Transportul energiei electrice

Sistemul energetic national

Alimentarea consumatorilor , nu se face direct de la centralele electrice ci prin intermediul sistemului
energetic national. Acesta este format dintr-o retea de circuit inchis in care centrala debiteaza energie , iar
consumatorii absorb energia debitata. Deoarece energia nu poate fi inmagazinata( odata produsa ea trebuie
consumata), transportul se face la distante mari si pentru afi cât mai economic la tensiuni foarte mari .

Reţelele de transport si distribuţie a energiei electrice

Reţelele de transport şi distributie a energiei electrice sunt necesare ca verigi intermediare pentru transportul
energiei electrice de la centralele electrice până în centrele de consum si pentru distribuirea acesteia catre
receptoarele consumatorilor.
Ele reprezinta elemente de legatura intre sursele de energie electrica si consumatori constau intr-un ansamblu
de linii electrice aeriene,sau subterane,legate intre ele prin transformatoare dispuse in statii sau posturi de
transformare.
Principalele tipuri de poluări pe care reţelele electrice le generează asupra mediului înconjurător
sunt:
 vizuală, determinată de posibilele deteriorări ale peisajului;
 Modificarea peisajului cauzată de cablurile electrice
 sonoră, determinată în principal de:
o zgomote generate la funcţionarea reţelelor electrice si în special, a transformatoarelor;
o zgomote generate de descărcarea corona pe liniile de înaltă şi foarte înaltă tensiune;
 electromagnetică, determinată de:
o efecte luminoase ale descărcării corona;
o perturbaţiile radio în domeniul TV;
o influenţele câmpului electric şi magnetic asupra organismelor vii;
 psihică datorată riscurilor de accidente, determinate în mod obiectiv de:
o teama generată la apropierea de reţele electrice şi de efecte vizuale şi sonore ale acestora;
o accidente, cu generarea unor situaţii majore (decese);
 ecologică, determinată de:
o gradul de ocupare a terenurilor;
o gradul de defrişare a pădurilor;
o influenţa asupra instalaţiilor şi construcţiilor etc.

Sistemul de retele – componente

- statie ridicatoare de tensiune (SR1) - care ridica tensiunea produsa de generator (6-24Kv) la valoarea de
110Kv sau 220 Kv
- linii electrice aeriene de inalta tensiune (L1) - formate din 4 conductori din otel-aluminiu prin care se
transporta energia electrica la distante mari
- statii coborâtoare de tensiune - coboara tensiunea la o anumita valoare
- SC1 de la 110Kv sau 220Kv la 35 Kv
- SC2 de la 35 KV LA 6 kV
- PT de la 6 Kv la 400/230 V
- linii electrice subterane de medie tensiune (L2) - formate din cabluri subterane care transporta energia de
la statiile de medie tensiune (care se afla la marginea unei asezari umane) spre consumatorii de medie
tensiune sau posturile de transformare PT.
Schema unei retele de transport si distributie a energiei electrice

EP-energie primară; IP-instalaţie primară; ITr-instalaţie de transport; MP-maşină primară; GS-

generator sincron; CE-centrală electrică; SEV-staţie de evacuare; LT-linie de transport; SD-staţie de
distribuţie; LD-linie de distribuţie; PT-post de transformare; CMT-consumator de medie tensiune; CMJ-
consumator de joasă tensiune.

Cerinţe impuse instalaţiilor de transport si distribuţie

 Asigurarea continuitatii in alimentarea cu energie a consumatorilor
 Siguranta in functionare
 Asigurarea parametrilor calitativi ai energiei electrice furnizate consumatorilor
 Eficienta economica
 Cerinte legate de protectia mediului inconjurator

CLASIFICAREA REŢELELOR ELECTRICE

După tensiunea nominală, reţelele electrice pot fi:
-de joasa tensiune JT – pana 100 V;
-de medie tensiune MT -( 100-35.000 V)
-de inalta tensiune IT (35.000- 400.000V );
-de foarte inalta tensiune FIT- peste 400kV ;
După destinaţie,reţelele electrice pot fi:
-de transport;
-de distributie;
-de utilizare;
Dupa configuratie retelele electrice se clasifica astfel:
-retele radiale
-retele buclate;
-retele buclate complex;

