INTRODUCERE

Sistemul electroenergetic este ansamblul instalatiilor utilizate pentru

producerea, transformarea (conversia), transportul si distributia energiei electrice
legate printr-un proces comun de functionare.

În componenta sistemului electroenergetic intra centralele electrice:

-        centralele termoelectrice;

-        centrale nuclearo-electrice;

-        centrale hidroelectrice;

-        centrale elctrice cu termoficare;

-        statii de transformare, statii de distributie, linii electrice de transport ale retelei

electrice.

Sistemul de alimentare cu energie electrica a intreprinderilor industriale se creaza

pentru a alimenta cu energie electrica receptoarele electrice din incinta interprinderii.
Prin receptor electric se intelege dispozitivul care transforma energia electrica in alta
forma de energie (exemplu: motoare elctrice, cuptoare elctrice, corp iluminat, aparat
de sudare etc). Acest sistem, de alimentare cu energie electrica a intreprinderii, este
intermediar intre sistemul electroenergetic dintr-o parte si sistemul tehnologic al
intreprinderii din alta parte. Aceste 3 sisteme sint incadrate intr-un proces unic de
producere, transportare, transformare si consum al energiei electrice.

Schema de principiu mult simplificata a unui sistem de alimentare cu energie

electrica a intreprinderii este complicata deoarece poate sa contina sute de receptoare
electrice, sute de dulapuri de distributie, zeci de  instalatii de distributie ID- 10 kV. În
cazul cind puterea instalata a intreprinderii este relativ mica si distanta de la statia
sistemului electroenergetic nu este mare este posibila alimentarea la tensiunea 10kV.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 În acest caz pe teritoriul intreprinderii se construieste un punc central de alimentare
(PCA) de la care se efectueaza distribuirea energiei electrice in interiorul
intreprinderii. În cazul cind intreprinderea are propria centrala electrica, atunci rolul
de punct central de alimentare iljoaca instalatia de distributie a centralei electrice
liniile de alimentare se transforma in linii de legatura cu sistemul electroenergetic. La
intreprinderile cu puterile relativ mari racordarea la sistemul electroenergetic se
efectueaza la tensiunea 35-110-220 kV. Atunci la intreprindere exista statie principala
coboritoare (SPC) pentru alimentarea unor grupe de receptoare electrice de 10 kV si a
posturilor de transformare. Receptoarele electrice de 10 kV se pot alimenta direct de
la SPC sau PCA. În sectii se amplaseaza posturile de transformatoare cu ID-0,4kV.
Unele receptoare electrice se alimenteaza de la aceste ID, altele de la dulapurile de
putere sau de la conductoare-bare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1.CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ŞI A SECŢIILOR
1.1. Paricularităţile sursei de alimentare din sistemul extern.
1)Distanța întreprinderii pînă la sursa de alimentare (stația de transformare raională cu
2 transformatoare , 3 înfașurari 110/35/10 kV) este de 19 km.
2)Puterea de scurtcircuit a sistemului electroenergetic este de 2000 MVA,reactanța 0,8

Tabelul 1.1.1 Sarcina individuală

Nr. d/o Denumirea secţiei Puterea instalată, kW
1 Blocul administartiv 252
2 Secția de asamblare 5640
3 Secția de metrologie 7200
4 Secția galvanică 1800
5 Fierărie 12600
6 Secția de sudare 24240
7 Secția de ștanțare 4560
8 Secția reparații mecanice 1962
9 Secția electrică 4200
10 Serviciul de energie mecanică 6000
11 Secția de turnare 4200
12 Stația de epurare a apelor uzate 840
13 Secția de compresoare 2400
14 Secția de bobinaj 96
15 Depozit DL 72
16 Garaj 216
17 Magazin de legume 72

1.2 Caracteristica întreprinderii, a secţiilor şi a receptoarelor din

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Uzina de echipament geodezic se ocupă cu producerea diferitor aparate și
echipamente destinate sectorului geodezic.După continuitatea în AEE face parte
din categoria I de receptoare ,deci alimentarea cu energie electrica se va realiza
prin 2 căi.
Caracteristica secțiilor:
1)Secția de asamblare realizează îmbinarea pieselor pentru obținerea produsului
finitse.După continuitatea în AEE fac parte din cat.II deci alimenatrea se va
realiza prin 2 căi .
2)Secția de metrologie realizează verificarea și standardizarea echipamentelor
produse .După continuitatea în AEE face parte din categoria II.
3)Secția de turnare realizează turnarea metalelor în forme ca mai apoi sa treacă
prin secția de ștanțare .Dupa continuitatea în AEE fac parte din cat.I de aceea
alimentarea se va realiza prin 2 căi .
4)Pentru prevenirea coroziunii metalul turnat este galvanizat în secția de
galvanizare .AEE la fel se va realize prin 2 cai.
5)Secțiile mecanică rspectiv electrică realizează reparația apărăturii electrice si a
diferitor agregate .Dupa continuitea în AEE face parte din cat.II .
6)Secția de compresoare .Această secţie este prevăzută pentru producerea aerului
comprimat şi frigului.Aerul comprimat este produs de compresoare şi este utilizat
la suflarea,curăţarea utilajelor şi pentru funcţionarea maşinilor tehnologice de
aceea alimentarea cu AEE se va realize obligatoriu prin 2 căi.
7)Din blocul administrativ fac parte încaperile pentru personal și
administarția.După continuitatea în AEE face parte de categoria III.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 1.2.1 Clasificarea secţiilor
Nr. secţiei Mediul Categoria receptoarelor Categoria de incendiu
pe plan
1. înUscat
incinta după continuitate
III si explozii
П-III
2. Prăfuit II B-Ia
3. Normal III П-I,B-I
4. Uscat II П-I,B-I
5. Uscat II П-I,B-I
6. Prăfuit II П-I,B-I
7. Prăfuit II П-I,B-I
8. Prăfuit II B-Ia
9. Normal III П-I,B-I
10. Uscat II П-I,B-I
11. Uscat II П-I,B-I
12. Umed I П-I,B-I
13. Prăfuit I П-II
14. Uscat II П-I,B-I
15. Normal III П-II
16. Normal III П-I,B-I
17. Normal III П-I,B-I

