UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE ȘTIINTE ECONOMICE ȘI DREPT

SPECIALIZARE ADMINISTRAREA AFACERII IN COMERT TURISM SI SERVICII

FORMA DE INVATAMANT ZI

Studenti
Voica Valentin Nicusor

Petrescu Mugurel Augustin

JUDETUL
OLT
CUPRINS
CAP I IMPORTANTA STRATEGIEI PENTRU DEZVOLTAREA SERVICIILOR IN JUDETUL OLT 2
CAP 2 ANALIZA SOCIO-ECONOMICA SI DE MEDIU IN JUDETUL OLT.......................................2
CAP 2.1 PREZENTAREA JUDETULUI..............................................................................................2
CAP 2.1.1 PREZENTAREA GENERALA.....................................................................................2
CAP 2.1.2 CADRU NATURAL.......................................................................................................3
CAP 2.1.3 POTENTIALUL SOCIO UMAN...................................................................................3
CAP 2.2 DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA........................................................................4
CAP 2.2.1 INDUSTRIA SERVICIILOR SI COMERTULUI..........................................................4
CAP 2.2.2 AGRICULTURA SI SIVICULTURA.............................................................................5
CAP 2.2.3 TURISMUL....................................................................................................................6
CAP 2.3 INFRASTRUCTURA GENERALA SI SERVICIILE PUBLICE..........................................7
CAP 2.3.1 INFASTRUCTURA DE TRANSPORT.........................................................................7
CAP 2.4 EDUCATIA............................................................................................................................9
CAP 2.5 SANATATEA........................................................................................................................12
CAP 2.5.1 STAREA DE SANATATE A POPULATIEI.................................................................12
CAP 2.5.2 SERVICIILE DE SANATATE......................................................................................13
CAP 2.6 PROTECTIA MEDIULUI...................................................................................................14
CAP 2.6.1 AERUL..........................................................................................................................14
CAP 2.6.2 APA...............................................................................................................................14
CAP 2.6.3 SOLUL..........................................................................................................................15
CAP 2.6.4 GESTIONAREA DESEURILOR................................................................................15
CAP 3 ANALIZA SWOT....................................................................................................................16
CAP 5 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR IN OLT................................................18
Bibliografie..........................................................................................................................................20
CAP I IMPORTANTA STRATEGIEI PENTRU DEZVOLTAREA SERVICIILOR IN
JUDETUL OLT

Principiul central al strategiei este principiul dezvoltării durabile, cu respectarea

celor trei dimensiuni (ecologică, economică şi socială) cu toate implicațiile: atingerea
performanţelor de mediu impuse de Uniunea Europeană şi de strategia naţională privind
dezvoltarea durabilă, creşterea competitivităţii administraţiei judeţene şi a celor locale în
scopul maximizării aportului lor la accelerarea progresului economic şi social prin
stabilirea de noi obiective şi identificarea unor oportunităţi adaptate la noile condiţii şi
exigenţe, pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de
dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, orientat spre îmbunătăţirea continuă a
calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

