 2.

Valoarea dreptului de utilizare a unei clădiri, investit de fondator sub formă de aport la capitalul
social al entității „Luceafărul” pe 10 ani, constituie 200  000 lei, iar valoarea clădirii propriu-zise – 350  000
lei.
În exemplul de faţă ca element al activelor nemateriale serveşte dreptul juridic de utilizare a
clădirii evaluat la 200  000 lei care nu îmbracă o formă materială, deşi purtătorul acestuia are o formă
materială concretă. Dacă în capitalul social al entității „Luceafărul” ar fi fost investită sub formă de aport
clădirea pe toată durata de funcţionare a obiectului, să admitem pe 30 ani, în componenţa patrimoniului
acestei întreprinderi va fi recunoscută ca mijloc fix propria clădire în valoare de 350  000 lei.

Exemplul 2.2

Pentru entitatea ce se cumpără se plăteşte 8  000 000 lei, valoarea activelor nete la preţul de
piaţă constituie 7 700  000 lei, iar datoriile – 220 000 lei, inclusiv:
 active materiale în curs de execuţie 500 000 lei
 mijloace fixe 6  500 000 lei
 materiale 400 000 lei
 creanţe pe termen scurt 300 000 lei
 datorii pe termen scurt privind facturile comerciale (90 000) lei
 datorii privind decontările cu bugetul (80  000) lei
 datorii faţă de personal privind retribuirea muncii (50  000) lei
Total 7 480  000 lei.
Conform datelor din exemplul 2.2, preţul firmei (goodwill-ul) va fi egal cu 520  000 lei [8 000  000 –
(7 700  000 – 220  000)].

Exemplul 2.3

Există următoarele date privind valoarea activelor şi suma profitului care îl obţine entitatea ce se
cumpără şi mărimea medie a acestuia pe grupa omogenă de întreprinderi (tabelul 2.1).
Tabelul 2.1
Date privind determinarea goodwill-ului la cumpărarea unei întreprinderi
(în lei)
Indicatori Pe entitatea ce se Pe grupa omogenă
cumpără de întreprinderi
(în medie)
1 2 3
Valoarea de piaţă a activelor fără preţul
firmei 5 800 000 5 800 000
Rata medie a profitului (%) 10 10
Suma medie a profitului 580 000 580 000
Suma profitului efectiv 700 000 580 000
Depăşirea sumei medii a profitului
peste profitul efectiv 120 000 –
După cum se observă, entitatea ce se cumpără obţine un profit mai mare cu 120  000 lei
(700 000 – 580 000) decât grupa omogenă de întreprinderi în medie.
Să admitem că cumpărătorul şi vânzătorul au coordonat aplicarea coeficientului 5 pentru suma
depăşirii profitului care îl obţine entitatea ce se cumpără. Goodwill-ul (preţul firmei) constituie 600 000 lei
(120 000 × 5). Dacă nu există alte date, este necesar de plătit 6 400  000 lei (5  800 000 + 600 000).
În cazul capitalizării sumei cu care profitul depăşeşte mărimea medie a acestuia, goodwill-ul va fi
egal cu 1  200 000 lei (120 000 : 0,1), unde 0,1 – rata profitului mediu exprimată în coeficient. Conform
acestui calcul, entitatea trebuie să plătească 7 000  000 lei (5  800 000 + 1 200  000).

Exemplul 2.4
 Valoarea de intrare a dreptului de utilizare a unui model industrial constituie 20 000 lei, durata de
utilizare – 10 ani. La sfârşitul celui de-al cincilea an de utilizare valoarea de recuperare este egală cu
7  000 lei.
Prin urmare, valoarea de bilanţ a acestui activ nematerial va fi de 10 000 lei [20  000 – (2  000 ×
5)]. Diferenţa de 3 000 lei (10  000 – 7  000) cu care valoarea de bilanţ depăşeşte valoarea de recuperare
se recunoaşte drept cheltuieli ale perioadei.

