cum 1a aptoape dowizeci de ani de ta-tncheierea R22 Lece,sunterh in mplsue' gsi © perspectivd conving’ sil explice. Cartea extrem de leaprivanta lui Jolin sddis ptezincainer-o manieca desyarsid nu mithat ce 8 toi de cde ce Uniunea Sovieticé a reprimat brutal eis Germania, Ungaria si Cehoslovacia: médul in ate ssi Hrgeioy at eonfruntat abupeacrizei tachecelor din sce Nixon gi Mao Zedong au €iutat 3 stabileasa relat dle prietenie;n ce credeau, la Sitstul Rézboialai Recs, iL al Irlea, Ronald Reagan, Margaret Thatcher si Mibai ov. Gaddis dezviluie dinainica intern’ a confliculii n care schiimbarle fn cadral socetii cru la Fel deimpor- sischimbarle din cadnalsistemilor de guyeare si modal ‘incipile morale (afectau (sau nu) ee8H ce faced intro lucrare ace’ aucoritae este a fel de mare <3 niativa; Gels ne dezviluie modal in cate-Factori ie dit aif etahiei sociale — sf oamenié de rind de la ~ auschimbat cutsl istorii, ealizind una dintre cele mai tori ale spiritulsi uman. JO trecere fn tevst inspira i atoteuprinzitoare iaboiului Rece. Chiar si aceia care, casi mine, na sunt acond cu toate rationamentele sale vor avea de cstigat de pe urma cercetitilor sae" Hoy Kisinger i ZBOIUL RECE eee RAZBOIUL _ REce_ JOHN LEWIS GADDIS RAzei JOHN LEWIS GADDIS aaome CE ETT AS ee John Lewis Gaddis RAZBOIUL RECE Re 120 international publishing companyDesesieres CIP a Bibs Nujrale «Romi ‘GADDIS, JOHN LEWIS "isc Ree ohn Lewis Gas, te Dana Posen Tuo ‘orwre RAO ioe! Publishing Campy, 2009 180N978.973-1059305 1 sca Taine Dian rad) 3274100) Sion) RAO nat Paling Company ‘Gil Cetonl BAO Sirona 117-108 Bech Rania eeinbooks.on ©2015. es Lewis Gas Tet pe ee ‘© RAO inet Fling Compa, 2008 ‘nowy rom ISBN 978.975.108 930.5 I Memoria Lut GEORGE F, KeNNAN 1904-2005CUPRINS: Prerara Lista mARriLos PROLOG: PREVIZIUNI. CCAPITOLUL UNU, REINVIEREA FRICIL CCAPITOLUL DOI. BARCI ALE MORTHI $1 BARCI DE. 'SALVARE .. ‘CAPITOLUL TREL. ORDINE §1 ACTIUNI SPONTANE CCAPITOLUL PATRU, APARITIA AUTONOMIEL CCAPITOLUL CINCI, RECUPERAREA ECHITATIE CAPITOLUL ASE. ACTORT CCAPITOLUL SAPTE. TRIUMFUL SPERANTEL EPILOG: RETROSPECTIVA Bistiograeté ‘Cagoire rovocRarice SURSELE HARTILOR «20.20 voice ‘ved Novels atria fost pss ssid Har epil 1 us 159 203 253 305 335 345 369 am 33i aioe PREFATA, Jn fceate dupi-omiaas de lus side mieveuri a iekeui prim semestu al anoluiunivesitar jin pelegeri despre istoris R&zbotulu Rece in fata mai multor sue de student de Ia Yale, De fecare dat tecbuie sin seams cf aproape nici unl dnt ei nasi aminteste evenimentele despre care le vorbese, Clind le povestese despre Sialin si Truman, sau chiat despre Reagan si Gorbaciov, am scnzaia ele vorbese despre Napoleon, Caesar sau Alexand ee Mare. ei mai mult studeni din promoyia 2005, de exemplu,aveau rnumai cinei ani end s-a pribusit Zidul Berlinului. Toft sunt constintic& Rézboiul Rece le-a afectat vatle in dfeite moduri finde i a spus eum le-a acta famille. Uni inte ei ~ in ick tun caz tof ~inelog ef, ack s-ar fi luat alte hot tn anumite rmomente critce ale conflictulu, poate ef acur nici micar mu ar exist, Ins student mei aleg si fuck acest curs flrs ste prea multe despre modul in are a ineeput Rézboiul Rece, care a fost ria gi de ce s.aincheat aga cum s-aIncheiat. Pentru i total face pare din store, cam la fe ex si RézboiulPeloponesinc. ‘Ou toate acestza, pe misurl ce afl mai multe despre marea rivalitate cea dominat a doua jumitate a secoului treet, cei mai nul dinte student’ mei sunt fascinai, multi sunt ingeozti gi citva — de obicei dupa prelegerea despre crzarachetelr din Cuba ~ prises clase chiar temurind. La naa, exclamd ei (ca sé10 JOHN Lewis GADDIS folosese un eufemism). ,Habar nu aveam cil am fost att de aproape de dezasieul" $i apoi adaugl, invariabl: ,Extraordinar!™ Pentru aceasth primi generatie de dup Rézboiul Rece, perioada este ‘ndepdrtats si periculoas in acelasi timp. De cea fost att de temut un stat ce sa dovedit pani la urmb atit de slab, de instabil gi de vyremelnic prscum Uniunea Sovietics? Se intreabi inst simi Intreabs si pe mine: cum de am reugit s& scm cu vials din Razboiul Rece? ‘Am seris aceast® carte pentru a inceten si rispund acestor Intrebac, dar si pentru a rispunde ~ ta un nivel mult mai putin _general ~ la o alt intrebare pe care mi-o pun studenii. Au remarcat Faptul cl am sers pind acum cétova edrti despre istoria Razboiulu Rece; de obicet le inelud tn bibliografte una dinire ele, o carte de 300 de pagini, care si-i due pand in 1962. ,Nu puteti si acopert ‘mai multi asi eu mai putine cuvinte? mm-au intrebat uni dintre ei politicos, Intrebatea est legitima si mi sa parut si ma indreptit ind redsctorul meu, Andrew Wylie, folosindu-si talent retorie remateabil, a incereat sf mi convinga de necestatea scoaterii pe pat a unei cart scurte, accesibile gi usor de citit despre Razboiul Rece ~ sugering cu tact c& toate celelalte cir pe care le scrisesemt despre acest subiect nu fuseserdastfel. Cum consider cd trebuie sl-mi ascot student si redactorul cu aproape tot atitasfinfenie cu itd imi aseult soia (edreia i s-a put, la fel, 0 idee foarte bund), _m-am gandit cf profectul merit initia, Razboiv! Rece se adreseaz4, prin urmare, in special unei noi ‘goneratii de cititori care nu au trlit anit respectivi. Sper ed gi cititorii care au tri acei ani vor considera cartes folositoare, de ‘yreme ce, dupa eum spunea Marx (Groucho, nu Kart), jn afara cfinelui, cartea este cet mai bun prieten al omului- fndunteul fine, e prea tntunerie si citesti*. in timp ce Rézboiul Rece se afla in desfigurare, oamenilor le era prea gfeu 84 injeleaga ce se petrecea, Acum ci soa incheiat — si cl arhivele sovietice, fest-europene si chineze au inceput si fie puse la dispozitia publicului larg ~ stim mult mai multe decét in vremurileacelea, att ‘de multe, Inet destul de usors-ar putea RAZBOIULRECE 11 informati. Acesta este un alt motiv pentru care am hotirat si seriu ‘carte de dimensiuni reduse. M-a obligat si aplic tuturor acestor informatii nou apdrute testul de important fut celebru de fostul ‘meu coleg de la Yale, Robin Winks: faimoasa intebare Si ce daca?" ‘Si mai spun ceva si despre ce nu este aceastl carte. Nu este 0 {ntreprindore original Istorcii care s-au ocupat de Réizboiul Rece ‘yor gisi multe Iucruti pe care le stiu deja, in parte pentru ca eu ‘nsumi le-am aflat din cdl lor sin parte pentru cam repeta ie pe eare lesam mai dezbitut sith alte efi ale mele. De asemenea, cartea nu inceared si localizeze in Rizboiul Rece ridacinile unor fenomene de dup Rizboiul Rece, cum ar fi globalizarea, epurile cetaice, extremismul religios, terorismul sau revolutia informa- tional Nici nu inceared si adued vreo contributie la teria reltilor intomationale, domeniu in care lucrurile sunt destul de neclare gi rd imtervengiaideilor met. ‘As fi foarte multumit insi daca aceastéviziune asupra Rézboie) Rece in ansamblul su ar putea conduce Ia noi vin asupra partilor sale componente. Una care mi s-a pltut deosebit do interesanta este ‘optimismul,ealitate ce nu este de obiceiasociatd cu Réaboiul Rece, Sunt convins ci lumea de azi este mai bund, pent acel conflict ‘5-2 desfigurat in modul in care s-a desfigurat gi a fost rezolvat in favoaree cui a fost rezolvat, Nimeni nu se mai teme ast de un nou izhoi glabal, de triumful total al ditatarilor sau de posiblitatea ca {nsipicivilizatin umand si-i iseascsfirgitul, Lucrorile nu siteau deloc astel efnd a inceput RAzboiul Rece. Fiinde,dincolo de toate pericolele, atrocititile, costutle, problemele si compromisurile orale pe cae le-a implica, Rézboiul Rece ~ [a fel casi riaboiul civil din America ~ a fost o Incereare absolut necesat, care a rezolvat nig chestiuni fundamentale o dati pentru tordeauna, Nu avem nici un motiv si regretim ed §-ainchelat, Dar dati find altemativa, na Drea avem motive nici si regretim cl #avut loc. Rézboiul Rece a fost purtat in multe locur, de-a lungul unet perioade intinse, Ja niveluti diferite si in moduri diferite, Orice Incereare de -i reduce desfigurarea exclusv la roll jueat de mile12 JOHN LEWIS GADDIS puteri sau de mari conductor ar impieta asupra adevarului itor. (rice incereare deal transforma int-0 naratiune cronologicd lnisr arpproduce un rezultat mediocru, Am als, in schimb, sé axez fiecere capitol pe 0 tema semnificativa; prin urmare, exist zone unde se ssuprepun fn timp si se miged de colo-colo in spatiu. Am mers, in fanetie de cur am considerat necesar, de la general Ia particular si poi invers. $i mu am ezitat si seriu dint-o perspeetivl care ia in considerare pe deplin modul in care a iabucnit ssa incheiat Razboiul Reve: a fost singura perspectivi pe care am considerato vibill, In farsi, as vrea si-mni exprim recunostinga fad de oamenii care ‘a inspirat, flesnit si asteptat cu ribdare aceastl carte. Prinre ei se rhumied, desigus, studentii mei, al céror interes constant pentru Rizboiul Rece il susfine peal meu. De asemenea, fi sunt recunoscator lui Andrew Wylie, aga cum Ti vor fi gi generaile viitoare de studenti, ‘pentru sugestia de @ acoperi mai multi ani in cuvinte mai potine — pentru fap ca ajutat pe mai mul dinre fost mei student si-i pblice propiie cdf. Scott Moyers, Stuart Profit, Janie Fleming, Victoria Klose, Maureen Clark, Bruce Gifffords, Samantha Johnson si colegii lor @e la Penguin au fost deosebit de injelegitor momentele in eare am depasit termeneleslimiti i au demonstrat 0 cficientéremarcabilé in seoatereaacestei eli, oda ce manuserisul a fost gata. De asemenea, cartea naar f put fi serisé fri Christian Ostermann si colegii sii din cadrul Cold War Intemational History Project, a eiror energie gi minutioztate in stangerea documentelor din fateaga lume (chiar astizi a sositulkimul pachet de Ia arhivele dn Albania) le-au fost alat de necesare tuturr istoricilo specialist in Rézboiul Rece, Ukima, dar in nici un exz cea din urmé persoand citeia Ti adue mulfumirile mele este Tony Dorfman, cel mai bun redactor de carte gi corector si cea mai bund sotie din lume. Dedicatia comomoreazi una dintre cole mai mari figuri ale istotiei RAzboiului Rece ~ gi un minunat prieten —a cltui biografie va tobui acum si o serv ev. ILG. New Haven LISTA HARTILOR MooiricAat TeRITORIALE IN Eno, 1850-987 Gunacasia $1 AUSTRIA DivizaTs RAzpOWUL DIN COREA, 1950-1953 SUA s1 URS. AtiasTe 51 8aze, IcePUTUL ANILOR 1770. OmietUL MuLocw, 1967, 19 [FRAMANTARI IN ORIENTUL APROPIAT, 1980 LUNIUNEA SOvIETICA I 1980 EUROPA DE bUPA RAzBOWUL RECe 28 38 6 130-131 262 267 219 327PROLOG PREVIZIUNI Jn 1946, un englez tn visti de patruzeci ste de Eric Blair, incisa 0 casi la marginea lumii ~ 0 east in eare sii astepte mosrta. Se afle in extremitatea nordic a insulei scatene Jur, la capitul unui drum amar, inaccesbil cu masina, fd telefon sau curent electric. Magazin cel mai apropat,singurul de pe insul, se aflalavre0cincizeci de kilomets spre sud. Blair avea ‘motivele lui penta care-gi doreaizolarea de lume. Extrem de Indurerat de moarte recent a soil sale, suferea de tuberculoz si stia cH fn eurind aven si fnceapt i scuipe singe. Tara sf revenea cu greu dup piererile suerte pentru cistgarea unei vietoit ce nui adusese nici siguan nici prosperitate nici macar ssiguraea cf liberates va dura. Butopa se fmpleea in dous tabere stile goat fumea prea hotraté sf o urmeze. Fra clr cf, datt find posibiltatea folesii bombelor atomice, orice alt rizboi putea sh insemne sfégitul lui, lar el trebuia si termine roma. itl siu era 1984, 0 nversiunea anu in care a incheiat, si 4 apirut in Marea Britanie si Sttele Unit in 1949, sub somrtura psoudonimului Herr a ui Blt, George Orwell, Recenzie, svia New York Times, au fost extrem de ladatve® as strigitele de spaimd au fost mai puternice dest ropotele de aplauze"!. Nu era de mirare. 1984 voce o peroad, aa a numa ize inc de ni distant, in care regimurile ttalitaretriumfeser prtutindeni rice forma de individualism era inbuit, la fl si legs, etica, pe nume16 JOHN LEWIS GaDDIS| creativitates, claritatea exprimatii, onestitates privind adevarul istoric gi chiar si dragostea ~ in afar, desigur, de dragostea pe care ‘oat umes era obligatl si o simul fat de dictator asemsénitor hi Stalin, Big Brother” (Fratele cel Mare), si de acoliil sti, care conduceau 0 lume aflaté permanent tn rizboi. ,Dacd vrei si vezi cum va arita viitorul", | se spune eroului lui Orwell, Winston Smith, Jn timp ce era supus ined o dats unei serii de tort grozitoare,,imagineazi-ti un bocane ce sttveste o fai de om — entra totdeauna,"™ Orwell @ murit la inceputul anului 1950 Londra, nu pe insula sa-, constient cf romanul su 4 i nspimantase pe primi si cititori, Cititorii care au urmat aut reactionat in acelasi mod. in epoca postbelici, 1984 a devenit cea ‘mai eonvingitoare previziune din era postbelica a ceca ce putea si turmeze. Pe misuri ce nul 1984 se apropia, prin urmare, a fost ‘mposibili ignorarea comparatilor eu anul imaginar al lui Orwell. ‘Lumea nu eta in intregime dominatd de regimusi totalitare, ini ‘multe regiunt erau conduse de dictator Pericolul rizboiului inte Statele Unite si Uniumea Sovietit - dou suporputeri in locul eelor trei, anticipate de Orwell — parea mai mare decdt fusese timp de foarte multi ani, lar conflictul aparent permanent cunoscut drept “Rézboial Reve, care incepuse in tmp ce Orwell ra incl in vat fu dea nic un sm ef ar propia ce sist Tost apo n sear lei do 16 fanuarie 1984, un actor, pe care COnwell ra fi recumosovt ea find una! dinre Ge care jucae in fimele de pe vem hi pirat a televizor nrolul su mai now de pregedinte al Statelor Unite. Reputata lui Ronald Reagan pir jn momentul cela fusese aceea a unui neiniricat rieboinic in ‘Razboiul Rece, Acum inst! agtepta un afl de viitor: Imagine, pens 0 clip ef un Iam go Ania arte Iso moment dt, 3 spunem, nto s8 de agteptce sa tun apt Ta rijlcu fctuni, cu un Ji 5 Sally alu, ge nar exist nici © bird imbit care i impieice se eunosss. Fa moment cca, a Inepe one dsctedvegenele extents inte goverce ior din i RAZBOIULRECE 17 cme fc parte? Sau a Ieepe mai degrab sl vorbeases despre coi despre meseile cu cae isi extent? Poot far hot chiar 5 i masa impread cund. Mai pesus de ones, ar demonstra Fed © tb came bis mu provead rizbaio? A fost un indemn neagteptat i cald a umanitatea si ining bocancti, dictator si mecansmal rizhoiului A pus tn migeare, in nul ij Orwell 1984, folintiren ce evenimente cae aver si conduct la aes relat. La mimai un an dup ciscursl ui Reagan, tm digman iaversnat a oaitrsm a js a puter tn Uniunes Soviet nase ani, contol detint de acast fark supra unei jumatati din Europa se pribotes. In opt, Univnea Repubiilr Sovictice Seciliste~ faa care provocase sumbraprofte ahi Onell cua ani in um ~ neta chiar 8 ma eis. “Toate acesea nu s-a petreut poe simpli pent & Reagan a tinst un discus sau pentra et Orwell a seri 0 care: ceea ce trmeazi in aceasta carte va demonsra edt de complicate a fost cauzele. Merit ist se porcasc de I previzun, finde sle aratésperantele si temerileoamenifor Apo storia hoist care dine ele preva NOTE | Michel Shlden, Onves The Authorized Biggiphy (New Yorks Harper Colin. 