CAP 2 ANALIZA SOCIO-ECONOMICA SI DE MEDIU IN JUDETUL OLT

CAP 2.1 PREZENTAREA JUDETULUI

CAP 2.1.1 PREZENTAREA GENERALA
Participand la toate evenimentele pricipale ale natiunii romane, judetul Olt pastreaza
urmele si vestigiile unei uimitoare culturi. Sapaturile arheologice atesta existenta
asezarilor umane pe parcursul intregii istorii, aceata atestand continuitatea civilizatiei in
aceasta zona. Ramasitele scoase la iveala apartinand Culturii Pietrii, Culturii Cris,
Vadastra si Salcuta (asezari umane de tip apropiat). Existenta armelor de tip celtic atesta
schimburile comerciale care erau facute cu populatia din Transilvania. Zona a facut
parte din marele complex cultural tracic cunoscut ca Basarabi.
Prima moneda dacica a fost batuta in secolul al IV-lea I.Hr. sub domnia lui Burebista.
Capitala Daciei Malvensis a fost la Romula Malva, langa Caracal. Prima atestare scrisa
a organizariii statale sunt gasite in Diploma Cavalerilor Ioaniti, datand din 1247.
Locuitorii judetului Olt au participat in 1821 la revolutia condusa de Tudor
Vladimirescu si la revolutia din 1848. Radu Sapca din Celei - Corabia si Iorgu Valeanu,
conducatorii judetului, au participat la Adunarea de la Izlaz. Judetul a luat parte si la
prima unire, in timpul lui Mihai Viteazul, care si-a stabilit curte priciara la Caracal si a
fondat Manastirea Clociov la Statina.
Datorita pozitiei strategice, judetul Olt a luat parte la Razboiul de Independenta in
1877, cu Regimentul 3 de jandarmi de la Slatina, in timp ce regimentul 3 Olt in 1916, in
timpul Primului Razboi Mondial a intrat in istoria armatei romane. Evenimentele si viata
politica de dupa Unirea din 1 Decembrie 1918, au fost marcante pentru toata tara.
CAP 2.1.2 CADRU NATURAL
Judeţul Olt este al 24-lea ca mărime, faţă de celelalte judeţe ale României, având
5507 km2, ceea ce reprezintă 2,3% din teritoriul ţării şi face parte din categoria judeţelor
care se întind în cea mai mare parte în Câmpia Română, fiind axat pe cursul inferior al
râului Olt, faţă de care are o aşezare simetrică, fapt care-i justifică şi mai mult
denumirea.
Situat în sudul tãrii, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele, judeţul Olt face
parte din categoria judeţelor riverane fluviului Dunãrea. Este traversat de meridianul 24
grade longitudine esticã pe linia localitãţilor Iancu Jianu - Baldovineşti şi de paralela 44
grade latitudine nordicã în partea de sud pe linia Vlãdila - Scãrişoara, mãsurând 138 Km
pe direcţia nord-sud si 78 km pe direcţia est-vest.
Spre nord, judeţul Olt se învecinează cu judeţele Vâlcea şi Argeş, în vest cu judetul
Dolj, iar la est cu judeţul Teleorman. La sud, Dunărea reprezintă atât limita judeţului ,
cât şi o porţiune din hotarul cu Bulgaria pe 47 km lungime. Ca poziţie istorico-
geograficã, face parte dintre vechile provincii istorice Oltenia şi Muntenia, având o
legãturã permanentã cu vestul ţãrii, cu Banatul pe Valea Dunãrii, cu Transilvania pe
Valea Oltului, iar prin portul dunãrean Corabia are ieşire la Marea Neagra.
Judeţul Olt se distinge de celelalte judeţe ale ţării nu numai prin intindere şi simetrie
faţă de albia Oltului, ci şi prin predominarea altitudinii sub 200 m, specifică câmpiilor,
prin simplitatea structurii geologice şi zonalitatea latitudinală a condiţiilor bioclimatice
şi pedologice.
Aşezările omeneşti reflectă o strânsă legatură cu relieful şi hidrografia, cu liniile de
circulaţie, orientate pe două direcţii principale (nord-sud şi vest-est), cele mai vechi
fiind liniile din lungul Dunării şi Oltului, construite înca din timpul romanilor.

CAP 2.1.3 POTENTIALUL SOCIO UMAN

La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Olt era de 436400 persoane, din
care 222115 femei (50.89 %). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior,
populaţia stabilă a scăzut cu 52.87 mii persoane (din care, 26,74 mii femei). Populaţia
stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ este de 70,29 mii persoane. Populaţia stabilă a
celor mai importante oraşe este următoarea: Slatina (70,29 mii persoane), Caracal (30,95
mii persoane) şi Balș ( 18,16 mii persoane). Comunele cu cel mai mare număr de
populaţie stabilă sunt : Osica de Sus, Brastavățu, Izbiceni, Fărcașele, Tia mare,
Rusănești, iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă
sunt: Topana, Tătulești, Baldovinești, Sâmburești, Făgețelu, Dobrețu.
 Piata fortei de munca sau piata muncii poate fi definita ca locul unde se intalnesc, se
confrunta si se negociaza in mod liber cererea de forta de munca ( detinatorii de capital,
in calitate de cumparatori) si oferta, reprezentatta prin posesorii de forta de munca; prin
urmare ea se prezinta ca un sistem de relatii si tranzactii care asigura pin mecanisme
specifice echilibrarea ofertei si cererii de forta de munca.
Piata muncii, ca piata a celui mai important factor de productie se afla in legatura cu
celelalte piete; pe de o partea ea recepteaza semnalele de pe piata bunurilor si serviciilor,
a capitalurilor etc. si este influentata de miscarea acestora, de modul de functionare si
distorsiunile acestora. Omul este mai mult decât o marfa, astfel ca piata muncii are un
loc deosebit în teoria si practica economica, fiind o piata derivata si cea mai
reglementata
Agentiile pentru ocuparea fortei de munca au inregistrat in 2017 in total de 8673(o rata a
somajului de 4,8%) de someri dintre care 3631femei (4,2%)si 5042barbati(5,3%).

CAP 2.2 DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA

CAP 2.2.1 INDUSTRIA SERVICIILOR SI COMERTULUI
Industria judeţului Olt reprezintă principalul sector de activitate în care 20,9% din
populaţia judeţului realizează peste 65% din volumul activităţilor productive.
Este reprezentată de toate ramurile industriale, însă ponderea este deţinută de
industria metalurgică, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului, domeniu în care
activează 33 firme, societăţi reprezentative fiind S.C. ALRO S.A., unic producător de
aluminiu primar din România, cel mai mare din Europa de Est listat la Bursa de Metale
de la Londra (LME) şi S.C. ALPROM S.A., societate care prelucrează aluminiu prin
deformare plastică, producând laminate plate, profile din aluminiu, estrudate trase din
aluminiu si aliaje de aluminiu, benzi, folii.
Piata serviciilor este reprezentat de sfera economica in care se confrunta cererea si
oferta de servicii,prin urmare din sectorul serviciilor fac parte asistenta sociala
,educatia,turism,sanatate,transporturi,posta si telecomunicatii.
Asistenta sociala, componenta a sistemului national de protectie sociala, cuprinde
serviciile sociale si prestatiile sociale acordate in vederea dezvoltarii capacitatilor
individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, cresterea calitatii vietii si
promovarea principiilor de coeziune si incluziune sociala.