Exemplul 2.5

Unitatea patrimonială a reevaluat mărcile de produse la sfârşitul anului de gestiune 2000, însă
pentru marca produsului „A” la acel moment nu era posibil de determinat cu certitudine valoarea venală.
Valoarea de intrare a activului specificat a constituit 30  000 lei, amortizarea acumulată – 10  000 lei,
valoarea de recuperare – 16  000 lei. Peste trei ani (în anul 2003) această grupă de active din nou a fost
supusă reevaluării, iar valoarea venală a fost stabilită cu certitudine şi constituie 18  000 lei, valoarea de
bilanţ – 12  300 lei.
Conform condiţiilor indicate, dreptul de folosire a mărcii pentru produsul „A” va fi evaluat astfel:
la finele anului 2000 – în sumă de 16 000 lei, recunoscând diferenţa dintre valoarea de bilanţ şi
valoarea de recuperare de 4 000 lei (20  000 – 16 000) ca o diminuare a valorii de bilanţ;
la sfârşitul anului 2003 – în sumă de 18 000 lei (conform metodei alternative), valoarea de bilanţ
fiind majorată cu 5 700 lei (18  000 – 12 300).

Exemplul 2.6

La finele anului 2002 entitatea a supus reevaluării activele nemateriale. Însă pentru activul
nematerial „B” la acel moment nu exista piaţa activă paralelă, deşi anterior aceasta a existat. Valoarea de
bilanţ a activului în cauză la finele anului 2002 constituie 45 000 lei, iar valoarea de recuperare – 40  000
lei.
Prin urmare, la finele anului 2002 activul menţionat va fi reflectat în bilanţ în sumă de 40  000 lei,
diminuând valoarea de bilanţ cu 5 000 lei.

Exemplul 2.7

Entitatea „Y” a brevetat o invenţie în străinătate. În prealabil brevetul de invenţie a fost înregistrat
în Republica Moldova. Cheltuielile privind perfectarea documentelor şi publicarea materialelor de către
Agenţie constituie 1  200 lei, taxa pentru brevetarea invenţiei în străinătate – 3 000 $ la cursul de 14,00 lei
pentru 1 $, echivalentul în lei – 42 000 lei.
Înregistrările contabile vor fi întocmite astfel:
1. Plata contra numerar pentru serviciile prestate de Agenţie:
Dt 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” 43  200 lei
Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” 1  200 lei
Ct 243 „Cont valutar” 42  000 lei.
2. Primirea brevetului şi înregistrarea invenţiei în străinătate:
Dt 111 „Active nemateriale”, subcontul 1113 „Brevete”,
contul analitic „Brevetul nr.7568 înregistrat, de exemplu,
în Germania” 42  000 lei
Ct 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” 42  000 lei.

Exemplul 2.8

Să înregistrăm la intrări goodwill-ul, toate activele şi pasivele în componenţa elementelor

patrimoniale ale cumpărătorului prin virarea sumei respective, achitând activele, cu excepţia datoriilor, din
contul de decontare (vezi exemplul 2.2):
Dt 121 „Active materiale Ct 242 „Cont
în curs de execuţie” 500  000 lei de decontare” 7  900 000 lei
Dt 123 „Mijloace fixe” 6 500  000 lei Ct 521 „Datorii pe termen
Dt 211 „Materiale” 400  000 lei scurt privind facturile
Dt 221 „Creanţe pe termen comerciale” 190 000 lei
scurt privind facturile Ct 534 „Datorii privind
comerciale” 300  000 lei decontările cu bugetul” 80 000 lei
Dt 111 „Active nemateriale”, Ct 531 „Datorii faţă
subcontul 1112 de personal privind
„Goodwill” 420  000 lei retribuirea muncii” 50 000 lei
Total 8 220  000 lei. Total 8  220 000 lei.
Dacă admitem că vânzătorul şi cumpărătorul au negociat să achite 40  % din suma de 7 900  000
lei sau 3  160 000 lei (7 900  000 × 0,4) în curs de o lună, iar cealaltă parte – în curs de doi ani, începând
cu luna a doua după achitarea primei tranşe, contul 242 „Cont de decontare” va fi creditat în sumă de
3  160 000 lei, iar diferenţa de 4  740 000 lei (7  900 000 – 3  160 000) va fi reflectată ca datorie pe termen
lung în contul 426 „Alte datorii pe termen lung calculate”.

