Examen 2018

1. Albuminele:

a) [ ] sunt proteine conjugate

b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine

c) [ ] sunt proteine bazice

d) [x] menţin presiunea oncotică sangvină

e) [x] asigură transportul diferitor compuşi

2. Afirmaţii corecte referitor la enzime:

a) [ ] sunt catalizatori nebiologici

b) [ ] prezintă catalizatori anorganici

c) [x] poseda specificitate de actiune

d) [ ] catalizează doar reacţii de scindare

e) [ ] catalizează numai reacţii de sinteză

[x] sunt catalizatori biologici;

d) [x] există si în formă neactivă în organism;

3.Centrul activ (CA) al enzimelor:

a) [x] este locul de legare a substratului

b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic

c) [ ] în CA se fixează activatorii si inhibitorii enzimei

d) [ ] CA se formează numai la proteinele cu structură cuaternară

e) [x] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara

4.Clasificarea enzimelor

a) [x] se clasifică în şase clase

b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică

c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului

d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre

e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă

5. Izomerazele:

a) [ ] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze

d) [x] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor

e) [x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile

6. Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor:

a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică

b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică

c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă

d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică

e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

7. - ?

8.Ligazele:

a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului

b) [ ] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente

c) [x] glutaminsintetaza se referă la ligaze

d) [ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat

e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile

9. Natura chimică a enzimelor:

a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple

b) [ ] sunt glicolipide

c) [x] prezintă compuşi macromoleculari

d) [ ] sunt numai nucleoproteide

e) [x] sunt proteine simple si conjugate

10. Care enzime posedă stereospecificitate?

a) [x] fumaraza

b) [ ] ureaza

c) [ ] citratsintaza

d) [ ] carbanhidraza

e) [ ] alcooldehidrogenaza

11. Centrul activ al enzimelor reprezintă:

a) [ ] linie frintă în molecula enzimei

b) [ ] un plan in molecula enzimei

c) [x] structură compusă unicală tridimensională

d) [ ] un punct din structura terţiară a enzimei

e) [x] locul unde se fixează substratul

12. Centrul alosteric al enzimei:

a) [x] este un centru diferit de centrul activ

b) [ ] este locul fixării substratului

c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor

d) [ ] este locul fixării doar a activatorilor alosterici

e) [x] este locul la care se fixează activatorii şi inhibitorii alosterici

13. Coenzima NAD+ :

a) [x] transferă hidrid-ionul

b) [ ] se uneste cu apoenzima prin legături covalente

c) [x] se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe

d) [ ] contine riboflavina

e) [ ] vitamina componentă este B3

A3 NAD +:

a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina

b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida

c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)

d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvent

e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē


14. Coenzima NADP :

a) [x] participă în reacţii de oxidoreducere

b) [ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic

c) [ ] participă la reactii de hidroliză

d) [ ] se leagă covalent cu apoenzima

e) [ ] contine B1

15. Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):

a) [x] catalizează reacţii de oxido-reducere

b) [ ] catalizează reacţii de izomerizare

c) [ ] adiţionează şi cedează doar electroni

d) [x] adiţionează şi cedează electroni si protoni

e) [ ] catalizează reacţii de carboxilare

16. Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:

a) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la temperaturi înalte

b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata

c) [ ] posedă viteză catalitică mai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici

d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde

e) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la pH extrem acid sau bazic

17. Functiile cofactorilor în cadrul activitatii enzimatice:

a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelor

b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică

c) [ ] determină specificitatea de acţiune a enzimei

d) [x] leagă substratul la enzimă

e) [ ] determină directia reactiei chimice

18. Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat:

a) [x] e substanţa asupra careia acţionează enzima

b) [ ] toate enzimele fixează numai un singur substrat

c) [x] unele enzime interacţionează cu cîteva substraturi

d) [ ] se leagă de centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalente

e) [ ] este parte componentă a enzimei

19.La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):

a) [x] OH - Ser

b) [x] COOH - Glu

c) [ ] COOH - Asn

d) [ ] COOH - Gln

e) [ ] NH2 - Val

20.Liazele:

a) [ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [x] fumaraza se referă la liaze

d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [x] decarboxilazele se referă la liaze

21. Oxidoreductazele catalizează:

a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [x] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat

d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

22. Proprietăţile comune ale enzimelor şi

catalizatorilor anorganici:

a) [ ] modifică direcţia reacţiei

b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei

c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde

d) [ ] activitatrea lor se reglează

e) [x] nu se consumă în decursul reactiei

23. Proprietăţile generale ale enzimelor:

a) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate absolută de substrat

b) [x] enzimele sunt termolabile

c) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate relativă de substrat

d) [x] toate enzimele posedă activitate maximală de actiune la un pH optim

e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului

24 - ?

25. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte afirmatiile:

a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice

b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite

c) [ ] efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică conformatia moleculei enzimei

d) [ ] modulatorii alosterici se leagă covalent în centrul activ al enzimei

e) [x] modulatorii alosterici modifică conformaţia moleculei enzimei

26.Referitor la enzimele conjugate sunt corecte afirmatiile:

a) [ ] specificitatea este determinată de cofactor

b) [x] specificitatea este determinată de apoenzimă

c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă

d) [x] la cataliză participă atăt apoenzima, cât si cofactorul

e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei

27. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] contin nicotinamida
b) [ ] vitamina componentă este B6

c) [x] vitamina componentă este B2

d) [ ] participă la reactii de hidroliză

e) [x] participă la reactii de dehidrogenare

28. Hidrolazele:

a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [x] fosfatazele se referă la hidrolaze

d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile

29.Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor sunt corecte afirmările:

a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie

b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat

c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură rigidă, stabilă

d) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură stabilă

e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapă a mecanismului de acţiune a enzimelor

30.Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este un corp cetonic

b) [x] compusul reprezintă acidul acetoacetic

c) [ ] se utilizează în ficat

d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice

e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

31 - Selectati procesele chimice la care participa compusul prezentat:

Vitamina B2 (riboflavina)

Participa in:
-reactii de oxidoreducere: Reacţia de dehidrogenare a succinatului

-Dezaminarea AA

-Degradarea aldehidelor (aldehidDH)

-Degradarea purinelor (xantinoxidaza)

-Ciclul Krebs (succinatDH)

-Oxidarea AG

-DOP (dihidrolipoilDH)

Nicotinamida (Vitamina PP)

Participa in:

-reacţiile de oxido-reducere (dehidrogenarea S –transferul unui hibrid ion (H+ şi 2 e). Alt proton rămâne în soluţie H+
-Reacţia de dehidrogenare a malatului

Piridoxal fosfat (coenzima Vit B6)

Participa in:

-Transaminarea AA -Decarboxilarea AA -Transsulfurarea

-Reacţia de transaminare a aminoacizilor

Tiaminpirofosfat (coenzima Vit B1)

Participa in:

-Decarboxilarea oxidativă a piruvatului

-Decarboxilarea oxidativă a α cetoglutaratului

-Reacţii de transcetolare
-Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului cu participarea TPP (deriv. Vit. B 1)

32 -

Selectați afirmațiile corecte referitoare la enzima care catalizează reacția chimică:

Enzima: glutamate-decarboxilaza

-este de clasa liazelor

-catalizează ruperealeg.C-C, C-S şiC-N;fără adiţionarea apei,adiţialalegături duble şireacţiileinverse.

-Co : PALP

Enzima: histidin decarboxilaza

-este de clasa liazelor

-catalizeazăruperealeg.C-C,C-SşiC-N;fărăadiţionarea apei,adiţialalegăturidubleşireacţiileinverse.

-Co : PALP
 Enzima: lactate dehidrogenaza

-clasa: oxidoreductazelor

Enzima: malat dehidrogenaza

-clasa: oxidoreductaze

-Co: NAD+

Enzima:succinat dehidrogenza

-clasa: oxidoreducatze

-Co: FAD

Enzima: fumaraza

-clasa: liaza

-catalizeazăruperealeg.C-C,C-SşiC-N;fărăadiţionarea apei,adiţialalegăturidubleşireacţiileinverse
 Enzima: hexokinaza

-clasa: transferaza

-foloseste ATP

-glicoliza

Enzima: fosfoglucomutaza

-clasa: izomeraze

-gluconeogeneza
 Enzima: glucozo-6-fosfataza

- Clasa: hidrolaze
- Gluconeogenea (III cale de ocolilre)
Enzima: glutamin sintetaza

-clasa: ligaze(sintetaze)

- utilizeaza ATP

Enzima: glutaminaza

-clasa: hidrolaza
 Enzima: piruvat carboxilaza

- Clasa: ligaze
- Co: Biotina (VitH)
 Enzima: alanin transaminaza

- Clasa: transferaze
- catalizează transferuri grupelor funcţionale de la unsubstrat la altul (metil, amino, acil)

Enzima: aspartat transaminaza

Clasa: transferaza

33 -- Selectați
Clasa: afirmații corecte referitor la structura chimică:
transferaza

NAD+(Nicotinamid adenine dinucleotid)

- derivat Vit PP
- forma oxidata, participa in reactii de oxido-reducere
 NADPH (Nicotinamid adenine dinucleotid fosfat)

- derivat VitPP
- formaredusa

FAD (Flavin adenine dinucleotid)

- derivate VitB2
- structură heterociclică numita izoaloxazină
- participainreactiideoxidoreducere
 Acid Tetrahidrofolic
- derivat Vit B9
- transportator al unor fragmente cu un atom de carbon (grupări monocarbonice):
-metil (-CH3),
-metilen (-CH2-),
-metenil (-CH=),
-formil (- COH)
-oximetil (-CH2-OH)
-formimino (-CH=NH)
- THF participă ca coenzimă în reacţiile de biosinteză a serinei, glicinei, metioninei, timinei, sinteza purinelor.

Biotina

- Co biotinica –Vit H
- contine un heterociclu imidazolic saturat condensat cu tiofenul, un alt heterociclu saturat.
- Înfuncțiedecatenalateralăsedeosebesc2biotine(separatădinalbușuldeou șiizolatădinficat).
- Participă în reacțiile de carboxilare a piruvatului, acetil Co A și propionil CoA
- Gluconeogeneză (I cale –piruvatcarboxilaza)
- Sinteza AG (formarea lui malonil CoA din acetil Co A)
- Oxidarea AG cu număr impar (transformarea propionil-CoA în succinil CoA)
- Intervine în catabolismulLeu
 Piridoxal fosfat

- Derivat Vit B6
- Transaminarea AA
- Decarboxilarea AA
- Transsulfurarea

Tiaminpirofosfat

- Derivat Vit B1
- Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
- Decarboxilarea oxidativă a α cetoglutaratului
- Reacţii de transcetolare

34. Selectati enzimele care se refera la hidrolaze:

a) [x] lipaza

b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza

c) [x] pepsina

d) [x] amilaza

e) [ ] fosfofructokinaza

35. La oxidoreductaze se referă:

a) [] hidratazele;

b) [x] hidroxilazele;

c) [x ] reductazele;

d) [ ] hidrolazele;

e) [ ] kinazele.

36 – Selectați procesul chimic la care participă vitamina C:

Hidroxilarea prolinei si lizinei in structura colagenului

37. Specificitatea enzimatica:

a) [ ] e determinată de coenzimă

b) [ ] depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă

c) [x] poate fi absolută de substrat

d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici

e) [x] poate fi stereochimică - catalizează transformările doar a unui stereoizomer al substratului

38. Transferazele catalizează:

a) [x] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor

c) [x] reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul

d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici

e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

39.Activitatea specifică este:

a) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 µmol de substrat in 1 min la 250 C

b) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mmol de substrat in 1 min la 250 C

c) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mol de substrat in 1sec la 250 C

d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă

e) [x] cantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1µmol de substratîn 1 min la 250 C raportată
la 1mg proteină

40. Inhibitia competitivă:

a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă

b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă

c) [x] inhibitorul se aseamană structural cu substratul

d) [ ] se caracterizează prin fixarea concomitentă la enzimă a substratului şi a inhibitorului

e) [ ] inhibitorul competitiv se leagă în centrul alosteric

41. Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?

a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H

b) [ ] sunt proteine dimere

c) [x] lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite

d) [ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă

e) [ ] LDH are 4 izoforme

42. Creatinfosfokinaza (CPK) :

a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;

b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;

c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;

d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic;

e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul miocardic;

43. Influenţa pH-lui asupra activităţii enzimelor:

a) [x] fiecare enzimă are pH optimal de actiune

b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8

c) [ ] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei

d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2

e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

44. Inhibitia alosterică:

a) [ ] este caracteristică tuturor enzimelor

b) [ ] este ireversibilă

c) [ ] se înlătură prin exces de substrat

d) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimei

e) [x] este reversibilă

45. Inhibiţia competitivă:

a) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimei

b) [x] la centrul activ al enzimei se leagă compusul al carui concentraţie e mai mare

c) [ ] inhibiţia competitivă se inlatură prin exces de inhibitor

d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ

e) [ ] inhibitorul concurează cu substratul pentru fixarea în centrul alosteric

46.Inhibiţia enzimatică necompetitivă:

a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;

b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;

c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;

d) [x] se formează un complex triplu: ESI;

e) [ ] se formează un complex dublu: EI.

