Sergentul american Cristopher Van Goethem a fost găsit nevinovat pentru

acuzaţia de omor prin neglijenţă. Şocantă nu este atât decizia curţii americane, cât
motivul care a stat la baza acesteia. Avocatul sergentului american a reuşit să convingă
juriul că acuzarea nu a demonstrat cu probe că Teo Peter se afla în taxiul lovit de maşina
Ambasadei.

Avocaţii lui Cristopher VanGoethem au demonstrat că Teo Peter nu a murit în urma

accidentului, ci din alte cauze. Astfel, în pledoaria finală, avocaţii au arătat că acuzarea
nu a reuşit să demonstreze că Teo Peter se afla în taxiul lovit de maşina condusă de
Cristopher VanGoethem, având în sprijinul lor şi faptul că ofiţerul român de poliţie,
pompierul de la descarcerare şi şoferul ambulanţei, care au venit la locul accidentului, nu
au fost citaţi ca martori.
În total, împotriva lui Van Goethem au fost formulate patru capete de acuzare.
Sentinţa urmează să fie pronunţată în următoarele ore. Cristopher VanGoethem riscă 10
ani de închisoare, câte 5 pentru fiecare cap de acuzare la care a fost găsit vinovat, şi, de
asemenea, degradarea la nivel de soldat.
Potrivit purtătorului de cuvânt al bazei Quantico, Sean Wright, unde a avut loc
procesul, "sergentul VanGoethem a fost găsit vinovat pentru acuzaţia de fals în declaraţii
oficiale, articolul 107, şi de obstrucţionarea justiţiei, articolul 134. A fost găsit nevinovat
de omor prin imprudenţă, articolul 134, şi adulter, tot articolul 134." Wright a precizat că
verdictul este final şi nu se poate face recurs.
Fratele lui Teo Peter, Dorin, este dezamăgit de sentinţa Curţii marţiale, dar, pe
de altă parte, spune că verdictul magistraţilor americani nu-l miră. "S-a greşit practic la
acuzare, este un viciu al acuzării, care pare că nu şi-a făcut bine treaba. Lucru de care a
profitat din plin apărarea, apărare bazată pe nişte aberaţii stupide, imbecile. Cred că
autorităţile trebuie să ia atitudine, să lămurească cum s-a putut întâmpla aşa ceva", a
declarat Dorin Peter.
La 4 decembrie 2004, puşcaşul american Christopher VanGoethem se
întorcea la locuinţa sa din Bucureşti, când a intrat cu maşina într-o intersecţie şi s-a
ciocnit cu un taxi în care se afla Teo Peter. În urma impactului, Peter a murit, iar
taximetristul a fost rănit.
VanGoethem a fost trimis în faţa Curţii Marţiale, riscând o pedeapsă totală
de până la 14 ani de închisoare. Verdictul nevinovat pentru acuzaţiile de omor din culpă
şi adulter a fost dat după ce, în penultima zi de audieri, cei şapte membri ai juriului au
respins cererea avocaţilor apărării de a renunţa la aceste capete de acuzare.

Faptele au aratat contrariul...

Subiectul acestui comentariu este legat de  TEO PETER fostul basist al formatie
COMPACT, un bun prieten un demn om cu un caracter deosebit apoi un foarte bun
instrumentist.

Pe Teo l-am cunoscut cu multi ani in urma pe cind  eram in formatia IRIS unde
am fost membru activ intre '81 – '82 si 84-86.  apoi in VOLTAJ SI INCOGNITO (trupe
al caror fondator am fost) sau Compania de Sunet a lui Vali Sterina.

Recent ziarele din tara au (re)inceput sa comenteze cele intimplate in 2004 cind
din cauza unui nefericit accident de masina Teo Peter a decedat. Aceste ziare doresc
foarte subiectiv omitind faptele sa induca din nou in eroare justitia americana care nu si-
ar fi facut datoria. Un soldat american a fost implicat in acest tragic accident. Categoric
ca au fost in decursul timpului si ziaristi onesti care au judecat echidistant bazat pe
probele gasite de catre cei din justitia americana dar si de cei din tara.