Exemplul 2.9

Entitatea a primit de la Guvern o subvenţie în sumă de 342  000 lei pentru a procura dreptul de
utilizare a unui activ nematerial, cu condiţia că produsele la fabricarea cărora participă acest activ vor fi
comercializate la preţuri reduse în scopul stimulării vânzării acestora. Cheltuielile de pregătire spre
utilizare a activului nematerial efectuate pe seama mijloacelor proprii ale entității constituie 32 400 lei.
Termenul de utilizare, conform contractului de licenţă, constituie 15 ani.
Conform condiţiilor din exemplul prezentat, vor fi întocmite următoarele înregistrări contabile
(tabelul 2.2).
 Tabelul 2.2
Înregistrări contabile privind operaţiunle de primire a subvenţiei de stat
la procurarea unui activ nematerial
Nr. Suma, Corespondenţa conturilor
Conţinutul operaţiunilor
crt. lei debit credit
1 2 3 4 5
1. Încasarea mijloacelor băneşti sub
formă de subvenţii 342 000 242, 243 423
2. Înregistrarea dreptului de utilizare
a activului nematerial în
componenţa celui în curs de
execuţie:
 la valoarea fără TVA 342 000 112 –
 la suma TVA 68 400 534 –
Total 410 400 – 521, 539
3. Reflectarea cheltuielilor la pregătirea 211, 531, 533,
activului nematerial spre utilizare 32 400 112 812 etc.
4. Înregistrarea la intrări a activului
nematerial spre utilizare
(342 000 + 32  400) 374 400 111 112
5. Reflectarea subvenţiei în
componenţa capitalului secundar 342000 423 342
6. Calcularea amortizării lunare:
a) din valoarea activului
nematerial finanţată din
mijloacele subvenţiei
(342 000 : 15 : 12) 1 900 722 –
b) din valoarea activului
finanţată din mijloacele
proprii ale entității
(32  400 : 15 : 12) 180 811, 813, 812 –
Total 2 080 – 113
7. Recunoaşterea veniturilor activităţii
financiare în mărimea amortizării
calculate din valoarea activului
creat pe seama subvenţiei 1 900 342 622
În exemplul de mai sus subvenţia a fost reflectată în componenţa capitalului secundar conform
metodei capitalului, iar din momentul punerii în exploatare sistematic (lunar) se recunosc şi cheltuielile şi
veniturile la una şi aceeaşi sumă a amortizării (1  900 lei), conform metodei venitului. Prin urmare,
rezultatul financiar obţinut de colectivul entității nu va fi afectat de subvenţie.

Exemplul 2.10

Entitatea-licenţiar transmite cu titlu gratuit unui licenţiat dreptul de utilizare a unui brevet de
invenţie pe 3 ani, a cărui valoare constituie 25  000 lei (fără TVA), suma TVA – 5  000 lei (25 000  0,2).
Neluând în considerare perioadele de gestiune la care se referă suma TVA, poate fi întocmită
înregistrarea contabilă:
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” 5 000 lei
Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 5 000 lei.
Dacă luăm în considerare perioadele de gestiune, pentru care se transmite dreptul de utilizare a
brevetului de invenţie, în fiecare trimestru trebuie de recunoscut în componenţa cheltuielilor respectiv de
calculat şi virat bugetului suma TVA de 416,67 lei (5  000 : 12), unde 12 – numărul de trimestre în curs de
3 ani. Înregistrările contabile pot fi întocmite astfel:
Tabelul 2.4
Înregistrări contabile privind transmiterea dreptului de utilizare a brevetului
cu titlu gratuit
Nr. Conţinutul operaţiunilor Corespondenţa conturilor
crt. Suma, debit credit
lei
1 2 3 4 5
1. Recunoaşterea sumei TVA drept
activ pe termen lung 5 000 141 426
2. Cota-parte respectivă a TVA este
recunoscută drept cheltuieli
anticipate curente (5 000 : 12) 1 666,66 251 141
3. Recunoaşterea simetrică a datoriei
faţă de buget care la moment nu
trebuie să fie achitată 1 666,66 426 535
4. Recunoaşterea sumei TVA
aferentă trimestrului curent drept
cheltuieli generale 416,67 713 251
5. Calcularea sumei TVA către buget 416,67 535 534

Exemplul 2.11

Entitatea-licenţiar „Cuant” transmite licentiatului „Steaua” dreptul de utilizare a unei invenţii pe 3