191) p30. Informatie dsp tio an da Vist Orwell pro- in din utinel cpt ale aes ci. 2. George Onell, 1984 (New York Harcourt Brac, L949), 9.267 5 Discus raitlviat, anv 16,984, Pubic Ppers ofthe President ofthe United Sates: Ronald Reagan, 1984 (Washington: Government. Pitng Ofc, 1985) 9.45CAPITOLUL UNU REINVIEREA FRICU ‘Lam asteptat eu tof) vind la mal. Le putear vedea ‘gel. Artau ca niste oameni obisnut. Ne imaginaserim ou tot! attceva, Ei bine, ef eraw american! LIUDOVA KOZINCENA, ‘Aumata Rosie, Divizia $8 de Garg [Nu prea stim la ce sme astepde din parteaeusitor, dar ‘ind te iti fe cuatente, era imposibil sf vezi vreo diferent Dac if fbricat eu © uniformd americana, fa putut us dept american? ‘Armata SUA, Divizia 69 infanerie! ‘Aceste era modul in cate se astepta ea rzboful sin sfarit: cu ural, stringeri de maini, cu dans, bduturd si multe sperante. Toate se intémplaw pe data de 25 aprilie 1945, in oragul est-german “Torgaw de pe Elba, cu ocazia primei tntilniri « armatelor care se apropiau dinspre capetele opuse ale piméntului, thind in dou Germania nazisti. Cinci zile mai tirziu, Adolf Hitler isi zbura creieri sub dirdméturile ce reprezentau fot ceea ce mai rimlsese ‘din Berlin, La mumai o siptimink dupa aceea, germanii se predau necondiionat. Lideri Marit Aliantevietrioase, Franklin D. Roosevelt, Winston Churchill si losif Stain, ist tmpdetsiserd deja proprile siingeri de min, toasturi i sperante pentru o lume mai bun, eu20 JOHN LEWIS GADDIS ceazia a dou reuniuni la nivel tnalt din timpul izboiului ~ ta ‘Teheran in noiembrie 1943 sila Inlts, n februarie 1945, Cu toate aoestea, gesture ar fi fost neinsemnate, daci trupele pe care le ‘comandat:n-ar fi fost In maura si sirbtoreascd pe cont propriu, fntr-un tod mult mai furtunos, acolo unde conta eu adevarat: pe linile frontuii de pe un edmp de lupti de pe care inesnicul acum dispirea, ‘In cuzul asta, de ce armatele s-au apropiat extrom de precaute una de alta la Torgau, casi cum sr fi agteptat sl intineased nigte extraterestri? De ce asemanirile pe care le-au consttat au put att de surprinzitoare ~ si de linititoare? De ee, in ciuda acestora, ‘comandantit lor au insistat asupra unor ceremonii separate de celebrare a capitulii, una pent frontul vestic Ia Reims, in Franta, ‘pe 7 mai, so alta pentru frontal estic, in Berlin, pe & mai? De ce at Incereat autortiile sovietice si inkbuse demonstratile proame- ricene spontane care au izbucnit in Moscova dup& anunful oficial al capitulieli Germaniei? De co autorititile amerieane, pe durate siptamanii ce a urmat, au suspendat in mod bruse ce mai mare parte « ajutourelor previzute de Acordul Lend-Lease tre URSS si ‘dupa accea le-au reluat? De ce consiierul-cheie al lui Roosevelt, Hany Hopkins, care jucase un rol decisiv in desivarsirea Marii Alianfe in 1941, a trebuit sf plece in graba la Moscova, Ia sase ‘ptiméni dupi moartea gefului shu, pentru a incerea si 0 salveze? De ce, din aceasta cauz, edtiva ani mai tirziu, Churchill avea si-51 inttuleze memorile refetitoare fa aceste evenimente Triumph and Tragedy (Triumt si Tragedie)? aspunsul I toate acest intrebiri este, in mare masurd, acelagi anume ed rzboiul fusese cAstigat de © coalitie i cérei principali ‘membri se aflau deja in rzboi ~ cel putin iécologic si geopolitic, daca nu militar ~ unit tmpotriva celotlal. Chiar dae’) Marea Aliant triumfase in primavara anului 1945, suecesul sAu depinsese intotdeauna de urmirirea unot obiectiv compatible de cltre sisteme incompatible. Tragedia consta in faptul e& vietoria avea sie ceard Invingitorilor si inceteze si mai fie ceea ce era, sa 8 RAZBOIULRECE 21 renunje Ia multe din cess ee speraseré c& vor obtine prin partciparea la rizboi. 1 act ar fi existat un extraterestra pe malurile Elbei tn aprilie 1945, el, ea sau forma de via respectivi ar ff putut Int-adevir si detecteze asemindri de suprafay inte armatele rusest si ameicane ‘care s-au Intnit acolo, ia fel ca gi Inte societaile din care ele proveneau. Atit Statele Unite edt gi Unionea Sovicticd vases nastere prin reyolujc. Ambele imbratisasera ideologti cu aspratit _globale: c2ea ce funcfiona acasd, consideraser lider lor, avea st funetioneze si pentru restul lumii, Ambele, ea state continental, intaseri peste nite frontiere vase: erau, tn acel moment, prima i respectv a tteiafaré ca mirime din lume. La fel, ambele intraserd fn rizboi in urma unui atac-surpriza: invazia german’ asupra Uniunii Sovietice, care ineepuse pe 22 iunic 1941, si respectiv atacul japonezilor de la Pearl Harbor, de pe 7 decembrie 1941, pe care Hitler il folosise ca pretext pentru a dectara rizboi impotriva Statelor Unite, petra zile mai tirziu, Cu toate acestea, cam Ia att se rezurnau similitudinile. Diferentele, asa cum ar fi putut si-gi dea seama rapid orice abservator pimantean, erau malt mai mati Revolutia americand, ce avusese loe cu mai bine de un secol si Jumitate in rm, reflecta 0 neineredere profundi in autortatea ‘centralizaté. Libertates i dreptates, asupra cirora_insistaseri temeietorii si, puteau SX se instaureze mumai dacd erau impuse Datoriti unei constitu ingenioase, a izoliii geografice fai de potential dusmani sia inzestrrit magnifice cu resurse naturale, americanii reusiseri si-si consolideze un stat extraordinar de putemic, fapt ce devenise evident pe durata celui de-al Doilea izboi Mondial, Reusisera insi si fac prin restrictionarea sever ‘2 capacititii guvermului lor de a controla vita de 2i eu 2 fe prin ispinditeaideilor, fie prin organizarea economiei sau prin modul de abordare a politi. In ciuda lepalitatitsclavii, « exterminai22° JOHN LEWIS GADDIS: proape totale a populate} indigene gi persistentsidiscrimina rasiale, sexuale si sociale, cetiteni Statelor Unite puteau si considere, in mod justiicat, in 1945, ef tise in cca ma bers sovietate de pe feta pant Revol blgevcd, desi avusese loc cu numai un set de sexo) ‘naiate, implicase in mod contrastant adoptarea nei autoritii concenirte, ca mile de infeingere « dusmanilor de clat si de consolidare a une! baze din care 0 cevollie proltaravea si se Tispfindeascépe intreg cuprinsul lumii. Karl Marx sustinea, in Manifest! Partidului Comunist din 1918, c& se puseser in capitalist promotor si industvialzii, extinnd-se gi fn aceag timp exploatnd clasa muneitone,eare mai devrome sau mai iri avea si-siscotuejugul. Nemultunit sf mai sea 8 atepte si se Jntimple asta, Viimir Hci Lenina ciutat si accelereze eursul istorici fo 1917, preluind conteotu Rusi, i impunsind marxismal aici, chine daed statu nw a reusit sf eonficme previziunen conform cleia o revoluie putea si aibi loc aumai into societate indus- tvalizaté avansti. Stalin in schimb, a rezlvat aceasta problemi prin remodelarea Rusici asl inet sk se poriveaset ideologies ‘marxis-enniste: a obligato natiune predominant agrar, eu putine tradti in domeniul liberi, si devin © natiune putervic indus- trializai, fd nici un fl de liberate, Dreptconsecin, Uniunea Ropublicilor Soviotice Socialist ea, la sfigitul eeu deval Doiloa ‘azboi Mondial, cca mai autocrat societate de pe fata pmdatulu. ‘acd nfl invingitoare era et se poate de dirt, acelag Jena se putea spune si despre rebosicle pe care le puraserd. din 1941 pind in 1945. Sttele Unite se luptuser separa, dar fn acelasi timp — impotivajaponezlor fn Pacific si # nermilor in Europa -, ins suferisri un numa extrem de red de peter: sub 300 000 de american sw muri in tote teatrele de lupta. Aflat, din pune de vedere geograti, I 0 distant aprecabill de locurile in care so purtau luptle, fara lor muse confiutase eu nici un ata semnificativ, ¢excepta celui inital, dela Peal Haybor.lmpeunt cu alital iu, Marea Brtanie (care a inregisvat in jr de 357 000 de mor, tates Unite Fusesert in misurl sf aleagi und, cing sia ee eonditi aveau RAZBOIULRECE 23 H lupte, ceea ce diminuase considerabil costurile si riscurite batilillor. Spre deosebire de brtanie} Ins, american iesisera din rizboi cu 0 economie infloritoare: costurile rizboiului duseserd la ‘Aceasti nowt pozitie Ferma a Washingtonului era adoptati simultan cu efutare de posibile explicatii referitoare le comportamentul sovieticilar: de ee se destrimase Maree Aliant’? Ce altceva mai dorea Stalin? Cel mai bun sispuns a venit de le George F. Kennan, un respectat ofijer inferior din Serviciul de Exteme, care servea in ambasada americans din Mescova. Prin ceca ce avea el sf recunoascd ulterior ca find © ,suprasoicitare nemaivazutl a procesului telegrafic*, Kennan a rispuns Ja ultima Inirebare dintr-o serie lungi, venitt din partes Departamentului de Stat print-o telegram’ de 8 000 de euvinte, compusi in grab gi Uwimis pe 22 februarie 1946, A spune cA a avut impact asupra RAZBOIULRECE 45 Washingtonului ar insemna si folosim un cufemism: lunge telegrams" a lui Kennan a devenit fundamental pentru strategia Statelor Unite privitoare Ia Uniunea Sovieticd, pe tot restul Raizbojului Rece.* Intransigenta Moscovei, insista Kennan, nu fusese cauzatl de " nimic din cea ce fcuse Vestal: dimpotriva, ea reflecta necesittile interne ale regimuluistalinst, $i nimi din ceea ce Vestal putea si fuck intr-un vitor predictibil nu avea si schimbe asta. Liderit sovietici rebwiau 3X trateze lumea exterioari ea pe una ostli deoarece asa asigura singura scuzi .pentrudictatura Prk de care ci iu stiau cum s8 conducé, pentru cruzimile pe care nu se sfiau s8 le ppund in practicd, pentru sacrificile pe care se simfeau obligati i le cour". A astepa ca aceste concesi i fe reciproce ar inserana 0 mare dovadi de naivitate: n-avea si se petreacd niei © schimbare fa srategia Uniunii Sovietice pin cénd tara nu avea si se contrunte ‘eu 0 serie suficient de lung de esecuri care s& conving’ vreun viitor lider de la Kremlin ~insista Kennan, adding e8 era aproape imposibil ea Stalin sii dea seamna vieodata de aceasta ~ ef, prin comportamentul siu, natiunea nu-si promova interesele. Rizboiul ‘nu era necesar pentru a produce acest rezullat. Ceea ce era necesar, upi cum afirma Kennan Intro versiune publicatd a argument sale, din anal urmiter, era ,0 politied de izolare pe lung termen, perseverenti, dar ferma si vigilenti, a tendintelor expansioniste rusesti™*, Kennan n-avea cum si ste, in acel moment, ef unul inte cei mai atenticittori ai sii era insusi Stalin, Servieil sovietic de informatit avusese acces Ia ,lunga telegrams a lui Kennan ~o sarcind relaiv usoard, deoarece documentul, desi cu caracter sceret, circulase pe scard lagi. Ca s4 nu rian mai prejos, Stalin i-a ordonat ambasadorului stu din Washington, Nicolai Novieow, si pregiteascd o ,telegraml™ pe cont propria, pe fate a ttimis-o la Moscova, pe 27 septembrie 1946. Politica exter a Statelor Unite", sustinea Novicov, ,eflecti tendintele iimperiaiste ale capitalismului american monopolist [si] se caracterizeazi prin. striduinta de a obfine suprematia in lume." Dept consecints, Statele Unite igi mérisera cheltuielile de odin46 JOHN LEWIS GxDDIS militar ,in mod colosal*, stabilindu-si baze departe de granitele sale, si ajunseseri Io infelegere cu Marea Britanie de a impart lumea in sfere de influent. [ns cooperarea anglo-americand era ‘nafeetatl de contradictii interne majore si ru putea aves viald Tanga... Este foarte posibil ca Orientul Apropiat si devind un centru al contradicilor anglo-americane eare va detonaintelegerile la care 1 ajuns acum Statele Unite si Anglia" Evaluarea ficutd de Novicov ~ ce reflecta mogul de gindire al Jui Stalin gal cre autor din umbrfusese insusi Molotov*— putea foarte bine si explice inevederea in sine sirelaxarea cu cae liderul de la Kremlin [-a primit pe secretarul de Stat recent mumit de ‘Truman, George C. Marshall, atunci cdnd ministrit de Externe american, britane, francez si sovietic s-au Tntlnit in Moscova, in aprilie 1947, Era un vechi obicei de-al lui Stalin ea, in timp ee-gi ‘gizduia viztatori important, si deseneze pe un eamnet cu un cteion ‘osu nigte capete de up s asta a ficut si acum, fn timp ce-l asigura ‘pe Marshall ed esecul in stabilrea vitorului Europei postbelice nw reprezenta 0 mare problemi: nu era nici o wrgenté. Marshall, fostal ‘general, lnistit, laconic, dar siret si perspicace, care gindise mai malt 6 oricine alteineva steategia militar’ americana pe timpul ‘celui deal Doilea Réizboi Mondial, nu a fost deloc convins, Tot ddrumul de intoarcere spre Washington", isi amintea un consilier ulterior, a vorbit ,despre importanta gisirii une initiative eare si Impiedice prabusirea completi # Europe de Vest" Doctrina Truman gi Planol Marshall. Daci Stalin ar fost fa fel 4e atent la rapoartele serviciului de informatii asupra conferintei minitrlor de Exteme ca sia cele prvitoare la borba atomicd sla olungatelegrami* a ui Kennan, a fi putut si anticipe ce avea si se Ttimple. Marshall ¢i omologil sit brtanic gi franeez petrecuseri multe ore Ia Moscova — in afara intlnirlor nefructuoase cu Molotov ~ diseutind despre necesitatea cooperirii in vedere reconstructici Europei, Incdperile in care fleuseri asta era, fra indoiald, infesate de microfoanc. Insi se pirea ci ideotogia icepuse si devind mai important tn mintea lui Stalin decattrasul RAZBOIULRECE 47 cu urechea, Nu spusese Lenin ed, mai mult ca sigu, eapitalisti n-ar jpulee niciodatd si coopereze pentru mai mul timp? Nu confirmase fasta telegrams" lui Novikev? Conducitorul de la Kremlin avea ‘motivele sale fe inrezitor in sine. Oricum, acesten mu erau inst suficient de bune. Truman anunfase deja, pe 12 martie 1947, un program de sistent militar __ si economici penira Grecia si Turia, cu ovazia neasteptatulu anunt fcut de guvernal bitoni, eu nurai dou siptimani inainte, anume ce nu mai putea si mai suporte costrile ee derivau din sprifnirea acelor fi. $i ficuse asta in nigtetermeni ibitor de cla, insistand cf acum ,era necesat ca politica Statefor Unite si sprijine popoarele libere, care rezistdtentativelor de subjugare la care sunt supuse de | minortii tnarmate sau de presiunile din afar... Trebuie si ajutim popoatele libere si-sidecida proprile destine dup bunul plac.“ Stalin nu a prea dat atente discursului lui Truman, desi isi ficuse timp, in primavara avelui an, si insiste asupra faptului e& 0 recent publicatdistorie a filosofiei trebuie rescrsd, pentru a minimaliza tespectul aritat pind atuncifaté de Vest! in timp ce Stalin igi asumase aceastsarcin8, Marshall ~ urmaind exemplul lui Truman ~ constru o strategie grandioasi a Rizboiului Reve. Lungs telegrama” a lui Kennan identifiease problems: Uniunea Sovietcd isi directiona din interior ostilitateacitre lumea din afar. [nsf sugerase nie o solute. Acum Marshall -a spus lui Kennan si glseasci una: singura instrutiune oficial ea si ,evite Aeacurile“®. Ordinul, trebuie si recunoastem, a fost respectat {ntocmai. Programul de Recuperare Europeans, pe care Marshal [a nun(at in funie 1947, nu angaja Statele Unite la nimic altceva decdt la reconstruct Europe, Planvl Marshall, dupa cum avea si devind imediatcunoscut, mu fea in aeel moment cistineia tne acete peti ale cantnentului care se aflau sub contol sovietie si celelalte ~ ins cu sigurant altel stteau lueurile eu ideologiaaflat fn spatee lor. ‘Au existat mai multe premise care au conturat Planul Marshall: ume cl ameninjarea cea mai grav la adresaintereselor vestcilor in Europa mu consta in perspectiva unei interventi militare sovietice, ci in riscul ca foametea, siricia si disperarea si-i46 JOHN LEWIS GADDIS. determine pe europeni si-si voteze proprii comunisti in diverse funetii, pentru ca mai apoi si serveascs si si Indeplineased eu obedienti doringele Moscovei ca asistonta economic americana si produc beneficiipsihologice imediate si ulterior si materiale, care se vor opune acestei tendint; ea Uniunea Soviet si nu accepte ca fasigi un asemenea ajuor si nu le permit nit sateiitr si ‘uc3 asta, tensiondnd agadarrelatia sa eu aceste state; si ca Statele Unite si acapureze mai apoi si iniiativa geopolitcd, gi pe cea ‘moral in apartia Rézboiului Rece. Stalin a eizut in eapcana pe eare i- tntinsese Planul Marshall, gi ‘anunme sl fac pe ef 5 ridice zidul ce avea sf Tmparté Burops. Luat ‘pe nepregitite de propunerea lui Marshall, a tvimis 0 delegate. ‘numerous la Paris ca sé discute partciparea sovietcd, iar apoi a retras-o, permnitinducle est-curopenilor si rimdnf, dupa care le-a inerzis - cazul cel mai dramatic find al eehiloc, ai elror idert au ‘burt la Moscova pentr a obfine acceptl ~siprimeasc oasemenea sistent” A fost o prestati neobigmiti din parte dictatorului de la Kremlin, in sod normal inevezitor in proprile fort, care sugera pan ‘unde mergea strategia de restrangere i izolare, eu Planul Marshall tn contra, osea cei didea deja peste cap proprivl set de priorit Revizuirileacelor texte Mlosofice mai aveau de apteptat. Cehoslovacia, Iugosiavia gi blocada Berlin, Stalin reac: tionase la Planul Marshall exact aga cum Kennan anticipase eo va face: prin intireaautoriti sale oriunde era posibil In septernbrie 1947, a anunjat formares Cominformului, © versiune modems af ‘mai vechiuui Comintern dinaintearboiui,oefruisarcing fusese de a impune mijloacele ortodoxe jn cadrul miscirii comuniste internationale. ,Nu incepett si va dati mari", ii spunea Andre Jdanov, purtitorul de euvént a lui Stalin din eadrul not organizatii, | ‘unui protestant polonez. ,La Moscova, noi stim mai bine cum 8 aplicdm marxism-leninismul. Ce insemna asta a devenit elar in ‘ebruatie 1948, cénd Stalin a aprobat un plan prin care comunigtit ‘echoslovaei aveau SE pun mina pe putere in singurul stat est-cu= ropes care menfinuse un guvern democratic. La seurt timp dupa RAZBOWULRECE 49 Iovitura de stat, a fost descoperit, intro curteinterioard din Praga, trupul 2drobit de caldarim al ministralui de Externe, Jan Masaryk — fiul lui Thomas Masaryk, fondatorul tirii dupa Primul Rézboi Mondial: nu s-a stabilitniciodata dacd sirise sau fusese tmpins:® COriewm nu mai conta, cel se parea ci perspectivele oricdrei independente in sfera de influent al lui Stalin plerisers odatd cu Masaryl inst nu tofi comunistii au cizut in plasa acestei sfere de influent, Iugostavia fusese unul dintre cei mai de nBdejde aliath 1 Sovietice Uniunii tinct de ta sférsitul celui de-el Doilea Rizboi ‘Mondial, dar liderul sin, losip Broz Tito, objinuse puterea pe cont propriu. Elsi partizanit si, sinu Armata Rosie, ti izgoniserd pe nazis; fatl de oricare dintre omologii si est-europeni, Tito fu depinsese de sprijinul lui Stalin pentru a rémdne la putere. Eforturile de a- expune practiior Cominformului l-au ficut pe Tito si reactioneze negativ, iar pn In sfrsitul Iwi iunie 1948 a rapt fig relaiile cu Moscova, Stalin a declarat in mod deschis cf nu este ingrijorat. ,O sf fie de ajuns doar si pocnese din degete, si au va mai exista nici un Tito.