46. Inhibitia necompetitivă:

a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;

b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;

c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a se lega de enzimă;

d) [ ]V max scade dar creşte Km;

e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;

47. Izoenzimele:

a) [ ] sunt proteine cu structură tertiară

b) [x] sunt proteine oligomere

c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie

d) [ ] catalizează diferite reacţii

e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri

48. Katalul prezintă:

a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S in 1 min la 250 C;

b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S in 1 min la 250 C;

c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in 1 sec la 250 C;

d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă;

e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea

49. Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este o hidratază

b) [ ] face parte din clasa liazelor

c) [x] se obtine prin proteoliza limitată a pepsinogenului

d) [ ] se activează prin fosforilare

e) [x] se activează sub actiunea HCl si autocatalitic

50. Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) și reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] face parte din clasa transferazelor

b) [ ] acidul malonic provoacă o inhibiţie ireversibilă a SDH

c) [ ] inhibitorii modifică structura primară a SDH

d) [x] inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor

e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD → Fumarat + FADH2

51 – Selectați afirmațiile corecte referitaore la imaginea prezentată:

Km- este acea concentraţie de S pentru care v de reacţie este jumătate din Vmax.
Km reflectă afinitatea E pentru S şi anume cu cât Km este mai mică cu atît afinitatea este mai mare şi inversAceastă
curbă este numită curba lui Michaelis-Menten şi se exprimă prin ecuaţia:
[S]
V=Vmax x
Km +[S]
unde: V-V reacţiei la un moment dat
Vmax- vitezamax
Km-constanta lui Michaelis Menten
[S] –C% molară a S

52. Mecanismele de activare a enzimelor sunt:

a) [x] proteoliza parţială

b) [x] modificarea covalentă (fosforilare-defosforilare)

c) [ ] autoasamblarea secundară

d) [x] activarea alosterică

e) [ ] activarea competitivă

53. Termolabilitatea enzimatică:

a) [x] la temperatura mai înaltă de 50 0C majoritatea enzimelor denaturează

b) [ ] e determinată de coenzimă

c) [x] temperatura optimală pentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C

d) [ ] la temperatura mai înaltă de 50 0C activitatea majoritătii enzimelor creşte

e) [ ] la temperatură scăzută, mai joasă de 10 0 C, activitatea enzimelor nu se modifică

54. Unitatea internaţională este:

a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S în 1 min la 250 C;

b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S în 1 min la 250 C ;

c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S în 1 sec la 250 C ;

d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 molecule de E;

e) [ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.

55 – Selectați procesul chimic la care participă compusul prezentat:

56 – Selectați procesul chimic la care participă coenzima A:

Activarea acizilor grasi

57 - ?

58 - ?

59. Repararea DNA necesită următoarele enzime:

a) [x] DNA-polimeraza I

b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă

c) [x] endonucleaze specifice

d) [x] DNA-ligaza

e) [ ] telomeraza

60. Replicarea DNA:

a) [x] este bazată pe principiul complementarităţii

b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA

c) [ ] decurge fără desfacerea dublului helix de DNA

d) [ ] este un proces conservativ

e) [ ] nu necesită energie

61. Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:

a) [x] DNA-polimerazele I, II, III

b) [x] helicaza

c) [ ] transaminazele

d) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă

e) [ ] dehidrogenazele

62. Telomeraza prezintă:

a) [ ] o ribonucleotidă

b) [x] o ribonucleoproteină

c) [x] enzima ce alungeşte capetele cromozomilor

d) [ ] enzimă ce utilizează ca substraturi ribonucleotide

e) [x] o transcriptază ce foloseşte ca matriţă RNA

63.Componentele structurale ale RNA-ului sunt:

a) [ ] timina

b) [x] citozina

c) [x] adenina

d) [x] guanina

e) [ ] ribuloza

64. DNA-polimeraza-RNA-dependentă:

a) [x] este numită şi reverstranscriptază

b) [ ] posedă activitate 3'  5'-polimerazică

c) [ ] participă la replicarea RNA

d) [x] se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza unor gene

e) [x] permite includerea informaţiei virale în genomul uman

65. Histonele:

a) [ ] sunt proteine conjugate

b) [x] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4

c) [ ] sunt proteine acide

d) [ ] sunt componente ale ribozomilor

e) [x] intră în componenta nucleozomilor

66. Inducţia enzimatică (reglarea lac-operonului):

a) [x] necesită prezenţa represorului

b) [ ] necesită prezenţa corepresorului

c) [x] e caracteristică pentru căile catabolice

d) [ ] în calitate de inductor serveşte produsul final al căii metabolice

e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

67. La reglarea expresiei genelor la om participă:

a) [ ] catecolaminele

b) [ ] glucagonul

c) [x] cortizolul

d) [x] calcitriolul

e) [x] retinolul

68. Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul RNAm) includ:

a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki

b) [x] adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozinei

c) [x] poliadenilarea capătului 3' al RNAm

d) [x] excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)

e) [ ] înlăturarea dimerului de timină

69. Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul RNAt) includ:

a) [x] adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCA

b) [ ] ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozinei

c) [ ] poliadenilarea capătului 5' al RNAt

d) [x] modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)

e) [ ] înlăturarea primer-ului

70. Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:

a) [x] modificarea chimică a unor baze azotate din DNA

b) [ ] modificarea covalentă a RNA

c) [x] tranziţie şi transversie

d) [x] deleţie de nucleotide

e) [x] inserţie de nucleotide

71. Mutaţiile prin deleţie:

a) [x] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţia

b) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică

c) [ ] nu afectează structura şi funcţia proteinei codificate

d) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop

e) [x] pot cauza maladii ereditare

72. Mutaţiile prin transversie:

a) [ ] reprezintă substituirea unei baze purinice cu altă bază purinică

b) [x] pot conduce la modificări ale structiurii şi funcţiei proteinei codificate

c) [x] pot determina formarea unui codon-stop

d) [ ] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţiei

e) [x] pot conduce la formarea codonilor sinonimi

73. Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţii

b) [x] are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă

c) [x] este un proces procesiv

d) [x] forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatului

e) [ ] la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele

74. Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este implicat în activarea aminoacizilor

b) [ ] este copia exactă a catenei codificatoare de DNA

c) [ ] la capătul 5'conţine o secvenţă poliadenilică

d) [x] serveşte matriţă pentru sinteza proteinelor

e) [ ] este parte componentă a ribozomilor

75. Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] angajează simultan întregul cromozom

b) [x] este un proces asimetric

c) [ ] are loc în citoplasmă

d) [x] în calitate de matriţă serveşte catena anticodogenă

e) [ ] RNA este sintetizat în direcţia 3'→5

76. Represia enzimatică:

a) [x] necesită prezenţa represorului

b) [ ] necesită prezenţa inductorului

c) [ ] e caracteristică pentru căile catabolice

d) [ ] în calitate de corepresor serveşte substratul căii metabolice

e) [ ] e caracteristică pentru enzimele constitutive

77. Afirmaţii corecte referitoare la RNA:

a) [ ] este preponderent bicatenar

b) [ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii

c) [ ] cantitatea de RNA în celulă este constantă

d) [ ] se conţine doar în nucleu şi mitocondrii

e) [x] conţine uracil, citozină, adenină şi guanină

78. RNA polimerazele:

a) [ ] nu necesită matriţă

b) [ ] necesită primer

c) [ ] utilizează ca substraturi ribonucleozid-monofosfaţii

d) [ ] posedă activitate 3'  5'-exonucleazică

e) [x] au activitate 5'  3'-polimerazică

79. Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:

a) [ ] sunt macromolecule bicatenare

b) [ ] servesc matriţă pentru sinteza proteinelor

c) [ ] se conţin doar în nucleu

d) [x] sunt componente structurale ale ribozomilor

e) [ ] reprezintă o conformaţie în „foaie de trifoi"

80. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:

a) [x] transportă aminoacizii la sediul sintezei proteinelor

b) [x] aminoacidul se leagă la capătul 3'-OH al RNAt

c) [ ] bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAm

d) [ ] aceeaşi moleculă de RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizi

e) [ ] conţin doar baze azotate majore

81. Selectați bazele azotate majore din componența ARN sunti:

a) [ ] 5 - metilcitozina

b) [x] adenina

c) [ ] 2 - metiladenina

d) [x] guanina

e) [x] uracilul

82. Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:

a) [ ] ambele procese necesită primer

b) [x] decurg în nucleu

c) [x] ca substraturi se utilizează nucleozid-trifosfaţii

d) [ ] ambele procese angajează simultan întregul cromozom

e) [ ] sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'

83. Activarea aminoacizilor:

a) [x] are loc în citoplasmă

b) [ ] constă în legarea aminoacidului la ARNm

c) [x] necesită energia a 2 legături macroergice

d) [ ] are loc fără participarea enzimelor

e) [ ] necesită GTP

84. Aminoacil-RNAt-sintetazele:

a) [ ] participă la formarea legăturilor peptidice

b) [x] posedă specificitate faţă de ARNt şi aminoacid

c) [x] are capacitatea de autocontrol

d) [ ] nu necesită ATP

e) [x] catalizează reacţia de activare a aminoacizilor

85. Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constă din:

a) [x] ribozomul integral

b) [ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A

c) [x] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P

d) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P

e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3

86. Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:

a) [x] complexul de initiere

b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetaza

c) [x] peptidiltransferaza

d) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3

e) [ ] ATP

87. Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează prin:

a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A

b) [ ] legarea fmet-RNAtfmet în locusul P

c) [ ] legarea aminoacidului la RNAt

d) [x] formarea legăturii peptidice între aminoacizi

e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm

88. În legatură cu codul genetic sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] conține 3 codoni de inițiere

b) [x] unii aminoacizi sunt specificați de mai mulți codoni

c) [ ] conține un singur codon de terminare

d) [x] codul este colinear

e) [ ] codul are semne de punctuație

89. În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:

a) [x] înlăturarea RNAt din locusul P

b) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt

c) [x] disocierea ribozomului în subunităţi

d) [ ] transpeptidarea

e) [ ] translocarea

90. Iniţierea sintezei proteinelor necesită:

a) [x] subunitatea mică şi mare a ribozomului

b) [x] RNAm

c) [ ] peptidiltransferaza

d) [ ] factorii Tu, Ts, G

e) [ ] ATP

91. Modificările posttranslaţionale includ:

a) [ ] formarea prolinei din hidroxiprolină

b) [ ] excizia intronilor

c) [x] fosforilarea unor proteine

d) [x] metilarea lizinei, argininei

e) [x] formarea punţilor disulfidice

92. Modificările posttranslaţionale includ:

a) [ ] poliadenilarea

b) [ ] „cap"-area

c) [ ] transversia

d) [ ] tranziţia

e) [x] carboxilarea glutamatului

93. Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este singlet

b) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3'  5'

c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni

d) [x] codul este degenerat

e) [ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi

94. Structura şi funcţile ribozomilor:

a) [x] ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi

b) [ ] reprezintă sediul de biosinteză a RNAm

c) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente

d) [ ] constau din RNAr şi proteine histonice

e) [x] conţin RNAm

95. Căile metabolice:

a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate

b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile

c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibile

d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimă

e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă

96. Anabolismul:

a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple

b) [x] necesită energie

c) [ ] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi

d) [ ] nu necesită enzime

e) [ ] nu este supus reglării

97. Bioenergetica:

a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise

b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului

c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic

d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului

e) [x] ∆E = ∆G + T∆S

98. Căile catabolice şi anabolice:

a) [ ] coincid ca direcţie

b) [x] posedă reacţii şi enzime comune

c) [ ] sunt identice

d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare

e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului

99. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:

a) [x] glicerol-3-fosfat

b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat

d) [x] glucozo-6-fosfat

e) [ ] GTP

100. Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:

a) [ ] glucozo-1-fosfat

b) [x] pirofosfat

c) [x] fosfoenolpiruvat

d) [x] acetil-CoA

e) [ ] UDP-galactoza

101. Catabolismul:

a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe simple

b) [ ] necesită energie

c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular

d) [ ] nu necesită enzime

e) [ ] nu este supus reglării

102. Ciclul Krebs:

a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici

b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolism

c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 molecule de CO2

d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe

e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2

103. Ciclul Krebs:

a) [ ] furnizează echivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi

b) [ ] decurge în citozol

c) [x] funcţionează în condiţii aerobe

d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2

e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării

104. Citrat sintaza:

a) [ ] catalizează prima reacţie a ciclului ornitinic

b) [ ] este din clasa ligazelor

c) [x] este enzimă alosterică

d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH

e) [x] este inhibată de acizii graşi

105. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:

a) [x] este activat de Ca2+

b) [ ] este activat de ATP

c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA

d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic

e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

106. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [ ] este localizat în citozol

b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 -

dihidrolipoil dehidrogenaza

c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA

d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic

e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului

106. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului

b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil

c) [x] activează în mitocondrii

d) [ ] conţine 2 coenzime

e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

107. Reglarea metabolismului:

a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune

b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului

c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile

d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice

e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

108. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături
macroergice din ATP:

a) [ ] ADP

b) [ ] glucozo-6-fosfat

c) [ ] AMP

d) [ ] GMP

e) [x] fosfoenolpiruvat

109. Metabolismul
a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei

b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei

c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică

d) [x] constă din două faze - catabolism şi anabolism

e) [ ] nu necesită energie

110. Oxidarea biologică:

a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în organismele vii

b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie

c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apei

d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente

e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente

111. Reacţiile anaplerotice:

a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs

b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs

c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs

d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP

e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

112. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple

b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie

c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolism

d) [ ] catabolismul necesită energie

e) [x] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

113 - ?