ani în valoare de 90 000 lei (fără TVA), pentru care a fost obţinut un brevet. Conform contractului de
licenţă, părţile au negociat următoarele condiţii de plată: plata iniţială în sumă de 50  000 lei (fără TVA)
este efectuată de licenţiat la prezentarea facturii fiscale în timp de 10 zile din data intrării în vigoare a
contractului; plata ulterioară – 40 000 lei (fără TVA) – în timp de 7 zile la prezentarea facturii fiscale şi a
copiei procesului-verbal de predare-primire a documentaţiei tehnice.
În afară de aceasta, începând cu luna ulterioară lunii în care începe fabricarea produselor în
serie, conform licenţei se prevede plata redevenţelor în mărime de 3  % din valoarea de vânzare pe
parcursul termenului contractual. În prima lună au fost vândute produse fabricate conform licenţei în
valoare de 600  000 lei fără TVA.
În conformitate cu Codul fiscal, fiecare plătitor de dobânzi în folosul persoanelor fizice, cu
excepţia întreprinderilor individuale şi ţărăneşti şi redevenţelor (cu excepţia plăţilor efectuate către
nerezidenţi) este obligat să reţină din fiecare dobândă şi redevenţă şi să achite ca parte a impozitului o
sumă egală cu 20  % din plată. Nu se efectuează astfel de reţineri de la persoanele fizice ce au depăşit
vârsta de 60 de ani.
Înregistrările contabile vor fi întocmite astfel (tabelul 2.5):
Tabelul 2.5
Înregistrări contabile privind dreptul de utilizare a invenţiei transmis
contra plată
Corespondenţa conturilor
Nr. Suma,
Conţinutul operaţiunilor la licenţiar la licenţiat
crt. lei
debit credit debit credit
1 2 3 4 5 6 7
1. Transmiterea (primirea) facturii
fiscale spre plată în mărimea plăţii
iniţiale: 221, 521,
 valoarea totală, inclusiv TVA 60  000 223, 229 – – 522, 539
 valoarea fără TVA 50  000 – 612 112 –
 suma TVA 10 – 534 534 –
2. Încasarea (virarea) mijloacelor 241, 221, 521, 242, 243
băneşti 60 242, 243 223, 229 522, 539 etc.
3, Înregistrările 3 şi 4 vor fi repetate
4. ca şi cele precedente în sumă de
40  000 lei (fără TVA) şi 8 000 lei
– suma TVA
5. Înregistrarea la intrări a dreptului
primit în componenţa activelor
nemateriale 90 – – 111 112
6. Calcularea amortizării la licenţiat1 811,
[(90 000 : 3) : 12] 2 – – 812, 813 113

1
Licenţiarul va calcula amortizarea din valoarea de intrare a invenţiei, indicată în contractul de licenţă şi factura
fiscală înregistrată în componenţa patrimoniului său.
 1 2 3 4 5 6 7
7. Calcularea redevenţelor de către
licenţiat (licenţiar):
 suma totală (600  000  521,
 0,03) + 20  % TVA 21  600 228 – – 522, 539
 suma fără TVA 18  000 – 622 722 –
 suma TVA 3 – 534 534 –
8. Reţinerea impozitului pe venit din
suma redevenţelor (fără TVA) 521,
(18 000  0,2) 3 225 228 522, 539 534
9. Încasarea (virarea) sumei
redevenţelor fără impozitul reţinut 241, 521, 242, 243
(21 600 – 3 600) 18 242, 243 228 522, 539 etc.
10. Virarea către buget a sumei TVA
aferentă primei şi celei de-a doua
tranşe şi redevenţelor în cazul când
în luna curentă nu s-au efectuat alte
operaţiuni: 242, alt
(10 000 + 8 000 + 3 600) 21 534 cont – –
11. Achitarea la buget a TVA din 242, alt
suma redevenţelor 3 – – 534 cont

Exemplul 2.12

Entitatea-licenţiar „Succes” transmite contra plată licenţiatului „Sirius” dreptul neexclusiv de