“ In interiorul Uniunit Sovietice gi al migedtii comuniste internationale s-2 inregistrat mai mult deeat un simplu poenet din degete, din pricina acestui prim act de sfidare a Kremlinului din partea unui comunist, dar Tito a supravietuit ~ ba mai mult, in curdnd avea si primeasca asistentS economics din partea Statelor Unite. Se prea putea ca dictatorul jugoslav si fie un ,nememic*, recunostea caustic. oul secretar de Stat american, Dean Acheson, in 1949, dar acum este nemernicul nostru™?, Inte timp, Stalin se implicase intro averturd cu gi mai puyint sort de i2hindi: o blocada a Berlinului. Motivele safe nu sunt ni rmicar acum foarte clare, Poate ci sperase si-i impingh pe american, brtanici gi franceai In afara sectoarelor respective ce le reveneau din orasul divizat, proftind de dependenfa acestora de linile de aprovizionare ce treceau prin zona de ocupatie soviet. Sau poate ci incercase si le zidimiceased eforurile de a-31 consolida propriile zone, c2ea ce putea duce la formatea unui stat50 JOHN Lewis GADDIS. ‘vest-german fn cadrul céruia Moseova n-ar fi avut nici un fel de influent. Indiferent de scopurile sale, blocada lui Stain & avut ‘efectul contrat, Ia fol ca $i tentativa sa de a-t disciplina pe Tito Aliatiivestici au improvizat un transport aesian pentru ajutoratea coragulu in impas, cstigdnd asfelgrattudinea clara berlinezilor, respectul majorititii germanilor si un trum global ta nivel relatilor publice, triumf care ba cut pe Stalin si para extrem de brutal si extrem de incompetent. .Marsivi", nota bitrdnul persona} Incerednd si se justifice, int-un raport diplomatic ce relata aceste cevenimente,,Taate acestea sunt minciui... Nu este o blacad, ci 0 anisurd defensiv. Poate ci era defensiva, insi caracterul ofensiv al acestei imiisuri si al altora, pe care Stalin le luase ea replicé Ia Planul Marshall, au sférgit prin a ereste, si nicidecum prin a diminus, problemele de securitat ale Uniunii Sovietice, Lovitura de stat a cchoslovacilor a convins Congresul Statelor Unite ~ care ined mu aprobase programul lui Truman pentru reconstructie europeans ~ sf actioneze rapid. Evenimentele din Praga, impreund cu blocada Berlinului, isa convins pe beneficiarit curopeni ai asistentei economice americane cf aveau nevoie in acelagi timp si de protectie militaré: asta ia determinat sf soliite erearea unei Organizatii a Tratatului AUlanticului de Nord, care, pentru prima {dati in istorie, incredinja Statelor Unite apirarea pe timp de pace ‘a Buropei de Vest, Pini in momentul ia care Stalin a incetat, mai malt slit, blocada asupra Berlinului, in mai 1949, Tratatal Atlanticului de Nord fusese semnat la Washington, iar Republica Foderala Germania fusese proclamata la Bonn ~ alt rezultst pe care Stalin nu gil dorise, Erezia lui Tito a rimas nepedepsita, demonstrind astfel ci era posibil ca ingisi comunistii si dobéndeasca o anumiti independent fail de Moscova. $i niet nu existau semne de nefofelegere in randul eapitalistlor ~ sau de ‘yreun rizboi anglo-american ~ cum se asteptase Stalin, potrivit iluzillor sale ideologice. Strategia sa pentru obfinerea conttolului Europei postbelice zAcea in paragind, iar el trebuia si-si asume partea sa de vind. | atommice s8 dureze inci sase sau opt RAZBOIULRECE 51 vi Cet pun aga stay rust privind retrospect. ns imc nu pred astfel la momenta! respctv. In chim, ani 1949-1950 s-au fonfruntat ey 0 serie de aparente impasuri pentru progresul YYestului, nici unul dine ele neffind thst dest de substantial penta a fac st dea tnapoi procesul prin care Statele Unite aia _- si preluaser inijiativa tn Europa, unde asta conta cu adevirat. Cei are troeeau prin acesteevenimenteoricur n-aveau nei o sass unoascd acest hue: pentru e,se prea cl vietorille pe care Vestl Je clgtigase in. Europa fuseserd echilibrte deo expansiune seasteptatd a Razboiui Rece,aptoape simultané, pe mat multe frontri— unde perspectvele mu prea deloe favorable Peimul dinte acestea se manifesta in domenil tchnotogici nilitare, American se asteptaser ca moropoul lor asupra bombei rin urmare, avantajl Aisproportionst de frte conventonale din Europa al Armatei Rosi tur ingijorase prea tare, ,Céta rere puter surelasaintreaga lume puter controla marea si patem loviuseatul eu bomba atomic coment scrtarul de Stat al Api, James Forrestal, spre srt snului 1947, .putem si ne asumim riscuri cere, care altfel arf inacceptabile"#? Premisa fundamentals de In care plecase Plant! Marshall fusese ea Statele Unite se puteau concentra in siguranta asupra reconstructsieconomice curopen. in timp oe a fi amnat vice comasare de forte miltare semnifieative ce arf echivalat cu capaci intideze pe rus tn tmp american i calmau~ pe europeni Tnsd pe 29 august 1949, Uniunes Sovieticd a reusit si ab opria bombs. Stain na auorizat nici un fel deanunt pubic al fesiuluiineununat de succes, eare avusese toe in desertul Kazahstan, dar in deeursul eftorva aile, dediate wnor zborur demonstrative pent parasutist, pe care american ieepuser 8 le escoute de curd, s-detectat pra radioactv~ indicator negresit 1 faptulai cio bomb atomici exploase pe teritoral soviet. Surprins cf asta se intimplase atit de curing, dar temindu-se de52 JON LEWIS GADDIS seurgerite de informayii dacd tncerca si suprime aceastt dovada, ‘Truman a dezvaluit el insusi existenta primei arme nucteare sovietice pe 23 septembrie. Dupd accea, Kremlinul a confitmat-o. Implicaiie erau descurajatoare pentru americani. Fara mono polul stu atomic, administrajia Truman avea si ia in considerafie sporitea forjele conventionale si, pe edt posibil, chiar stajionarea permanent in Europe 2 unora dintre acesea, stvatie neprevlzuta in ‘Tratatul Atlanticului de Nord. Trebuia si construiased mai multe ombe atomice decat pin acum, dacd voia si-si mentin’ superioritatea cantitativa si calitativi asupra URSS, $i se gisea in situatia de a se gindi mai bine a oo treiaoptiune, $i mai diabolie’, {ea carci existent Truman aflase numai tn acel moment de la ‘oamenii de sin american: incercarea de a consti ceea ce alunci era nuit o ,superbomba* — 9 bombi termonucleard sau ,bomba cu hidrogen", in terrninologia actual — care aven sie de cel putin ‘o mie de ori mai puteraied deat bombele ce devastaser Hiroshima si Nagasaki fn cele din urmi, Truman a aprobat toate cele tei variant. A autorizat, fi si fuck valva, o productie acceleratt a bombelor stomice: la momentel exeeutieitestulu de etre sovietici, Statele ‘Unite aveau mai putin de 200 in arsenalul propriu,insuficient, dupa ccum subliniase un studiu al Pentagonului, pentru a fi siguri de infrangerea Uniunii Sovietice in azul unui rzboi realS° Dupa Acces, a anunjat, pe 31 jamuarie 1950, c& Statele Unite vor continua, ‘cu proiectul ,superbombei". Optiunea edreia Truman i s-8 impo- tuivit cel mai mult a fost eresforea treptati a fortelor americane ‘coaventionale, in principal din cauze costurilor foarte rica. Producerea mai multor bombe atomice, chiar sia bombelor eu idro- gen, urma si fie mult mai ietini decdtreaduceres fortelorterestrey navale si aeriene aproximativ Ia nivelul atins in cel de-al Doilea Rizboi Mondial, Truman, care sperase fntr-un ,ividend de pace” ce arf permis s& echilibreze sisi stabilizeze bugetul federal dupa ani buni de deficit, fj asumase un rise maicr cu Planul Marshall, ce ‘angaja Statele Unite si investeased aproape 10 procente din ‘cheltuiclile guvernamentale anuale in reconstruetia Europe In mod. - piata Tiananmen RAZBOULRECE 53 clar, trebuia gi reaunge la cova — solvabilitatea fiscal, sporires si “ntiiven armatei, revitalizarea Europei ~ cei n-avea eum si fie bil si aduc la indeplinive toate acest priortiti si ined $8 mei poaté face fata noit situatit de insecurtate, create de progresul inegistrat de sovietii fn domeniul atomic. ‘Oa dous, dar simultand, expansiune a Rézboiului Reve a avut Joe in Asia de Est, acolo unde pe 1 octombrie 1949 ~ In 0 siptimin’ dupi ee Truman ficea public anuntul privind bomba atomic’ sovietic’ ~ victorisul Mao Zedong proclama formarea Repubict Popular «Chine. Sirbatoarea organiza‘ si giaduitd de Beijing marc siritul rizboiulu civil dine rationalist si comunisti chine, rzboi ce durase aproape un sfert Ge secol. Truenful lui Mao i surprins att pe Truman, et gi pe Stalin: ej crezusera ci nationalist, condusi de atta timp de Hider tor Chiang Kai-shek, vor continua si condi China dupa cel de-at Doilea Rézboi Mondial. Nici mu anticipasert posibilitaes ca, in citeva ore de 1 capitlarea Japoniei, nafionaligtit si fog, refugindu-se pe insula Taiwan, iar comunisti si se pregiteasca sk ‘wvemezsnafiunea cu cea mai numeroasé populate gin lume. ‘Asa Tnserna oare cB acum China avea 3 devin un stat-stelit, al sovietcilor?Impresionat de ceea ces intdmplase in Iugostavia, ‘Truman si conslieti ti eredeau cf nu. ,Moscova se conftuntd cu o sarcinl considerabilécduténd s3-i aduct pe eomunistichinezi sub controul siu deplin", se concluziona intr-0 analizt a Depar- tamentuli de Stat do la sfirgitul amulut 1948, dae mu din alte ‘mative, mca pentru ci Mao Zedong, fuses la putereo period de aproupe zece oxi mai mare decdt Tito* Atit Mao, ct gi Tito igi lominaseri timp indelungat pariele comuniste respective, le conduseseri spre vitore in rizboaiele civil co se suprapuseseri peste un rizboi mondial, ts) objiuserdvietorile firé ajutorul Uninii Sovietioe. Consieni de avantjeleneaseptate pe care le asiguraseroptua dite Tito si Stalin, oficial americani se con- solau cu argumentul cf pierderea™ Chinei fn favoarea comu- nismului nu va ecivala cu un yeti pentru Uniunea Sovietic. ‘Mao, considerau acegtia, a fi putut I fel de bine se transforme54 JOHN LEWIS GADDIS fntr-un Tito ssiatic": din aceasta prieind, administratia na si-aIuat nici un angajament privind apirarea Taiwanului in ciuda faptolui 8 puternicul,lobby chinezese” pro-Chiang din Congres cerea cu insistenfl acest lucru. Stalele Unite, dupii cum sa expr seeretarul de Stat Acheson, aveau pur si simplu clnd se lnisteau apele*, Comentariul a fost unul nechibzuit, eici Mao nu avea nici intentie sit utmeze exemplul lui Tito. In ciuda faptului e@ igi construise propria migeare cu ajutor redus din partea Moscovei, oul lider chinez era un marxist-leninist dedicat cauzei, mai mult ddecat dispus si tind cont de parerea lui Stain, ca lider al migeas comuniste internafionale. Noua Chind, amunfa el in iunie 1949, trobuie si se alieze cu ,Uniunea Sovietic... si cu proletariatul si rmasele largi din toate celelate Uri, si si formeze un front intemational unit... Trebuie si fim de partea uneia dintretabere".99 ‘Motivele lui Mao aveau de-a face in priml rand cu ideologis: ‘marxismleninismal fi diduse o cale de legitura intre propria sa revolutie si cea pe eare o considera ca fiind revolutia cu eel mai ‘mare sueces din toad istoria ~ Revolutia bolgevied din 1917. Dicta- ‘ura lui Stain asigurase un alt precedent folostor, pentru moda- litatea in care Mao intention s8 condued China. De asemenea, Mao se simise tridat de americani. Fusese de acord cu eontactele din ‘imput rizboiuluiavute cu acesta, dar curind decisese ch acest fi tineau partea lui Chiang Kai-shek, ciei continuau si-i asigure acestuia asistenti economick si militarh - Mao nu a reusit si ‘nteleagd cd administatia Truman nu ficuse aste cu inima deschisé, sub presiunea lobby-ului pentru China, mult timp dupa ce se ‘convinsese et Chiang nu putea sd aiba castig de pauzl. Nout lider cchinez comunist a ajuns la conchizia ef Truman pregdteao invazie ‘2 zonei continentale pentru putere. Preocupati de reconstrucia european’, npdditi de ingrijo- "tle privind propria sldbiciune a sistemului militar conventional, american suprasoliitai nu planificau o asemenea operatiune, Dar temerile lui Mao, orieare ar fi fost ele, impreun cu hotiriren de ‘-gi dovedi caltiile personale gi realizavile de ondin revolutionar, duce pe nationals inapot fa RAZBOIULRECE 55 cft si dea intece dictatura lui Stain — erau sufieiente pentru a duce cu fermitate de partea sovieticd ‘Anuntarea ,partinisti uneiadintretabere a alimentat fn schimts temerile din sinul Statelor Unite eX ~ Tito find exceptia care confirm rogula ~ comunismul international era fn realitate © ‘migeare monolitct direcjionati de la Moscova, Probabil cd Stalin {ntentionase si foloseasea pe deplin victoria comunistilorchinezi ca pe un .al doilea front* al su din Rizboiul Rece, in eazul in care strategia din Europa nu didea roade. ,{Acest] guvern chinez este eu adevdrat 0 uneelti a Imperialismului rus", admitea Acheson la scurt timp dupd ce Mao preluase puterea*® Nu existd nici 0 dovad ch ‘Stalin avea 0 asemenea mare strategie pe termen lung in Asia, ins ‘nu putea $8 nu vad opertunitiile reiesite din succesul ui Mao sisi coule modalititile prin care ar putea si le exploateze, Prima miscare o lui Stalin, neobignuitd in eazul si, a fost de a ‘si cere seuze fat de tovarigii chinezi pentru cl-i subestimase: {Opiniile noastre nu sunt fntotdenuna corecte fi sponea el unei ‘elegatil vente n vzia dela Beijing, in iulic 1949. Dut care ins, ‘4 continuat, propundnd cel de-al doilea front" de cate se temusera lorena arbi sexist o ani vine @ mune. Uae Soviets poste. sh ab ian pe cave o are Choa [in Asi, Prin ura, ict Cia poate ss ions pe eae o are Uniunea Soviet a Europa. Aste! nines rool inteationse at putea 5 asumai ogi mai mare responsabiltate in Et. iar not ne ‘om asuma © x1 mai mare response in Ves. [nian eu, secs este mithnen non primordial Mao a fast destul de ascultitor gi astfel, in decembrie 1949, a | ficut o ellitorie lungi la Moscova ~ prima iesire din viata sa din China ~ pentru a se inti cu conducétorul miscrit comuniste mondiale si pentru a pune la cle o strategie comund. Vizitas-aintins pe durata a doul luni si s-afinalizat prinr-un Tratat sino-sovietic ~ proximativ similar Tratatulul Atanticului de Nord, semnat cu5é JOHN LEWIS GADDIS: ‘aproape un an inainte — prin care cele dou slate