[1,p.30-32]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 2.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE DE CALCUL
PENTRU ÎNTREPRINDERE
Pentru determinarea sarcinilor de calcul a întreprinderii este necesar de a cunoaşte
puterile instalate a tuturor secţiilor şi coeficienţii de cerere. Sarcinile electrice de
calcul a unui consumator industrial sau a diferitor noduri de sarcină pot fi
determinate prin diverse metode cum ar fi : metoda consumurilor specifice ,
coeficienţilor de maxim , coeficienţilor de cerere. La determinarea sarcinilor electrice
de calcul a întreprinderilor industriale am aplicat metoda coeficientului de cerere.
Această metodă aplicabilă în orice nivel şi în special pentru grupuri mari de
receptoare reprezentînd o secţie sau o întreprindere. Puterea activă cerută se
unde : Pinst – puterea instalată a receptoarelor de forţă; determină cu relaţia :
Pcalc = Kc * Pinst ; Qcalc = Pcalc * tg ϕ
Kc – coeficientul de cerere ce ţine cont de randamentul receptoarelor şi gradul
de încărcare al acestora, din [2. tab.3,2] din [4. tab.1.3]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţie :
Pc. il=Kc.il*po.il * F
unde : Kc. il – coeficientul de cerere pentru instalaţii de iluminat, [1,p16, tab.1.6.]
po. il – puterea specifică pentru instalaţii de iluminat; [1. tab.1.10.]
F – suprafaţa secţiei calculate reprezentată în tab 2.1.
Puterea activă totală de calcul:
Pc tot=Pcalc+Pc il.
Valoarea puterii reactive de calcul:
Qcalc=P c tot *tgφ,
1
unde: tgφ=
√ cos2 φ
−1

cosφ – factorul de putere;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 1
tgφ1=
√ cos2 φ
−1

Puterea aparentă pentru receptoarele din secţiile întreprinderii se va determina:

Scalc. = √ P2c .tot . +Q2calc
Pentru cartograma sarcinilor electrice se calculează raza circumferinţei după
următoare relaţia de calcul:
Pinst
r=
√ m∗π
,

kW
unde : m = are valori : 0,5..1,
kW
m2
[ ]
mm 2

Datele iniţiale pentru determinarea sarcinilor electrice de calcul după metoda

coeficientului de cerere sunt reprezentate în tabelul 2.1.

Sarcinile electrice de calcul pentru o secţie se determină după următoarele

formule:
Puterea activă de calcul pentru receptoarele de forţă din secţia nr.1 se
determină :
Pcalc 1 = Kc.*Pinst= 0,85*252=214,2[kW]
Puterea activă de calcul pentru receptoare de iluminat din secţia nr.1:
Pc.il 1 = Kc.il 1 *pc.il 1 * F1= 1*0,017*1710 =29,07[kW]

Puterea activă totală de calcul secţia nr. 1:

Pc tot 1 =Pcalc.1+Pc il.1=214,2+29,07= 243,27[kW]

Valoarea puterii reactive de calcul:

Qcalc.1 =P c .tot. 1 *tgφ1 =243,27*0,75=182,4[kVAR]
Puterea aparentă pentru receptoarele din secţia nr.1 a întreprinderii se va determina:
Scalc.1 = √ P2c .tot . +Q2calc

Scalc.1 = √ 243,272 +182,42 =304,1[kVA]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Se calculează raza circumferinţei după următoare relaţie de calcul:
Pinst 252
r=
√ m∗π
, r1 =
√ 0,5∗3,14
= 12,7 [mm]

Determinarea sarcinilor electrice de calcul pentru toate secţiile se determină analogic

şi rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 2.2.
Tabelul 2.1 Date iniţiale la determinarea sarcinilor electrice de calcul

Nr. pe Pinst Kc tgφ Kc,il Po,il F X Y

Plan [kW] [kW/m2] [m2] [m] [m]
1. 252 0,85 0,75 1 0,017 1710 500 512,5
2. 5640 0,62 1,33 0,8 0,012 5250 552 330
3. 7200 0,4 1,02 1 0,02 2050 550 87
4. 1800 0,65 0,8 0,9 0,016 4050 300 500
5. 12600 0,2 0,88 0,85 0,015 2062 350 437
6. 24240 0,35 0,75 0,95 0,014 3250 425 337
7. 4560 0,2 1,17 0,6 0,012 4425 612 200
8. 1962 0,25 1,17 0,95 0,015 25200 350 92,5
9. 4200 0,5 0,75 0,95 0,014 5325 110 325
10. 6000 0,5 1,33 0,8 0,015 1575 262 195
11. 4200 0,65 1,02 0,95 0,012 1250 212 262
12. 840 0,5 0,75 0,85 0,012 3875 425 257
13. 2400 0,75 0 0,85 0,07 1125 270 262
14. 96 0,4 1,02 0,85 0,016 375 450 462
15. 72 0,25 1,33 0,6 0,011 2500 75 500
16. 216 0,75 1,02 1 0,016 2625 257 375
17. 72 0,3 0,75 0,6 0,06 1250 147 190
[1,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tabelul 2.2 Rezultatele calculului sarcinilor pe secţii