CAP 2.2.2 AGRICULTURA SI SIVICULTURA

AGRICULTURA
 În judeţul Olt sunt dezvoltate toate ramurile sectorului agricol: cultura mare,
horticultura, creşterea animalelor. Din cele 1.799.230 hectare suprafaţă agricolă cât are
regiunea Sud-Vest Oltenia, 32,54% (585.469 hectare) aparţin judeţului Dolj urmat de
judeţul Olt (434.442 hectare) care deţine 24,15% din suprafaţa agricolă a Olteniei.
Aceste două judeţe au ponderea cea mai mare a suprafeţelor agricole în totalul fondului
funciar judeţean
Beneficiind de soluri fertile, judeţul Olt are un potenţial uriaş pentru dezvoltarea
agriculturii. Pentru ca această ramură a economiei judeţului să se dezvolte, sunt necesare
investiţii mari în modernizarea şi reorganizarea fermelor, precum şi în reconversia
anumitor suprafeţe, cu scopul de a produce alte culturi decât în prezent. Politica locală
prevede stimularea marilor exploataţii agricole şi încurajarea unei agriculturi
performante.
Din punct de vedere al structurii potenţialului agricol se evidenţiază: • potenţial
viticol important în comunele Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomireşti, Strejeşti,
Mărunţei; • potenţial legumicol important în localităţile din lunca Dunării şi de-a lungul
râurilor Olt şi Olteţ Calitatea bună a terenurilor agricole şi cultivarea unor produse
specifice zonei (cereale, floarea-soarelui, soia, plante tehnice, viţă-de-vie, legume)
reprezintă un potenţial ce trebuie exploatat. Agricultura judeţului Olt beneficiază de
condiţii prielnice din punct de vedere al reliefului, climei şi solului. Judeţul este mare
producător de cereale, plante tehnice, legume, fructe şi struguri. Efectivele de animale
sunt de 34.728 bovine, 137.520 porcine, 32.190 cabaline, 209.840 ovine şi caprine şi
2.010.000 capete păsări, 25.000stupi. Sectorul privat deţine ponderea acestui sector de la
84,0% la bovine la 99,8% la păsări.
Beneficiind de soluri fertile, judeţul Olt are un potenţial uriaş pentru dezvoltarea
agriculturii. Pentru ca această ramură a economiei judeţului să se dezvolte, sunt necesare
investiţii mari în modernizarea şi reorganizarea fermelor, precum şi în reconversia
anumitor suprafeţe, cu scopul de a produce alte culturi decât în prezent. Politica locală
prevede stimularea marilor exploataţii agricole şi încurajarea unei agriculturi
performante.
Judeţul Olt dispune de o suprafaţă agricolă de 433.900 ha din care:
 plantaţii viticole – 7.445 ha;
 plantaţii pomicole – 5.030 ha;
 păşuni – 32.391 ha;
 fâneţe – 522 ha;
 suprafaţă arabilă – 388.512 ha.
SIVICULTURA

Judeţul Olt prin poziţia sa biogeografică nefavorabilă şi prin ponderea ridicată a

folosirii intensive a terenurilor pentru agricultură în detrimentul terenurilor ocupate cu
vegetaţie forestieră, se află într-un deficit de terenuri ocupate cu păduri cu precădere în
zona de sud pe linia Balş - Slatina - Potcoava.
Cu toate că în zona de sud se realizează împădurirea pe o suprafaţă de 1048 ha, pe raza
localităţilor Ştefan cel Mare, Ianca şi Vădăstriţa mai sunt disponibile încă 1000 ha care
sunt impracticabile pentru agricultură.
În perioada ianuarie-decembrie 2011 au fost scoşi pentru alte utilizări din fondul
forestier 31.630 mp, din care 225 mp au fost defrişaţi în totalitate, iar 31.066 mp cu
termen de scoatere temeporară din circuitul silvic de la 1 lună la 2 ani. Suprafeţele au
fost scoase în scopul amplasării de antene pentru telefonia mobilă GSM şi pentru
construcţia unor drumuri şi conducte de gaze.
In anul 2012 Direcţia Silvică Olt a efectuat împăduriri pe 362 ha, din care 236 ha
suprafeţe regenerate natural, 126 ha suprafeţe împădurite şi reîmpădurite artificial
(plantaţii).
Fondul forestier al judeţului Olt se întinde pe o suprafaţă de 36.636 ha,

