Universitatea „Al. I.

Cuza” – Iaşi

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”

Evlavia Românilor- Pr. Ilarion Argatu

Profesor: Pr. Lect. univ. dr. Adrian-Lucian Dinu

Student: Andrioaia Răzvan-
Andrei
Date biografice

Ilarion Argatu s-a născut la data de 2 august 1913 în satul Valea

Glodului din comuna Vulturești (județul Suceava), într-o familie
numeroasă, primind la botez numele de Ioan Argatu. Familia sa fusese
silită să plece în pribegie din Maramureș, în secolul al XVIII-lea,
pentru a-și păstra credința ortodoxă strămoșească după distrugerile
generalului Bucov.

Ioan Argatu a urmat școala cu 5 clase din Valea Glodului, apoi, la

îndemnul unchiului său, Epifanie Crăciun, starețul Mănăstirii Cocoș
din Dobrogea, a mers la Seminarul Teologic cu 8 clase din Dorohoi,
după care a urmat și absolvit Facultatea de Teologie din Cernăuți. În
paralel cu studiile teologice, a urmat cursurile Școlii Militare din
Bacău, obținând gradul de sublocotenent. După absolvirea Facultății
de Teologie și a școlii militare, s-a înrolat în armată, fiind trimis ofițer
în cadrul unității de grăniceri de la Careii Mari, la granița cu Ungaria.
A urmat și o școală de serviciu social, inițiată de către ministrul
învățământului de atunci, Dimitrie Gusti (1933-1934).

La 10 noiembrie 1940, se căsătorește cu Georgeta, fiica preotului

Sebastian Mihăilescu din Oniceni, județul Suceava. Din căsătorie
rezultă cinci copii (Ștefan, Gabriela, Alexandru, Ioan și Ana); cele
două fete au fost preotese și cei trei băieți preoți.

După căsătorie, renunță la cariera militară și depune cerere la

Mitropolia Moldovei să fie hirotonit preot pe seama Parohiei Oniceni,
fiind preot ajutător al socrului său. În anul 1940, este hirotonit ca preot
de mir, în Catedrala Mitropolitană din Iași. În anul 1946, arhiepiscopul
și mitropolitul Moldovei, Irineu Mihălcescu, l-a transferat în interes de
serviciu pe preotul Ioan Argatu, de la Parohia Oniceni la Parohia
Boroaia, pentru a ridica biserica din acel sat, a cărei construcție
stagnase de 22 ani. Părintele Argatu a adus la Boroaia biserica
monument istoric de la Râșca și a procurat, de asemenea, piatra pentru
zidărie și alte materiale. Dar lucrările vor intra într-o nouă perioadă de
stagnare.
Efectuarea de exorcizări
În anul 1972, părintele Ioan Argatu a rămas văduv și, în anul următor,
în luna ianuarie 1973, s-a călugărit la Mănăstirea Antim din București,
luând numele de Ilarion. A petrecut, apoi, câțiva ani la Mănăstirea
Căldărușani, iar ultimii 19 ani din viață i-a trăit la Mănăstirea Cernica,
unde a fost duhovnicul întregii comunități de călugări. Aici a exorcizat
sute de posedați, români si străini.

El își începea slujbele de exorcizare pentru alungarea demonilor cu

Acatistul Domnului Iisus Hristos, continuând apoi cu Sfânta Liturghie,
sfințirea apei și Taina Sfântului Maslu. În final, el citea Moliftele
Sfântului Vasile cel Mare, iar dacă era nevoie, slujea și Moliftele
Sfântului Ioan Gură de Aur.

După ce se punea patrafirul pe cap celui posedat de demoni, acesta

începea să urle, să înjure cu o voce inumană și către final, atunci când
era stropit cu agheazmă, să se vaite (e.g "valeu", "vai de mine") ,
plângându-se că simte o arsură insuportabilă. După ce slujba lua
sfârșit, omul cădea într-un somn adânc, din care se trezea apoi liniștit.

După anul 1990 a fost chemat în câteva țări din Europa și America
(Germania, Franța, Belgia șsi SUA), unde devenise celebru pentru
harul său, unde, însoțit de câțiva călugări, a efectuat slujbe de
exorcizare.

Din colecta publică, a ridicat o biserică în satul natal și a dăruit

Comunitatii românesti din Israel un teren la Ierihon, unde a fost clădit
un lăcaș de cult ortodox, cu hramul "Nașterea Domnului", în care să
fie adunate toate măicuțele românce din Israel - în număr de
aproximativ 70.
Despre Taina Sf. Maslu
Pr. Ioan: Părinte, daţi-ne câteva sfaturi cu privire la Taina Sfântului
Maslu. Am dori să ştim mai multe lucruri despre importanţa şi folosul
Sfântului Maslu, despre cum trebuie făcut şi pentru ce; cum trebuie să
folosim materia tainei: untdelemnul şi făina; în care zile şi în ce timp
din zi trebuie să facem Sfântul Maslu; despre săvârşitorii şi primitorii
tainei şi multe alte sfaturi.