Nr.pe Pcalc. Pc.il [kW] Pc.tot Qcalc. Scalc. R

plan [kW] [kW] [kvar] [kVA] [mm]
1. 214,2 29,07 243,27 182,4 304,1 12,7
2. 3496,8 50,4 3547,2 2341,15 4250,13 47,2
3. 2880 41 2921 1168,4 3146 42,8
4. 1170 58,32 1228,32 343,92 1275 27,3
5. 2520 26,3 2546,3 840,28 2681,36 40,1
6. 8484 43,22 8527,22 15775,36 17932,5 73,5
7. 912 31,86 943,86 509,68 1072,7 24,1
8. 490 302,4 792,9 428,17 901,1 17,7
9. 2100 70,82 2170,92 542,7 2237,6 36,6
10. 3000 18,9 3018,9 1992,47 3617,1 43,7
11. 2730 14,25 2744,25 1097,7 2955,6 41,7
12. 420 39,52 459,52 114,9 473,7 16,3
13. 1800 6,7 1806,7 0 1806,7 33,8
14. 38,4 5,1 43,5 17,5 46,9 4,9
15. 18 16,5 34,5 22,8 41,3 3,4
16. 43,2 4,2 47,4 48,3 67,6 5,2
17. 21,6 4,5 26,1 19,6 32,63 3,7
∑ 31446 25372

Pentru dimensionarea staţiei principale coborîtoare se va determina puterea aparentă

totală de calcul pentru toată întreprinderea :

Sc într . = K s * √ ¿ ¿

unde :
Pic .tot - puterea activă totală de calcul, avînd în vedere pierderile active prin

înfăşurările transformatoarelor. Pierderile de putere activă pot fi admise egale cu 2%

de la puterea sumară de tensiune joasă, în reţelele de medie tensiune – 3% din puterea
activă transportată.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Q ic .tot – puterea reactivă totală , avînd în vedere pierderile puterii reactive în

înfăşurările transformatoarelor (circa 10% din puterea reactivă de calcul) şi

capacitatea de transport a puterii reactive prin transformatoare :
Q ic .tot = √ ¿ ¿

În care : Kînc. K nc . - coeficientul de încărcare a transformatoarelor ;

n - numărul transformatoarelor din SPC ;

Snt - puterea nominală a transformatoarelor din SPC.
K s - coeficientul de simultanietate , egal cu 0,92

Sarcina activă sumară a întreprinderii la barele de medie tensiune a staţiei de

transformare se determină după sarcinile active a secţiilor având în vedere sarcinile la
iluminatul electric, pierderile puterii active. Deasemenea se ia în vedere coeficientul
de simultanitate Ks= 0,9.

Sc. într= 0,9 * √ ¿ ¿ =

=38476,53 [kVA]

3. ALEGEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE

Pentru alegerea tensiunii externe de alimentare a întreprinderii se admite de a se
folosi de relaţia aproximativă a lui Still:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 S c .într
U c =4 ,34 √l+16 P , unde
P=
2

în care: l – distanţa de la SPC pînă la sursa de alimentare [km];

P– puterea transmisă printr-o linie de alimentare [MW].

În baza rezultatului obţinut pentru

Uc , din şirul tensiuniloir nominale standard se
aleg două variante posibile ale tensiunii de alimentare a întreprinderii.
Aici este posibila compararea tehnico-economică a cel puțin două variante stabilite în
baza rezultatului obținut a tensiunii de calcul:

38,47
Uc

Varianta I
√
=4,34 19+16∗
2
Uc ≤ Un =
=78,5[kV ]

110 [kV]
Varianta II Uc ≥ Un = 35 [kV]

I. Efectuăm calculul tensiunii de alimentare pentru prima variantă:

Un= 110 [kV]
S c. într . /2 38476,53/2
I c= = =100,97[ A]
√ 3∗U n √3∗110
Ic
F calc . =
J ec

100,97
F calc . = =91,79[mm2 ]
1,1
2
Fst. = 95 [mm ] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
ro = 0,308 [ Ω /Km] – din [5,p.361,tab.П1-1 ]
xo = 0,35[ Ω /Km] – din [5,p.363,tab.П1-3 ]
d = 12,3[mm] - din [5,p.361,tab.П1-1 ]

Calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta I

R=r 0∗l R= 0,308*19=5,85[ Ω ]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 X =x 0∗l X = 0,35*19=6,65 [Ω]
Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta I :

∆U=
∑ P c. tot .∗R+∑ Qc .tot .∗X =[V ]
Un
31441∗5,85+25372∗6,65
∆U= =3205,97 [ V ]
110
Calculăm pierderile de tensiune în % la 110 kV după formula:
∆U 3,2
∆U= ∗100 [ % ] ∆U= ∗100=2,9 [ % ]
Un 110