114 - ?

115 - ?

116. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH

b) [x] sarcina energetică mică activează enzimele complexului PDH

c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH

d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin sarcină energetică

e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare

117. Reglarea ciclului Krebs:

a) [ ] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ADP-lui

b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA

c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului

d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza

e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

118. Reglarea metabolismului:

a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune

b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului

c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile

d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice

e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

119. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH

b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH

c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH

d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive

e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator

120. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] piridoxal fosfat

b) [x] tiamin pirofosfat

c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul tetrahidrofolic

e) [x] NAD+

120. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] biotina

b) [x] HS-CoA

c) [ ] acidul ascorbic

d) [ ] CoQ

e) [x] FAD

121. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] piridoxal fosfat

b) [x] tiamin pirofosfat

c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul tetrahidrofolic

e) [x] NAD+

121. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] biotina

b) [x] HS-CoA

c) [ ] acidul ascorbic

d) [ ] CoQ

e) [x] FAD

121. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:

a) [x] succinat DH

b) [ ] glutamat DH

c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH

d) [x] glicerol-3-fosfat DH

e) [ ] acil-CoA-DH

122. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [ ] succinat DH

b) [x] glutamat DH

c) [x] izocitrat DH

d) [x] alcool DH

e) [ ] acil-CoA-DH

122. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [x] lactat DH

b) [x] malat-DH

c) [ ] acil-CoA DH

d) [x] beta-hidroxibutirat DH

e) [ ] succinat DH

123. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:

a) [x] citrat sintaza

b) [ ] aconitaza

c) [x] izocitrat dehidrogenaza

d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

e) [ ] malat dehidrogenaza
124. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs:

a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat

b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA

c) [x] succinil-CoA → succinat

d) [ ] succinat → fumarat

e) [ ] fumarat → malat

125. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:

a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+

b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2

c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + NADH+H+

d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2

e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2

126.Selectaţi reacţiile anaplerotice:

a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA

b) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3

c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat

d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP

e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4

127. Variantele de hidroliză a ATP-lui:

\a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol

b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol

c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol

d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol

e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

128. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat

dehidrogenaza:

a) [x] tiamina

b) [ ] biotina

c) [x] vitamina PP

d) [ ] vitamina B6

e) [ ] vitamina B12

129. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat

dehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic

b) [x] acidul pantotenic

c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul ascorbic

e) [x] riboflavina

130. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [x] tiamina

b) [ ] biotina

c) [x] vitamina PP

d) [ ] vitamina B6

e) [ ] vitamina B12

130. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] acidul folic

b) [x] acidul pantotenic

c) [x] acidul lipoic

d) [ ] acidul ascorbic

e) [x] riboflavina

131. Starea energetică a celulei:

a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])

b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])

c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-900

d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice

e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice

132. Succinat dehidrogenaza:

a) [x] este o enzimă a ciclului Krebs

b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă

c) [ ] este inhibată de NADH

d) [x] este inhibată de malonat

e) [ ] este inhibată de fumarat

133. Viteza proceselor metabolice:

a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+

b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici

c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+

d) [x] este influenţată de hormoni

e) [ ] nu depinde de conţinutul de ATP

134.Agenţii decuplanţi:

a) [ ] inhibă ATP-sintaza

b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator

c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială

d) [x] sunt substanţe liposolubile

e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

134. Agenţii decuplanţi:

a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui

b) [x] măresc termogeneza

c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator

d) [ ] activează hidroliza ATP-lui

e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar

135. ATP-sintaza:

a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială

b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1

c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială

d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar

e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei

136. ATP-sintaza:

a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat

b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă

c) [x] este inhibată de oligomicină

d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul
respirator

e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator

137. Citocromii:

a) [x] reprezintă hemoproteine

b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator

c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+

d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă

e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē

138. Citocromul P450:

a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO

b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi

c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau NADPH

d) [ ] este component al lanţului respirator

e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

139. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):

a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependente

b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependente

c) [x] conţine FMN

d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

e) [ ] conţine FAD

140. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza):

a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat

b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte

substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)

c) [ ] conţine NAD+

d) [ ] conţine citocromii a şi a3

e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

141. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):

a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ reductaza)

b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ reductaza)

c) [x] conţine citocromii b şi c1

d) [ ] conţine citocromii a şi a3

e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

142. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):

a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-

b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa

c) [ ] conţine citocromii b şi c1

d) [x] conţine citocromii a şi a3

e) [x] conţine ioni de cupru

143. Decuplarea fosforilării oxidative:

a) [x] este un proces adaptiv la frig

b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare

c) [ ] este prezentă în hipotiroidie

d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb

e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP

144. Fosforilarea oxidativă:

a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)

b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR

c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare

d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V

e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui

145. Inhibiţia lanţului respirator (LR):

a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonă

b) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina A

c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO

d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui

e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi

146. Lanţul respirator (LR):

a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială

b) [ ] este un proces reversibil

c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere

d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2

e) [ ] produsul final al LR este H2O2

147. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar

macroergic

b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază

c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne

mitocondriale

d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa externă -
pozitiv
e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni

147. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul

intermembranar

b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul F0 al ATP-sintazei

c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială

d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui

e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni

148. Oxidarea microzomială:

a) [ ] are loc în mitocondrie

b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic

c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici

d) [x] este catalizată de monooxigenaze

e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui

148. Oxidarea microzomială:

a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2O

b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2

c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul P450 ,flavoproteine

d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor

e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici

149. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator:

a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē

b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a
adiţiona ē

c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a
ceda ē

d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo

e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

150. Produsele finale ale lanţului respirator:

a) [ ] H2O2

b) [x] H2O

c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului succinat-CoQ
reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului NADH-CoQ
reductaza)

e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c

reductaza)

151. Selectaţi agenţii decuplanţi:

a) [ ] rotenona

b) [ ] oligomicina

c) [x] 2,4-dinitrofenolul

d) [ ] monooxidul de carbon

e) [x] acizii graşi

152. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:

a) [ ] monooxidul de carbon

b) [x] oligomicina

c) [ ] tiroxina

d) [ ] cianurile

e) [ ] 2,4-dinitrofenolul

153. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:

a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului

b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi

c) [ ] lanţul respirator

d) [ ] glicoliza anaerobă

e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial

154. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă mitocondrială:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului

b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi

c) [x] lanţul respirator

d) [ ] glicoliza anaerobă

e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial

155. Sistema-navetă glicerol-fosfat:

a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol

b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+

c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială

d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+

e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat +

FADH2

156. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în citozol):

a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+

b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+

c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2

d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2

e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+

157. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în matricea mitocondrială):

a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+

b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2

c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+

d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2

e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+

158. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:

a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē

b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē

c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē

d) [x] citocromii transferă doar elecroni

e) [ ] un citocrom transferă doi electroni

159. Ţesutul adipos brun:

a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui

b) [x] este ţesut specializat în termogeneză

c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi

d) [ ] conţine puţine mitocondrii

e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)

160. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):

a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē

b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē

c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+

d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar ē

e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar H+

161. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă mitocondrială:

a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD+ şi NADH

b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă

glicerol-fosfat

c) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă malat-
aspartat

d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrat

e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină

162. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:

a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui

b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui

c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză

d) [ ] decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza

e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza

163. Absorbţia glucozei:

a) [x] necesită Na+

b) [ ] necesită Ca2+

c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza

d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu

e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu

164, Afirmaţii corecte referitor la glucide:

a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor

b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză

c) [ ] ambele hexoze din lactoză sunt în formă furanozică

d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge

e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză

165. Glicogenoliza:

a) [x] este scindarea glicogenului

b) [ ] este scindarea glucozei

c) [ ] este un proces strict hidrolitic

d) [ ] decurge intens postprandial

e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie

166. Digestia glucidelor:

a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide

b) [ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza

c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză

d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat

e) [x] celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică

167. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):

a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza

b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza

c) [x] este catalizată de enzima de ramificare

d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică

e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică

168, Glicogen fosforilaza:

a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei

b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare

c) [x] forma activă este cea fosforilată

d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen

e) [ ] este activată de ATP

169, Glicogen sintaza:

a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei

b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare

c) [ ] forma activă este cea fosforilată

d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen

e) [x] necesită prezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei

170, Glicogenogeneza:

a) [ ] este sinteza glucozei

b) [x] este sinteza glicogenului

c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile

d) [x] decurge intens postprandial

e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

171, Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):

a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP

b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP

c) [ ] glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat

d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

172. Glicogenoliza:

a) [x] este scindarea glicogenului

b) [ ] este scindarea glucozei

c) [ ] este un proces strict hidrolitic

d) [ ] decurge intens postprandial

e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie

172. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):

a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza

b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat

c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat

d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice

e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice

173. Glicogenozele:

a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului

b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi

c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat

d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală

e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie

174, Glicogenul:

a) [x] se depozitează în muşchii scheletici

b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos

c) [x] se depozitează în ficat

d) [ ] muschii scheletici utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei

e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile

175, Glucozo-6-fosfataza:

a) [x] este enzimă a glicogenolizei

b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei

c) [x] este o hidrolază

d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză

e) [ ] este activată de insulină

176. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei

c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea
glicemiei

d) [ ] G-6-P se include în glicogenogeneză în ficat

e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat

177, Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii scheletici:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei

c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea glicemiei

d) [x] G-6-P se include în glicoliză

e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi

178, Reglarea hormonală a glicogenogenezei:

a) [x] insulina activează glicogenogeneza

b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza

c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza

d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei

e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

179, Reglarea hormonală a glicogenolizei:

a) [ ] insulina activează glicogenoliza

b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza

c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza

d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei

e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

180, Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):

a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza

b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza

c) [x] este catalizată de enzima de deramificare

d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică

e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,4-glicozidazică

181, Selectaţi enzimele glicogenogenezei:

a) [x] glicogen sintaza

b) [ ] glicogen fosforilaza

c) [x] fosfoglucomutaza

d) [ ] glucozo 6 fosfotaza

e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza

182, Selectaţi enzimele glicogenolizei:

a) [ ] glicogen sintaza

b) [x] glicogen fosforilaza

c) [x] fosfoglucomutaza

d) [ ] glucokinaza

e) [ ] fosfofructokinaza

183, Funcţiile glucidelor:

a) [x] energetică

b) [ ] menţin presiunea oncotică

c) [ ] sunt emulgatori

d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici

e) [ ] de transport

184. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:

a) [ ] amiloza

b) [x] glucoza

c) [x] glicogenul
d) [x] riboza, dezoxiriboza

e) [ ] amilopectina

185, Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei?

a) [ ] piruvat kinaza

b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza

c) [x] lactat dehidrogenaza

d) [ ] malat dehidrogenaza

e) [ ] piruvat dehidrogenaza

186 - ?

187. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de lactat:

a) [ ] 6

b) [x] 18

c) [ ] 15

d) [ ] 36

e) [ ] 3

188. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de piruvat:

a) [ ] 3

b) [ ] 2

c) [x] 15

d) [ ] 30

e) [ ] 6

189. Glicoliza este activată de:

a) [ ] NADH

b) [ ] ATP

c) [ ] glucozo-6-fosfat

d) [x] fructozo-2,6-difosfat

e) [x] AMP, ADP

190. Glicoliza este inhibată de:

a) [ ] NAD+

b) [x] citrat

c) [x] acizii graşi

d) [ ] glucoză

e) [ ] AMP

191. Glicoliza:

a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici

b) [x] are loc în toate ţesuturile

c) [x] reprezintă scindarea glucozei

d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului

e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O

191.Glicoliza:

a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile

b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul

c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O

e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

192. Glucokinaza:

a) [ ] este prezentă doar în muschii scheletici

b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze

c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat

d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat

e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină

193. Gluconeogeneza:

a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză

b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice

c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate

d) [x] decurge intens în inaniţie

e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

193. Gluconeogeneza:

a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză

b) [ ] are loc intens postprandial

c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi

d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii

e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

194. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:

a) [ ] aspartataminotransferaza

b) [x] piruvat carboxilaza

c) [ ] piruvat kinaza

d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza

e) [ ] fosfofructokinaza

195. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:

a) [x] glicerol kinaza

b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza

c) [ ] piruvat carboxilaza

d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza

e) [x] fructozo-1,6-difosfataza

196. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor enzime:

a) [x] piruvat carboxilaza

b) [x] fructozo-1,6-difosfataza

c) [ ] piruvat kinaza

d) [x] lactat dehidrogenaza

e) [ ] fosfofructokinaza

197, Gluconeogeneza:

a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză

b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice

c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate

d) [x] decurge intens în inaniţie

e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

197. Gluconeogeneza:

a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză

b) [ ] are loc intens postprandial

c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi

d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii

e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

198. Hexokinaza:

a) [ ] este prezentă doar în ficat

b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze

c) [x] este o enzima din glicoliza

d) [ ] este activată de glicozo-6-fosfat

e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

199. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de enzimele:

a) [ ] hexokinaza

b) [ ] fosfofructokinaza

c) [x] fosfogliceratkinaza

d) [ ] glucokinaza

e) [x] piruvatkinaza

200, Căile de utilizare a piruvatului:

a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA

b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat

c) [x] se carboxilează la oxaloacetat

d) [ ] se oxidează în lanţul respirator

e) [ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză

201. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:

a) [x] 2 molecule de piruvat

b) [x] 4 ATP

c) [x] 2 GTP

d) [ ] 6 H3PO4

e) [ ] 6 ADP

202. Piruvat carboxilaza:

a) [ ] este enzimă a glicolizei

b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei

c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina

d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul

e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA

203. Produsele finale ale glicolizei anaerobe:

a) [ ] 2 molecule de piruvat

b) [ ] glucoza

c) [ ] 4 ATP

d) [x] 2 H2O

e) [x] 2 molecule de lactat

204 - ?

205. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:

a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatul

b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei

c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei

d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi

e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei

206. Reglarea hormonală a glicolizei:

a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat

b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei

c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei

d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza

e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică

207. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:

a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lor

b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale gluconeogenezei

c) [ ] insulina activează gluconeogeneza

d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din
ţesutul adipos

e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza

208. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:

a) [ ] acetil CoA

b) [ ] acizii graşi

c) [ ] acetoacetatul
d) [x] lactatul

e) [x] oxaloacetatul

208. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:

a) [ ] beta-hidroxibutiratul

b) [x] piruvatul

c) [x] aminoacizii glucoformatori

d) [ ] colesterolul

e) [ ] bazele azotate purinice

209 - ?

210. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:

a) [ ] piruvatcarboxilaza

b) [ ] fosfoglucoizomeraza

c) [x] hexokinaza

d) [x] fosfofructokinaza

e) [x] piruvatkinaza

211. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:

a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4

b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O

c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O

d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O

e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O

212. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:

a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat

b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat

c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat

d) [x] succinil-CoA → succinat

e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat

213. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:

a) [x] diabetul zaharat

b) [x] tumorile cortexului suprarenal

c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia

e) [ ] diabetul insipid

214. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite

b) [] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare

c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentoze

d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexoze

e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

215. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:

a) [ ] inhibarea glucokinazei

b) [ ] activarea glicogen fosforilazei

c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei

d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei

e) [ ] inhibarea glicogen sintazei

216. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei

b) [x] activarea lipoproteidlipazei

c) [ ] activarea triglicerid lipazei

d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol

e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

217. Efectele insulinei:

a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat

b) [x] măreşte cantitatea de NADPH

c) [ ] inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi

d) [ ] inhibă sinteza proteinelor

e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor

218. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:

a) [ ] hexokinaza

b) [x] fructokinaza

c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza

e) [x] triozokinaza

219. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:

a) [x] galactokinaza

b) [ ] hexokinaza

c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza

d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza

e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza

220. Fructozuria esenţială:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei

c) [x] are loc acumulare de fructoză

d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat

e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

221. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [x] sinteza pentozelor

b) [ ] generarea de NADH

c) [x] generarea de NADPH

d) [ ] generarea de FADH2

e) [ ] formarea pirofosfatului

222. Galactozemia:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei

c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat

d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristalin

e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

223. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [x] stres

b) [x] activarea glicogenolizei

c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei

e) [ ] hiperinsulinism

224. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic

b) [ ] amplificarea glicogenogenezei

c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului

d) [ ] maladia Addison

e) [x] hipercorticism

225. Hipoglicemia poate fi cauzată de:

a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic

b) [ ] activarea glicogenolizei

c) [x] amplificarea glicolizei

d) [x] hiperinsulinism

e) [ ] activarea gluconeogenezei

226. Insulina provoacă:

a) [x] activarea glicolizei

b) [ ] activarea glicogen fosforilazei

c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos

d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză

e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)

227. Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi

b) [ ] conversia glicerolului în glucoză

c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză

d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor

e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)

228. Intoleranţa la fructoză:

a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei

b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei

c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza

d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză

e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice

229. Intoleranţa la galactoză:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei

c) [ ] se acumulează doar galactoză

d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal

e) [x] se manifestă clinic prin cataractă

230. Intoleranţa la lactoză:

a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei

b) [x] este determinată de deficitul de lactază

c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi dobândită

d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, diaree cronică

e) [ ] se manifestă prin cataractă

231. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):

a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP

b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP

c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP

d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat

e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

232.Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):

a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP

b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP

c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP

d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat

e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

233. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):

a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP

b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP

c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat

d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7

e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza

234. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] ribulozo-5-fosfat

b) [ ] glucozo-6-fosfat

c) [ ] ATP

d) [ ] NADH

e) [x] 2 NADPH

235.Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+:

a) [ ] este o reacţie din glicoliză

b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei

c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza

d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza

e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH

236. Reglarea hormonală a glicemiei:

a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza

b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza

c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza

d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza

e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei

237. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+

b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+

c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat

d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2

e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

238. Sinteza si secretia insulinei

a).[x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă

b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare

c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza limitată

d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă

e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare

239. . Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat

c) [x] 2 NADP+

d) [ ] ATP

e) [ ] ribozo-5-fosfat

240. . Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):

a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat

b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP

c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4

d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP

e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4

241. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] este o dehidratare

b) [ ] este o dehidrogenare

c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza

d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza

e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

242. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA

b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA

c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA

d) [ ] decarboxilarea acil-CoA

e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

243. Acizii biliari:

a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului

b) [ ] constau din 28 atomi de carbon

c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina

d) [x] sunt compuşi polari

e) [x] participă la emulsionarea grasimilor

244. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:

a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele

b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber

c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina

d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi

e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .

245. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP

b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P

c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP

d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P

e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

246.Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi

b) [ ] se petrece în mitocondrii

c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază

d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza

e) [] activarea este o reacţie reversibila

247.Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):

a) [ ] ATP ADP

b) [ ] AMP ATP

c) [ ] malonat AMP

d) [ ] acetoacetat citrat

e) [x] citrat palmitoil-CoA

248. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici

b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie

c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent

d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard

e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

249. Ateroscleroza:

a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesterolului

b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage

c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene

d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene

e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza

250. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:

a) [x] sinteza corpilor cetonici

b) [ ] sinteza aminoacizilor

c) [ ] beta-oxidare

d) [x] sinteza colesterolului

e) [ ] sinteza glucozei

251. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor

b) [ ] se oxidează AG liberi

c) [ ] se desfasoară in citozol

d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA

e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

252. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor
corectă este:

a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare

b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare

c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare

d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare

e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

253. Biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] are loc in mitocondrii

b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice

c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere

d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH

e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH

254. Biosinteza acizilor graşi:

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP

b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza

c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil

d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA

e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

255. Biosinteza colesterolului:

a) [ ] are loc numai în ficat

b) [x] necesită NADPH

c) [x] substrat serveşte acetil-CoA

d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina

e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol

256. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA

b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6

c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină

d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizinei

e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

257, Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:

a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP

b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteinei

c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATP

d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi maloniltransacilaza

e) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

258. Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos

b) [ ] se intensifică în inaniţie

c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I

d) [x] este activată de insulină

e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi

b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoA

c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-fosfat

d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului

e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor

259. Calcitriolul:

a) [ ] este vitamina D de origine vegetală

b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol

c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei

d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin

e) [ ] acţionează prin AMPc

260. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

a) [ ] stearic (С18)

b) [x] arahidonic (С20:4)

c) [] nervonic (С24:1)

d) [ ] palmitic (С16)

e) [] oleic (С18:1)

261. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

a) [ ] lignoceric(C24)

b) [ ] miristic (C14)

c) [x] butiric (C4)

d) [] caprilic (C8)

e) [ ] lauric (C12)

262. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?

a) [ ] lecitinele

b) [ ] cefalinele

c) [x] fosfatidilserina

d) [ ] trigliceridele

e) [ ] cerebrozidele

263. Catabolismul chilomicronilor:

a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in hepatocite

b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB

c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza

d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina

e) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

264. Catabolismul VLDL:

a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază

b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL

c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL

d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol

e) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază

265. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la
oxidarea completă a acidului palmitic (C16):

a) [ ] 6 8 131

b) [] 6 7 114

c) [x] 7 8 130

d) [ ] 5 6 121

e) [ ] 8 9 143

266. Cetonemia:

a) [x] poate apărea în inaniţie

b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide

c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide

d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat

e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

267. Chilomicronii:

a) [] se sintetizează în ficat

b) [] se secretă din intestin direct în sînge

c) [ ] apoproteina de bază este apoB100

d) [ ] lipidul predominant este colesterolul

e) [x ] trasportă trigliceridele exogene

268. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului

b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele

c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul

d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului

e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

269. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:

a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric

b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic

c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic

d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric

e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

270. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea – în citozol

b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare – cu HSCoA

c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPH

d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu

e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu

271. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

a) [] are loc în stomac

b) [ x] are loc în duoden

c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară

d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric

e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate

272. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi serveste NADPH generat în:

a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici

b) [ ] glicoliză

c) [x] reacţia catalizată de enzima malică

d) [ ] oxidarea acidului glucuronic

e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

273. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD

b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2

c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP + NADP+

d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH

e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

274. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza

c) [x] enzima malica

d) [ ] succinat dehidrogenaza

e) [ ] fumaraza

275. Funcţiile lipidelor:

a) [ x] energetică

b) [ x] izolatoare

c) [ ] catalitică

d) [x] structurală

e) [ ] contractilă

276. Glicerol-3-fosfatul se formează:

a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza

b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza

c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului

d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului

e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

277. HDL:

a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi enterocite

b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL discoidale in mature

c) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice

d) [] sunt lipoproteine proaterogene

e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

278. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic:

a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid

b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină

c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid

d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol

e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

279. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi:

a) [ ] caprinic

b) [ ] caproic

c) [x ] oleic
d) [x] palmitic

e) [x] stearic

280. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:

a) [ x] se oxidează

b) [] se reduc

c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon

d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon

e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA

281. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în
citozol (2):

a) [ ] butiril-CoA citrat

b) [ ] hidroxibutirat carnitină

c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat

d) [ ] acetil-CoA aspartat

e) [x] acetil-CoA citrat

282. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:

a) [ ] monoglicerid

b) [ ] UDP-diglicerid

c) [x] acidul fosfatidic

d) [ ] CDP-diglicerid

e) [ ] acidul fosforic

283. La eicosanoizi se referă:

a) [x] tromboxanii

b) [ ] endotelinele

c) [ ] endorfinele

d) [x] prostaciclinele

e) [x] leucotrienele

284. LDL :

a) [x ] contin apoB100

b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%

c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni

d) [] se sintetizează în ficat
e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi

285. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:

a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţiali

b) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile

c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice

d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor

e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

286. Lipidele sunt:

a) [ ] substanţe organice solubile în apă

b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă

c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici

d) [] omogene după structură

e) [x] substanţe organice insolubile în apă

287. Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:

a) [x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă

b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ

c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară

d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată

e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv

288. Obezitatea:

a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adipos

b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism

c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută

d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II

e) [ ] este prezentă în hipertiroidie

289. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:

a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei

b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara

c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei

d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH

e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară

f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

290. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

a) [ ] lignoсeric

b) [ ] oleic

c) [ ] palmitoleic

d) [x] linolenic

e) [x] linoleic

291. Precursorul eicosanoizilor:

a) [ ] acidul arahic

b) [x] acidul arahidonic

c) [ ] acidul linolenic

d) [ ] acidul fosfatidic

e) [ ] acidul behenic

292. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:

a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP

b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH

c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP

d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon

e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2

293. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:

a) [ ] acil-CoA + NADH + H+

b) [x] enoil-CoA + FADH2

c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2

d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+

e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+

294. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza

b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza

c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

295. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:

a)[ ] enoil-CoA + H2O

b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+

c) [x] beta-hidroxiacil-CoA

d) [ ] acil-CoA + NADH + H+

e) [ ] cetoacil-CoA

296. Caracteristicile principale ale membranei:

a) [] simetria

b) [x ] fluiditatea

c) [x ] asimetria

d) [ ] imobilitatea componentelor

e) [ ] monostratul lipidic

297. Proteinele membranelor biologice:

a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale

b) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare

c) [] posedă numai capacitate de mişcare laterală

d) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară,

antigenică

e) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

298. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH

b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP

c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP

d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP

e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH

299. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul

b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi

c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2

d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza

e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza

300. Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:

a) [ ] generarea acetoacetil-CoA

b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)

c) [ ] ciclizarea scualenului

d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului

e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

301.

302.

303. Reglarea biosintezei colesterolului:

a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza

b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza

c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic

d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei

e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

304. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:

a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală

b) [ ] lipoproteinlipaza

c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D

d) [ ] lipaza gastrică

e) [ ] colesterolesteraza

305. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza

b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza

c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza

d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza

e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza

306.

307. Biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] are loc in mitocondrii

b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice

c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere

d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH

e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP

b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza

c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil

d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA

e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

308. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei

b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei

c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei

d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6

e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina

309. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei

b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei

c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei

d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6

e) [ ]ca cofactor serveşte biotina

310. Sinteza fosfogliceridelor:

a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină

b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)

c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-ul

d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul

e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

311. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA

b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+

c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2

d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+

e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP

312. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:

a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta

b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale

c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite

d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros

e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

313. Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:

a) [ ] serina

b) [ ] cisteina

c) [x] S-adenozilmetionina

d) [ ] S-adenozilhomocisteina

e) [ ] tetrahidrofolatul

314. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a) [ ] are loc decarboxilarea substratului

b) [ ] are loc hidratarea substratului

c) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă

d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă

e) [ ] are loc dehidratarea substratului

315. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

a) [ ] transportul este activ

b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului

c) [ ] pentru transport se utilizează GTP

d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi

e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza

316. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:

a) [ ] necesită energie

b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II

c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi

d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă

e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină

317. Utilizarea acetil-CoA:

a) [x] se oxidează în ciclul Krebs

b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor

c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi

d) [ ] se include in gluconeogeneză

e) [x] se utilezează in cetogeneză

318. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat

b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca sursă de energie

c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului

d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza

e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza

319. Vitamina A:

a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic

c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei

d) [x] are acţiune antioxidantă

e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

320. Vitamina E:

a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic

c) [x] favorizează fertilitatea

d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural

e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

321. Vitamina D:

a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman

b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală

c) [ ] este derivat al glicerolului

d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)

e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală

322. Vitamina K:

a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K

b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K

c) [x] posedă acţiune antihemoragică

d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă

e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX
şi X

323. Vitaminele liposolubile:

a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic

b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D

c) [ ] nu se depozitează în organismul uman

d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular

e) [x] sunt derivaţi izoprenici

324. VLDL:

a) [ ] apoproteina principală este apoB48

b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-sensibilă

c) [x] sunt sintetizate în ficat

d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide

e) [ ] au rol antiaterogen

325. Selectati lipidele amfipatice:

(conțin o parte hidrofilă și o parte hidrofobă)
Fosfolipidele …

326. Selectati lipidele cu rol structural:

 Fosfogliceride : lecitine(fosfatidilcolina) , cefaline(fosfatidiletanolamina), fosfatidilserina,
fosfatidilinozitol, plasmalogene;
 Glicolipidele (glicosfingolipide) :cerebrozide, sulfatide, gangliozide
 Sfingomielinele (derivati ai sfingozinei) :ceramida (sfingozina+AG) ,sfingomielina (ceramida +rest
de fosforilcolina)
 colesterol

327. Selectati lipidele de rezerva:

Trigliceride

328. Selectati lipidele hidrofobe

Lipid nepolar

Lipid polar
 329. Selectati lipidele nepolare:
 cerurile,
 trigliceridele,
 colesteridele;

330. Selectati lipidele polare:

 fosfolipidele,
 glicolipidele,
 sfingomielinele,
 colesterolul.

331. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA

b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12

c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs

d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+

e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

332. Acidul folic:

a) [ x] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si Glu;

b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul tetrahidrofolic (FH4);

c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse reacţii enzimatice;

d) [ ] se sintetizează în organismul uman;

e) [ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.

333. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [ ] este vitamină

b) [x] este cofactor

c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor

d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor

e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon

a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)

b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O

c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O

d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

a) [x ] participă la metabolismul metioninei

b) [x] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF

c) [ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF

d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferază

e) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6

334.Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:

a) [ ] acil

b) [x] metil

c) [ ] amino

d) [x ] metilen

e) [ ] carboxil

335. Alaninaminotransferaza (ALT):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat

b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat

c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice

d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic

e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade

336. . Albinismul:

a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei

c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele

d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete

e) [ ] este însoţit de retard mental

337. . Alcaptonuria:

a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat

c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei

d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinic

e) [x] conduce la artroze

338. . Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] ciclul Krebs

b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi

c) [x] dezaminarea aminoacizilor

d) [ ] glicoliză

e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

a) [ ] transaminarea aminoacizilor

b) [x] neutralizarea aminelor biogene

c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin

d) [ ] gluconeogeneză

e) [ ] oxidarea corpilor cetonici

339. Aspartataminotransferaza (AST):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat

b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat

c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice

d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore

e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade

340.Bilirubina indirectă:

a)[x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor

b) [x] este transportată în microzomi de ligandine

c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge

e) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic

d) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza

a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă

b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă

c) [x] este transportată de albumine

e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă

d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată

341. . Bilirubina serică:

a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L

b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere

c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată

e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă

d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor

342. Biosinteza asparaginei (Asn):

a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic

b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)

c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza

d) [ ] reacţia nu necesită energie

e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină

343. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:

a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor

b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată
corespunzătoare

c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină

d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH

e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2

344. Biosinteza glutaminei (Gln):

a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină

b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic

c) [ ] este catalizată de glutaminaza

d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza

e) [ ] reacţia nu necesită energie

345. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):

a) [ ] glutamina

b) [x] glicina

c) [x] succinil-CoA

d) [x] Fe2+

e) [ ] acidul aspartic

346. Biosinteza hemului (prima reacţie):

a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2

b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4

c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza

d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza

e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem

347. Biosinteza hemului (a doua reacţie):

a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O

b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O

c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza

d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza

e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul

348. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):

a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+

b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+

c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza

d) [ ] enzima este activată alosteric de hem

e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară

349. Biosinteza nucleotidelor citidilice:

a) [x] CTP se sintetizează din UTP

b) [ ] CMP se sintetizează din UMP

c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber

d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln

e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4

350. Biosinteza nucleotidelor timidilice:

a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP

b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP

c) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)

d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)

e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza

351. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul fenilalaninei şi al

tirozinei:

a) [x] alcaptonuria

b) [ ] boala Hartnup

c) [ ] boala urinei cu miros de arţar

d) [x] albinismul

e) [x] fenilcetonuria

352. Caile generale de degradare a aminoacizilor:

a) [x] dezaminarea

b) [ ] transsulfurarea

c) [x] transaminarea

d) [x] decarboxilarea

e) [ ] transamidinarea

353. Carenţa proteică:

a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale

b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)

c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv

d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ

e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat

a) [x] hipoproteinemie

b) [ ] mărirea presiunii osmotice

c) [x] edeme

d) [x] atrofie musculară

e) [ ] bilanţ azotat pozitiv

354, . Catabolismul aminoacizilor:

a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator

b) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv cetoformatori

c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori

d) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori

e) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori

a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

b) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

c) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoA

d) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat

e) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat

355. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [ ] începe în eritrocitele intacte

b) [ ] are loc exclusiv în sânge

c) [ ] are loc în toate ţesuturile

d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb

a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină

b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină

c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite

e) [ ] reacţiile au loc în sânge

356.Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):

a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem

b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei

c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei

e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei

d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină

357.Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):

a) [ ] are loc în hepatocite

b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial

c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+

e) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+

d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza

358. Câte legaturi macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200

b) [ ] 400

c) [ ] 600

d) [x] 800

e) [ ] 1000

359.Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2

c) [x] 3

d) [ ] 4

e) [ ] 5

360. Cauzele icterelor:

a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei

b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor

c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă

b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei

d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar

e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial

361. Ciclul gama-glutamilic:

a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare

b) [ ] decurge fără utilizare de energie

c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza

d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic

e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)

a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulare

b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilor

c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din
glutation

d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului

e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP

362. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului

b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul

c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina

d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică

e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

363. Compusul chimic prezentat participa la:

Aspartat

- Biosinteza oxalacetat
- sistema-navetă malat-aspartat
- sinteza nucleotidelor purinice
- sinteza glucozei
- acceptor de NH3 in transaminare
- sinteza ureei(ciclul ornitinic –
- dezaminare ->OA
- transdezaminare

Glutamat

- acceptor de NH3 in transaminare

- transdezaminare(directa si indirecta)
- transreaminarea
- α decarboxilare -> obtinem GABA
- carboxilare -> form acid gama-carboxiglutamic
- neutraizarea NH3 ( Glu+ATP+NH3->Gln+ADP
- sinteza ureei(ciclul ornitinic) – formarea
carbamoilfosfat
Glicina

- sinteza serinei
- sinteza nucleotidelor PURINICE
- sinteza creatinei
- sinteza hemului
- conjugarea acizilor biliari
- serveste ca sursa cu un atom de C pt THF
- sint glutation
- sint acidului hipuric
Histidina

-αdecarboxilare -> obtinem HISTAMINA

- dezaminare intramoleculara

Serina

- Serveste ca sursa de fragmente cu un atom C pt

THF
- Sinteza Cys, Gly
- Sinteza sfingozinei (SM, GL)
- Sinteza fosfatidiletanolaminei
- Sint Glucozei, lipidelor
- Sinteza proteoglicanilor
 S – adenozilmmetionin

(donor de CH3, forma activa a metioninei)

Participa la :

1. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamina

2. Sinteza adrenalinei din noradrenalina
3. Sinteza creatinei
4. Sinteza carnitinei
5. Sinteza carnozinei
6. La metilarea BA purinice si pirimidinice

364. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:

a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar pentru sinteza ureei

b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP

c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul

d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei

e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

365. . Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:

a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori

b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză

c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză

d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor

e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză

366.Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:

a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză

b) [x] glicerolul se transformă în glucoză

c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi

d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei – dihidroxiaceton-fosfat

e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi

367.Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:

a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi

b) [x] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşi

c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului

d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului

e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza
lipidelor

368. Conjugarea bilirubinei:

a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul

b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza

c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă

e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă)

d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)

369. Decarboxilarea aminoacizilor:

a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din aminoacizi în formă de CO2

b) [ ] este un proces reversibil

c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilare

d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare

e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene

370. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:

a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii

b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului

c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe

d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac

e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili

371. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):

a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor

b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD

c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+

d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic

e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

372.Dezaminarea directa a aminoacizilor:

a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi

b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)

c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)

d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)

e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică

373. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):

a) [ ] este un proces ireversibil

b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili

c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul

d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic

e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

374. Digestia nucleoproteinelor:

a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac

b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac

c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire

d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor
pancreatice

e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic

375. Eliminarea renală a amoniacului:

a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic

b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant

c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3

d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi

e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

376. Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] glutaminaza

b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I

c) [x] ornitincarbamoiltransferaza

d) [ ] glutaminsintetaza

e) [ ] glutamatdehidrogenaza

377.Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] asparaginaza

b) [ ] asparaginsintetaza

c) [x] argininosuccinatsintetaza

d) [x] argininosuccinatliaza

e) [x] arginaza

378. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:

a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale

b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubină

c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogen

e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen →

stercobilinogen

d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge

379. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:

a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari

b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta

c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale

e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină

d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină

380. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili

b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili

c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare

d) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori

e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator

Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:

a) [x] catecolaminelor

b) [ ] serotoninei

c) [ ] histaminei

d) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)

e) [x] melaninei

381. Fenilcetonuria:

a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină

c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină

d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,

fenilacetatului

e) [x] se manifestă clinic prin retard mental

382. Glutamatdehidrogenaza face parte din:

a) [ ] hidrolaze

b) [ ] ligaze

c) [x] oxidoreductaze

d) [ ] liaze

e) [ ] izomeraze

383. Glutamat dehidrogenaza:

a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor

b) [x] este enzimă alosterică

c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN

d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei

e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

384. . Guta:

a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia

b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia

c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei

d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice

e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice

385.Hemoglobina (Hb):

a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem

b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+

c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri

d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+

e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de histidină din componenţa lanţurilor alfa şi beta