Pr. Ilarion: Taina Sfântului Maslu este „taina vindecării”. Vindecă atât
trupul bolnav cât şi sufletul bolnav de păcate. Cel mai des ne
îmbolnăvim din cauza păcatelor pe care le facem. Păcatul răneşte şi
întinează sufletul şi în acelaşi timp apasă şi îngreunează trupul până ce
acesta se îmbolnăveşte. Unii vor zice că nu poate păcatul să atingă în
mod vădit şi simţit trupul, pentru că sufletul este cel ce se îngreunează
cu păcatele. Nu-i aşa. Cum să nu aibă de suferit şi trupul din cauza
păcatului, când orice păcat se săvârşeşte cu trupul, în trup sau pleacă
din trup. Păcatul porneşte din trupul omului, din mintea lui, din inima
lui şi se materializează prin gânduri şi fapte. La cele cu gândul
participă capul, la cele cu vorba participă gura, la cele cu fapta
participă toate mădularele. De aceea răutatea şi greutatea păcatului
îngreunează tot trupul omului şi se aşează undeva unde distruge:
mintea, inima, ficatul, stomacul, rinichii, plămânii, intestinele, mîinile,
picioarele, etc. De aceea Sfântul Apostol Iacov, spune: „De este
cineva bolnav între voi, să cheme preoţii bisericii şi să se roage pentru
el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului. Şi rugăciunea
credinţei va mântui pe cel bolnav şi-l va ridica şi de va fi făcut păcate,
se vor ierta lui” (Iacov.5,14-15). În Sfânta Evanghelie sunt multe
vindecări făcute de Mântuitorul la care El, le spune: „iertate sunt
păcatele tale” sau „vezi, de acum să nu mai păcătuieşti ca să nu-ţi fie
ţie şi mai rău”. Sfinţii Apostoli întreabă pe Mântuitorul: „Doamne,
cine a păcătuit el sau părinţii lui de s-a născut acesta orb?” Deci,
păcatul atrage după sine îmbolnăvirea trupului şi rănirea sufletului. De
aceea, Mântuitorul după marea Sa iubire de oameni, ştiind că omul
chiar după Răscumpărarea lui va continua să cadă în păcat şi să fie
robit de păcate, pentru a-i da posibilitatea de a birui şi de a se ridica,
pe lângă celelalte Sfinte Taine, a lăsat omului ca cea de a şaptea să fie
una prin care să se vindece trupeşte şi sufleteşte. Dacă taina
Spovedaniei aduce uşurătate sufletului şi vindecarea lui de rănile
păcatului, Taina Sfântului Maslu, prin excelenţă, aduce vindecarea
trupului şi uşurătatea lui de sub greutatea păcatului.

Pe lângă vindecarea sufletului şi a trupului, Taina Sfântului

Maslu, mai aduce îndepărtarea răutăţilor care vin de la oameni, cum ar
fi: izbăvirea de farmece şi descântece, dezlegarea legăturilor şi a
blestemelor, izbăvirea de necazuri şi vrăjmaşi.

Se recomandă ca înainte de a face cineva Sfântul Maslu să

cheme duhovnicul şi să se spovedească. Să spună toate păcatele aşa
cum au fost ele de când se ştie şi până azi.

Se recomandă că Taina Sfântului Maslu să se facă în zi de post:

luni,miercuri sau vineri.