II. Efectuăm calculul electric al liniilor de alimentare la tensiunea de 35 kV

38476,53
317,36
2 F c= =288,51 [ mm 2 ]
I c= =317,36 [ A ] 1,1
1,73∗35
2
Fst = 300 mm , calculăm parametrii conductoarelor pentru varianta II:

R = 0,1*19= 1,9[Ω]

X = 0,302* 19= 5,74[Ω]

Valoarea pierderilor de tensiune pentru varianta II :
31441∗1,9+25372∗5,74
∆U= =5867,84 [ V ]
35
Calculăm pierderile de tensiune în % la 35 kV după formula:
5,8
∆U= ∗100=16,57 [ % ]
35
Concluzii: După efectuarea calculului pierderilor de tensiune am ales tensiunea de
alimentare de 110 kV,deoarece pierderile sunt mai mici (2,9%), iar întreprinderea își
permite procurarea unui echipament mai scump.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 4. DIMENSIONAREA STAŢIEI PRINCIPALE COBORÎTOARE
Puterea de calcul a transformatoarelor din staţia principală coborîtoare se
determină în prealabil după relaţia :
Sc .într
Sc .tr =
n∗K înc

unde: S c . într . – puterea de calcul pentru întreprindere ;

n – numărul de transformatoare n=2;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Kînc – coeficientul de încărcare a transformatoarelor; Kînc=0,7.
Pentru alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se vor stabili cel
puțin două variante posibile, stabilite în funcție de puterea de calcul ale
transformatoarelor obținută conform relației:
38476,53
Sc .tr = =27483,23 [ kVA ]
1,4

Varianta I
S nom ≤S ctr nT = 25000 [kVA]
S

Varianta II
S nom ≥S ctr nT= 40000 [kVA]
S

Puterea nominală aleasă trebuie să asigure supraîncărcarea transformatorului

în caz de avarie cu cel mult de 40%. Dacă condiţia nu se respectă se aleg
transformatoare cu puterea mai mare.
După alegerea puterii nominale a transformatoarelor din SPC se recalculează
coeficientul de încărcare real în regim de lucru şi de avarie după formule:

Sc . într
K înc =
în regim normal:
n⋅Snom .tr
Coeficientul de încărcare în regim de avarie trebuie să corespundă relaţiei:
S c . într
av K av
înc =
K înc ≤1,4 ( n−1 )⋅S nom. tr

Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta I

38476,53 38476,53
K înc = =0,77 K av
înc = =1,54
2∗25000 25000
Calculele coeficientului de încărcare pentru varianta II
38476,53 38476,53
K înc = =0,48 K av
înc = =0,96
2∗40000 40000

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Concluzii:Puterea nominală a transformatorului ales este de 40000 kVA.În regim de
avarie K avînc =1,04 ceea ce satisface condițiilor cerute ( K avînc ≤1,4).Datele tehnice ale
transformatorului ales:ТДН 40000/110 :
i 0=0,75 % ,U SC =10,5 % , ∆ P SC =120 kW , ∆ Pm . g=25 kW .

Determinăm centrul de greutate a sarcinii.

Construirea cartogramei sarcinilor electrice se efectuează pe baza puterilor de
calcul pentru fiecare secţie.
Coordonatele centrului de greutate a sarcinilor electrice pentru întreprindere se
determină conform formulei:
n
n
∑ Pi⋅X ∑ Pi⋅Y
1
X=
1 Y= n
n
∑ Pi ∑ Pi
1 1

Unde : Pi – puterea instalată secţiilor ;

n – numărul secţiilor;
Xi,Yi – coordonatele centrelor de greutate a sarcinilor pentru secţii, în
conformitate cu planul general al întreprinderii.
Aflăm centrul de greutatea a sarcinii prin determinarea coordonatelor X , Y :

12741664 10658334
X= =166 [ m ] Y= =139 [ m ]
76350 76350

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 5.DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE
Puterile nominale a transformatoarelor din posturile de transformare din incinta
întreprinderii se vor alege reeşind din considerentele economice pentru realizarea
reţelei de distribuţie a energiei electrice folosind diferite posibilităţi de regrupare a
sarcinilor din secţii, alegera tipurilor de puteri din şirul puterilor nominale să tindă
spre minimul necesar .
Pentru determinarea numărului şi puterilor pentru transformatoarele din PT
sunt valabile aceleaş relaţii de calcul cu verificarea la supraîncărcarea trafo, mai
jos se reprezintă calculul coeficienţilor de încărcare.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 În funcţie de particularităţile şi sarcina consumată de secţii se va completa
tablelul 5.1 cu rezultatele dimensionării posturilor de transformare.

S calc . 5675
Sc .tr = S c .tr = =4053 [ kVA ]
n∗K înc 1,4
S calc . 5675
K înc . = K înc = =¿ 0,7
n∗S nom. tr 2∗4000
S calc . 5675
K av .
înc . = K av
înc = =1,4
(n−1)∗Snom .tr 4000

Tabelul 5.1 Rezultatele grupării secţiilor în PT

Categoria
Grupuri Pdeconectată
№ după Sarcina Kînc Kînc
de nxSnT în regim avarie
PT continuitate asigurată Avarie
sarcină [kW]
a în AEE
1,2,4,14
1 II 5675 2x4000 0,7 1,4 -

2 5,9,15,16 II,III 5026 2x4000 0,62 1,24 -

3 6 II 5977 2x4000 0,74 1,48 2758

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 2758
4 6 II 5977 2x4000 0,74 1,48
2758
5 6 II 5977 2x4000 0,74 1,48