Deci  implicat in acest accident a fost si un puscas american care lucra la

Ambasada Americana pe nume Cristopher  VanGoethem. Revista Americana "STARS
and STRIPES" specializata deja in prezentarea acestui caz pe care, pe buna dreptate, il
numeste la un moment dat, "politico-sensibil". Cristopher VanGeothem , in virsta de 32
de ani, este fostul comandant din cadrul Detasamentului de securitate al puscasilor marini
de pe linga ambasada SUA la Bucuresti.

Iata filmul accidentului insa prezentat de politistii romani: Potrivit lor, cetateanul

american circula pe Str. Polona la volanul unui Ford Eexpedition, iar cind a ajuns in
intersectia cu pricina el nu a respectat semnificatia indicatoarelor "STOP-Oprire la
intersectie, "care functionau la acea ora pe culoarea galbena. Patrunzind cu toata viteza 
in bulevardul Dacia, taxiul unde se afla Teo Peter era o Dacie 1310, a fost lovit in plin, in
partea dreapta si proiectat pe trotuar, intr-unul din stilpii aflati in acel loc. Soferul taxiului
este transportat de urgenta la spital cu placi faciale multiple, insa la scurt timp medicii
anunta ca el este in afara oricarui pericol. In schimb medicii anunta si faptul ca TEO
PETER a decedat pe loc la impactul ce a avut loc. Conform Politiei capitalei, etilotestul
facut cetateanului american implicat in accident arata o valoare de 0,09 miligrame/litru
alcool pur in aerul expirat. Cristopher VanGoethen , soldatul american implicat in acest
accident, a fost trimis de urgenta in SUA la baza militara din Virginia de care apartine.

Americanii au desemnat trei inspectori pentru a face cercetari in acest caz si au

demonstrat ca au facut ceea ce trebuia facut pe cind autoritatile romane au "zacut" si doar
o mica parte au colaborat cu inspectorii americani in rezolvarea acestui caz. Restul a fost
manipulare de presa, politica de tot felul, doar pentru a provoca si a crea un precedent.

Agentul special James Loftstrom, din Napoli, Italia, unde se afla o divizie a
Serviciului de investigarii penale a marinei SUA a declarat in cadrul unei
audieri ca "indicatoarele de oprire din intersectie" aratau clar ca soferul trebuia sa
opreasca acolo." Acest agent avea sa sustina clar si in fata ofiterului insarcinat cu
investigarea cazului anume locotenent – colonel Stewart Couch, din Corpul Puscasilor
Marini ca "amplasarea a trei indicatoare de oprire, la locul faptei, era neobisnuita, dar
arata clar ce trebuia facut."

Un alt anchetator american Richard Dowsett caruia Naval Criminal Investigative

Service i-a cerut ca in decembrie 2004 sa mearga in Romania pentru a "supraveghea 
reconstituirea facuta de autoritatile romane" dupa accidentul cu implicatii diplomatice 
din noaptea de 4 spre 5 decembrie 2004 si pentru a se asigura ca locul faptei nu este
degajat in mod recorespunzator. Traficul in Bucuresti este "haotic. Bucurestiul, un oras
vechi, are multe intersectii periculoase, ceea ce a determinat in cele din urma capacitatea
soldatului American Cristopher VanGoethem de a vedea alte autovehicule venind din
stinga sa fie  puternic limitata.
 Atunci cind Stewart Couchi a cerut lui Dowsett sa dea o nota gradului de
siguranta al interesectiei cu pricina, pe scara de la 1 la 10 (unu fiind foarte periculoasa, iar
zece sigura), Dowsett a raspuns: "Nu i-as fi dat mai mult de 2 sau 3." Dupa parerea lui,
intersectia este cel putin confuza chiar si dupa standardele romanilor precizind ca a asistat
la o alta coliziune, in timp ce cartografia interesectia. Cit timp s-a aflat in Romania
Dowsett a colaborat cu un expert roman in accidente de masina si a fotografiat si
cartografiat locul faptei. Totodata a inspectat si a fotografiat si cele doua masini implicate
in accident intervievind de asemenea oficiali romani si citiva membri ai familiei lui Teo
Peter.