comuniste se ngajau ssi asigure sprijin reciproc, in cazal unui atac. ‘Chiar acesta a fost momentul - in timp ce Mao era in Moscova, jar Trumen lua decizia de a constr o bombi cu hidrogen ~ In care ‘dou cazuri majore de spiona} au devenit publice, unul in Unite Statele, iar celialt in Marea Britanic, Pe 21 ianuare, fostul oficial ‘a Dopartamentului de Stat, Alger Hiss, a fost condamnat pentru rarturie fas, efci negase sub jurimant ed fusese agent sovietic spre sficstul anilor 1930 si inceputul anilor 1940, Trei zile mai tirziu, guvernl britanic a dezvalutfaptul c8 un cercetitor sinttic ‘german, emigrantul Klaus Fuchs, mérturisise ed spionase penteu rugi in timp ce Iuerase pentru Proiectul Manhattan, i timpul izboiul Neplicerile legate de spionaj nu reprezentau 0 noutate: acuzatile de spionaj ale sovieticilor fusesert dest de freevente doa ]ungul rizboiuui, ir pant in 1947, Truman devenise suicient de ingrijorat pentru a demara un program de verifieti privind loialitatea™ in cadral administrati! sale. Cu toate astes, nu existase biel o confirmare clara nei actiuni de spionaj pind la anungurite ‘aproape simultane privind condamnarea lui Hiss si misturisirea lui Fuchs, Na fost nevoie de mai mult pentru ajunge la concluzia — estul de precisd, dupa cum s-a dovedit ulterior ~ ef spionii erau cei ‘care ficuseri posibil ca Uniunea Sovietick si reuseascd atit de repede si-si construiascs propria bomb& stomici.? Tot ei facilitaseri $i victoria [ui Mao in China? Cursul evenimentelor ‘pirea prea funest ca sft avutloe pur si simp print-o coincident In mintea ctticilor edministayiei, eu inceput si aparé tot mai multe conexiuni stot mai deranjante Col care a ficut cele mai rapide conexiuni a fost senatorul Joseph McCarthy, un republican obscur pind tn acel moment, dit Wisconsin, care in februarie 1950 a inceput si ridice problema -rodalititi prin care Uniunen Sovieticd ar fi putut si obtind bomba stomied atit de rapid, chiar In momentul in care comunistitprelum Ja fel de rapid controtul asupra Chinei, Réspunsul, a acuzat el ~ Inaintea neasteptatului forum al Femeilor Republicane din pat, agadar, mai mult ac RAZBOIULRECE 97 wheeling, Virginia de Vest -, era: nu fined inamiculsi-a timis amenii si ne invadeze eoastele, ci din cauza aefiunilor de tare ale celor.. care au avut parte de toate benefcile pe care cea mai togaténajine de pe slab le avusese de oferit— cele mai bune case cca si bund educati la cele mai ales colegi si cele mai bune SHujbe din guvern pe eare putcam sf le dim** Adminisatia “Truman gia petcecut urmétoarele luni contacarind aeuzatile hi MeCarthy, chiar daci acesteaincepusers deja sisi piardl credi- tiltatea pe misurt ce senatorul se chinuia cu disperare si le | demonsireze veridicitatea. Indiferent de cit de riu stéteau lucrurile, @ explicatic ce sustinea, chipurle, ridarea te nivel inalt parea practic imposibil de erezut ~ asta pin pe 25 iunie 1950, cind CCoreea de Nore lansat 0 invazie asupra Coreei de Sud. vil Cores, asemeni Germaniel,fasese ocupatl in comun de fortele sovietice si americane la sfirsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Aceast® natiune ficuse parte din imperuljaponez ined din 1910, iar ednd rezistenta japonezi a cedat brusc in vara anului 1945, Armata Rosie, ce plinuise si invadeze Manciuri, a gisit cale liberi si spre nordul Coreei. Calea era liber gi in sudul Coreei, pentru unele dine tcupele americene, a ciror misiune inifalé usese aceea do a invada insulole japoneze. Peninsula a fost ocu- ental decatplanifiat: ceea ce probabil cexplicd faptul e Moscova si Washingtonul au putut si ead de - scord, fd nico dificultate, a paralela 38, ce imparte peninsula in jumatate, <4 serveascs dreptlinie de demareatie pind Ia crearea ‘unui singur guvern coreean si retragerea ulterioari a forflor de ocupatie ‘Aceste retrageri au avut loc In 1948-1949, inst tn lipsa unet Injelegeri asupra cui va conduce tara. Astfel, tara a rimas impart Republica Coreea, avand sprijnul americanilor,controla sudul, in - vVirtutea unor alegeri sanctionate de Natiunile Unite, tn imp58 JOHN LEWIS GADDIS RAZBOULRECE 59 Republica Democratic’ Coreea, sprijinité de sovietici, controla nordul, unde ma avuseseré loc nic un fel de alegr. Singurulfape ‘are unifiease tra pind atu fusese un rizbo civil in cae Fiecare din piri susinen et eprezinta guvermal esti gi tenga ci a va invada pe ceaalt In orice caz nici una nu putea si fac asta fle spijnul us superptei Ins american eau rezat pil alae fo sud-eo- in primal rnd pentru c& administratia ‘Truman decisese si lchidezs toate pozitle din zona continenalé.asiaticd i si se concentreze asupra insulolor in puncte forte precum Jeponia, Okinawa si Filipe - inst no si Tuiwanul. Preseintele Coreei de Sud, Syogman Rhee, a ehuat in mod repetat spriin din partea ofcialttitr de la Washington pentru matevalzarea ambiilor sale de a eliberanordul, ca si speijnul generalului Douglas Macd\thur, comandantulfrflor de ocupatic ale Statelor Unite din Japonia, dar nu a objinut niciodai, Unul dintre motvele pentru care american au rer trupee din Coreea de Sud fost teama cd imprevizibilul Rhee ar putea simi si sii tase astfelint-unsaboi pe eae mg: Omologul sosd-coreean a ui Rhee, Kim Ir Sen, avenaceleasi planus eu privce Ia soarta suduui, ‘experien( similard cu superputeren care-| sponsoriza, Cautase in repetate rinduei sprijin din partea Moscovei pentru o eampanie rilitari de unifcare a Coreei si fusse refuzat in mod repetat = ini in fanuarie 1950, c€nd o noua cerere a primi un edspuns mult ‘mai incurgjaor. Se pare cl cea ce a dus la aceasttschimbare de atitudine fost convingerea lui Stalin ef un al deilea front era cum realizabil in Asia de Est, of putea fi reat de ei mandat redueind astfel la minimum riseul la care se putea expune URSS gi american n-aveau si reationeze, La urma urmei, nu ficusers nimie pentru ei salva pe nationalist chez, far pe 12 ianuarie 1950, seeretarul de Stat Acheson mersese pind int-acolo, ncit nunase in mod public cd .perimeteul de aplear american au se entindea citre Corea de Sud. Stain actt eu atentediseursul — (valumita spionlorbrtanic)stuiuluitaseeret al Consilahi de ~ secuitate National pe care se baza~ sa autorizat pe ministul sau de exter, Molotov, sf diseute accastchestiune cu Mao ‘edong. Liderl savietc La informat dupa accea pe Kim Ir Sen eb ‘in conformitate eu informafile ce veneau din Statele Unite, Jtiudines predorsinand este una de neamestes*. Kim La asigurat _ pe Stain a ndul sku, eX ,atacul va fi rapid i ef rizboiul va sligat a tei zie“ ‘Una verde" pe care Stalin a dat-o lui Kim Ir Sen flcea parte ino strategie lrg de folosire a oportuntititorivte in Asin de Ext, pe care o discutase cu chinezi in plus, Ia seurt timp dupa sprijniea invaziei Coreei de Sud, a Tneurjat si pe Ho $i Ming si ofensiva Vit Miah” fmpotiva rancezior din Indochina Vistoile de pe ambele fronturi aveau si menting avantul dat de victoria lui Mao din anul precedent. Urmau si compenseze Jmpasusile cu cae se confruntase Uniunea Sovietcd in Europa si contracareze din ee in ce mi sustinut eforturile evidente ale tmerieailor de a adee Japona fn cadrulsistemuluisiu de alante -iltare postblice. Un svantaj apart al acesti strategie cela - ch nu necesita o implicarediesté a sovetilor: nordcoreenii si ‘Viet Minh aveau si preia initativa, acionind sub pretextal nies rior respective lar chineai, ned domici sé confere un ~carctr de legitimate evolu’ prin estigare consimgiméntul tui Stalin, erau mai mult decitdispusi sf asigure sprijn supli- spent, dct gi end arf fost necesars! ‘Asadar, acestea au fost evenimentole care au condus Ja invadaten Coreei de Sud de eitre Coreea de Nord. Ceea ce ms | ancipase Stalin a fost efectl pe cre invaia wrma sit abi asupra _amerieanilor acest atc neastepta a fost aproape la fel de socant pe fit fusese eel de la Pearl Harbor ou noul ani inainie, iar consscinfele sale pentu stategia Washingtonulu av fost cel putin | afl de profunde. Coreea de Sud in sine aveao important seat peau echilibral global al pute, dar fptl ef fasese invaati eu + alta ostentatic ~ peste paralela 38, grani stabiitt de Nafunile + Vide Fron indpendns Viemarhd formation pli cat in 1981 rinant falar aril Comunist ese rae (nse)6) JOHN LEWis GaDpis: Unite ~ parca si afecteze intreaga structurd a seeurtiit colective postbelice, Fusese genul acela de actiune care condusese la colapsul ‘ordinii internationale pe durata anilor 1930, i respectiv la ibucnirea ulterioard a celui de-al Doilea Rézboi Mondial, Trum: niu a mai avut nevoie si stea prea mult pe ginduri: .Nu putem si ddezamagim ONU", lea repetat consilirilor si. Administratie sale i-a luat numnai cdteva ore si decid c& Statele Unite aveau si ‘ind tn apirarea Coreei de Sud si of asta muse va realiza numai pi Prisma proprieiautritai isi sub mandatul Natiunitor Unite ‘Misurile in acest sens au putut fi luate atat de rapid din dou motive. In primul rand datoritl faptului ct existau trupe americane siaionate in'mod avantajs fn apropiere, acupdnd Japonia ~fapt pe care se pare c& Stalin il trecuse eu vederea, In al doilea rind ~ 0 alti seipare din partea lui Stalin -, datoriti faptului ef nici w reprezentant sovietic nu era prezent in Consiliul de Securitate pentcu agi exercita dreptul de veto privitor [a actiunes Natiunilor Unite: acesta fusese retras, eu eteva luni inainte, ca prot cu aprobarea ONU, comunitates internationalé s-2 mobilizat in cfteva zile pentru # contracara aceastd_ noua ameninfare Ia adresa securitalii internationale, 0 reactie tn plus pe care Moscova nu o anticipase. Reactia, in mod eategoric, aproape ca fost somitd esecului ‘rupele amoricane si sud-coreene au fost obligato se retragi cit ‘capltul sud-estic al peninsulei coreene si poate car fi fost obliga 5-0 evacueze de tot, dae nar f intervenit o manevrt militard de ‘exceptie, executati' de comendantul Natiunilor Unite, goneralul MacArthur, care i-a surprins pe nord-coreeni cu 0 debareare de pe mare la Inchon, lingi Seul, la mijlocul lui septembrie. Incurind, avea si blocheze armata nord-coreean sub paralela 38, iar forele sale aveau si Inainteze,aproape fr nici un fel de opozitie, in Coreea de Nord. Socat de aceasta derulare a ‘evenimentelor, Stalin a fost pe punctul de a accepta pierderca izboiului, chiar daci existau sanse ca americanii si ocupe toa Coreea de Nord care se invecina direct cu China si Uniunea otasiin re : ee ea sen is ee ; = ns ao Ge© JOHN LEWIS Gappis, RAZBOIULRECE 63 Sov $e dat omen! pits. Fie c-Si ppeameticani si ne fie ve! Cmee ae ee privire face ve face chinezii. Mao sprijinise invazia Coreei de Sud si chiar inaintea \debarcdri de la Inchon ~ pe care o anticipase gi in legaturd cu care iNavertizase pe Kim Ir Sen si fie pregitit—incepuse si-si deplasez teupele de pe coasta Chinei opusé Taiwanului, ete grata nord reeand. ,N-er trebui si atin incercarea de ai ajuta pe coreeni, | ™ le-s spus consilirilor sila ineeputul li august. ,Trebuie sf le dim ‘9 mand de ajutor trimitind acolo votuntari din randul militarilor nostri." Cum la Washington exista o doz de ingijorae privito Ja posibilitatea interventiei chinezilor, Truman i-a ordonat lu Macarthur si nu ihainteze chiar pnd larul Yalu, care se aflac la pranita sino-corceand. Inte timp, Departamentl de Stat, ereiasar de dictator, cele pe care Ieaveam seas cu acest acezc. In acel moment, J indifeent de tiologa, fascist sau comunsty a aestora. cram aproape deal Yalu, iar asa nsemna ed merge aces. Tn | De ip, problema este cb exist 0 docd ict de totalitarism 1947, Numai o raza ‘de incredere si de sigurant este cea care inabusl acest geniv nefast. : Inj Stalin, 8 rezolvim conflictul seoreeant, adi i eliminm6+ JOHN LEWIS GADDIS ‘Daci inerederea si siguranfa ar dispirea, smu credeti ct -ar teu mult ce si le ia locul Acest avertisment, venit din partes fondatorulu izolari ~ faptul cl inamicul ce urma si fi izoat putes la fel de bine si se afle in mijlocul beneficiarior libertti, cat 1 printre dusnanii sli ~ arta ct de atorpatrunzitoare dovenise fica, ‘in eadrul unui aranjament international postbelie in care se puseser atitea speranfe, Acesta poate fi un motiv pentru care roman 1984 al lui Orwell, atunei cand a peut fn 1949, a devenit instantanew un rium literar” Oricum, viziunes lui Orwell ficea micar © presupunere in legiturd eu modu fn eare avea si arate vitorul,indiferent de edt de sumbna putea sf fie acesta. Kennan se temea, pan Ie inceputul anului 1950, of sar putea 8 nu mai existe nici un viitor. Ints-un. ‘memorandum wltraseeretprogatit pentru administajia Truman, dat jgnorat de clive aceasta, Kennan sublinia ci flosirea forte fusese, din punet de vedere istori, ,un mifloe pentru a atinge wn sop, atu sdecit rdzboivl propriy-zs,.. un seop care cel putin nu nega insusi principiul viet. Altfl stiteau Insf crurile cu bomba atomic’ § cea cu hidrogen ‘Au ajuns cu fntiraiere, trectnd dincolo de frontierele ivilizte’ occidentale, pln Ia conceptcle de rizboi si de tmodilitate de lute care pe vremari le era familie hoardetor tsiatce, Nu pot fn realifate armonizate gi asociate eu un Scop politie anuime direeionat, altul decdt distrygerea de vii in ndurite dugimane, Nu reugese si tind cont de responsabilitatea fundamental a oamenior, uni fal de als chiar de erorle st ‘regeileunora fade ceili. Implied recunoasterea faptul ef ‘ont ni mumai e& poate fi, dar chiar este adesen propiul su ‘busman ~ cel mai rug el sai groazaie LLeota,insista Kennan, era una de tip shakespearian: 1 Atuncen toate se preschimban fort, ‘Aceasta in bun-plae, iar bunul-plac fo poft lapal afltororiunde, RAZBOWULRECE 65 Ce, sprint de bunul-plac $i fort, Js face-o pradi din inteaga lume Apoi se-nghite singur.”* = Inerva, CNN Coli War. Episodul,.Comeades, 1917-1945" 2, alexander Weeh, Rusia t War 1941-1945 (New York E,P. Duton, 1964), . 1045. Doel paving pieesle de vit omenest depres bic i ame- fiers provin din Brn Online. Nunul molar soviet amy lat i ‘Vadim O. Pecan si C. Earl Edtnondson, The Ruin Perspective, fn Ralph B. Levering, Vladimir ©, Pecatnow., Verena Botenhar-Vieve gC irl Edmondson, Debating the Origins of the Cold War: Ameuicon st -assan Perspectives (New York: Rownas & Lisi, 2002), 9.86, 2 Wher F. Kina, The Jager Frain Roosevelt as Warne Statesman (Princeton: Princeton Univesity Press, 1991), pp. 97-99. | 4.Georg F. Kennan, Memoirs: 1925-1050 (Boston: Alane-Litle, Brown, 1967). 295 ‘Pent deta, yea! Alan Block, Hier and Statin: Parle Lives (New ‘Yorke Knap, 1992), 9.464, 6. Pechamov si Edmondson, .The Ruslan Perspective, p 92 1. Geofhiey Roberts, Stalin and Soviet Fouign Policy. Melyyn P. Lees David S. Panter, ed, Origins ofthe Cold War An Inematianal Hisar, 412. (ew York: Routledge, 2005), pp 42-87 thi, pS John Lewis Gaddis, The United States and the Origin ofthe Cold Was, 1845-1947 (New York: Columbia Universy Press, 1972) p 190. 