6 11,13,17 I,II,III 4793 2x4000 0,59 1,18 -

7 3,12 I,III 3619 2x2500 0,72 1,44 120

8 10,7,8 II 5590 2x4000 0,69 1,38 -

Notă : Puterea deconectată în regim de avarie se va calcula după relaţia :

Pdec = 1.4 * Snom – Pc.tot
Pdec = 1,4*2500-3380=120

6. ELABORAREA REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Între 40-60% din consumul întreprindelor se realizează în reţelele de joasă
tensiune fapt care necesită cantităţi importante de cablu şi conductoare, aparate de
comutaţie şi instalaţii de distribuţie. În aceste condiţii realizarea unor scheme similare
şi fiabile capătă o importanţă deosebită din punct de vedere economic.
În practică se desting reţele de joasă tensiune realizate după scheme de tip radial , de
tip magistral şi scheme buclate.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Particularităţile schemelor de tip radial : sunt utilizate în special pentru
alimentarea receptoarelor de consum important; avantajoase din punct de vedere al
continuităţii în alimentare cu energie electrică; sunt costisitoare deoarece necesită un
număr mare de aparate de comutaţie , protecţie , cabluri ..
În comparaţie cu schemele radiale schemele de tip magistral prezintă
următoarele particularităţi : gradul de siguranţă mai redus; cheltuelele de învestiţii şi
de exploatare sunt mai reduse ca urmare a întreţinerii mai simple şi a reducerii
pierderilor de putere şi tensiune.
- Curenţii de scurtcircuit au valori mai ridicate dar există posibilităţi tehnice de
realizare a unor bare conductoae.
Schemele buclate sunt economice şi sigure în exploatare. Buclarea reţelei de
joasă tensiune poate fi făcută de la un post de transformare sau între două posturi de
transformare apropiate.
Reţelele de distribuţie în medie tensiune la posturile de transformare sau
receptoarele de medie tensiune se realizează cu linii radiale sau linii principale.
Alegerea unea dintre aceste două variante se face în funcţie de gradul dorit de
asigurare a continuităţii în alimentăre, de amplasarea teritorială a sarcinilor principale
şi pe baza comparării indicatorilor tehnico-economici ai variantelor propuse. Schema
este reprezentată în anexa 1 şi pe coala 1 din partea grafică a proiectului de curs.

7. CALCULUL REŢELEI DE MEDIE TENSIUNE

Calculul reţelei de medie tensiune constă în determinarea curenţilor care
parcurg prin cablurile de distribuţie şi alegerea tipului şi secţiunii. Determinăm
curentul de sarcină în linia de distribuţie având în vedere stabilirea anterior a opțiunii
de compensare a puterii reactive din partea de joasă/medie tensiune.
Etapele de dimensionare a cablurilor din reţeaua de distribuţie la 10 kV:
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sc
I c= [A]
√ 3U n
Ic
F c= 2 ¿
- calculul secţiunii:
j ec ¿ [mm ]
unde: jec – densitatea economică a curentului = 1,4 [A/mm 2] – din
[3,p.233,tab.4.5]
Se va efectua verificarea secţiunii alese după curentul admisibil de încălzire I.
Ic ¿ Iadm
Se prezintă calculul curentului și secțiunii de calcul pe tronsoanele stabilite
după planul de situație (coala nr. 1):
Sc
I c=
√ 3∗U n

5350
I c= =309[A]
√ 3∗10
309
F ec .= =220[ A]
1,4

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 7.1, în care se înscriu şi parametrii

pentru secţiunea nominală şi tipul cablului aleas.

Tabelul 7.1 Rezultatele calculului reţelei de medie tensiune

Tipul şi ro xo
Sarcina Ic Fec Iadm L
Tronsonul secţ. Ω Ω
tranzitată [A] [mm2] [A] [km]
cablului km km
SPC-PT1 309 220 ААШв 355 0,129 0,075 0,12
3x240
5350
PT1-PT2 145 103 ААШв 240 0,258 0,081 0,13
3x120
2513

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 SPC-PT3 334 238 ААШв 355 0,129 0,075 0,27
3x240
5977
PT3-PT4 172 123 ААШв 275 0,206 0,079 0,02
3x150
2988
SPC-PT5 277 198 ААШв 355 0,129 0,075 0,291
3x240
4798
PT5-PT7 104 74 ААШв 205 0,326 0,083 0,16
3x95
1809
SPC-PT6 300 214 ААШв 355 0,129 0,075 0,31
3x240
5191
PT6-PT8 161 115 ААШв 240 0,258 0,081 0,13
3x120
2795
[4,p.369,tab.П.1-9;p.373,tab.П.2-6]

8. ELABORAREA SCHEMEI ELECTRICE DE ALIMENTARE

Întreprinderile industriale sînt alimentate din reţelele sistemului energetic, la

tensiuni cît mai înalte, în funcţie de puterea cerută care pot atinge valori de sute de
MW. Alegerea tensiunei optime se face prin compararea tehnico-economică a tuturor
variantelor raţionale, care pot fi adoptate .