Alcolemia a fost irelevanta. Testul de alcoolemie pe care politia romana l-a facut
lui Cristopher la locul si in seara accidentului a aratat o concentratie de 0,019% a spus
Dowsett, care a precizat ca in majoritatea statelor din SUA limita legala este de 0.08%.
"In Romania insa, este ilegal sa conduci cu o alcoolemie oricit de mica", a mai afirmat el.
Dowsett a investigat sute de accidente generate de alcool si ca dupa parerea lui efectul
alcolului asupra lui Van Goethem gasit in singe este "nul." Intrebat de Stewart Couch
daca l-ar fi condamnat pe soldatul american in cazul ca ar fi fost judecatorul insarcinat cu
acest caz, Dowsett a replicat: "Poate ca l-as fi acuzat de conducere imprudenta, dar in nici
un caz nu l-as fi condamnat." El a continuat sa spuna ca soldatul american poarta o
"usoara responsabilitate" pentru accident.

Un alt amanunt de asta data foarte relevant a fost faptul ca autoritatile romane nu
au permis lui Dowsett sa vorbeasca cu soferul taxiului, care a fost si el ranit in accident
cu toate ca autoritatile romane au fost de acord initial dupa care nu au mai permis
contactul cu acest sofer.

Reintors in Virginia, Dowsett a facut calcule si a realizat simulari pe calculator

care confirma raportul autoritatilor romane cu privire la accident, cu o singura exceptie, a
unei minore greseli matematice, pe care inspectorii romani au corectat-o ulterior.
Dowsett  a afirmat ca atit concluziile sale cit si raportul autoritatilor romane au stabilit ca
masina puscasului marin circula cu o viteza de 40 km/ora in momentul impactului. Taxiul
circula cu o viteza de 31.9 km/ora. Pe o portiune de drum unde limita de viteza era de 30
de km/ ora.  Desi intersectia era semnalizata cu patru indicatoare de oprire cu lumini
intermitente, unul dintre indicatoare este plasat intr-un mod care poate crea confuzie, iar
celalalt, esential in ancheta, este "mascat de un copac de la marginea drumului" a afirmat
ofiterul american. Din momentul in care Vangoethem putea vedea acest ultim indicator,
avea la dispozitie 1,5 secunde ca sa opreasca, a spus inspectorul american. Insa, la viteza
cu care se rula in acel moment, soldatul american nu avea cum sa evite accidentul. 
Acesta confuzie a fost sporita de semafoarele suspendate deasupra intersectiei. In
Romania, spre deosebire de America, intermitenta luminilor semafoarelor arata ca soferul
trebuie sa cedeze  trecerea celorlalti participanti la trafic, si nicidecum sa incetineasca si a
se apropie cu prudenta. Ora fiind tirzie pe cind impactul a avut loc, probabil ca Van
Goethem era obosit, iar soferii obositi "revin la vechile obiceiuri." Ofiterul american care
inspecta cazul a facut chiar un referat unde sa se accentueze cursurile de circulatie rutiera 
pe soselele din Romania dat fiind ca America are un cod rutier diferit de cel romanesc.
 Dupa prezentarea tuturor dovezilor, Couch a inaintat o recomandare cu privire la
VanGoethem catre colonelul William E. Rizzio, comandatul Batalionului de securitate a 
puscasilor marini, de la baza navala Quantico.

Ceea ce pare paradoxal si care a creat un impact in derularea procesului a fost

faptul ca taximetristul roman, implicat in acest accident si care a supravietuit lui a refuzat
sa se prezinte in SUA pentru a depune marturie desi statul roman ii oferise o diurna de
100 de dolari pe zi pentru timpul in care nu ar fi lucrat. Refuzul lui a avut ca motiv ca
banii oferiti ca diurna sunt insuficienti si cu mult putin fata de ce cistiga el pe zi din
taximetrie... (!?).  Astfel din lipsa principalului martor al acuzarii, normal ca avocatii
americani au redus la zero avocatii acuzarii. Trebuie amintit ca americanilor le-a fost
interzisa contactarea acestui taximetrist cu toate ca in prealabil acceptase sa fie
intervievat de acestia...