10. Stalin, Beonomie Problems of Socialism inthe USSR (Moscova: Forcign anguages Publishing House, 1982) epods pani in Rober V. Danis, ed, A Doeumentry History of Conmanisn edie rvieuts(Hanovra, New ompsbie: University Press of Nw England, 1988), Il, (72 1 nestor dicted Sain Tote, 18 seri 187, in Levering, tal, Debating the Origins ofthe Cold Wat p 8 "Trt 9 reid, Wiliam Shakespeare, Oper complet. volumul 6 adc de | Leon Levich atu Univers, Buses, (98 ir)6 JOHNLEWIS GADDIS RAZBOWULRECE 67 12. Comentario i Paine se af fn panel su din 1776, Common Sense reprodis patil in Dens Meri gi Thomss G. Peterson, ed Major rep, 200, p. 502, Problems in Americ Forsign Poy. ed. a 6a (New York: Hovghion peat wit, 200513 C | Sala cve loon, Bt, Mision ear, 9 deem 14, 13. Discurstd lui John Quiney Adams, 4 julie, 1821, tn ibid. 1,132, ” an Levering a. ete Oriis ote Cal Wan p35 1 Discs itn Congres 2 ii 1917 nid AB © s.reure ternal deta, vec! Rote Jara, Peeption an IS Rote Dalek, rantin D.Rooreet aad American Frign Policy Migeption in lnratonel Pics (Peon: Pesan Univesty [Baz 1us(hew York Oxford Unersy Pres, 179. p. 7 Bre, 197) 8. v6: Dasa fs neratnal Stoke Assembly, 3 seembse 1882 Fy, Alber Ress ey Mobo Renbr: inside Krein Poti Cones Sant tRoseann, eb The able Pues and Ade of Flin D4 gna with Fe Chav (Chino an R Det, 1599.8. Romcel (New Vr: Rando soe, 4-195), X38. aaa 17. Ro kin Chil A Big ew Yoo: ar, Stu 2nd Gots, FS pew inna spent dsp sete, vert Fema Sid O00 pp. 380-91 Rais, The ian Cs of 196 nd te Org of he Code i 1s Vol Ma, Rusti Rg oh Col Wr Dipl. Wir ond Fer ine lO ote Col Wp. 95-109 Er the Polities of Communism, 1941-1945 (New York: Columbia University! _The Turkish War Scare of 1946", . e aad se Pies of orm 5 tn id pp. 2133, 19, Nikolai Novikov cite sinistral de Extere sovieti, 27 septembee,1946, in 3+ Kenan, Memos: 19251950, pp. 292-299, Sh No eet Aj 3 ena a Deane! eS 22 fri 46, US, Deptine of Roberts Long Telegrams" of 1946, editie revSzuté (Washington: usted _ State, Foveign Relations of the United States [de aici incolo FRUSJ: 1946, ‘States institute of Pence, 1993), pp. 3-4. V1, 699-700; .X'* [George F. Kennan), The Sources of Soviet Conduct", ap Smee FS BE yao, ens cn Pon Ai 25 ul, 31, sine onl So Cac yes Kaa The le 2-68, [P&P 9 Eanes, che sion Peete. 116 au reno Edn Te Rasen Pome 8 {D3 Novo ce minal Eee i epee, 22. W. averell Hariman ql Elie Abel, Special Envoy to Churchill and Stoig ig = t~ Origins of the Cold War: The Novikov, Keanao, and Roberts Long 1941=1946 (New York: Random House, 1975), p- 444. Telegrams” of 1946, pp. 3-16. 23, Pechatnov si Edmondson, .The Russias Perspective", p. 109. 38. Viktor L. Malkov, ,Commentary”, ta ibid, p. 75. 2 nen MN The Rss Cony iy oft Sve Chl Bol, Wn Hy 29-169 New Yo: Neto Tena Octo 15-909 (Combe, sate Har Us . ere eee "| Pate ipo ote esis te Unie Ser: Hy Tra, 1987 25. Tsuyoshi Hasegawa, Racing the Enemy’ Stalin, Truman, and the Surrender of (Washington: Govemnment Printing Office, 1963), pp, 178-179, Fa a eet [4 aan Goi Kee Col Pc Sano Sv al ee ee ee Ci 1585-195 Yr: Oxted Uae 208) 993555, operativmilor David Greenglass~Julius Rosenberygfe 12 Kerman, Memoirs: 1925-1950, p. 326. ey ree et pe isting in Levis Odi, We Noy Know: ReinitgCold War Hy ew ‘Bomb (New York: Simon and Schuster, 1995), pp. 27-198. A treia inoer ee Cristo eed ee ian Sern, Aner Mono, Stan 56. eee a agus of Rabat Opperciner a fc A. Armiogs The View fom Croat Thomas. See Bom ones en saan CMN Cod f Hanoende Winee the Origin of te Cl War Sete User War ep 2 Sper | siya igo Prom 92 pp. 225-28, ‘7-Sinon Sebae Montefiore, Sain: The Court ofthe Red Tear (New York68 JOHN LEWIS GADDIS 46, Nikita S. Hrasiow, Khnaehey Rememfers aducee siete de Stobe “Talbot (New Yok Litle, Brown, 1970), p11 47. ohm Lewis Gai, The Long Peace: Inquires into th History ofthe Cold War ew York; Oxford Univesity Pres, 187), pp 158-159. 4 48, Pectatnov si Bamandson, The Russia Perspective 139. 49 James V. Fast eitre Chan Gurney, 8 devembrie 1947, 1m Water Mili ‘ad The Forest Diaries (New Yor Viking, 1981, p. 350-351 50. Gaddis, The Lang Peace; pp 11-112 51, FPS/9, ,Unted Sates Policy Toward Cin 1948, Vi, 18. 42. tumes Chest, Acheson: The Seeraary of State Who Crested the Modem Works (New York Simon Schuster, 1998), p. 217 13, Chen Jan, Ma's China andthe Cold War (Cape Hill: Univesity of No ‘Carolina Press, 2001, . 50 154, Gaddis, We Now Know, pp 8-66 155, Mare Severson, All Rods Lead 9 Moscow»: The United Stats. Gret ‘Britain andthe Communist Mona, tzi de dctt, Ohio University History Deparment 2000, . 380 56, Gas, We Now Kaow, pp. 66-67. 7. id 9, 3 58, David M.Osbineky, A Conspiracy So Immense: The World of oe MeCaty (New York: Free Press 1983), pp, 10B-10P. 7 59. Gas, The Long Peace, p96 {0 Katheyn Weathers, alin and he Koran Warn Lefer Pst, Origins of the Cold War, pp. 778-275 G1, Gadi, We Now Kaw, pp. 66-70,158-16 (62, Gadel, Th Long Peace, p 97 65, Monitor, Sain p. 608. ‘4 Chen finn, Chinas Rosd to the Korean War: The Making of the ‘Sino-Americas Conftontation New York: Celunbi Uivesty Pres, 1988) p. 143, Vals Shi Guang Zhang, Moo's Military Romanticism: China and {he Korean War1980-1953 (Lawrence: Unversity Press of Kansas, 195) p 35-86 (65, Gaal, We Now Know, pp 79-0. {6 latervin ox locoeent-solnell Carles Busey, Arata SUA, Regiment 23 lnfierie, CNN Cold War, pigoul 3, ,Kores" (67, Zhang, Mao's Miltary Romedcsm,p. 78 a. septembrie 1948, FRUS: RAZBOILLRECE 6 (6.0. Clayton James, The Years of MacArthrs Triumph and Disaster, 1945-1964 (Boston: Houghton Mii 1985), p 536. ‘6. Kenan, Memoirs: 1925-1950, p 319. “7. Michel Shelden, Orvel: The Authorize Biagraphy (New York: Harper- Collis, 1891, p 430 eration Cont! of Atomic Energy" 20 ionsri 1950, 5p Thomas H. Bzold si John Levis Gui, ed, ConsinmentDocunens on American Policy and Strategy, 1945-1950 (New York: Cokumbia University Press, 10978}. p. 380, Fragment est din Trois sf Ces7 CAPITOLUL DOI BARCI ALE MORTII $I BARCI DE SALVARE reesepmerane TRUMAN: Vor lua orice mdsuri vor ‘rede de coving pentru a face fatéprovocitilr miltre, aga cum am culo fntordeaura. ERORTERUL: Printe aceste misuri se va munniea $i bomba atomic? PReseonsTELe TRUMAN! So va numala orice tip de armament de care dispunem... Comandantu miltar de pe ‘cmpul de luptd va avea posibilitatea si aleau armele pe cares le foloseasl aga cunns-aInrplst itera ‘CONFGRINTA DE RESA A RRESEDINTELLT, 30 noiembrie 1950! ‘Armata de Voluntari 2 Poporului Chinez ~ pentru a-i folosi incerea sh pltrundt fnduntru. Strategia [ui Hrusciov de amenintare cu ajutorul rachetelor de re nu dispunea impunen metode de mentinere a acestei situa98 JOHN LEWIS GADDIS RAZBOIULRECE 9 “eu pumnul.. Last sisi bage din now nasul aie? Pe 1 mai | 960. au ficut-o: nisii au doborit uhimul zbor autorizat de isonhower al unui U-2, au capturat pilotul, pe Francis Gary Powers, si au ameniniat ef! vor judeca pentru spiona} resedintele se convinsese c& protinsele rachete de care dispunea ‘firugciov nu existay, dar incepuse in acelagi timp si si se ingrjoreze tn legituré cu vulnerabilitatea avioanelor U-2. Primal "satelit de recunoastere american urma si fie timis pe orbit, iar Eisenhower se astepta ~ n mod firese ~ ca acesta fact inutila ‘existenfa avioanelor U-2. Astel, in momentul in care » fost ml oricum nu mai era util, fasi Hrusciov a ~ ransformat faptl nto situatie de exzt Unnitoarea reuniune la nivel inlt eu Eisenhower urma si aiba oc a Paris in doui siptimni. Hrusciov a veitinsé numa pentru Fa aniila orice posibiltate de discui. Hotirise, chiar inainte dea | pisisi Moscova, ef incidental cu avionul U-2ficeaimposibilé orice cereare de cooperare eu lga administratie Eisenhower. Sunt din cence mai convins cf demmitatea si mandria noastré vor avea de | suforit daca vom participa I discuti ea si cind nu s-ar fi fntémplat = nimic.“ Avea, prin urmare, si-l astepte pe suecesorul lui Eisenhower. Decizia era impulsiva, ini reflectao realitate cud | dupi ce vizuse ealitatea fotografillor Fieute din avionul doborit, ‘dea seama ch stategia sa Potemkin era Din acest moti, e a respinspropunerea lui Eisenhower, la primal somnitfinut la Geneva in 1955, 84 permit Statelor Unite i Uniunii Sovitice sf timita avioane de recunoatere dea toitoriuicelelate tr: arf fot, pls el, ca cum .cinev4 near spiona dormitoaele™, Cea er ta rasciov ea fat Eisenhower aven un plan de rezone pentru aceastt strategic sinsposilor dn ce, cre aves in cond ii ating scope Pe julie 1956, un now avion american de spiona), U2, s fut zhoral inaugural direct deasupra Moscovei gi Leningrad reusind si fac fotografi excelente de lao insltime ce deplsea ei ‘mult aza de atiune a arlrietantiaeiene ga avioanelor de lupt fovetce. In acceai zi, Hruseiowfiseseinvitat a8 srbitreases iva Independente ao receptie in gna Casei Spaso,resedinia Ambesadorului american Ta Moscove: a 8 speciiatnicoda daci a fost clar vizibil in acele fotografi. Zborurile au continuat fa inervale regulate, in umitori pata ani. Rusi, care puteau st deectezeavioaele pe radar, darn fe putas dobor su lui St emith protese slab, nedoind a fac8 publi ncapactatea de 2rsicontola proprialspaiuaetian. American, constieni cl bo. furl vol lege interatonale, mia sps nie mie, mal ‘mindo-se cu informatie prefioese pe care le puteau obine asic. Fotogratlle cute din U-2 au cofirmat rapid numa reds s apacitiit limitate ale Fogetor de bombard so lung de actune. Determinareanamrului ia capaci rachetelor in perico 2 dura cova mei mult, finde racheele insele ~ in cantiale | John F. Kennedy a profiat mit de pe uma acest ue. Se pretinse de Hraciov~nu exist, La sfc ui 1959, inginei st | folosise malt in timpal eampanici din 1960, de presupusa yd tv dispuneau deedt de sase puncte operafionale de fansare = ren enormd ite rachetelecelor dou tr", pe care Eisenhower © facheiclor eu razt longh de actlne, Cum fiecave rachelS avea fF scosese la veal, A recunossteabsenia acstea prea repede ipa nevoie de aproape doulzeci de ore de aimentae cu combu oinerea mandatuli de presedinte arf fst jenant. Au urmat ns, Find In tot acest timp valnerabiléataclti dm parte Bombace | chiar sag, tm sir de probleme cae a fut entem de neplicte dierelor amerieane, aceasta inseraa cf nur otal de orimele tani ale ivi Kennedy la Casa Albi: debarearea esti din ‘care le putea practic lansa Hrugciov era exact de sase.*! Golful Porcilor impotriva Cubei lui Fidel Castro, in aprilie 1961; ‘Ceca ‘ee deinen inst Uniumea Sovieid I acel moment erau | svcesul putt de Uniunea Soviet, in aeeag hn u ansrca primului om pe orbits in jural Pémintlui; © conferingé prost fcondusi la Viena, in iunie, 1a cae Hrigciov sha relnnoitSe eee eT 100 JOHN LEWis GADDIS RAZBOWLRECE 101 ‘ultimatemul privind Beslinul; si, In august, demersul din parte Germeniei de Est al construiii, ri a inkémpina nici un fel de rezistenf, a Zidului Berlinului, Cand Hrusciov a anuniat putin dups ceca cf Uniunea Sovietick va rlua testarea armelor nucleare cu texplozie de 100 de megatone aproape de sapte ori mai mare dec BRAVO -, Kennedy a hott e& se mersese prea departe. Bazindu-se pe dovezi noi, multiple si convingitoare de le sateliii de recunoastere, « spus cH toate masinatiunile lui Hrasciow. ‘hy sunt altceva decat un bluf. A anunfa, pria intermediul un purttor de cuvint, c& inzestrarea Uniunit Sovietice cu rachete si ‘bombe nuclear este departe de aceea a Sttelor Unite: ,Avem fora de a rispunde Ia 0 eventualé lovituré cu © loviturd care poate provoea un dezasiru cel putin la fel de mare ca si cel creat d sovietici in momentul in care ar ataca primi. Prin urmare, suntem ‘convingic8 sovieticii mu vor provoca un conflict nuctear major." “Hrujeiay a renctionat mergind mai departe cu experimentarea mari sale bombe ~ a aritat ci se preocupl, intr-o oarecare masuri, de aspoctal ecologic, reducdnd la jumitate megatonajul ~insd aceasta Ff prezs niviodatd aceasté situatie — avdnd in vedere ed erau doat reprezenta numa © pozitionare termonuclear’ si nimic mai mult, [ cgiva proletari ie Cuba ~ sau cl Fidel Castro gi acolii si rebel nu ‘Dati find conceptia lui Hruseiov, conform citeia superortates Fs potriveau nici pe departe modelului lui Lenin al ,avangarde\* Strategic, chiar si aparenté, poate fi decisiva", a subliniat seritorul f evolusionate disciplinate. Era de ajuns faptal ci, in Cuba, care isa aleatuit biografia, ,avantajul real al americanilor era F comunismul se instaurase spontan, fra ajtor din partea Moscovei, militar, ar intr-un rizboi nuclear situatia avea si fie mult mai tea. ‘Chia strategi lui MeNamaraestimau cd 10 milioane de americeni __aveau sf fic ucisiintr-un astfel de conflict, chiar dacd tnteleerau numa forgle gi bazele mitre sino civil. Apoi, nu existe nici o | sigurani ed stabilirea unorfnte att de precise avea si fe posbil. | Cele mai mult bombe lansate in al Doilea Rizboi Mondial isi ratasri intel, iat sistemele de ghidare le rachetelor ~ tn special ‘de partea sovieticd ~ erau inct primitive. In plus, cele mai multe azz militare din Statele Unite, ea $i din Uniunea Sovietica si Europa, erau situate in orage sau in preajma lor, nu departe de ele Insfirsit, doctrine fir orae a lui MeNamara avea si fametioneze numa dacd si respect ytepulle sn gnte ei ingigioragle, insk asta insemna sil faci pe Hrugciov si gindeascd. ca MeNamara, ceea ce era foarte putin probabil Criza rachetelor din Cuba a confirmat ct de grea avea si fie accasti misiune: una dire Jectile invitate era aceea a incapa- ititit americanilor sia rusilor de a gandi la fl tn acceasi situate. Ceca ce piruse a fi un comportement ,cajonal Ia Moscova e fost _percepat ea un comportamentexteem de rational la Washington, i invers. Daci problema simpli a rafionalititii unor deciait se - Govedise att de dificilé pe timp de pace, eft de usor putes ea fi ‘scordului lui Hrusciov de ag retage armamentul din Cuba, ein vitor au va mei face nici o Tncereare si invadeze insula. asemenea, Kennedy a promis tn taind c& va retrage rachetele eu faz medie de actiune din Turcia, promisiune pe care Hruscioy sperase ‘cio va face la fl de public, Astfel, la mult timp dupi ce Kennedy, Hrugcioy gi chiar gi Uniunea Soviets iesisert din scend, Fidel CCastto, pentru a carui protecte fusesertrimise rachetele inital, era ‘ned in vial, bine sindtos sinc la putere la Havana. ‘ns crizarachetelor din Cuba, int-un sens mai larg, a servit in mare masuri aceluiagiscop ca si psirle arse care cfzuser din cer ppeniri observatorii americani si sovietict ai primelor teste ale bombelor termonueleate, cu zece ani in urmd. Ia convins pe tol cei implicati~ poate cu excoptia lui Casto, care a pretins, chiar la multi ani distant, c& era dispus si piarl Int-o conflagratic rnucleara® ~ e& armele pe care fiecare tari le perfectionase in timpul Réehoiului Rece reprezentau 0 ameninfare mai mare pentru ambele tii decdt erau Statele Unite si Uniunes Sovieticd una f de cealalté. Aceasti succesiune nesiguei de evenimente, consi. Vei oman aa else daspre bombardares resi, Slghterhowe. Five {New York: Delacorte Press 1969). 4. Cif provin di nicola despre Rsbeiu din Crea din Betanica Online. ‘Berard Brod, War in the Atomie Age". fo Brodie, ody The Absoluc ‘Waapon: Atomic Power ad World Oner(New Yok: Harcourt, 1946), pp. at “Tucidie, Rézboiulploponesic, taducereengezh de Rex Wamer (New ‘York: Penguin, 197), p48. Nini mu he mural exact lear ere a mit in boil pelopoesiae, far act etinare Vine do In risa ‘pecan eet sublet, eolgul mes de a Yale, Donald Kagan ile pe ‘nd Pima al Deiles Rzbo! Mondial provin dn Branca Oi Crt von Clausewitz, Or War eg iraducere de Michal Howard Potr Poet Princeton: Prncton Univesity Pres, 1976,. 8. ‘ei Kai Bird si Manin J Sherwin, American Promatious: The Triumph and ‘Tragedy oF Rober Openbeimer (New Vor: Knopf, 2005) pp. 221-222. {nse tn Jura) 16 ile 1945, yi 26 septembrie. 1946, tm Robs H. Fel, ed, OM the Record: The Pate Papers of Hany S. Truman (New ‘Yorke Harpe & Row, 1980), pp $2, 99. CSund si evidentez inant Jui Traman in legit ex ame atomice, rn sri in special §. David Broscows, ,Longing for International Contel, Banking on American Soperioniy: Harry STuman’s Approach to Nuelear Weapons, In Sohn Lewis Gad, Philip H, Codon, Eres R Moy Jonathan Rosenberg, Coit War Statesmen Confort the Bers: Nasr Diplonsey sine 1045 (New York: Osfor University Press, 199), p. 15-38, Dorel at David. Lille, 21 ule 1948, tu The Jourals of David E Lilienthal: The Atomic Energy Yous, 1948-1980 (New York: Harper & Ror, 1964) p. 391. Numi vitmelo dn rbot cv provine din Branca Onin. Petra Somme, vei Joba Keegan, The Face of Bate: A Study of Agincourt, Watree nd dhe Somme (New York: Vikig, 1976), p. 260. Petr bom ‘mamentlesratezce din al Dole Riztoi Mondial, vezi Richard Overy, Why te lis Won (New York Norton, 1956), pp 11-133 Jura lu mes V. Foes, 15 falc 1948, fo Waller Mili, ef, The Foret! Diaries (New Yor: Viking, 1981), ASB. Vlainav M, Zao, Stalin athe Note Age” War Statesmen Conon the Bomb. 54 ural Ii Lien, 9 febyuave 1949, in The Joumals of David E: Lilienthal The Atomic Energy Years. 