CAP 2.2.3 TURISMUL

Potenţialul turistic al judeţului Olt cuprinde totalitatea resurselor turistice pe care le
oferă cadrul natural al regiunii prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape şi
elemente de vegetaţie şi faună, inclusiv metamorfozele suferite de acestea, ca urmare a
intervenţiei umane. Patrimoniul natural protejat: parcuri naturale naţionale şi regionale,
rezervaţii ale biosferei, rezervaţii naturale, peisaje naturale, monumente ale naturii, arii
protejate şi avifaunistice.
Turismul în judetul Olt îmbracã forma turismului de croazierã si agrement, zonele cu
potential turistic de agrement în bazinul hidrografic al Oltului se gãsesc în preajma
lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor de la Arcesti, Strejesti, Ipotesti, Drãgãnesti,
Frunzaru-Rusãnesti, precum si Parcul Romanescu din Caracal, Lacul Rusciori din
Scornicesti.
O altă formă a turismului o reprezinta turismul pentru vânatoare si pescuit. Pe toată
suprafaţa judeţului, Direcţia Silvică Slatina gestionează 13 fonduri de vânătoare cu o
suprafaţă totală de 111.391 hectare, din care productivă cinegetic 107.296 hectare,
vânătorilor oferindu-li-se posibilitatea de a-şi încerca măiestria la cerb comun (01.09 –
15.12), cerb lopătar (01.09 – 12.12), căprior (15.05 – 15.10), mistreţ (15.08 – 31.01),
vulpi, iepuri, fazan (01.10 – 20.02), potârnichi (15.10 – 31.12), vânat de pasaj şi de baltă
(15.08 – 28.02), în păduri şi rezervaţii pentru vânătoareca pădurea Reşca, Seaca,
Brebeni, Teslui, Sarului. Vânătorilor li se oferă şi posibilitatea cazării în cabanele de
vânătoare Reşca şi Seaca.
Fondul piscicol oferă largi posibilităţi de practicare a pescuitului sportiv: pe Dunăre
(unde predomină crapul, plătica, ştiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunăre), pe
lacurile din vestul Oltului sau pe iazurile naturale (crapul, somnul, plătica, ştiuca,
caracuda, roşioara, bibanul), destul de numeroase în judeţ: Giucov, Sâiu, Potolu,
Clocociov, Piscani şi Rusciov.

CAP 2.3 INFRASTRUCTURA GENERALA SI SERVICIILE PUBLICE

CAP 2.3.1 INFASTRUCTURA DE TRANSPORT
În urma analizei lungimii totale a reţelei rutiere la nivelul celor 8 regiuni de
dezvoltare, Regiunea Sud–Vest Oltenia ocupă locul şase şi în urma analizeilungimii
totale a reţelei feroviare, ocupă locul şapte. Regiunea Sud – VestOltenia este traversată
de două din cele trei coridoare Paneuropene care intersectează România, şi anume
coridorul IV - Berlin/ Nürnberg - Praga - Budapesta - Constanţa - Istanbul - Salonic şi
coridorul VII- Fluviul Dunărea. Judeţul Olt, componentă a Regiunii Sud-Vest Oltenia,
este relativ bine echipat din punctul de vedere al infrastructurii de transport, al căilor de
comunicaţie şi al accesibilităţii spre porturile de la Dunăre. Municipiului Slatina are o
poziţie bună, aflându-se la intersecţia unor axe majore de circulaţie: Craiova - Pitești şi
Râmnicu Vâlcea-Corabia.
În cadrul Regiunii Sud–Vest Oltenia, judeţul Olt ocupă locul patru în ceea ce
priveşte totalul lungimii drumurilor publice- 2.095 km, locul cinci în ceea ce priveşte
totalul lungimii drumurilor naţionale -301 km şi locul doi în ceea ce priveşte totalul
lungimii drumurilor locale (judeţene şi comunale) 1.794 km.
Din analiza echipării tehnice a judeţului Olt cu drumuri publice – drumuri naţionale,
drumuri judeţene şi comunale , reţeaua de drumuri se prezintă astfel:
• 6 trasee de drumuri naţionale, din care :
 2 drumuri europene: E70 (DN 6) şi E574 (DN 65);
 1 drum naţional principal DN 64;
 3 drumurinaţionale secundare: DN 54, DN 54A, DN 67B;
• 40 drumuri judeţene ;
• 143 drumuri comunale.
Lungimea drumurilor publice din judeţul Olt este de 2.095 km, reprezentând 2,57%
din totalul drumurilor publice din România, aceasta fiind de 81.693 km. Densitatea
drumurilor publice în judeţul Olt este de 39,5 km/100 km2 , situând judeţul printre
primele locuri din ţară, fiind peste densitatea pe ţară care este de 34,2 km/100 km2 şi
peste densitatea Regiunii Sud–Vest Oltenia (36,6 km/ 100 km2 ). Din totalul lungimii
drumurilor publice, conform datelor statistice,situaţia se prezintă astfel: 301 km (13,8%)
sunt drumuri naţionale şi europene; 1794 km (86,2%) sunt drumuri judeţene şi drumuri
comunale, din care: 1024 km drumuri județene şi 770 km drumuri comunale.