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Instalaţia electrică de înaltă tensiune a unei întreprinderi industriale se compune
din următoarele părţi, avînd funcţionalităţi distincte:
- instalaţia de racordare la sistenul energetic (racordul), reprezentînd liniile
electrice care fac legătura între reţeaua sistemului energetic şi staţia de distribuţie sau
transformare a întreprinderii (staţia principală de coborîre);
- instalaţia de distribuţie în medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul
întreprinderii, reprezentînd totalitatea reţelelor care leagă posturile de transformare şi
receptoarele de înaltă tensiune la barele staţiei de distribuţie sau transformare.
Determinarea structurii reţelei şi alegerea numărului şi amplasamentului staţiilor
de primire a consumatorilor se va face ţinînd seama de :
- situaţia energetică existentă în zona respectivă, de perspectiva de dezvoltare
a regiunii pentru următorii 10-15 ani ;
- importanţa consumatorului, caracterizată prin categoria acestuea;
- siguranţa în alimentare , sistemul de alimentare al consumatorului va trebui
să asigure obligatoriu o alimentare de bază corespunzătoare puterii maxime
absorbite ;
Alegerea schemei de conexiuni şi a soluţiei constructive se face pe baza
următoarelor elemente : funcţia staţiei ; elasticitatea în exploatare ; simplitatea
schemelor ; sistemul de exploatare al staţiei (cu sau fără personal de expluatare ).
Schema de conexiuni trebue să fie cît mai simplă, în vederea obţinerii unei eficienţe
economice sporite, a unei expluatări simple şi a respectării normelor de protecţie a
muncii. Schema electrică monofilară este reprezentată în anexa nr.2 şi pe coala 2.

9. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT

Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor ale

instalaţiilor electrice la stabilitatea termică şi electrodinamică, alegerea şi reglarea
instalaţiilor de protecţie prin relee. La alegerea şi verificarea elementului repectiv,

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 trebue să se aleagă locul de scurtcircuit astfel, încît curentul ce rezultă să determine
solicitarea maximă posibilă a elementului. Pentru determinarea valorilor curenţilor de
scurtcircuit pot fi folosite mai multe metode, de exemplu metoda unităţilor relative,
care reprezintă un calcul operativ, dar aproximativ ceea ce se admite pentru instalaţii
la tensiuni mai mult de 1kV.
Metoda de calcul al curenţilor de scurcircuit prevede parcurgerea a celor patru
etape : elaborarea schemei de calcul ; elaborarea schemei echivalente ; transformarea
schemei echivalente faţă de punctul de scurcircuit ; determinarea curentului total de
scurcircuit , a curentului de şoc.
Se elaborează schema electrică monofilară în care sunt incluse toate elementele
reţelei parcurse de curenţi de scurtcircuit.
După schema electrică monofilară se alcătuieşte schema echivalentă.
În schema echivalentă toate elementele sunt înlocuite prin rezistenţe active şi
reactante inductive. Dacă calculul curenţilor de scurtcircuit se efectuează la tensiuni
înalte şi medii, atunci rezistenţa activă poate fi neglijată, deoarece are valori mici. De
obicei calculul se efectuează în unităţi relative.
Reactanţa inductivă a liniilor aeriene şi în cablu în unităţi relative se

S
x L =x o⋅l⋅ 2b
determină:
U med
unde : l – lungimea liniei, km;
Sb – puterea de bază (Sb=100 [MVA] sau 1000 [MVA])
Umed – valoarea tensiunii medie pentru tensiunea nominală în punctul de
scurtcircuit.

Tabelul 9.1
Unom 6 [kV] 10 [kV] 35 [kV] 110 [kV]
Umed 6,3 [kV] 10,5 [kV] 37 [kV] 115 [kV]
xo – reactanţa specifică pentru un 1km,

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Pentru transformator:
U sc Sb
x o= ⋅
100 S nom
unde: usc – tensiunea de scurtcircuit a transformatorului se ia din catalog
în dependenţă de tipul;
Snom – puterea nominală a transformatorului.
Reactanţa sistemului:
Sb Sb
x= x=x s⋅
S sc sau Snom

Unde : Snom, Scs – puterea nominală şi puterea de scurtcircuit al sistemului.

După aceasta se efectuează transformarea schemei echivalente pentru toate punctele
de scurt circuit, astfel ca în rezultat schema echivalentă să aibă forţă electromotoare
echivalentă şi impendanţa echivalentă.
K

Zec
Eec
h
h
unde: Eech – este forţa electromotoare sumară

Z ech =√ r 2ech+ x2ech - impendanţa echivalentă dacă rezistenţele active se

neglijează atunci Zech=Xech. Pentru fiecare punct scurtcircuit se determină curentul de
bază:
Sb
I b=
√ 3⋅U b
unde: Sb – este puterea de bază, aleasă la începutul calculului, MVA
Ub – tensiunea medie în punctul de scurtcircuit, kV.
Se determină curentul supratrazitoriu pentru fiecare punct de scurtcircuit:

E ech
I '' = ⋅I ,[ kA ]
Z ech b

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Pentru fiecare punct de scurtcircuit să determină curentul de şoc:
''
iş =√ 2⋅k s ș⋅I ,[ kA ]
unde: Ks – coeficientul de şoc se alege din [6. tab.3.8., P150].
Valoarea curentului total de scurtcircuit se determină:

Isc = √2 *I p.o +i a,t

unde: I p,t – componenta periodică, în momentul t de deconectare al scurtcircuitului,