464 Jornal ui Lillia, 18 mai 1948, iid, p. 342. Vis Zabok, Stalin tnd the Nuclear Age" p52. addiset alo, Coldto JOHN Lewis GADDIS 15. Milowan Djs, Conversions with Stalin, waducore de Miche! B.Petoveh 31 (ew York: Harcourt. Brace & Woe, 1962), p. 13, 2 16, Zubok, Stalin and the Nuclear Age”, p55; Jobn Lewis Gaddis, The Peace: inquiries into the Hlsory of the Cold War (New York: Oxt University Press, 1987), pp. 1-112, Pon costuile precio bo ‘omic sovatie,vexi David Holoway, Sin and te Bomb: The So Union and Atomic Energy, 1939-1956 (New Haven: Yale Universi 1998) pp. 172-196. John Lewis Gaddis, We Now Know: Rethinking Cold War History Ney ‘York: Oxford University Press, 1997, p 91: Zabok, Stalin andthe Nuk Age. p58 Seighei N. Goncenoy, Join W, Lewis s1 Xue Lit, Uncertain Pa ‘Stalin. Mao, and he Korean War (Stanford: Sanford University Press, 1993) 76. Trevi cu Alexander Wert pit in Pan p25 septembrie 1946, Holos, Stalin and the Bomb. 26 Gal provin din Zubok, Stalin and the Nuclear Age" p56, respect Simon Sebag Montefiore, Stalin: The Court ofthe Red Tsar (New Vor Kop, 2008, p. 604 NDC Niele Notebook: Global Nucla Stockpile 1945-2002", Bulletin, ofthe Atomic Siem. 38 (o0¥-de., 7002), 102-103 disonbil il ae sa. hnpvoheballesinorgssvesnkeote ndadnceot hin. ont informa spimenae, veri Gadi, Tho Long Pace. p16 William Steck, Rthikiag the Koen War New Diplomatic nd ili ‘History (Prinseton: Princeton Univesity Press, 2002), p. 124. Vex si Roge: Dingman, Atomic Diplomacy During the Koran. War, Iateraatonsl Secu, 13 Gar, 19888), 50-9. _ ‘ei nis 9 45 Salm eave Mao, 5 unie 1981, Cold War fteratona History Proj (de aie incolo CWIEDP] Bult, #6-7 (iamt, 195/96), $9. Penta deflsraren ‘complet a evenienteor, vex Gadi, We Now Krow pp. 103-110, Informatit detaliate stupen impli) miltare soveie th Rixbeint din Cores pot consulate [a aes xpi koean-wa coms Bird si Sherwin, American Prometheus pp. 416-430; George F. Kennan Meni: 1925-1950 (Boston: Mani-Litle Brown, 1967), pp 471-476. 29.Gaddis, The Long Pesce, p. 113. Veui sl Gaddis, We Now Know pp. 230-232 230, George Cowan gi A. Vis, tat In bid. p24, x 9, 2. 21 2s, 26, 2 2. RAZDOIULRECE Ut andrew P. N. Erdman, weWar No Longer Has Any Logie Whatever: ‘Dwight D. Eiseower andthe Thermorclese Revolution” in Gaddis et al, fd Cold Wa States Contont the Bot, p10, Jonathan Rosenberg, Defer the Bom ed Aer Winston Churchill an the {Us of Fore" n Gado ae, Cold War Sinesnen Conan te Bom, pit 5 36 Jumall vi James C. Hager, 27 fle 1986, ta FRUS: 1952-54. XV, ineshower an the Themvontclear Revaltion, pp. 108-107 113 38 bid p. 109. atonal mes n acest az fst infin pote de etre i Campbell Cai, Destoying the Vile Eisenhower and Themmemacear ‘War New York Colaba Univers Press, 199, in special p. 67-70. ‘lias Taub, Khrusoher: The Min and His Er (New Yok: Norton, 2003) pp 17-178 Nchite 8 Hrusov, Khrsiehey Remenbers: The Last Testament tadoce- ei de Strobe Talbot (Boston Lit, Brown, 1974, p47; lames. ‘light, Brae J Allyn gi David A. Welch, Cobo on the Brink: Caso, the isle Ci st she Soviet Colpse (New York: Patheon 1983) p. 130. Pentre nil Bomburderelr si rachetelor soviet east peiond, ‘ea Stet J. Zaloga, The Kremlin's Moclear Sword: Tho Rise aed Fal oF Rossi's Seatogic Nuclear Fares, 1945-2000 (Washington: Smithsonian Institution, 2002), pp. 22-58 ovr desi, ver! Gai, We Now Know, pp. 234-239; si Serhei Hnsciow, Kirasichey an Khrstchev: An Ise Account ofthe Man ee ie Em ie yi bagucoe de Willam Taubman (Boston: Litle, Brown, 1990). p56, Toxbinan, Khrusichey .407 MeGoorge Bundy, Danger and Survival Choices Abou the Bomb inthe ist ity Yeus (New Vor: Rom House, 1988), . 3) 45. Hope M. Hanson, Driving the Soviets Up the Wal Soviet-Exst Genmon Relations, 1953-1961 (Princeton: Peinceton Universiy Press, 2003), pp. HI-II2: Hrysciov, Kinutchev Remembers: The Last Testament. Sl: Tuubman, Kersey, p. 407; Dean Rust, povesit ui Richd Risk, ‘As Sane (New Yo: Norton, 1980), p27112 JOHN LEWIS Gappis, 447.Cex ai bun claae a eerie i Hrapciow fm Ameria se aft “Taubman, Kinsey, pp. 419-841, 48, Jon Ranlagh, The Ageroy: The Rise and Dale ofthe CVA (New York ‘Simon and Schuster, 1985). pp. (49-159. (New York: Harpe & Row, 1986 pp 121-122 51. Zaloga, The Krenn’: Nacleor Sword pp 49-5. 52. Taubman, Klrasicev.p 448 53. bid 460, ‘54 Locitoa steetrului Apa Roswell ipa, cia in Gad, We Koo, p. 256 58, Taubman, Kirsch, 9.536, 56, Aleksandr Fursenko si Timothy Naf, One Hell of @ Gamble Kirushben, Castro, and Kenedy. 1958-1964 (New York: Noro, 197) 1.171 Vel Tauban, Khrshote, pp 536-537 57. Fusco g Neil, .One Hell ofa Gamble p39 58 Nichia S.Hnuteiot. Khnutchev Remembers traducre sl edie de S “albtt (New York: Bantam, 1971}. 546 59. Teubman, Kinsey. $37 (60. Ver tarseriores converailor tre veteran arias sovstis al xize in Bligh. Aly i Wele, Cub on te Brink: is lames G. Blight i David ‘A. Welch, On the Brink: Americans and Soviet Reeramine the Cuba ‘Mise Cass New York: Mill nd Wang, 1989), 6 Innit Is Kenney’ conser, 22 ostorbe 1962, ta EmestR, May 5 Pili D.Zsitow, ed, The Kennedy Tape: Inside the White Howse during | ‘the Cuban Misile Crisis (Cambie, Massnenast: Harand Univesity Press, 1997), p23 Tavbinan, Kbrushey, 9,552, Bligh, Allyn 8 Welch, Cuba on the Brink p. 259, ‘i, 203, BEER Stockpile, 1945-2002". 104 66. Bligh, Ally s Welch, Cuba on te Brink 9.360, G7. Lawrenee Freedman, The Evolution of Nuclear Suategy (New York St Matas Press, 1983), p 235. 68. i. p. 238, RAZDOIUL RECE (9, CNN Cold War, episod 10, Cubs: 1959-1962" 40, Bead. Danger and Survival, $43-888, ‘Poe di, eat Gad, The Long Peace pp. 195-214 ‘2. Yeon Marl, iff Pi New York: Hareour, 200), 1BCAPITOLUL TREI ORDINE $I ACTIUNI SPONTANE oust nati, inte care nu exist nici un fel de wea ‘are sunt fa Fl de ignorante una Fad do indurile i sentimentele celeste, ca si cum far locui in zone diferte sau ar view pe planets diteie: ‘are sau format prin educa fei, care se hrinese eu slinente difrte, care sunt rindute dup maniere $i -moravur difert i care nu sunt guverate de aeleas lei 1845! In Jocul unei unit sind! maritor puteri~ at politice, edt si evonomice dupa tizboi exist 0 total lipsi de unitate intee Univnea Sovietct 3 stele sale satelite de-o parte, si restul luni, pe de alte. Pe scurt, exist do umf le de ua, CHARLES 6, BOMLEN, 947? © singuri planets, impirtit de superputerite care imparjeau inijloacele de exterminare reciprocé ~ dar care acum Imparteau si ‘un interes legat de supravictuirea uncia fot de cealalt. Pand aici, toate bune. Totus, ce fel de supraviejuire? Cum era viata tn fecare sistem in parte? Cat de mult spatiu ar oxista pentru bundstarea ceconomiet? Penteu dreptatea social? Pent libertatea de a decide116 JOHN LEWIS GADDIS fel de mult si 0 Intrecere, in incercarea de a rispunde acestor “ntrebari. Miza era aproape la fe] de mare ca gi supravieturea: cum | se putea organiza cel mai bine societatea uinand, 4 olndiferent dacd va place sa nu, itoria este de partea noastr* vests. ,0 s8 va ingropam.” Sica petecut tt restulvett expend ‘ceea ce voia sf spund prin asta. Nuvorbise despre rizboiul nuclear, declara Heugsio, ci mai: degrada dospre victoria camunismulu, ‘determina istorc, asupra capitalismului Inte-adevar, era foarte posibil ea Uniunes Sovatct sf fie in urma Vestlu,recunostea el fe 1961. Iasi tn aumai zece ani, ipa locuntelor pentru populate aves sf dispar, bunurile de consum urmau 88 fe din belsug pe. Pistia poputatia putea fi ,asigurath din punct de vedere rmaterial In urmatorézece ani, Uniunea Soviet ,avea 8 ceased ‘ini la un asemenea nivel, inedt prin compare, prineipalee state ‘apitalste aveau s8 rimina cu mult fn urma si sub nivelul 9, ‘Comanismut, forte simpli, reprezenta nou! val al viltonuh ‘Nua fost as. Pind spe 1971, economia Uniunii Sovietce gia starelor sale satlit din Buropa de Estajunsese s& stagneze, Pind spre 1981, standardele devi din interioral URSS se deteriorasra atat de mult inst speranja de viaké erat deotin ~ fenomen Fra precedent int-o socictate industralé avansatl. Pan la sfarstul lui 1991, Uniunea Sovietici insisi, modelul comunismului de pretutindeni incetase si mai existe. ‘Acum este clar e& profetile lui Hruscioy se bazaserd pe ili | esarte gi nu pe o analizl pragmatica,Izbitor este ins faptl cb att «de mali oameni le-au luat in serios in ace! moment ~ gi in niei un az nu erau cu tof comunisti. Lai John F. Kennedy, de exemplu, i sa plrut extrem de intimidantd inerederea lideilor sovietici in propria ideologie, atuncicdind la itt prima data pe Hrusciov, 1961, la reuniunea la nivel inalt de fa Viena. ,M-a batut pe toate planurle*, admitea noul presedinte. Kennedy ,plruse mai degrabi ‘lui nota la scurt timp dup aceea prim-ministulbritanic, Harold RAZBOIULRECE 117 ‘Napoleon (aflat la apogeul cariere sale) compnismul intimida de peste un secol oameni LE.K. nu era singuru: le stat gi statele pe care acest Le conduceau, Motival era ed inspirase ~ i stimise ~ siunea une vieti mai bune. Rizboiul Rece timpuriu a cunoscut spogeu! intimidari si al inspiraiei, Pand la sfarstul Rézboiului Rece, nu mai rimisese aproape nimie de sperat ccomunismului si nimie de care ste tem, Cel mai bun punct de pomire In ciutareatnjelegeri respectulut dobindit de comunism sia anxietifilor pe care lesa provocat era un alt oman, Acesta se numea Sybil, piruse in 1845, iar autorul su, Benjamin Disraeli, aves si ajungi si prim-ministm britanic. Sobttlut stu era Cele dou napiun,ceea ce pentru Disraeli insemna bogati si siracii, care coexistau stingher nto socictate in care 0 ‘evolutie industrial ~ ultima si cea mai mare realizare a Marit Britani de-alungul precedente’ jumititi de secol ~ miea decalaju inte ele. .Capitalistut prosper se plingea un persons, acuraleazi o avereimenss; noi ne seufindim, dia ee Tn ee nai js, mai js dee animale de povard; pentru ct cesta sunt ‘nai bine arnt decdt noi si se acord un interes mai mare. Sie firese si fie as, flindeS, avind fn vedere sistem actual, sunt ‘mult mai de vatoare, $i eu torte astea, ne spun ei interesele Capitals ale Muncit sunt aceteasi> Sybil era un avertisment: anume ed un stat al elrai progres ‘economic depindea de exploatarea unora dintre cetijenii si beneficiulcelorali urma si se confrunte cu probleme. Karl Marx, caren acel moment tra in Anglia, a fost martor i a avertizat ou privire Ia aoelasi fenamen, dar a ficuto prin1 JOHN LEWIS GADDIS RAZBOIULRECE 119 Indifereat de progresel pe care capitals Toa Snregistat fn renuarea brutality industializvi, Primal Rizboi Mondial a arate cl Sci nu invataser cur sé menfnd pacea. in clude unei dezvoltci economice fara precedent sa une interdependente ce 0 insotse,marile puter ale Europe —unele dintre ele avand cele mai progresiste guverniri din lume, din punet de vedere social ~ s-au fruncat th eel mai groazaicrizboi eu care s-aconftuntat vcodati omenites. Cente imense de armament po care le producean {ndustrile acestors au Ficut posit continuarea luptct mult mai tnult dedt era de asteptat, Burghezie, dup cate se pirea acum, is sina propria groapa. ‘Asta, cel putin, # fost argumentul pe cae 1 reliefa Lenin, ta sncepat din exl mai apo, dupa rstunsrea trl Neola al H-lea ia inceputul anului 1917, chiar de pe teritorial Rusiel. Lenin se deosebea de Marx si Engels, in orice caz, prin hotiirea sa de a twece de Ta teore la actiune: lovtua sa de stat din noiembrie = pentru ef asta a fost de fapt rime un exempl izbitor ce ara pd unde poate si meargcineva pentru a schimba curs istorii. (Ot. dupa eum a f spus Lena, inspirindu-se din Marx, ,avangarda constinta a proletaritului poate acceler storia etre finlul siu predeterminat ging. ,Revoltia®bolgevied insemna cd un stat imersese dincolo de incereaten de a salva capitalismul: declarase "zbot capitalism, in mjlooul unui zboi pe care declansasera ‘capital lr dat agteptdile hi Lenin gi ale simpatizanfilor sii eau corect, etiteni ltr stat ~ ei ings inet de eapitalism st afectati de rzboi ~ aveau sé pund in cuvind mana pe putere gi si fad acolag lucru, Motorul reversibil al istorie ogarana ‘Nimeni maa simt mai cla semnificatia acestui moment deca pregedatele Statelor Unite din acel moment, Woodrow Wilson, 4 fngees, asomenca lui Lenin, pind unde pot merge idelle care pteau pune in migcarenafunie: nu impliease el Statele Unite in Feboj in aprilie 1917, fleéad un apel Ia o lume sigur pent emocrate™? Dar dupa cum plinuise Wilson, 9 asemenes lume nu avea sf fe sigur penta evolu poletar, nic vers n-aven Si fle valabil, Aste, s- tezt destul de repede In ipostaza de 0 intermediu! unei tori, si nu al unui roman. Deoarece capitalism istribuie averileinechitabil, declare, isi produce proprii eli ‘Alienarea sociali generaté de inogalittile cconomice nu poate conduce decit la revolutie: ,[Nu} aumai eX burghezia a inventat arme eare vor duce la disparitia sa, dara provocat si apatitia oa ‘menilor care urmeszi si minuiasc acestearme ~ clasa muncitoare ‘modern’ ~ proletaritul. Cei care sap groapa capitalism il vor fnlocui, mai devreme sau mai tirziu, eu comunisml, o metodl mult ‘mai echitabilé de organizare a societitii in care va exista propric tatea in comun asupra mijloacelor de produce Tn care nu vor mai ‘exista extremele create de bogie si sirdcie. Asadar, vor dispaea: resentimentele, cee oe va avea ca efec fericirea si satisfacta rast ‘umane. Comunismul, sustivea colaboratorul Ini Marx, Friedrich Engels, va marca ,ascensiunea omului de la sfera necesititi la sfera liberi’ : ‘Asta nu ora numai 0 profesiune de credint&: Marx si Engels o vveideau gi ca pe o stints. Legitura pe care Marx o stabilise intte | ‘progresul tehnologic, constinta socialé si consecintele revolu- tionare, eredeau ci, rleva motor care propulsa istoria. Acesta cra lupta de elasi — iar daoritafaptului ci industralizarea gi alienarea pe care © producea erauireversibile acest motor nu avea marsarier. ‘Marxismul le-a adus siracilor sporana, bogatilor teama si lisatguverele undeva la mijioe Tate cele doud. A conduce de unul singur ct reprezentast al burgheziei prea si garanteze revolutia, confirmand astel profetia lui Marx; dar fednd asta mumai pentru proletariat insema cf revolutia ui Marx era deja in desfiurare. In cconseeingl, majoritatea liderlor politic’ au evitats& dea un raspuns cla: in Matea Britanie Tui Disraeli, in Germania lui Bismarck sats in fara cea mai rapid industializata dintre toate, Statele Unite, ‘acestia au incereat si mentind captalismul, diminuandu-i strictetex 41 rigurozitatea, Rezultetl a fost o sitatio de bunistare social’, structura de baz a ceea ce exista peste tot, n marea parte a lun industralizate, pind in momentul fn care mai multe dintre tit cele mai reprezentative au intrat in sézboi unele impottivaaltora, th august 1914,129 JOHN LEWIS GADDIS ‘duce doud rézboaie, unul prin intermediul puteri militare impotriva ‘Germanici imperiliste i aligior aceseia si altul, prin intermediul cuvintelor, impotriva bolgeviilor. Discursul celor Paisprezece PPunete al lui Wilson, din ianuarie 1918, singura si cea mat influent eclaratic a vieuneiideologii americane din secolul XX, a fost un. ‘ispuns direct la provocarea ideologicd initista de Lenin. Astfel, in acest moment, a ineeput un rizboi al ideilor ~ o competifie Inte din Primal RSzboi Mondial, a perioadet interbelie, a celui deal Doilea Rizboi Mondial sia clei mai indelungate piri din Rizhoiu eee. In joe se afla problema care impartise cele douk natiuni ale Jui Disraeli: cura s& guvernezi ce! mai bine societtile in curs de industializare astel inet si beneficiezetoatéIumea cae reste fn sinul lor Ht Pozitia lui Lenin era o prelungire a celei a tui Marx: cum : capitalistt provocaseri inechitate si r2boi, nici dreptaten gi nici cea n-ar fi pututtriumfa pant c&nd capitalismul nu era ristumat si inftnt. Marx fusese imprecis eu privire