Căi feroviare
Dificultățile în materie de transport vin din starea foarte proastă a infrastructurii,
degradată constant sau foarte învechită în raport cu noile standarde, în unele cazuri
inexistentă chiar. Situația infrastructurii este considerată principala problemă care
provoacă disfuncţionalităţi ale sistemului de transport
Faţă de procentul- 51,3%-pe regiune a liniilor de cale ferată electrificata, judeţele Gorj şi
Mehedinţi sunt cu mult peste procent, iar judeţele Dolj,Olt şi Vâlcea sunt sub procentul
pe regiune. Judeţul Olt beneficiază de o reţea feroviară electrificată în procent de 25,7%,
ocupând locul patru, pe regiune.

Căi navigabile – Transportul naval

În judeţul Olt, infrastructura portuară este asigurată doar în oraşul Corabia care
deţine un port amenajat. Portul Corabia, alături de Calafat, a înregistrat cele mai mari
creşteri în ceea ce priveşte nivelul şi volumul transporturilor de mărfuri în anul 2010.
Portul Corabia dispune de un front de acostare la Dunăre de 1126 m şi de 15 dane de
acostare şi operare. În urma refacerii digului s-a oprit erodarea malului stâng al Dunării.
Funcţionarea acestui port este sensibil redusă datorită stării precare a fonturilor de
acostare a navelor fluviale, precum şi a platformelor portuare adiacente existente de-a
lungul acestor fonturi.
CAP 2.4 EDUCATIA
Prin educatie se urmareste formarea unei personalitati in concordanta cu cerintele
obiective ale societatii, dar si ale individului. Ca orice fenomen social, educatia are in
mod implicit si un caracter istoric. Ea a aparut odata cu societatea, evolueaza si se
schimba in functie de transformarile ce se produc in cadrul societatii.
Modul de organizare şi de funcţionare a reţelei de învăţământ preuniversitar la
nivelul judeţului Olt, în conformitate cu politica educaţională la nivel naţional este
urmărit de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt ca organ descentralizat de specialitate,
în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Inspectoratul Şcolar Judeţean propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării reţeaua de
şcolarizare din raza lor teritorială, în conformitate cu politica educaţională, a studiilor de
prognoză, după consultarea unităţilor de învăţământ, a autorităţilor locale, a agenţilor
economici şi a partenerilor sociali in-teresaţi şi asigură împreună cu autorităţile
administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor pe durata învăţământului obligatoriu.
Anul scolar 2017-2018 a strans in salile de clasa si in gradinite un total de 78.303 elevi
din care :
-in invatamantul prescolar 14.288
-in cel primar si gimnazial 40.884
-invatamantul liceal 15.896
-profesional si de ucenici 5.201
-postliceal si de maistri 1379
-superior 655

Populatia si structura acesteia

Caracteristicile demografice constituie un element major de diferenţiere a
populaţiilor. Între acestea, vârsta şi “sexul” (genul), numite şi “caracteristici demografice
fundamentale”, prezintă o importanţă deosebită, dată fiind semnificaţia lor pentru
analiza demografică, economică sau socială. Astfel, natalitatea, mortalitatea sau
fertilitatea variază în funcţie de vârsta populaţiei, genul, rata de activitate, gradul de
ocupare a populaţiei, ca şi de mobilitatea acesteia în teritoriu.
Populaţia judeţului Olt,respectiv 470.709, este împărţită pe medii astfel:
Urban: 189.815 locuitori (40%)
Rural : 280.894 locuitori (60%)

Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Este expresia divizării populaţiei totale, în trei categorii semnificative.
Tabelul 1
Judetul 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Olt
Total 491359 488176 483674 479323 475702 470709
0-14 ani 78008 74811 72799 70540 68578
81423

15-59 ani 304176 303609 303919 302068 300339 296432

60 ani si 105760 105559 104944 104456 104823 105699

peste

Structura populatiei pe sexe si medii

Tabel. 2

Judetul Olt 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total nr persoane
Ambele sexe 491359 488176 483674 479323 475702 470709
Masculin 242261 240879 238507 236498 234689 231921
Feminin 249098 247297 245167 242825 241013 238788
Urban(nr de persoane)
Ambele sexe 193028 197286 196258 194636 192862 189815
Masculin 94321 96405 95769 95011 94212 92377
Feminin 98707 100881 100489 99625 98650 97438
Rural(nr de persoane)
Ambele sexe 298331 290890 287416 284687 282840 280894
Masculin 147940 144474 142738 141487 140477 139544
Feminin 150391 146416 144678 143200 142363 141350
Locuitori / km2 93,3 88,8 88,1 87,2 86,5 85,6

Miscarea naturala a populatiei

Situaţia privind mişcarea naturală a populaţiei în mediul urban şi mediul rural în judeţul
Olt, pentru anul 2008 este prezentată în tabelul 3
Tabelul 3
Judetul Giurgiu 2016 2017 2018
Date absolute(numar)
Nascuti-vii 4018 3756 3904
Decese 6563 6446 6693
Spor natural -2545 -2690 -2789
Casatorii 2746 4086 2790
Divorturi 623 631 711
Nascuti-morti 15 5 8
Decese la o varsta sub 1 an 85 46 49