Se recomandă ca Taina Sfântului Maslu să se facă numai

dimineaţa pe nemâncate.Atât bolnavul, cât şi cei din casa lui şi preoţii
să fie nemâncaţi. Trebuie să fie nemâncaţi, cu mintea odihnită şi cu
luare aminte la orice cuvânt care se rosteşte. Altfel, rugăciunea nu are
puterea de a se ridica la cer. Preotul care va face Sfântul Maslu mâncat
şi credincioşii participanţi vor fi mâncaţi şi ei, acel preot răspunde.
Păcatele oamenilor se întorc pe el şi pe familia lui. Când nu se
aşteaptă loveşte preoteasa sau copii. Nu cereţi preoţilor să vă facă
Sfântul Maslu după masă sau seara pe mâncate pentru că Împărăţia lui
Dumnezeu nu este mâncare sau băutură. Sfântul Maslu este o Taină nu
o rugăciune oarecare. Sfântul Maslu se începe cu binecuvântarea:
„Bine cuvântată este Împărăţia a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh,
Amin!” ca şi la Sfânta Liturghie. Pentru a face Sfânta Liturghie
preotul nu trebuie să fie mâncat, trebuie să fie odihnit, preotul obosit,
după canoane, nu are voie să săvârşească Sfânta Liturghie, apoi se
pregăteşte cu citirea canonului, la fel şi la săvârşirea Sfintelor Taine
trebuie să fie pregătit, pentru că are loc întâlnirea cu Duhul Cel Sfânt
şi se transmite harul cel nevăzut a lui Dumnezeu. Preotul să înveţe
această rânduială pe credincioşi. Prin buna rânduială se împărtăşesc
multe şi nebănuite daruri.
 Se recomandă ca Taina Sfântului Maslu să se facă de 7 preoţi,
dacă nu se găsesc atunci 5 preoţi, dacă nu se găsesc măcar 3 preoţi,
dacă nu se găsesc fără doi preoţi să nu se săvârşească Taina Sfântului
Maslu. Un pogorământ îl fac Sfinţii Părinţii, prin canoane, pentru cei
ce sunt la mari depărtări, pe o rază de 40 kilometri dacă nu se găseşte
un al doilea preot, poate săvârşi şi un singur preot, dar numai cu
binecuvântarea ierahului locului. Puterea tainei stă în numărul celor 7
preoţi. Dacă sunt mai mulţi preoţi neşansa de a nu fi atent la cuvinte şi
la rugăciune este foarte mică, dacă sunt sustraşi de la atenţie unul, doi
sau trei în acelaşi timp este şansa ca măcar unul sau doi să fie atent şi
să se continuie rugăciunea. Dacă sunt numai doi şansele sunt mai mici.
Iar la unul singur, se poate ca toată rugăciunea să coboare fragmentată
pe pământ. Pentru că vrajmaşul care stă la pândă profită de neatenţia
preotului şi fură din cuvintele de aur care ies din gura preotului. În
prezenţa a mai mulţi preoţi, nu mai poate cu atâta uşurinţă. Atunci mai
cheamă în ajutor pe alţi vrajmaşi care să-l ajute, aducând fel de fel de
ispite şi gânduri în timpul rugăciunilor.

Se recomandă să nu se scurteze slujba, preoţii să facă exact ce

scrie în Molitfelnic: 7 Apostoli, 7 Evanghelii, 7 rugăciuni, 7 ungeri cu
untdelemn, 7 ectenii,s.a.m.d..

Se recomanda ca ziua de post să se continuie şi după săvârşirea

Sfântului Maslu, pentru ca acea zi să fie câştigată prin post şi
rugăciune. Mesele după Sf.Maslu nu sunt bine venite, trebuiesc
evitate. Numai cei grav bolnavi fac excepţie.

După gravitatea celui bolnav, se fac: 1,3,7,9 Sfinte Masle. Din

clipa în care se primeşte vindecare, Sfântul Maslu nu se mai face.

Dacă nu se primeşte vindecare, nici după Sfinte Masle repetate,

înseamnă că spovedania de dinaintea Sf.Maslu nu a fost bine făcută,
din cauza unui păcat nemărturisit, sau a unui păcat mărturisit dar nu s-
a spus aşa cum a fost el făcut, nu se primeşte iertare. O altă cauză
poate fi blestemul de părinţi, blestemul pentru nedreptăţire a unei
văduve, a unui orfan, a unui sărac şi ai altora asemenea, nu se primeşte
iertare şi nu sunt ascultate rugăciunile până ce nu îndreaptă răul făcut,
cere iertare şi dezlegare de blestem de la duhovnic. O altă cauză poate
fi, Sfântul Maslu făcut la repezeală, scurtat, fără post, cu mâncare şi
băutură.

La Sfântul Maslu , harul este lucrător 7 zile. De aceea se

recomandă ca Sf.Maslu să se facă la 7 zile primul de al doilea şi tot
aşa. De aceea, din făina se fac 7 turtele coapte pe plită, ca să fie
mâncate dimineaţa în fiecare zi timp de 7 zile.

Deshumarea și pregătiri de
canonizare
În mai 2006, după împlinirea șapte ani de la moartea sa, trupul
arhimandritului Ilarion Argatu a fost dezgropat după datină și s-a
descoperit că este aproape intact, deși sicriul a putrezit în totalitate.

La scurt timp de la deshumare, la Biserica din Boroaia au sosit zeci de

preoți în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen
Zainea. Sute de credincioși au venit din toate părțile țării pentru a se
ruga și închina la racla cu moaște așezate în biserică.

Trupul părintelui Argatu a fost spălat în aghiazmă, uns cu untdelemn

sfințit și cu mir. Deși se dorea ca osemintele să rămână în biserică
timp de 40 de zile și apoi să fie îngropate în curtea lăcașului,
credincioșii au construit un baldachin și l-au așezat în pronaosul
bisericii, aproape de criptă, racla fiind lăsat desfăcută și acoperită doar
cu sticlă.

Bibliografie
Pr. Ioan V Argatu, "Pe treptele suirii către cer", ediţia a2a, 2007,
pg.300-309

Pr. Alexandru Argatu - Arhimandritul Ilarion Argatu - duhovnic și

exorcist (Ed. Mila creștină, 2006)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ilarion_Argatu