la mogul cum avea si se Tntdmple asta, in schim Lenin asigurase gio demonstrate ferent Partial comunist avea si le arate ealea, aro singurd persoana, aga cum ficuse el in Rusia, avea si condued pertdul. Dietarura proletariatului avea si elibereze proletariatul, Deoarece dugmani revolutiei mu aveau si cedeze vreodsti puterea de bunévoie, | dictatura avea si recurgi la toate metodele disponibile ~ propa- ‘gandi, activititi subversive, supraveghere, chiar teroare ~ pentru a-giatinge obiectivele. Scopurile aveau sii justfice mijloacele. Aceasta avea si fie astfel 0 revolufie autocrat, | nit sii elibereze pe ce de jos, comandlndu-i dela varf. Obiectivul lui Wilson, asemenea celui al lui Distaeli, era de @ reforms capitalismul, si nu de a- distruge. Modalitatea de a face ~ gota, credea el, era cea de imere —care avea si se extindS dea lungul a ceea ce mai imisese -Inftura pe bogati. Wilson, formatori actu | secrete, operafiuni militare conventionale si neconventionale si_| RAZBOIULRECE 121 curgja spontaneitatea: problema ‘apitalismului ers cle lisase oamenilor prea putin liberate pentru tsi ditja proprile vieti. Colaborase cu imperii ce le negasert - cotitenilor droptul de asi alege conducttori. Limitase eficienta pieelor prin protectionism, fixarea pretuilor si ciclui repetate de prosperitate si sircie. Si des ei Wilson era de acord cu Lenin — capitalismul esuase in a impiediea rizboiul, exemplul suprem de negate a liberti, Planul ui Wilson eu privite la lumea postbelicl avea si promoveze autodeterminarea politica, libera- Tizarea economic si formarea unei organizatit internationale de securitate colectivi, vdnd puterea de a garanta ci rivalittile dine raliuni ~ care nu vor dispdtea niciodaté in intregime — vor f reaolvate de aici inainte pe cole pagnici, Accasia avea si fie 0 revolutic democratid siea va deschide calea celor de jos pentru a se elibera ei ing ‘Lenin, urméndu-] pe Marx, sia asumat incompatibilitatea intereselor de clas din cauza fapului e& bogai aveau sii explon= teze intotdeauna pe saci, siracii mu aveau alth sans deedt de a-i duel pe Adam Smith, si-a asumat contrariul: prin urmriea inteeselorindividuale aveau 88 avanseze interesele ururr, erodind asteldiferentele de cls, in timp ce din asta vor benelicia att bogai, eft si siracii, Acestea erau, agadar, solutile fondamental diferite Tati de problema realizisii dreptitit sociale in sinul societtilor industiale moderne. La momentul la ‘ate incepea Rézboiul Rece, Ines nu era clar care din ele avea si domine, Pentru a vedea de ce, webuie urmarta mostenires ‘deologici a lui Lenin si Wilson, ambii morti in 1924, dea lungul umatoarelor dous decent Wilson, fa sfirgital celui de-al Doilea Rizboi Mondial, ar ‘arta ca un idealist fir de succes. Se compromisese att de mult in negocierea acordului din 1919 de la Versailles ~ prin acceptarea tratamentului nemilos a care a fost supusi Germania, prin accep- tarea revendiedtilorteritoriale ale alitilor vitorisi sia perpetutrit ‘usor mascete a colonialismului ~, ineét eu greu mai putea si fie 0 garanfie a autodetermindrii politice si liberalizarii economice.*12 JOHN LEWis GADDIS RAZBOWULRECE 123 Proprii conaionali refezaserd sh se altur cele mai mandre cratic | yenise, dar, cu toate acestea, URSS ajunsese, pant la sflrsitul ‘le sale, Liga Natioilor, care din aceastt cauzi era extrem de | nilor 1930, cel mai puternie stat proletar din lume, Tar fal de afectat Capitlismul rendscuse destul de greu dup rzboi, num tire capitalist, isi mentinuse intreaga productie i prin urmare pentru a se pribusi in 1929, prin declansarea celei mai mari} fnregul grad de angajare, pe durata Marit Depresii. Ascensiunea recesiuni economice globale’ din toate {German naziste a reprezentat in mod sigur o provocareserioasi, ‘utoerate, inte timp, erau in plin evn, la inceput in Hala, sub | dar pactul lui Stalin cu Hitler cgtigase timp gi terior, asteltmcat Benito Mussolini, apoi in Japonia imperialist im cele din urma~ "}- qtunei end a avut loc invazia din 1941, Uniunea Sovietich nu cel mai amenintitor ~ in Germania, acolo unde, fn urma veniti laf numa ed a reusit si supravietuiased, dar ta cele de urmd a si putere pe eale constitutionald in 1933, Adolf Hitler a abolit imediat } — ripostat. Pe misuri ce se apropiasférital uptelor, URSS a ajuns constituta prin care eusises8 facd acest lucr. postora, din ponet de vedere fizie si politi, de a domina Statele Unite si celelalte democratii rimase tn picioare n-ay | jumatate din Europa. Influenta sa ideologici ~ date find aveste ficut nici un efort real pentru a fmpiedica agresiunea japonezi din | doveri a ceea ce putes realiza un sistem autocrat —ar fi putt foarte ia din 1931, san eonfiscarea Ethiopie de cate italeni in. | simplu sB meargi mult mai depare. 1935, sau reinarmarea rapid acoea ce acum era Germania nazisth— ici marxism-leninismul avea, in acel moment, mitioane de proces care, pind 1a sfigitul deceniului, Fieuse din acea fark | sustndtor in Europe. Comunisi spaniol, france, italien si ger- puterea dominanté a eontinentului european, lar céind, ca rezultat mani condusesera ezistentaimpotrva fascismului.1deea revolute: previzibil, a izbuenit al Doilea Rézboi Mondial, americanii si} sociale ~ posibilitetea ca oamenii din pitura de jos si ajunga la un botanic sau gisit ei insigi in postura de a depinde de Uniunea | moment dat la vist avea o putere de atracte lang rsp pn Sovietcla lui Stalin ~ cae si ea colaborase eu Hitler inte 1939 si | si intro tard preeum Polonia, cu lunge sa itor antagonicl fata de 1941 ~ in vederea edstighitrizboiuli. Vietoria a devenit certi. | Rusia.” $i Gindnd cont de devastarea pe care 0 provocese rézboiul, pind tn 1945, dar natura lumit postbelice, au. Anticiparea unei | tmpreun ew privatiunil pe care Te adusese reesiunea economicd de doavinovatir lui Wilson, dat find aceasta situate, ari prut in| diintea riboiulu, nu ea deloe elar dae eapitalsmul democratic cel maj fericit cxz o mare naivitate: dupa cum 0 spusese un | ar fi fost in mfsura si se ridice Ia nivelul misiunit_ de reconstruetic teoretician deschizitor de dromuri in domeniul relatilor | postbeticd— cel putin nu din moment ee cea mai mare democratic international, la inceputulrizboiuli, democrat liberals ce sau | capitalist, Statole Unite, dovedise in trecut o dornt att de mi de ‘ispindit in intreaga lume prin acordul de pace din 1919 au fost. | asi asuma responsablitatea pentru ceea ce se intdmplase dincolo produsul unei tori abstracte, nau avt nici un fel ridicini si aw | de granitle sale. lispirat rapid. Pins in indul amesicaniforexista un elimat de netneredere. Lenin, Ia sfirptul celui de-al Doilea Rizboi Mondial, ar fi | Program New Deal al lui Roosevelt atenuase, dar nu emediase pirut un vizionar realist gi plin de succes. Stalin, suecesorl siu, | problemele economice ale nafiuniischeltuelte din timpul rizbo- ‘dusese 1a bun sfirgit 0 revolutie de la nivel inale in Uniunea | jufui fusesert extrem de mari si nu exista nici o garantie ed, pe SovieticB, la inceput prin colectivizarenagriculturi, mai apoi prin | miisurd ce bugetele federae aveau si revin la normal dupa rizboi, Jansarea unui program de industralizare rapida si, in final, | reeesiunea economic n-avea si inceapa din nov. Puterea guver- prin epurarea necrutitoare a potetialilos rival eali si inchiput ‘uli fasese extnsd spectaculos sub Roosevelt dar vitorul pitelor Revolutia internationalé proletaré la care se asteptase Lenin nu | fibere, al spontaneitii, pn si~ in ochii nemeroslor si eritci ~124 JOHN LEWIS GADDIS, RAZBOWULRECE 125 atitudinii Statelor Unite fatd de sistemul international. In civda faptului of reugiserd si edifice cea mai putemic’ si diversficata ‘economie mondial, americanii manifestaserd in mod remarcabil forte putin interes, pin in 1941, cu privire la modul in care era ‘guvernat resto] lumii, Regimurile represive de erunde din lume, inditeront de citar fi fost de regretabile, nu prea pdreau si afecteze Statele Unite, Pin si implicarea in Primul Razboi Mondial nu reise sf modifice aceastatitudine, dupa cum descoperise Wilson ‘cu mdnire. Ce anume a schimbato, imediat gi irevocabil, 2 fost atacul japonez asupra Pearl Harbor. Evenimentul a spulberat ihuzia ed ‘distanta asigura sigurania: ci nu conta cine si ce conducca de arte a oceanului. Seeuritatea national era acum expusi i, fined vitor agresori, care detineau puterea aeriand gi naval, puteau foarte bine si urmeze exemplul japonezilor, era putin probabil ca problema si dispar prea eurdnd. Agadar, nu prea ‘exista nici o alternativi pentru Statele Unite, in afara asumrit unor responsabiltiti globale. Acestea revendicau cistigarea rzboiului {impotriva Japoniei si Germaniei ~ Hitler declaase rizboi Statelor Unite fa patru ze dupa Pearl Harbor - dar insemnau si planificarea unei lumi postbelice in cate democratia gi captalismul aveau si fie insiguranta In aceastiprivints, Wilson a devenit din nou relevant, cc erau at de multe de invajat din ceea ce mersese anapoda de la sfrgitul Primului REzboi Mondial. In spatele apelului siu de a crea o lume sigurd pentru democratic se insimua si teria ef democratiile mi incep rizboaie. Anii dint rEzboaie plreau si confirme aceastd sertiune, dar eae era eauza pentru care anumite nafiuniincetau s& ‘i Japonia avuseser edndva regimuri parlamentare, ins erizele economice ale anilor 1920 1 1930 le disereditaserd. Aceste state, eit gi din picate multe altele, mbritisasers.soluyile autocrate, care conduseserd ulterior la fagresiune militar. Dect eapitalismul nu generase numai inegalitate social, aga cum prezisese Marx. Prin acest tip de rationament, produsese si dowd rizboaie mondiale. Urménd acest rationament, chiara fbertti era foarte incert, In general, ne bucurdim de ms multi libertae si mai putind egalitale decit Rusia, seria-un observator in 1943. In Rusia existi mai pulind libertate si mi ‘multi egalitale, Duct democratia ar tebui s fe defini in primal rind in termenit bert sau ai egalitii, atone devine sursa une dezbaterinestirite 4 Comentariul er fi putu si vind din partea bine intetionatul, dar si ignorantului vice-presedinte al lui Roosevelt din acea perioad, Henry A. Wallace, care Intotdeauna avusese probleme tn {se hott asupra unor asemenea chestuni. De fapt, autora! su era un teolog cu picioarele pe pimny, Reinhold Niebuhr, amintt acum pentru neclintta sa rezistenti fat de comunism, pe durata Rézboiului Rece. Simplul fapt ci Niebuinr putea’ si-si pund problema, fn timpul celui de-al Doilea Rézboi Mondial care dintre cele dout atcbute, libertatea sau egalitatea trebuia si defineascd in principal democrati, ilustreazi cét se poate de bine viziunea sumbria lui Wilson, aga cum parea ea in acel moment. ’ my Raizboiul Rece a schimbat cu total starea de fopt gi, prin urmare, | Wilson este amintt in zilele noastre ca un realist profetic, Im timp ce statuile lui Lenin zac in mormanele de guno: de pe Intinsul ‘ntregiifosti lumi comuniste, Asemenca rzboiului nuclear ce nu a avut loc niciodatd, reinvieren si triumful decisiv al eapitalisrmului democratic an reprezentat o evolutie surprinzitoare, pe care, din ‘cauza sciziunii ideologice din 1945, putine persoane din fiecere tabirt ar fi putut si o prevadi. Circumstantele din timpul primei Jumititi a secolului XX asiguraseri tlria fizied i autortatea politick fata de dictaturi. De ce a trebuit ca a dova jumitate si fie diferiei? Motivele au avut mai putin de-a face eu vreo schimbare fundamentald a mijloacelor de producti, aga eum ar ft putut si ‘argumenteze un istorie marxist, deedt eu 0 schimbare izbitoare a126 JOHN LEWis GaDoIs, RAZBOIULRECE 127 _ssigute $i apore pacea,peecum si rfucerea si reconstruct. Apo pera el, avea si exist oe gi pentru democratic sain fost Friis aba Uniunea Sovietica printre membsi | fondatori ai Nafimilor Unite: dreptol ée veto din Consilial de Securtale avea si fack din aceast organizatie numai ceea ce juvingitorii din timpuleSzboiului doeau si fie. Fondul si Bance, | ns, reprezentau o cu totulalté problems. indaté ce a intoles c& scopulacestoa era aela de a salva capitalismul si nu, dupe cam " crezuse el initial, de a asiguea steuturle prin care Uniunea SovietcA si beneficieze de asistenti de reconstruetie din partea | siatelor Unite! -, Stalin n-a mai doit sib de-a face eu ele | Aceast decizic, mpreund eu hotrirea sa din ce fn ce mai evident dea impune regirusi autoerate fa Europa de Es, inserna ct ofertl Jui Rooseveht de a acoperi pripasta dntre Wilson si Lenin esuase jn mod clae. Dar eel putin viiunea lui Wilson fusese evigorat: ‘cum si-l previt pe al treilea? Raspunsul pirea evident pentey _adininistrayia Roosevelt: uema 84 ckideasea o ordine international, Jn care capitalismul si fie la adipost fata de proprile tending autodistractive; in eare oamenii sf fie in sigurantt fai de ingchitiile produse de acestea si fat de tentatile de a evada din stinul democratiflor; tn care natiunile si fie fn siguranté fai ‘agresiunea spre care plreau cd se indreapttreginvutile atocrate. lume in haos economic", avertiza secretarul de Stat Cordell Hull 1944, .va fi pentru totdecuna un teren propice al nenorocirior rizboiulu"!? Roosevelt si consilierii sli, desi cu greu ar fi adm acest luc, se inspira la fel de rau din critica marxist-leninist capitalismlu, ea si din cea a Ini Wilson. In eazul acesta, unde situa Stalin? Roosevelt, dintotdeauna pragmatic, tratese cu bundvoints Uniunea Sovietied, ea pe un aliat pe durata rizboiulu: .Nu pot si suffireomunismal si ici tu 1 spunen el unui prieten, ,dar pent ‘rece pontea, mi voi face frate cu dracul. fnelegea Ia fe de bit ca oricine c8, de indati ce victoria ar fi fost objinut, cooperarea ‘Moscova ar putea sf inceteze, dar dorea ca responsabiitaes pent ‘aceasti deve si apartind Moscovei, nu Washington. ina scop, i-1 ofetit URSS statutul de membra in tei noi organiza internationale, la baza edroragi-a propus $i pund Tntregul sprijin al ‘Statelor Unite: Fondul Monetar International, Banca Mond Natiunle Unit. TImpreund, aceste institu erau menite si reduct posibilitatea recesiunilor cconomice viitoare prin sedderea barierelor taifa stabilizarea_monedclor nationale si coordonarea planificdil guvernamentale cu mersul pietelor, asigurand in acelasi timp rijloacele prin care comuniatea international avea sii intréneze, iar dacd era necesar, chiar s+ inftingd pe viltori apresori, Frau astfel reunite dou prineipi éin programul lui Wilson: iberalizarea ‘economicd si securtatea colectiv, Cea doa trea, autodeterminar politica, trebuia 88 mai astepte, credea Roosevelt, eet putin pentr cele natiuni si popoare care cdzuser, ori era probabil si ead, sub spine soviet, Important era si se cistige rizboiuly si Stalin La gnu pe primal i Mescove pe 9februare 1946, prin cl evenit la problemele de baz. enuatat din nau imputarea pe “care Marx o adress capitalismul pentru distbuireainegald a | bogie. A reiteratteora Tui Lenin conform cérea, dreptrezltat, er posibilé inceperea unui rbot intr capitalist. De aici a tas _concluzia i pacea s-r putea instura numai ate cénd eomu- ism ar triumfa peste tot in lume. A reliefat fptul ed industri lizarea Uniuni Sovietice pnd l cel de-al Doilea Rézboi Mondial fi permisese sa invingd in acest conflict, n-a mai spusnimie despre _ asistntaprimité din para Statlor Unite sia Mati Brian. cele jm urm a fBcut ape! la sacrifi la fel mari din patea poporuhui sovietic, entra refacerea in urma pagubelor produse in urma titimuhitriboi si pent pregititea uemétoruli rizboi, pe care F contradict capitalism aveau in mod sigue sil proveace.