386.Hemoglobina (Hb) participă la:

a) [ x] transportul sangvin al O2

b) [x] transportul sangvin al CO2

c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant

d) [ ] transportul sangvin al fierului

e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic

387. Hemoproteinele:

a) [ ] sunt proteine simple

b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+

c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina

d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele

e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră

388. Icterul neonatal:

a) [x] este determinat de o hemoliză intensă

b) [x] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina

c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate

d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică

e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei

389.Icterul prehepatic(hemolitic):

a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică

c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate

d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată

e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere

390. Icterul hepatic premicrozomial:

a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II

b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru

conjugarea bilirubinei

c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă

d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei

e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat

391.Icterul hepatic premicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută

c) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită

e) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită

392.Icterul hepatic microzomial este determinat de:

a) [ ] hemolize masive

b) [x] hepatite virale

c) [x] ciroze hepatice

d) [ ] afecţiuni biliare

e) [x] hepatopatii alcoolice

Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărită

c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită

d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută

e) [x ] în urină apare bilirubina conjugată

393.Icterul hepatic postmicrozomial:

a) [ ] este determinat de hemoliză

b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi

c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică

d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor

e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în
capilarele biliare

Icterul hepatic postmicrozomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată

b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută

c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită

e) [x] în urină apare bilirubina conjugată

394.Icterul posthepatic este cauzat de:

a) [ ] hemoliză

b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi

c) [ ] stază biliară intrahepatică

d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare

e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei

de către ficat

395.Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzută

b) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută

c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută

d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută

e) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului

în urină

396. Inozinmonofosfatul (IMP):

a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice

b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice

c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui

d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui

e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui

397. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:

a) [ ] topoizomerazele

b) [ ] acil-CoA-sintetaza

c) [x] transaminazele

d) [x] glutamatdehidrogenaza

e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza

a) [x] mutazele, carboxilazele

b) [ ] hexokinazele

c) [x] metiltransferazele

d) [x] decarboxilazele

e) [ ] helicazele

398. La cromoproteine se referă:

a) [ ] nucleoproteinele

b) [ ] metaloproteinele

c) [x] flavoproteinele

d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele

399. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:

a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)

b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în

piridoxaminfosfat (PAMP)

c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat

d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP

e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP

400. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:

a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic

b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)

c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul

d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza

e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor toxice

401. NH3 este utilizat:

a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali

b) [ ] la sinteza corpilor cetonici

c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului

d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei

e) [x] la formarea sărurilor de amoniu

402.NH3 este utilizat la sinteza:

a) [x] ureei

b) [ ] acidului uric

c) [ ] acetonei

d) [ ] beta-hidroxibutiratului

e) [ ] acetoacetatului

403. Porfiriile:

a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului

b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului

c) [ ] se mai numesc ictere

d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi eritropoietice

e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate

404. Precursorul catecolaminelor:

a) [ ] glutamatul

b) [x] tirozina

c) [ ] triptofanul

d) [ ] histidina

e) [ ] glutamina

405. Precursorul histaminei:

a) [ ] triptofanul

b) [x] histidina

c) [ ] tirozina

d) [ ] fenilalanina

e) [ ] aspartatul

406.Produsele finale de dezintoxicare a NH3:

a) [ ] glutamina

b) [ ] asparagina

c) [x] ureea

d) [x] sărurile de amoniu

e) [ ] acidul uric

407. Putrefacţia aminoacizilor în intestin

a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale

b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice

c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi a celor netoxice

d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice

e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice

408. Reacția chimică

a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei

b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului

c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)

d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)

e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat

a) [x] e alfa-decarboxilare

b) [ ] e omega-decarboxilare

c) [x] este reacţia de formare a histaminei

d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei

e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei

b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior

c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac

d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare

e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei

b) [x] este reacţia de formare a serotoninei

c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului

d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei

e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei

b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare

c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac

d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei

e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC

a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei

b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului

c) [x] este reacţia de formare a dopaminei

d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei

e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei

a) [ ] este o reactie de carboxilare

b) [x] DOPA este precursorul melaninelor

c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici

d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii

arteriale

e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială

a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza

b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza

c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)

d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC

e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei

 Transaminarea: Asp + alfa-cetoglutarat  OA + Glu; E-ASAT
AlAT – localizat în citoplasma mai multor organe , În normă – 4-36 U/L (în C % mult mai
mari în hepatocite şi miocard)
AsAT –localizatatâtîn citoplasmacâtşimitocondrii (miocard,ficat),În normă–10-35U/L
Suntenzimeintracelulare-creştereaniveluluisericallorestecauzaleziunilorcelularelanivelul ţesutului afectat (sd de
citoliză a ţesuturilor în care se află aceste E)

Dezaminarea oxidativa directa: Glu + NAD + H2O  alfa-cetoglutarat+ NADH+H + NH3;

Transreaminarea: alfa-cetoglutarat + NH3 + NADPH+H  Glu + NADP + H2O

Prima etapa a biosintezei a.a. indispensabili

409. Reactia chimica: R-CH2-NH2 + H2O + O2 -7 R-CHO + NH3 + H2O2

a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene

b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene

c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)

d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul

e) [ ] cofactorul MAO este NAD-ul

410. Reutilizarea bazelor purinice:

a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)

b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)

c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)

d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta

e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat

411. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] ribozo-5-fosfat

b) [x] glutamina

c) [ ] acidul glutamic

d) [ ] asparagina

e) [x] acidul aspartic

412.Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] glicina

b) [ ] alanina

c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)

d) [x] CO2

e) [ ] serina

413. Manifestările clinice ale gutei:

a) [x ] artrită gutoasă

b) [ ] xantoame cutanate

c) [x] tofi gutoşi

d) [x] nefrolitiază

e) [ ] litiază biliară

414. Produşii catabolismului timinei:

a) [x] СО2

b) [x] NH3

c) [ ] alfa-alanina

d) [x] acidul beta-aminoizobutiric

e) [ ] beta-alanina

415. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:

a) [x] СО2

b) [x] NH3

c) [ ] alfa-alanina

d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric

e) [x] beta-alanina

416. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4

c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4

d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4

e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7

a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat

b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat

c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7

d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină

e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină

417. . Serotonina se sintetizează din:

a) [ ] histidină

b) [ ] glutamat

c) [ ] tirozină

d) [ ] fenilalanină

e) [x] triptofan

418. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [x] are loc prin două reacţii succesive

b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina

c) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul

d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP

e) [x] procesul este activat de GTP

419. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):

a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4

c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)

e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat

420. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP

b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP

c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7

d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza

e) [x] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP

421. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza
nucleotidelor purinice:

a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7

b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7

c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7

d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza

e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP

422. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive

b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina

c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic

d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP

e) [x] procesul este activat de ATP

423. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP

b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul

c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina

d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică

e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

423. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [x] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4

b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4

c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)

e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

424. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4

c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic

d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O

e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+

424. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)

b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7

c) [ ] OMP + CO2 → UMP

d) [x] OMP → UMP + CO2

e) [ ] OMP → CMP + CO2

425. Sursele atomilor inelului pirimidinic:

a) [ ] glicina

b) [x] acidul aspartic

c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)

d) [x] CO2

e) [ ] asparagina

426. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:

a) [x] reductivă

b) [x] intramoleculară

c) [x] hidrolitică

d) [x] oxidativă

e) [ ] omega-dezaminare

427. Transaminarea aminoacizilor (TA):

a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid

b) [x] este o etapă a transdezaminării aminoacizilor

c) [ ] este un proces ireversibil

d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA

e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA

428. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează
aceste reacţii:

a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza

b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza

c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza

d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

429. Transreaminarea aminoacizilor:

a) [ ] este un proces ireversibil

b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor

c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului

d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid

e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+

430. Ureogeneza:

a) [x] are loc exclusiv în ficat

b) [ ] are loc în rinichi

c) [ ] este sinteza acidului uric

d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii

e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3

430. Ureogeneza:

a) [ ] este sinteza de NH3

b) [x] necesită consum de energie

c) [ ] are loc în toate ţesuturile

d) [ ] ureea este compus toxic

e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina

431. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă

b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+

c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+

d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza

e) [ ] la transportul AA participă GTP-sintaza

431. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros

b) [x] are loc in intestinul subţire

c) [x] este dependentă de concentraţia Na+

d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +

e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural

432. Aminopeptidazele:

a) [ ] sunt endopeptidaze

b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin

d) [ ] scindează aminoacizii de la capătul C-terminal

e) [x] sunt exopeptidaze

433. Bilanţul azotat echilibrat:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză

c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravid

d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

434. Bilanţul azotat negativ:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat

c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

435. Bilanţul azotat pozitiv:

a) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză

c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

436. Carboxipeptidazele:

a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin

b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale

c) [ ] scindează aminoacizii de la capătul N-terminal

d) [x] sunt exopeptidaze

e) [ ] sunt endopeptidaze

437. Chimotripsina:

a) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen inactiv

b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă

c) [x] este o endopeptidază

d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas

e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza
limitată

438. Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [ ] coenzimatică

b) [x] catalitică

c) [x] plastică

d) [x] de transport

e) [x] imunologică

438. Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [x] antigenică

b) [ ] genetică

c) [x] contractilă

d) [x] energetică

e) [x] reglatoare

439. Pepsina:

a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp

b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice

c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide

d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi

e) [x] este o endopeptidază

440. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

a) [x] CO2

b) [x] NH3

c) [ ] CO

d) [x] H2O

e) [ ] acidul uric

441. Proprietăţile pepsinei:

a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale

b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0

c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5

d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare

e) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)
442. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [ ] activează tripsinogenul

b) [ ] activează chimotripsinogenul

c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei

d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor

e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare

442. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [x] posedă acţiune antimicrobiană

b) [ ] este emulgator puternic

c) [x] activează transformarea pepsinogenului în pepsină

d) [ ] inhibă secreţia secretinei

e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac

443. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

a) [ ] asparagina

b) [x] histidina

c) [ ] glicina

d) [x] arginina

e) [ ] fenilalanina

444. Tripsina:

a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv

b) [ ] este o aminopeptidază

c) [ ] este o carboxipeptidază

d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei

e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8

445. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:

a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor

b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză

c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide

d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O

e) [ ] scindarea AA nu generează energie

446. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:

a) [ ] alanină

b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic

d) [x] fenilalanină

e) [ ] serină

446. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii indispensabili:

a) [ ] asparagină

b) [ ] cisteină

c) [x] metionină

d) [x] treonină

e) [ ] prolină

447. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:

a) [ ] inozina

b) [ ] hipoxantina

c) [ ] xantina

d) [x] acidul uric

e) [ ] ureea

448. Activitate biologică posedă:

a) [x] hormonul liber

b) [ ] prohormonul

c) [ ] preprohormonul

d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport

e) [ ] nivelul total al hormonului

449. Adenilatciclaza:

a) [ ] este enzimă citoplasmatică

b) [ ] generează inozitolfosfaţi

c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP

d) [x] este inhibată de proteina Gi

e) [ ] participă la sinteza ATP-lui

450. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):

a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni

b) [ ] amplifică sinteza glucagonului

c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă

e) [ ] este un hormon de natură steroidică

451. Hormonii adenohipofizari:

a) [x] sunt de natură proteică

b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

c) [ ] sunt steroizi

d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

e) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice

452. Hormonii adenohipofizari sunt:

a) [ ] corticoliberina

b) [x] somatotropina

c) [ ] gonadoliberinele

d) [x] tireotropina

e) [ ] prolactostatina

453. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:

a) [x] tireotropina

b) [ ] corticotropina

c) [x] hormonul luteinizant

d) [x] hormonul foliculostimulant

e) [ ] prolactina

454. Hormonii sexuali sunt:

a) [ ] folitropina

b) [x] testosteronul

c) [ ] hormonul luteinizant

d) [x] estradiolul

e) [x] progesterona

455. Angiotensina II:

a) [x] măreşte presiunea sângelui

b) [ ] are efect vasodilatator

c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron

d) [x] se sintetizează în formă inactivă

e) [ ] este de natură steroidică

456. Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:

a) [ ] obezitate centripetă
b) [ ] hipertensiune arterială

c) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge

d) [ ] hiperglicemie, glucozurie

e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor

457. Calcitonina:

a) [x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide

b) [x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor

c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

d) [ ] hormon de natură steroidică

e) [ ] acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a oaselor

458. Calmodulină:

a) [ ] poate fixa Fe2+ şi Mg2+

b) [x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca2+

c) [ ] este o nucleotidă

d) [ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys

e) [x] în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni

459. Catecolaminele sunt:

a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina

b) [x] derivaţi ai tirozinei

c) [ ] derivaţi ai treoninei

d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal

e) [ ] hormoni proteino-peptidici

460. Clasificarea structurală a hormonilor:

a) [x] proteino-peptide

b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor

c) [x] steroizi

d) [x] derivaţi ai aminoacizilor

e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor

460. Clasificarea structurală a hormonilor:

a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple

b) [x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului

c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate

d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă

e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

461. Cofeina inhibă:

a) [x] fosfodiesteraza

b) [ ] adenilatciclaza

c) [ ] proteina Gs

d) [ ] proteinkinaza A

e) [ ] fosfoprotein fosfataza

462. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:

a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare

b) [x] activarea unor proteinkinaze

c) [ ] expresia genelor

d) [ ] sinteza DNA

e) [ ] biosinteza proteinelor

463 - Compusul chimic prezentat la nivelul rinichilor favorizeaza:

Aldosteron (mineralocorticoizi)

a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei

b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă

c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+

d) [ ] reabsorbţia de fosfaţi

e) [ ] reabsorbţia de Ca++

464 - Compusul chimic prezentat regleaza:

 AMPc

Cortizolul
a) [ ] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor

b) [x] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei

c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi

d) [ ] inhibă cetogeneza

e) [ ] scad concentraţia acizilor graşi liberi în sânge

(cortizol)
[x] efect antiinflamator
[x] posedă efect permisiv asupra catecolaminelor, glucagonului
[x] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
[x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
[x] induc biosinteza proteinelor în ficat şi rinichi
[x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi

Aldosterone

a) [x] concentraţia natriului şi a potasiului

b) [x] homeostazia hidrică

c) [ ] concentraţia ionilor de calciu şi fosfaţi

d) [ ] sinteza parathormonului

e) [ ] glicemia

(aldosteron) regleaza
[x] concentraţia natriului şi a potasiului
[x] homeostazia hidrică
la nivelul rinichilor
[x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
[x] eliminarea de K+, H+, NH4+
 Testosterone

testosteron
[x] stimulează spermatogeneza
[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
[x] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
[x] induc sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
[x] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule
[x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