Durata medie a vieţii, pe sexe

Tabel 4
Judetul Olt 2013-2015 2014-2016 2015-2017
Ambele sexe 71,23 71,23 71,79
Masculin 67,69 67,63 68,46
Feminin 75,08 75,15 75,38

Migratia interna determinata de schimbarea domiciliului,pe medii in anul 2018

Tabel 5
Judetul Olt Total Urban Rural
Plecati 9924 4912 5012
Sositi 8327 2888 5439
sold -1597 -2024 427
Ratele de fertilitate* pe grupe de varste
Tabel 6 *) născuţi vii la 1000 femei

Judetul Olt 2015 2016 2017

Rata generala de 34,7 37,9 32,2

fertilitate

Grupa de varsta
(ani)

15-19 43,5 52,1 39,6

20-24 79,2 91,8 69,2

25-29 65,6 63 62
30-34 32,1 30,4 33,7

35-39 9,8 11,4 11

40-44 2,9 2,6 1,6

45-49 0,1 0,1 0,1

CAP 2.5 SANATATEA
CAP 2.5.1 STAREA DE SANATATE A POPULATIEI
Starea de sănătate a populaţiei la nivelul judeţului Olt se asigură printr-un sistem
integrat de servicii medicale oferit de asistenţa medicală primară, ambulatorie de
specialitate şi cele 6 spitale generale, unul de psihiatrie cronici şi unul de
pneumoftiziologie, care asigură servicii medicale de specialitate preventive, curative, de
urgenţă, de recuperare şi paliative, precum şi pre,intra şi postnatale.
În conformitate cu prevederile Contractului cadru între Casa de Asigurări de
Sănătate şi furnizorii de servicii medicale, medicii de familie în judeţul Olt sunt
organizaţi în cabinete medicale individuale şi cabinete medicale private.
În cabinetele medicale individuale existente pe raza judeţului Olt îşi desfăşoară
activitatea medici de familie care sunt în relaţie contractuală cu Casa Judeţeană de
Asigurări de Sănătate Olt Creşterea calităţii serviciilor medicale se face şi prin
acoperirea întregului teritoriu al judeţului Olt cu medici de familie, medici specialişti,
medici stomatologi şi alt personal medico-sanitar.

CAP 2.5.2 SERVICIILE DE SANATATE

Serviciile de sănătate sunt furnizate printr-o reţea de unităţi sanitare (spitale,

policlinici, dispensare şi alte instituţii), aparținând în principal sectorului public.
Clădirile spitaliceşti au o vechime între 50-100 ani şi chiar mai vechi, cele mai multe
fără a dispune de expertize seismice. Echipamentele care deservesc serviciile de sănătate
sunt vechi şi/sau au durată de funcţionare depăşită. Acest fapt, corelat cu infrastructura
deteriorată, conduce la lipsa de eficienţă generalizată a sistemului. Lipsa acută de
echipamente la nivelul judeţului, se datorează şi faptului că spitalele sunt în
administraţia consiliilor locale, care abia fac faţă necesarului financiar pentru reabilitare
sau reparaţii ale utilităţilor.

Sistemul medical de urgenţă operează prin intermediul spitalelor de urgenţă şi al

departamentelor de urgenţă de la nivelul judeţului, în cadrul spitalelor judeţene, al
serviciilor de ambulantă şi al serviciilor de tip SMURD. Sistemul de ambulanţă se
concentrează cu precădere în zonele urbane cu timp mediu de răspuns de 15 minute, în
zonele rurale timpul de răspuns variind în medie între 30 şi 45 de minute.
Unităţi medicale în judeţul Olt:
• SpitalulJudețean de Urgenţă Slatina - str. Crişan, nr. 9, Slatina;
Serviciul judeţean Ambulanţa Olt - str.EcaterinaTeodoroiu nr.28, Slatina;
• Centrul de Transfuzii sanguine Slatina- str.EcaterinaTeodoroiu, nr.28, Slatina;
• Spitalul municipal Caracal - str. Plevnei, nr. 36, Caracal;
• Spitalul Orăşenesc Balş - str. NicolaeBălcescu, nr. 115, Balş;
• Spitalul Orăşenesc Corabia - str. Carpaţi, nr. 116, Corabia;
• Spitalul Orăşenesc Drăgăneşti-Olt - str.NicolaeTitulescu, nr.259,Drăgăneşti-Olt;
• Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu-Greci - comunaSchitu.

