Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tinerii din ziua de azi sunt hipersensibili şi se simt ofensaţi de cele mai banale lucruri, apoi, prin
forţa reţelelor sociale, transmit în societate şocuri care pot afecta afaceri sau chiar vieţi.
Născută în anii '80, '90 şi 2000, generaţia milenialilor, cunoscută şi sub denumirea de generaţia
Y, se distinge prin narcisism şi prin dezvoltarea unui puternic cult al propriei personalităţi, după
cum arată o serie de studii. Mai mult, generaţia Y pune mai mare accent pe bunuri materiale,
imagine şi faimă, lăsând la coada intereselor concepte precum comunitatea sau mediul, arată o altă
cercetare publicată în „Journal of Personality and Social Psychology“.
În volumul intitulat „I find that offensive!“, scriitoarea britanică Claire Fox identifică o subdiviziune
a generaţiei Y, pe care o numeşte „generaţia fulgilor de nea“ – tinerii care sunt extrem de sensibili
faţă de punctele de vedere care le dau lumea peste cap şi au o putere şi dorinţă de a da soluţii extrem
de mici.
„FULGII DE NEA“ SUNT FRAGILI ŞI AU O CAPACITATE SCĂZUTĂ DE A FACE FAŢĂ
MOMENTELOR DIFICILE DIN VIAŢĂ
Din perspectivă emoţională, aceşti tineri sunt deosebit de fragili, au toleranţă la frustrare redusă
şi o capacitate scăzută de a face faţă momentelor grele din viaţă. Chiar şi nivelul lor de empatie pare
să fie foarte diminuat, pentru că în Universul lor interior este o stare de neputinţa de care nu sunt
conştienţi adesea.
„Fulgii de nea“ sunt ofensaţi inclusiv de faptul că li se spune aşa: trei sferturi se plâng că le-ar
putea afecta sănătatea mintală, potrivit unui studiu în care au fost intervievaţi peste 2.000 de
britanici cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani.
Milenialii doresc ca oamenii să nu-i mai numească „fulgi de zăpadă“ deoarece sintagma ar fi una
abuzivă. Ca răspuns la concluzia că sunt vulnerabili, hipersensibili şi uşor ofensaţi de anumite
cuvinte şi idei, adulţii tineri neagă aceste caracterizări: „Nu suntem aşa. Şi dacă veţi continua să
spuneţi că suntem, vom fi aruncaţi într-un soi de disperare mintală.“
Nevoia de victimizare este explicată de psihologul Mirela Horumba astfel: „Orice persoană cu o
stimă de sine redusă, pentru a o putea compensa spre a trăi cu ea, începe să adopte atitudinea de
victimă. Aceasta ajută la menţinerea unei stări de confort psihologic minimal şi explică neputinţa
persoanei în cauză prin intervenţia aparentă a oricărui element extern care face ca tânărul să nu îşi
asume ceea ce trăieşte. Întotdeauna va fi cineva «de vină» şi astfel se perpetuează nevoia de
victimizare şi în perioada adultă şi chiar la bătrâneţe.
Aşadar, prima dată apare o stare de «neputinţă învăţată» în copilărie, apoi până la victimizarea
permanentă este doar o chestiune de timp.“
IMPRIMĂ ŞOCURI ÎN SOCIETATE PRIN FORŢA REŢELELOR SOCIALE
Persoanele din generaţia „fulgilor de nea“ transmit stresul resimţit din cauza lucrurilor care îi
ofensează şi, prin forţa reţelelor sociale, imprimă şocuri în societate care pot avea efecte în viaţa
comunităţii. O serie de exemple recente stau mărturie.
În noiembrie 2017, profesorul de matematică Joshua Sutcliffe, de la o şcoală din Oxfordshire, a
fost suspendat şi se confruntă cu o audiere disciplinară după ce s-a adresat clasei sale cu „bravo,
fetelor!“, între elevi aflându-se şi un transgender.
Celebrele hostese din cadrul campionatului de Formula 1 nu vor mai fi văzute la grilele de start.
Liberty Media a explicat că această tradiţie „nu mai corespunde cu valorile apărate de noi şi este
în contradicţie cu normele sociale actuale. Nu credem că această practică mai este adecvată şi
relevantă pentru F1 şi fanii ei, vechi şi noi, din întreaga lume“. Însă hostesele s-au revoltat în urma
acestei decizii şi au început pe social-media o mişcare de protest. „Corectitudinea politică a devenit
o nebunie. Suntem împiedicate să facem ceea ce ne place“, a scris pe Twitter hostesa britanică
Rebecca Cooper.
Un alt caz s-a înregistrat la Galeria de Artă din Manchester, unde, după mai multe presiuni, o
pictură din 1896 ce înfăţişa femei nud a fost coborâtă pentru a evita ca unele persoane să se simtă
ofensate. Vizitatorii au acuzat reprezentanţii galeriei că încearcă o campanie publicitară în urma
recentului scandal de hărţuire sexuală de la Hollywood, în baza campaniei #MeToo.
„Fulgii de nea“ au cerut chiar şi boicotarea localului Blighty Cafe din Londra, fiindcă, susţin ei,
face apologia lui Winston Churchill, pe care îl consideră un „criminal de război“ şi un „rasist“. De
asemenea, aceştia au suţinut că mâncărurile servite acolo sunt „ofensatoare pentru cei care
continuă să experimenteze rasismul instituţional“.