I p,t = I p.o =III
ia,t – componenta aperiodică
−tsc
Ta
i a ,t =√ 2∗I p .o∗e

în care: tsc-timpul minim de deconectare a scurtcircuitului,

tsc=0,01+tpropriu de deconectare a întreruptoarelor

Ta-componenta de amortizare, se alege din - [3, p.150,tab.3.8.]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Fig. 9.1 Schema de calcul Schema echivalenta

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Es= 1
SEE
S s = 2000 MVA
X sist
X = O,8
s

XL
L=19 km
L
X0 =0,4 Ω/km
K3
S nt=40000kVA X spc
SPC
K3 USC =10,5 %

X L1
L1 L1=0,31km
X 0 =0,075Ω/km
K2
L2=0, 13 km
L2 XL2
K2 X0 =0, 081Ω/km

Snt= 4000 kVA K1

PT8 X PT
USC =6,5%
K1

Efectuam calculele reactanțelor:

Sb =1000 MVA deoarece Sn . sist >1500 MVA , X s=0,8
X s∗S b 0,8∗1000
X sist = = =0,4
Ss 2000
x 0∗L∗Sb 0,4∗19∗1000
X L= 2
= =0,57
U med 1152
U sc∗S b 10,5∗1000
X SPC = = =2,6
100∗Str . spc 100∗40
x 01∗L1∗Sb 0,075∗0,31∗1000
X L1= 2
= =0,2
U med 10,52
X 02∗L2∗Sb 0,081∗0,13∗1000
X L2= 2
= =0,09
U med 10,52

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 U sc∗Sb 6,5∗1000
X PT = = =16,25
100∗S tr . PT 100∗4

Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:

Es

X rez1
K1

X PT 2 X L 22 X L 12 X SPC2 X L 2 264 0,0081 0,04 6,76 0,32

X rez1= + + + + + X sist = + + + + + 0,4=9,983
2 X PT 2 X L 2 2 X L 1 2 X SPC 2 X L 32,5 0,18 0,4 5,2 1,14

Sb 1000
∗U
√ 3∗U b 2 1,73∗0,42 ∗0,4 55[kA]
I b= = =¿
U1 10
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗55=5,5 [ kA ]
X rez 1 9,983
i ș= √2∗K ș∗I p . o=1,41∗1,369∗5,5=10,6 [ kA ]

Pentru K2

X 2PT 264
X rez2= X rez 1− =9,983− =1,86
2 X PT 32,5

Sb 1000
I b= = =55,05 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗55,05=29,6 [ kA ]
X rez 2 1,86
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,369∗29,6=57,1 [ kA ]

PentruK3
X SPC 2 X L2 6,76 0,32
X rez3= + + X sist= + + 0,4=1,98
2 X SPC 2 X L 5,2 1,14

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Sb 1000
I b= = =55,05 [ kA ]
√ 3∗U b 1,73∗10,5
Es 1
I p .0= ∗I b= ∗55,05=27,8 [ kA ]
X rez 3 1,98
i ș= √2∗K ș∗I p .0 =1,41∗1,608∗27,8=63,04 [ kA ]

Rezultatele calculelor sunt reprezentate in tabelul 9.2

Tabelul 9.2
Punctul I p .o , [ kA ] Kș Ta,S i ș ,[kA ]

de S/C
K1 5,5 1,369 0,01 10,6
K2 29,6 1,369 0,01 57,1
K3 27,8 1,608 0,01 63,04

10.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR

ELECTRICE

Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 - Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.

La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :

- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.

La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de alimentare din sistem.

Un =110 kV.
Tabela 10.1.Separator
Tipul: PHДЗ-1-110/1000 Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 110 [kV] Unom= 110 [kV]
Il= 210 [A] Imax= 294 [A] Inom= 1000 [A]
iş= 63,04 [kA] ilim.dim. = 80 [kA]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Bsc= 2318[kA 2*s] I2term  tterm= 2500 [kA 2*s]
[ 5,p.267,tab.5.5. ]

Snt 40000
I l= = =210 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗110
1,4 S nt 1,4∗40000
I max= = =294 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗110

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon . ) =27,82∗3=2318 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.2. Scurtcircuitor

Tipul: KPH-110У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 110 [kV] Unom= 110 [kV]
iş= 63,04 [kA] ilim.dim.= 125 [kA]
Bsc= 2318[kA *s]
2
I2term  tterm= 2500 [kA 2*s]
[1,p.180,tab.7.11.]

Tabela 10.3. Descarcator

Tipul: PBO-3Y1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins=110 [kV] Unom= 110 [kV]
Il= 210 [A] Imax= 294 [A] Inom= 400 [A]
iş= 63,04 [kA] ilim.dim.= 70 [kA]
Bsc= 2318[kA *s]
2
I termtterm= 2500
2
[kA 2*s]
[ 5, pag 364 , tab 5.20 ]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.