™12 JOHNLEWIs GADDIS, ‘Winston Churchill care-s plrdsise de curdnd postal finut dde-al doilea discurs in cadrul neasteptatei intelegeri de la Fulton, Missouri, pe 5 martie, avindu-talituri pe presedintele Truman. silyl siu caracteristc, neobisnuit de cadentt, fost prim-minis vertizat De a Stetn, din Marea Baltic, pint la Trieste, n Marea Acritia, 1 coborito cortni defer de-alungut continentuli Tn sptele acest iii se afl toate eapitalle statlorstvech in Europa Cental si de Est... [Toate] aceste erage faimoase si populatile pe care le adipostese... sunt supuse, Into form alta, nu nisi influontei sovietce, cist unui contol tt mai mare din partes Moscovei si-au dorit,beneticilerizboiului si expansiunea nedefinitd a puter 51 doctrnelor acestora‘. Numai puterea gi forts solidartaii lear separ sau sovaie s-g fac datoria si dacd toi acest ani extrem de immportani sunt sats se ioseasd, atu nt adevir catatota. ar pute sine copleseascs pe tof"! . Tasusi Truman aint est deal sella discus, un an ma tiziu, | pe 12 manic 1947, prin eae solicita Congresululajtor pent Grecia si Turcia gi enuna Doctrina Truman, co impliea angaja- imental americanilor in spijiniea victimelor agresiunit. 31 ‘oxic in toa umes. Justficarea sa ideologit pentru aeeste tnfsuci ert una de tip wilsonian: lumen era fmpité acum inte, «dou modu de vial si nu fn comune versus capitalists iin democraie versus autoritarism, distneie cari permitea si fac legitura tne aceasté nouf implieare american Tn. afaceile eropene si cele es 0 precedaser, din 1917s 1941. Decizia sa de a actiona astel a fost deliberat:fsese necesar s arate lumii avea duet aminte ulterior unul din asisteni) care scrseserd = giscursul lui Trams = deciailor, lua In acelasi timp, de ~ zilelor noastre RAZBOIULRECE 129, 6H aver ceva pozitv si atractiv de oferit, nu ‘numa simpla aitudine anticomunist#™”, ‘Acesta a devenit obiectivul Planului Marshall, dar si al pe reabilitares Germaniei si 8 Japoniei ocupate. Toate au fost ncercdri ficute fn stlul lu - Disraeli, pe care Wilson gi Roosevelt le-ar fi aplaudat, de a salva isl side aasigura democratia, in nite circumstante att de repromititoare, in care allemativele autoritariste ~ in ciuda pericolelor evidente la adresa libertitii umane ~ ar fi putu att de upor si se impund. Ideea nu era de a eticheta ,drept comunist pe orice folosea Timbajul lui Marx si Lenin, comenta consierul Iu Marshall, Charles E. Bohlen, ,cici exist o parte foarte consistent din teoria marxist.. care nu reflect Tn nei un sens vreun erez din tecoria comunisti sau vreo implicare a organizafilor comuniste ale ‘Trebuia mai degrabi sf creeze o alternativl Ta comunism in ceadrul democtatei si capitalismului, care si inlature dispetarea economia si sociald ce fi impinsese fn primul rdnd pe oameni in fbratele comunismului. Asta se putuse fntimpla numai din cauza faplului c& Statele Unite, dup al Doilea Rizbot Mondial, isi _asumasetlresponsabiliit pe timp de pace dincolo de emisfera lor. Provocates initia de Stalin contrbuise la aceasta Pripastia este de neteeut", recunostea unul dintre personajele Ini Disraeli fn Sybil, ,absolut de netrecut:"”” Un seco! mai tarziu, peipastia dintre bogati si siraci ~ dintre cei putini care trian indestulat si cei multi, care nu ~ cdpatese o semiticatie geopoliticd alobald, cu doud viziuni rivate legate de modaltatea Tn care aceasta putea fi estompati, Dupa cum seria Bohlen, n vara anului 1947, ‘pe Scurt, exist doud lumi in toe de una v Ambele ideologii ce defineau aceste lumi erau gindite si ofere Ssperani:dsta este motivul pentra care cineva ar fi ales-o pe una din“SUA si wate eter! SUA si URSS iste ALIANTE SI BAZE, idem ics “nceputul aloe 1970 © tomer sat min ns : APGANISTAN was b “Grecia * a 7 taal Ufa ‘unanan pean: oe vepenae vem ae Ao sim ‘ate men an ER rasta we) Jo Nec a Be) (cs Monooun ea rot a a mange tH ‘son Ukatone 5 SORT Ei om A pi. 3 Se siete) ee een MicaoneziA SUA penis 5" seo a ara ya : SS : - ee vows i152 JOHN LEWIS GADDIS cle, Totujy una din ele ajunsese 38 depind, pentru a functona, de | instaurea ici. Cealeltd ny avea nevoie si aceasté diferent consté asimetia ideologied fundamental’ Rizboiului Rece : 'Na fusese nictodatclareAt de mult intentionase Lenin s8-si extindS ditatera proletariatuli. In mod sigur, vizuse scopuri revolute ca find suze perfecto pont mijloacele sale, inclusiv folosiea teori2" Ar fi favorizat el isi concentrarea inet autor in mainte woul singu individ, care avea so psteze prin faruncatea in fnchisoare, exilarea sau executarcaoricrei persoane ‘ace a pus sub semnol treba sau despre care el credea chat ‘utes si pund sub sommulintebéri ~ acest proces? Indierent de ‘ceca cea fi fcut Lenin, asta este ceea ce a fut Sain nd Ia ficial anilor 1930, agent si_arestaserd sau cmoréseriveeo 63 000 de oponenti si cleetvizri. Pand in 1932, eportasers peste 1,2 milioane de colaci~termenulflosit de Stalin, pentrs rani ,fsidrit* ~ in regiunile tndepirtate gi izolate din fadrul URSS, Pénd fo 1934, cel putin $ milioane de uerainent ‘nurisert de foame, Dupi aceea, Stalin a inceput si epureze oficialtile din parti si dela conducere, éucnd In intemnarea altor 3,6 rmilioane de_persoane gi executarea, mumsi ite 1937-1938, a aproape 700 000, Prine acest eau inelusi si mul ine asocatit ivi Lenin care mai supraviewiseri: cea mai proeminenta exceptie & constiut-o Leon Trotk, ulterior urmiit pind-n pinzelealbe de Stalin gi uci in Meni, tn 1940. Pind la ‘momenta respect estimase un isto dictatuastalnist eurmase sau distusese viele a 10 seu 11 milioane e eaten soviet toate in scopul de ase mentine la putre2? Jnveage dimensiune a aceste ragedii nu putea cunosutl a. sfirgtl rScboiului: Stalin si cenzuraseproprul recensimant din 1997, cae ar fi patu si dezvalue 0 mare parte din starea de fap, szestindui tofifunctonari dela véef si impusedndici pe mui inte 6.2 Era suficient ins, pentru a induce team gi speran mintes europenilr, pe masuri ce agteptau eliberares de sub ‘opresiunen nazst din parte unui stata cr itoreparea la fel de RAZBOIULRECE 133, sumbri. Comportamental Armatei Rosi, pe misuri coi eroia dium, pria pts, prin interioul Germanic, imensificase acest fnxietli: armatele dau arareori dovadd de blindore tn ocuparea feritoriului unui inamic fafrint, dar aug fuseserd extrem de siti si cru in afr si pridacinile flcute, in atacurie fizice ‘olente si volwile ta mast Se pea c¥ acea clturd a brutlitiit din cadrul URSS crease o alta dncolo de grantee sale fne-un fe, asta ere de ineles: nema Fuseserd si mai brtali in cocuparea Uniunii Sovietice pe dura rizboiului, Acum tnsi, bicctival lui Stalin nu era numai rizbunarea. Spera si rispin- dexscd marxism-leninismal peo suprafai cit mai mare a Burope. In orice caz, tin ef n-ar fi putut si focd asta numa prin folosirea fonei i cultivaren groazei, metode la care recusese cu atta cruzime in propria jad. Comunisté din Polonia, Cehostovacia, Ungoria, Romania, Bulgavia si, dupé 1949, Germania de Est avean si guverneze nist state independents de oh lumi Stalin putea ‘mod cert sii contoleze ~ cu Tito $i iugosivit reprezznting xospfa care confirma regula ~ elci majoriatea comunigtilor din tacen perioadi exeeutau ordinele Moscovei. Dar nu puter si foloseaed o mang defer, de tami ca nu cunva revoluia si apark ca una ce necesita continuarearepresuni. Asada, pentru comunist 1a important si eistige sprijin popular, .Cu o propagancli pe snsuri go atitudine adecvats, ji spunea Stalin idraluicomunist, polonez Wladyslaw Gomulka in 1945, ,poti céstiga un numdr considerabil de vor acid marele conducdtor de la Kremlin credea asta. despre polonez,dinte toate uate, atuncin-ar fi pirat nerezonabil pentes ‘lea ait germanii, cit si ceil europeni care au dinealo de era sa de influent politi si militar fe dispusi sti spsijine pe comunstit local, fc prin alegerea acestora in funti, fe prin ineluderea lor in coaliile de guverare. Asta ar fi fost de preferat confruntiri directs cu americans britanci; mai mult, dupi cum sugerasedoctina leninist, capitalist aveau si se coafrante ins et estal de curind2 Dictatura proletars, dacdavea i se wlspin- deasd in acestereguni, nu putea so feed prin mijloaele eu cae1M JOHN LEWIS GaDpis, ritateaeuropenilor occidentali tebuiau si 0 aleggd de bund voie. Steategia lui Stalin avea o logic sigur, cu exceptia unui singur aspect. Pretindes eX Incetase si fle ceea ce fusese: un tiran care venise la putere si rimésese acolo prin teroarea instauraté. In ‘momentul in care au apdrut cele mai fine aluzii de independents tn_ rindulstatelor esteuropene saelit~ cum a fost end cei au vrut sh obfind permisiunea de a participa la Planul Marshall ~ s-a. 7 ost Inlocuiti la putere, au fost supusi unor iacercéti extrem de dlificile, de obicsi au fost fatemnitai si, in mumeroase eazuri, au fost in mod sigue ar f fEcut acelapi Iueru si cu Tito, dacd Tugostavia n-ar fi fost dineolo de sfera sa de influent. Conform une estima, un milion de comunisti est-europeni au fost epurati, Snt-un fol sa all, intre 1949 si 1953.” In mare parte acelag luera sa Tntdmplat si fn URSS: ulimit ani ai tui Stalin au fost marturia unui cere mai extins a niciodati al arestrilor, proceselon, cexecufilor, iar acolo unde acestea nu erau user de justificat, al punerii la cale a diferitelor -accidente™. in momentul mort sale, Inchisorile sovitice erau mai pline dec fusesera vreodaté.™ SA facom clascle conducitoare si tremure la gindul unei evolutii comuniste", proclamase Marx tn 1848, ,Proletari n-au nine de pierdut in afar de lanturilece-isubjugi.*=? Ins un secal ‘mai treiu, proetarii care ined nu cizuserd sub dictatura lui Stal wveau toate motivele si tremure din eauza lanfurilor cu eae. 1conjurase pe coi care avuseser deja acest ghinion. Nu era o pura ximplare cf Fratole cel Mare (Big Brother) al lui Orwell avea o musta ca a lui Stal v ‘act lanturileerau necesare pentew a-i controls pe proletarit Ii Stalin, atunciastzi este greu de Ineles cum ar fi putut vreodat un RAZBOIULRECE 135 ssemenea aranjament sisi attagi sprijin de pretutindeni Privatiunile duc la disperare si, oricum, cind trebuie si optez intre foamete si represiune, nu este intotdeaune usor de ales. Pentru afi fncununatd de succes ca altemativ,ideologia americand nu putea sii se justice pur si simpln prin suprimarea liberi instaurate de comunism, Trebuia sé se asigure cA, int-adevar, captalismal putea so sustng Nea existat niciodatd weun plan pregitit ta preslabit a ‘Washington, penteu a realiza acest deziderat. in schimb, existau obiective incompatibile Ia sfarstul celui de-al Doilea Razboi ‘Mondial: pedepsirea inamicilor infranti, cooperarea cu Uniunea Sovieticd, reinvierea democratiei si a capitalismului, intrirea [Natiunilor Unite, Curind avea si devind clar cd nu toate acestea rau posible inainte sé abi loc realinierea gi ierathizarea priortifilor. Pénd la sfirgitul anului 1947, acest leu se intim= plase, asa inedt noul abjectv, cel mai bine pronuntat de Kennan, ‘cur planificaoral la cel mai Inalt nivel al politcilor lui Marshall, ‘urma 5 fie tinerea la adipost a facilititilor industrial-militare ale fostilor adverssri — in principal cele ale Germaniet de Vest si Japoniei ~ pentru a nu efdea sub controlul aetualulu gi vitorulai adversar, URS.” Dezideratul putea fi reslizat prin distrugerea a cees ce mai rimisese din acele faciitti, fant ce-ar fi dus la tnfometarea ‘germanilor si a japonezilor, concomitent cu. tmpiedicarea Fevigoririi economice a alitilor americani din apropiere. Ar mai fi putut fi realizat prin refacorea colatillor si mai apoi prin colaborarea eu regimutile autocrate german gi japonez, isi asta ar fi compromis telurle si idealurile pentru care avusese loc daboiul. Astfel e8 smericanit au recurs In 0a teia solute. Aveas sl reinvie economia germand si pe cea japonezi, asigurind astfel viitoral capitalismului atat in regiunile acelea, edt si in cele inconjucitoare, De asemenea, aveau si-i transforme in democrat pe germani si pe japonezi Strategia era ambitioasi, chiar indrizneati, ilr-o asemenea ‘misura, neat daci ae fi fost enunjat in public, alaturi de Doctrina136 JOHN LEWIS GADDIS “Truman si de Plana Mahal, arf fost extrem do gren~dack ma chiar imposiil ~ de pus tn practic, Pe timpul edt Germania Saponiaavaseser cu adevara isteme pariamentare, iain dea ceda in fafa dictaturfor din anii 1930, cultura democratct mu prinsese nciodatt ridin’ in aceste tits acest era unul din fhotivele pentru care sucombasert ait de upor. Acele dicttur faseser asm ce insee dseredtte de ffringerea fo zbo. Asta Je-a dat ametieanilor posibilitates uni now ineeptt, 3 tum tecutl, ir, prin intermedia ceupatilor mitre, man Tiberi, Aw reactionat in acelagi mod fn care o Rcuse si Stalin incerend si se bazeze, peste otare, pe cee ce funetionsseacas, in propria fr fara. Cam intitle interme ale Sttelor Unite ni i ar fi puta mai dferite de cele ale Uniunii Sovetce, shietvele americanilor in derularea ocupatii a fost ee afl de putin similar olul guverari, dup cum il peroepeau ei, ea cel de a fucilt instaurarea ibertai. Asta ar Fi putt presupune regula zara economic, ins nieiodatl, cum se intrmplase in Univnea Sovietict, entalizara ei sub toate aspectele. Oameni ined se trai putea bizai pe éreptul asupra propriti, pieele putea Conta pe alocares resuselr, dp cum se putea eoata pe fale Teaulatele objinute aveau 38 satisfacd ineresele tutor, conus nama pin onsens eile, administrate inmod impartial, aveaw a sigue neparinira si obietivitateas ie 0 prest liberi aver i asigure wanspareni, deci responsa- biltate. Baza fundamental a guverniit avea s fie speranta, nu fica. Niet una dinte aceste conti na existase in eal URSS fal slater sae satlit sau al tertorilor ocupatepe ere Heaven in adivitrare In orice caz, toate acstes aveau sf inserne putin in lpsa performante. ar ait intervene Panu! Marsal sea era de @ da {Nant economsiloreuropene ~ si, simian, economic Jeponiei Pinto infcie substatialé de ajotoare americane, dar imp indo pe benefiiar’ ncd dels inceput in stailrea dali in fare aven si fie folsite Sngura cain era ca cles conlucreze, RAZBOIULRECE 137 astfel incit vechile antagonisme si pleased in fala noilor peticole, Scopul era acela de a reinstaura inerederea in forjele proprli, prosperitatea si pacea social prin mifloace democratice: ‘dea aritac¥, desi puteau si existe dout lami ideologice separate, in eadrul lumi capitalise nu incdpea ideea de natiuni separate ale iduse nagtere in primul rind marxismului. $i nici nu trebuiau si existe acele rizboaie ttre capitalist, asupra clrora Lenin insistase &8 era imperios necesar si se produca ‘Numai Statele Unite aveau resursele economice ~ si probabil si naivitatea ~ si incerce gi si-gi asume aceasti sarcind. Uniunea Sovieticd mu se fa in postura de a intra in competite: de aceea, Stalin renctionase prin stringerea drastick a gurubului tn acele prt ale Europei pe care le putea controls. Americanii aveau un alt avantaj asupra ruyilor, care oricum n-avea de-a face cu capacititile lor de ordin material: era vorba de increderea lor pragmatici tn spontancitae, Indiferent de rédacinile sale fico se trigea din economiile de piati sau din politica democratic, fle pur gi simplu din cultura nafionali ~, ei n-au acceptat niciodatt ideee ci tnjelepciunea, sau chiar simul practic er putea fi gisite rumai la var, Etau nelngiduitori cu notiunea de ierarhie, centuziasmari fai de cea de flexibilitate gi profund nefnerezitor: fn nofiunea conform cireia teoria ar tebui si conditioneze practica si nu invers. ‘Asadar, cdnd autorititile militare americane din Germania gi Japonia g-au teseris propriile directive pentru ca fortele de ‘ocupatic ale acestor tri si se acomodeze cu realittile cu eare se confruntau, asta nu ia deranjat fm mod nejustifieat pe Truman gi pe cconsilisi sii. Deficientele unui model de tip universal valabil™ ni ‘rebuiau explicate. $i ea niste capitalisti tnvergunagi ce se presupunea ed erau, oficial de la Washington nu trebuiau nici st dobiectoze la ideea de conlucrare eu Socalistit europent pentru ai izola pe comunisti europeni. Rezultstele erau mult mat importante deckt consecventa ideslogict. Jar atunci cind numerosi beneficiari ai ajutorului acordat prin Planul Marshall au atras atenjia cf