Liniile electrice
Liniile electrice sunt elemente ale reţelelor de transport şi distribuţie prin intermediul cărora se transportă şi
se distribuie energia electrică.
După modul construcţiei, liniile electrice se împart în:
 Linii electrice subterane (LES)
 Linii electrice aeriene (LEA)
Elemente constructive ale LEA
Liniile electrice aeriene sunt uşor accesibile, dar ocupă spaţii mari şi sunt supuse permanent acţiunii
distrugătoare a factorilor atmosferici şi poluanţi.
Elementele :
 conductoarele
 izolatoarele;
 stâlpii;
 armăturile;
 clemele;
Liniile electrice subterane (LES)
Transportă şi distribuie energia electrică la consumatorii din oraşe, de pe platformele industriale ,în staţii şi
centrale electrice.
Liniile electrice subterane nu aglomerează spaţiile aeriene, nu prezintă pericol de electrocutare directă, au
siguranţă mare în exploatare dar sunt scumpe şi greu accesibile, de aceea se folosesc în cazul legăturilor
submarine, în apropierea aeroporturilor, pe sub căile ferate.
Avantajele LES
 Lipsa influentei factorilor atmosferici
 Siguranta in functionare marita
 Evitarea pericolului de atingere de catre oameni
Dezavantajele LES
 Constructia lor dureaza mai mult timp
 Costul LES este mai ridicat decit costul LEA
 Detectarea defectelor si deci repararea punctelor de avarie este mai dificila

Costurile energiei electrice ……

Transportul energiei electrice fără fir ( wireless)
Transmiterea de energie electrică de la o sursă de energie la consumatori fără fire conductoare. Eficienta
redusa a transmiterii si problemele de siguranta au sabotat incercarile transferului de energie wireless
Istoric
La inceputul secolului XX, Nikola Tesla a propus folosirea unor bobine uriase pentru a transmite eletricitate
prin troposfera si a alimenta casele oamenilor .
Nikola Tesla a inceput chiar demersurile pentru construirea Turnului Wardenclyffe din Long Island, New
Yok,, ce avea sa testeze si ideea de transfer, fara cabluri, a energiei electrice.
Povestea spune ca finantatorii lui Tesla si-au retras fondurile atunci cand au inteles ca nu ar exista o
modalitate eficienta prin care sa se asigure ca oamenii vor plati pentru electricitatea folosita, iar centralele
electrice prin cabluri au fost alese in schimb.

Transmiterea electricitatii cu ajutorul undelor radio este, probabil, cea mai evidenta solutie, de vreme ce se
pot folosi, in principiu, aceiasi transmitatori si receptori utilizati in comunicatiile Wi-Fi.
Compania Powercast din Pittsburgh a utilizat aceasta tehnologie pentru a transmite microwatti si miliwatii
de putere la cel putin 15 metri distanta, catre niste senzori industriali.
Se crede ca o abordare similara ar putea fi folosita intr-o zi pentru a realimenta dispozitive mici, precum
telecomenzile, ceasurile cu alarma si chiar telefoanele mobile.
O a doua posibilitate, pentru dispozitive cu o nevoie mai mare de energie eletrica, o reprezinta declansarea
unei raze laser infrarosii bine focusate catre o celula fotovoltaica, care sa transforme raza in energie electrica.
Este abordarea adoptata de PoweBeam, dar momentan, gradul sau de eficienta este de numai 15-30%.
Chiar daca ar servi unor aplicatii ceva mai energofage decat alimentarea prin unde radio, in practica ar
insemna, totusi, o mare risipa.

A treia posibilitate pentru alimentarea cu energie fara cabluri este inductia magnetica, cea mai tentanta
alternativa pentru aplicatiile domestice.
Un camp magnetic fluctuant emanand dintr-o bobina poate induce un curent electric intr-o alta bobina
apropiata. Este si modalitatea prin care multe dispozitive, precum periutele de dinti electrice si chiar unele
telefoane mobile isi reincarca bateriile golite.
Companiile producatoare de aparatura electronica puternic consumatoare se arata dispuse sa investeasca in
"transferul rezonant".
Sony, spre exemplu, a facut deja demonstratia unui televizor wireless, iar Intel investigheaza aceasta
tehnologie pentru a o aplica unor dispozitive electrice.

Transmisia wireless - dezavantaje

Toate tehnologiile prezinta un eventual risc in interactiunea termica cu trupul uman, in acelasi mod in care o
face si radiatia telefoanelor mobile .
Daca metodele de transmisiune wireless a energiei se incadreaza toate in criteriile stabilite international,
atunci expunerea nu ar trebui sa prezinte riscuri mai mari decat cele ale telefoniei mobile.
Faptul ca aceste aplicatii au o eficienta de numai 10 pana la 60% inseamna ca ar fi irosita 90 pana la 40%
din electricitate, cu implicatii majore economice si asupra incalzirii globale.