Tabela 10.4.1 Întrerupător

Tipul: MГУ-20-90
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 2312 [A] Imax= 3236 [A] Inom= 2500 [A]
Isc= 29,6 [kA] Inom.rup.= 90 [kA]
iş = 57,1 [kA] ilim.dim.= 150 [kA]
Bsc= 2415 [kA 2*s] I termtterm= 2500
2
[kA 2∗¿ s]

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 [3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 40000
I l= = =2312 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

1,4 S nt 1,4∗40000
I max= = =3236 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon . ) =29,62∗3=2415 [ kA 2∗s ]

Tabela 10.4.2 Întrerupător

Tipul: ВМПП-10-31,5
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 231 [A] Imax= 323 [A] Inom= 630 [A]
Isc= 29,6 [kA] Inom.rup.= 31,5 [kA]
iş = 57,1 [kA] ilim.dim.= 80 [kA]
Bsc= 2415 [kA 2*s] I termtterm= 4800
2
[kA 2*s]
[3, pag.630, tab.Π4-4]

Snt 4000
I l= = =231 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10
1,4 S nt 1,4∗4000
I max= = =323 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗10

Tabelul 10.5. Separator

Tipul: PBЗ-10/400 IIIY3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 231 [A] Imax= 323 [A] Inom= 400 [A]
iş = 57,1 [kA] ilim.dim.=70 [kA]
Bsc= 2415 [kA 2*s] I2term.  tterm.= 4800 [kA 2*s]
[ 5,p.267,tab5.5 ]

Tabelul 10 .6.1 Transformatorul de curent

Parametrii de calcul Tipul: ТШВ-10-УЗ

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 2312 [A] Imax= 3236 [A] Inom1= 6000 Inom2= 5 [A]
iş = 57,1 [kA] ilim.din.= 74.5 [kA]
Bsc= 2415 [kA 2*s] I term  tterm.= 4800
2
[kA 2*s]
r2=2,3 [Ω] r2.adm=4 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +1,8+0,1=2,3 [ Ω ]
I 22

Tabelul 10 .6.2 Transformatorul de curent

Tipul: TЛM-10-У3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 231 [A] Imax= 323 [A] Inom1= 400 Inom2= 5 [A]
iş = 57,1 [kA] ilim.din.= 74,5 [kA]
Bsc= 2415 [kA 2*s] I term  tterm.=
2
300 [kA 2*s]
r2=2,8 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 3,p.632,tab.4.5 ]

S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,4 +2,3+0,1=2,8 [ Ω ]
I 22

Tabela 10.7. Transformatorul de tensiune

Tipul: HTMИ-10
Parametrii de calcul
Parametrii nominali

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Uins= 10[kV] Unom= 10 [kV]
S2=24,96 [V ∗A] S2.nom=500 [V ∗A]
[1,p.188,tab.7.17.]

S2= √ Pap .2 +Qap . 2=√ 232 +9,72 =24,96[V*A]

Tabela 10.8. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 104-10-630-50Y3
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 231 [A] Imax= 323 [A] Inom= 630 [A]
Isc= 29,6 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[5, pag.255, tab.5.4]

Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.

Tabela 10.9. Întrerupător automat

Tipul: Э40
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,66 [kV]
Il= 5780 [A] Imax= 8092 [A] Inom= 15000 [A]
Isc= 5,5 [kA] Inom.rup.= 50 [kA]
[1,p.91,tab.4.10]

Snt 4000
I l= = =5780 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4
1,4 S nt 1,4∗4000
I max= = =8092 [ A ]
√ 3∗U n 1,73∗0,4

Tabelul 10 .10. Transformatorul de curent

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Tipul: ТНШЛ-066
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 0.4 [kV] Unom= 0,6 [kV]
Il= 5780 [A] Imax= 8092 [A] Inom1= 20000, Inom2= 5 [A]
iş = 10,6 [kA] ilim.din.= 17.6 [kA]
Bsc= 90 [kA 2*s] I term  tterm.= 2187
2
[kA 2*s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 6,p.632,tab.4.5 ]
S ap .
r 2=r ap . +r cond . +r cont . = +r cond . +r cont . =0,6+ 2,3+0,1=3 [ Ω ]
I 22
Bsс= I p .o2 ( t ppr +t decon .) =5,52∗3=90 [ kA 2∗s ]

Concluzie:
În proiectul de curs a fost efectuată alimentarea cu energiei electrică a uzinei
de echipament geodezic . Alimentarea cu e.e poate fi efectuata de la statia raionala a
SEE,in care sint instalate doua transfoarmatoare .
Alegerea tensiunii de alimantare a întrprinderii a fost argumentată din punct de
vedere tehnico-economic.Alegînd tensiunea de alimentare 110kV, a fost nevoie
instalarea pe teritoriul întrprinderii o staţie principala coborîtoare, cu două
transformatoare de putere TДH-40000/110.
Din cauza lipsei de teritoriu SPC n-a fost amplasată lîngă centrul de sarcină, ea
a fost amplasată la hotarele fabricii în partea direcţiei de alimentare.Staţia de
transformare a fost construită de tip interior, şi ea se înzestrează cu dulapuri
prefabricate care pot fi montate într-un singur rînd.Pentru ridicarea fiabilităţii în
alimentarea cu energie electrică a fabricii, instalaţia de distribuţie ID-10kV se

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 secţionează cu întreruptorul, care în regim normal de funcţionare este deconectat.
Pentru comutarea rapidă a consunatorilor la sursa de rezervă, în caz de avarie, este
folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei. Schema de alimentare a
secţiilor întreprinderii este magistrală.
Posturile de transformare ale secţiilor au fost alese de tip exterior cît și
interor. Transfoarmatoarele de putere alese pentru posturile de transformare sunt de 2
tipuri TM-4000/10 si TM-2500/10.
În fine toate deciziile luate în proiect sînt argumentate luînd în consideraţie
cerinţele NAIE (Norme şi Amenajări în Instalaţiile Electroenergetice).

BIBLIOGRAFIE

1) Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем

электроснабжения. Томск.2005
2) D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3) Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
4) В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
5) Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data