CAP 2.6 PROTECTIA MEDIULUI

CAP 2.6.1 AERUL

Calitatea aerului

În ceea ce priveşte evaluarea şi prognoza calităţii mediului înconjurător, prin

laboratorul
de specialitate au fost prelevate probe din factorii şi elementele de mediu şi au fost
verificatedatele analitice obţinute în urma analizelor şi expertizelor fízico-chimice.
Controlul calităţii aerului s-a realizat cu ajutorul instalaţiilor de prelevare poluanţi gazoşi
(fixe sau mobile) şi prin intermediul sistemului de prelevare a pulberilor sedimentabile.
În perioada ianuarie – iulie 2017 s-au prelevat 1113 probe zilnice de aer din
municipiul
Slatina, pentru a se determina calitatea aerului analizând indicatorii: dioxid de sulf,
dioxid deazot, amoniac, fluor în cele trei puncte fixe: APM, ACETI şi CIREAŞOV.
Valorile concentraţiilor la indicatorii menţionaţi, analizaţi în această perioadă, s-au
încadrat în limitele maxime admise privind condiţiile de calitate a aerului în zonele
protejate.În perioada de analiză au fost prelevate 116 probe de pulberi sedimentabile din
punctele fixe de prelevare din judeţ.Au fost efectuate determinări la emisii la coşurile ce
deservesc instalaţiile tehnologice, la operatori economici din Slatina şi din judeţ.
Determinările au fost efectuate cu aparatura de pe autolaborator. Valorile obţinute la
indicatorii analizaţi s-au situat sub valorile limită.
Prin intermediul staţiei automate ( de tip industrial ) de monitorizare a calităţii
aerului în
mun. Slatina, au fost monitorizaţi următorii poluanţi : SO2, NO2, O3, CO şi PM10.
Zilnic s-au urmărit parametrii de funcţionare ai staţiei, valorile înregistrate la indicatorii
monitorizaţi şi au fost validate datele primite de la staţie. Datele validate s-au transmis
automat la serverul central din cadrul ANPM. Valorile înregistrate la poluanţii
monitorizaţi nu au depăşit CMA, în caz contrar aplicânduse planurile sau programele de
gestionare a calităţii aerului.

CAP 2.6.2 APA

Calitatea apei:

In perioada ianuarie-iulie 2017 au fost prelevate şi analizate 109 probe de apă uzată
de
la 83 operatori economici din judeţ.
S-au efectuat analize chimice pentru aceste probe la indicatorii chimici de calitate: pH,
materii în suspensie, amoniu, azotaţi, azotiţi, cloruri, produse petroliere, substanţe
organice,detergenţi anionici, substanţe extractibile cu eter de petrol.
Valorile concentraţiilor celor 833 indicatori analizaţi comparate cu limitele admise
cu privire la evacuarea apelor uzate în receptori sau în canalizareaorăşenească au condus
la concluzia că acestea nu depăşesc aceste limite.
S-au prelevat 27 probe de apă de suprafaţă de pe principalele acumulări ale râului Olt.
Au fost analizaţi fizico-chimic 424 indicatori şi prin compararea valorilor obţinute cu s-a
putut face o clasificare a cursurilor de apă peclase de calitate( I-V).

CAP 2.6.3 SOLUL

Judetul Olt avea la finele anului 2016 o suprafata agricola de 434 846 ha din care
388 483ha teren arabil.Geografic, solurile judeţului Olt se împart în mai multe unităţi
zonale şi intrazonale, care constituie potenţialul pedologic, valorificat ca bază de
dezvoltare a biocenozelor şi a culturilor agricole în raport cu condiţiile de mediu.

Din categoria solurilor zonale fac parte:

 cernoziomuri, soluri foarte fertile, specifice părţii sudice şi sud-vestice a

judeţului;
 soluri brun-roşcate, de asemenea fertile, au o răspândire mai redusă, ele fiind
situate de o parte şi de alta a luncilor Oltului şi Olteţului;
  argiluvisoluri, în partea de nord a judeţului şi mai ales la est de Olt, în Piemontul
Cotmenei.

Soluri intrazonale sunt:

 soluri litomorfe , soluri negre argiloase sau compacte, cu dezvoltare în partea de

est a Oltului, începând la nord de localitatea Optaşi.
 soluri slab dezvoltate şi de luncă : ce cuprind regosolurile nisipoase (în Câmpia
Caracalului pe dune vechi şi în Lunca Dunării) şi solurile aluviale.

CAP 2.6.4 GESTIONAREA DESEURILOR

Conform HG nr. 349 / 2005, până la data de 16 iulie 2017 spaţiile de depozitare a
deşeurilor din zona rurală trebuiau reabilitate prin salubrizarea zonei şi reintroducerea
acesteiaîn circuitul natural sau prin închidere conform "Îndrumarului de închidere a
depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase", care face parte integrantă
din procedura de încetare a activităţii de depozitare.
Prin o serie de adrese transmise primăriilor comunelor judeţului Olt, APM Olt a
atras
atenţia acestora asupra obligaţiei de a respecta acest termen şi implict de a închide aceste
depozite de deşeuri.Pentru a avea o situaţie clară în ceea ce priveşte respectarea acestei
măsuri, APM Olt a solicitat tuturor primăriilor de comune din judeţ, ca până la data de
16 iulie 2017 să transmită la APM Olt situaţiile privind reabilitarea spaţiilor de
depozitare a deşeurilor cât şi Hotărârile de Consilii Locale cu privire la depozitele
închise. Din totalul de 351 spaţii de depozitare a deşeurilor la nivelul judeţului Olt în
mediul rural, 245 au fost salubrizate prin relocarea deşeurilor într-un singur spaţiu de
depozitare la nivel de localitate. Restul de 106, au fost ecologizate prin restrângerea
suprafeţei ocupate de deşeuri,