utilizare a unui obiect al proprietăţii industriale pe 5 ani în valoare de 40 000 lei (fără TVA). În afară de
aceasta, părţile contractante au negociat plata redevenţelor de 2 lei fără TVA pentru o unitate de produse
fabricate trimestrial. În trimestrul I cantitatea de produse constituie 4  000 de unităţi.
După doi ani de utilizare a dreptului transmis licenţiatul „Sirius” a modernizat conform condiţiilor
contractului obiectul proprietăţii industriale, fapt care a fost înregistrat de Agenţie. Licenţiatul „Sirius” transmite
dreptul de utilizare a modernizării licenţiarului „Succes” cu condiţia plăţii redevenţelor de 1 leu pentru o unitate
de produse fabricate. În trimestrul I cantitatea de produse fabricate de licenţiatul „Sirius” după modernizare
constituie 6  000 de unităţi, suma redevenţelor – 12  000 lei (6 000  2), iar licenţiarul plăteşte în acest
trimestru licenţiatului – autorul modernizării din volumul de produse influenţat de modernizare de 3 000 unităţi
sau 3  000 lei (3  000  1).
Conform condiţiilor din exemplul dat înregistrările contabile vor fi întocmite astfel (tabelul 2.6).
Tabelul 2.6
Înregistrări contabile în baza condiţiilor din exemplul 2.12
Corespondenţa conturilor
Nr. Suma, la licenţiarul la licenţiatul
Conţinutul operaţiunilor
crt. lei „Succes” „Sirius”
debit credit debit credit
1 2 3 4 5 6 7
Până la modernizarea obiectului
1. S-a calculat pentru dreptul de
utilizare a obiectului proprietăţii
industriale transmis (primit):
 la valoarea dreptului , 221, 223, 521,
inclusiv TVA 48 000 229 – – 523, 539
 la valoarea dreptului (fără
TVA) 40 000 – 612 111, 112 –
 la suma TVA 8 000 – 534 534 –
Dacă activul nematerial
necesită cheltuieli de pregătire,
licenţiatul le acumulează în
contul 112, apoi obiectul este
primit în exploatare, debitând
contul 111 „Active nemateriale”
 1 2 3 4 5 6 7
2. Încasarea (virarea) mijloacelor
băneşti pentru achitarea 221, 521, 522,
creanţei (datoriei) 48 000242, 243 223, 229 539 242, 243
3. Calcularea amortizării aferentă
dreptului de utilizare a obiectului 811, 812,
proprietăţii industriale 813, 712,
[(40 000 : 5) : 12] 667 – – 713 etc. 113
4. Calcularea sumei redevenţelor
pentru trimestrul I până la
modernizarea obiectului:
 la suma redevenţelor,
inclusiv TVA [(4  000  521,
 2,00) + (8  000  0,2)] 9 600 228 – – 522, 539
 la suma redevenţelor (fără
TVA) 8 000 – 622 722 –
 la suma TVA 1 600 – 534 534 –
5. Reţinerea impozitului pe venit
din suma redevenţelor 521, 522,
(8  000  0,2) 1 600 225 228 539 534
6. Încasarea (virarea) mijloacelor
băneşti pentru achitarea
creanţei (datoriei) aferente 521, 522,
redevenţelor (9 600 – 1 600) 8 000242, 243 228 539 242, 243
7. În lipsa altor operaţiuni achitarea
(inversarea) TVA aferentă
dreptului transmis şi
redevenţelor calculate
(8  000 + 1  600) 9 600 534 242, 243 226 534
După modernizarea obiectului
8. Calcularea redevenţelor aferente
dreptului de utilizare a obiectului
proprietăţii industriale transmis
(primit):
 redevenţele, inclusiv TVA
[12 000 + (12 000  0,2)] 521,
 suma venitului 14 400 228 – – 522, 539
(cheltuielilor) 12 000 – 622 722 –
 suma TVA 2 400 – 534 534 –
9. Reţinerea impozitului pe venit 2 400 225 228 521, 522, 534
din redevenţele calculate 539
10. Calcularea redevenţelor
aferente dreptului de utilizare a
modernizării:
 redevenţele, inclusiv TVA
[3  000 + (3  000  0,2)] 521,
 suma venitului 3 600 – 522, 539 228 –
(cheltuielilor) 3 000 722 – – 622
 suma TVA 600 534 – – 534
11. Reţinerea impozitului pe venit 521, 522,
din redevenţele calculate 539
(operaţiunea nr.10) 600 534 225 228
12. Trecerea în cont pentru
achitarea reciprocă a creanţei şi
datoriei aferente redevenţelor
fără impozitul reţinut (3  600 – 521, 522, 521, 522,
600) 3 000 539 228 539 228
 1 2 3 4 5 6 7
13. Încasarea (virarea) diferenţei
dintre redevenţele recunoscute
drept venituri (cheltuieli) şi
redevenţele recunoscute ca
cheltuieli (venituri) diminuată cu
impozitul reţinut 241, 521, 522,
(14 400 – 2 400 – 3 000) 9 000242,243 228 539 242, 243
14. În lipsa altor operaţiuni în
trimestrul I după modernizarea
obiectului apare achitarea
(reflectarea de recuperat) sumei
TVA (2  400 – 600) 1 800 534 242 226 534
15. La sfârşitul perioadei de gestiune
impozitul reţinut din redevenţe se
trece în cont:
 licenţiarul 2 400534 225 – –
 licenţiatul 600 – – 534 225
16. Achitarea impozitului pe venit de
către licenţiat (2 400 – 600) 1 800 – – 534 242

Licenţiarului i se cuvine de recuperat impozitul pe venit în sumă de 1  800 lei.