597. Selectati efectele metabolice ale calcitoninei

[x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
[x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
[x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

Estradiol

a) [x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine

b) [x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine

c) [ ] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor

d) [ ] au efect hperglicemiant

e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

estrogenul
[x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine
[x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
[x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

465. Corticosteroizii utilizează:

a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)

b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)

c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor

d) [ ] ca agenţi fibrinolitici

e) [ ] în calitate de hemostatice

466. Diabetul zaharat se caracterizează prin:

a) [x] hiperglicemie şi glucozurie

b) [x] hipercetonemie şi cetonurie

c) [ ] uremie

d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie

e) [ ] oligurie

467. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei

b) [x] activarea lipoproteidlipazei

c) [ ] activarea triglicerid lipazei

d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol

e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi

467. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [ ] accelerează lipoliza

b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos

c) [x] activează lipoproteinlipaza

d) [ ] inhibă sinteza lipidelor

e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic

468. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:

a) [ ] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi

b) [x] stimulează biosinteza proteinelor

c) [ ] determină bilanţ azotat negativ

d) [ ] inhibă biosinteza proteinelor

e) [ ] stimulează degradarea proteinelor

469. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] stimulează producerea ATP-ului

b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă

c) [ ] scad viteza metabolismului bazal

d) [ ] posedă efect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)

e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)

469. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic

b) [x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei

c) [x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2

d) [ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic

e) [ ] inhibă ATP-sintaza

470. Feocromocitomul:

a) [ ] este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor

b) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului

c) [ ] este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele

d) [ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizol

e) [x] se manifestă clinic prin hipertensiune arterială

471. Fosfodiesteraza:

a) [x] catalizează reacţia de scindare a AMPc

b) [ ] catalizează reacţia de formare a AMPc

c) [ ] este activată de cofeină

d) [x] este inhibată de viagră

e) [ ] e localizată în nucleu

472. Fosfolipaza „C" :

a) [ ] este localizată în citozol

b) [ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine

c) [x] este activată de proteina Gq

d) [ ] este activată de hormonii steroidici

e) [ ] este inhibată de cofeină

473. Fosfoprotein fosfatazele catalizează:

a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP

b) [x] defosforilarea unor enzime reglatoare

c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare

d) [ ] activarea proteinkinazelor

e) [ ] activarea proteinelor Gs

474. Glucagonul:

a) [ ] este un derivat al triptofanului

b) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta

c) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa

d) [x] este o polipeptidă

e) [ ] este un compus de natură steroidă

474. Glucagonul:

a) [x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon

b) [ ] se sintetizează direct în formă activă

c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată

d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

e) [ ] are efect hipoglicemiant

474. Glucagonul:

a) [x] activează gluconeogeneza

b) [ ] activează lipogeneza

c) [ ] inhibă lipoliza

d) [ ] stimulează sinteza proteinelor

e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor

475. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

a) [ ] obezitate

b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută

c) [x] creşterea temperaturii corpului

d) [x] bilanţ azotat negativ

e) [ ] bradicardie

476. Hiperparatiroidismul se manifestă prin:

a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie

b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie

c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie

d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina

e) [x] osteoporoză

477. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestă prin:

a) [x] bradicardie

b) [x] micsorarea temperaturii corpului

c) [ ] exoftalmie

d) [ ] statură joasă

e) [ ] retard mental

478. Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:

a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie

b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie

c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoas

d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase

e) [ ] osteoporoză

479. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:

a) [x] parathormonul

b) [x] calcitonină

c) [ ] vitaminele K şi E

d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)

e) [ ] tireotropină

480. Hormonii hipotalamusului:

a) [ ] sunt de natură steroidă

b) [x] prezintă peptide scurte

c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

d) [x] sunt liberinele şi statinele

e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari

481. Hormonii sexuali:

a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale

b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular

c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor

d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor

e) [ ] utilizează receptori membranari

482. Hormonii somatomamotropi sunt:

a) [x] somatotropina

b) [ ] tireotropina

c) [ ] corticotropina

d) [x] prolactina

e) [x] lactogenul placentar

483. Hormonii sunt:

a) [x] substanţe biologice active

b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune

c) [ ] sintetizaţi în sânge

d) [ ] catalizatori biologici

e) [ ] receptori cu activitate reglatoare

484. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:

a) [x] corticotropina

b) [ ] prolactina

c) [ ] somatotropina

d) [ ] tireotropina

e) [ ] gonadotropinele

485. Hormonul foliculostimulant (FSH):

a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale

b) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni

c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie

d) [ ] inhibă spermatogeneza

e) [ ] este de natură steroidică

486. Hormonul luteinizant (LH):

a) [x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei

b) [ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni

c) [ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia

d) [ ] se sintetizează în corpul galben

e) [x] este o glicoproteină

487. Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi

b) [ ] conversia glicerolului în glucoză

c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză

d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor

e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)

488. Insulina:

a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului

b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă

c) [ ] este hormon de natură steroidă

d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi

e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente

489. Insulina:

a) [ ] activează glicogenfosforilaza

b) [ ] inhibă glicogensintaza

c) [ ] activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei

d) [ ] inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei

e) [x] induce sinteza glucokinazei în hepatocite

490. Iodtironinele:

a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei

b) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide

c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)

d) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular

e) [ ] reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor

491. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [x] iodtironine

b) [ ] glucagon

c) [ ] adrenalină

d) [x] cortizol

e) [ ] calcitonină

491. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [ ] insulină
b) [ ] somatotropină

c) [ ] corticoliberină

d) [x] calcitriol

e) [ ] hormonul paratiroidian

492. Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [ ] calcitriol

b) [x] glucagon

c) [x] adrenalină

d) [ ] cortizol

e) [ ] aldosteron

493. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:

a) [ ] este specific numai insulinei

b) [x] implică activarea proteinkinazelor A

c) [ ] este caracteristic pentru cortizol

d) [ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor

e) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

494.Oxitocina:

a) [ ] este de natură steroidică

b) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu

c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui

d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic

e) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni

495. Parathormonul:

a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă

b) [ ] este derivat al tirozinei

c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon

d) [ ] se sintetizează în formă activă

e) [x] acţionează prin AMP ciclic

496. Parathormonul:

a) [x] creşte calcemia

b) [ ] creşte fosfatemia

c) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin

d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi fosfaţii

e) [x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi

497. Prolactina:

a) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare

b) [ ] este un hormon de natură steroidă

c) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei

d) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia

e) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale

498. Proteina Gs activă:

a) [x] activeaza adenilatciclaza

b) [ ] activează proteinkinazele

c) [x] reprezintă complexul alfa-GTP

d) [ ] este mesager secund al semnalului hormonal

e) [ ] este inactivată de fosfodiesterază

499. Proteinele Gs:

a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama

b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice

c) [ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele

d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza

e) [ ] catalizează sinteza AMPc

500. Proteinkinaza A:

a) [ ] este inhibată de adenilatciclază

b) [x] este activată de AMP ciclic

c) [x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare

d) [ ] este activată de hormonii steroidici

e) [ ] este localizată în nucleu

501. Receptorii hormonali sunt:

a) [ ] cromoproteine

b) [x] proteine multidomeniale

c) [x] glicoproteine

d) [ ] metaloproteine

e) [ ] lipoproteine

502. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol

b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari

c) [ ] este un mecanism rapid

d) [x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor

e) [ ] implică activarea proteinkinazelor

503. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3

b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară

c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi

d) [x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon

e) [ ] participă la reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu

504. Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc în medulosuprarenale

b) [ ] are loc în cortexul suprarenal

c) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină

d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină

e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină

505. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tireoglobulinei

b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tironinei

c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere

d) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat

e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază

506.Gonadotropinele:

a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale

b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul foliculostimulant (FSH) şi prolactina
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [] FSH inhibă spermatogeneza
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de testosteron.

507. Hormonii neurohipofizari:

a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină

b) [ ] sunt hormonii tropi

c) [x] prezintă nonapeptide

d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizei

e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic nuclear

508. Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] estrogenii se sintetizează în corpul galben

b) [ ] progesterona se sintetizează în folicului ovarieni

c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona

d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii

e) [ ] în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii

509. Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli

c) [ ] stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc

d) [x] utilizează receptori citozolici

e) [ ] utilizează receptori membranari

510. Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] insulina acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular

c) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2

d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina

e) [x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică

511. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de

diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq

b) [ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol

c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat

d) [ ] DAG inhibă proteinkinazele C

e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

512. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică

b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar

c) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu

d) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidici

e) [ ] este un mecanism lent

513. Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu

b) [ ] hormonii pătrund în celulă

c) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar

d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidic

e) [x] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi

514. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi determină formarea diacilglicerolilor şi a

inozitolfosfaţilor

b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei AMPc

c) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină

creşterea de AMPc

d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determină scăderea AMPc

e) [x] receptorii α1 determină creşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+

515. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină

b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimulează secreţia reninei

c) [ ] renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II

d) [x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II

e) [ ] angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului

516. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei

b) [ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei

c) [ ] tireotropina inhibă secreţia iodtironinelor

d) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4

e) [x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină

517. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici

b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se regleaza

c) [ ] toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale

d) [ ] cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni

e) [ ] progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal

518. Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] se mai numeşte hormon antidiuretic

b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular

c) [ ] în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid

d) [x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori

e) [ ] se sintetizează în suprarenale

519. Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):

a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină

b) [ ] sinteza maximală de cortizol are loc seara

c) [ ] corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de cortizol

d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)

e) [ ] secreţia de cortizol este dependentă de concentraţia natriului şi a potasiului

520. Secreţia de glucagon este

a) [x] inhibată de somatostatină

b) [ ] stimulată de hiperglicemie

c) [ ] inhibată de hipoglicemie

d) [x] stimulată de agoniştii beta adrenergici

e) [ ] activată de insulină

521. Secreţia de insulină este activată de:

a) [x] glucoză

b) [x] fructoză, manoză

c) [ ] somatostatină

d) [ ] serotonină

e) [ ] adrenalină

522 - ?

523 – Selectați efectele fiziologice ale compusului chimic prezentat:

↑catabolismul proteic ↓anabolismul proteic

GC cresc glicemiaprin:
↑ absorbţia intestinală a glucozei,
↑ neoglucogeneza hepatică
GC cresc lipoliza
↑cetogeneza hepatică
GC cresc retenţia de NaCl şi apă (funcţie mineralo-corticoidă)
↑volemia producerea edemului în corticoterapie (efect advers)
↑demineralizarea osoasă (efect advers)

↑Reabsorbţia de Na+ şi secreţia de K+ la nivelul:

• Glandelor sudoripare
• rol în adaptarea la cald
• Glandelor digestive
• Efecte pe muşchi şi nervi: ↑activitatea pompei Na+/K+  ↓Na+IC şi ↑K+IC

Activitate Androgenică

- Creşterea şi dezvoltarea organelor sexuale

- Dezvoltatea caracterilor sexuale secundare
- Joacă un rol important în spermatogeneză

Activitate Anabolică

- Dezvoltarea masei musculare

524. Efectele metabolice ale calcitoninei:
- Dezvoltarea masei muscular
a) [ ] stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin

b) [ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi

c) [ ] acţionează prin intermediul calcitriolului

d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase

e) [x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

525. Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:

a) [x] stimularea lipolizei

b) [ ] stimularea secreţiei de insulină

c) [ ] inhibarea glicogenolizei
d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale

e) [ ] inhibarea gluconeogenezei

526. Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:

a) [x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)

b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)

c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de
regenerare

d) [ ] reglează sinteza ATP-lui şi producerea căldurii

e) [ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor

527. Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:

a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi

b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia

c) [x] determină bilanţ azotat pozitiv

d) [ ] inhibă lipoliza

e) [ ] inhibă gluconeogeneza

528. Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul suprarenal:

a) [x] cortizolul

b) [ ] adrenalina

c) [ ] noradrenalina

d) [ ] progesterona

e) [x] aldosteronul

529. Liberinele sunt:

a) [x] tireoliberina

b) [ ] vasopresina

c) [ ] oxitocina

d) [x] gonadoliberinele

e) [ ] tireotropina

530. Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:

a) [x] AMP-ciclic

b) [ ] GTP

c) [x] Ca2+

d) [ ] CMPc

e) [x] inozitolfosfaţii
531. Hiperaldosteronismul (sindromul Conn) se caracterizează prin:

a) [ ] hiperpigmentarea tegumentelor

b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge

c) [ ] creşterea concentraţiei de K+ în sânge

d) [ ] hipotensiune arterială

e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului

532. Sindromul Cushing:

a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor

b) [x] se caracterizează prin obezitate centripetă

c) [ ] se manifestă prin hipotensiune arterială

d) [ ] este însoţit de diabet insipid

e) [ ] se caracterizează prin hipoglicemie

533. Sinteza hormonilor pancreatici:

a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina

b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonul

c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina

d) [ ] peptida C este sintetizată de celulele C

e) [x] polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F

534. Somatostatina:

a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier

b) [ ] este de natură steroidică

c) [ ] activează secreţia de glucagon şi insulină

d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină

e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina

535. Somatotropina (hormonul de creştere):

a) [x] acţionează prin intermediul somatomedinelor

b) [ ] inhibă procesele anabolice

c) [x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi

d) [ ] este un derivat al aminoacizilor

e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

536. Statinele sunt:

a) [x] somatostatina

b) [ ] gonadostatinele
c) [x] prolactostatina

d) [ ] corticostatină

e) [ ] tireostatină

537. Tireoglobulina:

a) [ ] este hormon trop al hipofizei

b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni

c) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni

d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozină

e) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului

538. Tireotropina (TSH):

a) [x] acţionează prin intermediul AMP cicli

b) [x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor

c) [ ] este precursorul hormonilor tiroidieni

d) [ ] este derivat al tirozinei

e) [ ] este sintetizată în glanda tiroidă

539. Transportul iodtironinelor este realizat de:

a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)

b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)

c) [x] albumine

d) [ ] fibrinogen

e) [ ] hemoglobină

540. Acidoza metabolică este cauzată de:

a) [x] cetonemie

b) [ ] voma intensă

c) [x] hipoxie

d) [ ] hipercolesterolemie

e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

541. Acidoza metabolică este prezentă în:

a) [ ] diabetul insipid

b) [ ] diabetul steroid

c) [x] diabetul zaharat

d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate

542. Acidoza respiratorie este cauzată de:

a) [ ] hiperventilaţie pulmonară

b) [x] hipoventilaţie pulmonară

c) [ ] vomă intensă

d) [ ] cetonemie

e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

543. Acidoza respiratorie este prezentă în:

a) [x] astm bronşic

b) [ ] inaniţie

c) [ ] diabet zaharat

d) [x] emfizem pulmonar

e) [ ] inaniţie

544. Albuminele plasmatice transportă:

a) [x] acizi graşi

b) [ ] lipoproteine

c) [x] bilirubina

d) [ ] glucoza

e) [ ] uree

545. Albuminele plasmatice:

a) [ ] sunt proteine bazice

b) [ ] sunt proteine conjugate

c) [ ] sunt hidrofobe

d) [ ] sunt liposolubile

e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

546. Albuminele plasmatice:

a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor

b) [x] sunt proteine acide

c) [ ] se sintetizează în sânge

d) [x] menţin presiunea oncotică

e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară

547. Albuminele plasmatice:

a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular

b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici

c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii

d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii

e) [ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

548. Alcaloza metabolică este cauzată de:

a) [ ] cetonemie

b) [ ] hipoxie

c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

d) [x] vomă intensă

e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

549. Alcaloza respiratorie este cauzată de:

a) [x] hiperventilaţie pulmonară

b) [ ] hipoventilaţie pulmonară

c) [ ] vomă intensă

d) [ ] cetonemi

e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

550. Anemia falciformă (HbS):

a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val

b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA

c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul

d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb

e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

551. Azotemia apare în:

a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate

b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie

c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare

d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă

e) [ ] sinteză excesivă de glicogen

552. Calciul plasmatic:

a) [ ] se conţine doar în formă ionizată

b) [x] se conţine preponderent în plasmă

c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală

d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă

553.Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:

a) [ ] fenilalanină şi tirozină

b) [x] histidină

c) [ ] serină şi treonină

d) [ ] prolină şi hidroxiprolină

e) [ ] metionină şi cisteină

554. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este determinată de:

a) [x] aminoacizii acizi

b) [x] aminoacizii bazici

c) [ ] serină şi treonină

d) [ ] prolină şi hidroxiprolină

e) [ ] metionină şi cisteină

555. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:

a) [x] secretorii

b) [x] excreto-secretorii

c) [ ] anabolice

d) [x] indicatorii (celulare)

e) [ ] catabolice

556. Din grupa gama-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina

b) [ ] haptoglobina

c) [ ] ceruloplasmina

d) [x] imunoglobulinele

e) [ ] macroglobulina

557. Fibrinogenul:

a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat

b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identice

c) [ ] se activează în ficat

d) [x] este transformat în fibrină de către trombină

e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa

558. Fibrinolizina:

a) [ ] împiedică formarea trombilor

b) [x] dizolvă trombii deja formaţi

c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor

d) [ ] inactivează trombina

e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului

559. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge

b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale

c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie

d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie

e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale

560. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide

b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide

c) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei

d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei

e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

561. Ficatul şi metabolismul proteinelor:

a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei

b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă

c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei

d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice

e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine

562. Fierul:

a) [ ] se conţine preponderent în plasmă

b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor

c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++

d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++

e) [ ] Fe+++ este transportat de apoferitina

563. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):

a) [x] dizolvat în plasmăc

b) [x] carbhemoglobina

c) [ ] carboxihemoglobina

d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3

564. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

a) [ ] oxihemoglobina

b) [ ] carbhemoglobina

c) [x] carboxihemoglobina

d) [x] methemoglobina

e) [ ] deoxihemoglobina

565. Funcţiile ficatului sunt:

a) [x] de depozitare a excesului glucidic

b) [ ] de depozitare a excesului lipidic

c) [ ] de depozitare a proteinelor

d) [x] de dezintoxicare

e) [ ] de transport

566. Globulinele plasmatice:

a) [ ] toate sunt proteine simple

b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine

c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport

e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice

566. Globulinele plasmei sangvine:

a) [ ] sunt nucleoproteine

b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline

c) [ ] sunt proteine fosforilate

d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză

e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică

567. Heparina:

a) [x] este glicozaminoglican

b) [ ] este proteină

c) [x] este anticoagulant direct

d) [ ] este anticoagulant indirect

e) [ ] este factor fibrinolitic

568. Hiperproteinemia:

a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare

b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice

c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică

d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite

e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

569. Hipokaliemia:

a) [ ] se dezvoltă în hiporfuncţia cortexului suprarenal

b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism

c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie

d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace

e) [ ] conduce la osteoporoză

570. Hipoproteinemia:

a) [ ] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor musculare

b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin

c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică

d) [x] este caracteristică pentru glomerulonefrite

e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

571. Hipoxiile:

a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi

b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge

c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat

d) [x] pot fi secundare anemiilor

e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

572. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] haptoglobinele

b) [x] serotonina

c) [x] catecolaminele

d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic

e) [x] fosfolipidele plachetare

573. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] albuminele plasmatice

b) [x] ATP-ul

c) [ ] imunoglobulinele

d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice

574. La coagularea sângelui participă:

a) [ ] factori eritrocitari

b) [x] factori plachetari

c) [ ] factori leucocitari

d) [x] factori plasmatici

e) [x] factori tisulari

575. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:

a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare

b) [x] sistemul respirator

c) [ ] sistemul coagulant

d) [ ] sistemul fibrinolitic

e) [x] sistemul renal

576. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:

a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism

b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism

c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor

d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie

e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă

577. Oxihemoglobina:

a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)

b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului

c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului

d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei

e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

578. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei

b) [x] necesită prezenţa factorului XIII

c) [ ] are loc sub acţiunea heparinei

d) [x] necesită prezenţa ATP-lui

e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K

579. Proteinele plasmatice:

a) [x] menţin presiunea oncotică

b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine

c) [ ] nu participă în coagularea sângelui

d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L

e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui

580. Protrombina:

a) [ ] este factor anticoagulant

b) [x] este factor al coagulării

c) [ ] este sintetizată în sânge

d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină

e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa

581. Referitor la componenţa electrolitică a sângelui sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+

b) [ ] principalul ion al lichidului intracelular este Na+

c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme

d) [ ] hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism

e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă

582. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):

a) [x] sinteza VLDL (pre- lipoproteinelor)

b) [ ] formarea chilomicronilor

c) [x] sinteza corpilor cetonici

d) [ ] utilizarea corpilor cetonici

e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor

583. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului

b) [x] participă la sinteza protrombinei

c) [ ] participă la activarea fibrinogenului

d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)

e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului

584. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):

a) [x] HHb + O2 → HHbO2

b) [ ] KHb + O2 → KHbO2

c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3

d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3

e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

585. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):

a) [ ] HHbO2 → HHb + O2

b) [x] KHbO2 → KHb + O2

c) [x] CO2 + H2O → H2CO3

d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3

e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3

586. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [ ] calciul

b) [x] proteinele

c) [ ] apa

d) [ ] magneziul

e) [x] ureea

586. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [x] glucoza

b) [x] colesterolul

c) [ ] sodiul

d) [ ] potasiul

e) [ ] fierul

587. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] chilomicronii

b) [x] leucocitele

c) [x] eritrocitele

d) [ ] micelele

e) [ ] lipoproteinele

587. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] globulinele

b) [x] trombocitele

c) [ ] albuminele

d) [x] limfocitele

e) [ ] corpii cetonici

588. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza

c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)

d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)

e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

589. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:

a) [ ] malat dehidrogenaza

b) [ ] leucinaminopeptidaza

c) [x] creatinfosfokinaza MM

d) [ ] izocitratdehidrogenaza

e) [ ] arginaza

590. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)

b) [ ] glicinamidino transferaza

c) [ ] aldolaza B

d) [x] LDH1, LDH2

e) [ ] LDH5, LDH4

591. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] lipaza

b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)

c) [ ] tripsina

d) [ ] renina

e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).

592. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:

a) [ ] creatinfosfokinaza

b) [ ] glicinamidinotransferaza

c) [x] factorii coagulării sângelui

d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)

e) [x] ceruloplasmina

593. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] mărirea pH-ului

c) [ ] creşterea temperaturii

d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului

e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

594. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] micşorarea pH-ului

c) [ ] micşorarea temperaturii

d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului

e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [x] factorul X - Prower-Stuart

c) [ ] factorul XI - Rozenthal

d) [x] factorul V - proaccelerina

e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VII - proconvertina

b) [x] factorul I - fibrinogenul

c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară

d) [x] ionii de Ca++

e) [ ] factorul XII - Hageman

595. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VII - proconvertina

b) [x] factorul II - protrombina

c) [x] factorul XIII - stabilizator de fibrină

d) [ ] factorul XII - Hageman

e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

596. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă:

a) [x] factorul VII - proconvertina

b) [ ] factorul I - fibrinogenul

c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară

d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

597. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:

a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [ ] factorul X - Prower-Stuart

c) [x] factorul XI - Rozenthal

d) [ ] factorul V - proaccelerina

e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B

598. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] heparina

b) [x] plasminogenul

c) [ ] transferina

d) [ ] ceruloplasmina

e) [x] streptokinaza

599. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:

a) [ ] globulina antihemofilică A

b) [x] trombostenina

c) [x] fosfolipidele plachetare

d) [ ] globulina antihemofilică B

e) [ ] heparina

600. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [ ] factorul I - fibrinogenul

c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară

d) [ ] ionii de Ca++

e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

601. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:

a) [x] factorul XII - Hageman

b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

c) [ ] factorul X - Prower-Stuart

d) [ ] factorul V - proaccelerina

e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrină

602. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] accelerina

b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic

c) [x] urokinaza

d) [ ] antiplasmina

e) [x] activatorul tisular al plasminogenului

603. Rolul proteinelor plasmei sangvine:

a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)

b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin

c) [ ] participă la fagocitoză

d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi

e) [ ] transportă oxigenul

604. Funcţiile sângelui:

a) [x] de transport

b) [x] homeostatică

c) [ ] energetică

d) [ ] catabolică

e) [ ] anabolica

605. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:

a) [x] bicarbonat

b) [x] fosfat

c) [ ] proteic

d) [ ] hemoglobinic

e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

606. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:

a) [ ] bicarbonat

b) [ ] fosfat

c) [ ] proteic

d) [x] hemoglobinic

e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

607. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:

a) [ ] bicarbonat

b) [ ] fosfat

c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic

e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

608. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] derivaţii cumarinei

b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic

c) [ ] malatul

d) [x] citratul

e) [ ] protrombina

608. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)

b) [ ] acidul N-acetilneuraminic

c) [x] heparina

d) [ ] vitamina K

e) [ ] proteina C reactivă

609. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] creatină

b) [ ] albuminele

c) [ ] trigliceridele

d) [x] aminoacizii

e) [ ] globulinele

609. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] ureea

b) [ ] fibrinogenul

c) [ ] corpii cetonici

d) [x] acidul uric

e) [ ] colesterolul

610. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] colesterolul

b) [x] trigliceridele

c) [ ] ureea

d) [ ] bilirubina

e) [ ] acidul uric

610. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] glucoza

b) [x] acidul lactic

c) [ ] creatina

d) [ ] creatinina

e) [ ] indicanul

611. Transformarea fibrinogenului în fibrină:

a) [x] are loc în sânge

b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei

c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic

d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B

e) [ ] este un proces reversibil

612. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub acţiunea:

a) [ ] trombinei

b) [x] urokinazei

c) [x] streptokinazei

d) [ ] heparinei

e) [ ] accelerinei

613. Transportul sangvin al oxigenului (O2):

a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată

b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină

c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2

d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului

e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei

614. Trombina:

a) [ ] este sintetizată în formă activă

b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă

c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină

d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer

e) [ ] stabilizează fibrina