CAP 3 ANALIZA SWOT

Puncte tari:

- Autoritatea instituţiei;
- Prioritizarea, planificarea, monitorizarea activităţilor şi evaluarea
rezultatelor;
- Spirit de echipă (team – building la nivel de decizie şi execuţie);
- Personal profesionist, stabil, care îmbină experienţa cu tinereţea;
- Deschidere permanentă pentru înnoire şi perfecţionare;
- Dotare cu tehnică de calcul, acces la internet;
- Comunicare pro activă;
- Capacitate de expertiză în domenii variate;
- Receptivitate şi adaptabilitate la cadrul legislativ şi la diversitatea
sarcinilor de serviciu;
- Relaţii interinstituţionale bune;
- Încredere, respect, loialitate faţă de instituţie
- Transparenţă.

Puncte slabe

- Insuficienta promovare a imaginii instituţiei şi lipsa unor persoane

specializate în comunicare;
- Personal insuficient în raport cu volumul şi complexitatea
sarcinilor;
- Activităţi curente nerelevante care necesită consum mare de
timp;
- Desfăşurarea activităţilor este axată mai mult pe rezultat decât pe
proces;
- Fonduri insuficiente pentru pregătire şi formare profesională;
- Insuficienţa resurselor alocate în raport cu necesităţile curente.
- Imposibilitatea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate pentru a deveni
solicitanţi în cadrul programelor cu finanţare comunitară;
- Tendinţe de suprapunere a competenţelor.

Oportunităţi

- Aderarea României la Uniunea Europeană cu beneficii în crearea

unei administraţii eficiente şi moderne;
- Implementarea acquis-ului comunitar;
- Accelerarea reformei instituţionale generată de procesul de
aderare;
- Introducerea standardelor de management al calităţii în
administraţia publică;
- Beneficii rezultate din experienţa statelor membre UE;
- Dezvoltarea parteneriatului public-privat;
- Flexibilizarea cadrului legislativ;
- Libera circulaţie a serviciilor şi persoanelor;
- Posibila finanţare comunitară.
- Lansarea programelor Phare 1 şi Phare 2 - “Întărirea
capacităţii administrative”

Riscuri

- Capacitatea redusă de reacţie a instituţiei la transformările

structurale rezultate din complexul proces de integrare;
- Insuficienta armonizare a normelor de drept intern cu normele de
drept comunitar;
- Complexitatea decizională generată de apariţia unor probleme
de tip nou pentru care nu există practică în domeniu;
- Birocraţia;
- Insuficienta cunoaştere de către cetăţeni a normelor comunitare
şi a cadrului legal în care-şi desfăşoară activitatea instituţia
prefectului;
- Tentative de ingerinţă a politicului în decizia administrativă;
- Pregătirea unilaterală a angajaţilor şi posibilitatea apariţiei
incapacităţii de a face faţă, în timp util, complexităţii sarcinilor.
- Posibilitatea unui exod al persoanelor calificate în domeniu în ţări
ale UE;
- Lipsa de atractivitate a administraţiei pentru tinerii specialişti;
- Mecanisme de coordonare şi control a serviciilor publice
deconcentrate imprecis definite şi deficitar reglementate.

CAP 5 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR IN OLT

Politica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si

promovate
de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori
(privati,
publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile,
prin
valorificarea eficienta a potentialului regional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor
de
viata.
Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea
intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie,
dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului
inconjurator, dezvoltare rurala,sanatate, educatie, invatamant, cultura.
Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicilor regionale si se refera la
urmatoarele aspecte: inlaturarea/diminuarea saraciei in zonele rurale; echilibrarea
oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si cel rural;
stimularea
initiativelor locale; pastrarea patrimoniului spiritual si cultural.
Cadrul de implementare si de evaluare a politicii de dezvoltare regionala il reprezinta
regiunea de dezvoltare, constituita ca o asociere benevola de judete vecine. Regiunea
de dezvoltare nu este unitate administrativ-teritoriala si nu are personalitate
juridica.
Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:
• diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii
echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata);
preantampinarea producerii de noi dezechilibre;
• indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la
instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de
coeziune);
• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii
interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si
care este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale
incheiate de Romania.
Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare regionala
sunt:
• Descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental,
spre cel al comunitatilor regionale;
• Parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale;
• Planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vederea
atingerii unor obiective stabilite;
Bibliografie

 http://www.primariaslatina.ro/dezvoltare_durabila
 http://www.totaltransport.ro

 http://www.prefecturaolt.ro

 http://romaniainterbelica.memoria.ro

 http://ro.wikipedia.org

 http://www.apmot.ro

 http://www.olt.insse.ro

 http://www.cjolt.ro

 http://www.ugir1903.ro
 http://www.adrse.ro

 http://ro.wikipedia.org

 http://apmot.ro/starea_mediului