Luna trecută, platforma Netflix a început să difuzeze serialul „Friends“, din anii '90, iar potrivit
unor persoane seria este de fapt o expunere dezgustătoare de rasism, sexism, homofobie şi chiar
transfobie.
„Tendinţa de exagerare şi de a critica orice apare din faptul că tânărul nu se simte bine în
pielea sa. Şi orice persoană care nu este mulţumită de viaţa sa proiectează asupra celorlalţi
nemulţumirile proprii. Aşa că nimic nu va fi destul de bun pentru persoana respectivă, iar critica
va fi cvasiprezenta“, a explicat pentru „Adevărul“ psihologul Mirela Horumba.
În ceea ce priveşte impulsul de a acţiona prin proteste sau postări pe Internet atunci când ceva
sau cineva îi deranjează, acesta este pus pe seama faptului că le hrăneşte stima de sine. „Impulsul
de a acţiona prin critici şi proteste provine din însăşi faptul că dacă «atacă» pe cineva care din
perspectiva lor a greşit, pentru foarte puţin timp stima lor de sine pare să fie mai ridicată.
Mecanismul psihologic pus în acţiune este că dacă tu nu eşti bun, prin comparaţie cu tine eu
devin mai valoros. Este doar o falsă impresie, de scurtă durată, însă aparenţa confortului
psihologic predomină“, explică specialista.
„Mentalitatea de victimă este dată de inabilitatea de a face faţă solicitărilor vieţii, lipsa de
plăcere, voinţa inactivă.
Dezacordul pe care îl sesizează în interacţiunile cu ceilalţi îl interpretează ca devalorizare,
percepându-l ca un atac personal“, adaugă şi psihoterapeutul Keren Rosner.
Psihoterapeutul Keren Rosner a detaliat pentru „Adevărul“ cum hiperprotejarea copiilor în loc să
le fie dezvoltate abilităţile de adaptare îi determină pe viitorii adulţi să dezvolte frici şi angoase în
faţa provocărilor, dar şi să piardă oportunităţi.
„Mediul familial nesigur, instabilitatea relaţiei dintre părinţi, divorţurile, lipsa suportului
emoţional îi modelează într-o formă inadaptată.
Lipsa modelelor, lipsa respectului uman, accentul pus pe bunuri materiale şi bani nu
pregătesc un tânăr curajos şi activ social, ci unul nemulţumit care aşteaptă favoruri.
Sunt temători, exagerează dificultăţile pentru că nu sunt obişnuiţi cu efortul, nu sunt
concentraţi pe găsirea de soluţii şi pe modalităţi de rezolvare şi rămân blocaţi în revoltă.
Rolul pasiv, alegerea neimplicării nu fac decât să formeze indivizi neadaptaţi, pentru care viaţa
nu are niciun farmec, este doar un şir de provocări pentru care nu sunt pregătiţi.
Părinţii care renunţă la a mai critica copiii, renunţă la critica educativă, formează persoane cu
autocritică slabă, indivizi care nu-şi doresc evoluţia, succesul“, a declarat Rosner.
„Fulgii de nea“ sunt consideraţi „noii fascişti“ din cauza intoleranţei extreme
„Fulgii de nea“ cer ca societatea, în special campusurile universitare, să le ofere zone de totală
siguranţă în care nu pot fi deranjaţi în gândirea lor, obiceiurile lor, comportamentul lor. Cei care le
critică stilul de viaţă ori minţile fragile sunt acuzaţi de intoleranţă şi etichetaţi ca persoane care
promovează ura.
„Fulgii“ îi critică intens pe aceştia, organizează proteste în universităţi, pe străzi, boicotează şi cer
destituirea din funcţii a profesorilor care nu agreează cu ei. La final, cer ca tuturor celor care au fost
„proscrişi“, prin acţiunile lor sau din alt motiv, să li se interzică accesul la platformele de unde ar
putea să-şi expună replica sau alte păreri. Acest fenomen a fost denumit „no-platforming“ şi a dus
la interzicerea în unele campusuri universitare a dezbaterilor pe teme controversate, precum
avortul sau ateismul.
Scriitorul britanic Stephen Pollard (53 de ani) avertizează că „fulgii de nea“ ar putea deveni „noii
fascişti“, având în vedere faptul că reacţionează de cele mai multe ori cu vehemenţă la adresa
lucrurilor pe care ei le consideră ofensatoare şi faţă de persoanele cu opinii diferite de ale lor.
De cele mai multe ori, generaţia „fulgilor de zăpadă“ crede că are dreptatea de partea ei şi
acţionează astfel „în numele moralităţii şi al corectitudinii politice“. Dar viziunea lor ar putea
deveni o deziluzie periculoasă, tocmai pentru că libertatea de exprimare şi implicit posibilitatea
iscării unor ofense reprezintă piatra de temelie a libertăţii în sine.
„Fulgii de zăpadă“ se transformă astfel într-o veritabilă avalanşă. Cu greu trece o săptămână fără
ca hipersensibilii să nu se simtă ofensaţi de câte ceva, totul în numele moralităţii şi al decenţei.
Efectele negative ale unor astfel de atitudini se resfrâng nu doar asupra societăţii, ci şi asupra
indivizilor care le practică. „Viaţa de adult a unei astfel de persoane nu va fi una foarte confortabilă
pentru că nimeni nu îşi doreşte să stea lângă cei care critică permanent şi au o stare de
nemulţumire generată de neasumarea responsabilităţii pentru deciziile luate“, explică psihologul
Mirela Horumba.